Jocuri+Dimanice Suport+de+Curs IFR Final

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-
NAPOCA
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
Specializarea: Educaţie fizică şi portivă

Disciplina: Jocuri dinamice
SUPORT DE CURS
ANUL III
Semestrul 5
Cluj – Napoca
2013
I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator
a) Informaţii despre curs:

Titlul disciplinei: Jocuri dinamice
Codul: YEF0042
Anul şi semestrul de desfăşurare a cursului: Anul III, semestrul 5
Tipul cursului: obligatoriu
Pagina web a cursului: http://sport.ubbcluj.ro
Număr de credite: 4
Locul de desfăşurare: Facultatea de Educaţia Fizică şi Sport
Programarea în orar a activităţilor: conform orarului afişat la sediul facultăţii
b) Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau

laborator:
Curs
Nume şi titlul ştiinţific: Conf. univ.dr. Boros-Balint Iuliana
Informaţii de contact: birou 21, e-mail: iuliana.borosbalint@ubbcluj.ro,
tel. 0264-402709
Ore de consultaţii: Conform cu orarul afişat la biroul 21
Lucrări practice
Nume şi titlul ştiinţific: Asistent univ. Drdd. Gherţoiu Dan Mihai
Informaţii de contact: birou 30, e-mail: ghertoiudan@yahoo.com
tel. 0264-42709
Ore de consultaţii: Conform cu orarul afişat la biroul 30
2
c) Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite: nu este cazul
d) Descrierea disciplinei:
Obiectivele cursului / disciplinei:
- Formarea unui sistem de cunoştinţe de specialitate necesare în metodica
alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii jocurilor dinamice.
- Însuşirea cunoştinţelor referitoare la clasificarea jocurilor dinamice.
- Abilitarea studenţilor cu sistemul de cunoştinţe aplicabile în activitatea
ştiinţifică şi pedagogică.
Conţinutul disciplinei:
Conţinut pentru SI (studiu individual)
1. Istoria şi teorii ale jocului
2. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a copiilor
3. Jocurile programei şcolare
4. Jocurile dinamice
5.Jocurile cu mingea
6. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor dinamice în lecţia de educaţie fizică
şi antrenamentele sportive
7. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii jocurilor dinamice
Conţinut pentru LP (lucrări practice)

1.Jocuri dinamice pentru captarea atenţiei şi disciplinarea colectivului de
participanţi; orientarea în spaţiu; dezvoltarea capacităţii de organizare
Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calităţilor motrice: viteza; îndemânarea;
mobilitate
2.Jocuri dinamice pentru dezvoltarea calităţilor motrice: forţa; rezistenţa.
Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea
deprinderilor motrice de bază: mers şi alergare
3
3. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea
deprinderilor motrice de bază: săruturile; aruncarea şi prinderea
Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea
deprinderilor aplicativ – utilitare: căţărarea şi escaladarea
4. Jocuri dinamice pentru formarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor
aplicativ – utilitare: târârea; echilibrul; transport de greutăţi
Jocuri dinamice distractive, organizate şi desfăşurate în spaţii improvizate.
şi priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive: handbal, baschet.
şi priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive: fotbal; volei.
şi priceperilor specifice unor probe sau ramuri sportive
Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

 Intocmirea proiectelor didactice bazate parţial sau integral pe jocuri
dinamice.
 Cunoaşterea particularităţilor din domeniu.
 Valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial.
e) Organizarea temelor în cadrul cursului

Disciplina este structurată pe următoarele capitole:
Modulul I. Istoria şi teorii ale jocului
Modulul II. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a copilului
Modulul III. Jocurile programei şcolare
Modulul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mişcare (dimanice).
Modulul V. Jocurile cu mingea
Modulul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor de mişcare (dinamice) în
lecţia de educaţie fizică şi antrenamentele sportive (Jocurile de
mişcare în activitatea didactică).
4
Modulul VII. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi conducerii
jocurilor dinamice
f) Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

Parcurgerea acestei discipline va presupune atât întâlniri faţă în faţă, cât şi
muncă individuală. Astfel, metodele utilizate pe parcursul predării cursului sunt:
expunerea teoretică, prin mijloace auditive şi vizuale; explicaţia abordărilor
conceptuale; răspunsuri directe la întrebările studenţilor. În ceea ce priveşte
activitatea cursanţilor, se va încuraja participarea activă a studenţilor prin,
implicarea în activităţi de grup, realizarea analizei unor situaţii concrete din
domeniul resurselor umane pe baza discuţiilor libere de grup a studenţilor.
g) Materiale bibliografice obligatorii

1. Barabaş L.; Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de
handball. Cluj-Napoca: FEFS
2. Barcan T.; Ticalui E. , (1979). 1001 de jocuri pentru copii. Bucureşti: Ed.
Sport-Turism,
3. Marolicaru, M.; Boroş-Balint, I.; Gherţoiu, D.M. (2010). Jocuri pentru copii
mici şi copii mari. Cluj-Napoca: Ed. Risoprint
4. Sabâu Gh., ( 2006). Jocurile dinamice şi deprinderile motrice. Cluj-Napoca:
Ed. GMY,
5. Todea S. F., (2002). Jocurile de mişcare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România
de Mâine
h) Materiale şi instrumente necesare pentru curs

- Calculator cu videoproiector;
- acces la resursele bibliografice;
- acces la echipamente de fotocopiere.
i) Calendar al cursului
Pe parcursul derulării disciplinei, sunt programate întâlniri faţă în faţă cu toţi
masteranzii înscrişi la curs, conform orarului stabilita la începutul semestrului.
5
Capitolele cursului vor fi parcurse în 7 întâlniri de căte 2 ore, în ordinea
prezentărilor.
În vederea eficientizării acestor întâlniri faţă în faţă, pentru fiecare din
acestea, se recomandă parcurgerea de către student a suportului de curs pus la
dispoziţie încă de la începutul semestrului.
j) Politica de evaluare şi notare

Evaluarea studenţilor se va efectua conform detalierii de mai jos:
Examen scris în sesiunea de examene – 60 % din nota finală;
Referate şi prezentare (conducere) a două ocuri dinamice la orele de LP
parcursul semestrului – 40% din nota finală;
k) Elemente de deontologie academică

Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
- Prezenţa la ore este obligatorie pentru toţi masteranzii;
- Prezenţa şi prezentarea (conducerea) a 3 jocuri dinamice la orele de Lp
sunt obligatorii;
- Lucrările elaborate de către masteranzi pe parcursul activităţilor vor avea
în mod obligatoriu caracter de originalitate. Masteranzii ale căror lucrări
se dovedesc a fi plagiate nu vor fi primiţi în sesiunea de examene
planificată;
- Orice tentativă de fraudă sau fraudă depistată va fi sancţionată cu
anularea sesiunii de examene pentru masterandul în cauză;
- Rezultatele finale vor puse la dispoziţia masteranzilor on-line, prin
utilizarea site-ului facultăţii;
- Contestaţiile se vor soluţiona în maxim 24 de ore de la afişarea
rezultatelor;
- Nu se permite intrarea la examen cu telefonul mobil în funcţiune.
6
l) Studenţi cu dizabilităţi
Titularul cursului este disponibil, în limita posibilităţilor, la adaptarea
conţinutului şi metodelor de transmitere a informaţiilor disciplinei în funcţie de
tipul dizabilităţii care sunt prezente la nivelul cursanţilor. Se vor lua toate
măsurile necesare în vederea facilitării accesului egal al tuturor cursanţilor la
activităţile didactice.
m) Strategii de studiu recomandate

Se recomandă parcurgerea sistematică a modulelor cuprinse în cadrul cursului,
punându-se accent pe pregătirea individuală continuă a masteranzilor şi pe
evaluările formative pe parcursul semestrului.
Observaţii:
Prezentul material nu este suficient pentru promovarea examenului. Trebuie
parcursă întreaga programă cu bibliografia corespunzătoare.
7
Cuprins
Introducere / 9
Modulul I. Istoria şi teorii ale jocului / 10
Modulul II. Importanţa jocului în dezvoltarea armonioasă a
copilului / 13
Modulul III. Jocurile programei şcolare /17
Modulul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor de mişcare
(dimanice). / 23
Modulul V. Jocurile cu mingea / 27
Modulul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor de mişcare
(dinamice) în lecţia de educaţie fizică şi antrenamentele
sportive (Jocurile de mişcare în activitatea didactică). /31
Modulul VII. Metodica alegerii, organizării, desfăşurării şi
conducerii jocurilor dinamice / 35
Colegere de jocuri /40
Bibliografie / 76
8
Introducere
Cursul de faţă se adresează tuturor celor care intenţionează să

completeze sau perfecţioneze cunoştinţele teoretice şi practice necesare
profesorului de educaţie fizică şi antrenorului sportiv.
Suportul de curs este împărţit îm două: partea teoretică ce ţine de jocurile
dinamice şi o colegere de jocuri.
Partea teoretică trece în revistă un număr de informaţii teoretico-
metodice utile, începând cu teoriile jocului; punctând importanţa şi necesitatea
jocurilor în dezvoltarea psiho-fizio-socială a copiilor; evidenţiind jocurile
programei şcolare; aspecte specifice ale jocurilor dinamice şi nu în ultimul rând
medica alegerii, organizării şi conducerii jocurilor dinasmice.
Profesorii ed educaţie fizică şi sport şi antrenorii sunt atenţionaţi să promoveze
instruirea calitativă şi eficientă bazată pe participarea activă şi conştientă,
creativă a elevilor. Ei trebuie să găsească acele metode şi mijloace de instruire,
care să ajute dezvoltarea personalităţii copiilor. Jocurile dinamice, prin variatate
şi multitudinea lor, oferă îndeplinirea obiectivelor intructiv-educative de către
profesor/antrenor. Ele au o mare eficienţă educaţională, o structură preponderent
motrică, provoacă bună dispoziţie tuturor participanţilor ce se angajează cu toată
capacitatea lor pentru obţinerea succesului.
Sperăm să oferim suficiente informaţii studenţilor, profesorilor,
antrenorilor şi tuturor celor interesaţi, despre valenţele jocurilor dinamice şi ele
să fie incluse cât mai des în activitatea didiactică.
Autorii
9
Modulul I. Istoria şi teorii ale jocului
Rezumat modul
In acest capitol sunt prezentate câteva teorii legate de concepţie despre
joc. Jocul fiind o activitate foarte variată, explicarea lor trebuie să curprindă şi
teoriile lansate de şpecialiştii din domeniu.
In literatura psihologică şi pedagogică se poartă în jurul jocului

numeroase discuţii. O dovadă în cest sens o constituie apariţia mai multor teorii
care încearcă să explice cât mai adecvat jocul şi funcţiile sale. Alte teorii
încearcă să explice comportamentul ludic şi a continuităţii sale cu
comportamentul de timp liber ce îi sunt specifice omului indiferent de vârstă.
Pe de altă parte explicarea jocului este raportată la modul de viaţă socio-
profesională a omului, la fomarea şi evoluţia proceselor psihice, a personalităţii
în general.
Teorii ale jocului

La sfârşitul secolului trecut apare teoria lui Lazarus (Verza E., 1978),
care explică jocul ca mijloc de satifacţie a necesităţilor de repaus, de recreere în
general. Această teorie este valabilă în cazul adulţilor, atunci când ne referim la
jocurile şi distracţiile lor, în schimb la copiii nu este valabilă, deoarece
activitatea lor o constituie în mare parte joaca.
Schiller şi Spencer (Verza E., 1978) explică jocul ca fiind un surplus de
energie al omului care nu a fost utiliza în alte activităţi şi care se cere a fi
descărcat. Copii au o foarte mare energie ce trebuie consumată prin joc.
Hall S. (Verza E., 1978) susţine teoria lui Haeckel potrivit căreia
biogenetic, dezvoltarea copilului recapitulează evoluţia omului.Conform acestei
teorii în copilărie evoluţia jocului este identică cu acţiunile specifice evoluţiei
10
umanităţii ceea ce explică faptul că funcţiile jocului vor dispărea odată cu
trecerea omului în vâsrta adultă.
Groos K. (Verza E., 1978) porneşte de la un punct de vedere exclusivist,
biologic şi afirma că – asemenea puilor de animale, copilul se joacă pentru a-şi
exercita instinctele, totodată pentru a face noi achiziţii ce îl vor pregătii pentru
viaţă. El subliniează importanţa jocului pentru dezvoltarea coplilului. Ceea ce nu
a sesizat că exercitarea unor activităţi prin inetrmediul jocului nu de reduce doar
la instincte, ci are loc dezvoltarea unor acţiuni mentale, psihice, a
particularitătilor de personalitate şi de scializare.
Parten (Verza E., 1978) în studiile lui elaboreaza o scală asupra modului
cum participă, din punct de vedere social, copiii în joc. El delimitează 6
categorii de comportament în funcţie de etapele de vârstă:
1. comportamentul copilului care se plasează în afara ocupaţiei;
2. comportamentul sau jocul solitar, izolat;
3. comportamentul copilului care observă jocul ce îl interesează şi care
poate eventual comunica cu unii din partenerii jocului;
4. comportamentul ludic, paralel în care un copil se joacă la fel cu
ceilalţi copii, dar fără să coopereze cu aceşti’
5. comportamentul ludic asociativ, când copiii incep să se joace
împreună, dar fără o organizare riguroasă a acţiunolor de joc şi a
rolurilor’
6. comportamentul ludic de cooperare, când acţiunile sunt bine
organizare şi copilul devine conştient de rolul pe care îl are în cadrul
grupului de jucători.
Piaget J. (1969) impune explicarea jocului ca un proces de asimilare ce

comportă o funcţie dublă. Pe de o parte, are loc o asimilare ce duce la
dezvoltarea prin funcţionalitate, iar pe de lată parte, asimilarea este de natură
mentală. Datorită jocului în care se manifestă conduite specifice, se elaborează
scheme de acţiune practică şi mentală care duc la dezvoltare.
11
Chauteau J (1980) afirma că prin joc se obţine placerea, dar o plăcere de
natură moarlă, ceea ce înseamnă că copilul are posibilitatea să distingă, între joc
şi purlul amuzament. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Jocul
face lagătura cu munca.
Lesgaft P.F. (Todea S.F., 2002) sunea că jocul este un exerciţiu care
pregăteşte copilul pentru viaţă, fiind într-un fel, oglinda mediului în care se
dezvoltă şi trăieşte.
Verificarea cunoştinţelor:
1. Care sunt cele 6 comportamente definite de Parten?
2. Cum explică Lazarul jocurile, conform teoriei lui?
Bibliografie
1. Chateau J. (1980). Copilul şi jocul. Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică
2. Elkonin D. B. (1980). Psihologia Jocului. Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică
3. Piaget J., (1969). Psihologia copilului. Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică
4. Verza E. (1978). Omul, jocul şi distracţia. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică
12
Modulul II. Importanţa jocului în dezvoltarea
armonioasă a copilului
Rezumat modul
Capitolul de faţă prezintă formele şi activităţile de joc, dela vârsta de 0-1
ani pânăn la vârsta adultă. Sunt prezentate şi caracteristicile, ceea ce priveşte
activitatea motrică de la o etapă a vieţii la alta.
Jocul are diferite funcţii şi forme de la o etapă a vieţii la alta. Prezentăm o

sistematizare a jocurilor în fucţie de vârstă:
I. 0-1 ani - sugarul
Dupa năştere au loc o serie procese de adaptare şi de echilibrarea
organismului copilului la condiţiile mediului extrauterin.Principalele procese în
această perioadă de viaţa sunt: echilibrarea respiraţiei; echilibrarea termică;
asimilarea independentă; hrănirea activă etc. IN această eapă nu se poate vorbi
de existenţa jocului, dar copilul manifestă unele reacţii de orinetare faţă de
mediul înconjurător.Aceste reacţii sunt de tip senzorio-motor şi constă în
îndreptarea capului sau a ochilor spre o jucărie, o sursă de zgomot, mişcări ale
persoanlor din jur etc.
II. 1-3 ani – prima copilărie
In această perioadă se dezvoltă intens jocul de manipulare sub influenţa
trebuinţei de a se mişca. Se obţin procese importante în dezvoltarea sociabilitătii
copilului.La 3 ani, jocul este legat de obiectele din jur, cuprind o varietate de
elemente. Apar mereu mişcări mai complexe, ce tin de interesul copilului faţă de
conduitele adultului. Iau amploare jocurile cu subiect şi rol.
III. 4-6 ani – a doua copilărie
13
In această perioada jocul devine activitatea fundamentală a copiilor, în care
intervin combinaţiile mentale, reprezentări de imaginaţie şi se dezvoltă foem de
experienţe complexe şi variate.
La 4 ani jocul nu mai este o manifestare singulară. Copilul solicită parteneri
de preferinţă pe cei mai mari sau mai mici în vărstă.
La 5 - 6 ani jocul cu rol şi subiect este dominant în jocul copiilor şi atinge un
nivel mai superior de dezvoltare. Jocurile de mişcare, cele cu reguli, încep să
capete o importanţă mai mare.
IV. 7-10/11 ani – a III–a Copilărie
Este perioada care prezintă caracteristici importante şi marchează un proces
în dezvoltarea psihică a copulului. Invăţarea devine un proces conştientizat.
Jocurile de echipa şi cu diferite reguli sunt prioritari, competiţia începe să devină
deosebit de activă.
La 9 ani, în diferite jocuri fete încep să se separe de băieţi, în mod spontan.
Se acordă o mare atenţie jocurilor cu reguli şi jocurilor colective. In această
perioadă, jocul nu mai constituie activitatea fundamentală, interesul pentru
această activitate rămâne foarte puternic.
V. 11-14 ani – preadolescentul
Este perioada de încheiere a copilăriei şi trecerea spre maturizare, dominantă
de schimbările bio-psiho-sociale. In prima faza predomină conduita infantilă,
caracterizată prin nevoia de mişcare, care este satisfăcută prin activităţile ludice.
Jocurile de performanţă ce implică întrecerea, o competiţie în care se
realizează cooperarea, valorificarea posibilităţilor fiind urmărită pe echipe, sau
în grup sunt preferate şi se păstrează jocurile în care se urmăreşte realizarea
performaţelor individuale.
In funcţie de sex, tipurile de joc preferate sunt cele pe grupuri de joacă.
Fetel preferă jocurile cu mingea, coarda etc., iar băieţii jocurile de forţă, de
întrecere care le solicită agilitatea, îndemânarea, puterea, dinamismul etc.
Capacităţile individuale, intelectuale şi fizice dau o notă de originalitate jocurile
14
practicate.Caracterul competiţional dezvoltă spiritul de autoperfecţionare şi
sociabilizare.
Spre sfarşitul acestei etape se manifestă latura amuzantă a jocului şi
dorinţa de a învinge. Jocurile de caracter competiţional sunt cele acre domină în
activitate.
VI. 14-18 ani – adolescenţa
Adaptarea la condiţiile vieţii sociale se desfăşoară pe un plan destul de larg.
Jocurile contribuie la dezvoltarea trăsăturilor caracteritice fundamentale cum
sunt: sentimentele de reponsabilitate, de onoare, formarea unei atitudini civice.
VII. 18-25 ani – tinereţea
Activităţile de tip loisir ocupă un spaţiu important în viaţă tinerilor. Sunt
agreate colectivităţi de aceeaşi vârstă. Tânărul participa efectiv la joc, lupta
pentru prestigiul său sau al coletivului, cooperarea cu partenerii este bună, îşi
valorifică deprinderile formate. Domină spiritul de aventură şi poate fi satisfăcut
cu excursii, la care participă cu mult drag. Tendinţa de afirmare a personalităţii
se manifestă atât în joc cât şi în timpul liber. Dansul este o activitate preferată de
tineri fiindcă prin dans îşi poate exprima stările afective şi atracţia pentru sexul
opus.
VIII. după 25 ani – adult
Odată cu intrarea în maturitate deplină, din punct de vedere psihologoc,
omul îşi modifică conduita, se simte mai responsabil, conştient de valorile şi
lipsurile sale. Activitatea de distracţie şi relazare devine o parte a vieţii sale.
Activitatea ludică şi de loisir la această vârstă se pot grupa astfel (VerzaE.,
1978):
- jocuri şi distracţii desfăşurate în familiei;
- jocuri şi distracţii desfăşurate în afara familiei.
Toate aceste activităţi luidice şi de loisir permit adulţilor o descărcare
tensionată acumulată pe plan profersional şi socio-cultural, combaterea stresului,
relaxare, deconectare, afirmarea unor deprinderi, aptitudini, personalităţii.
15
Verificarea cunoştinţelor
1. Care sunt jocurile caracteristice vârstei de 1-3 ani?
2. Care sunt jocurile caracteristice vârstei de 14-18 ani?
3. Care sunt jocurile caracteristice vârstei depă 25 de ani?
Bibliografie
1. Şchiopu U. (1967). Psihologia copilului. Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică
Enciclopedică
16
Modulul III. Jocurile programei şcolare
Rezumat modul
In acest capitol sunt prezentate jocurile programei şcolare, care sunt
principale mijloace ale educaţiei fizice şi sportului, ajutândla realizarea
obiectivelor acestei discipline.
Jocurile sportive, datorită valenţei pe care le au, reprezintă unul din

principalele mijloace ale educaţiei fizice şcolare, aducând contribuţii
semnificative la realizarea obiectivelor acestei discipline.
Se ştie că dintre toate conţinuturile cuprinse în programa şcolară, jocurile
şportive preprezintă principalul punct de interes pentru elevii de toate vârstele.
Această activitate se justifică prin faptul că jocul asigurâ elevilor, destindere şi
recreere şi asigură solicitările intelectuale im[use de programa şcolară.
Cadrul didiactic trebuie să utilizeze procedeele tehnice şi în scopul
dezvoltării calităţilor motrice.
In clasele V-VIII, presupune prederea unui joc sportiv pe durata a doi ani
şcolari, acest aspect având următoarele avantaje:
- posibilitatea de a aborda jocurile sportive cu grad ridicat de accesibilitate
(ex. Handba la fete şi abschet la băieţi);
- se creeazâ posibilitatea realizării transferului pozitiv al unor deprinderi
către jocurile sportive abordate în clasele superioare;
- se oferă posibilitatea de a răspunde opţiunilor majorităţii elevilor;
- se înlătură monotonia ce se poate crea prin parcticarea unui singur joc
sportiv timp de 4 ani şcolari;
- să se asigure practicarea a cel puţin două jocuri sportive pe parcursul
celor 4 ani, pentru a favoriza dezvoltarea armonioasă a elevilor;
- o data cu intrarea în liceu, elevii vor avea posibilitatea integrării eficiente
în sistemul educaţional structurat pe bază de oferte şi obţiuni.
17
Pentru a avea posibilitatea de a putea preda două jocuri sportive, unitatea
şcolară trebuie să dispună (amenajeze) de terenuri amenajate, de număr mare de
mijloace didactice (ex. Mingi). Jocul bilateral este finalitatea predării jocurilor
sportive, de aceea în ultima parte a semetrului se pot planifica jocuri monosport
şi chiar competiţii sportive inter clase, grupe, şcoli.
Prezentarea scurtă a programei şcolare la clasele primare (I-VI)

Programa şcolară pentru învăţământul primar reflectă concepţia care stă le
baza reformeo stistemului de învăţământ, urmărind dezvoltarea complexă a
copiilor. Prin educaţie fizică se realizează echilibrarea solicitărilor de natură
intelectuală cu cele psiho-motrice şi ludice. Printre oniectivele cadrul, la acest
nivel de învăţamâmnt, se numără: practicarea independentă a exerciţiilor fizice,
a jocurilor şi diferitelor sporturi; manifestarea spiritului de echipă şi de întrecere,
în funcţie de un sistem de reguli acceptate.
Conţinuturile învăţării asigură realizarea tuturor obictivelor, solicitănd
cadrul didiactic să le selecteze pe acelea care pot fi utilizate în condiţii corecte.
Enumerăm conţinuturile învătării la acest nivel:
4. Elemente de organizare a activităţilor practice sportive
5. Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
6. Calităţi motrice de bază
7. Deprinderi motrice de bază
8. Deprinderi motrice utilitar-aplicative
9. Deprinderi motrice sportive elementare
 specifice atletismului
 specifice gimnasticii
 specifice jocurilor sportive – jocuri dimanice şi
pregătitoare specifice fecărui joc sportiv predat
 specifice sporturilor sezoniere
 reguli de bază ale sporturilor predate
10. Informaţii sportive
18
Prezentarea scurtă a programei şcolare la clasele V-VIII
Si la acest nivel aria curriculară are menirea să-şi aducă contribuţia
specifică la realizarea dezvoltării complexe a personalităţii autonome şi creatice
a elevilor – finalitate prevăzută în Legea Invăţământului.
In afra orelor prevăzute pe săptămână, pentru educaţie fizică, în trunchiul
comun, există posibilitatea alocării încă unei ore destinate
extinderii/consolidării/aprofundării conţinuturilor din programă sau predării unei
discipline sportive opţionale.
In clasele V-VIII să se asigure dobândirea de către elevi a cunoştinţelor
necesare acţionării asupra dezvoltării fizice şi a calitătilor motrice, cât şi
iniţierea/consolidarea în practicarea unor probe/ramuri sportive, astfel:
Cl. a V-a:
- 3 probe atletice, de preferat din grupe diferite;
- Elemente acrobatice statice şî dimanice din gimnastica acrobatică;
- Săritura la aparatul de gimnastică;
- Un joc sportiv.
Cl. a VI-a
- 3 probe atletice, cele predate în cl. A V-a;
- 2 jocuri sportive, dintre care unul este cel predat în cl. A V-a;
Cl. a VII-a
- 2- 3 probe atletice, cele predate în cl. A VI-a;
- Un joc sportive, (cel în care s-a făcut iniţierea în cl. A VI-a;
Cl. a VIII-a
- 1-2 probe atletice, la alegere dintre cele predate în anii anteriori;
19
- Una sin săriturile la aparatul de gimnastică, la alegere;
- Un joc sportive opţional, dintre cele predate în anii anteriori.
Jocurile sportive care se pot preda în clasele V-VIII sunt: baschet, forbal,
handbal, oină, volei, torbal (se predau în cadrul orelor de extindere), goalbal
(nevăzători)
Disciplinele sportive altenative sunt predate cu aprobarea directorului
unităţii de învăţământ, pe perioade precizate, aceste pot fi: badminton,
cicloturism, dans sportiv, dans folcloric specific zonei, gimnastică ritmică, înot,
korfball, orientare sportivă, patinaj pe ghiaţă/role; snaie, schi alpin, schi fond,
sport aerobic, şah, rugby – tag, tenis de masă, trântă. Conţinuturile şi criteriile de
evaluare aferente fiecărei disicpline sportive alternative se alaborează de către
profesorul clasei şi se avizează de către isnpectoratul şcolar de specialitate.
Prezentare scurtă a programei şcolare la clasele IX-XII

Si la acest nivel aria curriculară are menirea să-şi aducă contribuţia
specifică la realizarea dezvoltării complexe a personalităţii autonome şi creatice
a elevilor – finalitate prevăzută în Legea Invăţământului.
In afra orelor prevăzute pe săptămână, pentru educaţie fizică, în trunchiul
comun, există posibilitatea alocării încă unei ore destinate
extinderii/consolidării/aprofundării conţinuturilor din programă sau predării unei
discipline sportive opţionale.
In clasele IX-XII să se asigure dobândirea de către elevi a cunoştinţelor
necesare acţionării asupra dezvoltării fizice şi a calitătilor motrice, cât şi
iniţierea/consolidarea în practicarea unor probe/ramuri sportive, astfel:
Cl a IX-a
- 2 probe atletice, de preferat din grupe diferite;
- Elemente acrobatice statice şi dinamice din gimnastica acrobatică (din
cele făcute în clasele anterioare) şi varietate de lagări de elemente;
20
- O săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor;
- 2 jocuri sportive, la alegerea elevilor.
Cl. a X-a
- Cele 2 probe făcute în clasa anterioară;
- Gimnastică acrobatică;
- Săritură la aparatul de gimnastică;
- 2 jocuri sportive, la alegerea elevilor.
Cl. a XI-a
- 3 probe atletice, din grupe diferite, dintre cele oferite de către profesor;
- Gimnastică acrobatică;
- O săritură la aparatul de gimnastică, la alegerea elevilor, din cele
învăţate;
- un joc sportiv, la alegerea elevilor.
Cl. a XII-a
- 3 probe atletice, din grupe diferite, dintre cele oferite de către profesor;
- Gimnastică, la alegere: aerobică, ritmică, artsitică sportivă;
- un joc sportiv, la alegerea elevilor.
Jocurile sportive care se pot preda în clasele IX-XII sunt: baschet, forbal,
handbal, oină, volei, torbal (se predau în cadrul orelor de extindere), goalbal
(nevăzători)
Disciplinele sportive altenative sunt predate cu aprobarea directorului
unităţii de învăţământ, pe perioade precizate, aceste pot fi: badminton,
cicloturism, dans sportiv, dans folcloric specific zonei, gimnastică ritmică, înot,
korfball, orientare sportivă, patinaj pe ghiaţă/role; sanie, schi alpin, schi fond,
sport aerobic, şah, rugby – tag, tenis de masă, trântă. Conţinuturile şi criteriile de
evaluare aferente fiecărei disicpline sportive alternative se alaborează de către
profesorul clasei şi se avizează de către isnpectoratul şcolar de specialitate.
Varificarea cunoştinţelor
1. Ce sunt jocurile sportive?
21
2. Care sunt jocurile sportive ce se predau la clas a V-a?
3. Care sunt jocurile sportive ce se predau la clasa a IX-a?
4. Enumeraţi trei discipline sportive complementare care se pot preda la
clsa a X-a!
Bibliografie
1. MECI (2003). Programe şcolare clasele I-IV. Educaţie fizică. Bucureşti
2. MECI (2009). Programe şcolare clasele IX-XII. Educaţie fizică.
Bucureşti
3. MECI (2009). Programe şcolare clasele V-VIII. Educaţie fizică.
Bucureşti
Enciclopedică
22
Modulul IV. Jocurile dimanice. Clasificarea jocurilor
de mişcare (dimanice).
Rezumat modul
Capitolul de faţă prezintă diferite clasificări ale jocurilor şi a jocurilor
dinamice (de mişcare). Jocurile de mişcare sunt determinare de caracteriticile
principalee cum ar fi: natura lor, vâsrta participanţilor şi de baza materială
existenţă.
Jocurile dinamice desemnează o activitate fizică sau memtală spontană

fără utilitate imadiată, generatoare de distracţie, plăcere şi reconfortare. Ele
depăşesc limitele unei activităţi pur biologice sai fizice, esenţa lor fiind mentală
(Sabâu Gh., 2005).
Jocurile de mişcare sunt determinare de caracteriticile principalee cum ar
fi: natura lor, vâsrta participanţilor şi de baza materială existenţă.
In literatura de specialitate găsim o varietate de clasificări, enumerăm
câteva:
Gross K. le clasifică astfe:
 cu funcţii generale;
 de experimentare;
 motorii;
 senzoriale;
 intelectuale;
 de voinţă;
 afective.
Stern W. Împarte jocurile în:
 individuale;
 sociale.
Buhler C. Are următoarea clasificare:
23
 jocuri funcţionale (senzorio-motorii);
 jocuri de ficţiune şi iluzie;
 jocuri de receptivitate;
 jocuri de construcţii;
 jocuri colective.
Piaget J. împarte jocurile în 3 categorii:
 jocuri, exerciţii;
 jocuri cu reguli;
 jocuri simbolice.
Şchiopu U. a elaborat o clasificare în funcţie de conţinuturi:
 jocuri de reproducere a unor evenimente;
 jocuri de mişcare;
 jocuri de creaţie;
 jocuri cu subiect, cu reguli.
Cârstea Gh. clasifică jocurile astfel:
 jocuri de mişcare;
 jocuri pregătitoare pentru jocurile sportive;
 jocuri sportive.
Todea F. S. clasifică jocurile pe baza unui set de criterii:
 După modul de organizare a participanţilor:
- jocuri cu împărţirea colectivului pe grupe sau echipe;
- jocuri fără împărţirea colectivului pe grupe sau echipe.
 După locul de desfăşurare:
- jocuri in aer liber;
- jocuri în interior.
 Dupa mediul sau terenul pe care se desfăşoară:
- jocuri pe suprafeţe uscate;
- jocuri pe zăpadă/gheaţă;
- jocuri pe apă.
 După zona geografică:
24
- jocuri la mare;
- jocuri la munte.
 După gradul organizatoric în care se parctică:
- jocuri in tabere;
- jocuri în staţiuni balneo-climaterice;
- jocuri în lecţia de educaţie fizică;
- jocuri în recreaţia organizată’
- jocuri în activitatea independentă.
 După obiectivele instructiv-educative pe care le vizează:
- jocuri pentru atenţie, captarea şi educarea acesteia;
- jocuri pentru dezvoltarea calităţilor motrice de bază;
- jocuri pentru învăţarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice
(consolidarea, prefecţionarea sau verificarea acestora);
 După materialele folosite:
- jocuri cu obiecte, aparate;
- jocuri fără obiecte, aparate.
 După obiectivele activităţilor de educaţie fizică şi sportivă:
- jocuri pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de
bază şi utilitar-aplicative;
- jocuri pentru învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor
şi/sau priceperilor specifice diverselor ramuri şi probe sportive;
- jocuri depntru dezvoltarea calităţilor motrice de bază;
- jocuri pentru captarea şi educarea atenţiei.
Jocurile dimanice sunt prezente în activitatea de educaţie fizică şi sportivă,
domeniu în care găsim rumătoarea clasificare:
- jocuri creative – de construcţie, jocuri dramatice;
- jocuri polulare;
- jocuri pent şcoală;
- jocuri de iarnă;
- jocuri în apă;
25
- jocuri sportive.
Odată cu evoluţia omului s-au dezvoltat şi jocurile, s-au creat forme

specifice, care contribuie la dezvoltarea psihică şi fizică a copiilor, asigură
armonia între posibilităţi şi nevoile acestora.
O altă clasificare ar fi:
1. jocuri creative
2. jocuri cu reguli: jocuri didactice; jocuri populare, jocuri de mişcare.
Iar jocurile de mişcare se împart în jocuri şcolare şi jocuri sportive.
Jocurile şcolare sunt cele care pot fi folosite pentru realizarea obiectivelor
didactice şi edicative, şi care au reguli proprii, dar şi modificabile, se pot juca
într-un timp şi efectiv felxibil, cu mijloace diidcatice sau fără. Odată cu
modificarea regulilor se influenţează complexitatea şi greutatea jocului.
Rezolvarea cu succes a unor probleme ale jocului, constituie eficienţa acestuia.
Caracteristica dominantă este întrecerea, care dezvoltă spiritul competitiv al
copiilor.
Jocurile şcolare se clasifică astefel: jocuri cu alergare şi de-a prinselea;
jocuri de tip şatfetă; jocuri de întrecere; jocuri de luptă; jocuri cu mingea.
1. Cum se clasifică jocurile după Piaget?
2. Cum se clasifică jocurile după Şchiopu U.?
3. Cum se clasifică jocurile şcolare?
26
Modulul V. Jocurile cu mingea
Rezumat modul
Jocurile cu mingea sunt cele mai agrea de participanţii la joc. In acest
capitol sunt prezentate aspecte principale care stau la baza jocurilor cu mingea,
pornind de la apariţia lor, forma mingilor, până la acţiunile de joc.
La aceste jocuri se joacă cu un obiect specific, mingea. Inca din

antichitate, jocul cu mingea a fost cunoscut de către popoare, din mormintele
egiptenilor au fost sustrase mingi din lut cu diametrul de 3-7 cm. Grecii şi
romani, mingile lor din piele, au unmplot cu puf, lână sau seminţe, dar s-au
descoperit şi mingi umplute cu făină sau nisip. In răndul poparelor antice, jocul
cu mingea au fost sub forma de aruncare în lungime sau înlăţime, romanii au
lovit mingea chiar cu pumnul sau cu mănuşi speciale.
Odată cu e voluţia omenirii mingea căpăta o formă rotundă cu diferite
umplutiru, datarită acestui fapt s-au dezvoltat şi diferite tehnici de transmitere a
mingii. Mai tărziu aceste mingi au fost confecţionate din plastic sau din piele,
devenind mijloace specifice ale diferitelor ramuri sportive. Apar şî mingile
medicinale, care se foloseau pentru corectarea mişcărilor şi eru umplute cu filce,
păr de animal.
În majoritatea jocurilor cu mingea, faza jocului depinde direct de starea
mingii, care poate fi aruncată sau lovită în diverse feluri de către jucători.
De ce ne place să jucăm?
De ce mingea este obictul cel mai cunoscut şi agreat obiect de joacă?
Răspunsul la această întrebare le găsim în răspunsurile copiilor până la dulţi:
- Mingea este rotundă, se rostogoleşte, sare şi zboară – afirmă copii;
- Este plăcut la atingere;
- Se poate juca individula şi în grup;
- Oferă diferite situaţii;
27
- Jocurile cu mingea sunt nonaccidentale şi fără limită de vărstă;
- Jocurile cu mingea, indiferent de sex, dacă se joacă mixt sau pe sexe,
oferă o varietate de mişcări;
- Jocurile cu mingea, dezvoltă indemânarea şi asigură o dezvoltare
multilaterală;
- Mingea conferă eficienţa;
- Jocurile şi exerciţiile cu mingea sunt mijloace eficiente în recuperarea
motorie.
Acţiunile care se fac în cadrul jocurilor cu mingea, exptimă interacţiunea de
bază dintre om-minge, acestea sunt:
- intrarea în posesia mingii;
- pisesia mingii;
- transmiterea minginii.
Aceste momente se succed între ele, formânt circuitul sistematic al acţiunilor.
Intrarea în posesie a mingii

Acţiunea începe odată cu intrarea în posesia mingii. Posibilităţi de a intra
în posesia mingiiL
- în urma gereşilor efectuate de către adversar – variantă sigură şi uşoară;
- pentru a intra în posesia mingii ajunge doar să ne poziţionăm
corespunzător;
28
- Pe lângă o bună poziţionare este nevoie şi de alte mişcări mai complexe;
- Putem obţine posesia mingii făcând şi mişcări cu forţă şi intensitate mai
mare;
- În unele situaţii se obţine posesia mingii şi prin rostogolire, plonjare
după obiect.
Posesia mnigii
Posesia mingii înseamnă să ai controlul sisgur asupra ei. Acesata se
realizează prin ţinerea (prindere) sau prin atingerea obiectului.
Prinderea sau ţinerea mingii, cu două mâini, este cea mai sigură şi uşoară
posesie.
Posesia prin atingerea mingii este foarte scurtă existănd posibilitatea de a
greşi mai frecvent. Insă există multe jocuri sportive care au în tehnica lor acest
procedeu, ca si posesie (ex. Volei).
Transmiterea mingii
Transmiterea mingii poate fi un moment decisiv în eficienţa multor
jocuri, ceea ce priveşte rezultatul. Acesta în funcţie de obiectiv se poate realiza
astfel:
- Prin autotransmitere (pasare, dribling etc.);
- Spre (la) partener;
- Spre/la o ţintă.
Este evident că dintre cele trei forme de transmitere a mingii, cel mai
interesant şi popular este trasnmiterea către, pe la o ţintă (ex. coş de baschet,
teren advers, poartă, ţintă etc.), deaorece acest lucru influenţează direct
performanţele. Din această cauză creşte transmiterea mingii prin pasare între
coechipieri şi activitatea devine distractivă şi atractivă.
Multitudinea de mişcări pe care le poate învăţa un om, a condus la
descoperirea/ inventarea a diferitelor forme de mingi, de diferite dimensiuni şi
din diferite materiale. In acelaş timp s-a modificat transmiterea lor, care se poate
29
realiza şi cu difierite obiecte ajutătoare. Exemplificăm câteva jocuri sporturi care
se realizează cu minge, cu sau fără obiecte ajutătoare la transmitere:
Tabel 1. Exemple de jocuri sportive, jucate cu diferite cu mingi

Joc sportiv cu minge Froma mingii Materil de confecţie Obiect de
transmitere
Baschet sferică Piele, plastic cu cameră -
Biliard sferică Os de elefant, platisc tacuri
de esenţa tare
Golf sferică Gumă de esenţă tare, crose
plastic
Hochei Puc – formă de Gumă de esenţă tare, crose
disc plastic
Polo pe apă sferică Piele sau plastic -
rezistent la apă
Rugby ovală Piele, plastic cu cameră -
Tenis de masă sferică Plastic, celuloză palete
Varificarea cunoştinţelor
1. Definiţi jocurile cu mingea!
2. Enumeraţi câteva argumente, de ce ne place să jucăm cu mingea?
3. Care sunt acţiunile care se pot efectua cu mingea?
4. Cum se poate realiza transmiterea mingii?
Bibliografie
1. Rigler E. (2004). Sportjatekelmelet. I. Kotet. Budapest: TF

2. Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educaţia fizică şi sport. Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică
30
Modulul VI. Aspecte privind aplicabilitatea jocurilor
de mişcare (dinamice) în lecţia de educaţie fizică şi
antrenamentele sportive (Jocurile de mişcare în
activitatea didactică).
Rezumat modul
Practicare jocurile de mişcare, fie independent sau organizat, angrenează
un număr mare de copiii, în activităţile de educaţie fizică şi sportive.Aceste
jocuri, în marea lor majoritate, se pot desfăşura pe spaţii mici, fără amenajări
specifice, fap ce le face accesibile. Folosite în lecţia de educaţie fizică, sigură
realizarea unei densităţi optime, atât din punct de vedere motric cât şi
funcţionale.
Practicare jocurile de mişcare, fie independent sau organizat, angrenează

un număr mare de copiii, în activităţile de educaţie fizică şi sportive.
Aceste jocuri, în marea lor majoritate, se pot desfăşura pe spaţii mici,
fără amenajări specifice, fap ce le face accesibile.
Folosite în lecţia de educaţie fizică, sigură realizarea unei densităţi
optime, atât din punct de vedere motric cât şi funcţionale. Caracteristica de
întrecere creează un cadru favorabil de desfăşurare a lecţiei de educaţie fizică în
şcoală.
Ca mijloace ale activităţii didactice, jocurile de mişcare prezintă
numeroase avantaje, enumerăm căteva dintre acestea:
- contribuie la menţinerea unei stări optime de sănătate şi la dezvoltarea
armonioasă a organismului;
- creează stări emoţionale pozitive;
- contribuie eficient la dezvoltarea calităţilor motrice, la formarea
deprinderilor şi priceperilor motrice de bază şi specifice unor ramuri
sportive;
- stimulează colaborarea cu partenerii de joc,;
31
- facilitează integrarea în colectiv, identificarea liderului şi asumarea unor
responsabilităţi personale;
- contribuie la educarea calotăţilor morale
- contribuie la dezvoltarea gândirii, a creativităţii, a capacităţii de
anticipare şi a deciziei, atenţiei, percepţiei şi reacţiei motorii;
- stimulează competitivitatea între participanţi;
- sunt mijloace eficiente în activitatea de kinetoterapie – sunt eficiente în
corectarea unor deficienţe fizice.
In perioada preşcolară, activitatea zilnică a copilului, jocurile de mişcare

ocupă locul central.
In toate ciclurile de învăţământ, lecţiile de educaţie fizică pot cuprinde jocuri
dinamice, care asigură realizarea obictivelor educaţiei fizice şi sportive. Se pot
utiliza în aproape toate verigile lecţiei (excepţie facând verigile de „Organizarea
colectivului” şi „Influenţarea selectivă a aparatului locomotor”). Aceste jocuri
dau orei o densitate cescută şi o variatate de posibilităţi profesorului sau
antrenorului, oferă un cadru favorabil de petrecere a timpului liber sau a
activităţilor extraşcolare.
La clasele mici (primar), jocurile dinamice ajută la însuşirea deprinderilor de
bază şi utilitar aplicative în condiţii variate. In această făză se recomandă ca
jocurile selectate să fie cât mai simple, să nu aibă multe reguli (max.3-4).
Deoarece copii la vârsta aceasta sunt deficitari la calitatea capacităţilor fizice, se
recomandă ca la alegerea jocurilor de mişcare să se opteze pentru acelea care
conţin alergări pe distanţă scurtă, sărituri simple, prinderi şi aruncări fără
împărţirea colectivulu pe echipe, mai mult se utilizează bilateral, deoarece
spiritul de cooperare nu este dezvoltat. Copiii trebuie învăţaţi să se joace, la fel
cum învaţă toate deprinderile. Folosirea jocurilor de mişcare urmăreşte
învăţarea coordonării mişcărilor şi o atenţie deosebită se acordă dezvoltării
calităţilor de bază, viteza şi îndemânarea.
32
Incepând cu clasele III-IV, se fie utilizate şi jocuri de forţă şi rezistenţă. La
această vârstă se dezvoltă memoria, atenţia devine mai stabilă, copii pot să
rezolve acţiuni mai comlexe şi dificile. Se poate trece la jocuri cu caracter de
întrecere, cu combinaţii şi cu mai multe variante de mişcări, cu diferite obiecte.
Se pot organiza jocuri cu elemnte de fortă şi rezistenţă, dar cu surată scurtă.
Durata jocurilor să nu depăşească 12-15 minute. Se pot introduce mai multe şi
mai complexe regurli. Intrecerile prin jocuri de mişcare, treptat capătă dificultăţi
mai sporite, care dezvoltă capacitatea de adaptare psiho-motorie.
La clasele V-VI preocuparea copiilor pentru propriul corp (în special a
musculaturii) permite practicarea jocurilor de mişcare cu exerciţii de forţă şi sub
formă de întrecere. Elevii se pot organiza in echipe, jocurile au o durată măi
lungă şi reguli mult mai numeroasă. Se introduc o serie de lemente tehnice din
gimnastică acrobatică, diverse deprinderi utilitar aplicative, elemente
pregătitoare pentru însuşirea unor tehnici de bază a jocurilor sportive. In fiecare
echipă, fiecare elev să aibă rolul de conducător, aceasta mobilizăndu-i să
contribuie la creşterea gradului de răspundere pentru activitatea desfăşurată.
La clasele VII-VIII, jocurile de mişcare de desfaşuară mai mult pe echipe,
având caracter de întrecere. La această vârstă capacitatea de coordonare a
mişcărilor scade datorită disproporţiei deintre membre şi trunchi şi slabei
dezvoltări musculare in caport cu creştetrea osoasă, de aceea profesorul are
sarcina să dozeze cu multă atenţie efortul elevilor.
La această vârstă interesul copiilor este tot mai mult orientat spre jocurile
sportive, spre caracterul de întrecere, cu dorinţa de a ieşi învingători.
1. Care sunt avantajele jocurilor dinamice ca şi activitate didactică?
2. Ce jocuri de mişcare se folosesc în activitatea didactică, la diferite
clase?
Bibliografie
1. MECI (2003). Programe şcolare clasele I-IV. Educaţie fizică. Bucureşti
33
2. MECI (2009). Programe şcolare clasele IX-XII. Educaţie fizică.
Bucureşti
3. MECI (2009). Programe şcolare clasele V-VIII. Educaţie fizică.
Bucureşti
4. Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educaţia fizică şi sport. Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică
5. Todea S. F. (2002). Jocuri de mişcare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei
România de Mâine
34
Modulul VII. Metodica alegerii, organizării,
desfăşurării şi conducerii jocurilor dinamice
Rezumat modul
In capitolul de faţă sunt prezentate aspectele metodice ce ţin de alegerea,
organizarea, desfăşurarea şi conducerea jocurile dinameice în lecţia de educaţie
fiaică sau în antrenementul sportiv. Aceste aspecte trebuiesc respectate, pentru a
putea realiza obiectivele propuse.
Jocurile de mişcare prezintă numeroase caracteristici pentru care sunt

recomandate în activitatea zilnică a copiilor şi tinerilor.
In scopul obţibnerii unei eficienţe maxime şi pe planun instructiv-
educativ este necesar să se aibă în vedere judicioasă, corecta alegere, organizare,
desfăşurare şi conducere a jocurilor de mişcare (dinamice).
Alegerea jocurilor dinamice

Pentru realizarea obiectivelor stabilite în activitatea de educaţie fizică şi sport, se
impune acordarea unei atenţii deosebite alegerii jocurilor dinamice. Se va
urmării ca jocul dinamic ales să întrunească următoarele cerinţe:
- să asigure o pregătire multilaterală, fizică, psihocă şi morală;
- să ţină seama de vărsta participanţilor, de sex, nivelul de dezvoltare, de
pragătire fizică;
- să ţină seama de dorinţele participanţilor;
- să trezească înteresul participanţilor, să fie atractive;
- să se desfăşoare în condiţii cât mai igienice;
- să se desfăşoare într-o ambianţă educativă, în condiţii atmosferice
favorabile;
- să evite accidentarea participanţilor, afectarea stării optime de sănătate;
- să fie în concordanţă că posibilitătile participantilor;
35
- să se ţină seama de numărul celor dornici să participe la joc;
- să se aibă în vedere condiţiile materiale şi echipamentele sportive.
Formarea echipelor
Formarea echipelor în jocurile dimamice trebuie să fie realizate ţinându-
se cont de următoarele:
- echipele trebuie să fie egale din punct de vedere numeric;
- echipele trebuie să fie omogene, din punct de vedere al forţei şi al
bagajului de cunoştinţe motrice şi tehnico-tactice;
- formarea a cât mai multor echipe favorizează angrenarea a unui număr
cţâ mai mare de participanţi;
- formarea echipelor trebuie să ţină cont de: talie şi greutatea jocătorilor;
- în cazul echipelor inegale ca număr unul dintre concurenţi va efectua
acţiunea respectivă de două ori.
Respectarea acestor cerinţe asigură o bună organizare a colectivului,
partcipiparea optimă a concurenţilor la joc, evitarea apariţiei unor stări de
nemulţumire.
Pentru formarea echipelor pot fi utilizate una dintre următoarele modalităţi:
 conducătorul jocului formează echipele numinalizănd componenţa
fiecărei echipe;
 prin probe de verificare;
 prin alegerea de către căpitanii de echipă, care sunt nominalizaţi de către
conducătorul de joc;
 prin numărătoare efectuată.
Stabilirea responsabililor, a căpitanilor de echipă

Capitanii de echipă sunt nominalizaţi de către conducătorul jocului
(profesor) sau sunt aleşi de către componenţii echipei. Acesta trebuie să aibă
calităţi superioare şi în funcţie de cerinţele jocului respectiv.
36
Rolul conducătorului de joc (organizatorului) (CJ)
Inaintea începerii jocului, cadrul didiactyic sau conducătorul jocului
explică participanţilor modul de desfăşurare a jocului şi dacă este necesar chiar
demionstrează. Acesta trebuie să fie întru limbaj accesibil, concis şi clar şi va
cuprinde: denumirea jocului dinamic; enunţarea acţinunilor care compun jocul;
descrierea regulilor după care se desfăşoară; anunţarea condiţiilor de căştigare,
de realizarea evetualelor punctaje ca şi penalizări şi sancţiuni ce decurg din
nerespectarea regulilor; comunicarea semnelor de începere şi de încheiere a
jocului; efectuarea unui joc de probă.
Sancţiunile acordate nerespectării regulilor pot fi prin scăderea punctajelor,
mergând până la eliminarea temporară sau definitivă a jucătorilor.
Se recomandă, ca al vârsta mică, să participe şi conducătorul jocului.
In cazul unor greşeli comune observate la toate echipele participante se întrerupe
jocul şi se dau noi explicaţii, referitoare la greşeli, şi se reia jocul.
Desfăşurarea jocurilor dinamice

a.) Inceperea jocului
Inceperea jocului este dat de către conducătorul jocului, după ce se
realizează împărţirea pe echipe a participanţilor.
Inceperea jocului se poate realiza prin: concucătorul nominalizează echipa
care începe prima; prin tragere la sorţ; întreceri între căpitanii de echipe etc.
b.) Desfăşurarea jocului

Pe tot parcusul jocului conducătorul de joc terbuie să ţină cont de
următoarele:
- să fie atent la evoluţia tuturor participanţilor;
- să fie imparţial în acordarea punctelor;
- să evite producerea de accidente;
- să asigure disicplina şi atmosfera destinsă, buna dispoziţie.
37
Pentru a realiza o dozare corespunzătoare se poate regurge la următoarele:
- modificarea dimensiunilor suprafeţei de joc;
- mărirea sau diminuarea duratei de joc, a numărului de repetări sau a
numărului de mijloace;
- mărirea sau diminuarea numărului de participanţi;
- complicarea sau simplificarea regulilor de joc.
La jocurile sub formă de ştafetă este recomandabil ca numărul de repetări să
fie cel puţin egal cu numărul de echipe, iar la jocurile limitate în timp, ca durata
de desfăşurare, acesta trebuie să fie aceeaşi pentru toate echipele participante.
Durata de joc pentru diferite vârste se realizează astfel:
- la vârsta 7-8 ani poate fi 5-15 minute;
- la vârsta de 9-10 ani poate fi 10-25 de minute.
c.) Incheierea jocului

Incheierea jocului este bine să fie precedată de anunţarea cu ceva timp
înainte a duratei sau a numărului de repetări rămase.
După încheierea jocului conducătorul anunţa câştigătorii sau rezulotatul.
Se va face o analiză a jocului, evidenţiind greşelile precum şi a modului în care
sau repectate regulile.
Recomandări metodice
Se ţine cont de:
- alegerea jocului terebuie să fie în funcţie de vârstă şi sexul
participanţilor, de particularităţile somato-funcţionale şi psihice, precum
şi în funcţie de nivelul de pregătire şi dezvoltare a lor;
- să aibă in vedere condiţii materiale disponibile;
- echipele să fie de valori apropiate şi număr egale;
- elevii scutiţi pot fi angrenaţi în joc în rolul de arbitru.
- se recomandă stimularea spirutului de comeptiţie şi a fair-paly-ului.
1. Cum se poate alege echilepe de joc?
2. Cine poate să fie conducător de joc?
38
3. Care sunt recomandările metodice pentru jocurile dinamice?
Bibliografie
România de Mâine
Enciclopedică
39
Colegere de jocuri
Rezumat
In acest capitol sunt prezentate o serie de jocuri de mişcare care se pot
folosi în lecţia de educatie fiaică şi î antrenemanetele sportive. Fiecare joc are o
prezentare detaliată: denumeire, scop, loc de desfăşurare, număr de jucărori,
materiale, descrierea jocului, reguli.
AL TREILEA FUGE
Scop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânare
Vârsta: 7-15 ani
Loc de desfăşurare: Se joacă în sală, teren, curte
Numărul jucărilor: 20-30
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii vor sta pe perechi câte doi, spate fată în cerc.
Doi jucători sunt liber şi aleargă unul după altul în jurul cercului pe partea
exterioară; dacă jucătorul urmărit este atins devine urmăritor; de asemenea cel
urmărit poate scăpa dacă se aşează în fată unei perechi şi cel deal treilea jucător
devine urmărit.
Regulă:
- nu se permite traversarea cercului prin interior.
ARUNCAREA PRIN CERC

Scop: perfecţionarea deprinderii de aruncare
Vârsta: 10-14 ani
Loc de desfăşurare: sală, teren, curte
Numărul jucătorilor: 20-30
Materiale: -2 cercuri de gimnastică, 2 mingi de oină
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr,
aflate în spatele unei linii trasată pe sol, la o distanţă de 8-10 m fată de cercul
agăţat pe zid sau pe un suport, la o înălţime de 3-4 m.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere, primii jucători (care au mingea
de oină) aruncă , urmărind să treacă mingea prin cerc. Recuperează mingea şi o
predau următorului, care continuă jocul.
Reguli:
- neintroducerea mingii prin cerc se penalizează cu 1 punct;
- câştigă echipa care are cele mai puţine puncte de penalizare.
ARUNCĂ PRECIS!
Scop: dezvoltarea deprinderii de a arunca şi a preciziei mişcării
40
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: două mingi (volei, elastice, handbal, baschet) şi două cutii de
la lada de gimnastică
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe , aşezate la o
distanţă de 8-10 m faţa de un reper. La acest reper în fată fiecărei echipe se află
aşezată câte o cutie de la lada de gimnastică. Primul jucător din fiecare echipă
ţine în mâini o minge
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere jucătorii aruncă mingea pe care
trebuie să o plaseze în interiorul cutiei de ladă; aleargă şi recuperează mingea pe
care o transmite următorului jucător. câştigă echipa care termină prima, fără
penalizări, sau cu cele mai puţine puncte de penalizare.
Regulă:
- fiecare greşeală (de a plasa mingea în cutie) se penalizează cu 1 punct.
ALERGAREA ÎN SACI
Scop: dezvoltarea îndemânării
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: saci de rafie
aflate în spatele unei linii de plecare, trasate pe sol la o distanţă de 10-15 m faţă
de perete. Primii jucători au picioarele introduce într0un sac, pe care-l ţin cu
mâinile deoparte şi alta.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă se
deplasează prin alergare , ating peretele şi se întorc la echipă prin acelaşi fel de
deplasare.
Regulă:
- câştigă echipa care termină prima şi execută cel mai corect
BROSCUŢELE – ÎN LAC , PE MAL

Scop: Jocul dezvoltă viteza de reacţie şi atenţia
Vârsta: 7-15 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Pe sol se marchează un cerc (lacul) mai mare sau mai
mic, în funcţie de numărul jucătorilor – broscuţele. Jucătorii sunt aşezaţi în
spatele circumferinţei cercului, unul lângă altul. In mijlocul cercului stă
conducătorul de joc, care strigă „In lac”, sau „pe mal!”
41
Desfăşurarea jocului: La comanda în lac jucătorii trebuie să sară în interiorul
cercului, iar la comanda pe mal ei trebuie să sară în afara lui. Pentru a verifica
atenţia jucătorilor se poate da aceeaşi comandă de două ori, sau pot fi intercalate
cuvinte asemănătoare cu comenzile. Jucătorul care greşeşte este eliminat din joc.
BUCHEŢELELE
Scop: dezvoltă viteza de reacţie, atenţia şi orientarea spaţială
Vârsta: 7-12 ani
Materiale: -
Desfăşurarea jocului: Jucătorii stau pe tot terenul, iar conducătorul de joc
strigă un număr. Jucătorii trebuie să formeze bucheţele care să cuprindă numărul
strigat de conducător; jucătorii care rămân în afara de bucheţele sunt penalizaţi.
BASTONUL SĂRIT
Scop: dezvoltarea atenţiei şi a vitezei de reacţie
Vârsta: 6-14 ani
Loc de desfăşurare: sală, teren
Materiale: 2 bastoane de gimnastică
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale aşezaţi în
coloană, câte unul. Primii din fiecare coloană primesc câte un baston.
Desfăşurarea jocului: La semnal, jucătorii cu bastonul aleargă spre capătul
şirului ţinând bastonul în poziţie orizontală, la o înălţime de 20-50 cm. Jucătorii
trebuie să sară peste baston. După efectuarea cursei bastonul se predă
jucătorului următor care repetă acţiunea.
Regulă:
- câştigă echipa care execută mai repede şi fără penalizări.
BUM-BUM
Scop: dezvoltarea atenţia
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de careu sau semicerc.
Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc pronunţa cu gras tare o cifră şi
începe jocul, astfel: jucătorii se numără începând din flancul drept în continuare
şi când se ajunge la cifra propusă jucătorul respectiv va trebui să spună „bum”,
la fel şi în cazul multiplilor cifrei.
Reguli:
42
- jucătorii care greşesc sunt eliminaţi din joc;
- cifra poate fi schimbată de câte ori se vrea.
CRABII ŞI CREVEŢII
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie, atenţiei şi a abilităţii.
Vârsta: 7-15 ani
Materiale: -
Desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale, dispuşi
deoparte şi de alta a unei linii transversale, la mijlocul terenului. O echipă
reprezintă „crabii”, iar cealaltă „creveţii”. Când conducătorul de joc strigă una
din echipe, aceasta va trebui să alerge până în spatele liniei de fund a terenului,
cealaltă echipă aleargă după ei să-i prindă. Cei atinşi în spaţiul de joc vor fi luaţi
prizonieri (sau se pot acorda puncte). Prinzătorii pot să atingă unul sau mai mulţi
urmăriţi.
CERCUL ZBURĂTOR
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi a îndemânării
Vârsta: 8-14 ani
Numărul jucătorilor: 10-30, dacă numărul jucătorilor este mare ei se
împart în mai multe echipe, în aşa fel încât cercul să nu fie prea mare.
Materiale: săculeţ cu nisip prins la un capăt cu o coardă (frânghie)
Organizarea jocului: Formaţia de joc este de cerc, jucătorii stau cu faţa către
centru. In centrul cercului de află un jucător care ţine în mâini frânghia de care
este prins săculeţul.
Desfăşurarea jocului: la comanda conducătorului de joc, jucătorul din centru
învârte săculeţul descriind cu el un cerc mai mare de cât cel a jucătorilor, care
trebuie să sară ca să nu fie atinşi de săculeţ. Jucătorii atinşi sunt eliminaţi.
Regulă:
- săculeţul nu va fi ridicat mai sus de genunchii.
Câştigă elevul care rămâne cel mai mult în joc.
CERCUL OCHIT
Scop: dezvoltarea îndemânării şi a deprinderii de aruncare
Vârsta: 6-14 ani
Loc de desfăşurare: sală, teren
Materiale: săculeţ cu nisip şi minge de oină
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe două echipe în coloană câte
unul. Primii din fiecare echipă au câte o minge de oină. La o distanţa de 5-10 m
43
faţă de echipe, pe perete sau pe un panou se desenează mai multe cercuri
concentrice, notate fiecare cu puncte; în cerculeţul din mijloc se aşează săculeţul
cu nisip.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc fiecare echipă,
aruncă pe rând încercând să ochească săculeţul de nisip. Se notează pentru
fiecare echipă punctele realizate din aruncare.
Regulă:
- câştigă echipa care obţine cel mai mare număr de puncte.
CURSA PE NUMERE
Scop: dezvoltarea forţei şi a vitezei de execuţie
Vârsta: 10-14 ani
Numărul jucătorilor: 12-30 (jucătorii trebuie să fie în număr par)
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezaţi în coloană
câte unu, şezând cu picioarele încrucişate; ei sunt numerotaţi de la 1 la .....
Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc numerele strigate se
ridică ocolesc propria echipă şi se aşează la locul lui. Elevul care câştigă aduce
un punct echipei sale. Jocul continuă până când toţi jucătorii au fost strigaţi
Regulă:
- ocolirea se face în totdeauna spre stânga.
CURSA ÎN TREI PICIOARE

Vârsta: 6-14 ani
Materiale: două panglici cu o lungime de 50 cm sau fulare
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe în perechi. Primii
din fiecare echipă îşi leagă împreună piciorul din interior. La distanţă de 10-15
m în fată fiecărei echipe se marchează n puncte, care trebuie ocolit.
Desfăşurarea jocului: La comandă primele perechi aleargă în „trei” picioare,
ocolesc semnul, se întorc în alergare şi predau legătura la perechea următoare,
care va continua jocul.
Regulă:
- Câştigă echipa care termină prima fără penalizări.
CURSA SPATE ÎN SPATE

Scop: dezvoltă viteza de deplasare
Vârsta: 10 - 14 ani
44
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr.
Jucătorii pe perechi, spate in spate apucat reciproc la nivelul coatelor, se află în
spatele liniei de plecare.
Desfăşurarea jocului: Înaintea echipelor, la o distanţă aprox.10 m se trasează
linia de sosire. La semnalul conducătorului de joc, perechile pornesc în alergare
spre linia de sosire. Perechea care ajunge prima câştigă un punct pentru echipa
sa.
Reguli:
- Perechile nu au vie să dea drumul la mâini, trebuie să alerge tot timpul
spate in spate;
- Câştigă echipa care acumulează cele mai multe puncte.
CINE TRANSPORTĂ ROABA MAI REPEDE

Scop: dezvoltarea forţei şi a îndemânării
Vârsta: 10-14 ani
loc de desfăşurare: sală
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe perechi şi se află în spatele unei
linii. La distanţă de 10 m se trasează o altă linie. Unul din fiecare pereche se
află sprijinit pe palme, iar colegul îl prinde de gambe.
Desfăşurarea jocului: La comandă, perechile se deplasează până la semn şi se
întorc înapoi în acelaşi fel.
Reguli:
- Fiecare pereche trebuie să ajungă la linia de sosire fără să dea drumul
picioarelor;
- Jucătorii să fie atenţi să ni se rănească;
- Câştigă perechea care termină primul.
CINE ESTE MAI PUTERNIC

Scop: dezvoltarea forţei
Vârsta: 10-14 ani
Loc de desfăşurare: sală teren, curte
Materiale: 2 frânghii (corzi de gimnastică) cu o lungime de 2-3 m
Organizarea jocului: Colectivul se împarte în două grupe egale ca număr,
dispuse faţă în faţă, de o parte şi de alta a unei linii trasate pe sol. Jucătorii se ţin
unul de latul prinzându-se de mijloc cu ambele mâini.
45
Desfăşurare jocului: Primii din fiecare echipă prind frânghia cu ambele mâini.
La comandă fiecare echipă trage de frânghie încercând să tragă echipa adversă
peste linie.
Reguli:
- In timpul jocului, jucătorii trebuie să se ţină unul de altul, pentru a evita
accidentele.
- Câştigă echipa care reuşeşte să tragă adversarii peste linie.
CINE SE CAŢĂRĂ MAI REPEDE

Scop: dezvoltarea vitezei şi a îndemânării
Vârsta: 10-14 ani
Loc de desfăşurare: sală
Materiale: 2 scări fixe
Organizarea jocului: colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr,
dispuse la o distanţă de 8-10 m în spatele scărilor fixe.
Desfăşurarea jocului: la comandă primii din fiecare echipă aleargă, se caţără pe
scara fixă şi atinge peretele deasupra ultimii stinghii. Coboară de pe scara fixă
(fără să sară) şi predau ştafeta la următorul.
Regulă:
- Câştigă echipa care termină cel mai repede fără penalităţi.
CINE SARE MAI DEPARTE

Scop: dezvoltarea forţei membrelor inferioare şi a detentei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr
dispuse în spatele unei linii trasate pe sol. Fiecare echipă are un jucător care
marchează distanţa săriturii.
Desfăşurarea jocului: La comandă, primii din fiecare echipă execută o săritură
în lungime de pe loc, iar jucătorul arbitru însemnează lungimea săriturii. De la
acest semn sare următorul jucător şi tot aşa până sar toţi jucătorii din echipă.
Regulă:
- Câştigă echipa care însumează cea mai mare distanţă.
CALCĂ UMBRA!
Scop: dezvoltarea forţei, vitezei şi a îndemânării
Vârsta: 10-14 ani
46
Materiale: -
Organizarea jocului: Colectivul se împarte în două echipe. . Jucătorii faţă în
faţă pe perechi, în care sunt doi jucători din ambele echipe.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere perechile încep să sară într-un
picior şi cel care reuşeşte sa calce umbra adversarului câştigă un punct pentru
echipa sa. Câştigă echipa care are cele mai multe puncte.
Reguli:
- Jucătorul care coboară celălalt picior pe sol pierde un punct;
- Este interzisă schimbarea piciorului de sprijin;
- Jocul poate să se desfăşoare cu toate perechile deodată sau pe rând
pentru fiecare pereche.
CAL ŞI CĂLĂREŢ
Scop: dezvoltarea forţei şi a deprinderi de transporta greutăţi
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe două echipe dispuse în
perechi, î care unul este calul şi celălalt călăreţul. Echipele sunt plasate la o
distanţa de 10-15 m faţa de un semn marcat pe sol.
Desfăşurarea jocului: la semnalul de începere călăreţul stă în călare pe spatele
calului şi pornesc in alergare până la semn, se întorc la echipă în acelaşi fel de
deplasare, predă ştafeta echipei următoare.
Reguli:
- câştiga echipa care termină prima;
- nu se admite ca jucătorul care stă călare să aibă picioarele sprijinite pe
sol.
CÂŞTIGĂ CEL ÎNDEMÂNATIC

Scop: dezvoltarea îndemânării şi coordonării şi a spiritului de întrecere.
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: atâtea mingi de baschet sau medicinale câte perechi sunt
Organizarea jocului: In spatele unei linii trasate pe sol sunt dispuse pe două
echipe a căror jucători sunt culcaţi pe sol cu faţa în jos. Intre cei doi adversari
se află o minge de baschet sau medicinală.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere fiecare participante caută să
câstige mingea trăgând de aceasta spre el şi intrând în posesia ei. Câştigă echipa
cu cel mai mare număr de mingi obţinute.
47
Regulă:
- jucătorii nu au voie să depăşească cu corpul linia de separare.
CURSA PE NUMERE
Scop: dezvoltă viteza de deplasare şi atenţia
Vârsta: 7-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în doua echipe egale ca număr
aflate în spetele unei linii trasate pe sol. Jucătorii din fiecare echipă sunt
numerotaţi de la 1 la cât sunt.
Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc strigă un număr, iar jucătorii din
cele după echipe care au numărul respectiv aleargă până la semnul stabilit, a ting
semnul se întorc în alergare la echipă. Jocul continuă, conducătorul de joc striga
alte numere.
Reguli:
- jucătorii care aleargă mai repede primesc puncte;
- câştigă echipa care are mai multe puncte.
CURĂŢĂ LOCUL
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi perspicacitate
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: cocoloaşe de hârtie sau bureţi din plastic
Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe plasate la distante
egale fată de centrul terenului unde este desenat un cerc cu diametrul de 1,5-2
m. In acest cerc se află împrăştiate cocoloaşele de hârtie sau bureţii.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere echipele se deplasează la
centrul cercului şi încearcă să adune căte mai multe cocoloaşe, cu piciorul şi să
le transporte în spaţiul lor de repaus.
Reguli:
- câştigă echipa care adună cele mai multe cocoloaşe în cel mai scurt timp;
- cocoloaşele pot fi deplasate numai cu piciorul.
CINE POATE, RĂMÂNE ÎN CERC!

Scop: dezvoltarea forţei şi atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
48
Materiale: -
Organizarea jocului: Pe mijlocul ternului se desenează n cerc care să acopere
întregul spaţiu. Colectivul este împărţit în două echipe, fiecare echipă formează
câte în cerc în care jucătorii sunt dispuşi cu faţa spre centru şi in mâinile la spate
încrucişat apucat. Fiecare din aceste cercuri este dispus în capetele opuse a
diametrului cercului.
Desfăşurarea jocului: La semnal fiecare cerc de jucători, fără să dea drumul la
mâini se deplasează în aşa fel încât ajunge la echipa adversă şi prin diferite
mişcări încearcă s-o scoate înafara cercului de joc.
Regulă:
- câştigă echipa care rămâne în cerc sau se poate stabili limită de timp dacă nu se
reuşeşte scoaterea unei echipa afară.
CINE POATE SCAPĂ

Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi deplasare; orientarea în spaţiu
Vârsta: 10-14 ani
Materiale:
Organizarea jocului: Pe mijlocul terenului se marchează n spaţiu prin două
linii paralele la distanţă de 3 m una de lata. La distanţă de 6-8 m faţă de culoarul
din centru de găseşte zona în care sunt plasaţi jucătorii în spatele unei lunii. La
capătul opus la aceeaşi distanţă faţă de centru se află zona de refugiu. Pe
culoarul din centru se află doi jucători cu rol de prinzători.
Desfăşurarea jocului: La semnal jucătorii încearcă să alerge şi să ajungă în
zona de refugiu; jucătorii prinzători au voie să se deplaseze lateral stânga-
dreapta şi să împiedice deplasarea jucătorilor. Aceştia dacă sunt atinşi devin
prinzători
Regulă:
- câştigă jucătorii care rămân cel mai mult în joc.
CULESUL CARTOFILOR
Scop: Jocul dezvoltă viteza şi îndemânarea
Vârsta: 7-15 ani
Materiale: 8 mingi de oină şi două coşuleţe
care stau în spatele unei linii marcate pe sol, pe două şiruri la distanţă de 1 m
unul de celălalt. Primii jucători din fiecare şir au în mână coşuleţul, în care vor
pune cartofii (mingile de oină) aşezaţi în cuiburi (cerculeţe la distanţă de 2 m
unul de altul).
49
Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii pornesc în alergare şi adună
cartofii pe care îi pun în coşuleţ se reîntorc în alergare la şir, predă coşuleţul
jucătorului următor, care porneşte şi aşează cartofii în cuiburi. Jocul se reia.
Reguli:
- se penalizează scăparea cartofilor;
- câştigă echipa care termină mai repede.
DE-A PRINSELEA
Scop: dezvoltă viteza, îndemânarea şi rezistenţa
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -.
Desfăşurarea jocului: Jocul de desfăşoară pe o suprafaţă dreptunghiulară.
Jucătorii sunt răspândiţi pe toată suprafaţă de joc, iar un jucător aşteaptă cu
spatele la jucători. Acesta se numeşte prinzător. Pe teren se găsesc 2-3 locuri
delimitate, numite „case de refugiu” unde jucătorii se pot adăpostii, scăpând de
urmărire. Când prinzătorul întreabă dacă jucătorii sunt gata aceştia răspund „da”
şi urmează urmărirea. Jucătorul atins, înainte de a intra în casa de refugiu, este
scos din joc sau devine prinzător.
DRIBLING PRINTRE POPICE

Scop: perfecţionarea driblingului
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: 10 măciuci şi două mingi (de baschet, fotbal, handbal)
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipă, aşezaţi în coloană
câte unu. In faţa fiecare echipe se aşează din 5 în 5 m câte o măciucă (fiecare
echipă are 5 măciuci, sau 4 în funcţie de spaţiu).
Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii cu mingea pleacă în dribling
ocolind fiecare măciucă. După ce au ocolit ultima măciucă pasează mingea la
următorul jucător.
Regulă:
- jocul continuă până când toţi jucătorii au parcurs traseul
Câştigă echipa care termină prima fără penalizare.
Notă: Jocul poate fi adaptat pentru handbal, baschet sau fotbal.
DEPLASAREA PRIN TUNEL

Scop: perfecţionarea deprinderii de târâre
Vârsta: 10-14 ani
50
Materiale: -
dispuse pe două şiruri, în spatele unei linii de plecare. Jucătorii stau cu
picioarele depărtate şi cu braţele pe umerii celui din faţă
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere ultimii, aflaţi în culcat ventral
se deplasează, prin târâre, printre picioarele jucătorilor, ajunge în faţa şirului, se
ridică, depărtează picioarele. Şirul se deplasează înapoi ca întotdeauna să fie în
spatele liniei. Jocul continuă până execută toţi trecerea prin tunel.
Regulă:
- câştigă echipa care termină prima.
DĂRÂMAREA POPICELOR
Scop: dezvoltarea preciziei mişcării şi a atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: popice, mingi de oină
Organizarea jocului: terenul este împărţit prin linii orizontale în trei spaţii, la
distanţă de 8-10 m fată de linia de centru unde sunt plasate popicele în linie.
Colectivul este împărţit în două echipe. O echipă este dispusă în faţa popicelor,
pe care le apără de a fi doborâte. Cealaltă echipă se împarte în două şi este
dispusă pe liniile de fund ale terenului.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere echipa care are mingi de oină
aruncă şi încearcă să doboare popicele, care sunt apărate. La capătul opus al
terenului, cealaltă parte a echipei care se află la aruncare recuperează mingile
aruncate şi încearcă să doboare, la rândul ei popicele.
Regulă:
- câştigă echipa care are cele mai multe popice doborât.
FULGII ZBOARĂ
Scop: creşterea capacităţii vitale, educarea respiraţiei
Vârsta: 5 - 10 ani (este indicat a se folosi la vârste şi mai mari în şcolile
cu deficienţii de auz)
Materiale: fulgi de pene
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în grupuri mici, fiecare grup
primeşte câţiva fulgi, sau dacă există posibilitatea fiecare jucător primeşte câte
un fulg.
Desfăşurarea jocului: Fulgii sunt ţinuţi în aer, suflând în ei. Grupa (sau
jucătorul) ai cărei fulgi au stat cel mai mult în aer este câştigătoare.
51
INTRĂ ÎN CERC
Scop: dezvoltă forţa şi îndemânarea
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: un număr de bastoane de gimnastica egal cu numărul
echipelor formate
Organizarea jocului: Jucătorii se împart în 4 echipe, aşezate câte două faţă în
faţă. Intre echipe se trasează pe sol un cerc cu diametrul de aproximativ 1 m.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii elevi din
fiecare echipă se aşează în faţa cercului, prind bastonul de capăt şi încearcă să se
tragă unul pe altul în cerc. Jucătorul care intră în cerc este penalizat, sau scos
din joc. Sunt admise mişcări în jurul cercului, dar fără a se da drumul bastonului.
Echipele trebuie să fie egale ca număr.
Regulă:
- Câştigă echipa care are mai puţine penalizări sau jucători penalizaţi.
IATĂ OCHII MEI!

Scop: jocul dezvoltă viteza de reacţie şi atenţia
Vârsta: 6-12 ani
Număr jucători:
Materiale: -.
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de semicerc sau careu,
cu faţa spre interior. Unul dintre jucători este în afara formaţiei, el se aşează în
poziţia ghemuit în faţa jucătorilor. La un moment dat acesta spune „Iată ochii
mei!” şi arată cu mâinile altă parte a corpului pentru a-i derute pe ceilalţi
jucători. Jucătorii care ezită şi întârzie prea mult în a arăta porţiunea semnalată
de elevul aşezat în fată sunt scoşi din joc. Jocul continuă până rămân 2-3
jucători.
LABIRINTUL
Scop: dezvoltă viteza, atenţia, îndemânarea
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în coloană de gimnastică la o
distanţă de două lungimi de braţ.; doi jucători rămân în afara coloanei; unul
dintre ei este urmăritorul, iar celălalt este urmăritul.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, jucătorii ridică
braţele lateral, urmăritul şi urmăritorul fiind în puncte diferite, ei aleargă pe
52
culoarele formate de braţele întinse, ne având voie să treacă pe dedesubt sau să
desfacă braţele. Când urmăritul este atins se schimbă perechea.
Regulă:
- urmăritul şi urmăritorul trebuie să alerge numai în sensul indicat de braţe
şi numai prin labirint.
LUPUL ŞI OILE
Scop: dezvoltă vitezei de reacţie, atenţia şi coordonarea
Vârsta: 7-13 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii aşezaţi în coloană, prinşi de talie unul de altul
reprezintă „oile”.Iîn faţa şirului, primul jucător este „ciobanul”, unul dintre
jucători este „lupul”.
Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc lupul încearcă să
prindă oile, iar ciobanul ţinând braţele lateral se deplasează după lup şi-şi apăra
oile. Când este prinsă o oaie, ea devine lup şi lupul trece în şir.
Regulă:
- dacă lupul nu reuşeşte să prindă nici o oaie este schimbat.
LUPTA COCOŞILOR
Scop: dezvoltarea forţei şi a echilibrului
Vârsta: 7-15 ani
Materiale: -
Desfăşurarea jocului: Jucătorii pe perechi stau faţă în faţă, cu braţele
încrucişate şi în sprijin pe un picior. La comanda conducătorului de joc, prin
sărituri pe un picior urmăresc să-şi dezechilibreze partenerul. Câştigă jucătorul
care a fost de cele mai puţine ori dezechilibrat.
LUPUL
Vârsta: 7-14 ani
Număr jucători:
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în 3-4 echipe aşezaţi în formă de
stea cu faţa spre interior; unul dintre jucători rămâne în afara echipelor.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, elevul rămas în afara
echipelor se va plimba în jurul rozetei, iar la un moment dat va atinge pe umăr
pe unul dintre elevii, acesta transmite semnalul până la primul jucător din şir,
53
acest jucător strigă „Lupul!” şi aleargă în jurul rozetei cu toată echipa. In acest
timp jucătorul care a dat semnalul de începere a jocului urmăreşte să se
intercaleze în grupă; jucătorul rămas fără loc va continua jocul. Grupa care a
alergat se va aşeza la loc.
Regulă:
- In timpul alergării nu este voie să se treacă prin interiorul grupelor.
MINGEA PRIN TUNEL

Scop: dezvoltă atenţia şi îndemânarea
Vârsta: 7-15 ani
Materiale: două mingi elastice, sau două mingi medicinale de 1 kg.
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate paralel la
distanţă de 2 m una de alta. In fată echipelor, pe sol este trasată o linie care nu
poate fi depăşită în timpul jocului Cele două echipe stau în stând depărtat,
primul jucător are mingea, pe care aplecându-se o transmite prin tunel (printre
picioarele jucătorilor) după care ultimul jucător apucă mingea şi trece în faţa
şirului, cel care a trasmis-o trece la coada şirului. Jocul continuă.
Regulă:
- se penalizează greşeli de transmiterea mingii şi ne respectarea spaţiului
de joc.
MERG PE STRADĂ
Scop: dezvoltă viteza, atenţia şi orientarea în spaţiu
Vârsta: 7-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi in cerc cu faţa spre interior. Un
jucător rămâne în afară şi de plimbă în jurul cercului.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc jucătorul care se
plimbă va spune următoarele versuri:
„ Încet pe stradă ,merg,
Pe sub fereastră eu trec,
Un prieten îmi aleg,
Cu el în fugă să mă întrec.”
In acest moment atinge pe spate un jucător, care va alerga în sens invers
încercând să ocupe primul, locul rămas liber.
Regulă:
- cei doi jucători care aleargă nu au voie să se îmbrâncească sau se
împiedice unul pe altul.
54
MINGEA PE LINIE
Scop: dezvoltarea îndemânării şi a vitezei de execuţie
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: o minge de fotbal
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr.
Jocul se desfăşoară pe un teren în formă dreptunghiulară, la fiecare capăt se află
câte o echipă.
Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc dă mingea unei echipe, aceasta va
căuta ca prin pase, fente etc. să aşeza mingea pe linia echipei adverse. Elevii din
echipa adversă caută să intercepteze mingea şi să împiedice pe jucători să ducă
mingea până la linie. Dacă mingea este interceptată jocul se mută la echipa
cealaltă.
Reguli:
- punerea mingii pe linie înseamnă 1 punct;
- nu este voie să se pună piedici, să se îmbrâncească sau să se lovească
jucătorii între ei.
MOTANUL
Scop: dezvoltarea orientării în spaţiu şi a vitezei de deplasare
Vârsta: 4-10 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul de joc.
Desfăşurarea jocului: Unul dintre ei începe jocul, lovind un coleg şi strigând
„Motanul!” apoi aleargă. „Motanul!” (cel care a fost lovit) se ia după cel care l-a
atins încercând sa-l prindă. In timp ce aleargă restul jucătorilor pot sa-i taie calea
pentru a împiedica urmărirea.
Reguli:
- Jucătorii nu au voie să folosească mâinile sau să pună piedică pentru a-l
împiedica pe motan sa-l prindă pe urmărit.
- Jocul continuă până când cel puţin jumătate din numărul jucătorilor au
schimbat locurile între ei.
MINGEA LA CĂPITAN
Scop: dezvoltarea îndemânării şi atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: o minge (de handbal sau elastică)
55
Organizarea jocului: terenul este împărţit în după printr-o linie trasata la
mijloc. Deoparte şi alta acestei linii se desenează cercuri cu un diametru de 1 m
(pe două rânduri) dispuse în semicerc. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe,
fiecare dintre echipe având tricouri de o anumită culoare. Pe o jumătate de teren
în fată liniei vor sta jucătorii din echipa roşie, de exemplu, având în spate
jucătorii din echipa „neagră”. Pe cealaltă jumătate te teren dispunerea este
invers. La capătul liniei ce separă cele două jumătăţi de teren se află căpitanul
care are mingea.
Desfăşurarea jocului: Căpitanul aruncă mingea în sus spre echipe; jucătorul
care prinde pasează la coechipieri şi în anumite situaţii la căpitan. Când
căpitanul reprimeşte mingea, echipa care i-a pasat primeşte un punct. Jucătorii
din echipa adversă încearcă sa intercepteze mingea, dacă reuşeşte căpitanul este
schimbat.
Regulă:
- câştigă echipa care face cele mai multe puncte.
MINGEA ROSTOGOLITĂ
Scop: dezvoltarea îndemânării şi a atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: mingi (de volei, handbal, elastice)
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezaţi pe două
şiruri. In faţa echipelor la o distanţă de 10-15 m se desenează un semn care va fi
ocolit.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere primul din fiecare echipă
aleargă rostogolind mingea, ocoleşte semnul marcat, se întoarce la echipă şi
predă ştafeta. Jocul continuă până când toţi jucătorii au parcurs cel puţin o dată
traseul.
Regulă:
- câştigă echipa care termină prima şi cu cele mai puţine penalizări.
MIŞCAREA ÎN OGLINDĂ
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi atenţia
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi in linie sau in semicerc. In faţa
formaţiei se află unul din jucători la o distanţă de 2-3 m.
Desfăşurarea jocului: Jucătorul din faţa formaţiei execută diferite mişcări şi
anumite gesturi, iar jucătorii trebuie să imite.
56
Reguli:
- jucătorii care greşesc mişcările sunt eliminaţi;
- câştigă jucătorul care rămâne cel mai mult în joc.
MINGEA FRIGE!
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie şi a atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: o minge (volei, elastică)
Organizarea jocului: Jucătorii sunt eşezaţi în formaţie de cerc cu faţa la
centru. Unul dintre ei ţine în măi o minge.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere, mingea trebuie pasată foarte
rapid de la unul la altul pe circumferinţa cercului, spre stânga sau spre dreapta.
La comanda de oprire, jucătorul care are mingea este penalizat sau scos din joc.
Câştigă ultimii trei jucători care rămân în joc sau jucătorii cu cele mai puţine
penalizări.
Regulă:
- mingea se transmite din mână în mână (fără pasă).
NĂVODUL
Scop: dezvoltarea viteza şi orientarea in spaţiu
Vârsta: 6-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul, unul dintre ei este
ales conducător.
Desfăşurarea jocului: Conducătorul de joc îi urmăreşte pe ceilalţi încercând să-
i prindă sau să-i atingă cu mâna pe unul dintre jucători. Cel atins îl ia de mână
pe conducător (formează năvodul) şi continuă urmărirea altui jucător. Pe măsură
ce sunt prinşi mai mulţi jucători năvodul devine tot mai mare.
Reguli:
- Jocul se termină când toţi copiii sunt prinşi;
- Dacă năvodul este prea mare, se poate împărţii în două.
NE JUCĂM LEAPŞA!
Vârsta: 7-15 ani
57
Materiale: -
Organizarea jocului: Terenul de joc se poate împărţii în două sau mai multe
compartimente (pe lăţime) în funcţie de numărul copiilor.
Desfăşurarea jocului: In fiecare compartiment este desenat un cerc care
reprezintă casa unde se pot odihnii copii urmăriţi; deasemenea în fiecare
compartiment se află un conducător de joc care îi aleargă pe copii şi când îi
ajunge îi atinge cu palma şi dă leapşa, jucătorul atins devine conducător de joc,
care continuă jocul.
Reguli:
- copiii intraţi în casa de odihnă nu pot fi atinşi;
- nu poate să i se dea leapşa celui care a fost înainte;
- în căsuţa de odihnă nu intră mai mult de un jucător, care nu are voie să
stea mai mult de un minut;
- câştigă jucătorul care a dat leapşa la mai mulţi jucători.
OCUPĂ LOCUL LIBER

Scop: dezvoltă viteza, îndemânarea şi orientarea în spaţiu.
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu faţa spre
centrul cercului, un jucător rămâne afară.
Desfăşurarea jocului: Jucătorul rămas în afara cercului va alerga în jurul
acestuia; el va atinge unul dintre elevi şi-îi, spune „Vino!”. Jucătorul atins este
obligat să alerge în sens invers şi să ocupe locul rămas liber în cerc.
Pentru a face jocul mai atrăgător se pot impune anumite reguli, când cei
doi jucători se întâlnesc să dea mâna, să se ocolească unul pe celălalt etc.
OCHEŞTE ŢINTA
Scop: dezvoltarea preciziei mişcării
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: 2 panouri (se poate folosi şi peretele) pe care sunt lipite 2
ţinte, cu cercuri concentrice care reprezintă fiecare un număr de puncte;
2 mingi de oină
Organizarea jocului: Colectivul este împărţiţi în două echipe egale ca număr,
aflate la o distanţă de 10-15 m în spatele panourilor. Pentru fiecare echipă un
jucător se află lângă panou şi notează numărul de puncte, de asemenea el
returnează mingea la echipă.
Desfăşurarea jocului: La comandă primii din fiecare echipă aruncâ mingea în
ţintă şi trece în locul jucătorului de panou.
58
Regulă:
- Câştigă echipa care totalizează cele mai multe puncte.
OCUPĂ LOCUL!
Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie şi a atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale:
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc, culcat ventral
cu faţă spre centrul cercului, la distanţă de după braţe unul de altul. Inafara
formaţiei de cerc de găsesc doi jucători: unui prinzător şi celălalt alergător.
Desfăşurarea jocului: La semnal alergătorul se deplasează în alergare pe
circumferinţa cercului, încearcă să scape de prinzător ocupând un loc în stânga
unui jucător din cerc, acesta este obligat să se ridice şi să continue jocul. Dacă
alergătorul este atins sau prins devine prinzător.
Regulă:
- nu este voie să se alerge prin cerc.
PRINDE MINGEA
Scop: dezvoltarea atenţiei şi a îndemânării
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: o minge (baschet, elastica, fotbal)
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc la o distanţă de
după braţe unu de altul, cu faţa spre centrul cercului. In mijlocul cercului se află
jucătorul prinzător.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere conducătorul jocului dă mingea
unui jucător, iar acesta pasează mingea prin rostogolire la alt jucător, şi acesta la
altul, ş.a.m.d. Jucătorul prinzător caută să prindă mingea, dacă o prinde trece în
locul jucătorului care a pasat, aceste trecând în centru.
PERIA
Scop: dezvoltarea atenţiei şi a spiritului de observaţie
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: o perie
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu faţa spere
centru, mâinile la spate.
59
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, peria aflată la unul
dintre jucători se dă din mână în mână, în aşa fel încât jucătorul din centru să
observe foarte greu circulaţia periei. In momentul în care jucătorul din centru
ghiceşte jucătorul cu peria, aceste va trece în centru şi jocul continuă.
Reguli:
- Jucătorii trebuie să stea foarte apropiaţi unii de alţii, ca să nu se observe
circulaţia periei.
POŞTA MERGE
Scop: dezvoltă atenţia, viteza de reacţie şi orientarea în spaţiu
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc cu faţa spre
interior, la o distanţă de două lungimi de braţ unul de altul. In jurul fiecărui
jucător se trasează un cerc, cu diametrul de 1 m. Fiecare jucător primeşte
denumirea unui oraş. Unul dintre jucători va fi în centrul cercului.
Desfăşurarea jocului: Jucătorul din centru va spune: „ Poşta merge de la ... la
...!” ex. De la Bucureşti la Braşov. Cei strigaţi trebuie să schimbe locurile între
ei, jucătorul din centru încercând să ocupe unul din locurile care reprezintă
oraşele strigate. Jucătorul rămas fără loc ocupă locul din centru. Jocul continuă
până când toţi elevii – oraşe sunt strigaţi.
PROVOCAREA DIN TREI LOVITURI

Scop: dezvoltă viteza de reacţia şi îndemânarea.
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate faţă în faţă
la o distanţa 10-15 m una de alta. O echipă se numără de la stânga la dreapta iar
cealaltă de la dreapta la stânga.
Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc toţi jucătorii ţin un
braţ întins în faţă; unul dintre jucători se apropie de echipa adversă şi o provoacă
prin trei lovituri. Jucătorul lovit a treia oară va alerga după provocator până la
echipa acestuia. Dacă l-a atins în spaţiul de joc îl ia prizonier, dacă nu el este
luat prizonier.
Regulă:
- Câştigă echipa care are cei mai mulţi prizonieri luaţi.
PIPĂITUL
Scop: Jocul dezvoltă simţul tactil
60
Vârsta: 6-11 ani
Materiale: câteva fulare şi câteva obiecte diferite.
Organizarea şi desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe două rânduri
faţă în faţă, legaţi la ochi cu fular; li se dă să treacă din mănă în mână obiectele
alese pentru joc. Două ce toate obiectele au trecut la toţi jucătorii, fiecare echipă
primeşte o foaie de hârtie pe care notează obiectele ce ia trecut prin mână.
Câştigă echipa care notează cele mai multe obiecte.
Reguli:
- Obiectele nu trebuie să prezinte risc de rănire;
- Jocul se poate folosi şi în şcoala pentru deficienţii vizuali.
PANGLICUŢELE
Scop: dezvoltarea viteza de deplasare
Vârsta: 4-10 ani
Materiale: panglicuţe pentru fiecare jucător
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe tot terenul de joc şi au la braţ
legată o panglică colorată. Unul dintre ei, fără panglică, este „urmăritorul”.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului, toţi jucătorii aleargă
în diferite direcţii, iar urmăritorul fuge după ei încercând să prindă unul.
Reguli:
- Cel prins trebuie să cedeze panglica şi devine urmăritor;
- Jucătorii pot scăpa de urmăritor, înainte de a fi loviţi, numai dacă iau
poziţia ghemuit.
PĂSTREAZĂ CASA CURATĂ!

Scop: dezvoltarea vitezei de execuţie şi a atenţiei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: mingi de toate tipurile (cât mai multe)
Organizarea jocului: Pe terenul de joc, la mijloc se montează o plasă de volei
sau de tenis şi în lipsa acestora o sfoară, distanţată faţă de sol la 1,5 m. Jucătorii
sunt împărţiţi în două echipe egale , repartizate fiecare pe o jumătate de teren.
Mingile se împart în mod egal în două şi se dă fiecărei echipe plasata pe sol.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere fiecare echipă trimite cât mai
repede mingile, prin rostogolire în terenul advers şi urmăreşte să retrimite
mingile trimise de adversar, in aşa fel încât „casa” lor să fie goală. Câştigă
echipa care are cele mai puţine mingi în teren.
Regulă:
61
- se admite numai rostogolirea mingii.
PÂRAIE
Scop: dezvoltarea deprinderii de a sării
Vârsta: 6-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Pe terenul de joc se trasează două linii paralele, care
reprezintă malurile pârâului. Distanţă dintre cele două maluri se poate mării, în
funcţie de posibilităţile jucătorilor. Jucătorii sunt aşezaţi cu faţa spre „apă” în
linie, pe mal.
Desfăşurarea jocului: La comandă jucătorii trebuie să sare de pe un mal pe
celălalt, fie prin săritură pe un picior fără elan, sau prin săritură cu elan de 3
paşi, pe măsură ce distanţa dintre maluri se măreşte.
Regulă:
- Dacă un jucător nu reuşeşte să ajungă pe malul celălalt şi cadre în „apă” este
scos din joc.
RUPE LANŢUL!
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr,
care aşează faţă în faţă, la o distanţă de 25-30 m, în linie. Jucătorii din fiecare
echipă se ţin strâns de mână.
Desfăşurarea jocului: Un jucător din fiecare echipă placă la adversar se plimbă
dealungul liniei şi la un moment dat încearcă să rupă rândul, luând jucătorii prin
surprindere. Dacă jucătorul reuşeşte să rupă rândul ia prizonieri ambii jucători
printre care a trecut. Dă nu reuşeşte, o ia la fugă şi este urmărit, el încercând să
fugă la echipa lui, dacă este prins devine prizonier. Câştigă echipa care are cei
mai mulţi prizonieri.
ROATA
Scop: dezvoltă atenţia
Vârsta: 7-12 ani
Materiale: -
62
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în trei-patru echipe şi fiecare
echipă formează un cerc, jucătorii se ţin de mâini.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc: ”stânga” sau
„dreapta” jucătorii aleargă în partea indicată, schimbând direcţia în funcţie de
comanda primită. La comanda „stop”, jucătorii se opresc în ghemuit fără să dea
drumul la mâini. La comanda „începeţi” se reia jocul
Regulă:
- sunt penalizaţi jucătorii care dau drumul la mâini.
SĂ SĂRIM PESTE MUŞUROAIE

Vârsta: 7-15 ani
Materiale: pentru muşuroaiese aleg mingi medicinale sau sticluţe de
plastic umplute cu apă sau nisip, fie mingi de cârpă.
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe, aşezaţi în spatele
unei lini, la distantă de 1-2 m un şir de altul. In faţa fiecărei echipe sunt aşezate
muşuroaiele, din loc în loc (la distanţă de 0,5-1 m). Se pot aşeza atâtea
muşuroaie câte avem.
Desfăşurarea jocului: La semnal primii jucători pleacă în alergare şi trebuie să
sară peste fiecare muşuroi. La terminarea cursei atinge peretele sau un fanion, se
întoarce la şir în alergare şi dă ştafeta celui care urmează.
Reguli:
- se penalizează jucătorul care nu sare peste toate muşuroaiele;
- câştigă echipa care termină prima şi nu-i penalizată.
SCHIMBAŢI LOCURILE
Scop: dezvoltarea atenţiei, orientarea în spaţiu
Vârsta: 4-10 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în formaţie de cerc cu faţa spre
interior şi fiecare primeşte un nume de insectă, de pasăre sau de animal. Fiecare
jucător se găseşte într-un cerc desenat pe sol, în centrul cercului mare se află
conducătorul de joc.
Desfăşurarea jocului: Când conducătorul de joc strigă două nume de insecte,
animale sau păsări, cei strigaţi trebuie să-şi schimbe locurile între ei, timp în
care şi conducătorul de joc vrea să ocupe unul din locurile libere.
Reguli:
- Cel care a pierdut locul devine conducător de joc.
63
- dacă cei strigaţi nu au fost atenţi şi nu au schimbat locurile între ei sunt
penalizaţi.
SCULPTORUL ORB
Scop: dezvoltarea auzului (jocul se pretează foarte bine şi în şcolile cu
deficienţi de vedere)
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: un fular şi 2 beţe
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în cerc cu faţă spre interior; în
centrul se află sculptorul, legat la ochi şi cu cele două beţe în mâini.
Desfăşurarea jocului: La semnalul conducătorului de joc, sculptorul se
deplasează pe marginea cercului unde cu cele două beţe provoacă pe jucători să
râdă. Sculptorul trebuie să recunoască pe jucătorul care râde, în acest caz el este
înlocuit cu jucătorul ghicit.
Regulă:
Sculptorul trebuie să ghicească de prima dată.
SĂRITURA IEPURELUI
Scop: dezvoltarea îndemânării şi a forţei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe echipe egale ca număr, aflate în
spatele unei linii de plecare. La distanţă de 10-15 m se marchează pe sol un
punct, care va fi atins.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă
pornesc în deplasare prin sărituri succesive, cu sprijin pe picioare şi palme
(ghenunchii îndoiţi), ating semnul şi se întorc prin aceeaşi deplasare la echipă.
Jocul continuă
Regulă:
SCHIMBĂ LOCUL!
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie, de deplasare şi de execuţie
Vârsta: 10-14 ani
64
Materiale: bănci de gimnastică
Organizarea jocului: jucătorii sunt împărţiţi în mod egal, fiecare echipă stă
în şezând pe o bancă cu faţă spre centru, numărul băncilor este ales în funcţie de
numărul jucătorilor şi ele sunt aşezate fie în formă de triunghi fie în formă de
pătrat. Fiecare bancă are un număr de ordine. La centru între bănci se află
conducătorul de joc.
Desfăşurarea jocului: Jocul începe prin comanda conducătorului de joc care
strigă două numere de bănci. Jucătorii de pe aceste bănci trebuie să schimbe
locurile între ei. Pentru a sporii atenţia jucătorilor conducătorul poate pronunţa
un număr de bancă de două ori. Echipa care execută corect şi se aşează cel mai
repede câştigă.
ŞOARECELE ŞI PISICA
Scop: dezvoltarea vitezei şi îndemânării
Vârsta: 7-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formă de cerc, prinşi de mâini, cu
faţa spre interior. Pe circumferinţă cercului există de la 1-3 porţi, unde jucătorii
nu sunt prinşi de mâini; în cerc se află şoarecele”, iar afară „pisica”.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc pisica aleargă după
şoarece intrând prin porţi. Pentru creşterea dificultăţii jocului, jucătorii prinşi în
cerc uşurează ieşirea şi intrarea şoarecelui prin ridicarea braţelor, nepermiţând
accesul pisicii. Când şoarecele este prins, al jucători vor devenii şoarecele şi
pisică.
Regulă:
- dacă pisica nu prinde şoarecele se inversează rolurile..
ŞTAFETA CU MINGEA ROSTOGOLITĂ

Vârsta: 10-14 ani
Materiale: 2 mingi medicinale (max.2 kg), 2 jaloane
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe, aşezaţi în coloană
câte unu. In faţa echipelor, la distanţă de 10-15 m se află câte un jalon , care va
trebui ocolit.
Desfăşurarea jocului: La comandă primul din fiecare echipă aleargă
rostogolind mingea cu mâna până la jalon, pe care îl ocoleşte, se întoarce şi
predă mingea următorului jucător şi trece la coada şirului.
Regulă:
65
- câştigă echipa care termină prima fără penalizare. Jocul continuă până
când toţi jucătorii au parcurs traseul.
ŞTAFETA BASCHETBALISTULUI
Scop: dezvoltarea îndemânării şi a deprinderii de aruncare la coş
Vârsta: 10-14 ani
Loc de desfăşurare: sală, teren cu panouri de baschet
Materiale: 2 panouri de baschet, 2 mingi de baschet
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe colţurile opuse ale terenului,
fiecare echipă cu faţa la panou. Primul din fiecare echipă are o minge de baschet
Desfăşurarea jocului: La semnal, jucătorii cu mingea pleacă în dribling şi
aruncă la coş până când înscriu, recuperează mingea şi o pasează următorului.
Regulă:
- Câştigă echipa care termină prima fără penalizare.
ŞTAFETĂ CU ELEMENTE DE VOLEI

Scop: învăţarea şi perfecţionarea pasei de volei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: 2 mingi de volei
Organizarea jocului: Jucătorii se împart în două echipe egale. Fiecare este
dispusă în coloană câte doi, în spatele unei linii. Im faţa fiecărei echipa, la
distanţă de 10-15 m se marchează un semn. Primii din fiecare echipă au mingea
Desfăşurarea jocului: La comandă primii jucători din fiecare echipă se
deplasează în alergare făcând pase în doi până la semnul marcat. Se întorc
făcând pase şi predau mingea la următoarea pereche.
Regulă:
- Câştigă echipa care termină prima.
ŞTAFETA ÎNDEMÂNĂRII
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: 2 treninguri (pantaloni şi bluză), 2 fanioane
Organizarea jocului: Colectivul este împărţit în două echipe egale ca număr,
dispuse paralel în spatele unei linii. In faţa fiecărei echipe se află un trening şi la
o distanţa de 8-10 m se aşează un fanion.
66
Desfăşurarea jocului: La comandă, primii îmbracă treningul aleargă ocolesc
fanionul, se întorc la echipă, se dezbracă, dau treningul următorului şi plec la
coada şirului.
Reguli:
- treningul trebuie îmbrăcat şi dezbrăcat corect.
- echipa care termină prima şi are mai puţine penalizări câştigă.
ŞTAFETA ÎNTR-UN PICIOR

Scop: dezvoltarea forţei şi a vitezei
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe aşezate în spatele
unei linii. In faţa fiecărei echipe, la distanţa de 10-20 m se marchează în semn.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc primii din fiecare
echipă se deplasează într-un picior până la semn şi se întorc schimbând piciorul .
Jocul continuă până când toţi jucătorii efectuează cursa.
ŞTAFETA CU CĂŢĂRARE
Scop: dezvoltarea deprinderii de căţărare
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: scară fixă
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe echipe, egale ca număr.,
aşezate pe şiruri, înapoia liniei de plecare la o distanţă de 3-5m de scara fixă.
Desfăşurarea jocului: La comandă primii din fiecare echipă aleargă până la
scara fixă, se caţără cu ajutorul mâinilor şi picioarelor, ating zidul de deasupra
ultimei şipci, coboară de pe scară , aleargă înapoi la şir şi predă ştafeta.
Reguli:
- se urmăreşte executarea căţărării corecte;
- nu se admite ca la coborârea de pe scară prin săritură;
- câştigă echipa care termină prima cu cât mai puţine penalizări.
ŞTAFETA CU PAS SĂRIT

Scop: dezvoltarea detentei
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: -
67
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi pe echipe egale ca număr, aflate în
spatele unei linii de plecare.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere primii din fiecare echipă se
deplasează prin pas sărit până la un semn marcat la 10-15 m faţă de linia de
plecare, se întorc la echipă prin alergare şi predau ştafeta.
Regulă
- câştigă echipa care termină prima şi execută cel mai corect pasul sărit.
ŞTAFETA CU ESCALADARE
Scop: perfecţionarea deprinderii de escaladare
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: 2 lăzi de gimnastică şi 2 saltele
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr
aflaţi după o linie de plecare. In faţă echipelor la, o distanţă de 8-10 m se află
aşezate lăile de gimnastică dispuse orizontal , iar în faţă lăzilor se află câte o
saltea.
Desfăşurarea jocului: la comanda de începere primii din fiecare echipă aleargă,
se caţără pe lada şi coboară prin săritură pe saltea, se întorc la echipă prin
alergare
Regulă:
- câştigă echipa care termină prima şi execută cel mai corect
ŞTAFETA COMBINATĂ
Scop: perfecţionarea deprinderilor motrice
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: bancă şi ladă de gimnastică; scară fixă, saltea
Organizarea jocului: Traseul este alcătuit astfel: înfaţă echipelor se află o
bancă de gimnastică dispusă pe lungime, la o distanţă de 2 m faţă de bancă se
află o ladă de gimnastică dispusă orizontal, în faţă scării fixe se află o saltea, la o
distanţă de 1 m faţă de scara fixă. Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca
număr.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului primii se deplasează
în alergare pe banca de gimnastică, escaladează lada, sar în adâncime de pe ladă,
se caţără pe scara fixă şi coboară tot prin căţărare; aleargă înapoi la echipă şi
predă ştafeta. Jocul continuă până execută toţi jucătorii.
Reguli:
68
- se penalizează execuţiile greşite;
ŞTAFETA CU TÂRÂRE PE O PARTE

Scop: perfecţionarea deprinderi de a se târâ
Vârsta: 6-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărăţiţi în două echipe egale ca număr,
aşezate pe şiruri, înapoia liniei de plecare. Înaintea şirurilor la câţiva metrii se
trasează linia de sosire.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc, primii din fiecare
echipă se culcă pe latura dreaptă, cu braţul drept înainte, sprijinându-se pe
antebraţ şi îşi deplasează corpul prin împingere, folosindu-se de braţe şi picioare
până ajunge la linia de sosire. După aceasta se ridică repede şi se întoarce în
alergare la echipă, predă ştafeta şi se aşează la coada şirului.
Regulă:
- câştigă echipa care termină prima şi execută corect.
ŞTAFETA CU DRIBLING
Scop: perfecţionarea driblingului
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: perfecţionarea driblingului baschet sau handbal
aliniate pe şiruri. In faţa echipelor la o distanţă de 5-8 m se află un „conducător”.
Desfăşurarea jocului: La semnal primi din fiecare echipă înaintează prin
dribling până la conducător, căruia îi transmit mingea şi se aşează în spatele
acestuia. Conducătorul pasează mingea următorului jucător din echipă.
Reguli:
- câştigă echipa care termină prima;
- se penalizează scăparea mingii.
TRASEUL ÎNDEMÂNĂRII
Scop: dezvoltarea îndemânării şi coordonării
Vârsta: 10-14 ani
69
Materiale: 2 bănci de gimnastică, 2 lăzi de gimnastică; 2 mingi
medicinale; 2 saltele de gimnastică
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi în două echipe egale ca număr
dispuse în spatele unei linii de plecare. In faţă fiecărei echipe se alcătuieşte
următorul traseu: la o distanţă de 1 m faţă de echipă se află banca de gimnastică
cu mingea medicinală la capătul băncii dinspre echipă; după banca de
gimnastică , la distantă de 1 m se află lada de gimnastică (cu atâtea cutii câte se
poate); dincolo de ladă se află salteaua de gimnastică.
Desfăşurarea jocului: La semnal, primii din fiecare echipă pornesc în alergare,
îşi aşează mingea pe cap şi o susţin cu palmele deoparte şi de alta, se deplasează
pe banca de gimnastică, la capătul ei pun mingea jos aleargă spere ladă o
escaladează, execută o rostogolire înainte pe saltea, se întorc în alergare iau
mingea o depun lângă banca de gimnastică, predau ştafeta următorului jucător şi
trec la coada şirului. Câştigă echipa care termină mai repede fără penalizări.
Regulă:
- se penalizează execuţiile incorecte.
ŢINE BASTONUL !
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţie
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: bastoane de gimnastică
Organizarea jocului: Jucătorii în formaţie de cerc, cu faţa spere centru ţin cu
ambele mâini, în poziţie verticală, un baston de gimnastică.
Desfăşurarea jocului: la semnalul de începere, cu anunţarea direcţiei de
deplasare jucătorii se mută pe locul următor şi apucă bastonul pe care l-a lăsat
coechipierul.
Reguli:
- dacă bastonul cade se penalizează jucătorul care nu a reuşit sa-l prindă şi
iese afară din joc;
- se păstrează dimensiunea cercului.
TRENULEŢUL
Scop: dezvoltarea deprinderii de săritură
Vârsta: 10-14 ani
Materiale:
70
Organizarea jocului: Jucătorii sunt organizaţi în două echipe egale ca număr,
şi se află aşezate la distanţă de 2-3 m una de alta în spatele unei linii. Jucătorii
formează un „trenuleţ” în sensul că cel din spate ţine glezna piciorului îndoit a
celui din faţă. La o distanţă de 10-15 m fată de echipe se află un semn.
Desfăşurarea jocului: La semnalul de începere jucătorii se deplasează prin
sărituri succesive pe piciorul de sprijin până la semn. Câştigă echipa a cărui
ultim „vagon” – jucător ajunge prima la semn.
Reguli:
- obligatoriu deplasarea se face pe acelaşi picior;
- nu este admis să se desprindă şirul vagoanelor; jucătorii trebuie să ţină
permanent glezna celui din faţă.
URSUL DOARME
Scop: dezvoltarea vitezei de deplasare şi orientării în spaţiu
Vârsta: 6-12 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, cu faţă spre
centru şi se ţin de mâini. Unul dintre ei este ales „ursul somnoros”.
Desfăşurarea jocului: Ursul somnoros este plasat în mijlocul cercului în poziţia
ghemuit şi îşi acoperă faţa cu mâinile. Jucătorii se deplasează pe circumferinţa
cercului, cântând:
„Ursul doarme, ursul doarme,
Şi-a uitat bietul de foame,
De el poţi scăpa uşor,
Dacă eşti prevăzător.”, jucătorii aleargă în toate direcţiile pentru a nu fi
prinşi, iar ursul încearcă să prindă unul. Jucătorul prins devine ursul
somnoros.
Regulă:
- Jocul continuă până când cel puţin jumătate din efectiv au fost urşi.
URSUL NĂRĂVAŞ
Vârsta: 4-10 ani
Materiale: un săculeţ
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi in formaţie de cerc; se ţin de mâini.
In interiorul cercului se desenează un cerc mai mic – „vizuina ursului” în care
71
stă un jucător în poziţia ghemuit. – „ursul”, care are în faţă săculeţul „adică
hrana lui”. Alt jucător – „provocatorul” stă în faţa vizuinii.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului provocatorul ia
săculeţul şi aleargă prin afara cercului, iar ursul încearcă să-l prindă.
Reguli:
- Dacă cel urmărit este prin , devine urs;
- Jucătorul care-l provoacă pe urs trebuie să intre numai pe portiţa vizuinii.
VRĂBIUŢĂ MUTĂ-ŢI CUIBUL

Vârsta: 7-14 ani
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt grupaţi câte trei, din care unul la mijloc, în
formaţie de cerc; în mijlocul cercului de află un jucător.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc „Vrăbiuţă mută-ţi
cuibul!”, jucătorii din mijlocul formaţiilor fug pentru a-şi schimba locul, în
acelaşi timp jucătorul din centrul cercului caută să ocupe un „cuib” liber. Cine
rămâne fără „cuib” trece în centrul cercului.
VRĂBIUŢELE ŞI PISICA
Scop: dezvoltarea orientarea în spaţiu si viteza
Vârsta: 4-10 an
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt răspândiţi pe toată suprafaţa de joc, ei
reprezintă vrăbiuţele. Un jucător reprezintă pisicuţa, situată într-un cerc mere
desenat cu creta în mijlocul terenului de joc.
Desfăşurarea jocului: Pisicuţa se preface că doarme, iar vrăbiuţele vin în casa
pisicuţei şi „zboară” în jurul ei. Deodată pisica se scoală şi aleargă printre
vrăbiuţe.
Reguli:
- Jucătorii atinşi înainte de a ieşi din casa pisicii părăsesc jocul;
- Jocul continuă până când pisicuţa prinde mai mult de jumătate din
numărul vrăbiuţelor, apoi pisica este schimbat.
VÂNĂTORUL, VRABIA ŞI ALBINA

Scop: dezvoltarea vitezei, atenţiei şi îndemânării
Vârsta: 7-14 ani . Colectivul poate fi mixt.
72
Materiale: -
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în două cercuri concentrice, lăsând,
pe fiecare cerc, câteva ferestre pe unde se va alerga. Se aleg trei jucători:
vânătorul, vrabia şi o albina care se aşează în puncte diferite.
Desfăşurarea jocului: La comanda conducătorului de joc începe urmărirea, în
sensul că vânătorul alergă după vrabie şi se fereşte de albină, iar vrabia aleargă
după albină şi se fereşte de vânător şi albina aleargă după vânător şi se fereşte de
vrabie. Când unul din cei trei este atins este înlocuit de alt jucător. Jocul
continuă până când toţi jucătorii au ocupat unul din cele trei posturi.
Regulă:
- elevii din cercuri nu vor împiedica buna desfăşurare a jocului.
VÂNĂTORII ŞI RAŢELE
Vârsta: 10-14 ani
Materiale: o minge (handbal, elastică, fotbal)
Organizarea jocului: Jucătorii sunt împărţiţi î două echipe: una a „raţelor” şi
un a ‚vânătorilor”. Pe teren se marchează două cercuri concentrice unul cu o
rază de 3-4 m iar celălalt cu o rază de 6-8 m. In interiorul cercului mic stau
raţele, iar vânătorii sunt plasaţi înafara cercului mare.
Desfăşurarea jocului: Vânătorii au o minge pe care o pasează de la unul la
altul, urmărind momentul potrivit pentru a ţinti o rată. Raţele se feresc prin
deplasări rapide sau prin sărituri. O raţă lovită înseamnă un punct pentru
vânători.
Reguli:
- vânătorii nu au voie să păşească în cerc, deasemenea pot ochii numai la
picioare;
- pasele pot fi date dintr-o parte în cealaltă peste cercul raţelor pentru a le
surprinde;
- după un timp stabilit se schimbă rolurile.
VÂNĂTOAREA CAPALEI
Scop: dezvoltă viteza şi îndemânarea
Vârsta: 7-14 ani
Materiale: minge medicinală, o căciuliţă sau o batistă.
Organizarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi pe două linii fată în faţă la o distanţă
de 10 m, unii de alţii. La jumătatea distanţei dintre cele două grupuri se află
73
mingea medicinală având deasupra căciuliţa. Fiecare grup de jucători se va
număra de la stânga la dreapta, fiecare jucător având un număr.
Desfăşurare jocului: La comanda conducătorului de joc, care strigă un număr,
jucătorii din ambele echipe care au acel număr se deplasează în viteză să fure
capela. Jucătorul care reuşeşte primeşte un punct.
Regulă:
- Jucătorii au voie să facă orice manevre pentru a fura capela.
ZIUA ŞI NOAPTEA
Vârsta: 7-15 ani
Număr jucări: 20-30
Materiale: -
Organizarea jocului: Terenul de joc este împărţit în două printr-o linie trasată
la mijloc. La capătul fiecărei parţi se mai trasează câte o linie paralelă cu cea de
la centru marcând un spaţiu de 2 m, considerat „casa”. Jucătorii, împărţiţi în
două echipe, stau spate în spate deoparte şi de alta a linei de mijloc. O echipă
este „ziua” şi cealaltă este „noaptea”.
Desfăşurarea jocului: Când conducătorul de joc strigă unul din cele două nume
echipa cealaltă îi urmăreşte şi încearcă să atingă câţ mai mulţi jucători care sunt
scoşi din joc. Câştigă echipa care rămâne cu cei mai mulţi jucători în teren.
Regulă:
- jucătorii care s-au refugiat în casă nu pot fi atinşi.
ZBOARĂ, ZBOARĂ
Scop: dezvoltarea vitezei de reacţiei şi a atenţiei..
Vârsta: 7-12 ani
Materiale: -
Organizarea şi desfăşurarea jocului: Jucătorii sunt aşezaţi în formaţie de
careu, sau semicerc având în faţă un jucător. Jucătorul aşezat în faţa
semicercului conduce jocul şi el spune: ”Zboară, zboară ...!”, mişcându-şi
mâinile în lateral, sus şi jos. Jucătorii sunt atenţi pentru a da din mâini în cazul
în care conducătorul de joc anunţă o pasăre sau altceva care zboară. Pentru a
sporii atenţia jucătorilor, conducătorul de joc poate spune şi alte cuvinte care nu
reprezintă zburătoare. De exemplu: „Zboară, zboară elefantul!”. Cei care
întârzie cu ridicarea mâinilor sau greşesc sunt eliminaţi din joc. Câştigă
jucătorul care rămâne cel mai mult în joc.
74
1,2,3 LA PERETE STOP!
Vârsta: 10-14 ani
Materiale:
Organizarea jocului: Jucătorii sunt dispuşi în linie, la o distanţă 10-15 m faţă
de un perete sau panou.; cu faţa la perete se află un jucător.
Desfăşurarea jocului: La comanda de începere a jocului, jucătorul de la perete
strigă: „1,2,3 la perete stop!” şi se întoarce u faţă către jucători; La comanda
stop jucătorii se opresc din alergare. Dacă un jucător este prins în mişcare,
acesta este trimis înapoia liniei de plecare. Jucătorul de la perete pronunţă din
nou „1,2,3, la perete stop!”, jucătorii deplasându-se în continuare spre peree,
jucătorul care reuşeşte să-l atingă pe spate pe jucătorul de la perete schimbă
locul cu acesta.
Bibliografie
1. Marolicaru M.; Boroş-Balintm I., & Gherţiu D.M. (2010). Jocuri pentru
copii mici şi copii mari. Cluj-napoca: Risoprint
2. Sabău Gh. (2005). Jocurile dinamice şi deprinderile motrice. Cluj-
Napoca: Ed. GMI
România de Mâine
75
Bibliografie
Barabaş L.; Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de

handball. Cluj-Napoca: FEFS
Barcan T.; Ticalui E. , (1979). 1001 de jocuri pentru copii. Bucureşti: Ed.
Sport-Turism,
Chateau J. (1980). Copilul şi jocul. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică
Elkonin D. B. (1980). Psihologia Jocului. Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică
Marolicaru M.; Boroş-Balintm I., & Gherţiu D.M. (2010). Jocuri pentru copii
mici şi copii mari. Cluj-napoca: Risoprint
MECI (2003). Programe şcolare clasele I-IV. Educaţie fizică. Bucureşti
MECI (2009). Programe şcolare clasele IX-XII. Educaţie fizică. Bucureşti
MECI (2009). Programe şcolare clasele V-VIII. Educaţie fizică. Bucureşti
Piaget J., (1969). Psihologia copilului. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică
Rigler E. (2004). Sportjatekelmelet. I. Kotet. Budapest: TF
Sabău Gh. (2005). Jocurile dinamice şi deprinderile motrice. Cluj-Napoca: Ed.
GMI
Scarlat E., & Scarlat M.B. (2002). Educaţia fizică şi sport. Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică
Şchiopu U. (1967). Psihologia copilului. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică
Şchiopu U. et. al (1970). Probleme psihologice ale jocului şi disracţiilor.
Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică
Todea S. F. (2002). Jocuri de mişcare. Bucureşti: Ed. Fundaţiei România de
Mâine
Verza E. (1978). Omul, jocul şi distracţia. Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică
76

Jocuri+Dimanice Suport+de+Curs IFR Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocuri+Dimanice Suport+de+Curs IFR Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-

Specializarea: Educaţie fizică şi portivă

a) Informaţii despre curs:

b) Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau

Conţinut pentru LP (lucrări practice)

Competenţe dobândite prin absolvirea disciplinei:

e) Organizarea temelor în cadrul cursului

f) Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

g) Materiale bibliografice obligatorii

h) Materiale şi instrumente necesare pentru curs

j) Politica de evaluare şi notare

k) Elemente de deontologie academică

m) Strategii de studiu recomandate

Cursul de faţă se adresează tuturor celor care intenţionează să

In literatura psihologică şi pedagogică se poartă în jurul jocului

Teorii ale jocului

Piaget J. (1969) impune explicarea jocului ca un proces de asimilare ce

1. Care sunt cele 6 comportamente definite de Parten?

2. Cum explică Lazarul jocurile, conform teoriei lui?

Jocul are diferite funcţii şi forme de la o etapă a vieţii la alta. Prezentăm o

Jocurile sportive, datorită valenţei pe care le au, reprezintă unul din

Prezentarea scurtă a programei şcolare la clasele primare (I-VI)

Prezentare scurtă a programei şcolare la clasele IX-XII

Jocurile dinamice desemnează o activitate fizică sau memtală spontană

Odată cu evoluţia omului s-au dezvoltat şi jocurile, s-au creat forme

La aceste jocuri se joacă cu un obiect specific, mingea. Inca din

Intrarea în posesie a mingii

Tabel 1. Exemple de jocuri sportive, jucate cu diferite cu mingi

1. Rigler E. (2004). Sportjatekelmelet. I. Kotet. Budapest: TF

Practicare jocurile de mişcare, fie independent sau organizat, angrenează

In perioada preşcolară, activitatea zilnică a copilului, jocurile de mişcare

Jocurile de mişcare prezintă numeroase caracteristici pentru care sunt

Alegerea jocurilor dinamice

Stabilirea responsabililor, a căpitanilor de echipă

Desfăşurarea jocurilor dinamice

b.) Desfăşurarea jocului

c.) Incheierea jocului

ARUNCAREA PRIN CERC

BROSCUŢELE – ÎN LAC , PE MAL

CURSA ÎN TREI PICIOARE

CURSA SPATE ÎN SPATE

CINE TRANSPORTĂ ROABA MAI REPEDE

CINE ESTE MAI PUTERNIC

CINE SE CAŢĂRĂ MAI REPEDE

CINE SARE MAI DEPARTE

CÂŞTIGĂ CEL ÎNDEMÂNATIC

CINE POATE, RĂMÂNE ÎN CERC!

CINE POATE SCAPĂ

DRIBLING PRINTRE POPICE

DEPLASAREA PRIN TUNEL

IATĂ OCHII MEI!

MINGEA PRIN TUNEL

OCUPĂ LOCUL LIBER

PROVOCAREA DIN TREI LOVITURI

PĂSTREAZĂ CASA CURATĂ!

SĂ SĂRIM PESTE MUŞUROAIE

ŞTAFETA CU MINGEA ROSTOGOLITĂ

ŞTAFETĂ CU ELEMENTE DE VOLEI

ŞTAFETA ÎNTR-UN PICIOR

ŞTAFETA CU PAS SĂRIT

ŞTAFETA CU TÂRÂRE PE O PARTE

VRĂBIUŢĂ MUTĂ-ŢI CUIBUL

VÂNĂTORUL, VRABIA ŞI ALBINA

Barabaş L.; Barabaş N. (1995).Jocuri de mişcare şi pregătire pentru jocul de