ws =n oh = | r Coperta I: ' MAntuitorul lisus Hristos baténd la usa sufletelor noastre. Ne cere permisiun doreste sa intre intuntral inimii noastre, in fiecare clip. Ramane doar ca noi s&-I deschidem -L poftim pentru a intra. Bunul Dumnezeu ne face zilnic aceasta oferta, plata, stau la usa si bat. De va auzi cineva glasul Meu gi va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine.” (Apoe. 3, 20) | 5 protos. IOACHIM PARVULESCU Staret al tei Manastiri Lai Gorj SFANTA TAINA A SPOVEBANIE! PE INTELESYL TUTYROR Ménastirea Lainici - Gorj * * 2000Tiparita cu binecuvantarea inalt Prea Sfintitului 7 Acad. Dr. NESTOR VORNICESCU. Mitropolitul Olteniei PRUFATA Pocdinta osto Taina ronasterii duhovnicesti, a reinvic- ii, este al doilea Botez. prin care se reface comuniunea cu Dumnezeu intrerupt% prin inealcarea voii lui Dumnezeu cuprinsa in Legea moral, Revelatia dumnezeiase’, pre- cum si constiinta morala ne spun ca in multe chipuri gre- sim toti Cacov 3, 2), cA ,nu este om drept pe pamant care sa faca binele si si nu pacatuiasea” (Hcclesiast 7, 20) si c& ,,dacd zicem c& picat nu avem, ne amigim pe noi insine si adevarul nu este intru noi” (I Joan 1, 8). Perseverénd pe aceasta cale a trairii vietii prin igno- rarea Legii morale, a orie4rui principiu sau norm moral, urmarea este c&derea in patimi, in robia simturilor per- vertite, a senzualitatii si a instinctelor minore. Viata celui care a pierdut orice frana morala este dominata de concep- fia unui materialism grosier, iar urmarea este pierderea sensibilitatii duhovnicesti si atrofierea simfului moral, du- hovnicesc. Aceasta stare nenaturala, nefireasci este exp mat& de Dumnezeu in cuvintele spuse inaintea inceperii Potopului, cid omenirea se inraise atat de mult incat pedepsirea ei era inevitabilé: ,Sosit-a inaintea fetei Mele sfarsitul a tot omul, céici s-a umplut piméntul de nedreptdtile lor, si iataé Eu ti voi pierde de pe pamant” (Facere 6, 13). inchiderea orizontului vietii la limitele acestui veac, orientarea ei numai spre céstigarea bunurilor materiale, socotind cAstigarea acestora scopul ultim al vietii, inseam- n& indepiirtarea oric&ror preocupari superioare, morale, duhovnicesti etc., asa inet omul cugetd numai la cele ale trupului dupa cuvantul Sf. Pavel care spune: ,cdci cei ce sunt dupa trup cugeta cele ale trupului, iar cei ce sunt dupa Duh, cele ale Duhului” (Rom. 8, 5). Dar cugetarea celor trupesti aduce cu sine si fapte co- respunzdtoare acestor cugete, caci intre viata sufleteasca si a3ecea trupeasca exist o legitur’ organic’: laboratorul fap- telor noastre este in eugetul nostru si cea co gaindim; sine tim, voim ete., le manifestiim tn fapte corespunzitoare Asadar, faptcle trupului sunt oglinda vietii noastro inte: Tioare, a cugetelor noastre, iar urmarea este moartea Sufleteascs, dupa euvantul Sf. Pavel: yciici dorinta carnit este moarto, dar dorinta Duhului este viata si pace” (Rom. 8, 6). De aceea, spune acelagi sfant apostol: ,au sane tem datori trupului, ca sit vietuim dupa trup. Cael dacd vietuiti dupa trup, veti muri, iar daca ucideti cu Duhul faptele trupului, veti fi vii? (Rom. 8, 12-13) »A vietui dupa trup” inscamna c& preocupirile care domina in viaja noastré sunt cele legate de viata fiziologi- ca, instinctiva; mai mult, orientarea in exclusivitate spre cele trupesti duce la degradarea flintei umane, la perverts rea sufletulai si la fachiderea sufleteasca fat de realitatile spirituale. lar ,faptele trupului sunt cunoseute si ele sunt: adultes, desfranare, necuritie, destravatens inchinare la idoli, fermecitorie, vrajbe, certuri, aa, vistii, mani, galcevi, dezbindri, eresuri pizmuirl, ur deri, betii, chefuri gi alte asemenea lor” Gal. 5 Ipoh, ‘Toate acestea au ca urmare fntunecarea mintii si in- chid pe om tn carapacea eguismului, puterile morale calle, testi degenereaza aga incat amintea pervertita nu mai Poate face distinetia dintre bine si ritu, | dimpotriva rictoonte ordinea normal, moral a lucrurilor $1 omul ajunge sk spund binelui rit si raului bine (Isaia 6, 20), ‘Tréind viata orientat& exclusiv terestru, vietuind in Pasiuni violents, degradante, in satisfactii pitimage care inchid orizontul viotit gi inabusi viata spiritual’, urmarea este pierderea harului divin, potrivit cuvantului Sfintei Seripturi care spune: ,Nu va réméne Duhul Meu pura. rea in oamenti acestia pentru e& sunt numai trup” Facere 6, 3). Acelagi gind il exprima Sf. Apostol Parl cand spune celor care eredeau c& se vor mantui prin Legea veghe: »V-ati indepartat de Hristos si ati cizut din waw Prin harul divin i se deschide credinciosului un nou orizont, el are o alta viziune a vietii, viaja-lui are un alt destin si alti vocatie. Pierderea harului divin are ca urmare moartea spirituali despre care vorboste Sf. Scriptura. Asa, de pilda, Sf. Pavel scrie crestinilor din Efe: piar pe voi v-a facut vii, cei ce erati morti prin gre- selile gi piicatele voastre” (2, 1), iar Mantuitorul Hristos fi spune preotului din Sardes prin glasul Sf. Toan: Stize faptele tale, c& ai nume, cé tréiesti dar esti mort” (Apoe: 3, 1). Pierderea harului inseamna ciiderea din sfera sacru- lui, a sfinjenici, pierderea identitatii, pribusirea intr-un vid spiritual, in golul sau vidul de sens al existentei care este marea drama a omului instréinat de Dumnezeu. Dar Dumnezeu care voieste ca toti camenii si se man. tuiascd gi la cunostinta adevrului sd vind (I Tim. 2, 4), ti cheami pe acegtia la redresarea vietii morale, adicéi 1a con- vertire, prin parasirea cAilor intunericului si prin pocaint&, la asanarea vietii lor morale, sufletésti, cici Dumnezeu nu voiegte moartea picaitosului, ci s& se intoarcil gi si fie viu. ‘Vazand starea de decidere religios-moralii gi constienti de réspunderea pe care o aveau in fata lui Dumnezeu, pro- fetii si alti drepfi ai Vechiului Testament au chemat la pociinta pe contemporanii lor, prin scris si prin viu grai, cheméri care au rimas valabile pana la sfarsitul veacurilor. »lntoarceti-vd, copii rdzvratiti, si Eu voi vindeca neascultarea voastra? spune Dumnezeu prin glasul proorocului Teremia (3, 22), iar prin proorocul Iezechiil, Dumnezeu spune: ,Pocdifi-vé gi vet intoarceti de la toa- te nelegiuirile voastre, ea necredinta voastré sé nu va fie piedica. Lepadati de la voi toate pacatele voastre cu care afi gresit si vd facefi o inima noud gi un duh nou. De ce sit muriti voi, casa Lui Israil (18, 30-32), cd Eu nu voiese moartea paeatosului, ci ca pécdtosul sa se intoarcé de la catea lui si sc fie viu” (33,1). Intreaga lucrare de convertire a profetilor Vechiului Testament este strabatuta de chemarea la indreptarea vie- tii potrivit vointei divine. a5Cu toate acestea, omenirea fiind lipsit& de harul dum- nezciesc, oamenii puteau depasi limitele victii traita fara perspective spirituale si de aceea se simtca ipsa unui ajutor supranatural care a venit. odati cu intruparca Méntuitorului Hristos. El ne-a adus haral divin (lown 1, 1?) prin care omul a reluat comuniunea cu Dumnezeu, dar # i chemat pe oameni la pocdinga, la redresarea viotii mo. ale, sufletesti Mantuitorul Hristos a inceput lucrarea Sa in lume ros- tind cuvintele: ,,Poediti-vé eéci s-a apropiat impdrittia cerurilor” (Matei 4, 17). Dack Mantuitorul Hristos m, ar mai fi rostit niei un alt cuvant, acesta ar fi fost de wjuns pentru ca omenirea sa ia cunostinta de invataitura Sa, de~ earece cuvantul pociiinté cuprinde in sine 0 dascoperire noué la lumina céreia omenirea putea si-si giseasea dru. mul izbavirii, al ridicdrii, al renasterii spirituale, De ase. menea, miezul propovaduirii Sf. Ioan Botezdtoral are in Vedere intoarcerea tuturor spre o vial curata, prin ros. tirea cuvintelor: ,Faceti roade vrednice de pocdinia” (Matei 3, 8); ,Pocditi-va ci sa apropiat imparatia cerurilor” (Matei 3, 2). Pontru a intelege ce este in sine pocdinfa e necesar s& amintim ci acest: cuvant este traducerea din limba greaca & cuvantului metanoia care inseamna ,schimbarea mintii" Aceasta se refer la transformarea interioard, moral-rel sioasi a credinciosului, innoirea sa spiritual’, angajarea sufletului omenese in profunzimile sale de tain& asa meat cl revine la starea omului cel nou, pe care a dobdndit-o prin Botez, este invierea cu Hristos (II Corinteni 5, 17). Pontru a ge ridica pe aceasti treapta a vieluinii curate, & revenirii la starea haried din care credinciosul ¢ edzut, Mantuitorul Hristos a instituit Taina Spovedaniei sau a Marturisirii. Acest fapt a avut loc in ziua invierii Sale din morfi cand El a dat Sfintilor Apostoli puterea iertarii pica. telor prin rostirea cuvintelor: « »Pace vowd; preeum Mig frimis pe Mine Tatdl si Eu vd trimit pe voi”. $i zicind aceasta a suflat asupra lor si a zis: ,.Luafi Duh Sfant; carora le veti ierta picatele le vor fi iertate $i cdrora le veti tine, vor fi tinutes (oan 20, 21-25), G6e Cutremurat de infricostitoarea Taina a Spovedanici Sf. loan Guré de Aur spune in cartea ,Despre Preotie”: ,Oa meni, care traiese pe pAmént i locuiese pe el, au pri- mit ingdduinta'si administreze cele ceresti si au 0 putere pe care Dumnezeu n-a dat-o nici ingerilor gi nici arhanghelilor. Nu s-a spus ingerilor, ci oameni- lor: Oriciite veti lega pe pimént, vor fi legate gi in cer si oricate veti dezlega pe pamant vor fi dezlegate si in cer,” Au si stapAnitorii pamantului puterea de a lega; dar leag& numai trupurile. Putorea de a lega a preotilor, in- sa, leaga sufletele gi strabate cerurile; Dumnezou intaeste sus in ceruri.cele ficute de preoti pe pamant; St&panul intareste hotdraérea dat’ de robi. Ce oare altceva a dst Dumnezeu preotilor decit toat puterea cereasca?... Domnul a spus iardsi: ,Tatdl a dat toaté puterea Fiului (oan 5, 20). Vid inséi ct toati aceastit putere a fost incredintata de Fiul preotilor” (Cartea a treia, 5). Vedem, asadar, puterea mare pe care Dumnezeu a dat-o preotilor. Caci prin ei Méntuitorul Hristos fgi continua peste veacuri lucrarea Sa de mantuire a lumii (Matei 28, 20), Pentru ca preotul sd poatd impartasi harul iertarii pa- catelor, pentru a-gi pune in lucrare puterea de a lega piica- tele este necesar ca credinciosul convins de p&cktogenia sa 4 ingenuncheze fn fata duhovnieului si sa-gi marturiseas- ca fair nici o retinore picatele. ,Dacd marturisim pica- tele noastre, El este credincios si drept ca si ne ierte pcatele si si ne curiteasc& pe noi de toati nedrep- ” (I Toan 1, 9). i ae aceastA m&rturisire a vorbit proorocul David cand, convins de pacitogenia sa a spus: ,Picatul meu Lam cunoscut si fiiridelegea mea n-am aseuins-o impotriva mea.” Cuvintele ,impotriva mea” inseamna ci pacatul nemarturisit este o boalA care macing Bal tates sufleteasci, dar si trupeascs. De aceea psalmistul David simfind povara pacatului a facut pasul hotarator al martu- risirii: ,Marturisi-voi firadelegea mea Domnului; si Tu ai iertat nelegiuirea pacatului meu” (Psalmul 31, 6). STS