Sunteți pe pagina 1din 65

Coperta I:

itorul Iisu Hristo batand] a usa suflet lor noastr . Ne cere permisiunea ~'

do est Sa intre inau trul . imii oastre, In fie care clipa. Ramans doar ca no' sa- d schidem 91 a- poftim pentru a i tra. Bunul Di mnez u ne face zilnic aceasta oferta.

,,1 ala, stau La usa si bat.

, ,

De va auzi cineva giasul Meu si va

,

deschide u,a, voi intra la el ,i voi

cina cu ei fi el cu Mine."

~ (APOC.3,~

protos. JOACHIM pARVU~ESCU

Staret al Sfintei Manastiri Lainici - Gorj

A

SF9HTII

PE INTELESYL TYTYROR



Mandstirea Lainici - Gorj · 20QO

InaIt ea Sfint· ttiIu ·

, • 0

t Acad. Dr. NESTOR VORNICESCU it opo ibul Olt rrie]

0-

PltEF9T9

Pocainta este a a e aste ii d hovnicesti, a r i vie-

rii, ste al doilea otez prin 0 care se refac c ni u ea

Dumnezeu i t e ~ a p . . inc ca ea voii lui .Dum _ zeu - cupri in Legea m ~ v ati durnnezeia ca p ecum. i cC? iinta morala e spun ca A • ulte chipuri gre-

toti (Iacov 3, 2) ca "nu este om dept pe pimant care Ii faca hi ele ~i sa u pacatuia ca" ( cc e ia 7, 20) E:?' eEl "daea z" c a pacat nu a em, ne amagim pe noi ~ine ~i-aodev8rul nu este intru noi" (1 loan 1, 8).

Per ev a ,d p acea til c Ie ~'rf vietii prin igno-

ra ea Legii roo a 0 icarui p incipiu sau norma morala, urrn a te cad ea rn p tjma~" robi sim 'lor perve . ,a enzualitatii ia i _ sti ctelo inore, Viata celui c a pie dut oric ana 0 ala e dominata de concept" a 0 ui materialism gro . er, ia . u a ea este pierde ea s nsibi 'tatii duhovnices ' si atro rea simtu 'me a1 du-

, I

ovnicesc, Aceasta tare nenat ala, ne reasca este xpri-

mata de Dumnezeu in cuvinte1e spuse lnaintea i cepe ..

otopului, cand omenire 0 e i'nraise ata de mu t A cat p dep i ea ei e inevi bila: "Sosit-a inaintea fetei Mele fltrsitul a tot omul caci .. a umplut pamantul de nedreptiitile lor, i iota Eu fi voi pierde 'de pe pamant" (Fac _ 6, ).

o inchiderea 0 izontului vietii a limitel ace tu ,. veac, orientarea ei numai s r castigarea bunurilo . al , socotind ca~ iga ea ace to copul ultim al ietii, ins am-

a Indep ea orica or preocupari 0 uperi oa e, morale,

duhovnicesti 'etc. asa · .... neat ernul cugeta nurnai la cele ale trupului d pa cuvantul Sf. Pavel car sPllne: "ciici cei ce sunt dupa trup cugeta cele a e tru u ui, · ar c i ce

unt dupa Du ,cel~ al D hului" (Rom, -B, 5),

Dar cugetarea celor trupesti aduee eu s' e . f p coespunzatoare aces cuge e, caci intre viata sufletea ca 81

~3

c a t1"upeasca . +-X 1 v

sta 0 egatura org ica: 1 bo atorul fa _

t!r no.as e e~te t cug_e ul os ru si ceea ce ga di . s~-

'. V im etc., Ie m ifestam j fapte co sp nziitoa .

.. dar, fapte e PUIUl sunt og inda . e j' n astre ' t

noar . . m e-

cuge e or noas re, a urmar a este oarte

ufletea ca, dupa c vantul Sf. Pave: cact dozint ~_ _ _

este moart d d - " A.", , car 1

, ar omnt D~ ui este viat'" si p ce"

Rom. 8, 6). e ace a, spune ace si sfant apostol: ·

tern dato - t pul i, ca '" .' tuim ",' ,,n tm-

daca · 4-1.. ·t· d '" VIe 1 upa trup. Caei

. VIet_It upa trup, veti murt, ear da a uci eti

cu Duh~ faptel trupului, v r fi vii" (Rom. 8, 12- 3).

d .~ ~e ~ dupa p" in eamnii cii preocupiirile ca e

~~n ,m ~a a nO,as a t eel egate de Via a fizio 0 '_ ca,. st net va; mal mul ori tares A excl '. t t gt

It· d . r, U VI a e sp e

ceae rupes 1 .. ~ce ~~ de~adarea fii tei uman ,1a p erti-

.. ufle Ul i Ia Inchlde e sufle easca fa 'de real'tatile piritu 1 . Iar "faptele trupul ._ sun cuno cute i ~l sunt: adulter, desn-anal·e, nec tie d stra"'bX1 e

i h - I -d · '" ' c:u re

c Inare a 01 , f rmecato ie·be .'

· t·· "··~1· , 8J ,eertun, za-

S ,,1, man 1, gaic VI, dezbindri, e e uri pizmuiri ._

den, ber i, chefuri ~i lte a em nea lor:' (Gal. ,19-2 c ~

. Toate acestea a ca urrna e f uneca am' tii 'A

ch d n 8110-

t 0+' ~e 0 ca:apacea egoismului, puteri e morale 'u e-

est ege er aza a a 1 ca mintea perve "ti"'x nu mai t'

f di ti ia di W1 a poa e

~. lS C a intra bine . rau, ci dimpo ri a rastcarna

ordinea ormala, moral! a lucr ilo 'orou} aj v spuna binelui rau si au' bine (Isaia 5, 20). unge a

. Tr~.d . ta 0 . nt tae ~lu iv te estru, vietuind ' pa l~n ~101 nte ? ?!a.da te, in satisfactii p tima care Inch d orizontnl vietn si tn busa . ata Sp;-..1 alv

te . d : '" ~ ~ .u.~ a, urmarea

e . le~ erea harul 1 divin, potrrvit eu an 1 i fi tei

e ~tun ca Rune: ,~u ua ramane Duhul Meu puru-

rea In oa:',,:enzJ, Q£~"tia pentru cd unt numai trup , (~ace~e 6, 3). Ace a 1 g d 11 exprima f. Apostol Pa e1 cand spu e ce o. care credeau ca se vo mant . P' L. ' veghe: "V-ati indepartat de ristos · ati co.: t e1~

. ha (Gal. 5 4. . , U

<fl' \

harul divi . e d sc 'de c em cio ui un ou oriz ,1 re 0 alta viziune a viet", . atalui a e u t

s sac ie. ie dere . a ul i divin are ca

,

mare moartea spiritua a d sp '. care vorbe te

~ criptura, Asa, de pilda, Sf. avelsc ie c .. stinilor din Efes: ,,iar pe voi v-a facut vri, ei c e ali moeti prin gre-: sehle ~i pacatele voastre" (2, ) iar antuito 1 Hri tos ,.. spune preotului di arde pri n gl ul Sf. oan: ,,~tiu faptele tale, eli ai nume, cd traie; ti dar e ti mort" (Apoc. 3 - ).

ie derea harului inseam caderea din sfe acru-

lui, a sfint niei, pierder a identitatii, prabus ire a intr-un id spiritual, in golul sa vid de s TIS al e . ste tei ca e e te marea drama a omului instrainat de Dumnezeu.

Dar Dumnezeu care voiesteca to . oamenii s se man-

,

u ea si la cunostinta adevarului sa ' ~ ( . Tim. 2 :4), ii

chea '" pe ce . a 1 redresare vietii mo ale, adica la convertire, prin parasirea cailor intunericului si prin pocainta, la an re vietii lor morale s fletesti, caci u eze n

70' este moa ea pacato lui, ci sa se intoarca si sa fieviu, .

Vazfuld tarea de decadere eligios-mo al. si constien i de raspunderea pe care 0 aveau in fata lui umnezeu, pro-

et'· si alti drepti ai V4 chi . stame t au c emat a

pocai ta pe contemporanii lor, prin scris si pri viu grai, chema ' care a ramas valabi e pa a la farei tu v acurilor.

,,1ntoarceti"vd, eopii riizvrdtifi, i Eu voi vindeca . nea cultarea voa tre" - pune umnezeu prin gla

pr rocului Ie emi (, 22), iar prin p oorocul Iezechiil, Dumnezeu spune: "Pociliti-va ,i'va intoarceti de la toa .. te nelegiuirile voaetre, ca necredinta voastra sa nu va.-' fie piedicii. Lepadati de la voi toate pticatele voastre

, . .

cu care ati greeit i va faceti 0 inima 'noua i un duh.

nou. De ce sa muriti voi, casa lui 1 rail (18, 30-32) cd Eu'nu voiesc moartea piiciitosului; ci ca pacatosul sa

se intoarcii de la calea lui si sa fie oiu" (33 ).

·intre&ga - c e d co .ve ire a prof ,i or Vechi ui estament este strabatuta de c e ar a la drep a ea . etii potrivit voint i divine, J

o u to te acestea, omenirea fiind I' psita d h ul dumnezei se oameni u put u depasi , itele ieti trx.; u

, v tive sni , "I' 7J.e 11 GU

~Ia pe spec v sp ritua si de aeeea e si tea lipsa i

aJ~ 0 . ,sup a:r:atu:a1 care a it odata eu intruparea Man~ltorulul ristos. El ne-a adus harul divin (Ioa 1,. 17), P ear~ oroul r~ ua com iunea eu Dumnezeu, dar a si chem t p. e oarnen la pooainta la redresa a' VI' h'

1 te . . ta, etn mo-

a e, s e sti. < •

, Mru:tuito;rul 'to a ncepu lucrarea a lume 0 _

tind c~vm~ e: "Pl!c~ili-va caci s-a apropiat impariitia cer.u;:'or .t(+v.I~~l 4, 17). aca Mantuitorul · stos nu ar

mal os n Co un alt c vant, ce ta ar fost d .

pen ca v • e aJUD

. orne a sa ia cu o~tinta de mva atura Sa d _

oarece cuv . tul pocai ta cup inde A One '0 de coperirt .

oua 1a lumi a careia omenirea pu a a-si g'" ..,

mul · zhav~i, al ridicarii, al renast rii SPiritu~ e~~ se~ me ea, A miezul propo aduirii Sf. oan' 0 ezatorul are in

v_ de e Intoarcerea tuturor spre 0 ia'" curate .

t . , tel H, P ros-

irea ~Vln . or: "F~~~i ",ro~de vredniee de oeai ta'

(Mate. 3, ), ,,Poca li- a ca s-a apropiat A pi .stia

ceru or" (Ma ei 3, 2), '

. ?ntru a intelege cee mine p 'cam a e ecesar sa

am ntim ca acest cuva tete aducere di I' b v

"" ului im a greaca

a ~ an Ul metanoia care tnseemna schimba ea ' , '"

~ceas~ e r ~er~ la transformare'a m'krio ii, mo ~!et.~

gioa a. a cr di CIO ului l' oirea sa sprrituala ..

sufl tul ' ~ '" , angaJar a

e , ill omenesc 111 profu zimile sale de tai a asa mea

el evme la tarea 0 ului eel nou, p care a doband / .

'Botez te A. H ' . 0 pnn

,es J? er. ~ cu . stos (II Corinta i 5) 17), .

~t:~ a se ndica pe ace a ta eapta a vietuirii cu ate a revernrn la starea ari eEl din ca e credi nc "~sul v t'

Man '~~,. . stos · sti . t Tai Spovedarrie~ ~~~u ~ ~~ 1 . Acest fapt ~ avutIoo An ziua mvieri' Sale din mort c~nd El ~ da Sfintilo Apos oli pu erea ierta . i pacate~or pn ro ~ rea cuvintelor: «,,!'ace ooua; precum M-a trimis pe M~ne Total i Eu va trimit pe ooi". ~i zicand a~east~ a ~~ asupr~ . or si a zi : ,,Luaf;i Duh Stantcarora le vet" ierta pacatele le uor Ii iertate si c "'" ' te ti·'· ".. arora

ve, fine, vor Ii finute"» I a 20, 21-25). '

I'

~6

. .

C remurat de infrico a oa e Teina a Spovedaniei Sf.

loa Gura d Aur une 1 cart a" espre Preotie": "Oam i, care tr ie c pe p '" mfi:nt ,i Iocui esc pe e , au primi ingaduinla' sa admini treze c e ce -e,ti ~i 81;1 0 putere pe care Dumnezeu n-a 'dat-o nici i ge ·101" i

ici arhanghefilor, u s .. a spus ingerilo , ci oameni-

o : Oricate veli leg pe p"'" ant, vor · egate si in cer ~i 0 icate .ve'fi dezlega pe piimant vo fi ez egate !?,.. cer," Au si stapanitorii pamant ui pu a de alga; da 1 age. numai trupu 'Ie, Puterea de a lega a p eotilor, in~ a, Ieaga sufletele . strab te ce rile; Dumnez u intareste sus inceruri. cele facute de preoti pe pamant; SUp'" ul intareste otararea data 'd robi. Ce oare altci va a dat

,

Dumnezeu preo ilo decat toata uterea cer asca? .. Domnul a spus iarasi: "Taliil a dat toatii puterea Fiului (loan 5, 20) .. Vael in a cd toata aceasta putere a fost tncredintatti de Fiul preotilor' (Cartea a t eia, 5).

Vedem, asad , pute a mare pe care urnnezeu a dat-o preotilor, Cad prin ei ~antuitoru~ lristos li?i continua peste veacui . 1 cr ea Sa de mantui a uroii < ate128, 20),

en capreotul sa poata impartasi harul iertarii pa-

catelor, pe tru a- . pune ~n luc ar puterea de a lega paca- . tele este necesar ca credinci SUI convins de pacatos a a sa ingenuncheze An fata duhovnicului si sa-si marturiseasca tara . ci 0 retinere paca e. "Daca maeturfsim p~catele noastre, Ie te c ediucios si drept casa ne ierte pac tele ~ sa ne curatessca pe noi de toata ned ep-

tatea" ( loan 1 9), .

Despre aceasta marturisire a vo bit proorocul Da id cand convins de pacatosenia sa a spus: "Picatul meu I-am eunoscut ~ farad legea mea -am a cuns-o impotriv8 mea." uvin le , po iva m a" inse a ca paca ul nemartu . sit este 0 boala care macina anatatea sufl teasca, dar si rupeasca, D aceea sa istul David sim ' d pova it pacatului a cut pa 1 0 ardto a1 marturi irii: "Marturisi-voi Ia~delegea mea Domnului; · Tu ai ieriat ne egiuirea pacatului meu" ( almul 3 6).

o ~o7

- .. - . .. . : _. - ~ .. :.-:;_

"

. ,0, e ... t dezlegari pacatelor ar loe la sfarsi po-

e~anlel eand pr~~ul duhovnic Impart te ha · i rta ii

~ P ~ .ea m 1 11 pe c pul 1" di ciosului si p in rostlr~ en telor: ,,Do~nul i Dumneze nostru isus

r1Sto~, c_? h e ~1 cu indura ile iu.biJ.ii Sale de

oamenl~ sa te Ier-te p~ tine flule (N) ~ sa-l· lase tee toate. pacatele tale. ~1 e ne ed ieu p eot si du hOVDlC, C puterea ce-mi este data, te ie i te dez- . 1 .g d. t.oate 1!8.C tele tale, A ele atahri, 8i al . Fiuhri ~1 al Sfantului Duh, Amin",

~entru a-si ~tin?e scop~~ i duhovnicesc, Spo . eda . a

t ebu e s~ .e expresia d ren sufle esti egretului n-

~ru, tot t cutul 0 tru 1 tu ecos. u e de ajuns simpla

In~ a-:e a c~~orva fapte, e~ci aeeasta n este pocain a ' i-

ll, Cl ~ guru, e~te 0 pocainta fal , exterroa a, 0 ala'

~~ exprima .co vmg rea ca do im a Iiberam de pacate

C1 e u:: implinirea ne' simple forme care nu are nici 0 a:

Ioar uerarea mantui ..

· P~ntru pocainta avemla indemana mijl ~cel duhovDIe ~ ca: po tul, rugaciunea, pri eghe ea te., dar E?' timp.ul care pe cat e te d alo 0 pe a At n neglijam, D ipr timpul ne~esar pentru mantui e ne vorbesc fintii tin'.

, de pilda, frate l .. a A trebat pe ava imen zic d:

Am ~cu~ U \J p~c t e i oie c sa rna pocaie c ei a i. I-a ZiS? l~ ba~r~nu].: . S~ .~~t. S' a. zi atele: d pana la -un u .~. a ZIS iarasi batraoul: m It este. Iar cei ee erau de f~1A a ZIS: dar p na la 40 de zile? i iarasi a zis: mul es e.

· a a ,augat: e. zic ca daca din toata inima se va pocai omul 81 nu a adauga a faca pacatu ," t . zi e A}

p e~ e pe. el Domnul (Pateric).

· Asadar, u ezeu pri este p tot' cei ce se pocaiesc ~ acea a e poate face Intr-un timp scurt. Este un har, 0 b ecu,:a t~e de la D,:,mn z u pe ea . eglijand-o ne pierde.m mantuirea . ufle eB:sc . pentru care s-a mtrup Fiul I 1 Dumnezeu, Iisus Hristos. C ci Ia a oc~rnta savarsim 'un yaca de moarte, dupa cum spune Sf. arcul Aseetul:

"Pacat spre oart te tot p catul nepocait, Chiar de s: ruga un Sfant penrru uri .semenea pleat al altuia, nu este auzit" (Filocalia I p. 255),

. ~" .~ .

Cuno ca d~" ace tea, sti d ca Dumnez u a daruit duhovo"culu' harul ier a .. pacatelor, st.iind apoi ca umnez u n '7a gaduit ierta ea, ar n i ziua de' run, a convingem ea a tazi este ziua ocai tei, dupa cu a - ul f. Scri ptu . c e p e:,., u inti. zia a te intoarce Ia Domn 1 si n amana di z· An zi. Ca f:V ii de veste a izbucni mania omnului si ~ vremea azbunarii

f

vei fi d t pieirii" (Int .Tui Isus S' ah 5 8-9). eci, "ia

aminte de unde ai cazut . i t pocaieste" (Apoc. 2 5 ,

••

Omul care are sufletul i carcat de aeate este chinui , m trat de c ns ,. ta, nelini stit. este intr- ves ica cautar a ceva ca e -1 lini ea. a f?' necau ~ndu- i egV indu- pe Dumnezei "~i cauta In place' patimil r ali-

a ea zbucium ui 8" u ufl tesc, D r. atimile nu-i of a li '. tea pe car 0 cauta, ci dimpo . va .... p rovoaca lte du eri d ca e fugind cauta . a refugi " p ac ile patimei si asa s zbuciuma" cer.cul vicios placer -d e e.

ar u mai s tat, caci Ia ade e . e oam 000 chi-

ie c pe Ins i urn ezeu c e pu e popo ui ludeu prin glasul p ofe ui Isai : ,,M-ai eoplesit cu pacatele tale si cu (aradelegile tale, tu m-ai chinuit" (43 2 .e tru a ie . i di n cercul . cios placer -d ere este nece-

ar a e lID aca.m ell Dum ez , en oi

aproapele.

. Impacarea c Dumnezeu p intr- . ata virtuoa ii,

sfan ,bine placuta ill' ~ prin pocainta, duce nu numai li istea si pacea sufletele noastre, a n 0 ihnim i pe s me .. nost " dupa -euvantul S . P el ca re ucenic sau

Fi imo : "Caci am avut multa bucu · e si mingaiere din dragost at, i truest in·. ile stint- or -au odih-.

nit prin ten ,£rate" (1, 7).

Da sufletul "'mpaciit odihnes nu numai pe oam , C1

i e usi Dumnezeu dupa.exp esia liturgica pe care 0

auz la slujba eniei: "ell Sfant e~te Dumnezeul

ostru · i tru Sfinti Te odlhnesti" .

~9

Curatiti prin pocain a si stiind ca 8vem aici ceta e

statatoare, ci suntem in cauta ea celei viitoa (Evrei 13, 14), sa nazuim a p oieeta via, ac a a pe ecr ul vesnici e . s . adica sa apreciem . a 8, fap Ie, gand . e noastre in per pectiva . e . i ve - n' ce, ad' ca acolo unde . se afla Iisus sezand de-a dreapta lui Dumnezeu (CoL 3, 1 si care ne va da cr u a cea est icacioasa.

Sa nadajduim aceasta caci PRIN rocxr ASP SPOVEDANIE SI CERA DOB" D 1: HARULE' TARI!'

PRIN PREOT U. OVN, C~ care poate e un merit si

nebagat in seama slujitor al lui Dumneze ,da car pri HARUL IVIN leaga Ce ul i pam" tul .. poate s'a n de ,,0 inima noua si un du nou" (Iez. 36, 26),0 traire eu anticipatie a celor viitoare si v sniee, 0 arvuna a acestor . spre dobandi ea ca ora datori suntem sa naz im e eetat. I

Ce e spuse pAna aici l~ gasesc aplicarea I Sea ul Spovedaniei en ajutorul cartilor asemenea celei alcatuita de P.C. Protos. Ioachim Parvule cu. in felul in ca e sunt mIatisate unele aspecte din delic ta si plina de raspu d re lucrare a duhovnicul " cart a ste un ajutor pr - tios c edinciosilor dornici de iataduhovnic asca deosebitil, viata pe car 0 vor putea 1. fap ui . povedii du-se c' frica si cu cutrem sufle se (Filip. 2, 2), dar i cu c edin a ca

. de aceasta Spovedanie depi de man ui ~ alo uflete sea.

De aceea, 0 recomand cu a ejdea ca po man-

gaierea duhovnicea eel vo tnsoti adaniil celo ea e i i vor p eca genu chii An fata duhovnicu ui, 1 povedanie,

folosindu-se . de ace c auza spiri ala.

,

Arhim. Vasile Prescure

.~ OW

~yVftMT ...

ftINTE

A ". x di olul un rna e arinte a1 Bisericii

nei:l sec. _ .

-dub Ici b S1

Ortodox spu ea: ,,Da~i-m OVDlCI. _ un ,

voi sc imba fala o~e ir· i~ .. Ir:t, -adevar,

omenirea se poate schimba in bine .n~ru. data ~~ fi ,~r ~. ,

• • •• 0 x . d. AX vo e . s a pre ti duhovnic . oa e

dinta putermca 1 a\.lt1 . . '" . "

b '.' A~ste rea ita? e put m observa u ele paro .

uru. 1 "",'" e un duhov-

(" tr-adevar rare) sau i u e e rna au. . ..,

. ci buni f?' de otati carel aga ramIe oame ~o .din oto~~ . . . d unt preo i eu vocatie ce nu stau dltere.ti l~

neca:~r"le si gre. elil oamenilo, ci ii ajuta c toate puten-

e lor. " " . 1 amant insa'

Pacate a xistat de d este omu pe P . ,

. d . rt veni umai acum ap oape 2000 de

uterea e Ie ar ..' . B' . ca

a " prin Mantuttorul isu nstos". ~~ 1 pri e

S . tii Sai. i p' • n ainele 1 st uite de E .

a pnn p eo '. hari 'd hov

'D " B' se ica Ortodox deti e comon a ce, u" -

. tie~i azi abile. e ine fintele aine. Detine .Tama

ces . S dar ". Taina Sfintei po' e anii aduce, de la

Sfi tel pove ann. ",,' .numai

1 ai rnic copil pana a c 1 mal in varstnic 0:m' "0

ee m . d . te R cuminteefecte bin catoare: adue luminare e m n "( ~'"

. e: aduce i lepci e i putere; aduce an v tate t~~e~~ i ;ufleteasea; aduce ntelegere si dr go te in fam '~l

. b' e soti: tntareste camine e

an f si copii; aduce u e '.'.

p. '1" eX"'atori+" aduce 0 adev"'rata del tate conjugala.

tmen or ~ 'I' , .'" • +a. i om

Cu alte cuvinte p ate aduce tot bine e. Vlar-: unu '.

Orl, a' ci e poa e observa de ce .mare b e se h seste eel

care u e. po e este. 1 '

Toate rauta . e . p ca le c se Int§.mpl~ in ume, care

paguh e ome irn, unt datorate lipsei de

produc marl o~

Spovedanie.

o .'

Numai An scaunul po d ei om poa b zit

c 1 m . . , poate Ang§.· a ce ai mult, poate sa simta I

c 1 mai ar bucurii po ibil simtirii m ne, p ate v simta cu adevarat pe D nezeu.

Fi care om trebui .., fie eonstien de aceai a

,

p t re a Tainei S oved . e' Sfi teo Pentru 0 mteleg m

bine trebuie, in primul rand, sa 0 experi e a i An al doilea rand sa cerce arp. diferite ca' . ce e po atuiesc asa

. mcat sa. pricepe sen ul adeva a al pov da . ei.

Se i telege c mar

amanun i si pe i tele ul tuturor 'Iain tei pov danii,

precum Ii drumator cat mai actual pe t Spovedanie, tocmi e .. parirea unei a fel de ca auze este hi e e . A. Pe tru aceas a am pu ces, ell ajutorul lui Dumnezeu 1 ,.. tocmi rea ace tei ca i.

In lucrarea de duhovnic spot intal it fel si el de cazuri ce trebuie tratate A dif ite moduri, inand seama . . de sp cifieul fiecarui cr . cios i parte. Acest fapt mita 'to iter s d osebi ce a po it m u si mi-a indrepat pa .' ca e rna ., duho nici din oast a ce mai

unt 1 ca A • a11t. la ecare di

d t Dumnezeu a p . cepe. Rod ace c rcetari i al mode tei mele exp . e e de d hovnic au cont ibuit Ia Be . eea acestei carti.

Cartea nu se vrea aut atatde dogmatica sau 0 I lucrare stii ti c refe itoare la Taina Sfintei 'Spo edanii '. deoarece lucra . de acest fel Bunt multe. Ea cearoa sa

o c8.lfluza co creta rn viata cotidiana a fiec v rui ere . , incearca slt lamu ea ca imensa valoare ce 0 eti e Tai a

" ,

poved . e', a a n eer, cat si pe paman , mcearc v

aduca putin lumina 0 ca el i i uf1 t Ie crestinilor drept cr . ciosi care e strad ue c i ce spre m .... ntuir a lor sufleteasca.

De s menea rog pe cei ce obse a 0 g ese III sau

stangacie In cuprinsu1 ace . ca ~ v a i rte. pe cei t

care s vor folosi de m put' ncioa ele m 1 cuvi Ai rog sa

rna pomeneasca si pe mi e, p'" catosul, "n rugae' unile lor.

Cu acest prilej, aduc multumiri" alt prea Sfintitului

itropoli al Olte iei, Acad. D. esto Vo . cescu, pe tru 1 ~ta binecuvanta e ce mi-a dat-e p tru tiparire.a ace tei carti. Multumesc P.C. xarh him. rof. Vas' Pr cur p ntru pref area ac s ei m de te luc ari . pentru coree-

turile de rigoare.

Proto . Ioachim. Paruuleecu Staret al Sfintei Mftnd tiri LlYNICI 8 noiembrie 1997

------------------- . -- .. _ ... ---.

A \

Imaginea aceasta ne aratd cum Ingerul omului de

la botez U iruleamrui sa meargii la Sfanta Bisericii, pentni a-si marturisi piicatele sale parintelui-duhovnic. Serpii ce se uiid In calea omului inchipuiesc paca- .

r ,

tele sale cele grele. .

(Imagine reprodusa dupii pictorul 'Hermineanu)

~'14 W'

·~9P1TOLYL l

IM~&R~HRI . ~& 9 F9~& INT&L&9SH

. .. ,

T9IM9

SFIMT&I SP"V&~9NII

.

A. CELOR ~APr SF

TAINE

o stra Orto 0 a de . n comoara ce or te Taine, a calor sap Sfi ill' see. t fund amen al i d sp chia indispens abile pentru antui . Di neferi eire, e ' ta: chi ar si clerici Sayar 'to . ai ace tor finte Tai e, care u A leg sen ul lor pro d, duhovnieesc lucru foarte gray, ce pricinui ste neajun uri Bise icii, c edinciosilor, pr cum J Say sito-

rilo (clericilo). . .

I asi denumirea d » Tai ~"care are" a ori gine cuv tul ,,mis "C grec te "m' tirion 'j t ebui s ne puna p tin p gand

De c . i se ziee ,,Bot .. zulut", d pildii, Sfant8. Taina? D oare aici p 0- duce intr-ads ar n lucru t inic 0 min e: urn ez u, p rin harul au, rge p'" catul tramos sc; p cel boteza umele fintei Treimi, n

a de su ,di pa si di n

Du (loan ,5) d§ du-i puri oi si fl face partas la viata di in v, Aju s la mat - ritate duhovni ceasca, eu oeste puteri po te s d paasca conditia vietii obis-

, . ,

l.b:~~~~~==~~~y nuite, ate sa ajung a stadiul ie ii Inger sti, a de 'na S f' t, c nic al lui .

D zeu si a m nea cu E

~~~~~~~~.::l:i.:EJ ( S, 2,19-20).

~ 16

De ce spunem Sfanta Taina a ·rungerii? De~a·. r ce aici p eo 1 pece luieste cop ilul ell Sfantul si ar le Mi ,Duhul Sf A ,.p i harul au,' . a asluie te cop i

casta salasluire dainui in vesmcie.

. ,

ne gia au harul D ui San, ac u ata pri

aceasta pecetlui e, tl poate ri ica e credi cio pe ce em Ana te trepte ale . er' duhovnicesti, chiar -pan! a tndumn z i ea prin har, d nu ai.daca acesta colabo eaza eu el.

ce i e zice Sfanta Taina a Cununiei? Deoarece

. aici Du zeu ac 0 mi un t . . ca, p oduce 0 legatu a

, 'ca pe vecie, D· . acate i de data c ta oarte pu . i crestini lsi dau s am d irea lor p . n harul ce II face a devina un si gur trup (Efes, 5, 31), de d . 0 de negative i fel de fel de securi in casnicie.

De ce i se sp e Sfa ta T... i a Hirotoniei? La. ac asta Sfanta 'Iaina a rebui sa fie 0 seriozitate rna' !, deoarece harul (ene gia) Duhului Sft t, A parta' t p .

1 ainile arhi reului, se t ansmite candi datului la p eoti e, da du-i puterile supra aturale dea sfinti la andu-i 'de a bi ecu ant a , -de a" vata I?' d a conduce pe credincio . pe caile man irii,

.Ace ta putere pe ca e 0 primeste p otul, ici tnge ii nu 0 au,

De ceo · se zice Taina Sf'" tului MasIu? Pe tru ea prin puterea sfintitoare pear 0 e preotul, la ra dul sau sfinte . te untdelemnul si prin acest untdelemn sfintit, admini at dupa randuiala isericii, se pri e c. diferite binecuva ta " sfi .' i a carp urmare este msa atosirea

peasca . suflete ca.

De ce-j zice Taina Sfintei tmpart~ ii? Deoa ece

ici se p oduce 0 mare minune, un mare luc ainic.

Duhul Slant, p' inv c ea (c emarea savar~ta d preot, transforms painea si vi in . Trupul f?' Sangele Man itorului ristos. Prin aceasta Sfa ta Taina credo

~. 17

ciosul se impartaseste direct en ristos," eu Trupul

Angele Lui. ..

eli . al e cu . te, toate .aceste Sfinte Tai e' se numesc asa deoarece a. ecar " parte,' arul (energia) Duhului Sfant, prin chemarea preotului sau arhiereu . , . e si sfinteste pe oameni, Se produce de fiecare data 0 Taina un

. mister, 0 min e. .

iecare dint e noi cres '. ii, c erici sau mireni, trebuie sa co . e tizam acest mare f: pt, aceasta mare comoara, bogaf e i putere pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Daca ne vor adui sa" telegem aceste tai e si a' a es daca vom trai In . iata noa . 6 aceste rea 'tati, vom capata .inte epciune di · a ca ne va al a de la cade " de 1~ ispite care Bunt mai p e us de put ri e oa a, de Ia orice til tate satanica, din viata noa t a.

SF ANTA TAINA.A SPOVEDANIE

se spune Sfanta Taina a Spovedaniei, deoarece si . de data aceasta intre preot, penitent .i ezeu se produce 0 minune, 0 mare lucrare tainica, Pe 'tentul san credinciosul se descarca de plicate cu toata e · -

ta t fata p eotul · si ezeu, fiind prezen In' chip nevaz t, 11 iarta si ll.dezleaga. prin mainile preotul '.

Dupa ce penite tul si-a spus tot ce avea pe su et, . preotul ii pune aini e pe cap zicandu-i formula.

"Doninul ~i Dumnezeul nostru Iisus Hr-istos, ell harul si eu Anduririle iubirii .Sale de oameni, sa te ierte pe tine, fiule 00, ,! sa-ti lase lie toate pacatele .. Iar eu, nevrednieul reot s i duhovnic, eu puterea eemi este data, te ieri, ~i te dez ego de toate paeate e tale, in numele 'ratalui i al Fiului 8i al Sfintulu·

. t

Dub. Amin". (Vezi Moliftelnic).

In timpu 0 firii ace ei 0 mu e preotul, ava d



mai ile pe capul peniten ui, produce impartasirea haru-

. .

lui clivin, un tran fe de ene gie a Duhul ' Sfant, Dupa

inv! iitura Bisericii Ortodo e adevaratul savarsito a1

Tai elo este antui torul . us rMiiii~iiiiIDe' __ iii.!ijiiiiiil

. ristos, iar preotul es e ico 0- mul Tainelo Sfi te (I, Cor, 4, 1), In cazu Spov daniei, eel ce p imeste martu isi 'ea este

A tuitorul Iisus ia p eotul ~~~-

este doar marto ' Dupa cum

citim Randuielile S ntei Bl'It*

Ma tu i iri: "lata,' feule, · tos sta nevazut, primind martu' Isrrea ta c a cu umi- ~~

intlt.~ .. ~i eu unt numai .un

, .

mario ,e sa ma._.tur e c

rnafntea ui toate cite imi vei pune mie".

P eotul, i virtutea harului •• 1

d ovniciei, tmpartaseste ha 1 ierta ., pacatelor prin dezle- ~~~

garea ce 0 face penitentului ..

Asadar, antuitorul isus

Hristo~ fiind de fata la Tai a .

Sfintei Spov'eda ii, datori a si ceritatii, ~8in~~ ,~i zdrobirii de inima pe tru tot raul ce l-a facut, pri ~§.lDil~ preotului s uji tor, "1 iarta pe cel ce sta "0 g nuc~ eu ca ~. , ,

Deci, cu alte cu inte, Ia Tai a Sfintei povedanii se pro due atoare e: penitentul se de care! de tot raul acumu at Sn t' p, eu oata cainta; p eotul il iarta si tl dezleaga pr;i . punerea mai 'lor, iar harul.(energia) Duh~ui, Sfant, A ac 1 timp vine f?i. se . evarsa peste acel . credincios, De

aee a. se si simte otdeauna 0 mare usurare ~i mangaiere

dupa Spovedanie. .

SANESPOVED

mul este prin fire 0 fiin ~ sociabila, deei u. poate trw. singur, Tot a a de ade ~l"at este fap .. tul ca 0 ul neputand trai singur, nu poate sa sa comunic eu ci eva si, mai ales, a se desc 'ds.

~. 9~

suflete te aproap lui sau, sa-' spuna pasurile ale. Parca simti 0 us ar ~.- de carcare cand gase ti pe cineva de incred re . i te des inu ~ e tie Durerile i anile mel' I

A fletesti i sp n ~u·, elle primeste si rna compati este. In aceI moment, datoritB. compatimi iii i iubi rii persoanei ca eia m-am destainuit, simt 0 mare ini te si bueurie simt

ea cineva rna mai lubes ,ca am fo t pa asit defini iv:

simt 0 vigo are sufleteasea, '

Este rna e 1ucru ca viata noa ~ sa ajungem sa

ne bucuram cu cei ce se bueurii i d ne intristdn:' cu cei ce se tntristeaea" (Romani 12; 15). Atunci cand edem pee ci eva ca sufe a, sa' tram In dialog eli 1, sa-llnt8rim prin vorbe bune, 88.-' luam, eu alte cuvinte din durerea lui

·0 v . • ... ~ , ,

~1 sa ne-o Mill? nOlo ' ,

, .

Comunicarea, dialogul unt bsolut necesar .Dar mai mult decat ac, stea este marturisi ea tn fata duhovnicul i. Te destain . in fata priete lui ii pui t ce . pe uflet, 11 doare i pe el, daca tin .la tine; . da, eve tual, un fat au mai mutt, se oaga pentru tine. Insa,.un prieten, ricat de apropia ar fi, altceva nu are ee sa- ' mai ofe e, U a e eu ce a te mai ajute. P a aici merge afec ivita a umaria.

. Dar Dumnezeu, prin ila a fata de oam ni, ne-a darui .un m re ajutor: finte Tai e si In speci ,T ina Sfi te + po edanii.

a aceasta anta Taina, 'credinciosul, in af ra d faptu1 ca s-a destainui duho . cu ui de to ee a e e1 mai intim, prim ste "n plus de 1a duhovnie dezlega ea si . erta, rea de aeele pacate i ai a e prim ste 0 mar putere de a in inge rna" departe greu atile vietii,

, A' ~ 'me te energia arul i DuhUlui Sfan:t prin punerea ,~

mamilo p eotului. "

, Numai preotul are aceasta imen a p tere de a dez1ega de pacate ~i de a t p~i aru1 Du ului Sfant ea ~ tan .. to in viata noastra.

ara p eot . p te ea lui sfintitoar nu pu m trai 0 viata cresti a au, daca 0 raim, un rn ofiliti duhovni ... oeste; t aim . con ienti, in . rea itate 81 neadeva .



~j 20

antantorul a pus "Eu Bunt Calea, Adeuarul i V'Ulrta".

AI a cale i adeva nu exista decat n B' e . ca a.

Puterea de alga ~. a dezlega antuitcrul a dat-e

numai Sfintilor Apostoli si acestia la randul lor episcopilo

i preotilor pri hi otoni e, pri punerea rna: ilor pe cap:

"Oncate veti lega pe pamant, -uor Ii le ate si in ceruri si orictue veti dezlega pe p4mant uor Ii dezlegate si in



ceruri" ( t. 18, 8; loan 20, 23). '

Deci puterea de dezlegare a pacatelor 0 primim numai aici pe pAm'" t si umai de a preoti. Cel mai groaznic lucre este ca ci eva sa moara nespovedi ne ezl gat de acate. Dincolo de morma t u-1 mai poate d zlega ni eni "ni,ci chiar ingeri l", '

De aceea trebuie an spovedim, sa e d carcam sufle .. te te, sa alungam to ce este negativ i fiinta noastra uma a.

Sa primim dealegare i iertare de toate paoatele si relele ce Ie-am ficut in viata,

,

Si p imim pe D ul Sfant, Ce care e a c liuzi in viata de dincolo.

,

. ,

SPOVEDANIA CONTRIBUIE LA VlNDECAREA ARBO ELUI GENEALOGIC

iecare om e t age din -0 familie, iar rna' multe familii apropiate ca grad de rudenie formeaza un neam. Fiecare earn a e un arbore genea ogic. Acest arbore genealogic difera de la neam 1a neam. Dupa cum un arbo e este a atos + cia nastere altor ramuri sana .. tease, dezvoltandu- e foarte frumos, tot astfelse mtampla si intr-un neam care es e' credi cios, eu mea lui Dumnezeu

. naste alte ramuri sanatoase si credincioase, dezvoltand foarte frumos, in mod normal, acel arbore genealogie.

Observam la unii a bo . cum 1 cep sa le ap a cate 0

amura uscata, dupa aceea altele si altele, incet, tncet, iar 1a un moment dat, observam ca 0 mare parte din eel arbore s-a useat. A oi,la cu timp, e se usuca definitiv, deoa ace u l-a ngrijit nimeni.

~'21

Ase.menea an~ogie putem sa 0 raportam la diferite

neamun de oamem care sunt necredinciosi. '

Pacatul ~e vtr~nsmite de a tat! la u; 0 " acel pacat netratat macma f?l roade An oti membrii famili . 0 b v

arte di v- ei. una

p m acei oameni u-si dau eama de ace lucru .

tr~zesc dupa a. · ~. ani, dupa generatii peste ge eratii ~:

"II. s-a cam pie dut, neamul'.',. cum se spune in popor, a~ca. ~~catul mostenit 1 familie si et atat ell Tai ele Bisericii a facut ravagii.

" Dupa cum medici a recu oaste t a smiterea caracterelor (genelor! de la tat! la copil, tot astfel religia recucaste transIDlterea pacatelor de la parinti la c ..

Du A V di y opn.

mnezeu spune, Inca In Vechiul Testament, ca ped.ep- ,

seste pe C?Pll pentru pacatele parintilor pana la al IV-lea'

o n~am' (Iesi e, Cap. 20,5). '

De · ace_.ea, cei ce sunt casatoriti si au copii, treb~e . neaparat sa e spovedeasca, sa se curete' de acele pacate pentru a nu se transmite copiilor lor. Sa ~ba constiinta

~22

mpacata ca " 10 nu sufera pentru pacatele parlntestl.

Observam cum' foarte multi copii se aso bolna i. In ce e mai ulte cazuri copiii se nasc bolnavi datorita pacatelor pa inti or, care nu le-an povedit . n-au primi ' dez egare

de ele.

Un om pacatos care u se spovedeste, u tine ~n-

duielile bise . cesti: post, rugaciune si prirrde sm~itul vietii in acea stare plcatoasa, este 0 rarnura uscata la

rbo ele genealogic al eamului sau,

~ ieca e membru al unei familii care nu se marturi-

8 te este 0 ramura uscata din arb ore e genealogic al neamului sau. eel mai impo ant remediu pentru vindecarea

a bore ui este i1:1 special Sfanta Spovedanie deoarece aiei ' sunt: cura . ea, ratamentul si vindecarea.

cANDp~SANESPOVEDEM?

, aina Sfintei ,Spovedanii nu este conditionata de timp sau de loc. Cand simte omul nevoia, atunci

"'---.4_ ' po ate. sa se spovedeasca. '

tn general exists "n Biserica invatatura ca eel putin in

cele patru posturi de peste an sa ne spovedim. De ce cele patru posturi? Pentru ca atunci este timpul eel mai potri .. vit, omul tine 'post ~i este pregatit pentru Spovedanie.

Ne mai putem spovedi in dife ite cazuri speciale:

, _ am, avut u necaz ~are sau altceva - tinem cateva zile de post (3-4) ~i ne spovedirn, deoarece se poate tntamp a ~ avem un ecaz datorita pacatelo "pe care le ave si

u le-arn spovedit; ,

_ ca d avem un examen A viats, .de asemenea sa ne

spovedim si chiar a ne imp~im cu Sfintele Taine inai - te, pentru a primi putere, int,elepciune,~~ lurninarea mintii; _ cand mer gem la spital, la operatie sau tratament, de ' asemenea este recomandabila Sfa ta Spovedanie si Sf Ant a

Im pt1rtruJanie. '

. S .. a tamplat si se 1 tampla multor oameni ca atunci

cand merg la operatie sa le fie ultimul drum in viata, De ceea trebuie sa tim precauti si An primul rand sa eco-

~23

CINE SE OATE SPOVED ?

man dam celor ce m rg la operatii grele sa se spovedeasca

, neaparat si sase irnparta easca cu fin ele ai e. "

aces e cazu . extremee te oie sa se trnpartaseasca

o ice om, indife ent dec on . de 'pac te:' ,

- cand merge feme' gravida: 1a pital entru nastere, de as ~e~ea este foarte foa te eco andabila Sfanta Spoveda e ~l Sfanta Imparta anie, de arece ajuta atat ma-

mei, cat si pruncului pe ca e-l va a te; ,

- Spovedania mai este recornandata si atu ci cand cresti ul pleaca ntr-o calatorie indelungata;

- Sfan poved ie este fu dam a at c' ca d

do' . eri se casatore c. De aici vin succe ui sau insuccesul . in casnicie. Daca doi ti eri pasesc eu dreptu1 in casnicie adica spovedindu-se cura ,di copi arie, ma'nte de cunu: nie i totodata se si irnpartase c, va fi bin pentru. viitorul lor, Ace' ce nu se spovedesc inai te de cununie fac u m . e pacat si se lipsesc de un m e da de la Dumnezeu.

A

I -n Biserica noastra Ortodoxa xista mvatatura ca

fiecare. om, de la v A sta de 7 an', are pacate persona e, si deci, trebuie sa s sp vedea ca.

Unii se mtreaba: ce p~cat poate a 'ha un copil?

La. aceasta 1 trebare noi ra pundem: daca injura de mic ~i nu este oprit, ce va face cand va fi mare? Sau daca fura lucruri marunte (pare u fap marunt, da furtul in sine este 0 fapta grava) , u este oprit si mu tra a timp,

cand va fi mare poate fi p ea tarziu etc. '

. Copiii primese eea rna' puternica educatie la Santa Spovedanie si, in pus, lucreaza Duhul Sf Ant pe te e' pri

aceasta Taina. . I

o ultime de crestini cad. in e oarea satanei care-i sfa-' tuieste a se spovedeasca la batranete, Pe de 0 parte ei zic ca u au paca e, iar pe de alta p e dia olul ii face sa le fie rusine sa se spovedea ca, ~i asa tree prin toata viata fa it

a se spovedi. ' " ,

Unii ajung sa e spo editi, altii nu mai apuca,

~24

eel mai groaznic lucru este. a moara cineva nespovedit:

Re po sabi itatea unui asern. .ea pacat cade pe te to? ai casei. Atu ci cand avem pe cineva in familie: tata, mama, unchiul, matusa etc, care us-au spovedit nicio~ata., noi, ca buni cres , i, ave obligatia de a-i tndruma ~l .sfa-

tui pe tru Sfanta Spovedanie. ' ,

Daca edam toata silinta sa-' ajutam, si Dumnezeu ne

va ajuta pe no'; hnsa daca nu ne dar sili ta sa-i ajutam,

pacatul acela se va ras ange peste n?i, , '" ' .

Un alt pacat groaz ic este a.op e c eva sa se spo-

vedeasca.

'ecare'crestin ortodox botezat, de la 7 an' in us" tre-

buie sa se spovedeasca pentru a p imi dezlegar si iertare

de pacate i pe tru a p imi barul Duhului SfA~t, .

, se 0 spovedi la Biserica Ortodoxa ce~ de alte, cr -

dinte sau r ligii; u ai daca vor tree de b A vo e 1~

Ortodoxie.

D asemenea poveda ia este valabil si. indiepe ,-

sab 'Ui chi i mantuirii e erici or. 'Ioti calugarii, preot , episcopii trebui sa e spovedeasca· si ei unii altora. pe tru

a primi dezl gare si lertare. .

_ Toti suntem oame . ega · si toti trebuie sa " e spove:

dim de la liidica la 'opinca", de la ce seto pftna a savanti sau co ducato . de state, C~ etul to' suntem egali

inaintea lui Dumneseu.

UNDE TREBUIE SA NE SPOVEDIM?

F iecare erestin apartine de 0 parohie ~ este ormal ca fiecare sa mearga ~i sa ,se sp?vede~c~ a0010, la parohia de care apar e, In a Tama Sfintei povedanii impuneo mare de icatete duhovnicea~~ ca, pe care, din pacate, nu top preotii 0 detin. Spoved,aola t ebuie sA 0 faci dint -0 dragoste si un espect duhovnicesc

deosebit fata de cineva. Nu ni e poate impune pe~soa- a ~a care trebuie sa e spovedim, ci duhovnicul rebwe sa ni-l a eg m si guri c':l rugaciune, cum spunea parinte e Rafai

~'~5

iiiii1i1 No' ca raspu zand la ~ treba ea unui a care zic a: "C sa facem, ca nu ave duhovic?", "Sa ne rugam petru a ne .descoperi Dumnezeu duhovnicul. S e nastem duhovnicul. n.

Un preot, fiind suparat pe un credincios di parohia S8 pe tru ca merge sa se spovedeasca la 0 mdnastire si nu se spovedests la el, -a mu~' strat si · -a irrterzis a u mai mearga la manastire zicAn .. d~-i: "E~~ din turm~ mea, ~~~!!!!!!!!!!~-~IJ din parohia l'I\ea si Dumnezeu te va intreba la judecata

daca te-ai tit;lut de turma".

. Eu l-W? i'ntreba . pe ace preot care are in turma lui vreo 5 - 6.000 de suflete: ce 'a pastorit . panA acum? ~te

,.. dr suflete din parohia lui a

ID. eptat e1 catr . Dumnezeu pana acum? e ~t" .&'X

tini , . ca 1-a tacut

c~ef? , .. practicanp? Ca~i din acei mii de oameni merg 1 biserica datorita oste elii lui? a

ri· A~lo~ ~ parohia sa, s-a 1 .. tors la Dumnezeu dato-

ta ~ani1s~ln .t ·ge~era oamenu care merg a mAnastiri fac cinste si preotulw: . parohiei espective.

In. definitiv, fiecare dintre oi crestinn putem a spovedim unde simtim ca suntem pe drumul eel m · b e

. de si +' -i-~~ a1 un,

~ e snntim p~ce ~i li iste. unplrt;' ea pe turme ~ + pastori

1 ,vea~~ de d neolo va fi 'alta ata de cea de acum, Vor fi chiar-si mversate alorile si respo sabilitati e acestui eac,

_.. B~~ Dumnezeu sa: ne faca ~d noua .. parte de mantulre.

, .

~26

CUMTRE UIE SANE PREOATIMPENTRU

. ,.. .

A MERGE .. LA SF ANTA SPOVEDANIE?

..

tunci cand facem 0 Spovedanie genera a Ia un preot, trebuie sa tinem 5-6 rile de post. tn acele zile sa nu mancam carne, lapte, branza si oua, Sa faeem cdt mai multe met ii. a ne rugam cat mai mult E;' a ci im daca avem timp si den Psaltire. Sa . e impacam eu cei pe care i-am suparat sau ne-au suparat, Cu cateva zile inainte de Sfanta Spovedanie sa ne facem un exarnen al con tiintei, stl 'tim dint -un ghid de Spovedanie paca .. tele i cele pe care stim ca e-arn facut sa Ie notam pe 0 hartie pentru a nu Ie uita (p tern foarte bine folosi ghidul din aceasta carte).

ziua in care mergem la Spovedanie sa citim rugaciuni e tnainte d Sfan a Spovedanie, Sa citim pacatele din ghidul de Spovedanie si sa le notam pe cele care e-am

facut pe 0 hartie pentru a nu le nita, .

Cand u ne impartasim i u acem 0 Spovedanie generala, atune' putem sa ne spovedim lara post, numai sa

avem pacatele notate pe hartie, .

S OVEDANIA NU TRE VIE FAcUTA FORMAL

. xista 0 multime de -oameni care nu sunt constienti de actul s ovedaniei sau nu sunt sinceri si merg si ei de ochii lumii sau -dintr-un eflex conditionat la eot a se spo edeasca. Ajung~nd la preot nu spun mai nimic, nu au nici 0 coo ta pentru gr~elile pe care e-au facut, nu reali zeaza ca su t . in ata lui Dumnezeu si ca se petrece 0 Taina mare in ace moment. Acei oameni merg la Spovedanie din -u formal' sm ~i se spovedesc formal. Efectul e te acelasi, deoarece se eunoaste ca atunci ca d te -oatenesti primes · un rezultat, pe 10e sau mai tarziu. Ia daca nu te ostenesti real, ci te faci doar

~27

ca te ostene ',caz' i pacatul ic e . iei, i ete iei. Pe 0 poti sa-l nseli, l'nsa p Dumnezeu ni ci od: tao

D aceea, p ntru cei care nu s t inc ri si nu sunt, dispusi pentru 0 S ovedanie cu cainta si cu sinceritate, este recomandabil, deci mai bine, sa nu se spovedeasca In

ace1 moment. .

Spovedindu-se in ace el u p imese nici ie are de

la Dumnezeu i in. plus pacatuiesc pentru acel form i m de oc ii umii. I aseme ea itua ie se gase c c iar si acei crestini ca e e g la bis rica egulat, .... sa tara nici 0 simti du ovni ceasca. se ta Spovedanieisi efectul ei n constau intr-o 'Spovedanie egulata si te eotipa, ci dim- . potriva 1 tr Spovedanie spont a i sita din adanc inimii, cu u ta du ere . p'" e de au.

TREBUIE sA NE S OVEDIM

'cu MULTA SINCERITATE

. ste de' preferat ca sine ritate i transparenta totals sa. avern fata de 0 . ce p eot. Insa vremurile tulburi de azi au adu o ul ime de p eoti tara vocatie . ceas ne face sa .. i ocolim si sa cautam pe cei cu vocatie pentru a ne destainui. ieiodata u trebuie sa disperam au sa ne pierdem nadejdea da orita lipsei de duhovnic. Treb ie doa sa ne rugam Bunului Dumnezeu pentru a i- de cope', Cel ce se roaga lui Dumnezeu, eu toata sine ritatea, pen ru a-i coate un . duhovnic in a~a, cu iguranta va fi miluit.· Ne trebuie noua, in primul rand, si -ce 'tate pentru ca Dumnezeu sa 'ne descopere un reot si ice , Cel ce nu lupta toata viata pe tru a fi sincer in toate lmP eju arile cotidiene e tnseala

~i 1 seala la randul lui pe a tii. :

Sinceritatea este una din marile virtuti aducatoare de '

• ~ J •

curatenie si dobandire a Duhului Sfant. Daca nu ne spove-

dimsincer i ai tea d ovnicului pacatuim foarte multo De . nu avem incr de e 1 duhovnic, mai bine sa nu ne spovedim, sa nu-l amagim i sa nu ne amagim si pe noi insine.

~28

Spoveda ia, daca U 0 facem d·~ t~ata Inima, mai bine s nu 0 facem. Sa e rugam ui.Dumnezeu pe tru a

u cadea i r ... o asemenea cursa satan' ca. Am observa in ex erienta de duhovnic un ueru oarte grav iferiti oameni .... ' var ta au venit formal la Spovedanie si nu -au·

spovedit de oc sincer. Am ,~.~ a~e~~ .lucru ,minc'nos, LlnoraIe-am spus; altora, m grosieri mCI mac. r n~ le-am . atras ate tia deoar ce am obse vat ca ~ :fi fo t util. ~r9.t lucru. .... naintea 1 t Dumnezeu! Sa ajungi om batran p d

, clenie i sa· mi ~i chiar a Scaunu1 Spovedaniei?!

Dumnezeu vr a sa ne mai i tinda 0 mana chiar A timele clip ale vietii prin Taina S 0 ~da iei, ~~sa, unii oamen~~ a cum am amintit, u urnai ca nu-i mtmd mana lUI

Dumnezeu pentru a.. pri de, .ci mai gr v, chiar refuza

Ainile care i se i tind pentru a-1 salva.

PREOTuL 'CARE DIVULGA S CRETUL

S OVEDANIE MAl B NU S-AR FI NAsCUT

I .

esponsab'litatea.p eotiei 1 a~ .tea lui D~ezeu e te axima. Voca . a p eotiei este ocatia sac-

L-_'~ erdotala; mi i ea e te de 0 din divin; de

asemenea, respo sabilrtatea depas te uman 1.

Preo 1 va r" punde main a lui umnezeu n ru oric gre ala A sa!r~ ea vreunei Taine. Tot astfel ~a ra punde in privinta secretului ' ain . Sfintei ~ oved nn .

Spun S ntii a + i ca ac 1 preo ca ~ va divulga ~ltor per oane un pacat i pe eel care I-a savarsit, este e~ c ca limba cu care a vorbit sa' e coata prin ceafa. u mal vorbim de raspunsul pe care- va da a .Iudecata d Apoi! Cei car nu cuno e unt inovati de aceasta necunoastere. Trebuie sa e constienti de rni iunea la care .. au inrolat. .

enitent ,persoana Cal' s-a povedit.jsi intr-un ne e.. ricit caz intfunp' a 0 asemenea ispita, nu trebuie sa deznadajduiasca, 1 rno entul in care a aflat poate parasi pe

~29

acel duhovnic: ducandu-~ la altul. Chiar daca va sufe . asemenea rusme, sa 0 pri easca ca de 1a Dumnezeu. .

'" . ~u"~ebu~ejud~ca un asemenea p eot, ci treb ie com patumt El evitat. ai mult a e rugam 1 · D

tru I " . ' c:l.lU urnnezeu

pen e ~ ca sa-l mdrepte ~ sa-Ilum·neze. .

C,E SE iNTAMPU CU OAMENII CARE MO~ NESPOVEDI'fI?

1'· nul d!n marile ajutoare duhovnice~ti· doba~dite OJ de c~ care parilsesc . ata aceasta si m rg in cea . --«!Iii.... de dincolo este Sfanta po edanie, Si iara i 0

~are plerd~re pentru ~ei ce paras esc aeea ta viata si m~rg

n cea. de dincolo este hpsa Spovedaniei. .. .

. ~~ntui~ru1 isus Hri to Ie-a spus sfin~o Apo toli ~l . prm ~cesti.a, la randul lor, pana azi, episcopilo si pre- .

ot o~, ca ,!o~cat~ ueti lega pe pdmlint VOT Ii legate si In cerurt " oncate ueti. dezlega pe pdmant vor fi dezlegate ,i In -certsri" (Mate' 18, 8).

~'30

Legarea . ·dezlegarea 0 luam numai ici pe pamant,

incolo vom upo doa 0 ecintele,

Niciodata nu putem sti sfarsitul vietii noastre; de , aceea este bine sa ne spovedim in fiecare an, in toate po~turile. Iarasi, U pu e ti varsta la care via a noa tr~

a s a ~ i. Foarte multi tineri mor espovediti.

E de la . n inteles ca ~ea mai mare tragedie 'pe . un

om si pentru urmasi f ili e ~ sale este a 0 a nespovedi . Ca e tAna· au ca e batra , este acelasi lucru pana la urma. ulti cad in eroar a de a zice ca se vor spovedi cand vor fi mai batrani. Niciodata nu putem stii s arsitul viet'· , sau daca ajungem 0 . nu a batra e~~. De aceea omul t_ - buie stl s spoved a eli de Ia 7 ani i 'sus, fi ca e, 1 timpurl e anduite de Biserica sau cand simte nevoia de a

S ov· di.

Spovedania e a dezlegare; usu are. Tot t' pu

treb . e sa fim dezlegati ~i usurati de peate prin Taina Spovedaniei.

'!bate pacatele ne pove .. te ansmit urmasilo celui

deceda ~

Cei ·care mo nespovediti u au parte, p in urmare, de

acea re dezlega e fundamentala pe tru viata de dinco-

o. i c di colo edezlegati, sunt legati in pacatele lor. incolo nu mai pot fi dezlegati de nim ni. Mantuirea unui crestin nu poate fi garantata ~r~ Taina Sfintei Spovedanii.

.

SPOVEDANIA ESTE CHElA RAIULUI



scat p "roo di facut de Ada "n Rai a adus 0 u time de sufe inte pentru om si in cele din urma alungarea lui din ,ai. Mantu· torul Iisus l.i.stos· este "Calea, Adevanll i Viaja" ,

Cand spun m Ii u, pune ca ne-a adus viata prin Biserica t tern iata de EI si, ai al s, fintele Tain instituite de El.

~31

Ell SlINT \;SLEII, 9DEV9KYL SI VI TH.

o •

Tai a ·pe care 0 putem folosi ca pe 0 cheie pent a de chid usa inchisa si pazita a Raiului este Sfanta Spo-

vedanie. ..

Numai Sfanta Spovedanie ne poate en "ti .. primeni

pentru a . t a In R i, Cel ce spovedeste con' uti "-

viata si moare de eme ea spov dit, acela nad~dui ate sa-si mant . asca utletul daca spovedania -a ltv sit CU, toata sinceri . a si cu toata cainta, acela posed! Ch ia Raiului si-si poate permite a' tra.

A te spovedi, A eamna a te smeri atat maintea ui

D ezeu An chip t . . c, precum si inaintea preotului in

chip vizibil.

A te povedi inseamna a-ti alunga to ego' smul din

tine, a nu- . . aparti e tie, a te dezveli de tot subiecti - .

vi mul p rsonal. Taina Sfintei Spoved 1 pune cea mai mare smerenie, cea mai mare umili ~a, cea . mare cainta, cea mai puternica zdrobi de" a ~. parers de rau, Teate acestea Inseamna a exprima tarea ufleteasca ce inspira credincio ului nadejdea mantuirii sufletului au, exprima cea mai mare' te si e puterea de a dobandi Cheia Rai ui .

~32~.

IN SCAUNUL SPOVE

..

foa te e nsti ca a' - tea lui

,

Duron zeu tot' oa nii s tern ega' din punct

de v de e piritu . TO,i avem s flet s iritueosebi ea "- acea ale co ta A trup in ranguri

ociale, An p egati rntelectuala, i gandi e etc. 0 dat ce

sfa im aceasta . at v , dine 10 vo fi. egali.

A scaunul Sfi ' ei povedanii s ed eel m . clar ega-

·}jtatea an~, Acee si st e de penitenta i de ~ain~a 0

poate t ai, An acelasi timp, atat un ce ~tOT a untara .

implu, cat i ava sau un rna e dregat,~ . . .

Aici a S edani e v dem ca toti oame 1 sunt m fii

Acelui i . tao La 0 sem ea re 1 elepciune tr buie

a. aju gem pe tru a lnte1 ge re Iita adev rata a

luerurilo. om fi m ri a unci cand e vom da seama ~a

,

reb

"

sa

C C.ANUAVEM

UN D HOVNIC SCUS T DE NE YOM R .G~

. YOM AFLAAD VARUL .

I

oamenii a po ibilitatea de a int§. i marl

duhovni ci sau, i m t, de a se spovedi la ei. nsa totul de i de d p itent. Daca avem 0

. • • v

mare nelamu ir An viata, nu stim ce sa ace ,nu avem pe

ci e sa int e bam, a ci tr b i a e rugam ] i Dumn zeu eli toa a inima oastra . sazicem: ,,Doamne

u e euvant An gura duhovn·cului meu pentru a-mi spune ce a fae". i asa, daca ne rugam . toata inima,

, ~. 33

~:;:;~~~r~~~~ dato 'ta credintei noastre, Dum zeu ne poate spune

ucru ari chi f? " ri

gura unui pacato de duhovrue,

Atunci cand untem in gen chi ai tea d ovni -. "''l~--I cul i la Spovedanie sa ne i'n-

chipuim ca Bunte inaintaa ~m lui umnezeu si sa e da-. ~~~~ ruim to al, sa ~e imag1nam ~3 ca Du ezeu e te preze t; . de fata, vede si aude tot.

ec oarte mult . ace

[lm.~FjU~.Ij.~ rugaciunoa dinainte d~' po ... i'~(i~~P.A.l~EI!~~ vedanie pe :u ca aceasta sa 1r1.1111111~111 ~iba un efect bineta~tor.

TR BUIE sA NE RUGAM PENTRU D OVNIC AINTE DE SPOVEDANIE

p efe at e ca duhovnicul a fi b : Daca

nu-l putem gasi bun, sa ;ne spovedim 1a e asa

L---aTIHI cum e tel . " '.. ,

A .

. sa at ci c nd te spovedes ti sa te rogi inaintea lui

Dumnezeu ea sa puna in gura . in mi tea duhovnicul . ra punsul la ceea ce te framanta., .

Deci rugaciunea ace s a pen ru duhovnie, A ainte de poveda . e, este foarte importa tao u tr bui e sa astepti aspun sau un fat de 1a d h vnic si sa stai eu ainils in so d, ci trebuie, n Ii imul rand, Y ~l ajuti pentru a'te putea ajuta. Sa, te rogi zicand: "I)oamn p ne In mintea ~i'" gura duho · cul · meu raspunsul ca .. e lmi este de folos",

~'34 t

. .

aca . ceva de 1 tebat ped 0 . c, In . s te rogi

1 . Du ezeu sa-i .puna A mi te a pun . Daca nu te

ogi, po i prim" un ra p s mai mult ome e c. Ace~ raspuns obiectiv, divin si folositor vine doar dato ·ta starii s fletesti a pe ite tului.

SPOVEDANIAPRODUCEREGENERAREA SPIRITUALA A SUFLETULUI CARE,'

LA RANnU.I, CONT ............. s LA CEAA TRUPULUI

r, mul,cu cat inainteaza t vArsta, vrari.d-ne,V and, ace multe pacate mai ales daca nu se spo edeste. Aces pacate se depun pe s icla sufletului atat de mult mea , la un moment dat, nu mai po + privi deloc prin acea sticla; sufletul credinciosului nu .mai

ste deloc transparent pentru cele duho nicesti, Si dupa cum un geam al casei, atunci cand m rdareste foarte tare nemaifiind deloc transparent, trebuie sa fie curatat

,. .

cu un burete pentru a-i da din ou transpar nta si cura] -

ni , tot asa se intampla i cu sufletul ostru, N ai preotul poate spala acel geam al sufletului, d oarece el are mijloacele duhovnicesti, adica b retele si solutia care-l curata si Ii dau eli nou transpar ta . eurateni a" . tiala,

, sea facem periodic acea igieriizare si curatire a sufletului prin Taina Spov d . i putem av a .garantata- ~i sanatatea trupului. .

De cele mai m te ori bolile trupesti s t cauzate de bo ile s ete ti net atate . necu ata e. "IVu cei anato,i au neooie tk doctor, ci cei bolnaoi, Nu pe cei drepti, ci pe cei piicdto,i am venit sa-t chem la pocaintil"

(Marro, 2, 17). ,

Spoveda . , ca rnai dea pr duce igienizarea sufle-' easca. Acea ta . garanteaza san a e, ~a sp renta i

ate "e. Toate _ ce tea con __ ibuie pastrarea s a_ v ii,

la ech '1 ib intre viata BU. eteasca i cea ru e ca,

. ~'35~

-.

adi ca la armonizarea pu e ·10

nece ara in viata noast v,

e sti 1 rupes i, atat de'

SPQVEDANIA ESTE CEA MAl FI-CIE

TERAP -S uALA

P ae tele cute d fie care dintr oi murd c

sufletul. Aceasta murdarie produce imbolna-

. e pi it ala care Ia randul ei se ra

asupra trupului.

A bo a' e piri ala este .mai ~ericuloasa mai

pene~anta sr mai ociva dec at cea trupeasca p tru fiinta noastra umana. ~~ cele mai multe cazuri boala tru easca este urm~ ea bolli sufletes " adi ea a pacatelor,

Cea ~a! efici enta terapi e sufle easca este Sfanta Spovedarue. In cadrul acestei finte Taine daca se fae eu toata smerenia in Duhul an , se Intampla e ectiv 0 minu-

- I

~'36'

e. hul Sfant, ch mat e C t e preot, , d ca si curata

ufl penitentul i dandu-i frumus te si. anatate'inge-

easca.

" Aceasta frumu et i s v a ate" geeasca a sufletului

se exterio . zeaza si in ce a rupului.

Sufietul fiind ve nic lui t buie a-i aco dam 0 atentie

,

rna ima in 'ata,-pe el t ebuie sa-l p arne im eel rna' mult.

To ta lum a, co stie t sau rna' puti constient, se A grijes . d trup ap icandu-i fel 'de el de te apii, i a su etului, care- a ve ni c, din pacate, nu i se acorda terapi ile

nece are sa ata~ii ve nice. ,

Aici este che a a in I el sul " intelepci ne si A rezarire a

realitatii divine. .

TAINA SPOVEDANIE ESTE UNA DIN CELE

APTE SFINTE TAl cARE SE REPETA DE

CELE MAl MULTE 0 . iN'VlATA OMuLUI, ATUNCI cAND L sIMTE NEVOIA .

" umnezeu cunoscand fi ea noast a umana, slaba . U i "'nd~ratnica, aI temeiat in Crestinism Taina Sfintei Spo ed ii. De fiecare data cand pacatu-

im i gresim, sa ne sculam, a plangem i sa ne cairn tnain ..

tea lui Dumnezeu.

Aceasta Sfanta Taina care ne usureaza de fiecare data

i ne ,da no a puteri, se poate repeta de cate 0 . este nevoie

In viata.

I.n primele secole, cr ti ii se marturi eau saptama'

aI, iar An manastiri calugarii U?i marturiseau chiar i gandurile, rele sau bune, zilnic la duhovnic. Binei teles ca astazi nu se mai poate in acest fel, lnsa.este ecomandabil, macar atunci cand vrea sa ia 0 hotara e i viata, orice creE?tin sa se marturiseasca si a ceara sfat de la <iuhovnic.

~37

A TE S OVEDI NU INSEAMNA. NUMAI

A- , I SP NE PAcATELE, CI .SI A A A' E

.. DUMNEZEU, P IN DUHOvNic, CE sA FACI

multim de oame ' . ocotesc ca atunci cand te spovedesti mseamna doar sa.-ti spui pacatele si atat, insa gres sc. Tai a Spovedaniei, cum am. mai amintit, irnplica pe duhovnic, p Dwnnezeu ~i pe penitent, Ori, aceasta treime de persoane, implicata in lucrarea .

de ridicare a omului, e poate compara cu labora 0

duhovni esc a carui meni e este redarea smata~ suflete ti a eel 'In cauza,

boo atorul S tei Spo edanii e te fu d mental pe - tru formarea per onalita ii umane, pen ru intelepciune si

pe tru 0 t Ai e realitate,

Atunci cand mergem la Spo edanie sa u ave in mi te ~ spu!lem doar ce-am mai lac tin ultimul temp, cu mai m ta a mai utina.cain a, sau chiar dezvinovatin-

du-ne total si dand vi a pe altci eva si aUt doar. 1

. Asa cum am mai spus Anai te de 'a m rge la Spo edanie trebuie sa ne p egatim Vi A d post ~ gandu-ne lui . Dumneze sa ne transmita pri duhovnic sfaturile necesare vier' noastre. tem gr · 1 a d do pe duhovnic sa

decida, fa a a e ga i noi IuiDumnezeu, .

Deci Taina povedani ei i plica; a urisirea paca- . telor eu t ata cainta; do inta de mdreptare; cererea d ier-

are a pacatelor si intrebarea p a Iui ezeu prin du ...

hovnic: ce sa facem ai departe? Aceasta intrebare An dub este foarte importanta si putem, eu mi a lui umnezeu, sa obtine un rasp s de di ciplinare a vietii,

Daca umnez u ved

eA-L int ebam eu toata sine -

itatea si ca' ta, nu numai ca n da ra pun ul adevsrat, ci ne da si. pute ea p ntru a-I realiza.

~j 38

'rAffiA ' POVEDANIEI iMPAcA CEL MAl BINE E OM CU DUMNEZEU ~I CU AP O,AJJ LE

sa cum e cunoaste, pacatul produce despartir a omului de Dumhezeu, Vrrtutea si faptel bune unt placute de Dumnezeu; El iu1?e~te foart In pe celce se osteneste a le face. Tot ceea ce e ~ bun. e realizeaza numai pri osteneala.j ar ceea ~ .este rau, ad. ca pacat, se 1ivilrse te oarte UI;IO dec8.~e oricme. Omul ~d slab din fi e si to .timpul.incl'nat mal mult sp e au deca H re bi e datorita li psei 'd cr di ta, cad f arte usor, .p rase~te' foarte u or pe Dumnezeu, 'Dumneze, de

useme ea, se departeaza de e ,

Cand sav§.r~m:un . cat 11 lovim p~ Dumn~zeu, S D-

te · asemene celor ca e-L bateau 1- fastigneau pe ruee. Fiecar pacat e te 0 palma data 1. 'Dumn:~e~. ~ . . fusa atune' ca d omul se spovedef?te din oa~a un ~1

U toata cainta, p a g ~' Ii cere 'Dumn~zeu ~ert~e d n to ufletul spovedi du- e '" aintea duhov c":l ' px:mes~e

, ta e. Mai tAi priroim i rtarea de a duh~ . c p~ rna' ile sale, dupa aceea trebuie a imtim 0 Iiniste f?1 ~ bucu ie suflete ca de tm aca e, Atunc ~ te se ul ~~ Dumnezeu ne-a ierta ! Totul depinde de· starea noastra interioara. Bu ])umn zeu t 'impu ne asteap a sa ne

,.. to cem 1 EL sa ne cairo pentru ce-am facut. 1 do -este foarte mult tnto'arce ea noastra, numai c~ noi trebuie sa . fun cOIll?tien,? de ac as dorinta a lui ~1]rnnezeu pentru

bTInele os~. ·

.Spu ea cineva ca oda a, cand un pa~at foarte.m~re,

s-a dus sa se poved asca la un duhovnic re urmt, -a rugat foarte mult 1 inte pentru duhovnic ca sa- ga easca bi e, 8a-1 povedeasca, sa-I'" teleags . s8.-I dezlege. Dupa

povedanie im a ca pares zbura, p ang a de b cune.,.s~ simtea ca intr-o alta Iume. carte m t conteaza deci, si pregati ea pe tru Sp ve anie: p stul di ai teA si ~aCIUea, atat pentru iertarea pa~atelor noaa re cat 81 pentru

duhovnicu11a c e ne spovedlm.

~'39 ~

cetaf,ea al ra iului, ca nic a ui urn ezeu i prie e al fintilor.

> • , •

. Atunci ca d un pannte intr-o famili e se .spovs,

deste, nu merge I biserica, nu are haba d TaineIe bi se-

rici " c mote da I 0 ed ere sa atoasa copilul · au? Ce exemp u po te Iua copilul dela eI, decat umai rau. Nu trebuie sa ne miram de apuciituri e ele ale copii or ce nu au p imit 0 educan religioasa in casa.

VII. ntru a avea 0 casnici c t mai a ato sa, cei doi · e . care e casatore c, daca nu e' vor povedi con . uu,

'nu vo avea decat d pierd ,Fide itatea conjugaia e pas. eaza, c l m i bine si igur in via,a a u ci ca d ambii soti se poved Be periodic, Igno area pove 'e' in casnicie aduce cert i, betii, de franari, bata: despa ,jri, c im

a 0 turi etc.

VI ,Tot timp . in VIRta, indifere t de varata, ta iir au Mtran at ci cand se spovede~; pe Ianga ie rea d

paca ,prim~te noi fo de I Duhul Sfant pentru ~ frun-.

tar . a rauhn. J • ,

IX, Indife e t de varsta, atunci cand e povedim t ebuie a cerem sfa i pe tru 'at1i: "lntelepciuneasta intru sfat muz.t"pune fanta SCrip a sau "Cine urea sa se mantuiasca, cu. Entrebarea sa ca ldto rea sea "spun fintii Pari ti in Pate nic, Tot timpui ill vi ta sa nu ace lIll1C

f'ara sfatul duhovm cului. Dac . tr bam intru smeren' e

avem p otectia ului Sfant. .

u 'alte cuvinte, te spovedi to timpul A vi at

i eamna erenie, i eamna -co "aentiz8 ea rri-

micniciei noastro omene~ti, i s am a crel;'ltere in .. vi tu~i, inseanma ap opi r de Dumnezeu, i seam a mantu· ea sutletu ui.

~42'

..

, , la SCaA tul Botez se . arta toate pacatel~

a cum to " , A SWill

S':<:va site pa.nA a nci de eca 1 S ,,01

(:l , • d. neam 1 neam

acatul s ramo e c, transmis .

" p .' A tarn la la Sfa ta Spovedanie. .

plinii azi t t tfe se . p x_x it Biserica lui

': . . te tantilo car au PCUGlSl

Majorita a secy, , b . 'sa"var it u-

. a te eEl Botez tee

ristos a~ten " c ,so~ A SC intata t a li 8 _ ierta pac _

ai la 0 arsta cat mai A In, . EP_C . u ca dupa Botez pot Ie si a li e a igura mantui a 1 sp . asigurata

.,. '... d a pare a or, au

11 aca orice pe tru ca, u~ itual 110 Deci pe ei nu-i

~ntui e daca s-au bo ezat In n u .

m . . x pacatele dupa Botez. 1

mai lDtere~az~ .. , S ntii P" ' r socotesc ca

ksa iserica ~~o aiartii in primul rand, pacatul atunci cand te botez ~l se , 'i in al doilea rand, ¥ e stramosesc pe care-I moste esti '1 pana atunci, La copiii

iarta toate pacatele "acute pers~ ;une problema pacatelor . mici, ca d se boteaza, nu se :~ 'in su fiecare ins are

personale. sa de la varsta de la~ ani toti trebuie sa ne pacate pe sonal , De ~ceea eu te into~ai. ca la Botez,

povedim, sa ne curatimtde Fa~a :mmezeu a Iasat Taina

B tezul ,nu ~e po ate repe 8, lOB ,

~43~

Sfintei Spovedanii pentru a ne c ~. acar d pacatele care Ie facem zilnic, cu voie sau fa a de v 'e. D aeeea Spovedanie i se mai zice ,,al doi ea Botez" ..

FARA ~A SPOVEDANIE NU NE PUTEM IMPAR l\.SI CU TRUPUL, SAGE E OMNuL

- tunei cand dorim sa e partasim cu.Trupul i cange e Mantuitorului lisus ristos, trebui s

face 0 pregati in pr alabil, Adics a

ell~. im e paca e prin ffi ta poveda ie sa facem

, .

ne oi ta cat mai asp ~ eu ca va zil i ainte, a i em c putin ~-6 zil de post mamte, i in ace te zil a e gam c t rna mult, sa facem metanii eA mai mul , a e impacam e to~r cei pe care i-am suparat au n - u suparat si a le cere" iertare.

f

Cu alte cuvinte nu pu m sa ne imparts sim tara s an-

ta Spovedani . Chiarsi atunci cand s intampla ca un om sa cada bo1nav a pat, d ca . -a p' e dut cunostinta ~i p eo-' t nu poate a e 1 leaga eu 1, a vorbeasca, sa-l " trebe d_? pacate si a-' raspunda, · tunci nu are voie sa-l impar- .

~·asca. .

, Deci, daca ou. poae sA- i marturi easca pacate e,

c ar daca e te muribund, nu poate lmp~rta it, mai ales -daca u s-a spo edit nicioda a si nu-l e oa te nici un preot din punct de ede e du 0 . cesc; daca nu-si evin,'

moare neimpartasit. .

ace 0 mar gre eala eel care, atunci cand se 1 bolnaveste, u cheama mai . fits: un p eot sa- sp vedeasca, Deoarece, daca este co tient si- i spune paca ele, poate fi impartasit indiferent de pacate. Daca, insB. trece in incon-

'en~~ i nu se poate dialoga cu 1, nu poate fi impartasit, .

Numai copiii pana la 7 ani po fi i partasiti lara Sfan- . ta Spo edanie, deoarece, spun Sfintii Parinti pana la acea l ar ta u au constiinta b inelui si a raului si astfel, faptele

. 10 nu pot fi socotite pacate. De Ia 7 ani in su nu are

~'44

(

... .. - ... .

- .... ,. _-....

• • •

re n men

Hangele Do

sa. se "mpartaseasca eu Trupul !? ulu· Iisus · sto fa it a e spovedi.

iN IMPUL SPOVEDANIE SMITE NERGIA SA P

PREOTULUI ASUPRA PE

(' 0 S ien de im orta . acestei Taine, pari te:.~ " Dumi ru Staniloaie explica cum uhul Sfant 1 ~ transmite energia Sa, h 1 Sau, asup a celui c e pov d e, pri mainile p ~eotu1 i. C ',a mulf pr - () i nu su t co ti n . c§t de rna sunt pute pe e e le

detin si catB. ene gi po eda prin Tai a Preotiei. .

"p in rna a omului e curg pu~ ri pi itua e + a upra. '.1 ui om fie dir ct prin trup, fie pn al matene. Caci l.upul o~ n sc es e constitni di simturiv i care sptri 1

~. trupul sunt nede partite,. '

Ce ce tra smite aceasta putere ce e' curge vp n

e ubiectu care gand si voie te, ad ca n

eu 0 baza spin uali1; ute ea ce e en ge pri. tru-

~'45

, ,

pul celui ce actio eaza asup a altuia merge pA a

tul ce ui din urma, Cei doi A talnindu-se prin simtiri, mtalnesc prin spirit.

Dar pute ea ce 0 transmite omul prin trupul au nu numai a spiritului si a trupului sau, ci si 0 putere cu mul mai mare, ce strabate prin ele. ste puterea Duh ui D nezeiesc, cu ca e e se pune de aco d t? careia i e deschid

pri credi ~a In ambo B' ericii.... .

De aceea Taina se savar es 1 intalnir a a



subiecte umane d chi e pri c edinta Duhului Sfant,

uc ato in ambianta Bise icii, ,.. tal ire care se .pre-

lu geste i a' gerea pea c! . ecta ntre el sau prin

mij ocirea u ei materii.

u mate . a, i ici c vintele ros ite sau ge tu ile savdrf?'te, luate in ele IDse e, constituie Taina, ci ea se CODstituie in intalnirea in credinta a celor dou soane in ambianta Bisericii plin~ de Duhul Sfant ~i in atingerea ta-upeasea mtre cele doua per 08 e, 0 data en marturisirea prin cu . te a acestei credinte a lor: a uneia care eavarseste Taina i a al ia care 0 primeste" ..

(Pr, D. Sta i oaie, Dogmatica, vol. I ,Editura Inst. ib . c al Bi ericii Ortodoxe, Bucu e ti, 1978, page )

. T~SFUNTEISPOVED Nu ·POATE F" OC T.A CU s PSmOLOGIEI SI PS IATRIEI

,

A

,

multime de oameni, cand au diferite p;roble e p · . ce, necazuri familiale, Intamplari ciudate in vi a~a, din cauza lipsei de cunos inte religioase sau, mai mult, de practica religioasa apel az8. la un psiholog sau p , . atru n 10e sa mearga la un duhovnic iscusit.

!nsa, asa cum e cu - oa ste, sihologiaei sihiatria s t doua stiinte ce dau aspunsuri eu explicatii fiziologice. ai mult, s-a incercat An ulti ele decenii a e dezvolta i alte stiinte, parapsihologia si psiho on' ea, care fucearca sa' .

~46·

, ,

( a expli catii ce depase c fizi ologicul A a, deja aici s-a trecut .in ex rema o cult' mului atanie.

N' ci una di ac te ~tii e nu poate f OCU' Spove-

dania i duhovnieia. In cadrul S tee pov danii s 'pat de pa a in adancul sufl tului, opereaza si e scoate

toata t moarea canceroa a a pacatului. ,

n iinte e mai sus mentionate nuse so icita si nu se

xploateazadecat ratiu ea si cons iinta, at§.. ape' itentu-

lui, cat i a celui ce explor aza .

tn acest ens marele teolog 0 todo itropo itul eu

.............. A' ... , alcescu ne confirms spunand:

"tiin psihopatologica i sihi tria" ocuiesc pana

a un p ct terapeutiea duhovniceasca, pri exam- ea

constii i. E e nu izbute c sa ezo ve, rnsa, toate p oble-

mele psihi ceo

Dezecbilibrul psihi c, u ele n vroze nu-si au numai 0

xplica ie fiziologica, ci si una oral-reli gioasa. Latura moral-religioasa este un dome iup care nu-l po ate. cerce-

ta decat . serica.

. E· ina e raului p odus de necazurile .zilnice nu se

dobande te decat rin -0 dezvaluire si cera a utu or starilo . i time sufletes i. Aceasta mcredere n poate cor-

da decat d hovnicului".

(Dogmatica, Manual pe .tru eminariile eologice,

B cu esti, dit. lnst. B iblic, 1958)

SA DURO CILOR SC srr

INCONTEMPORANEITATE.

vident, lipsa d ho icilo b i . scusita exi tA in toata lumea. ,. ca din secolul V un mare t:,__.-4:IIB Pari te punea:» a . -mi duho ici buni $i voi

chimba fa a paman 1 i". .

. Un preot duho ic bun poate a c imbe radical via - unui sat a tmui oras sa chi ar. a unei ari pa-qi I dint -0 ara, Totu depinde A a de isc inta eotului, de ocatia

sa de tnteleger a acestei si infrico atoare Tai e a

.~·47

Preotiei. La noi in tara valugul eom ist, " " cei 50 de a i, a afectat direc si indirect . ata . ericii . imp . ci for-

marea duho Die eV a pr otilor, De und se ob rva c e e i consecinte com niste . e p eotii co -.

mp ani. Este foarte greu si oarte d reros i nu ..... -,.,.~ .... buie sa <lisp ram. Toti oamenii credincio i fae parte din tregul . sericii si fieea poate ave un 1 fundame tal

pentru a, i a, "" d eptar a si r ara ea ev ntualelor fi-

uri. Tre uie s cern f n comun toti cei ca e untem

cr~dincio' . ~o ti de Adeva credintei noas e si onu de-am afla, a-L pune p B I ul mn zeu ca Luminatorul, Povatui torul f!' A ndreptatorul nostru.

ste carte greu sa avem preo in pa ohie de care

u putem sa ne folosim tnsa u trebuie sa disperarn. eel mai mare lucru este s8.-1 ajutam prin rugaci nile noas re, de~arece astfel ne vom putea ajuta si pe noi. Sa n rugam l:U1 umnezeu pent preotul e pectiv zicand: Doamne, Iumineaza-I, intare~te- ~i povatuie te-l pre c lea cea buna pe parintele nostru e tru a e tea ma - tui impreuna.

Daca cumva preotui . s ctiv nicicum u se I d ap-

til, ti o amen " " acelei com i sa e roage pentru a Ie

tri ite Duron zeu povatuito i paste . un. D c se 0 ruga . toa a' ima, e te impo ibil ca Dumnezeu sa u le

aseult gaci ea si nu Ie rimita tin duho .ic bun.

. Dupa aceea mai exista si 0 alta plica?" u m j sunt duho ici uni, deoarece ici turma nu mai este cr dine' oasa. D" 1 urnea existen a i s preotii existenti . D nezeu ne imite oame . povat itori si conducatori,

dupa iv lulla care ne afla . .

Un ucru este c rt: ca acolo unde exista Iume eredi cioa a, exista si preoti credinciosi.

, J

ingurul ernediu este ca om irea sa se oage lui

. eze pe a le da pastori , b i spre pa torire.

J d carea cl v ti ea : i ca . ea i pot iva preo 'lor nicidecum u pot fi remedii; dimpotriva, nu fac decd s~ mareasca .raul, in loc s8.-1 mic oreze.

~48

ESTE ABSO UT CESAR CA C UTIN

o nATA. ~ ~ A sA . l\C M 0 '

SPOVEDANIE G RALA, DIN COPILARm,

LA UN:PU OVNIC B s CUSIT ~

, J •

1\ atori ~ Iipsei de d ovnici bun", cu expe~e ta~'

. U c frica de u ez ," acea t8 soci tat co ..

"---4i1111 temporana tulbu e, fiecare c esti trebuie s~ se o ienteze i viata i sa cau eo Iurni i a ntru a se calauzi

. .

in acest in neric. Trebuie, cu toata fiinta astra sa

zo im, sa cautam i cu iguranta om gasi lumi a pova-

tuitoare A • at~t

o stf de lumina 0 gasim in ise ica lui ri to ,

print e slujitorii sai devota i. Sunt puti .i, dar totusi mai nt. a al gam si a-i d pis tam " viata aceast ,. sa e destainuim 10 , sa n marturiaim si sa Ie cerem sat.

A aces' en este absout recomandabtl ca ce puti 0 data in viata a cau m un duho . e bun. . iscusit si a e spovedim di copila ie pana in rno en u1 poveda iei.

COSATOARE DESP

, -..;

UNELE FE I C S -AU ASCUNS UN PAC~

t

GREU LASPOVE AN1E MI IND PE

,

UHOVNIC s PE DUMNEZEU,

TRE

.

S ORISIRI

oar.te multe ersoane sunt posed ate dediavolu

indoielii si mi ci nii chi ar si 1a Sfanta

Spovedani .

Este 0 absu ditate ~ te spovedes " si totusi sa-'r a -

cu zi une e pacate. Nu e te de inteles de c ~ se m . spoved sc. In m mentul i ca e te spo ed sti i a eu zi un pacat, este mai au decat daca nu.te-ai fi spov di , deoa ece

ici faci, pe langs. 'pacatele pe care e ai, si pe c 1 al ci-

i inca ce minciuna! Sa mi . pe d ovnic pe

~J49

Se poves A cartea "Man irea p catosiloi '! 1a cap.

VII despre u e e em . care in timpul Spoveda iei

spus tocmai pacatul eel mai 'm e. pa ee au it,

ezeu a descope i urma . or ce mar pacat ste acela 1 nesi ceritatii 0 0 eni "'n scaunul Spovedaniei.

o sa red mai jos doua cazuri ale unor femei care au

cazut ace t mare pacat.

"

ISTORIsmEA OOAI

o femeie care a facut un pacat de morte, u Indraznit niciodata ~a 1 martu iseasca, d in a si uraciunea fap . , Insa a facut alte fapte bune: a dat milo te . e, postea mult, priveghea, se ruga i se pov dea de toate ce elalte

, pacate si se A partasea cu Sfintele Taine, ocoti d eli va a a mila lui Dumnezeu, ca S8.-' ierte pacatul aseu , pe - tru celeialte fapte bune.

tn sfarsit a cazu in grea boala i i- martu isit toate pac ate1e , iar pe cel mare u a tndrazni , nenoroci a, nici . ma~ar 1a moarte sa-l marturiseasea, ci plmga d -a imparIt cu Dumnezeiestile ':D ' e si apoi s-a sfarsit,

D pa multe zile, una din .fiicele sale, ruga du-se odaia ei, a simtit 1a un moment dat atata duhoare (mires at , incat nu rnai putea sa stea de multa imputiciu pe care 0 simtea.

, Ui~~ndu- e A tr-o parte . t aI, a a casei, ca sa ~- , le g de unde . e ata a du 0 , a vazut dea up a patului 0 umb a 'at~ de ura a si infricosa are, cAt nu a rna' putut "pic ~ 0 e, i cazand jo chema t gac' une pe Stapanul Hristos i pe Mai ca ui t - juto . Atu ci a venit glas de la aeea umbra, zic .... d:

"Nu te teme fiica, eu sunt nenoroci a ta mama", Din ae cuva t. a a a 1 at tndr z e Iii i sculadu-se i-a zis

ei: »Cu ste' cu puti a, 0 mama me , a ii t de ata -

~i cu rea putoar mi 0 itoa ,tu c e a' fo t atilt de imbunatatita si ai facut atata bi ?" Iar maica sa i-a aspuns; "Adu- . aminte ca ti-am spus odata eEl am faeut un pacat mare, de moarte si niciodata nu I-am spus la vreun duhov- -

~ 50

rusinea faptei mele. D ci, pentru acest pacat am fost osandi in m cacea esnica, ca rna chi uiesc nesfarsit si nu .mi -au folosit ce a te bunatati pe care 1 -

fac in toata 'a a mea" 0 ' '

, '

Atunci a zis fiica c'" e dansa: "Da acum pot eu sa-ti ajut cu ceva, a platesc 1a p eat pentru a ace liturghie f' alte multe miloste ", ti dau s" acilor si sa ajut manastirile, ca doar sa poti doba di 0 ert ?".

ar ea. a zi : , mai e e posibila pocainta in iad,

Cand.am avut vr m ,nu m-am indreptat, in viata pam an-

easca, cu pu ' a osteneala, epriceputa 'de mi e, iar acum orice vei ace pent ' e nu imi . oseste. Ca imediat ce m-am despa it de trup, m-au apit vicleni dia oli si i fa i ; sandu- a a Judecata . Hristos, Ace ta m-a pri 't cu

cau ura A frico a a t?i into c at-a Sa de la mine, a zi

cu glas ator si " . cat: «Du-te de la Mine, blestemat , in gheena cea ne fftr$itii» si inda m-am aflat A fundul iadului. Asadar pentru mine nu maie te mila. umai ca sa

uati oi, c i . i, pilda, a S obozit udecatoru Cel Drept sa

ma arat .. e stazi, pentru a propa:vadui tu la toti unea mea i SV va pazi i sa u ajung ti a patimi i ca . mine.

. Spune atelui tau a-~i indrap pet ecerea sa si a las si tu lllachiajurile,' rujatul i ce elal im odobi . ale

. trupului femei esc. Niciodata sa nu te imp dobes .' au sa-ti i rumu tezi fa a, ca multe si ne umarats fe i numai p n acea ta p icina s-au 0 andit in iad, I r daca u rna vei asculta, curand i ni ca a rna Ins tes . in acel loc

'iIitunecat f? ~l· ~e.l trista e. Ac stea ti le-am pus, ca a ~ creasca ChlourUe me cand v voi edea si pe. voi chinundu- a tmpreuna eu mine;' gheena".

, Ac stea auzindu-la, ara a in ebat-o si alte multe

de pre, . ad,,, iar ea a' rasp'un: umai ata am putu sa-~i

spun f?l nu mtreba mai multe". .

Aceste zi cand, s-a stins ca van si a ra a atata duhoare, ca nurnai putea imeni a intr in c a camera. ' Fata a facut "n aloe pat I sau 'a zac bolnava multe zile, d frica si groaza acestei vedenii.

. Chema d pe duhovni cul ei cu umele Serafun i-a pove tit, aman ~ it c a mai ~ zi a vedenie, pe ca' e a poves~t-o ap . in tot orasul si a scris-o pe 0 carte a sa, ca sa 0 c teasca urmasii si a se pazeasca eu 0 l1rd· ,ca sa nu s panga easca.

(Yezi "Mdntuirea Piiciito ilor" cap. V~I)

.

STORIS ...... ~AA DO A

Intr-o alta cetate, era 0 fe ie bogata si de foarte bun am. Ea a men un pacat foarte uracios ~i u 1- spu la duhovnie, .pentru ru mea faptei, ca ~ nu-l afle ~i altci neva ,

Intr- zi s- I'ntamplat ca ieromo ah, de la 0. mana-

tire de depa , care me gea cu ucenicul sau sa e inc ine 1a S antul orman di ern alim.ia tr cu pe acolo. -

Femeia vaz8 du-i ih biserics 1 0 batoare mar

~ d lujeau Sfa ta L· turghie, si-a pus in . n ea. ei gd ~ dul, ca sa e s ov deasca Ia el, fii dca era s ria.i si nu 0 cunostea si astfel u se putea rusina de el pe ru paca ce-l avea, P su et.

~'52~

Deci s-au du tntr-un col 1 hi ricii i a inceput sa-~

spuna toate pacatele al . n a c d a vru -si puna Eli "

pacatul ei cel mai mare, pe car nu .. I spusese la nici un duhovnic, i-a v nit atata rusine di n lucrare diavoleasca, mcat a rosit f? nu putea 68.-1 puna ..

Dar ucenicul duho icului 0 irnplu i imbunatatit

d ovniceste, st~nd deoparte in celalalt colt al bisericii,

edea i timpul Spovedaniei cum iese di gura emeii ~ sarpe a flee e pacat m uri it, iar a urma a vaz t . sarpe foarte mare ca e 'e t ei 0 'a co capul afara din gura . i vrand sa iasa afara, iDSa s-a t as apoi si n-a ie it.

Dupa aceea a vazut uce ° c acela, cum si cella! . se pi care iesisera m i iuain e - u into tnapoi i au int at din

. .

nou in femeie, fiindca nu a spus si celalalt pacatccare era

eel mar , Deci aeel ' e pacat n pus acel sarpe, a at as inapoi toate 'pacate e mart 'site.

Duho icul, la sfarsitul Spovedaniei 'a dezlegat-o si a pleca impreuna cu ucenicul lui.

. e drum ucenicul uimi -i-a spus vedenia ce 0 vazuse e1 1 to . pulSp v da 'eo. Atunci duhovnicul i teles pricina vedeniei i s .. a to s inapoi ca sa arate feme .', vedenia si sa o A demne a spuna si pacatul cel mare, sa pele eel m~ e. pentru a-I scoa e din ee,

Ajungand la casa ei, au gasit-o moarta si plangand ei au IaCU~ rugaciune la Dumnezeu ca sa Ie descope e-ce s-a intampla cu su etul ei. . ia a ca 0 ad pe dansa, in vedenie, sezand pe n mfricosator balaur si alti doi serpi 0 necajeau i 0 chi uiau cumplit. Atunci a zis cat e dan ii: "Eu

unt acea t' caloasa femeie car ro-am marturisi astazi · fiindca nu am spus un pacat pe care l-am facut, m-a dat -Iudecatorul sa rna omoare acest balaur si sa .ma arda in focul ce vesni c, fii dca m-a asteptat atata vreme sa- mar-. turisesc· ia eu, nep 'c puta, de rusine l-am a CUllS. Si acum ~ am ici 0 nadejde de rna tuire, nenorocita "de mine",

Acestea zicandu-le, s-a facut ne 8zuta.

~zi "M{j,ntuirea pacato. ilor" cap. VII)

~53

eci ~~ta, fratilor cat de viclean si p rfid Iucr aza dia-

, volul cu nOl, oame ' . . da are aj tunci ca d C'. .'

'"' t 1 . lacem

paca u. 1 e rusineaza in momentul cand vrem sa

povedim, sa ne curatim.. '

In tot timp vieti noast e e te bine a nu vem . . c ascuns, s~ fi.m rna' t a. par nti . cat mai ' ceri, Aceasta tran~paren~ i acea a curatenieo pute C numai aici

. pe p~mAn ,In ~a U oveda iei, 'D' colo u ne maipoa-

te ajuta nnne . a cauts u du 0 ic bu ~ de Incredoe ..,e.pe tru a n I!l~urisi si a ne ell ti de toate imputatIle, pentru a seoate toti serpii din sufletul nostru. '

ISTORISIRE TRE

A.mdnarea pociiintei

I

, ~t:-o carte, veche, din Sf§. tul unte, un duhovnic 1 eus t In pov te a a at '''nchis~ Ant -0 ta.. plare lnvata-

a acea J

.., , U p eot, e~ . c,a l~ Dumnezeu si grija pastoritilor

a '. e..,o ~ :8 z de z ,prm ate mi iloacele ce-' tateau An pu~ r:~a~ a. 1 ~~rca ~ ~" ratacit; din calea pierza iei si sa- ta easca euv.tul lui Dum ezeu. Cu toate acestea, edea ell dure e ca os e elile ale raman ara oada C edi ciosii sa: lepada a umai a'" icia: incolo pu-

e~eau . acel,e i plicate, cum ' gasise. Zada :nic! era S UJ ba . zad. c .. e p edi ci e, zad c sfaturile zilnice, z~darmc~ sfa~ date 1 po eda 'e. Nimic u-i clintea

din noro ul pacatelor. '

Ce sa faca bi~tul pr ot? Cum a-i'_' drepte? Caci se tnflacara pentru lucrul lui utnnez u, stiindu-se chezas pe u sufletele lor, si s framanta ' zi. i ap, c rand d~ a AU. ezeu sa-i arate pentru ce nu po ate sa-i atraga Is

mantuire? ' . '

,ntr-o samba v sara, dupa ee i tatea amarat pe-o, p~atra di,n gradin~. covarsit ~ grija ~to iei sal preo. ti ~1 mahnit amarmc de truda-i lara oada, Cum sta asa

pie dut ganduri grele, iata ca umn z u ii d schise

~"54

oc tii ecljitului sau uflet, sup a un . vedenii tnfricosete: gloata de arapi, egri ~a taciunele, . se aratara ca un or intunecat de duhut necu ate. Era un divan al diavolilor in frunte ell atana, marele si tncruntatul tarter al lor. .

Deoda ii, din mijlocul divanu ui un gla diavolesc

zbie ~ de clocoti vazduhul:

_ Voi, draces 'lo~ gloate, sIatui~i-va, nsscocin eu 'min-

tea voast a rnestera tn viclenii, si sa-mi sp eti: cum ati putea voi ai Ul?O si mai sigur In~eIa pe oameni, ca a ump em cu ei rmparatia beznei si pantec le amand a

, dul '? I •

1a Ul., ' ,

La aceasta porunca a tartorului celui mare, gloate e

Antu ecate ale_'lncorno atilor, intrara in putoarea diavo-

I

let? '0 statui i.

Nu treeu mult i din· mu timea aprinsa de sfat iesi

tna1ntea S tanei ° capete; ie, Iuci d ca pac a, i zi e:

Intunecimee ta, s~ furisam . mintea o amen "lor ,g

d 1 dracesc ca n este Dumnezeu; a' tfe , ne vand de cine sa se team~, u or ne vor cadea in gheare, vor face umai .ceea c vrem oi si vom ump e iadul eu ei.

Ascultandu-l, at-ana chibzui si apoi raspu; se:

'_ Cu minciuna asta p ea pu ini vo putea pri de" undita: pentru ca luc .. e Celui de sus: ce I ~i .pamantul si to te cate Ie impodobese martu 'sese slava Lui si toate dovedesc ea EI e e. Savie tul; cu 0 nascocire mai

viele a.

Atunci din gloatele intune ecului, iesi ° ta capetenie

tncorno ata si zise:

,

tunecimea ta, par ea mea e sa le spunetn oame-

nilor ca, chiar daca ar fi Dumnezeu, dar du a moarte nu este suflet i nu e te judecata si, pri urmare, ni ci rasplata .

, sau pedeapsa. Sa le spunem ~ nici rai, nici iad si, p . urmare sunt slobozi sa' manance, sa b a si-sa- . faca toate poftele trupului si. ale jnimii', caci, ca maine YO muri ' dupa moarte nu mai e nimic si 0 sa e para rau ca nu ~. -au

facut toate gu turile cat au' ost n pu reo

Satana r cumpant vorhele, apoi . zise:

r •

~56

- N' ci eu . cle ugul c ta nu vo putea ca mul i: cae' printre oame i unt unii ra ariti 1a mi te,

iu ca e umnezeu si car d e p Lui stara p tasa

p deapsa dupa fapte. Si poi multi stiu ca su tul dain

. est si dupa moarte si va rg 1a judecata cea de urma, dupa cum l' invata Scripturile. C viclesugul ace ne pica si no 'a ceva in gh ar " dar mare lucru nu. E vreau oame ' mul " ca nisipul marii, sa-i t chid ca pe o turma de p ti toate pesterile iadului., acni Satana '

tra i odata di copita asa de t re, c to at' oaia

sug . ta de groaza,

A u c' din mul i e se rupse 0 alta capetenie si, pn-

ji . du- anto ill c ada, duhni urmatoa e p op nere.:

- rea fit necate jupane si. tata al minciunii, laudat sa fie grija ta de-a umple . adul 0 t eu p ostii ~. destrabalatii pamantuluil Am ascultat eu 1uare aminte vicles -. gurile tovarasilor nos . despr pie zarea oamenilor, asa de scumpa no a, tuturor dracilor tai " vazand ca e ' u sunt pe placul intun cimii t Ievam ascocit a and meu un viclesug si mai mare: de ce sa nu IA dam pe oame i pentru credinta in umn zeu, A iem . e sufletului.f judecatil. d apoi i in t a p a a dupa fapte? De 'ce sa nu I spunem si o' ca e te u ai si u iad, ca e dainuiesc in veacul vea-

,

cului? DaT, dupa ce le vom spune toate acestea - pe care ei

1 . stiu prea bi e - le soptim la ureche, 0 data, de doua ori.id mii de 0 i: "Nu va grabiti cu pocainta oameni b ni.

ai e vr m destula! Trai~i mai intm dupa cum va ine pofta. Pocai ta lasati-o mai 1a anna! u A grab' ,it"

Asculta . du-I, ochii ata ei fulgera a de bucurie draceasca. E se . dica trufas de pe jiltul de flacari ca smoala si, batand cu laba pe umeri pe diavolul care nascocise ac st viclesug, glasullui tuna 0 da 8, de se cutremura tot t ericul iadului:

. - Voi, du i puturoase ale imparat'e' mele, ca gandul risipiti-va pe fata pama tul ' i, ca 0 otrava dulce, trecua i urechile oamenilo oapta cu adevarat dupa urnele nostru:, u a grabiti cu pocai ta, oaeni bu i, nici eu . spoveda Ia ce . devarata. Mai e vreme destula: maine,

poimai e, 1a batran e, ana a ci, ac ~i-va datoriad eli :

umneze . sufle numai asa de ochii l~ii. e eti -v '

mai n i de griji e p antesti, a a ca 1, pana arum. entru pocaint adeva ata m ' a eti vreme ca doa -0 sa

m " ,i chia main i", ,..,,' v

S' a po nca Sa ei, duhurile adului se imp ~tlara

iuteala g" dului pe fata pamantului, ,sa amageasca pe

cu ue ,..·an

za a~'ci' oame i" minci a Pl~ za:u; eu am are

oca + ei pe maine, pe poimaine, a batr~ et ...

,Vedeni se sf se, si preotul, trudit ~e. oa~a cr : . di · '10 sa"';)' intelese in sfa lt, pmerna zab8. vel

mcros ,. '. d x. t D

1 d otiri a se rna tu asca eu a evarar. ~

cor xe ~ dee ochii Iurnii ei 1 i ind plineau dato .. e ~re~tl-

rorma f?1 " '1' a

ti dar vraj i i de soapta ademenitoar a VIC eo, g -

ne 1" ' b' ult pen

'" sfaturile parintelui sunt e mal m -

e u ca . A'" eme

ru cei bat ani. Cat despr er m, 1~1 a au vr

destuli: rna'ne, poimaine, la batranete... .

ta sfatul de primejdie car -i calce te pe oam m.m ele si-i baga in toate necazurile . In tot intuD:erecul, l~~ rna 'e poi aine, ca niste storsi ~,e vlaga, nU,mal ~t bu 1 de . . c Dum ezeu ia a n st ta, dar viclenia ba, Iar

e n IDl . " dX. • toata

mu c socoteala vic eana e acela care-si a CU vo a

~ine~e ea dracilo , ramanand ca lui ~UIn?e~eu sa-I <Lea o batrane e di tru a. u-i va zvar t~ ~ batrane ea 1ao-

lalta cu tineretea 1 'v •• »" Ill)

, (vezi fer. Arsenie Boca »Cararea ~parat~e~, cap,

~'57 _,

, Imaginea aceasta ne aratii cum Ingerul ti spune . omului sa meargii la duhotmic, pentru a-si mdrturi i tara rusine toate piicatele sale. V{cleanullncearca sa-l

• \J V • • "wi •

corunnga ca mat are timp, ca nu acum este momentul

potrivit pentru Spovedanie. ~ ,

t (Imagine reprodusii dupii pictorul Hermineanu):

~'58'~

.~HPITOLYL II P9~9TELE ~ELE nun hl9:RI ~9:RE ~9YZE9:Z9 FIIMTEI H09STRE

,

Yhl9ME

(care se repercutea.zii ~upra. rarborelui nosirii geneatogic fi asupra intreqii creatii)

,'qf 59 ~

ESPRE pACAT iN G NERAL

P- acatul es e'o in de 'tate si 0 nedrepta ' Dumnezeu si enu ii ostri. Pacatul a ..... ~UJ

. - .

1:-_~_ de cand este ome irea,e . ta i v e .

dura omenirea. ndife ent de ci iliza ie, tii ta sa e . e ) i teriorul omului cu pacate e -sau virtutile lui,

~m acel '

Pacatul facut cu 5.000 de ani in urma est acelasi

, . ,

c p car -1 f: c m noi oam ii azi. ligia de-a lungul

1 ni 'lor, a avut olul ac sta de a- di ci lina p om, de a, feri de pacat.

n aceleasi pacate poate cadea si un simplu sau un muncitor, ca f?' un savan 8 u mare demnitar,

ornirile spre a pac'a . exi i acelasi el a oamenii, datorita alterarii fii tei uma in urma pacat 1 . Adam. Deci, ell" eli atia spe pacat, se naste

gic fi care om murito de ac st pamant. .

nsa disciplinarea biologicului se imbarea aiecto i tentatiei, canaliz ea energiei inmagazinate In fiin a no

tra pot fi foa u or controlate cu ajutorul harului Dub

Sfant din Sfintele Tai e ale Bisericii noastre Ortodoxe Deci numai Biserica, prin Sfintele Taine, Cll ajutorul

tului, poate salva orne . ea. ,

ici 0 ~trn~a au te ·e~ u poate aduce moralita ea dimpo 'va contribuie foarte ult a depa a. ea omului Dumnezeu, de ot ceea ce es na alsi firesc. Artificialul c eat de om' 11 orbes e, 1 duce intr- automatism stereo tip, 11 de gureaza . tl obotizeaza, C e int in Dum ez u

i

ti e d structura i ima ran' urnan , pr cum .

fondul moral.ancestral, in virtutea caruia omul nazui ste sp ebine, dreptate etc., si cand le realizeaza are multu-

. e, satisfactie de nat a morala.

Diavolu ca e uraste pe om oarte mul, . fa si aceasta realitate . 11 man vreaza cum ea.

~'60

ici un om nu poate a spuna ca n sti ce e, te si c~ 1 ru est paca t. _ . ecare a em cons .. ta orala, care n este ultceva decat gla ul 1 . Dumnezeu i om s care n spu e t tdeauna cand facem un lucru daca e b·~e s u.~au. Ce

1 ai important es e sa ascultam de acea ta c nstii til mo-

r a i Dumnezeu ne va feri de pacat. .' .

acatul a a t urmari grave de Ia ce utul crea e.,

Dupa ce Adam a pacatuit .Dumnezeu atat de multo s-a rnaniat e e1 inca p deapsa -a repe cuta nu uma asupra

, ,

lui ca om ci si asup a ea~ei.' OJ

, ot ;~a, paca c tazi de fiecare ins i p~~ se ras-

rr~nge nu .numai p celui ~a. e. -a Iacut,. ci ~l asup:~

familiei, .casei, copiilor, gospodanel' etc., deci are urrnari

grave'asup a tuturo . ' '. .

De acee vom expune succint pacatele ce1e m~ man,

ca e "nUl esc zilnic, ca e cauzeaza i tei UIn ne, ar 0-

rel . ostru g ealogic si imp Icit aturii inconjuratoar~

.

pAC~UL NECRED

oarte m ~i oameni, d to ·ta u ~caz .

pe ca e Ie au in vi ta si ~p8ei ~xper;e ta f?

p actica bise . cea ca, cad- n credint sau '

mult, nii chiar ajung a sinueidere. . lui

Pentru 0 pers ana care nu crede' eXl,. te~~~

umn zeu, . ata u are sens. ste oart,e greu cdc ,:v~ exceleaza i cea ta a itudine de re pmgere a bunata 1

t

cii'liJrle. ' . ",

S t morne te i momen in viata. spi ata e,

,. . g. p unii a nu mai cr ada in Dumnezeu. Bin. e ar fi

unpIn e ' ..-

sa e intoa ca, . a-i 1umineze Dumnezeu . sa-si 0 s,~rve

pacatul, Bu Dumnez u, in orice roo ent, ca un p.Wnte

ap a a e i oarc m i a-i ecu oastern p~~rn"t~te.a. ei care Imb"tranesc" n credin sunt ,de compatimit . Credi tete n reazem, un priji ,0 pera til,:m ajuto

efec iv pe care-l sirnti doar da~a ,u-i. ,terata simtirea, e te un se al vie ii u astre parnante ti.: e ro ar mal. avea

~6

viata noastra, ce. ro t a rnai avea ratiu ea oaatra ca e ne fae sa m stapani i ai acestei lumi dac" nu c dem in Dumnezeu?!

, ecredinta 1 Dumn zeu este 0 autointunecar , '0'

autotndobitocir . A_ imalul nu are minte sa omul 0 are si

' "

U 0 valori ca cum spun psalm' stul vid: "

cinste fiind, ri-a pr'iceput ~ sea aliiturat dOb ·toac~ler

. celor,f8t:8. de mi te' (Ps, 48, 2), Acea ta e dorinta ui

s~ se asemene animalelor celor c ' e n u mint .'

Toata via trebuie a lupta cu gandul ce e vine, referi r la necredinta in Dumnezeu i sa- lungam. La acest pacat al ecredintoi ajung c . ce nu au 0 eduea ie religioa a din copilarie, cei car nu a un e. emplu dec e ta

~j62~

i familie (pan ti credi ciosi sau indiferenti), cei ca e

U U Cl 0 ange ta cu Tai e Bisericii etc.

. ,

, pACATUL MANDRIEI , '

dria e te p imul din cele" sapte pacate caita e, dupa cum mere 'a este cea mai mare irtute,

A~a atat de co plex, de ambiguu, perfid si 'clean,

de ociv i dist g to este ac at pacat, tncat pa a si m ii

fi ti U ost i 'p'tif de el. u e' e om pe fata pam . ui ca e sue ispiti de ace ' diavol; de la copi ul celmai mic, pdna la imul eel maiIn varsta, de a ce mai imp u om, pet a a ce mai ~nva, at, acatul m ~ driei es auto-

supra-di e sio area pers a ei noast e. ,

, untem mandri si facem ace t pacat al mandriei atunci cand: ne atri uim unele merite sau daruri care 'de fapt nu stale noastre, cand n laudam fat-a oamenilor pentru ce am facut, lara sa gandim ca Dumn zeu ne-a invred-

VaM~$U .' rARI$('Uu

L.O('A XVIII' 10-14 &=:~

. ,

T E

'If ill m 1lI

Ii: IX v . x

~63

pAc.N UL PORTUL

ni c' sa le acem, cand ne su param pe 0" cine si din 0 ice roo rv, cand ne acem publicitate pent orice apta buna, pe care poate n . ci -am facut-o, cs. . gnoram siradem a At pe b a dreptate, cat si pe edr p de cineva, cand i vidiem si uram pe cineva ca e te rnai bu deca i, eel d

o bim pe cine a de au indif rent daca e e devarat san nu, cand e r b acarn in diferite hain ntante pentru a pla oameni or sau pentru a "n centrul atentiei, cand spu em p oapelui apte e huon pe care Ie-am faeut etc.

Rev rsul ace i pacat este virtutea me e iei. , Din ace paca e asc toate celelalte. 'Ioata viata t e uie a upta impotriv acestui pacat si sa' fim constien i ca -' putem cadea prada in orice momen

al vietii, umai i elepciunea ne poate aju a a eli c m

, acest pacat sa esizam aparitia lui mintea noa tra,

'I'rebuie lupta di ageda tinerete impotriva acestui ma e

mic ob, 'pan a nu p duce »ho . cronice" de etamaduit, Foarte putini m diei pot vindeca asemenea boli.

INn C NT

. , .

P 'acatul, obiceiul rau sau viciul pot d ve moment da , in om, ca a doua a ' a, ca ceva firesc, Pentru a nu se ajunge la 0 a em nea decade a morala, a nu se ajunge Ia starea ero . ca a bo ..

spirituale, .t ebuie 'neapa at sa cerem ajutorul lui

umnezeu prin Taina Sfintei ., povedani . . ,

Un mare paca ,e 0 noci 'tate 0 ala d 0 ebit de gra a asup a oamenilor, este portul i d cen . Spre , x mp U, 0 femeie e imbraca cu 0 S a oarte curta, m ge Ia servici au pe t a a. Pe rice barbat care se uita involun-: tar la ea, diavolul des a arii pares il electrocuteaza; 0 i doreste in' inima lui, pacatuieste in' i ima I . eu ea.. .Mantuito a spu ca: "daca vezi 0 femeie ~i 0 doresti

in inima fa, ai . i pdcdtuit cu ea", eci, e ec se curveste sufleteste eu ae a e ei e. , -0 zi acea femeie poate ~ p ovoace i volu tar i inconstient 1a pacat pe

tia barbati care 0 p ivesc t ziu ' e pectiva. .. Deci ea poate sa' f c~ zilnic zeci si ute de pacate. p 'n portul ei i cedent: rochie sau ta curta, transpa enta, pantaloni stra ti pe ea, in asa el incat e b e a orma corpului f arte e ar etc., poate ra ' zilnic atatea suf1ete omenes " at§. 'a barbati carora nici pri ca u le-ar fi treeut ca vor pacatui in ace a zi.

I pita diavolului desfranarii vine pri acea femeie.

"Vai de eel prin. care' vine ispita" zice Ma tuitoruL Trebuie sa ne erim cu toa OJ fiinta noastra de a ispiti, de a rV . pe cei care sun ap opiatii ostri.

Un a menea pacat se poate facesi in familie, cand ata sau, mama se poarta indecen prin casa fa1A de copii.

i zic ca s t mici copiii, '" sa diavolul nu doa e. . ce

imagi e indece a li se intipareste uso in minte. Mamele nu t eb · s~ Ia e nici chiar f titel mici sa. se poarte indecent; inca de la acea v§rst~ frageda 'trebuie sa le faca sa fie cons . ente de ceea ce inseam a acest pacat,

pAc~ UL BLESTEMUL

CASA

xista un obicei foarte a. a unii parinti de a-: . ble tema copii atunei cand Ii supa a. Tot timpul le-arn recomandat pari tiler ca atunci cand co-

pro nu s . c inti, sa-i bats, i sa niciodata sa nu-i

blesteme. Deoa ece ble temul, inju ~tu a, cand sunt IaCU de arinte asupra cop' u1 ' pe car l-a nascut, au urmari negative asupra lui.

Co ilul cai e a fost bleste de ta a1 sau mama lui si

pari r· respectivi us-au spovedit de aces pacat, eci nu au p imit dezlegare de el, 0 e uso este a' s de b es em.

Din acea ta cauza pot veni boli, necazuri, suferinte,

ecuri t viata est copiii respecti " '

Bl stemele sunt foarte re in ca a, atat cand sun roslite de parinti a up a cop iilor, cat . i ver , de copii a upra parinti or'.w ti. copii nu se casato esc sau ce o care se asatoresc u le merge bine An cas . cie din cauza b este-

~65

elor parin I ilor, Remedi c 1 mal eficient impo .

or blesteme rni 'bile ste aina fintei

. cu . At de 'a' ti, cat si de ~copii; dupa aceea un

foa important "1 are citirea rugaci ... eel . m . de

legare asupra intregii familii, Adica sa m arga impre parintii cu copiii, la preo pentru a citi c a rugaciune dezlegare.

Foarte grav ste cand parintii mor tara Ie fi ci it viata rugaciunea respectiva, Ace e mjur turi si bl as p a cop" 0 lor, daca u sunt dezlegate de catre -- ..... "'~ cand unt An viata p intii pot prod ce foar zuri asupra copiilor.

Dincolo de mormant nu mai poate ac im i c::..LL';::;:C:

dezlegare.. .

Sa ne ferim a rosti orice cuva r u a upra copiil nostri pentru a nu se repercuta asupra 10 duce marl ecaz ri viata,

I

e asemenea, copiii niciodata a u-si ble te e .s

-sa-si injure parintii care i-au nascu . Nu rna' orbe c acei copii care ajun chiar sa-f?' 10 easca parintii, pe

ca . -~u n'" cut, Sp Sfintii Parinti ca acel . copil

si-a 10 it pa . tele, ~a espectiva nu-i mai putrezeste

- E te c v infric ito .! P tru orice cuvdut iesit

,

gura oastr'a vom da raspuns in ziua -Judeca

i ainte lui D ezeu.

·pACAT·

T

ILOR'

. . '

• t

sistam candva la un fapt deosebit de grav. N~ parinti foarte tineri se amuzau de eopilasul

care avea 4 ani, si care i1 invatasera sa d

dia olului, sa injure. Copilul vorbind ga ga , cand injura

parea a de am zan ,incdt rod cea ra ete celor care-

ascultau. Cata)n e pon abi . ate la ace' pa intil A oc a invete pe copil a se eri A pomeneasca um e sata ei, deoarece numele satanei e t eel ai oci v ume, i dim. potriva indirect si involuntar, Ii faceau elm' a e 'a

~66<

ea am observat ac st obicei rau la ti oame : a" j e sa dea d' a- 01 lui orice . lucru, sa dea diavolului casa, ma a, animalele co iii, hai ele gosp daria ot ce le apar tn fata. Dand diavolu-

, , r A

lui pe ci ev sa: ceva, tu ii dores . raul. loc sa zici a fie

al . Duin ezeu luc 1 spectiv, a ica sa aiba parte de Dum ezeu, msuti '" chini sata ei.

. 0 foarte. mar i espo abilitate exista ace' care

"njura i porn e c numele sata ei!

umele diavolului contine eel mai mare diu 0 puter, ca doza de energie n g iva, confine a . e, contine e diavol care e te izvorul ra '. Or, eel ca roste t zil .. nic num Ie diavolu ui nu face altceva d ca sa- cheme pe atana in su e ul, in' ima . mintea lui:

Trebuie sa" alegem: ori c emam e' urnnezeu zilnic pri rugaciune si prin pomenir Nume ui Sau ~are e e izvoru bine i, bin de ~ si e i pozitivul pri sxcelenta.ori pe satana eu to raul lui. Vo da ra puns i ziua udecati pentru ecare cuvant e care -am ro . in ·ata ( atei'12,

.

- .

~67'~

~) .. ~a e !e:UUv to~ a ~at 08 t a a pune cuvi te 1 dunpotn a, a ros m cat mai multe cu . te zidi oar

suflet dupa cuva tul antul i Pavel care pu e: gura oa tr'" sa u iasa ici un cuva t rau ci n" ce e te un, spre zidi rea cea de trebuinta,' ca 88-... .... -...·

har celo ce asculea" (Efes. 41 29 .

'PA.CATUL NEMSPECTAru ZILELOR DE ODIHNA

unoastem din Sf ta Scriptura ca umnezeu lea dat .~~em "l~r, ntre alte porunci ~i pe ace a a muncn .1 a odihnei, dupa cuva tul care p e:

"Lucreaz~ sase zile ... , iar ziua a saptea este odihna omnului Dumnezeul tau; a n faci f: ziua aceea nici u I

lucru ( esi ,e 20 ,9-10). (

~ad'a !e.-a pu sa l~c eze sa zile si a saptea sa

se o~lhnea c~. Cu aW. rna m It, in cr ~ inism exi ta aceste zile d odihna: rninica si Sarbato . e 1 emnate cu Cruce ro ie eli cal n . Ca. d se r specta ace te zile se produce u ~echilib' co mic, b· ologic, ecologic, psibologic si

De ce. HV Respe~qzn'J ZfVlf De O~rHH~?

MillJlel 12, 1-5

~'68

mai ales duhov icesc. and nu se especta aceste zile do odi na vine pede sa lui urn ezeu peste acea fami.lie. U ii 1 creaza la camp, al ii If{ fae casa, a te gospodine i~i fac curate . e, i ispala .etc, '

Ace te peate, 0 da a. acute, . arasi au efect asupra familiei respec . e. in certuri, nee zu " boli, b v til' desartiri etc., lara ca oame ii especti . a- idea seama de ce si d unde Yin.

" este acei oame . care u respecta zi eIe de od ihna,

Yin marl necazuri. Ie vin a pe te ei, cA i peste copiii

lor.

urn' . ca si in Sarbatorile en ruce Ro~' e din eale ~ . dar nu avem voi - sa facem ici unlucru acasa. emeile nu au voie a Ie, a coasa, a mature, a batii nu au voie sa lucr ze la camp sau altceva. In acele zile t ebuie sa me - gem la biserica pentru a ascu a a ta Liturghie, s~ ne odihnim, a citim car,' duho . cesti, sa ne . gam etc.

PA.CATUL BEmI

t

nul din marile pacate ce macina orne ir a din-

otdeauna es e pacatul be, e ei. La unii oameni acest pacat este incurabil, devine 0 patima de netamaduit, e ajunge Ia 0 as menea stare datorita.Iipsei de Spovedanie 1a t' p, dato · ta ipsei de credi ~a, dato . ta

ipsei de voi ttl sau dato eta unor ecazuri pe careomul nu poate sa Ie depaseasca si nu ce e aju Ol-W Bisericii.

ent a nu e aj nge la acest pacat se recoma da cele rnai sus ami, tite: Spovedanie la timpvcumpatare inca din rageda copila ie, evit eade a turaje departarea depriete ice ne influenteaza la asemenea patima.

Be . a poate aduce cele mai mati rele a upra noastra ca per oane, asupra am ili ei oas e si a up a ocie ati' in

care t aim., . ,

, 'Be~ia aduce: 'cert . ,candaluri, batai, C • me, despar.. , sinucideri, es Allan etc.

~'69

PA~ATULAP~LAru LA VRAJlTORII," 1\RMECE, DE CANTECE s ALTE UC' ~-

;DIAV9L¥ ~ I, OCULTE N SCOP DOBAND II UNUI AJUTOR

rebuie sa fim constienti ca exista eel

,

alitati: Dumnezeu si sa ana. , . Bun mnezeu vrea sa ne m ~ntuia8ca insa sa nu doreste mantuirea noastra . ~ea sa ne ducem eu el infern eel ves . e. e acee A ti de el de fel de omenirii pentru a p' . de pe cat mai m i.

ntinde multe morneli prin e care momeala acea ta ocultismului, vraji tori i, de pre care se cede ca ar' :fi bi e" facatoare.

Satana, . d spi it ia diferite "rna . v " cu oaste

. ee~tu1 ~eti· oastre, ucreaza pri 0 eni, pri rurimale ~l p. . ob. ecte, ar pute ea de a dis ruge s i ace a ta 0

ervindu-se de 0 ni 1 ~r~, cu mintea pervertita si

in uneca a de pa imi. '

Oamenii vrajit " spun S - 11 ii arinti, vor fi eel ai aspru pede siti de umnezeu, deos ece ei, co f? . e ti fiind, se .leap~da de umnez u inca din ceasta vhita, de b a VOle chiar, Dumnezeul lor d vine atana;'I .' i e inchina toata viata, ui r slujesc, lui ii" aduc jertf . Sp ·candva· ~n mare pa inte, urmatoarea in amplare.: pe cand era preot intr-o comuna di 0 dova a ve it sa 'e povedeasca la ,el 0 vrajitoare' cam d 60 d '. Dupa ce i-a spus toate pa~~tel:. din ~opilarie, ~ate relel~ c facuse oamenilor prin :rraJlt:oriile ei, acel p~te . -a dat canonul necesar pe tru

. ls1?a~lrea acestor pacate, Un din canoane i-a fost aeela de a nu e impartasi? ani de zil . Auzind ac a fern i "ca p eotul u-i da nnpa t : ania, deoarece nu avea cum sa 0 poata Impartesi d' n cauza p cate 0 ei, a . t a diavolul dezna- ,.

dejdii in ea pu andu-i cii u mai trai atA~la an' i a

mum neimpartasita. ei bi ata f meie pri . d A dul acesta . al deznadejdii dela sata a, ,dupa ce a ie it de a spoveda-

ie, pare! 'a intrat un' duh ,.. a; a inceput a a erge a at de

, .

~·70

t e pe d p loco

cat -a izbi eu capul de 0 taoca si a mu it

La inmorman e, 1;>' el te es.ca a fost che at p eotul ce 0 povedise. 10 cunostea foar e bi e pen ru ell tocrnaio spovedise . i-a d t seama ca iavo u1 deznadejdii i- facut u asemenea rau. '!bam . ata ~araca feme' e sluji e satanei

ia ea nu a lasat-o pana ca d u a lua -0 a e1.

L' mrnorma tare preotul a u epit ahilul p rupul ei ill sicriu, in momentu citirii dez ega ii rna i. e cand citea ac a dez egare rna e preotul a obs rvat cum spitrahilul s asa n sic iu, . a sf§.r itul gaciunii, i ~ dibil, trupul

celei femei vrajito disparu e.' Toa a lum a rama ese

't'"

e naena a., .

. t urma acestei in plari preotul cela car avea 0

vi a de sfintenie s-a gat ui um ez u cateva zil . c

o t sa-i dese pe e aceasta une.

D nezeu · - descoperi t ca sata a si -a luat acea uce-

nica.a lui e trupul ei pamantesc. a cum fi care om '" momentul " cetarii din via w . trece p .'. . e judecati.al ..

lui Dumnezeu, asa a ara atca vraji orii sunt cei ai a pru pedepsiti. i de .buna v ie s-a 1 padat de Dumnezeu ~. sau inc inat diavclului; de aceea 'atunci cand mor ,,' ia. eu t p eu to , deci nu mai ec prin acele judeca ..

E te 0 rna e gre eala ca d cineva ape eaza Ia vrajitori , pent a li eind pli . 0 do . ~a In ca a. Se poate ind~p i-

. pe mom acea dori eu puterea satanei, ~ a nu are

viata 1 nga, nu poate ave a un efect ndelungat. '.

Sunt cunoscute at§. ea cazu . cand ii parinti si .. au

ca a ori copii en ajutorul farme eel or .. 'Iotu a fo t foarte ine pemoment, ~ns~ u .dura mu t timp . a ve it i e vi - abila despa . e. Trebuie a fi ~o . en . ca diavol 1 TIU ne ce nici u bi e pe tru viata oast a. Tot binele savarsit pri vraJ' nu umai ca u a e . at& 1 gil, ci si dis-

ruge totul ..

Trebuie sa e erim merge a raj' ori ca si am

pune . ana pe foe.

~'71'~

NERES ECTARn · ............. LORDEPOST

. entrua trai viata in mod normal, :fa a abuzuri fara ignorarea si mcalcarea d eptu . 0 m brilor societa Ii' ,0 en' rii is-au impu to .

anumite legi morale, eligioai e, pe tru d iscip , are.' crestinism, pentru discipli area oast a sufleteasca si trupeasca, ave lasat de ca e S tii .., inti legea post . trupesc si sufletesc. Exista cele patru po turi marl de a ,cat . zilele de . ercuri si de Vine i, A aceste zile . trebuie sA mancam lapte, branza, carne, oua pentru terapi a t peasca, ce la !ndul ei p oduce te api a au eteasca, adica in "'nav a d la toate pofte e pacatoa e ce e putem

face cu ce e ci ci simturi ale noastre. .

Po u1 mai a e i un caracter de jertfa pe care noi oame-

., 0 aducem lui Dum ezeu. Adica An momentul care ne

InfrMam depunem un efo con tie t pri care. oi oferim lui Dumnezeu, fiinta no astra in reaga, trupul si sufletul,

Cand nu ne infranam si nu pastram aceste reguli minime, cademi stadiul animalitatii i ationale,

Acei oame ' care nu postesc . ci rnacar ercu ea i

Vi erea, niciodata nu pot imf prezenta ui Dumnezeu: nu pot sa aiba bucurii duho icesti in. viata, nu pot sa aiba ajutoru lui Duron zeu, Dumnezeu ajuta in vistA cand "". cerem ajutorul, dar r mat daca reu im sa facem cat de cat un efort, pe rna ura pute · or oastre omenesti,

Postul i ami' duce c e mal marl realizari: alunga ispitele, da tntelegere . dragoste intre soti, izbaveste de dusmani, da '" telepciune i uminare de minte celo care studiaza, mdeparteaza vrajitoriile si toate duhurile satanei necurate din casa, izbaveste de patimi ~i boli, cur~ta paca-

. te e i ne da mantuire. . (

A·tine iercurea i Vinerea post 1 casa'este 0 regula minima cres ina. Daca nu 0 tinem pe aceasta, niciodata nu putem ajunge a ueru ' rna ' duhovnicesti sau la 0 simti e crestina matura,

~'72

ACATUL NEEDUcAR CO iN SP ITUL RELIGIOS

SI IN CREDINTA DE pUMNEZEU,

, . ' ' .

r, maxima r sponsabilitate pentru pa~t" e~ V. aceea de a insufla eopiilor 0 , "'nca din fr~geda . copilarie, credinta 1 Dumnezeu. Ce mal productiv te en pentru sad"rea credintei in D~nez U ,-este

ufle 1 copilului. Daca este ed~eat cop de IDle sa

creada numnezeu sa se r age Iui umneze~, a se spovedeasca, a m arga la biserica, a se lm~ar~aseas~a" etc~, cand e este mare este·foarle greu sau de~~e impos b~.

o multime de oameni s plang de cop 1110 , can~ ~Jung mari, ca nu-r a culm, ca fac a' rele. Educatl~ r ~.gIoa ~ e te fundame tala pentru rmarea personalitAtn unui

copil.

upa cum i grije ti d 0 p ta sa creasca mare si sa

dea rod tot a a trebuie sa ingrijim s' de un copil pentru ~ da rod cat rom bogat mal

ta ziu, .

Nu es suficienta tngri-

jirea rtrpeaeca (rmbracaminte si mancare), d oa ~ece aceste~ nu-l formeazasi nu-l modeleaza I'n viata, ci ai important! te tngrijirea sufleteasca, deo ece ace asta ste esni ca, aeeasta 11 innobl1eaza, ii da bun at ate , dragoste, mila si toate vir-

tu ale.

Daca s-ar face 0 edu-

cati religioasa atat.'" fB:~-

lie cat si la coala, omen ea ~iigi,1it~~iB~.1i ar' avea mult de castigat: ~''lHII;lil_III-'''''''''~1

s-ar. reduce uferinta . ~

~73

.

OG

pacat I . di ume, s-ar erea un ehilibru al unive

s-a" p elu gi viata aeestei lumi. . jJ •

Ca parinte.. cand educi copil n e ufici e t

spui doar, ci treb ie sa faci i'mp euna c 1, sa te arAti

exemplu pe si viu. a" genu ehezi imp euna cu el. i~ fa~a . oanei la rugaciun ,sa-l iei de ~a ~i a e gi lao b ~e ca, sa te eresti a 0 bi oriee cuva t au, face orlce. gest nee ntrol t, p nt ca 1 te copiaza intocmai.

PO

IE

m trategie psihologica a satanei pentru

a ea . Pi, inimii, trupul . si a intregii fiint . umai e ist po ografia. Acest pacat a

luat p oportii t ultimii ani, cum U 0 t de cand e te

omerurea.

Imagina i eea m i mare putere de p etrare

asupra fiintei um . 0 i agi 0 fo ografi cand 0 vezi -p.

se tipareste n minte si poate sa ne .. o reamin asca diavolul si peste zeci d am de zile. Cand pri esti mai ales la 0 fotografie pornografica au la un film pornografic es eel mai nociv lucru pe care-loti f ceo Mai ales ac i tineri care se spurca e acele imagini, foarte greu si vor putea alunga din minte sau poate chiar toata viata vo .

obsed i. .

Trebuie safim foarte atenti la c ea ee privim, la ceea .

ce inmagazin m t: ufletul nos prin imagi atie. Nu tre- .

buie a exi ste ici data euriozi ate. .

Acestea ui t . orne ile p iho ogice le atanei. iavo- 1 vrea sa Inti eze toa e· mi . til oame . r de la ce' mai . , tineri, pana a . ai 1n r tao

o ografia . esie c a mai di structiv v· arma a satanei. .

Se obse .~ la multi oameni cum poarta a ei sau '" asim

. '

aseme ea pu caciu . de fo ogr i. C e nu le e te

rusine d copii sau cum de n se t m ea pot i dobitoei pe copiii lor, d& du-le·p ilejul sa e st ice foarte us or .. e intre-: bam cum poa un om sA gandea ca pozi . ,sa aiba mintea

la Dumnezeu, cand el t timpu1 ar ill fata asemenea ima.' . murd e po ogr fice. Pa ca a luat diavolul rnintile eu tul unor aseme e oameni. u trebuie sa ne mai mire in

aceste situatii rau car este lume~' . . .

Fe i~i ~mtile curat ale copiilorl Nu Ie spurca~it

Ajuta~i.va ajuti.n4 pe a~e!?t· copiit

,

. pACATUL AVORTULUl

. .

. .

P entru c se casatoresc' oamenii? Pe tru a ;.. deplini trei seopuri: sa i ul~as~a··n~am~l ~_.sIIi:iiM' orne esc sa se ajute reciproc, sa starpeasca

, ,

patimil des ana,rii. I

eci doi ti eri cand se casatoresc, dacaI calca unul

di eel trei copuri, fac mare pacat. . .

nul din ~le trei scopuri care e 'I calca foae des;

este eel a1.inmult"rii oamenilo , alp ocrearii. u lasa mer- . s no~al a1 . etii, ci " i P ogrameazacaji c pii a aca, du a' bunullor plac. Lasa ~n cop' sau do' sa se nasca si

stulti arunca a canal. Cea mai oribila crima este avor- 1 cand mama l~i omoa a p opriul cop' · Nici .. alele nu ac asa eeva, dimpot . a. nasc ca~ pui Ie d~ Dum ezeu

i ". iube c foarte m It.

Toa e pacatele se· po . erta, spun Sfintii Parinti, dar.

pacatul acesta avo :iu1ui, al crimei a up a unui ~ufl~t .

nevinova poate fi ie tat do r cu pre u1 unor ostenel, nevoi te, a unei pocainte ea e pot du ~ viata i treaga. .

~ngele acelui prune nevinovat st . ga in pa'mA t, Ace' prunci avo ati plang inaintea 1 . Dumnezeu f?i cer

razb area sangel . varsat de mama.· . . .

Cel ai mare' bine pe care- poti face in via a, ca om

easatorit,: este sa dai viata ai departe. Orica ai posti, oricat te-ai uga 0 • cat ai da de porn a, oricata nevoin a ai face In viata, nu este mai mare lucru ca t ci cand dei viata unui om. To i Sfintii din ceru . cutoti g rii f?' mtre .. gul cer se bucura cand se naste un eopil. Singura mama

,

~75

poate sa faca 0 aseme ea minune, ea e te singurul labora; tor ce poate da nastere unei fiinte uma e.' .

D c~ refuza a. da nas~ ~, a da viata, refuza ea InBa~· ~ a~ea Vlata smc ~ aiontatea femei or, foarte cornod, Just~fica faptu ca nu nasc copii mai multi dato 'ta conte _ .. tului tn ~e :ttaiesc: ca n~ au cu ce sa-l hraneasca ~i a-i creasca. Insa aceast este o.mare cursa pe care le-o intinde satana.

Treb . e a fun co stie ? cit Dumnezeu niciodata nu va da voie sa se nasca copil. lara a avea asigurata bucatica lui d paine. Este un mers resc i natu a1 alluerurilo~ a se iJltaInp e a~a .

. Atunci cand u a em cr dinta xi Dumnezeu se p 0-'

duce ne ireseul, enatura ul. I

Atunci cand ci eva avorteaza nu are c edinta tn Bunul ' Dumnezeu, in faptul ca El este deasupra si va ocroti acel copil; lip i d credinta '" Dum ezeu se aj' ge la pacatul

pruncuciderii, adica al avortului, '

pACATUL FURTUL

(' el care fura I?" troduce la 1 A ca alue furat, " in oduc ble ul1 i Dumnez u. Niciodata nu trebuie sa avem .... n cas u lucru furat. ebuie ori sase Inapoieze lucrul in chip d' cret, a: c de s-a uat, 0 . sa se dea a tei persoane.

Omul car este pagubit bi stearna pe c 1 ca e - furat.. cel blestem va veni ca dva as pra ce . care a furat.

-au i ~mpla m 1 ' cazuri cand s-au furat lucruri .~i s-au ~i ut t c a ori -a 010 it. D pa un . p au venit pe ot bo . foa gr le, pa a la p alizie, ' . au ve · t peste copii lui. P ste u .. a adus di avo ce . sau peste altii a venit dife ite patimi. us-au spovedi ,nu au arunca lucrul fura din ca lor si venit peste ei an

ped pse de la Du zeu.

Chiar daca nu vi e imediat, va ve . mai ta ziu ca d ici n se asteapta omul sau daca u vine p d ap a peste

cel care a furat, sigur va veni pe cop ui.

S-au intampla cazuri cand cineva a fu at de a un 0

arac, Acel om a plans inaintea lui Du zeu si u dupa 0

mult timp a V8.ZU minune, cum umnezeu i-a adus luerul

inapoi i -a pedepsit pe eel care a furat. '

iciodata sa nu bucuram de un ucru care u-i al

, 0 tru, sa- da la altci eva: daca ne- , parveni t "'0 reun' fel sa u altul.

AC~UL CuRVIE

Pac tu1 en . ei este cand cineva neca atorit se impreuneaza cu a ta. persoana, C iar si gi ere e c mireasa, i ai te de a se c nuna bise iCB,

u au oie sa se preune. Daca se impreuna, ac pacatul

ireas , cand se '" braca A ai a1 a, simboli-

rate ia ei sufletea ca si trupeasca i deci daca s-a at, chia ell ei sot, si-a inti at, acea haina

u ai e voi sa '0 imb ceo A §.t bID , cat ~i

curviei. zeaza c pr u a ba si



~·77

fa a, daca -au impreunat cu alte per: oane 1 air te d toria lor, a, facut p cat cur iei, D~ a emen

vadu au barba ii vaduvi, d ca gr c cu alte p

fae pacatul curviei.

ACATUL

CURVIEI

. acatul p ecu e este u d itatea Adica dupa ee s-a c·~ ato .. ci va . greseste alta p 80a a face pacatul· precurviei. D curvieiil ace eel neca ato i ,iar pacatul pr cum ac. ce c e -a cunu at. .

Pacatul pr curviei este mult mai greu decat a1 curvi .

d _?arece ,atune' cand cine-ya casatoreste depune jur

mant runt a umnez u cil va pit t a fide itatea

j ga a pAlla in mormant, adica u v in ela 80 . a ,.

, '

sau ~ a nu-l va in ela pe sot nicioda . .

: In momentul cand unul di so,' cade aces t pac

nfi de 'tate, eade paca: - pre cur , ei.

Paca cu. iei ·8e pedepse te cu 7· an' opri e de 1

"mp . a ie, . ax eel al precurviei cu 15 ani, deci dublu.

D n cauza acestui pacat a). precurviei se tampl

toate relele familie, .. .

, Cand sotul, spre exemplu, a cazut in pacat c alta fe mete, s-a spurcat, c alte cuvinte cu ea, dupa aceea se A preuna cu. femeia lui, 0 ~purca si p fern 'a lui si im lici spurca toata casa. Aceasta spurcaciune inseam a' trod e rea di avo · or in ca a sa. Daca este constien de ace fa _grav, parase tepacatul, U "1 rna' face, se spovedeste, 4_ .. ;'-' canonul randuit de preot . e caie e di teats ,. a

A ci I umnezeu il ate i rta i U 8 m i rasfrange a u

p a famili ei sale: .

_ " ~ .daca acea pe soana n incearca sa par·~ e pacatul, u e spo ede~~e sau, mai gray, nici nu ia in sea gravitatea acestui pacat i co ti ua a-l aca, urm . e c tastrofale An f ilie unt i evitabile.

, .

o data ce barba 1 e impreuna cu acea f meie strainl

produce 0 leg tura ' egala ce afecteaza 1 ga ui le-

gala eu sotia- a, Iubire nu poate fi manifestata a doua pe oan in aoelasi grad, Cu siguran iubi ea de 80~' e diminueaza si rece ocul secundar; daca se con inua asa poate sa se sti ga definiti drago ea sotu ui fata d sotie, De aici mcolo ap marl probleme. Apar ce turile, apare , ge zia, apa invidia, ura, bat OJ' e, . a daca se co inua ai

u t timp se ajung . p"na 1a despartire,

.Ia ace poa ace precurvia! Femei e fo te usor cad in aceasta p ass. atu ci cand au servici u si pee d aca a,

cul f eii. este ea a, .

, nat mare pacat a precurvi i este A p eunar a

A' e rod . E te, atunci cand ci eva pac ieste cu 0 ruda: ve isor, unchi, nasi sau, m ' gra , incestul, c" d parintii'

pacatui e c cu p prii 10 copu.. .

Ia t di cele ' grave pacate ale precurviei este

perve sitatea s uala. Ac st pacat poate fi facu d cat e soti i od ano al si ne at ral, in chip a imalic si demon' c sau, mai gray, cand e face mtre pe oane de acelasi

ex, Ac ste paca e cute d ameni depasescc iar si ani-

malele. Ace e p" eate adue oc din cer s om e,

asemen a celor doua cetati odoma si Gomora din ec iu e tame ,care au ost arse cu foe 1 cobo at din cer din p icina ac stor pacat ..



~·79·

~asati copii sa uirui la Mine si nu-i opriti, ca a unora ca acesiia este impiiriitia lui Dumnezeu.

Adeviir va pun: eel ce nu va primi impiiriitia lui Dumnezeii ca uti copil, nu va intra tn ea.

Si lutindu-i in. brate, Si-a pus m/iinile pe ei si i-a binecuotintat." (Marcu 10, 14-16).

~ftPITOLlJL 'III

\1HI~ nE SPOVEnftNIE

.

PEMTRY ~OPII

SI T ERET



'~i 81 ~

sw

T NERET

11 iserica rtod a invatJi ca de la ~ar ta de

n ani ecare di tre noi avem paca ac te e sunt mizeria ce se adu a pe nostru. Suf etul nostru treb 'e sa fie cur t, tot asa

este geam, 0 tiel v cand privesti 'pri ~a. acatele se

pun pe geamul ufle ui ostru, asa cum e depun si murdaria pe 0 . c a, f'ncat nu mai pot' sa P J • vesti

ea. Trebuie sa iei 0 carpa . a 0 cu eti, D pa ce ai tat-o poti di no a te uiti prin a. Asa este si sufletul &.Jl~~~" tru; at ci cand pacatuim depunem p af . mizerie sufletul nostru. Daca e spovedim c a im ufletul. D nu ne S ovedim, sut1.etul devine din ce ill ce rna' panS. cand se intuneca si nu ai patrunde prin .el

s piritual a'. ' ,

De aceea trebuie sa ne spo edi din toata inirna, s~

c · m de ceea c am fac t si sa incerca a

gr e i pta mereu cura 1.

Daca e vo povedi sincer, Dumnezeu n va

ca sa,ilivatam cat mai hi e 1 scoala, ne va feri de bo i. a [uta . p . . 0 .ostri pentrurugaciu '1 oastre. poved a e va da multa intelepciun ,'care .", ......... "'~

foar e necesara ,.. . a., '

. Inain e de a me g la Spovedanie sa tinem cateva zile de po t (2-3) pe I1l: a e p tea si impartasi.

n ace te zi e sa luam urmatorul ghid de Spovedanie sacitim urma 0 ele pacat si cele pe care credem ca learn facut, sa Ie $C • em p 0 artie, asa incat sa u Ie uitam ca d e ge la parintele duhov . c pe ru a n spovedi; ~i ZlC m asa: "

, ' ,

"Marturisesc Do uhri nostru, , Iisus Hristo ,','

Preacuratei Sale Maici, tutu or Sfintilo Sa·, Sfan ... tului Inger, pazitot-ul vietii in I ~i Sfinpei voa tre, parintele meu duhovni e, toa e pacatele mele

~82

, ,

"4&~""'· de Ia Ultima povedanie pans azi' (~i Incepi sa

pui p v cat 1 . _ au s le cites . de pe hartie), ,

* Nu am inva 't rugaciunil pe d ost: Inger,

ingeras 1 meu, TataI ost .: tel . .

~ , u am spus rugaciunea inai e si dupa rna a.

~* u a pu rug ci ea can m- eulc t . ca d

m-am sculat.

* m-am rugat A a' te de a-mi 'face' temele si

ainte de a , g Iii co a p ntru a- "lumina umn zeu

mintea ca sa pot invata bine. .

'* u i-am multumit lui Dumnezeu cand mi-a luminat

,

mintea de am i vat at si am 1 at hot bun.

~ Nu m-am rugat lui Dumnezeu pentru pari tii mei

sa .. i fereasca de rele si sa 1 ajute In viata ..

*. Nu am ascultat de parintii mei si i-am suparat, * Am mintit pe ,I vat~tori ) profesori la' scoala. " ~ ~ Am mintit pari tii si fratii.

'* u am tinut ost Miercureasi Vinerea.

, .

* Am rna cat dulciuri . ercu ea si Vinerea, lara sa

rna uit la ele daca unt de pos sau u.

* Am copiat a scoala .

* -am mandrit si -am dat mare ~ . tea colegi 0 la scoala ca ~ hain frumoas i ca .am b * Cand mi-a cerut un coleg sa-' dau I-am dat din zga ceni .

'* Cand mancam la.scoala pac etelul m u, ob e -

vat cli u coleg nu av a m car Ia 1 pentru ca pan ,ii 1 . erau saraci si nu aveau ce sa-i dea. u u m-am mi 0 tivit de el si u i-am dat '. . c, uparandu-L p Dum, ez up' aceasta, c sunt zgarcit,

* Am 'b niste colegi de-ai mei la scoala, desi erau

,

obi ect, u i

. .

V1 va .

* Am cuipat p cin a. * Am injurat de lucru . sfi e.

,* Am injurat un coleg.de tam i de m a.

* Am dat diavolul i. ,

obiect de la un coleg de la scoala . -:-a

I

du acasa.

~/83 '

* Am ura bani de la _ parinti si u le-arn pus, .

* Am fu at' lucruri de acasa rara sa stie arinti

"

mel.

* M-am uitat la re ' te si la p ze pornografice spu .: candu-mi vederea.

~ * M-ani uitat, ' .curiozi te, la filme pomografiee mi-am tinat ved rea, mintea si i ima.

* Nu Bunt milostiv si u am mi a de oameni si de: colegii mei.

* u mi-am facut metaniile ( 0-20) in fieca e zi. ..

'" Nu am ers 1 fieeare Dum' 'cli la biserica. -am lenevit une ri A rna eo] d dimi eata pentru a merge la biserica.

C'" d am trecu pe lang~ bi serica u -am i chi tot impul.

Am jucat jocuri de noroc cu colegii. I

. I' .

* Am omorat insecte ~' p~ a i si u am avut mila ·de

ele.

* Nu am urtat tot timpul cruciulita la gat ca sa rna fereasca Dumneze d reI .

* Cand m-a culcat U mi -am eut cruce cu rna a peste perna mea pe care dorm.

* Am vit un eo g cu. batu i cu piatra facandu-i o rana mare, p n ru ca e a plan foarte mult si asta numai din cauza mea.

''" Am vo bit P . ntilor neresp ctuos, zicandu- e "tu" si "rna", ttl loe sa le zic politicos, ca un copil cumin e, .matale" sau ,~umnea a" 0 ' "dumneavoast · ",

,. '" Am gresit de multe ori dimineata cand m-am sculat:

An oc sa rna spal p fata, sa-mi zic 0 rugaciune f?i dupa aceea sa iau ana r (pain s ita)' aghiazma (apa sfintita) , iar dupa ac ea sa rna §.nc, eu rna' In ~i, di lacomie, ca d m-am seula am alergat la rna a tara a rna rog si £'ara sa iau acele lucruri fintite care i i ajuta In via a si dupa aceea mi-am adu aminte de gr sea a.

. * Cateodata diavolul nil-a dat 0 Ie vie '0 p ictiseala fii d in bis rica de i-a seos afara 1 impul lujbei.

. ~84

* Cu toate ca mama m i-a dat mancare de post iercur a si Vi erea e totusi am rna cat cateodata intentio-

nat, pe ascuns, mane e de d ceo ,., v' •

'* u m-am spovedit si nu ~-am artaf? Ia ·40 de

z e, _ , .

* Cand m-am mpartasit, am gresi d am ecuipat p~

jo. u am sti t ca In ziua aeeea ~~ la ~ noaptea nu a,} voie sa scuipi, sa 'ale gi, sa glum sti; sa spur v rb urate, a _

te certi, S tnjuri.

'* Nu am ajutat .. pe mama si pe tata la t eaba n gos-

p dari din en ,sau de mult ori i -am mintrt c"" am de mva at sue U sunt bolnav doa ca sa u rna puna Ia t eaba, , * Am fo t la di coteca lara sa-mi dau seama c., acolo e te ca a dia _ olu ui care lE?i ba e joe si rade d toti inerii

ce m rg acolo.

. til .. min It caA d' am uat am spu parint 0 ~ t-a

ote r e.

Am fumat ell co egii m i. .

7 ~ Am lnva t pe eli .un priete sa fumeze cu ~l e. i-am pie .dut timpul uitandu-ma a televizo la

filme distruc ive . neins ructive. .' A V '".

* Fund baiat am arutat 0 fata ~. am Imbratl at-o

luandu-ne dup oamenii mat ' . . .

'* Am ~s de orb', schiopi, ologi, ciu gi n loc sa-rni

para rau de ei; si eu pot ajunge 0 icand tot ca ei.

'* -am luat dupa unii eo egi i m-a i bata si am

vomat. ~ ", , .

Urmeaza sa spunem rugaciunea de mal JO 1 sa acem

fagad . .ta respectiva: .' _'

,~cestea toate ~. mai marl decat a~e ~ea~. facut, pentru care rna ca· esc fo~te mult 1 ~~~esc inai' tea 1 · Dumnezeu ea VOl rncerca cu toata fi nla a rna indrept ~i sa nu Ie mai fac. Iar pe Sfintia Voas .. tra duhovnic meu parinte, d asemenea, va rog sa

. ma' ierta~i, sa-mi da~· canonul pot ivit ~i a va ~ati Burrubai Dumnezeu sa_-mi ajute sa fac toate cAl p~~: mise mae i' ainte i sa pun inceput bun mantulnI

mele,'

5

,

. lata, de fiecare piicat ce spune iese cate un arpe din gura lui. Apoi, un arpe mai mare a 0 sco capul de trei ori, dar nu a iesit - adica a vrut sa mai puna inca un piicat mai mare dar, de ru ine, rue l-a spus. Aiunci, toti serpii care iesiserii s-au intors din nou la ell

(Imagine reprodusa dupa pictorul Hermineanu) .

~86

~87

r-ovxru RE

(' u cateva zile inainte de a merge la

~" S edanie, uamsurm torul ghid . ci .

pacat A parte. facem u e . e al ..... ".' ...... ...,

teO pe tru a e aduce ami te ~ate pacatel p ca e A.'Lj-LlL..LL.

facut de a u tima Spovedanie. roo ritul cand gasim

pacat pe care l-am facut, 11 otam p 0 harti p tru a nu

ita.

Deca u ne-am .spovedit nici da ..." atu ci inem zil de po t si An aceste zile ne no am din prezentul _ ....... _ toate pac tele ce le-arn facut, pe c e e ga . m a' ci au care .i Ie ducem ami' e din copilarie.

In 'ac le zile sa e rugam oa m t lui Dwnnezeu, B

ne cairn din toata i ima noa tra pe tru a lua dezl gar iertare.de pacate d· la Du ez up' m ' ile duhovnicu lui.

Ajungdnd la povedanie 1 genunchem inaintea p eo . tului du ovni c eu smere ie si zicem:



·necuvinteaza-ma, pirinte duhovnic, ca s pot marturi · toate p c t Ie ele".

,

"E, pacatosuf, (N) ma mart i esc lui

Dumnezeu ~i Sfinliei Voastre, duhovntcescul me Plrinte, ca de Ia .ultima mea spovedanie pan8 i . p ezent ma a ·vino at en urmatoarele picate: ..

(aici ne spu m toa paca el cri e pe arti A . va ate pe de 0 t, pe 'care le-arn

Spovedanie pan a in rezent). '

,. pACATE iM 0 RIVADUHULUI s ·ANT

. .

• Am avut uneo '," via a mea, mome te de ec eeli ta A Dumnezeu.

~88

.

C oase. d ~ . te mea

o Am interpreta di Biblie versete .up,. mm a , .

fa a sa cercetez "nva aturile S n · 0 . pa~?-. ... .

o Am batjocorit calcand in pici~are ~1 aruncand cati1le .

Sfinte. . . . to

• . -amot avit sufl tul citind cfiJ1~1 er~ lC~. . •

• Am tmpra tiat c . ereti~ ,la d fen? . oamem

ne tiutori facandu-i sa pacatuiasca C1tmdu-le,. ' ','

~ 0 . -am intuD:eeat mintea i m-am smintit citmd

carti de ocultism, magie, yoga, zen etc.

'0 Am practieat yoga soeotindu- p~ M~tuito~

Hristos in r~ d zeitatilo pllg§.ne. . .

6 Am indemnat si pe altii a ~ ac ce yoga. .

.• AIh practicat ugaci ea ui Ii us, ~a p~ ~ mant:a yoginli lara a avea dub me eniei, al umilin ei 1 al poc,a-

irrtei ade arate. .' ·

GAm lnjurat si am b~tjocont luc rile sfinte: biserica,

Ta· a' ca DOnl:Ilu1ui si

crucea, . coanele, Sfi tele me, pe

fintii din ceruri. ~ d ...

\I) Nu le-am ci tit cum se cu . ne luandu-ma upa sec-

ta . i diavolului din zilele noast e.

~89'~

eD Am. gandit sa pacatuiesc edt oi putea de mult c a voi. pocaiIa batranete, nestiind dac voi moo prinde

batraneti e, " , '

, ,0 ~ ost in idios cand am vazut faptel bune ale· aproapelu meu.

G ,~-~ at cand am ob ervat ca este mai destept

decat ml e. '

, • Mi-a placut tot. tim ul sa u Iaudat de oarneni :

cazand in pacatul trufiei . '

,0 Am avut momente de A tun care cand nu mai do-' ream sa' aseult cuvinte des pre credinta ai .despre Dumnezeu,

'0, Am crezut in reincarna e' ei am. zis ca nu e . ta··

su ,et, rai, iad, .ingeri, viata viitoare etc. ' ,

.• Am, ras de preoti ea sunt inculti .

• ~ pus ~Ana ~ainte au am facut alte ges .

necu cioa e ~l am ZIS ca nu-mi merge bine cand mi-a

apa t un preot in cale, uandu-ma dupa aceasta va a .. '

tura ji doveasca, .', '

, G Am A vatat . p altii ~ faca la fe , aflandu-ma ca un h ilitor anticr ti ase en a vrei or.

o Am lupt t iinpotriva p eotilor si Bise ° eli Ortodoxe, • Am parasit c. edinta o odoxa si m-am d s la sectari

jidani, usulmani. " ,

~ ~ discreditat . am triea imagin a unor preoti credinc osi.

. 0 Am judec t pe p eo? ca u a spun si alta fae punandu-ma eu pe scaunul, de judecata in locul 1 · Dum .ezeu a , a-~i dau seama ce e te preot 'a ~. e enta i ca p eotii

au e ace easi 1egi ale rii, insa po eda mari daruri

upra0I?-e esti, dep , de Oar si pe A geri r aceasta pute-

e s tito e. "

eM-am smi tit .. de u preot vaz'~du-1 pacatuind $' ~-~~ a~ ace. t e morala de a tree peste ce sta ispita cazand eu direct t pacatul jud catii.

o Am zis cateodata ca atatea rele s intampla in lum ~ ........ ezeu nu ia masuri, G Am i jurat pe

s

,

e Am dat di avolului pe copili mei, casa mea si anima-

e1e mele. . .

e Am suparat pe tata si pe mama cand eram tanar, de .

rn-a b estemat i au murit a a, neluan dazlegare ell ei de '

la preot.

ti Nu 1 -am facut pa asta ele si p me ile parintilor

rnei care au murit An c edinta ortodo a. .

<4& Am avut. cateodata A dOl a A slujba parastaselor

zicand ca mortul nu mai mananca nimi c, fara a-uri dau seama ca mortii se impS. esc di d ago tea pe care eu 0

am fatA de ei, prin jertfa care le-o aduc. ,

• u am ajutat e ap oapele eu cand a avut ecaz. (& Am fo Ia vrajito . sa- i casato esc copiii ~ crezand

ca actie magia alba pentru bi e1e ea ei. .

~ Am 0 t la vrajitori sa fae rau 1a 0 persoana, sa 0

de pa de amilie. , ,

. _'Am facut vraji a 0 persoana sa nu se casatoreasca.

~ Am adu a a de la mort si apa de la VTajitor1ln casa

sa-mi me rga bi e.

6 Am fos la vrajitor ~a- . de fae armecele care sunt

sup a mea zicand ea: "cui pe c . 'se scoate", tara sa che~ puterea cea mare a lui Dum ezeu la mij oc.

~91

STRIGATORE LA CE

• Am ueis un 'om . eta mea cu oie (far):. . . )

• Am . . (1 Ole.

. .... ucis pnn avort copiii pe care Dumnez u

sa rm-i d a.

. ~ ~ 1 demnat atatea femei' numarul I sa

avort, adaugandu-mi " ca atatea crime 1a umarul 'x

telor mele. paca

~ ~ avu ocazia a dau at unei feme' sa u a ort, Cl sa. ase~ c?pilul si nu am facu -0.. . ace t .JL~",."",.

p~tea sa "nasca copilul si poate ca Dumnezeu imi ierta ~ ~ un pacat .

. vO ~'nd ca .a~ 't(~i) ne-am e 't e a ace copii cazand in paca l onaniei.

.. ~AmIaCU malahie Imastu ba iel inai ted c'" .., lin timpul casatoriei. . ac si ~ present. Ultim data. .. ~ Am facut sodomie i gorno . e' (p rver . ati

cu ,:a mea, cu alte fe e·, cu·rude. '

. • Am facut b v ba~ cu barbat i femeie cu femeie, '" ~ Ia~ut cu animalele, cand eram mic (mai m

Am 1 vatat 1 pe. tul sa faca ace. i pacate. .

~ Am asuprit pe saraci si vaduve, . . .

o u am platit pe eel care rni-a m cit.

. ,

~i 92'

o . lovit pe ari tii mei (fratii me'). o Am ·v.orb't de ra pe ps rintii mei,

otenii mei etc,

, . .

a 1 me, ri-

o ,Am avut ,.. d ieli in pri inta ere int.ei'" stan a

.

erme.

<i} -am er zut ca aina Botezul i iarta pacatul stra-

mos c.

, ~ Am a t tndoieb in puter a fi telo Tai ne,

e u am iubit pe pumnez u mai pre us de orice.

M-am iubit pe mine mai rout,

o Cu toate ca port nume de ere in, dupa Hristos n

I-am cin it si nu m-am purt t c esti este pen ru a concretiza In viat m a acest rna e dar de a f c esti .

• Am parasit cr din ortodoxa tr-un an mit timp a1 vietii mele si m .. am dus Ia sectari (baptis " penticostali,

, .

artorii ui e ova, ad entisti etc.). .

o Am ta 0 peri ada la ac ~t' secta ' si m-am adapat

din otrava lor spiritual v • .'

• u mi-am cura a mintea si inima cu to de impu-

ritati e invata rilor lor cauzandu-mi as feI 18. mant ea



sufletulu' si la mer fi esc, a .cende pr Dumnezeu.

• -am unit 0 perioada de imp di iata mea eu

ace ti ctari si eretici. .

o Am citit carlile 10 , am canta ca ecele lor etc.

• Am P imi in casa mea asemenea eretici si sectari,

am primit daru . de la ei.

~ Interpre nd iblia gr sit, dupa cum m-au mvatat

ei, am C3zUt in indo' a a referitor Ia un Ie adevaruri de ere-

dinta di Biserica 0 odoxa.

• -am ca a rit eu nio) sectarta), eu unto)

cato ·c(a).

• e stiind, eu fiind 0 . odo si femeia eato ica, ne-am

cununat la p eo ul 0 do, 'fara a faca tnainte trece ea

sotiei la Ortodo . e. ' ~Am cunu at pe cin a cu so 'a{sotu) ne ind noi in-

in cununati, facand as fe un rna e paca '

,.,

~'93~



~'94

G Am ~cut .nunta sau botezul post, spurc d a ae~st. ~an Taine, pe tru care poate vor sufe . nostri, din care cauza rna caiesc foarte In t ~i ya ce cano

-",Am. participat 1a nunta sau botez "'n po t, n stii a e te p~c~t~ put~: foarte u~o~ sa rna e chi ez si sa u

.duc trimitad ba au d - Ie pri altci va.

• ~ \J u am dat sat, eu toa ea p team sa fae,

t ne a u secasa reasca An po t.

o Nu am tnvatat, de asemensa, niste tineri, des'

team 8-0 ac foarte usor, a nu s im reune t ai de ·

nia in bise . ca, ~fu1du-i sa calce i paca ul curviei. '

€I) Ca femeie in-am" preunat cu b rbatul meu .

de ~ununia religioasa Ia biserica, Nu am ~ iutca daca 0 ,me~e face ~semenea paeat al curviei inainte de' unie mal are VOle ,sa fmbrace haina alb! de mirea ace'

ze~za curate ia trupeasca si ufle asca, ,--_ ... "" ... '&.11

+ • Ca.fem~·e am .greeit cu Jti barbati ainte de cas

tone, nefiind Vlrgina~' en atA in moma tul cununiei

eu sotul (ca barbat de a emenea).· -~-'-

,,0 Nu m-am povedit mainte de cununia en so ia cal~ d a, fel eu stangu , ca ni cie, nestiind ca Sp ... 40"''''1A:

d,ama este fundame tala pentru doi tin . ce se casa ,fin ca astfel facand pasim cu dreptul tn casnicie.

A ,. Cu o~fe ea am stiut ac 'soo lucruri, facut paca

n ~at~ ,~ont uu, deoareee nu + -am invatat, la r .dul meu pe tinerii care nu Ie cuno c.

tc GAm defaimat . am ras de orbi, 'schiopi, ologi, ci

e " ,

• Am grait glume eu colegi si prieteni 010 ind cuvin s te..

~ Am pri~t la diferite prive i~ . pacatoase J' ocuri

rasuri, ' ,

. 0 De rusi e nu m-am inchinat tot timpul cand m

cut p langa biserici,· ,

ED estii d, am facut mnul S ' te + Cruci pe covcare, pardo~el~, a te uturi trotua etc., profana d a tfel ace ' dumnezeiese semn.

~ Mi-a fugit mintea m alta parte timpu rugaciunii

si nu m .. am luptat sa 0 aduc mapo' , ,

,OM-am complacut chi a ,~i am primit diferite ganduri

si imagine spurcate in mintea si inima mea. ..

o Di nestiinta, a zis u eo ' ca toate re igii 'e sunt bune si de la Dumnezeu.lasate, nesti d ca, n esenta 9, oarte ulte sunt " potriva lui Dumnezeu, Singurul Mantuitor, asa cum ne tnvata Bise · ca Ortodoxa.

o Am ajutat eu bani sau eu mainile mele, pentru bani, _ sa se construiasca cas de adunari ale sectarilor. u ani stiut cit -este pacat i-am baga asemenea bani spurcai i casa mea.

, ,0 Am iubit pe oameni si eele ale oarnenilor mai ult decat ope umnezeu,

o Am calcat poruneile ui umnezeu lujind pofte or pacatoase, cazand in ispitele trupului, lumii ~ i diavolu ui. • a femeie m-am ruj t, pudrat, pe at, machiat, desfigurandu-mi as e chipul fi esc pe c e. mi I-a . las at

Dumnezeu. ' -,

~ u mi-am dat seama e~ p in aces pacat 11 supar pe Dumnezeu, deoarece neplacandu-mi de frumusetea pe care

· .. a dat-o Dumnezeu, imi adaug eu, prin fardurile mele, '0 alta frumusete artificiala cazand in pacatul mandriei, care la randul lui, genereaza alte pacate: a1 curviei, maniei,

invidiei, egoismului, uriietc. ,

Ei Ca femeie am smintit multi barbati In viata mea

, . ,

datorita nesimtirii mele .su ete sti , deoarece puteam foarte I usor sa evit orice privire, 0 . ce gest, once cuva t, orice atinge e de la barbati, fDsa nu am' facut-o, De aceea ma simt vinovata in ' tea ui umn zeu.

• Ca femeie am p at 1 raca inte indecenta (fusta si ochie curta, crapata au an parenta), Nu rni-am dat seama ca prin acest port am ispitit multi ba bati ~. -i-am facut sa pacatuiasca inmintea si in inima lor cu mine cand m-au v~zut asa dezvelita.

~ M-am purtat ' deee t ,,, familie ala de' copiii m i, a and o imbracami te oarte u arasi poate ea i-am s . tit,

~'95~

~'~6'~

o Cand eram fetit! (15-16 an') de a erne ea m-am purtat indecent m familia fata de tata si fratii mei,

~ Am ost la vrajito sa ac cuiva aj', sa -1 smintesc si

sa-i ac rau. .

o Am fo t la ajitor in di pe are pentru a scap di . incurcatura, fa a 88- i dau seama ca tot aj torul pri . t de la e1 este de la dia 0 , ca tot bi e e ce. -am avu e te numai aparenta ~ latoare.

4& Am despartit pe cineva de sotietsot) prin vraji pentru a rna apropia eu de el(ea), 1 . acest chip mu ,d r, dia 0-, lese si astfel am dezm mbrat 0 familie pacatuind groaznic inaintea lui Dumnezeu.

• Nu am ascultat de parintii me' cand eram mic;' provocandu-le astfel tulburare si manie; din aceasta

pricina m-au blestemat. .

• Am fost la u til, am j cat si am dansat.

• Am fost la nunta si la di seoteca A posturi.

o -am jurat eu mana 'pe cruce i icoana dr pt, i

a:te ori tramb.

o Am dat diavolului p' injuraturi.

o use it Dim e e foa e . sete din cauza mea. o Am omora diferite animale . le-arn arunca pe apa

au useat. '

• Am a up it pe cineva cu scopul de imbogatire si i ..

am Iuat din terenull . pe n' drept.

• Am batjocorit pe cineva.

GAm Iua din terenul.bisericii. -

ONu a cedat din terenul meu pe bise 'ca.

• Am vandut cu camata mare, uand ceva eu ,un pret mic i d d cu un p et mai mare (foarte mare).

o Am furat lucruri au bani de c d eram copil de 1a .' parintii mei, de a colegi, de la diferiti oameni.

o Am furat lucruri au bani de la co egii de ser . ci u, .

de 1a prieteni, d a se ici. "

EID Am pagubit pe cineva foarte tare uand -i un obiect

de mare valoare. .

O.~ invavat pe cineva sa fure de mie (sau mai mare).

G Am fo t complice 1a furl eu cineva. .

~.

• Am putut sa A v~, pe cineva A nu fure si u am

facut-o. .

'.. iind copil am copiat lascoala pacali du-l e profeor, u 6 d iste note marl pe nedrept, lac d fu inte1ec-

ell. .

O'Am mintit m t in iata si mea nu m-am Iasat de

aces paca .

• I

fI • -am mandrit eel sunt ci eva.

o Nu am mere ie.

~ Am spu vorbe urate.

_'Am A atat pe multi in via a mea a vorbea ca ura .

G Am min it multa lume eu orb mele ate.

(I -am batut cu rude e mele (tata, mama, fr te, sora). o Am 10 it pe ta sau mama tara A-mi dau seam a ca

este un paca foarte mar si, a a cum spun S til, rise sa nu- i p tr easca (atunei c§. d voi muri) mana .cu care am

lovi pe parintii mei. ' ~ . .

o Nu -am sp vedit, nu am luat d zlegare 1 nu .am

luat canon pentru aeest m re paca .

• Am lucrat Duminica i in Sarbato . Cll Cruce Rosie

calendar, profa and ceste marl zi e si cazfmd sub' blestemul lui Du ezeu dupa po ea b iblica: ,,Bleste· mat este eel ce · a ziua Domnuhti in desert" (adica u o respecta),

. .

'~97

~98

e Am invatat f?" pe altii sa Iucr ze in zilele de sarba

toa e. .

. ~ Nu: am dat sfat ri suficiente oamenilo pentru a· n

lucra ill zilel de sarbatoare, cu toate ca puteam si a posibili tate sa 0 fae.

OPe copii mei nu i-~m invatat acelasi lucru. e Am r4 si am batjocorit pe cei ce tineau zilele de sar-

batoare.. .

• Am va d t vi sau tuica imp euna a cu apa _,.._._-

a lua ban' mai mul . .

1 • .

• Miercurea si Vinerea nu am tinut post tot timp~

~$'~, I

• Nu am vatat copiii mei sa tina pos t Vifierea.

G Am ras de 'cei ce tineau post M' ercurea si Vine~ea. .

.• u am ~i ut postu ile marl de peste an: Postul Pastelui, !,ostul C aciunului.Postul Ma'ci' Dornnului (1-'15 august) ~l Postul fin.' or Apost Ii P tru si Pavel. . I

A • .Fi· d cass. 0 ·t(a) , eu ,. ~a sau nestiinta, m-am impreuna cu sotul (sotia) p ofanand aceste zi e de post si'

s . batoare, .

, 0 An:t orbit preo ii .~i calugarii d rau, am spus glume

~1 bancuri pe seama or, .

o Am invat~t si smi it pe alp' 1a aceste pacate. .

• Am ascu1tat pe la u i sau pe la fe estre ce se vorbea. . G Am P omis ceva cuiva si nu mi-am tmplinit promirunea.

o Am . imis sau am prlmit sc . 0 • de dragoste (dupa

casatorie), . .

o In ziua cand m-am Irripa~'t am vomat ..

o Ca femeie am i trat ill bise · ca atunci cand am avut

ciclulluna . .

• -am impreuna ell sotuliso 'a)" zi a ·ca d m-am ,i partasit, u am tinut aceasta cura~ nie trupeasca timp

d 7 zi e ineinte ~r3 dup fanta irnparta arne. .

~ Am fumat si fu .ez mca.

eAm tnvatat si pe altii a eze.

• Am avut cateva rnomente de d z ad jde i viata mea si am vrut sa rna sinucid.

o Mi-a fost 1. e, a rna Anch'n si sa-mi fac rugaciu ea seara, dimineata, 1a mass, '" calato ie etc. '

• Mi-a fugit mintea in, alta parte de la rugaciune,

o Am acu multe ucruri lara sa rna. rog t ainte de ale inc p ,neg ijand astfel hi ecuvanta ea eli . a.

. • u m-am rugat in toate momente e vie ii, atat la

bucurii, cAt si lanecazuri si stram ran.

o Ca pan te, nu i ... am invatat copiii m i sa se oage tot timpul. N Ie .. am fost ·e emp1u viu, adica sa ingenunchez i sa rna rog impr u a cu ei. De aceea sunt foarte decazuti duhovni ceste.

• Am fost la ad ari de sectari cu voia si fara voia mea.

o u am "'nva at suficien pe frate e, pe prietenul, pe . veci u meu sa u se duca Ia sectari, de ace a' rna simt vinovat.

o Am gandi t uneori ca si sectarti i vat~ hi e, t v.ata tot despre Dumnezeu . deci, nu este pacat asa de mare sa

~99

mergi la ei. Am ga dit asa fa ~a ' a-m' dau seama ca ei, reali te, sunt uli ori ai Duhului Sfan ~ Daca nu crezi cruce, in icoane, in Sfanta 'Ireime, i Sfintele Tain biserica, adica 1 comoara ere tinismului de 2000 de ' anulezi si suspezi toata perioada acea ta de viata a cresti nismului.

. .~ ras, vorbit, dormit multo ' o Am ascultat, am ca tat i am Anva~at si pe alti ~IL&. • .L-'" tece lumesti.

, .

• Ca femeie am purtat cercei i e, margela, diferi zorzoane pentru a a-zisa nfrumu etare, negl "jand cA Dumnezeu ne-a dat fi caruia frumuse;ea atu ala pe

trebu 'e a 0 pas ram.. .

GAm cheltuit multi ban' p n ru'bijuterii~ ·Cu acesti ba . puteam sa fac mult bi 'e oame ilor da du-mi de pomana di aceasta via a si stranga du-mi comoara in

ceruri, care te v snica. .

o Am jucat cArt;i e no oc si la diferite jocuri electro ...

'ce de no oc. .

. .

. 0 Ani invatat . pe altii sa joace asemenea .jocuri de noroc diavoles i si a-~' chel uie banii munciti cu sudoa e.

~ 100



• Am citit carti, zia e, eviste pornogr,afice si de sexual" tate , smi tindu-ma, intunecandu-rni mintea i producandu-mi singur aprinderea si pornirea sp e de's mare.

GAm dat d Ia al ii asemenea spu caciuni, producan-

,

du-le si 10 pornirea sp e pica. ,

• M-am uitat la televizor la filme po ografice ~1 de sexualitate purcandu-mi rnintea, inima si trupul cu acele , agini pe care mi le-a intiparit, diavolul in mintea mea.icu

voia mea.. .

CD Ca parinte nu am dat educatie copiil~r de a_ ~e !eri de pornografii pentru a-si piistra cugetul, mmtea f? mima

curate. .

• Am vandut sau am dat gratuit in loc sa Ie ard) re ... viste, poze sau casete pornografice, producand astfel mult au oamenilor.

eArn ajutat 81 se tipareasca reviste f?' poze po ografice inmultJ.nd a tfel raul i lucrarea diavoleasca.

• Am a t ocazia de a opri aceasta p oli erare pornografica, ueigatoare de suflete si nociv ,.fusa nu a~ facut-o,

• Av.and functie pub ica mare m-am facu 0 ~t. de

aeest pacat mai sus aminti , putand foarte U 0 a-I evita, fIls! nu am facut-o,

• Am luat anafura (prune fin~tA) si aghiazma (ape. fin~ita) pe rna cate di greseala,

o tJl necazurile mele gre din via~a am ocarat,

b estero at sau injuratpe Dumnezeu, ca unul f8.ra de minte

ce e am. -

,t. 0 Ani seuipat pe ci eva la manie,. l ... am lovi , l-am imbrancit,

• Am primit un canon de la un preot cand .m ... am spovedit, insa nu l-am espectat.

o Am fugit de a un preot 1a altul pentru comoditate si

pentru a nu-mi da canoane. .

, 0 Fare. sA stiu sau ell stiinta am .msncat. sau b~ut lucruri necurate (in ca e cazu e a U oa: ace,' 0 pis' eli).

o Caprofe or au ~ v~~ator, i pe ioada .comunistA, am lnvatat copiii sa nu creada in Dumn zeu f?l am luptat cu Inversunare impotriva credi tei i tmpcenve lui

~i 101

~ 102

Dumneze~. Astfe am intunecat genera " de. cop" m~am cait inca de acest mare pacat i n .. am facut _~ ........ pentru ierta e.

. 8 Ca medi c nu mi-am pu toata silinta pentru ,., ...... "'4-.,; ..... .&." . i nii chiar au murit din cauzan glijentei mele, facdnd ma astfel vinovat de moartea lor.

- • Am ucis copii prin avert tara mila

• Ca femeie am folosit p zerva ive, pastile an . .'

ceptiona e sau sterilet pentrua nu ramane gravida" .

o Am ~nva~t 1 alte femei sa faca la fel, ~ Nu am vrut sa fae copii mu ~, ci mi-am numai unul sau do'; restul . -am aruncat rara mila la

pri avort. Nu mi-am dat eama cii s fletele acelo sunt vii si plang inaintea lui Dumnezeu c rand raz sangelui va sat' de ama, Ace" copii avortati vo fi me" acuzatori cand voi muri, iar acei copii DasCU . vor primii ~. adevara~ii mei. aparstori ~ .. avoca? inaintea 1

Dumnez~u. "

• Am invatat si alte femei sa faca avert, rae as fel parta~a la pacatele lor.

. G.Am avut ocazia sa Anvat 0 femeie si1 nu faca avort . sa nasca copilul, raeandu-ma si eu partasa la . aste e

acelei fiinte :umane, tnsa nu am tacut-o. " .

o Am facut injectie si am dat diferite retete la fern':

pentru a nu face copii. .,

.. 0 Ca barbat a~ interzis fe eli mele de a .mai a~te c0llU:' fac~du-ma steu parta di ect la aeeasta crima premed tata si pentru care voi acuzat Ia -Judecata de acel

suflet nevinovat, . .

. . .,Ca ferneie am intrat in biserica cu capul descoperit; atr~g§nd astfel atentia barbarlor asupra ea ~i smintindu-i.

Ca femeie am intrat m tinuta . decenta in bisericA ~m' .., t~~ ~~rba~ii care .m~au pri "t ~i fB.cdndu-i a pacatuiasca mimma lor cu mine, ch ar in Casa Do ului cazand astfel . aeest groazni c pacat,

o Ca femeie cand eram mai tanara, am gresit cu arbatul in perioada Iunara f?l nu .am respectat de asemenea

40 de zile dupa ce am nascut, .

o Am cazu In pacatul eu viei fuainte de casatorie eu

te persoane. I.

o Am cazut in pacatu precurviei cu alte pe so ne

dupa ce .m-am casato 't s . cand a tfel fidelitatea conju- J •

gala ~i ti Andu-mi patul cas . c' ei. . ,

• Ani cazut in pacatul p ecurviei pacatuind cu rudele mele (nasa, cumnata, verisoara, mat~a etc.), spurcan ..

du-mi astfel neamul men. " .

CD Am visat ca am faeut pacate eu ci neva si ca d m .. am

trezit eram exact ca si cum as fi facut pacatul, .

o Cand m-am mai spovedit, mi-a fost rusine sa spun un pacat si m-a dezlegat preotul tara sa spun "ace pacat, • M-mn impartasit :tara sa spun toate, pacatele ~ele~ c ezand ea p eotul trebuie Sa intrebe de pacate, nu eu sa 1

le spun singur, . ~ '.. .

• Am tr cut cu vede ea greselile cop ilor mel ~ u-

am' batut la tim ul potri . .

"Am plecat di biseri ca IDa' te de a se termina slujba.

• Am lovit parintii mei t? alte rude. ..

• Mi-a murit un copil nebotezat. "

• Nu am stiut ca atunei cand copilul este mie, imedi .. at dupa nastere, daca are ceva malformatii sau diferite deficiente ori boli si nu este sigur ca mai traieste, poate sa~l boteze 0 . cine, chi ar si 0 femeie. II introdu~e intr-un vas eu apa de trei ori si zice: "Be boteaza robul lui Dumnezeu (N) '" numele Tatalui, Amin, al iului, Amin, si al S~antu1ui Dub, Amin". Daca moare, este boteza in numele Sfintei Treimi. Daca mai traieste, preotul continua acest botez.

o Astfel mi-a murit copil a spital imediat dupa

astere. '. .

e Am parat pe cineva ~. din para i s~a mtamplat ceva

rau,

e Am luat bani cu imprumut si nu i-am dat mca ~po i,

• Am ras de orbi, schiopi, muscati, eiungi, ologi etc.

• Am adu daruri la.biserica avand ura pe cineva.

~103

~i 04'~

Guam ascultat sfaturil duhovnicul . tot ce am vru eu,

o -am crezut mai " ~e ept decat duho . cul meu cu toate ca i-am p 0 is ca- ascu , din ca za man . mele nu, I-am a cultat.

o Cand am mer la Spoveda . e in loc sa-mi . pacatele me e am ceput sa spovedesc pe altii si sa-i ~,",,",L&.I pe altii, u mi-am dat seama i datorita mandriei mele, loc a ies elibe at de la Spo edanie mi-am maio adaugat alte pacate, cele de judecata a up ap oapelui meu,

• Nu am ~ iut si nu sti mca s~ rna spovedesc cum b . e. In loc sa fiu la obi ct ell xplicarea pacatului, multe introduceri, parafrazari E?i divagatii inaintea duhovnicului m Scaunul de Spovedanie si astfel il plictisesc duhovnie.

o Dupa ce m-am imparta it nu am stiu ca nu voie sa seuip pAnd dupa ora 12 noaptea In ziua respecti si am seuipat imediat dupa amiaza,

G Dupa ce m-am imparta it, datorita bolii pe care 0 am sau din cauza ispitei dia ole i, am vomitat in we fad sa-mi dau seam a ea este un pacat foarte gray si strigator cer; u am stiut ca atunci cand se intampla uri asemenea,

caz este indicat a vomita intr-un prosop sau intr- v

curat si dupa aceea, acel prosop au vas e ingroapa in

gradina foarte adanc, la loc curat, sa u se pro ane

"

Sfanta Impartasanie,

o i-am zis (' espo sabi ): s~ d besc, sa mo , sa A ebu esc, s! rna azneasca Dumnezeu, sa rna apuce boala lui Calache etc. Tot asa, am zis la copiii mei si la prieteni; tara sa-m' dau seama, ca aceste cuvinte tmi pot cauza mie ~. ce 0 carora Ie 'zic.

~ Am luc at la casa mea Duminica si am ajutat la' p · ate " de a erne ea, a lucreze uminica, tara sa-mi dau seama ca am bagat singur blestemullui Dumnezeu fn acea casa ~. ca u va fi bine toata viata eu acea casa, aducand numai n cazuri, boli, certuri n amilie, fltra a ne dam seama de unde si din ce cauza On.

o Am Iucrat 1a camp, de aseme eB: pum~ ica ,~i in Sarba orile eu C ce Rosie, dupa care rm s-au In amp1~ , utin mai tarsiu, necazuri ell anim~lele (unele au ~urlt, p '1 imbol avit tar~ sa stiu pe moment eli . ~ a te e s-au l.1u 11 t1, ..., . . ..•

u • . .

cauza. D" ....

• Nu mi-am edueat copiii sa :es~ um~lC~ fS ear-

batorile, producandu-le mult rau in viata lor, pnn aceasta

imprude ta a mea. · ...., ° .sti

e N~ am mers in fieea e Duminica la bl~:nca, JU ~-

fica' du-ma u eo . ea pot staac~sa saascul~ slUJba la-. a~~ san televizo . Sau u eorl socotind eft pot sa rna. ro~ si S ..

. fa a sa co~tientizez marea Tains. a Sfinte ~ t~rgh~l,

gurl' arti . x -9-n1211Qi Ma itorul Iisus Hristos In chip

a care p elp~ 1 . ~~ . -

invizibil ell Sfin ii Ingeri.

~ C bV bat am intrat i biserica cand am avut scur ..

~ a a , .. .

gere noaptea si tara sa fae 5.0 de.metanii man. a fhl

• M-aro 'pus la masa ~ m-am sculat de 1~ mas

sa fac rugaciune. .. . 1. . .

• Ca parinte, am t ve.~t.cop 11 sa fure ~e a oameru t?l

chiar am fura preuna 'cu el. . .

o Am Inva~t copiii, ~. t-arn ~cur8Jat sa faca desfra-

alte persoane :fare. sa reahzez acest enorm.pacat ..

nare eu , . tenil boala

• Am do it parintilor ~i chiar pne or mel ,

necazuri, t Iburari si moarte. . . d

o AIn crezut In visuri si am colee~lonat 0 m~tune e

ea i oeulte ell privire a vise fartl sti .. rm dau eama ~e ?trav~ si pericol mi s-a bagat in casa prin acele lucruri diavo-

ef?1;'. Ca barb at casatorit nu mi-am ,iuhit otia cum trebuie, lasand .. o de oarte mu te or! sa ·due~ singura

greu1A?le casei.

~105

Ur_meazl ~ s~unem rugaeiunea de mai jos si sa facem fagaduin are pectiva:·. . . "Acestea toate ,i mai .mart decAt aeestea am .fieut, pentru c re i caiese .foarte : rut si marturi~

s~sc in~nte~ lui Dumneze ci vo -" cerca cu toata· I fiInta S,,8 ma drept ~i sa nu Ie mai fae, Janpe Sfintia V08B~a, vd~o~ieu . meu pari te, de aseme ea, va.

'rog s~ rna le~fi, si mi dati canO.DU~ potrivit ,i sa va, ruga,~l B~ulU1 umnezeu s.a-ml l\lute sa fae toate ce . e. ~romi~e mid inainte fi'sa pun inceput bun min-

tu mele." .,

CELE ~APTE, PACATE DE 'MOARTE L Mandria (trufia)

. 2. Iubireade argint f?i zgarcenia 3. Desfranar a

. 4. Zavistia ( a, in . dia, viclenia, perfidia) 5. Lacomia ( einfranarea)

6. a' a (supararea, 0 erea de mi te a aului) 7. Lenea (trandavia) ,

..

pAc~ E lMPOTItIVA Mll..OSTENIE SUFLE E~TI

ON-am ID.demnat. pe pacatos sa paraseasca pacatul ~i ~ pet:eaca 0 viata m buna: c estineasca, duho . ceasca, ' b eplacuta lui Dumnezeu. .

ON-am invatat pe ce einvatat si epriceput eu

toate ca tiam ~. imi era foarte U 0 • .' ' ..

• N -am sfatuit bine pe eel ce are trebuinta de sf~t. . :. ED Nu m-am rugat lui Dumnezeu pentru ap oapele

meu. u I-am compatimit, .'

, 0 N-am mangaiat pe eel intristat. -am suferit ocarile

en rabdare. .

ON-am iertat greselile celor car mi-au gresit.

~ 06

. !

. .

• Nvam dat de m care ce ui runa d. o -am ads pat pe ce ins at.

• N-aril. 1mb ac pe eel go .

• -am. mers sa cercetez pe cei din "nchisoare.

• N-am ce ceta pe cei bolnavi. '

o -am p. imit pe ce strain i casa mea. €I) N -am tngropat pe cei mo .

.

CEL zECE PO lJNC DUMNEZE~~TI'

unt Domnul Duffin zeul tau; sa nu ai alti . dumezei afara de mine.

. .

2. Sa u-ti aci chip ci op it: nici ta asomanare, . ci sa

te mchini lor.

3. Sa nu iei numele um eze ui tau in

desert. 0

4. Adu- . ami te de zi aDorn ul . . ci steste-o.

5. C· nste te pe tatal tau . pe rna a ta, ca bine sa-ti

fi tie si sa tr ie t" pe p . man multi a .

6. a nu ucizi, /

7. Sa u fi desfrsnat ..

8. a u furi.· .

9. Sa u ridici mart le mmcinoasa impotriva aproa-

pelui tau,

o. Sa nu po esti nimic din ce este al aproapel . tau.

. v ". _.

CELE NOUA 0 UNCI B SER CE~T

1. Sa ascultam cu e lavie fan a L' ghi e in fieca ~e Duminica si Barb v to reo

J •

2. Sa tin toate po urile de peste

3. Sii ci sti fetele hiserices ..

4~ Sa e spo edim ~i a ne . cumin' cam in fiecare din :

cele pat pos uri ma . de te a ori, daca in fiecare post

nu p tern, ce 'PU i 0 data pe an, A Po tul Pastilo .

5. Sa ne gam pentru cei ce u A fruntea tarii.

~'107

• 0

6. Sa tinem posturile pe care· le-ar orandui e"'.&~'JV sau mitropolitul locului in vrerne de primejdii, de .L&A".&~.LV sau alte ecazuri.

. '7. Sa nu citim carti eretice sau de-ale sectarilor.

B. Sa nu instrainam, nici sa folosim spre scopuri straine, lucrurile bise icesti sau avereaBisericii ..

9. Sa nu facem nunti E?' ospete sau alte petreceri iIi

timpul posturilor. .

pAc~ ELE CELE MAl GRELE, CELE iMPOTRIVA DUHULUI SFANT

1. Necredinta sau nepasarea fa~! de umnezeu Cel

Tre' . ,

. une marit, I -

2. Ura impotriva lui Dumnezeu.

· 3. Deznadejdea "n marea mi ostivire a ui Dumnezeu si in purtarea de grija at~ de noi sau prea rna ea inc edere in autobunatatea lui Dumnezeu, tnc edere care te face sa s~vAr~e~ti :t8.r~ co tenire pacate, socotind ca Dumnezeu te va ierta c · ar daca nu te tndrepti.

PACATE StRIGATOARE LA CER

1. Uciderea (si uciderea de prunci, adica avortul) 2, Pacatele asemenea 0010 facute de, cei din Sodoma ~i '.

Gomo a (perve sita~i sexuale) .

~ OB'~

3. ·Oprirea plat" lucratorului

4. Asuprirea vaduvelor si orfanilo

5. Batjocorirea si a uprirea parintilor, cei care ne-au

aseut si crescut

pACATE

E CAPETENIE .'

. Mandria

2. esf anar a

3. Iubirea de gint (de avutii)

4.' Lacomia

5. In idia

6. Ma ia 7.Le ea

.~

-'"

ELEMILOSTE

ITRUPESTI

,

1. A satura pe eel amand

2. A da de baut ee u' insetat

3. A imbraca pe c 1 gol

4. A primi i casa pe eel strain

5. A cerceta pe ce bolnav

6. A cerceta pe ce di temn . ~

7. Ai gropa pe eel ort·

,

,

l\PTELE MILOSTENIEI SUF

TESTI

,

1. A drepta pe eel ce grese te

2. A invata pe eel nestiutor

3. A da sfat bu celui ce sta la indoiala

4. A ne ga entru aproapele

5. A mangai a' pe cei i tristati

. . 6. A suferi eu rabdare asuprirea i a intari si pe altii la

rabdare can s t upriti

7. A ierta pe cei ee e-au gresit

,

~ 109'~

.. • 'I~ •

Imaginea aceasta ne aratii cum omul si-a rna risit tara rusine piicatele piirintelui-duhoonic ingerul il incununeazii. La fel sa procedam. i noi: ne miirturisirri toate piicatele, tara ru ine, pentru sciipa de pouara lor $i de asuprirea celui uiclean.

(Imagine reprodusa dupa pictorul Hermineanu

~ 110

, .

c P TO YL V

. itA ~Ylil 9 . S.I Tt

.

SP()V n9 ·1

. (rugiiciuni care se rostesc inainte \ · si dupii Sfanta Spooedanie)

J . .

-,

~ 11

, .

CE U sAFACEM ~ .

. 'iNAlNTE DE A MERGE LA SPOVEDANIE?

n momentul cand ne-am dec's sa me gem la Sf! ta povedanie, ti em post vre e de 4-5 zi e.

A

In acese z' e e acem un e amen al constii tei,

folosindu-ne de ghidul eu pacate din .aceasta carte. otam

e 0 hArtie pacatele pe care Ie-am avarsit,

Sea 8, inaintea zilei .de spovedanie, sa facem cat ........ "".""" ___ multe me anti lao M'" tuitorul isus H istos, la aica Dom nului, a sfintii oero itori ai ost 0 si Ia.i ge I pazitor la vietii noastre.

Rugaciunile inainte de Sfanta Spo eda . e Ie ci . seara, dimineata cand ne sculam, inainte de a merge la biserica pentru spoveda . e sau Ie putem citi chiar in biserica .

.

Ajungand la biserica, cumparam cateva lumanari, le aprindem, dupa aceea mergem si ne inchinam, mai ·int8.i la Icoanele cele mparatesti, apoi la celelalte ieoane, cu mul

atentie, pentru a _. tulbura pe cei din biserica. Sa um-

blam cu multa mere' ie i eva' e pri . bise . C8., de

u e- . observa imeni, SA nu e ge aleea _ in _.OA.A Sfantului Altar. Dupa c a-am inc . nat Iini tit si cat .......... OW..~ disc' et.Juam aceasta carte ( au 0 "care alta) f$0 eitim in .nunc " intr-un co a bisericii, Rugaciu . e dinainte Sfanta Spovedanie. Dace. cumva a inceput slujba ill bise ...

. ca, trebuie sa avem m. ta grija sa nu atragem ate nimanui, Daca biserica este agl 0 mer ata , nu trebuie sa mai ing esuim pentru a ajunge in fata, ci sa ne multumim doar eu A chinarea la Sfintele Icoane din spatele bisericri.

Dupa ce am citit rugaciu . e di nai t de spoved e me gem a preotul duhovnic . e spovedim, Pentru 0 spo vedanie buna, sa fim atenti sa nu ne ingramadim cu toata lumea i ultima saptamana de post, ci sa 0 facem mai inainte, cand nu este parintele aglomerat.

~ 112~

. upa ce e-am spov dit, g m li " tiii intr-u colt,

al bise . cii i citim rugaciu ile de dupa pov dani. au, daca nu avem imp, le citim acasa,

Sa foa ate? I" la randul nostru, .sa-i Invatam

pe ce e tiutori referitor a compo arne tul ~ bise 'ca. Cand i tram 1 biserica, sa i cercam p cat posibil ~ alungam toate gandurile necu ate 4· mintea no astra, sa nu

at agem atentia nimanui, sa u buram pe nimeni p .

compo arne tu1 sau portul os , ci sa fir c 0 umb a; Sa nu faeem fa . eism in biserica, adica sa nu e fortam sa i - tram in fata, a nu imbrancim oamenii, sa nu vorbim au sa intrebam eu voce e, a nu faeem metanii marl sau ~ ehinaciuni marl, asa i cat a a atam oame ilor dinjur ce c edrot avem noi i ce groza " suntem noi. De acem as m nea

lucruri, ne pierd m to at .., p a . e osandim si guri.

RUGACIUNI AINTE DE SPOVEDANIE

salmul 6 (u p a1m a lui David)

rr\ oamne, nu. eft m4tUa 'To. sit ~ mustri pe mine, nid.

. ,:v cu. wpimla 'fa so, ma certi. .

!Miluiefte-ma, !DOatnne, casftnt nepudndos) ~ !Doam1ie, ca S-11U tksfaeut oase4 mae fi sufktul meu. s-a spaim4ntat foarte P iT", !Doatnne, p4na cdtuf? Jntoaru"te, !Doamne, ie6a'lJqte sufktul meu, mdnttdefft,-mQ, pentm !Mila q'a. Co. na este In moarte cd ee 'Ie pottretUfu pe ~tne • .j.i tn. Uu{ cine Sf, va marturlsi rle? Osteni« .. am In suspituJ{ mea, spafo", vol tn toate nopfik patul meu; eft foc:rlmife mae ooi. u4a. C1ftf!nutui meu; tIulDuratlJ,-s-a tie netIU si odiWi meu, Inoeclii~

I ,

m-am fntre toti urQjttUlfii mei. I})epiirta~va tie fa tnine toti cei"

a {ucrap, :fiiri4tJeBe, ca a' ~it f.Domnu[ gfasul p{4ngerii mae. j{ueif,-a !Domnu! cererea ttrea, q)omnuf a primit rueifdunea mea. Sit Sf, rusineze si so. se _«Mimdntue toti '1nmmasii meii sa

I I -r_...- I .... -;J I

se Intoarcii Ii sa Sf, TUfinue foarte tfegraDa.

~ 13~

salmul 29'(' ps 1m a lui Da id) '"

d'\ =» ad4ncuri am stritJat . c4tre tJiml !Do~ :u 1Joamnel ausi gfosul mew !Re uncliile tIak __ ._ qmtn,te spre gfilsul TUlJaciunii meu. 'De 'Ie 'Dei uifa, fa raraae{qJi, 1>OatnneJ ·1JoamneJ cine '()Q, suferi? ca fa ':rUle ute ........ <1 .... oirea; !Pent1U 9(pmeJe Tau 'Ie-am. OfteptatJ 1Joamnt,J

uu-a suf£etu! meu. spre cwo4ntu! tJauJ nDtlQjtftdt-a , mat spre ~ ain straja tfimlnt.fii pdnQ. ~. noapteJ strqja ({imlnt.fii so. tUilfajauiasca 1S1Tle! spre fDotnnu1. Cii ~ este mila si multa'm4ntuire 14 U si p,( oa iz6iivi .

, ,

Israei tk toate ~ Cui. '. . ,

UGACIUNEDE . NOS U USUS .. ~_

EDOMNUL

. p Ocatuit-am Ii n-am foeut tfreptate ItuJintea t]'4J

. .' fJJunuk St4pdne, cafcat .. mn ~ Tale uk ...... ,.. .....

tuisoare fi juruinftle noastre ce(e sjinfl:te, pe care /bam Jacu 14 Sf. 1kJtu. ?(pmefe tfe crqtin t! purtam noi nwru!nici~J .m4inife noastre au faSt neooitoare sFt toata Uicomia. re£e arafmia Ii c:u auesare spre toata alerBarea eta rea. _ ... rrl''l organui sjintefor TUlJOduni Ii at cuointeior, ani foeut~o nrrd • .,.., a toata v0r6a ~ca. ocliii nostti si toate simiirlle _l"'IIlWft

" j

ere, pupe tn4sur~ fe~am ump!ut tk patQ,te fi tfe toata JUUTatt

1Je, acua Prea lJJunule St4pdne, multa iuDirea ITa tk namJP:ft

am tntor6-Q spre ~ noi nefITea~i. !M~tinua

,tTale' tk6ine am prefocut-o nefnurute spre cliinuriJ fnsa nu

, ,

l iufimta 'Ia sa ne certi pe noi; 'Doamtze..

./ .

'{U Unuia am grqit, tfar '{te 'lltuJia ne MiMm fi

inimQ. umilita ne "'Bam: ~~tfteJ -{lISa" iDrt4, iubitorule ' oamen~ stapdm. tBiruiIlsca multinua ltufutirilor ITa£e ~"""

. I

~ cea fIiclean.a '0. paeateWr noastre. J1ltidne.u[ utUJ"'r.tatrum

~1 4~

'.

, ,

"

'Tale cd nemOsurat so. acopere marta tea amora a rQutapior

noutrei. .

J1Ii{eflQrat PreaDtmufe Iisuse, tie TUIJ~ '{te, ~te iertare pacatefor noastre, '/'nma asuare mintii, sanitate tru-

, ,

pulUi, pace tn ~i£ele noastre, aerului £,una {inlfte, ppm4ntului

. 6una rodire, ~nfei celei t!reptmariware crestere, unire fi pace SfintelDr tJ'afe 'Biserit,~ surpare eruurilor, stricare sfa~ rifor cefor necurate si toate £ucrurile uk tk loWs ni le tfaru..

, ,

Wf'te t£upii nescnfmbl1:tefe tIa£e ltufur.arL Cel ce nu ~ti maar-

tea pacatosu!t#, ~te noua timp tie pocainfD, ca fi tk em". nurile cek oesnue care oor sa vie sa ne m4ntuim cu 1>anJi Ii

. ,

cu iufnrea tie. oameni a Pruuuratuki tJau Parinte, cu Care

,tmpreuna tfti 6inecufJ~tat, cu!Prell Sjdn:tul 'Bunul fi tk fMta !Fiicatmu! ~ul Tau, acum si puna-ea fi In oedi oedlor. ..

Jbnin.

RUGAeI cALo~

, PENTRU C NO TEREA

OR NOASTRE

I'h oamne !l>uttrnueu1 nostru, Cd 60iTat f:n. 1frifij p :u nuuprins in ttufurari" CareSintJ1tr tUn fire u,ti Jara tie pikat, fi ptntru 1Wi fora tie pacat 'TtHli Jaeut 01nJ ascu1ta In ceasui acesta, aaast4 tfureroasQ. a mea TUlJac.iune, ca sQrac. si fipsit sUnt eu. tk fopte Dune fi inima mea s-a tu/burat tn. . 'mind Iff:'. 1Joamn.e1 in4ttuk imparat a! ceru£u!. !i at pitn4nttv Cui, stii ca toat4 tiniretea mea am ·cfteltuit-o in pQcate Ii

I I

umbfdtuf i:upO. poftek trupului meu, m-am. foeut at tctu£

6ucurie tfraciJQr, cu to.tu! am urmas I" aiav0{u4 ta~m4 tntotdeauna. in noroiui poftelDr. lntunudtutrvtm-se g4m!ul' ({in copilarie fi pdna acum; ,nidolfata n-am. fJoit so. fat ooia ITa eta Sfdnt4i ci cu. totu! ro6Uu{rvm4 tie poftek care m4 tncon-

jotri, m-am. Jacut tie rds Ii tie 6atjocura tlrad!oti ~ tt£ minte fJenitufu.mi cD nuuferit4 esie urp tnorozirii ttQ[e

asupra pacptDfilor fi giitita ~ 91ieena Jocufui.

9Jin autlSta pridnQ., cQ.edtuf tn t!e.enMajtfuirt, nidt£ecum 'lJenitu! £n simfire tk tneoarcere, m-om. foeut pustiu. fi goC tie . tiragostea cea de fa 'Iine. co. ce fei tk pQcat tvam facut? Ce luau tfracesc n-am. Cuaatf' Ce fa:pt4 groZQ!l)Q. !i &weTfunata n-am. sacdrsit cu C01Jdrsire si cu. sdrfI11fflta. !Mintea cu tofU!.

, " o--~~,

~am In#tuJ,t prin CUflete tntptfti; tmpu111fi,.am spurcat prin

amutec4rl;tfuliu! cu totul mi !-am pdngarit ca tnooirea spre paeat. t;(oate mitfalaTek ticQ{osului mea tntp Ie-am. pomit a Iucra p a sCuji t:a pacate. Cine tfar na ma oa pC4nee pe mine . tiiOfosU£? Cine nu. ma 1Ia t4ngui pe mitre osdtufitul? !Pentru ca, eu singur, Stapdne, am tntar4tat m4nia' 'Ia, eu si:ngur a:m af4rat urgia 'Ia asupra mea, eu singur am fiicut Tau-tate tn:aitv . tea 'III, tntrec4tu£ fi COfJ8t:sim£ pe top pacatDfii cei tUn 1Je!U., pit4tuim£ fri tk asemDnare fi farii tie iertare. Jnsa tfe oreme ce qti mutt miUJstifJ fi mult ~s4rt£ IuDitoruie tfe oameni, ;i tlftepti tneoarcerea oamendor, i4t4 fi eu ma QtU,t1,(, pe sine,.mi Uuzintea tn:frU:ofatuiui fi nesufmtuiui tT'~ 1>ifJan fi C4 Ii c_um m-Df atinee 4e prU1alT4tele tTafe picioare, am tUfdncu1 suftetulUi strlg ru: MiJiJstWeffe.tIe 1JolllltlUJ iartQ,,~ ltuf:urMe; ajuta neputintef, mde, pfeaca"lTe ttdumerirli mde, ia aminte fa rugikiune,a mea Ii Caaimi£e meie so. nu. Ie treci cu oederea:

Pritnefte~ pe mine, cd ee mi pociiesc fi ratOat :fiitu£ tntoarce·mQ, si tn~ma lmDratiseaz4.m4 si 1114 iortd,

. , , , I

cQci ma rog. !P~tru ca ~ai pus pocaui,a I:repfilor, n-ai pus

iertaTe celor ce 11# BTtfuc, ci ai pus pocainf4 asupra mea; a . pat4tosului, in atefa cu care spre tntardflIrea 'Ia am Cuc.rat.· {joe fi d'ucoperit stau. ittaintea ITa cunosutoruk tie in~

1Jotzm1U,J ~'!fl pacate1e mete, pen-tnt ca tUl pot "Sa ClUJ,t Ii sa vaa tn4£pmea cerufu.i :fiinJ tmpilat tfe iJreutatea . pQcatefor mete. 1:>ed, fumi,neaz,j,nii oen" inimii mek ti tfa,mJ, utni!inf4 spre pocQin~ ti zarowe tk inirna spre fnt{reptare cq" cu bUM n4tkjtfe fi cu adbuiirat4 fi tkptina adbuerirtJ sa merg fa {unru. eta Ik acew, Uituf4tu{ fi 6inuwcJdnt4tuf tottfemuuz.

~ 116

prea Sfant ?&meCe Tau: al 'TataCui. Ii ai fFiu!ui ;i al Sfdntului . ~, acum. fi pururea fi In veeii oecdor. J4.min.

GACIUNE UMlLIT PE T U RECUNO~T REA P~C~ ELOR:

rt» oamne mult milostifJe, !f>tuttnu,eu£e Prea Sfinte, :u Care iubqti numoi' bineCe Ii urQ;ti tot raul, . ro9~e nu lTe uita fa mul1inrea piicatefor mete, d. privtfte fa mine fiu! eel risipitor, la oeia ceo. rataciti. care Imi recunosc

\fJina mea si oin. {a 'Iine tn4nnit CIt inima, wobit fi nlfinat, cersitul iertare. tJ)oamne jQrQtiekgea mea eu. 0 cunosc si pQcawi mea tnaintea mea este pumrea. Sunt lfTtu tu(buratJ .tid'rutv cinat si nem4ng8iat. 9fam Cinifte, n-am. oaihttd in suftetul meu, ~a.z4tu£ c4 m-am. pus 'w trup fi suftet In, sfuj6a t{iavoUv Cui. Curwsc ca prin multefe Ii fe!urite1e pQcau, pe 'line Pii.rmU(e fi !l>utntJueu£ meu. Cel prea bun, Ife-am jpt, ~ nit, am4:r4t Ii tIe-am m4ni4t.foarte muit: pQcateJe m4e apasiJ cumpfit Q5upra mea; tntocnuU ca 0 ~~ foaru_ r= fi ,.au ~ diinuiesc. Ce ooi faa? SeuUvmQ.-v()1,. I' m4 11m. tlua ~ 'l'at4! meu. Ii din cuf4nt.U£ inimii piicQ.to;iu, fJol dee, ca Ii flu! cd t_Utadt: lI'tatal _!;1m II'tfit fa, cer fi tnainte4 tT~:. 11 ..,~asta ooiuc so. 0 fot..·cliiar acum. Pentru aeeasta cu CIl#tf4 ma TOg .

rte, ~ma pe mine patatosu£. . . .

tJ)oamtte, eu na mai auezam. so, mai vin fa tTliIe In starea

aceasta pacatoasa In core rna afCu, tfac4. 1UJ, ~Df fi tntitit tk cu.vinte1e mi£ostiflirii f]'a!ej "o/enipi ta mine tofi cei ostenifi fi tmpovamti p $u· vii col ot!ilini pe om ... $u nu f}~C mo~ pacatosu!ui, ci doresc sa se tntoarca tfe fa caiea (IU, tea rea If. sa fie oiu!" (!Mt. 11, 28: Iez, 18, 23, 32). CufJinte1e acestea rna

tncunduuii foarte mult a oem lnainfea PreotuJui 1>u{uxmk Ii a--mi m4rturisi wa.te piicate!e aas~ minunat tmputernkit al rau, care sta fJa.zut in Scaunul Sfinui Spovufanii In £OCt! 'I"'au, 1JumnueUt meu, Care stai ntIiJ~ut ac.ofo tie. fof4 Ii

~. 17~

i!rl"!!¥ti m4rturisirea cea atievQratQ. pe care 0 [acem. noi p~ tDfu. !/(Pau--te, 1)oamne, ~mi mintea si fJuze£e me£e so, spun numai atief!" fi So,mi m4rturis~¢ 'toate pacate!e·· me£e. ~ ma wa: rDoamne ca tUn WeD jrlca Satt rosine so, ascumf oreun. picat fi sa-C Cos ttmlirtutisit, d. {u:~a-ma !Doamne, aju~mQ, ~iIrlni reamintuc !i sOt-mi m4rturi6esc· t:'~te..p~ ttltU ~ ;i mid, cu toata umilinf'Z! ~tiro6irea ~ Ii c4infa fMin,tea Preotu£ui !lJu/iqunic Ii a 'Ia; cu

nota::8r~ tie a Ie pifriisi tftsafJdt;it fi a [ace roade vrufniu tie pocamf4 (loan 8, 11; 5, 14i 9Yf.t. 3, 8·10; 2 CoC .. 5, 27), ca ase-; fe! sa flu iertat· ca fi mu1,timuJ Magt£alene1or, s~, ..

Zacheifor, t4fftarifor fi a alter Pacatoli pot4iJi d4pii t£reptarut . tfreptei crulinfe crtftinef~ care acum. se oesdes» In 9(pW£ tfts, fi,tarifor, tn4ukitu£.se ~ea tk nem4rginita fru11UlS~te a !fe;ei 1)umnu;eirii 'Tale. JiLstazi fJrUW a face 0 ~ edt: mai amltumJit4, mai buna, .mai, tftsiiodrfi~ flfa ca ;i c4tu! aT

fi . tUn ~ul· tksparprii sujfetuIui meu. tk tmp. .5tjuta-mi 1Joamtu sa [ac aCuuta atievarata mdrturisire edt mai ami,. nun-pita, mai wn4, mat t[u4'!'4rfi~ a;4 ca;i c4tu! ar fi cea am ' ce~U£ tftsp4rfirii sufktuIui meu. tie trup. J(ju~mi ~amne sH_·

fac aceasta atie'tJartJ.ta marturisire, pentro ca eu nu CUtWsC, ci · numai 'Tu si1tf!UT, d4ca om. mai aoea oreme Ii prifej sii 1JI4 mir .. turisesc 'lJreOtfata, ori cu aceasta in4rturisire fJOi merge fndin-..

tea, .tfa, !Prea1>repte Jutfet4torufe. .

. . .

!Doamne !Dumne..zeu£e, astOzi doresc lin toata itiima 4 mQ, Intoarce fa t.rme pentru. a rna curafi Ie toate pacate!e, POrinte!e me« Cd prea 6un, pe Care 'Ie-am. jitJnit si m41init, si a ma nuJn. I tui tfe tot paeatu! Puterile me£e ctleJ sfabe tndJ, nu: sunt. £n stare.a· rna ajuta pe",tru a faa aceasta: tJJe4 rogu-ma Tu' aJurnnUeule, !P0rinte!e tnilQstivf:rilcr, ajut4-mi a fact Ii a ~ SQfJ8rfi aceasw curafire tfe pacate. a(pgu"u, 1)oam:ne, ~tl : mifQ. tie mine fi iartQ,..mi. !Doamne Iisuse !16istoase, !Mdntdi- . tom! pi !Dumnueui meu, ITa ai venit In fume so. mdn~ti pe

~'1 8

..

ui pat4to,si, tUntre' care ee! tfinf4i, sunt eu (1 tf'un. 1,. 15). Jljuta.-mO. I})oatftt~J Care at venit so. c6emi ~ pe cei cfrepf4 ci I~":'~.IX ~~~jiJ';~E~~

pe eel patatDfi fa po~ ~/;,J,Y~~

~j c/iuuna-mi. Ii pe mJne ~~»

pikatosu!. ~utQ",ma a akrg'a fa 'TUtt, :uvoru!_ 'CIietil si Lumina {u,mii,

" .

Care lu~i tttttiror.~. ~~~~itt::!

!Prinufte-nla . pe mine· ~~~~i.=:._J

piit4tosu£ care mQ, aduc tn. 6entmdii fnaintea Crucii 'lale, fa mifostiflnieu{ Scaun' at j~ 'tale tk aid tie pe piim4ntJ fa sf. SPOfJetfanie. !PentTu minutUJta. tta mtnipareJ aeti'lJitate !M.esiank4, Pa~ irudfoare fi Moarte pe Croce pentru· . m4ntuina noastra. p p'tntru preammita 'fa lnoiere, rogu-te pe. tt"uu, ~ Care ai iertat pe fJrQjmDfii qQi, rastitJnitori, iartQ,~ P tide uxue piicatek me£el

!l>umttueuk, tJ>uJiuk Sjinte, Mdnt/4ietoru£eJ 'JIistienll.

6unati.tilor, tn.r,estrO:toruk a! nostru. Ctl. toate fJogate!t, 'Tak 1Jantri' fi tDiitittOrufe tk 'lJUipa. fIino fi fa mine piic4tosuJ. cura1t1~mi. cu!Daruri!e q-ale·,ctle 6ogate, tnt4refte4n4 ~ tOt 6inele si nlutarlna ·sa. m4 m4ntuiuc si sa ru£o64ntfesc fericirea

, ~ ,

in i1!'PiW1i41a ceo. Cereasca, tnap4tul tk aid tk pe pam4nt.

~eufe eel Pream4rit In Sj4nfa·q-reime, ceo, tie 0

JUnfiip netkspifitita, PiiTinu p !IJufuUe Sfinu, ~ma sa mQ, curatesc tie watt piaJ.te!e fa scaunul Ju4ecitoresc fi mi!osti~it. a£ Sfintei SPOfJet!anii de aid .de pe p~tJ F s~ sCujesc fie tott!eauna cu trUp Ii suflet, cD- fte se CUlVUu, !Doattttre, ~ata S{q.va, dnstea Ii tndiinOdunea '1ata!ui ",I !F~i fi SfdntuIui !Dufi, acum fi pururea fi in oecii fJeCi{or.

. ~. .

~. 9~

LA SCAUNUL SFINTEI SPOVEDANll

" upa ce ~e-am soc?tit, cunoseut si fnsemnat bine U toate paeatele si ne-am ugat lui

L__-..;iiiB apoi mergem la Duhovnic cu umilinta cu si eu evlavie adanca, asa ca si eu~ ne-am dtic~ In fata judecatii lui Dumnezeu, stiind ea Scaunul Sfant ~1 Spovedaniei e Seaunul mil~stivnic al judecatii ' ~~ezeu aici pe parnant, unde ne curatim de pacate si ne Inanpa~ pentru zborulla cer, in hnparatia lui Dumnezeu, Ajungand la acest Seaun de milostivnica judecata zeiasca, fngenunehem eu smerenie si zicem:

"Binecuvanteaza-mi' Pardnte DuhoVnicese ca sa ... mi pot mirturisi toate paeatele!".

• Apoi cOD.tinuam asa: ,,Eu paeatosuj (N.N.), rna mar~ t~rISeSC Iui Dumnezeu ~ sfin~iei voastre duhovnlc~scul meu Partnte, ca de Ia sJ>ovedania mea cea' rna] de pe urma, am gre~it de multe ozi, Mi aflu vinovat eu urmatoarele pacate: (aici e miirlurisim toate pacatele ~c?se pe ha~ie ~i inva,ate pe de rost, cele nemartunsde Ia ulrima spovedanls si toate cate le:am ~~i facut de atunci' pana "in pr~zent)". Dupa. martunslrea' tuturor pacatelor, incheiem astfel:

"Pentru toate aceste piieate, ca si pentru acelea de'

.. . ,-

care nu:lIU. mal aduc aminte, ma caiesc, inrl pare

foarte r~u ~l ma hotaraso din toatii inima a nu Ie mai face, ~i ma rog a-mi da canon, dezle¥are ~i iertare" ..

RUGA-clUNE DUPA SFANrA SPOVEDANIE

I .

Psalmul102 (un psalm. al Iui David)

rt» i:necttvdntetuiI, suflete at meu; pe 1Jomnul;i toate :D cele tfinf4untrul meu; tUJmele cel' sf4n.t at Lui..

~intaw~tea.e~ sufote at meu, pe 'lJomtuil Ii nit uita toate. 6inifacerife Lui. fEe ce( ce CU~Ufte toate ~ tale, pe

~'120 ~ ,

- - - - ...

eel ce 't1itu!ecl, toase Eofile tole, pe eel ce ~6iWt¥te lin stria· cWtu t?ia1tJ fa, pe Cd ce te £nc~ cu mi£Q. P cu ttulU1iti, pe eel ce umpk tie 6unatdfi dorirea fa: ~s~vor C4 ale filii. tu.ntWi titurep1e tale. eel ce face mi/ostenie, 1Jotnnul, ji judb cat4 tuMor cdor ce [i se face strdmbiitatt.. Cunostute a focut ciik Sale Cui 9tioise, fiifm Cui I$Tad voile Sale. JtuWTQ.t fi mi/pstiv ute ~ ttuleUme·ra6aatcr Ii mu!t .. milostio .. ~ pdna tn sf4r!it se oa iufi, nici m oeac se va mdnia. 9(p. tlupa pacatele noasere a fiicut noua, nid aupa ~ noasere a rQsp{Jitit noua, ci t:4t este tit, tfeparte arul tie pifm4nt~ at4t este mare mila Lui~ spre cei ee se .tem tie U Pe c4t sunt tie tfeparte, rasiitittitik tie fa apusurl, tfeplirttzt,-a tie fa noi ~ noastre. In ce cIiip miluiqte tat4! pe fii, a;a a ~ ~ pe cei ce se tem tie .t£l. Cii 'EC a cunoscus zl!iTea tIOas~ . aaus1Vf;,.a atninte ca t4rdtta suntem. Om:ul ca iarba, ~ikle Cui ca ftoarea· c4mpuWi, d,a ,04 infori. co. vdn! a ttuu! peste a. fi nu oa nuii fi si na se oa mot cunoaste tnea focu! sau. 1ar·mila. ~ tin fJUJC tn oeac spre ~ ce se tem tie !D4nsuG ;i tire,ptatea Lui spre fiii folor, spre c:ei u .pii.eesc ktJiim4ntul Lui, si-si aduc. aminte tk pcmJncUe Lui, ca. sa. Ie faa pe ele. ~,;c In cer a giitit staUll.ui sau Ii fmpiIrapia .Lui pute "'Ii st4pdtufte. 'BitrUuvdntap, pe ~. ~pi ~e:" Lui, '". ce tati [a fJirtu,U, care faceti cuvtlntut Lui p au.z;t.tt gCasu! CU'llUV

tefor Lui. 93inuuvdn~p pe ~ toate puterile Lui, s[ueUe Lui, care faa#- ooia Lui. tJJinuuv4n.tapi pe ~ toate fueruriIe £u4 In tot Iocui stipdnirii Lui, 6inecUfliJn. tetua, suflete a! tn.eU, pe !Domnu!.

Psa~ul 31 (un psalm al lui David: pentru pricepere)

!F erk,ipi c4r0ra s-ou. imat for~ Ii cirora i-au acoperit pikatde. !fericit Eiir6atut. ~ tU¥~ oa soeoti !Domnul pDcatul, nid nu. este f:n gu:ra Cui ~UJ1. Ca am

'Q1' 121 ~

Tropare

. C 4t fill fi· tfe temuw jruUcata rIa, !/Joatttm, intJerli

statu! inainte, oamenii In mijfoc atfu:n4ntfu-se,

cirfi1e tlesclii.e4tufu..se, faptek cercet4tufu..se, 94tufurlle in~ 64tufu.sel Ce}ulfuo:t:a oa fi mie, celui zamisat In pQcate? .' Cint,-mi oa stinge vap. dne-mi oa fi lutnitta tntunericu! tk na ma oei mif:ld lTu, !/Joamne., ca un itdiitor'tfe oameni? Laaimi tfii,-mi, ~eufe, ca oric4tuf femeii celei pacatoase si ma tnvretfniUjte .sa u4 pidoarele ~I cas» m-aa scos tfin' auea ra~ pi ca un. mir tie 6una tnireastna s~ti alfuc viiJta curatii. tIfI0nisit4 mie pritt 'poc4mf4, 'penfru ca: sa au4 ot:olu£ rau cti tforit: "Crufinf~ ta. te-a ttt4ntuit~ metyi tn paa ",

Sfaoii 'IatMid fi !Fiului fi Sfotului ~ fi acum. it .' .

puntrtfJ !i In fJecU oedlor. >tmln. .

9fJ,&t,fnmtata nMejtk aodtu! fit tine, 9{pscatoare tie . ~m.nu~. rna ooi m4ntui; foWsinfa to. tl!Jonisitu£, !Pruv·· . I

~ 22

~ 123~

pueerea cea .ne.spusii a m;efepciunii, eel ce tfti Oman celor tnfi'lJOr4fi, fi arata-mi calea pe care ooi merge. ~a cueete10r mefe tfuliul tnpeiegerii. CU tfuliul temerii tk- 'line tI11IDrefte-mJ.

. faptefr, Ii tfuli Ifrept ~te mtru ceie ainf4untnJ! ok mefei CU 1JuIi st4pdnitor tnt4refte gdtu£u[ meu; aintru a[unecore. Pentnt ca fit toate iife(e :fiituf ttufreptat spre uk tfe fok», cu 'DuIutl '1iIu ce( Dun, sa 1114 &wrulniasc a tmpfini poruncile q'ale, li.~ sfl-.mi aduc aminte tfe manta oenirea 'Ia; care oa cerceta Japtefe 1UJOStre. Ci. 1Ififostiv fi iuDitor tfe oattretU 1>u.11IIIUeu epti fi 11£ siao fnii{,tiim: '1'atOiui fi :TuUm fi Sfdntu£ui 1>uIi, fi acum fi pururea fi in. fJeCii. oecdor. J41m.in.

UGAClUNEAA DOUA

. ~ oamne, Iisuse 9fristoase, !Dumnt.r,eul meu; mutt.

:u milostifJe, ~tum.es~7i cal prin mdrturisirea cafre ·t!ufwvnicucu( mea parinte, ~ai itwretfnicit pe mine,

. pacatos~ sa iau Ik fa '1i~ ienarea piicatefor mefe, ca !/JavU£,

eel care a sis: "Jumtu-""am fi am pus sii piiusc Jruleciipk. tfreptiifii '1'afe. !fiigiilfuiesc. ~ Ta; cu vompa tn.treooii a sufletului meu; ca mai Bine alee sa mar tkdt sa mai foe tie acum. Uuzinte oreun. pacat de moarte si so, am4rasc cu ceoa

I ,

6imiit:atea 'fa cea ~ fDar tk oreme ce 'lIompa mea

este neputincioasa tie sine, . sintJurO. Ii fora ajutorul Tau, ca sa ram4n p4:n4 fa sf4t;it nucNmbat £n aceast4 fwt4r4re, tfiI,.""", !Doatnne, so, petrec cealaIti oreme fn pace fi tnttu poca~~ sii tfo6dtftluc tntru aceastii 'lIio:f4 tfmu{ 'l"'tuJ, iar tn cealaItii Jericirea t£e oed. !Pentro, rugaciunik !Prea6ineat'tJ4ntatei Maidi. 'IoU, · ale tuturor ~-tilor qa' t1I_~_ J1

ft Q J "'''J at. J'I.11IUI-

W 124

~HPRINS

Pr· c. tV ..... , .. 3

ela a ..

~ t I . t ..... 0 0

uvan mal e .

Capito ul

A C RC'; DEAFAC

T A SFINTE SPOVE

ut r celor sapt S t Taine 0 0 0 0 ••• 0 •• "0 •• 0 0 • 0 0 0 • 16

18

Sfanta: TaO a Spoved .. .. , ... 0 0 0 • 0 0 0 , 0 • 0 , 0 , • 0 • 0 • 0

De ce tr b j e povedi , . 0 0 0 0 0 , • 0 • • • 0 0 • 0 0 0 • .' 9

S vedania co ribuie la o. area arbo 1 . g ealogi .2 Cand putem sa n sp e' mo. . 0 0 0 '0 0 • 0 • , 0 • 0 • 0 •• 23

.... 0 24

Cine se po povedi 25

nde trebui . pov dim ........, ~ 0 0 0 • , • • • 0 • , • •

um r b ie a ne PI' g im pen a ge a 27

fanta : povedani 0" 0 ••• 0 • 0 0 • : 0 • 0 • 0 0 •• 0 0 •• 0 ••• 0

ovedani a nu 0 facuta fo al 0', 0 0 , • 0 0 0 0 0 0 , • 0 0 27

Treb . spov di cu til inceri 0 •• ~ • 0 0 0 • 0 ,28 ~

Preotul car di u ga seer t p vedani i m . b 0 e

29

-ar fi nasc ............6.........6............

pla ell oam _" car mor ne po diti? 0 0 0 •• 0 ••• 30 ,.

ch ia Raiul 0 • , 0 •••• , ••• 0 0 0 • 0 • , 0 0 0 •• 31

In ca Spovedani ei, to? oam ii . diferen d gun

sociale, de pre atir 0 e ectuala tc., unt .ali in e

33

lui umnez . 0 0 0 •• 0 0 • 0 0 .' ••• 0 0 0 •• 0 0 0 • 0 0 ••• , •• 0

Chi ca nu a m d ovnic isc 0, de e vom ru , .

vom a a adevarul . 0 0 0 • 0 0 • 0 • • 0 0 • 0 • 0 0 0 • • • • • 0 • • • 0 • 33

·ebuie sa ne g pentru duho ic ~ in

de Sp vedani 0" 0 • 0 , 0 • • • " • • 0 0 0 • 0 0 • • 0 0 • • • , • : 0 0 •

ov d i produ r ge erar a i i tu a a ufl

care 1 u-i contri ie si la cea a trup lui 0 , •• 0 ••• 35

poveda i s a mai efici apie pi .. tu a .. ' .. . 36

T 0 a Spov iei e te una din c J pte Taine .

c e e repeta d Ie mai multe ori 1 iata omului

dO. 7

C nmte nev) .. 0 • , , ••• , 0 •••• 0 ••• 0 • 0 • , , , • 0 0 •

A W S ovedi u I seamna n i a-ti spun p tele ci i

a intr b pe umnezeu, pri d ovnic, c faci 0 0 0 0 •• 38

Taina Spoved . i impaca pe 0 c umn z u i

39

cu aproap I .. " .... , ... 0 •••• 0 • 0 0 0 0 •••• : •• 0 ••••

A

~'125

J

\

U nil socotesc ca Spo dania e 0 sa 0 f

Ia batranete 0 : 0 • • 0 0 0 • • • 0 0 • • 0 « • • • 0 • 0 • 0 • 0 0 0 0 • • 0 : 0 0

Taina Spo ed o. este numi 0 "al ,doil otez" . o. 0 0 0 0 • 43"

. ar~ ~fa a poveda ie u pu m i pa ta~i eu pul .

Sl san ele Do ulu 0 0 0 0 •• 0 o. • •• 0 0 0 •• 0 0 • 0 • 0 0 0 0 • 0 44 .

In 0 pul po d 0 0 uhul S .

prin mainile preo i asupr pe

aina S . Spovedanii u ell tiin a

p ihologiei ~i ps 0 0 0 i 0 0 ••• 0 0 0 • : 0 0 0 0 •• 0 0 0 0 •• 0 0 0 0 46

Lipsa duho 0 ci 0 ~ eu iti in co m oraneitate . 0 •••• 0 0 47

ste a so n cesar ca eel putin 0 d in viata faeem

Sp ved i ge ala, din co . .' ,la un du ovnic bun

si is au sit 0 • 0 0 0 0 • • • • 0 0 • • • 0 • • " • " 0 • 0 • " 0 0 • • 0 • -. 0 • 0.. • 49

Tre 0 • torisiri infrico v o' despre u I' f mei c

a~c pacatgreu l Spovedani intindpe du e \'

$1 P Dumnezeu .. 0 •• 0 0 • ' • 0 • " 0'0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 0 " 0 0 0 0 O. 9

orisi ea fit" i . 0 0 '0 0 0 • 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 • 0 0 0 0 • 0 • • 0 0 0 '0 " , 50'

Istorisirea doua 0 • 0 " ~ 0 0 0 0 " 0 0 • • • 0 • • 0 0 0 • 0 0 0 • 0 ' " "' 0 52

~ '.

ri ir a a treia , 0 0 0 " 0 • • 0 • 0 0 • • " 0 0 0 " 0 • 0 0 0 • • • 0 0 0 • • 54'

~ Capito ul II

·P.ACATE CELE MAl CAR

CAuzEAZA EI NOASTRE UMANE



(care se pe cuteaza asupra arborel 0 tostru

ge ealogic si . ~pra mtr gii c ea ii)

pr pet in gene } 0 0 • 0 0 • • 0 " 0 '0 • • 0 0 0 0 0 • 0 0 0 • • • 0 • 0 0 60"

Pacatul necredi "0 0 • " • 0 0 • .0. • • • 0 0 0 • • • 0 0 0 0 • 0 0 '0 0 0 • 0 61 .

,

Pacatul . a dri i . 0 0 • • • • 0 • • • 0 0 o. 0 0 0 0 0 0 • 0 • 0 0 0 0 • 0 0 • 63

.Paca portului 0 de too ... , 0 0." 0 '0: 0:0 •• 000 •• 0.064·,

Pacatul b te ul 0 ill ca a " . 0 • 0 '.0 • 0 0 0 0 0" 0 0 " 0 0 0 0' 0 0 0 0 6

o aturilor 0 •• 0 0 0 ...... ., .... 0 0 "'. o· 0 • 0 0 0 ••• ' •• 66 :

acatul respectarii z "lelo d odihna . . 0 0 • 0 0 0 • • 0 0 0 • • 0 68

acatu b tiei 0 0 .'. 0 0 0 0 • • 0 0 0 0" • 0 • • '0 • .' 0 0 0 0 • • • • • • .'0 • • 69·

P'" . tul ;. aO' • o· •

aca vr jito el . 0 0 0 0 0 • 0 0 '. 0 • 0 0 0 0 0 • " • 0 0 ••• 0 0 0 0 0 •• 70,

Pacatul er p eta· 0 i zilelor 0 to. .' 0 0 0 • 0 • 0 0 0 • • 0 • 0 0 72

ae ~ ducarii cop' spiritul e . gios i

in credin 1 Dumnezeu. 0 0 0 0 • 0 0 o· 0 0 • 0 0 0 0 •• 0 0 • 0 • 0 0 73

acatul po nografiei . 0 0 • 0 0 • 0 .. 0 • 0 • 0 • : 0 0 0 o. 0 • 0 • 0 0 0 0 74'

. \ . .

P~cat avortului 0 0 • 0 0 0 •••• 0 0 0 : 0 0 • 0 0 • : • 0 0 • 0 •• 0 0 0 • 75

Pacatul furtului .... 0 0 0 • 0 0 ~ 0 • 0 .. 0 0 • 0 ••• 0 • 0 0 •• 0 ••• 0 • 77';'

' ..

u .

.

catul curvie 0 • • 0 0 • 0 0 0 • • • • 0 : • • , • 0 • 0 0 0 0 • • • 0 • 0 0 •• 0 0 77

Pil. tul P c~·. 0 0" 0 0 • 0 0 .. 0 0 •• 0 •• 0 0 • 0 0 " • 0 0 0 0 : 0 0 0 • 78

Capi 0 ul ill

GmD DE S OVEDANIE E RU

CO S T RET'



Sfat pe tru copii . tine ~ t .. 0 o· 0 0 0 0 0 0 0 • 0 0 • • 0 0 0 • • • • o. 2

CapitoluI IV. . GHID PENTRU SPOVEDANIAAD

!LOR

O Xt .. .,· .'

i:1. Y uir . '. . . . . . . . . . . " . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . .. . . . . .

potri a- Duhului fan 0.° •• 0 0 0 0 0 • 0 0 0 • : 0 • 0 0 0 0 88 ac te 0 gatoare la cer .. 0 • 0 0 0 : 0 0 • 0 0 0 0 0 0 0 • 0 • • 0 0 • • • 92 Pa "potri celor zece poru ci 0 0 '0 0 • 0 : • 0 0 0 • ' •• 0 • 0'. 93 Ce 7 pacate de mo te 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 • " 0 0 .' 0 0 0 • • 0 •• 0 0 0 106 Pa impotriva milo teniei ufl te ti 0 0 0 ; • 0 0 0 0 0 0.0 0 • 0 106 Paca .im otriva milo teni 0 rup 0 o. 0 • 0 0 0 • 0 • • • 0 0 • • 107 Cele zece porun 0 ,d ezei sti . " 0 •• 0 •• 0 • 0 " 0 0 • 0 0 • 0 0'. 107 Cele noua porunci bi rice i . ~ . 0 0 • 0 0 " " • 0 0 • 0 0 •• 0 " 0 0 • 107

Paca ele eel m .: el, eel :lnipotriva Duhul 0 £; nt . 0 • 0 0

Paca .strig toare 1a cer 0"' 0 0 00 • 0 ~ 0 0 • 0 • : ; 0 0 0 0 • 0 0 • '0 108 Pacatele de cape nie . 0 • 0 0 0 ~ • 0 0 0 • 0 0 •• 0 0 0 0 ••• 0 •• 0 0 • 109

apte e mil teniei trup ti 00 0 0 0 • 0 0 0 0 • 0 • 0 0 • 0 0 • 0 0 .' • 0 0 109 .

F pte} milo teni . ufl sti " 0 • o. : • 0 • 0 0 • • 0 0 • • 0 • • 0 0 0 '.0 09

Cap itolu V' '. ."

MNJ)UIALA SFINTE SPOVEDANTI .

(rugaciuni.ce s roste c i ai te E7i dupa SfAnta

pov danie)

Ce r bui a facem naine de 'a m g la Spov danie? 0 0 0 12 R gaciunei aint de Sfan p' dani .. , 0 0 0 0 ••• ~ 0 0 113 L scau ul S ntei Spovedanii 0 0 0 0 0 • 0 0 0 0 0 • 0 0 •• 0 0 • 0 0 0 120

gaciu . e dup Sf ta S oved i . 0 0 0 0 0 • • 0 0 0 • 0 0 0 0 • 120

.' .

~. 27

, '



Cartea a apa ' ub egida Ed·tur·· ALBEDO

" fiind realizata in regia auto lui.

ISBN:. 978-98103-0-6



Consi ier editorial: ",

,

B· chi Daniel

Redactor de carte:

Mariana Bichi~ Co sultant:

V· ginia Supar c ·

Coperta IV:

Biserica are

a fi " a tiri

Lainici - Gorj

"

.

Tehnoredaetare computerizata:

ALB DO PRESS 8.t:.1.

Tiparul a fost ealizat de pogr a CO CO DlA s.r.l Sos. Pante imon 266 Sector ·2 - Bueu esti

,

, ,

~ 128'