18 ADMINISTRAREA INSULINEI

INSULINA este un hormon hipoglicemiant produs de celulele BETA ale insulelor

Langerhans din pancreasul ENDOCRIN.
Glucoza=concentratia de glucoza in sange = 70-120mg/dl, dimineata pe
nemancate=preprandial.
Reglarea nivelului sanguin al glucozei se face pe cale hormonala.
Insulina – hormon hipoglicemiant
Glucagonul – hormon hiperglicemiant
Glicoreglarea mentine nivelul constant al glucozei in sange
Indicatii – tratarea D.Z, diabet gestational uneori, urgente hiperglicemice
Cale de administrare: subcutanata sau intravenoasa

Dupa modul de obtinere sunt:

-Insulina de tip uman(biosintetice sau semisintetice)
-Insulina de la animale(porcine,bovine)
-Insulina de sinteza(inalt purificate)

Dupa dinamica actiunii sunt:

1. Insuline cu actiune rapida-notate cu litera R

- activitatea hipoglicemianta-I.V. incepe imediat/dispare la 90 min
( se adm.in urgente metabolice)
- S.C. incepe la 15-30 min/dispare la 5-7 ore
- se adm de 3ori/zi cu 15-20 min preprandial
- Humalog, Novorapid, Apidra, Actrapid, Insuman

2. Insuline cu actiune intermediara- notate cu litera I -se adm.SC

- activitatea incepe la 1-2 ore si dureaza 10-16 ore
- se adm.postprandial la 5-8 ore, varful de actiune este la 5-8 ore
- Humulin N, Monotard, Insulatard

3. Insuline cu actiune lenta sau prelungita, ultralente- notate cu U( bazale)

- activitatea incepe la cteva ore si dureaza 24 ore
- Levemir, Lantus
4.Insuline premixate cu debut rapid si actiune prelungita – 24 ore-
- Humalog Mix, Humamix, Mixtard, Insu,an Comb
5. Insuline premixte si analogi cu debut rapid si actiune prelungita
- dureaza 24 ore
- Humamix,Mixtard , Novomix, Insuman Comb
Prezentare
- flacoane de sticla 5ml/40u.i./ml sau 100u.i./ml- se aspira cu seringa
- seringi preumplute
- cartuse preumplute numite pen-uri: de 1,5 sau 3ml cu 100u.i./ml
- pompa sau micropompa(elibereaza treptat insulina 24ore/zi doza necesara).

Modul de pastrare al insulinei

Flacoane, cartuse,pen-uri, nedeschise – la frigider intre 2-8 gr. 2 luni
Flacoane, cartuse,pen-uri deschise, la frigider la 2-8 gr.maxim 1 luna
Flacoanele se pot pastra si la temperatura camerei intunecoase si racoroase, timp de
o luna.
Se scoate din frigider inainte cu o ora. Se incalzeste inainte de administrare.
Preparatele insulinice pot fi – clare: insulina cristalina
- lactescente-semilente si lente: trebuie omogenizate
inainte de utilizare prin culcare si rotire a flaconul de mai multe de ori, sau frecare
intre palme, nu se agita pt.ca apar bule.

Locuri de electie pentru administrare

- flancurile peretelui abdominal
- 1/3 inferioara a abdom.la cel putin 3-5 cm lateral de ombilic, nu pe linia mediana
- regiunea externa a bratului
- regiunea anterioara a coapselor
- regiunea fesiera supero-externa
- regiunea supra si subspinoasa

Locurile de administrare trebuie alternate:

- insulina actioneaza cel mai rapid cand este administrata S.C abdominal,apoi la
brate, coapse, fese
Se recomanda- dimineata flancurile abdominale/seara in coapsa
(recom: dimin.abdomen/ pranz brat dr/cina coapsa dr/la culcare coapsa stg/)
- introducerea constanta in acelasi loc duce la lipodistrofie= depresiuni cutanate
noduli, depozite de grasime, prin atrofia tesutului adipos.
- in brat rezorbtia e mai mica decat abdominal si de 2 ori mai mare ca la coapsa
- nu se amesteca tipurile de insulina

Factori care influenteaza absorbtia insulinei

- efortul fizic si expunerea la caldura,masarea zonelor: cresc absorbtia insulinei
- expunerea la frig: incetineste absorbtia insulinei
Stabilirea dozei necesare se face in functie de
- tipul de insulina folosit
- numarul de injectii/zi
- intervalul dintre doze
- modificarile din alimentatie sau schimbarea programului de activitate
- medicatie complementara
- exercitii fizice, gimnastica
- conduita terapeutice postnatala

Reguli de administrare
- preparatul si doza sunt stabilite de medic
- orice schimbare se face doar la indicatia medicului, cu prudenta si supravegheat
- dozele de insulina se masoara in unitati- insulina cu 40 u/ml,sau 100 u/ml
- administrarea se face cu seringi de insulina cu gradatii pentru 40 sau 100 u/ml
- seringile nu se refolosesc dupa utilizare
- injectia se face cu 15 min.inainte de masa, functie de preparatul folosit
- solutia sa fie la temperatura camerei, rotez locul, nu folosesc alcool la
dezinfectare

Tehnica injectarii insulinei

- se verifica valabilitatea flaconului, aspectul solutiei,tipul de insulina, calea de
administrare
- se respecta protocolul de spalare si dezinfectie al mainilor
-se dezinfecteaza locul si zona fara alcool sau se sterge uscat daca a folosit alcool
(alcoolul inactiveaza insulina)
Se aspira in seringa cantitatea de aer egala cu doza de insulina de administrat.
Se punctioneaza dopul de cauciuc si se intoarce flaconul, se introduce aerul sub
presiune si se lasa sa curga liber insulina in seringa pana la obtinerea dozei
necesare, apoi se scoate aerul si se schimba acul.
- se face pliu cutanat la 45 sau 90 gr.si se introduce acul rapid, se injecteaza lent,
se asteapta 6 secunde apoi se scoate rapid acul.
Se mentine pliul pana la terminarea injectiei.
Injectarea in pliu reduce riscul de injectare intramusculara accidentala.
- NU se freaca si NU se maseaza locul
- se pastreaza distanta de minimum 4 cm de locul injectiei precedente: risc de
lipodistrofie
Daca se folosesc amestecuri de insulina, se respecta ordinea de incarcare in seringa
recomandata de medic.

Cauze hipoglicemie – nivel scazut de insulina prin:

- doza prea mare de insulina
- absenta sau intarzierea meselor
- exercitii fizice sau activitate in exces, consum alcool, droguri
- boli infectioase, boli endocrine, tulburari de tranzit
- schimbarea necesarului de insulina
- interactiuni cu alte medicamente hipoglicemiante

Semne hipoglicemie= apare BRUSC, TEGUMENTE UMEDE=transpiratii reci

- ameteli, palpitatii, vedere neclara, tremuraturi, iritabilitate,cefalee
HTA, foame
Interventie: diabeticul sa aiba la el bomboane sau tb.cu glucoza
pacientii inconstienti – perfuzie cu glucoza

Cauze hiperglicemie- nivel crescut de insulina prin:

- doza insuficiente de insulina
- glicemie crescuta
- aport alimentar mai bogat in glucide decat cel indicat
- febra, infectii

Hiperglicemia prelungita determina acidoza diabetica: apare LENT, PIELE

USCATA inapetenta, ameteli,facies rosu, sete, pierderea cunostintei,
halena acetonica, glicozurie, tahicardie, greturi, varsaturi,
respiratie Kussmaul, deces

Alergia la insulina
- local: eritem, edem,prurit
- general: eruptii pe tot corpul, respiratie suieratoare, zgomotoasa, hTA, soc
anafilactic.
 19. ADMINISTRAREA PREPARATELOR CORTIZONICE

Cortizolul si Cortizonul sunt glucocorticoizi

Cortizolul-este hormonul principal al glandei corticosuprarenale.

Cortizonul-un hormon secretat de corticala suprarenalei,=corticosteroid natural,
folosit pentru preparate sintetice(medicamente) necesare in tratarea unor afectiuni.
Cortizonul influenteaza:
- metabolismul apei, al sarurilor minerale,(K,Na,Cl),
-metabolismul glucidic, lipidic, protidic,
-asigura functionarea normala a organismului in conditii de stres fizic sau psihic.

Actiune
- antiinflamatorie- reduce inflamatia, durerea, pruritul, edemul local,
-creste secretia gastrica de HCl,
- favorizeaza retentia de sare si apa,
-antialergica, antiedematoasa – scade edemul cerebral

Indicatii– afectiuni reumatice,RAA,

-astm bronsic, soc anafilactic,
-alergii, rinita alergica, edem glotic,
- boala Adidson (hipofunctia corticosuprarenalei), edem cerebral, neoplazii, artrita,
artroza, vasculita, afectiuni dermatologice, psoriazis, dermatita atopica, eritem
medicamnetos, afectiuni gastrointestinale, boala Crohn, Psoriazis
- afectiuni hematologic : leucemie, prurpura trombocitara, anemie.
- afectiuni oftalmologice: conjunctivite, uveite
- pacient cu transplant de organe( ca imunosupresor), guta, scleroza multipla
Cortizonul NU vindeca ci impiedica efectele unui agent cauzal, deci are actiune
simptomatica, paliativa

Nu se administreaza in infectii fungice, bacteriene sau virale pentru ca slabeste

raspunsul imunitar
Nu se aspira antibioticul in aceeasi seringa cu cortizonul
Interactioneaza cu aspirina, anticoagulantele, diureticele, insulina, ciclosporina,
anticonvulsivantele
Tratamentul cu cortizon poate fi pe termen scurt sau lung.
La intreruperea tratamentului pe termen lung se administreaza ACTH in doze
progresive pentru stimularea suprarenalelor si asociat cu antibiotic
Hipofiza produce ACTH care stimuleaza suprarenala pentru formarea de cortizol.

Reactii secundare

- creste secretia gastrica de HCl, risc de ulcer gasric sau duodenal

- dureri epigastrice, greata, varsaturi, hematemeza, melena
- retentie salina –(creste Na)- retine de apa in tesuturi, cu aparitia edemelor in cazul
aportului de sare in timpul tratamentului
- perturba metabolismul apei, sodiului, glucidelor si proteinelor
- crestere in greutate, hirsutism la femei
- creste glicemia si necesarul de insulina la diabetici
- influenteaza constantele hemogramei: (creste nr.de eritrocite,neutrofilie,
limfopenie, eozinopenie)
- creste T.A., tahicardie, dureri oculare, creste TIO, vedere incetosata, convulsii,
incetinirea cresterii la copii.
- scade potasiul(K) si calciul(Ca) si Proteinele
- creste riscul de osteoporoza, fracturi
-cresta nivelul colesterolului
- intarzie cresterea la copii, tulburari de ciclu menstrual
- scade rezistenta organismului la infectii
- atrofie suprarenala – da corticodependenta
- insomnie, iritabilitate, euforie, depresie,
- fenomene de hipocorticism: boala Cushing
- intarzie cicatrizarea

Forme de prezentare
Se administreaza sub forma de tablete, preparate injectabile fiole sau flacoane I.M.
sau I.V.,intraarticular, unguente, spray
Tablete : Prednison,Prednisolon, Decortin, Medrol, Metilprednisolon: se
administreaza in doza unica dimineata intre ora 6-8 cand secretia suprarenalei este
maxima, sau impartit in 3 doze/zi, dupa mese.
Tratamentul se incepe cu doza maxima, de atac, apoi se scade progresiv pana la
doza de intretinere.
Solutii injectabile I.M. sau I.V., intraarticular,
Hidrocortizon hemisuccinat - flacoane de 100mg
Doza maxima/zi este de 1000mg (1gr)
Hemisuccinat de Hidrocortizon –HHC- fiole de 25mg cu solvent- adm.strict I.V.
Hidrocortizon acetat – se adm.S.C. sau intraarticular
Dexamethasona f.2ml, de 4 sau 8 mg. – I/M , I.V.
Solu-decortin
Flebocortid – pulbere 100mg+ fiola 2ml solvent
Solu-Medrol
Unguente: Fluocinolon…pe tegumente si mucoase
Unguent oftalmic cu Hidrocortizon
Flacoane inhalante – se administreaza respirator prin aerosoli
Spray
Dieta
- dieta hiposodata – 1-3 gr sare/zi
- dieta hipoglucidica
- dieta hiperproteica, hiperpotasica

Interventii Asistent Medical

- invata pacientul modul de administrare
- da indicatii pentru reducerea consumului de sare si glucide
- cresterea aportului de proteine, Ca, K, Fosfor
- monitorizeaza glicemia ( risc de diabet cortizonic)
- recolteaza sange pentru glicemie, ionograma
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor, lenjeriei pt.prevenirea infectiei
- tratarea corecta si imediata a oricaror infectii
- respecta doza si ritmul de administrare a medicatiei
- asepsie perfecta la administrare parenterala
- la indicatia medicului administreaza inhibitori ai secretiei gastrice
- supravegheaza si noteaza zilnic in F.O.: TA, greutatea, bilant ingesta/excreta
- supravegheaza scaunul (ulcer gastroduodenal)
- sesizeaza aparitia efectelor secundare: insomnie, euforie, depresie, dureri
epigastrice, edeme si anunta medicul
Educatia pacientului
-sa evite aglomararile, expunerea la infectii
- igiena riguroasa, monitorizare plagi
- sa ia medicatia dupa masa, si pansamente gastrice
- sa respecte orarul de administrare
- sa evite situatiile de stres
- sa nu modifice dozele fara acordul medicului
- sa monitorizeze semnele si simptomele ce apar: anorexie, greata, varsaturi,
ameteala, depresie, poliurie, scadere sau crestere in greutate
- sa se cantareasca periodic
- sa observe edemele fetei sau ponderale, monitorizare TA
- dieta hiposodata, hipoglucidica, hiperproteica
- sa echilibreze efortul fizic cu perioadele de repaus
- sa evite suprasolicitarile
- sa nu faca vaccinari (risc de complicatii neurologice)
- sa nu intrerupa tratam. brusc sau fara acordul medicului, scade doza trepta
- sa nu ia medicamente fara acordul medicului
- monitorizare pt. hemoragii gastrice, hematemeza, melena
pt. glicemie- regim echilibrat glucide
se verifica urina pt. glicozurie
- risc de osteoporoza: dieta bogata in calciu si proteine, exercitii fizice zilnic
- evita NaCl in preparate injectabile
- insomnie, cosmar, izolare, schimbari de dispozitie
- carnet de identitate cu specificatia ca este corticodependent
Anticoagulantul si Insulina SCAD eficienta corticoterapiei.

20. ADMINISTRAREA ANTIBIOTICELOR

Antibioticele sunt medicamente care se folosesc in tratamentul bolilor infectioase

produse de bacterii, protozoare, fungi

Acţiune :
- bacteriostatica - inhiba dezvoltarea germenilor
- bactericida - distrug germenii
- antimicotica - distrug miceliile (ciupercile)

Scopul administrarii antibioticelor

- terapeutic, pentru tratarea bolilor
- preventiv, pentru a preveni aparitia unor manifestari patologice
- nu se folosesc in infectii virale

Clasificare după spectrul de activitate

- spectru ingust - asupra cocilor, bacililor gram+: Penicilina, Streptomicina
- spectru larg – asupra cocilor, bacililor, clamidiilor: Tetraciclina, Cloramfenicol
- spectru limitat – numai fata de bacterii (antituberculoase)
Se administrează după rezultatul la antibiograma
- recoltarea pentru antibiograma se face inainte de prima doza de antibiotic
- alegerea antibioticului se face pe baza antibiogramei: rezultat in 48-72 ore

Clasificare in functie de acţiune:

Antibacteriene
Antivirale
Antifungice
Tuberculostatice
Antineoplazice
Calea de administrare

- mucodermica: oculara, nazala, auriculara, orofaringeala(inhalatii), vaginala

- enterala – absorbtie prin tractul gastrointestinal
- parenterala -injectii sau perfuzii: ID,SC,IV,IM, intrarectal, intraosos, intraarterial
Medicamentele adm. I.V. intra imediat in circulatia sanguina si actioneaza imediat.
De aceea antibioticele se fac de obicei I.V.,pentru raspunsul imediat si constant.
Durata terapiei variaza in functie de afectiune: in infectii acute 7-10 zile
Unele antibiotice sunt nefrotoxice, altele hepatotoxice, ototoxice, neurotoxice.
Tratamentul de scurta durata si concentratie scazuta creeaza rezistenta la
antibiotice.
Precautiuni la administrare: se respecta
- pacientul potrivit
- medicamentul potrivit, durata administrarii
- doza potrivita
- calea de administrare
- ritmul (timpul)
- data expirarii
Ritmul de administrare tine cont de :
-păstrarea constanta a concentraţiei antibioticului in sânge
- viteza de inmultire a germenilor in organism, timpul de eliminare al antibioticului
din sânge.
Intervalul intre doua administrări trebuie sa fie mai mic decât timpul in care se
păstrează in sânge o concentraţie constanta de antibiotic si de timpul necesar
dezvoltării unei generaţii microbiene.
Unele medicamente se administreaza cu o ora inainte sau la 2 ore dupa masa,
pentru a preveni inactivarea de catre secretia gastrica
Parenteral antibioticele se administreaza singure, nu se amesteca cu alt medicament
pentru a evita incompatibilitati care cauzeaza inactivarea lor
I.M. se injecteaza profund in masa musculara si se roteste locul
I.V. se administreaza diluate, lent pentru a nu irita vena, apoi se spala vena cu 10ml
ser pentru a nu ramane din doza pe cateter sau tubul perfuzorului.

In cursul tratamentului cu antibiotice se va observa:

- scaderea febrei si leucocitelor, cresterea apetitului si starii de bine
- in plagi infectate scad semnele de inflamatie
- in infectiile respiratorii se observa scaderea dispneei, tusei, secretiilor
- in afectiuni ale tractului urinar scade frecventa urinarii, disuria si bacteriuria.
Pacientul are dreptul de a sti ce i se administreaza, efectele adverse, si dreptul de a
refuza medicatia.
Clasificarea medicamentelor dupa uz
Medicamente de uz intern - ajung in circulatia sanguina pe diferite cai:
- orala, parenterala
Se prezinta sub forma de : pudre, siropuri,picaturi, potiuni, suspensii, comprimate,
tablete, drajeuri, capsule, granule, supozitoare
Medicamente de uz extern- unele sunt aplicate pe pielea sanatoasa, altele se
folosesc pentru tratarea leziunilor cutanate
Medicamente de uz local –coliruri, aerosoli. Pe ambalajul lor scrie data expirarii,
deoarece substanta activa se degradeaza dupa un timp.
Medicamente generice- contin aceeasi substanta ca produsul original, echivalente
din punct de vedere al dozei si eficacitatii, dar cu 20-90% mai ieftine decat
originalul.

CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR

1.BETALACTAMINE
a.Peniciline - Penicilina G , Penicilina V= Actioneaza pe streptococ
- Oxacilina = Actioneaza pe stafilococ
 - Ampicilina= Actioneaza pe streptococ, stafiloc
- Carbenicilina, Timentin= Actioneaza pe bacii piocianic
b.Cefalosporine
- generaţia I – Cefalexin
- generaţia II - Zinat, Axetine
- generaţia III - Cefort, Ceftamil
- generaţia IV – Cefoxim
c.Carbapenemi - Meronem, Tienam
Actioneaza pe germeni cu rezistenta mare la alte antibiotice
d.Monobactami

2.AMINOGLICOZIDE

- germeni gram- Kiebsiella, bacili Coli

- generaţia I- Streptomicina, Kanamicina, Neomicina
- generaţia II - Gentamicina
- generaţia III – Amikacin

3.TETRACICLINE– sunt bacteriostatice

-generaţia I - Tetraciclină, Oxitetraciclina
- generaţia II-Doxiciclina

4.MACROLIDE - Eritromicina, Claritromicina, Azitromicina

5.CHINOLONE - Acid Nalidixic, Norfloxacin, Ciprofloxacin

Actioneaza pe bacilul piocianic, Klebsiela

6.Derivaţi Imidazolici - Metronidazol = Actioneaza pe germeni anaerobi

7.Cloramfenicolul– Cloramfenicol

8. Lincosamine– Lincomicina

9.Glicopeptide - Vancomicina

10. Polipeptide ciclice - Colistin, Polimixina B , Bacitracina

Actioneaza pe bacilul Coli

FORMA DE PREZENTARE - CALE DE ADMINISTRARE - ORAR

- tablete- Augmentin, Ospen,orala
- capsule operculate-Ampicilina, Oxacilina orala
- siropuri - Augmentin, Amoxicilina orala
- unguente cu Kanamicina. Clotrimazol local pe tegumente
- mucoase: ovule –Nistatin, Nizoral - vaginala seara dupa spalatura vaginala
- pulbere - Baneocin, Neobasept local 2-3 /zi
- spray - Bioparox local pe mucoasa nazala sau bucala. Un puf la 4 h
- fiole - Gentamicina, Amikacin
- flacoane cu pulbere- Cefort, Ceftamil - parenteral: iv,im
- flacoane cu soluţie perfuzabila - Metronidazol,Tienam

Testarea sensibilităţii
Înainte de administrarea oricărui antibioticului se face testarea sensibilităţii.
Pentru cele administrate pe cale parenterala prin injectarea intradermica a l/100 din
soluţia antibiotica.
Pentru cele admninstrate peros se testează o cantitate minim; sublingual.
Pentru cele administrate topic se testează o cantitate minima pe o zona de tegument
pe fata anterioara, a antebraţului.
O alta modalitate de testare este mucoasa conjunctivala.

Reacţii adverse Toxicitate

Unele antibiotice administrate prelungit, dau reacţii toxice in organism.

Streptomicina = ototoxica
Kanamicina = nefrotoxica
Eritromicina - hepatotoxica
Reacţii alergice: erupţii tegumentare, soc anafilactic
Reacţii biologice: apariţia rezistentei microbiene la antibiotice
Anafilaxia: apare in primele minute dupa administrarea medicamentelor si se
manifesta cu hTA, care apare datorita vasodilatatiei si colapsului circulator,
distress respirator, care apare datorita bronhospasmului si edemului laringian,
urticarie, varsaturi, diaree.
Suprainfectia – apare pe durata terapiei deoarece germenii sunt rezistenti la
medicament
Stomatite – gura inflamata, pete albe pe limba
Vaginita – iritatie in zona perineala, prurit si scugeri vaginale
Flebita – pentru ca antibioticul irita vena

TESTAREA LA ANTIBIOTICE
SE DILUEAZA 1gr. DE SUBSTANTA ACTIVA A MEDICAMENTULUI CU

10ml. SER FIZIOLOGIC

La flaconul de 1,5 gr. diluez cu 15ml ser fiziologic

TESTARE - PENICILINA DE 1.000.000 U.I.

- AMPICILINA 1 gr.

- CEFORT 1gr.

Se dizolva flaconul in 10ml.ser fiziologic

Rezulta dilutia de 100.000 UI/ml

In seringa de 10 ml aspir 1 ml din solutia diluata si adaug 9 ml ser fiziologic

Rezulta dilutia de 10.000 UI/ml

Evacuez 9 ml din seringa, ramane 1ml si adaug 9 ml ser fiziologic

Rezulta dilutia de 1000 UI/ml

In seringa de Insulina = de 1ml: aspir = 0,3-0,5ml

Injectez I.D. lent 0,3-0,5ml pe fata anterioara a antebratului

LA COPII concentratia este de 100 U.I.

Deci din dilutia de 1000 UI + 9 ml ser fiz. administrez cu serina de 1ml=0,1ml

Tehnica

- respect protocolul de spalare si dezinfectie a mainilor- imbrac manusi

- dezinfectez locul punctiei
- intind si imobilizez pielea antebratului cu indicele si policele mainii stangi
- cu dreapta introduc acul seringii cu bizoul in sus in grosimea dermului
- injectez lent solutia pana la vizualizarea unei papule cu aspect de coaja de
portocala cu diametrul de 5-6 mm si inaltimea de 1,2mm.
- retrag brusc acul si NU TAMPONEZ.
Semnez locul. Pot face cercul la 10 mm de locul injectarii.

Reorganizez: acele la taietoare, seringa+manusi la cutia colectoare pt deseuri

infectioase, flaconul si ambalaje in sacul de gunoi.
Spal mainile,

Pacientul va fi supravegheat din punct de vedere al starii generale si al reactiei

locale, pana la interpretarea reactiei cutanate.
Educ pacientul sa nu stearga zona si sa nu o preseze.

Dupa 15-30 minute citesc reactia locala

Daca este ALERGIC apare la locul injectarii antibioticului:
ERITEM, PAPULA PRURIGINOASA CU TENDINTA LA EXTINDERE
EDEM, ERITEM, URTICARIE. Anunt medicul.

Rezultat negativ- diametrul < 10 mm= pot administra

Rezultat pozitiv – diametrul> 10 mm= am alaturi antihistaminice la nevoie
( adrenalina , HHC)

Se poate face test martor negativ:

Se administreaza cu alta seringa un volum de ser fiziologic echivalent pe antebratul
contralateral.
Consemnez rezultatul in F.Obs.

TESTARE - PENICILINA DE 400.000 U.I.

Se dizolva flaconul in 4ml ser fiziologic

Rezulta dilutia de 100.000 UI/ml

In seringa de 10ml aspir :1ml + 9ml ser fiz.

Rezulta dilutia de 10.000 UI/ml

Din solutia de 10.000UI aspir in seringa de 10ml :1ml+9ml ser fiz.

Rezulta dilutia de 1000 UI/ml
Din aceasta aspir 0,3-0,5ml in seringa de 1 ml(de insulina) si administrez I.D.

Citesc in 15-30min

TESTARE - AMPICILINA SI OXACILINA flacoane de 250mg=0,25gr

Dizolv flaconul cu 2,5ml ser fiziologic=concentratie 0,1gr/ml

Iau 1ml+ 9ml ser fiz.= rezulta concentratie de 0,01gr/ml

Iau 1ml+ 9ml ser fiz.=rezulta concentratie de 0,001gr/ml

Din aceasta dilutie injectez cu seringa de 1ml: 0,3-0,5ml I.D.

Citesc in 15-30min

TESTARE - KANAMICINA flacon de 1 gr.

Diluez flaconul cu 10 ml ser fiz.= concentratie 0,1gr/ml

Iau 1 ml+ 9ml ser fiz.= concentratie 0,01gr/ml

Iau 1 ml+ 9ml ser fiz.= concentreatie 0,001gr/ml

Din aceasta dilutie injectez cu seringa de 1ml: 0,3-0,5ml

Daca in 20 minute apare halou+ prurit = reactie alergica, NU administrez.Anunt.

TESTARE - STREPTOMICINA flacon de 80mg= 0,08gr

Un flacon de 0,08gr dizolvat in 10ml ser fiz.=concentratie 0,008gr/ml

Iau 1 ml+7 ml ser fiz.=concentratie 0,001gr/ml

Din aceasta solutie se administreaza 0,3ml I.D.

Se citeste dupa 15 min.

Daca apare:HALOU, INDURATIE, CONGESTIE este alergic

TESTARE - GENTAMICINA fiola de 40mg.=0,04gr

1 fiola de 0,04gr +10ml ser fiz.=concentratie 0,004gr/ml

Iau 1ml din acesta+ 3ml ser fiz.= concentratie 0,001gr/ml

Administrez 0,3ml I.D.

Citesc dupa 15 min.

Daca apare: CONGESTIE, HALOU ALB EXTENSIV PESTE CONGESTIE=

este alergic – anunt

Manifestarile alergice pot apare chiar si la doza minima de antibiotic.

Manifestari alergice:- eruptie papuloasa scarlatiniforma

- prurit, mai ales ocular(‘nisip in ochi’)
- edem, eritemul fetei

Manifestari se soc anafilactic: - agitatie, senzatie de sufocare

- greata, varsaturi, diaree, paloare
- transpiratii reci, hTA, pana la colaps

Tratament de urgenta

- adrenalina ½ sau 1 fiola i.v.lent

- HHC i.v.
- Gluconat de Ca sau Clorura de Ca i.v. lent
- Antihistaminice

Anafilaxia este o reactie rapida cu potential fatal:(se produce in secunde sau

minute): urticatie, prurit, hTA, dispnee, dreri abdominale, edem lingual si
laringian, diaree, lipotimie, puls filiform.

Testarea la antibiotice se face si pe mucoasa conjunctivala.

Se pune o picatura din dilutia 1000U.I./ml in sacul conjunctival.
Dupa 15 min.local apare hiperemie = este alergic.
Unele substante dau necroze la intradermoreactie ( citeste intotdeauna prospectul)
Unele antibiotice nu se pot testa prin I.D. – doar Alergologul
Nu uita sa folosesti seringi de 1ml de insulina cu ac fin de 29G.
Deci: solutia de testat=0,3-0,5ml strict ID= papula 4-6mm
Nu depasi dermul pt ca o faci subcutanat.

Contraindicatii absolute – convalescenti dupa boli infectioase

- refuzul pacientului
- afectiuni severe cardiace, respiratorii, renale (pot decom
pensa sau agrava boala)
- persoane foarte alergice la medicamente sau alergenii
testati
- exeme, psoriazis pe suprafata mare
Contraindicatii relative – trat. cu antidepresive, antihistaminice, antiacide, cortizon

Intervenţii

- asistenta recoltează produse biologice pentru antibiograma

- verifica valabilitatea medicamentului si prescriptia medicului
- diluează antibioticul in functie de calea de administrare si de prospect (Penicilina
in 5 ml im, 20 ml iv)
- păstrează regulile de asepsie
-la copii calculează dilutia indicata de medic, doza se calculează pe Kgcorp / zi si
pe vârsta
- evita asocierea de antibiotice in aceeaşi seringa
- injectarea se face imediat după dizolvare, se observa reactiile adverse

Interactiuni medicamentoase
- cloramfenicolul reduce efectul anticonvulsivantelor si anticoagulantelor
- furosemidul reduce efectul de ototoxicitate al aminoglicozidelor(strepto)
- solutiile cu pH prea alcalin sau prea acid inactiveaza antibioticul
-HHC si Heparina sunt incompatibile cu penicilina, kanamicina, tetraciclina,
cloramfenicol si se vor administra iv separat.

21. ADMINISTRAREA ANTICOAGULANTELOR

Anticoagulantele = medicamente care impiedica coagularea sângelui, acţionând
asupra factorilor plasmatici ai coagulării.

Scop:

1.profilactic

- pentru profilaxia trombozelor venoase si a emboliei postoperatorii in intervenţiile

pe abdomen, bazin si membre inferioare
- in chirurgia vasculara
- in traumatisme mari de bazin si membre inferioare
2.curativ:
- in tromboflebite
- in embolii
- in afecţiuni cardiace (insuficienta cardiaca congestiva)
- in IMA pt a evita extinderea zonelor de necroza si pentru a preveni tromboza
vaselor coronariene
- in explorările funcţionale ale aparatului cardiovascular

Cai de administrare:
- calea subcutanata - prin injecţii in tesutul celular subcutanat si periombilical
(Heparina, Calciparina, Fraxiparina)
- calea intravenoasa – Heparina prin PEV sau injectomat- Heparina in PEV cu
ser fiziologic
- per os - Trombostop , Sintrom
- pe suprafata tegumentelor : Hepathrombina. Variterp, Lioton ,Alle gel

Forme de prezentare :

HEPARINA – se adm. strict I.V.

- Heparina injectabila - fiole de l ml, 5 ml, conţin 5000 ui heparina,
- Heparina Sandoz flacoane cu 2500 ui/5ml, fiole de 1ml si 5ml - 5000ui
- Heparina sodica –solutie injectabila, flacoane de 5 ml-5000ui/ml
- efect rapid, se administrează la 2-3-4-6 ore, impiedica acţiunea trombinei asupra
fibrinogenului.
Heparina nu se amesteca in perfuzie cu preparate de calciu, sau alte medicamente
Heparina este inactivata de sucurile digestive.
CALCIPARINA , FRAXIPARINA, CLEXANE, FRAGMIN, CLIVARIN - seringi
preumplute
TROMBOSTOP - tablete, efect mai lent, se administrează la 8 - 12 - 24 ore
HEPATHROMBINA - unguent sau gel, se aplica pe tegumente de 3- 4 ori pe zi
prin masaj in sensul circulaţiei venoase, in contuzii, hematoame, entorse.

Inaintea tratamentuui cu anticoagulante se determina timpul de protrombina.

Tratamentul se incepe cu Heparina si se continua cu Trombostop, Sintrom,
Pradaxa, Xarelto, Eliquis
Tratamentul cu anticoagulante are ca indicaţie deosebita controlul permanent al
coagulogramei = timp Quick, timp Howell, INR (International Normalized Ratio)
Sunt contraindicate injecţiile intramusculare si intravenoase (datorita tendinţei de a
face hematom după orice traumatism).
In cazul in care este necesar un tratament se prefera administrarea intravenoasa
(iv sau PEV)
Accidente: epistaxis, gingivoragii, hemoptizii, hematemeza, hemoragii cerebrale,
metroragii, hematoame, hematurie

Observatii: efectul anticoagulantului este influentat de :

- aspirina, paracetamol, laxative, hormoni tiroidieni = cresc efectul
- pansamente gastrice, carbune medicinal, barbiturice = scad efectul
Nu se fac endoscopii si nici punctii
Se monitorizeaza FV, febra,voma
Bula din seringile preumplute NU se scoate
Se supravegheaza aparitia hemoragiilor:gingivoragii, epistaxis, hematurie, melena,
Intervenţii:
- asist. recoltează INR, timp Quick, timp Howell,Timp Protrombina
- supraveghează apariţia accidentelor hemoragice
- administrează medicatia indicata, respecta doza, calea si ritmul de administrare
- verifica valabilitatea, aspectul, culoarea, integritatea medicamentului
- respecta asepsia
- aplica unguentul pe zone de tegument fara iritaţii sau plăgi:

Tehnica injectiei

- se dezinfectează zona, cu mana stânga se face pliul, cu dreapta se introduce acul

perpendicular pe pliu, se menţine pliul in timpul injectării, pentru a evita
introducerea solutiei intramuscular, dupa injectare se mentine acul in tesut aprox.6
secunde pentru a evita refularea medicamentului prin intepatura, se extrage acul, se
da drumul la pliu, se aplica tamponul cu alcool.
Nu se maseaza locul pentru a nu favoriza aparitia hematomului
In timpul tratamentului cu anticoagulante nu se recolteaza analize de la membrele
inferioare si nici injectii im.

Educatia pacientului
- sa ia medicatia dupa orarul stabilit de medic
- sa nu modifice singur dozele
- sa nu intrerupa brusc tratamentul
- sa observe semne de supradozare= hemoragii
- recoltare periodica probe de coagulare
- sa anunte stomatologul ca ia anticoagulante
- sa nu practice sporturi violente
- sa evite expunerea la caldura= creste efectul
-sa aiba alimentatie echilibrata
- fara alcool, fumat
- sa evite taieturile, hemoragii=pune pansament compresiv
- sa aiba asupra sa card cu grupa sanguina si anticoagulantul folosit

22. ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU SONDA PERMANENTA

A DEMEURE

Sondajul vezical = introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in vezica urinara
realizând o comunicre cu mediul extern.
Sonda urinara permanenta se instalează la indicaţia medicului.

Menţinerea ei se face pe perioade scurte, medii si lungi.

Pe perioada scurta - in retentia acuta de urina - se menţine câteva ore
Pe perioada medie - in timpul si după unele intervenţii chirurgicale (histerectomie,
adenom de prostata)
 - in cazul traumatismelor sau rupturilor de uretra, uretere, vezica
urinara, se face monitorizarea debitului de urina
Pe perioada lunga - retentie cronica de urina, stricturi uretrale
- paraplegii, come, arşi

Reguli
- respectarea asepsiei
- tamponul se foloseste o data la fiecare stergere
- dezinfectia la femei se face dinspre simfiza spre anus
- la barbati se sterge cu dezinfectant orificul meatului uretral
- gosimea cateterului trebuie sa fie mai mica decat orificiul meatului uretral
- cateterul se lubrefiaza cu ulei steril
- se goleste punga de urina la 6-8 ore
- sacul colector va fi totdeauna sub nivelul vezicii urinare
- se face bilantul ingesta/excreta
- Sonda se schimba la 15 zile

Pregătirea materialelor:
De protecţie: aleza, muşama, paravan
Sterile: sonda Foley, ulei de parafina, pensa Pean, manusi, comprese, seringi, ser
fiziologic, subst dezinfectante (betadina, clorhexidina)
Nesterile: punga colectoare, tavita renala, manusi, materiale pt toaleta organelor
genitale (apa săpun, prosop, plosca), recipient pt deşeuri patologice

Pregătirea bolnavului:

Psihica : informare, explicare, consimţământ, menajarea psihicului pacientului

Fizica :

- decubit dorsal, poziţie ginecologica la femei, se izolează patul cu paravan

- bolnavul se descoperă in partea inferioara a corpului, se aseaza muşamaua si
aleza, se aseaza plosca sub regiunea genitala, se scoate perna de sub cap
- asistenta imbraca manusi de unica folosinţa si executa toaleta organelor genitale
externe
- la femei: dinspre simfiza pubiana spre anus, se insista intre labii si la orificiul
uretral
- la bărbaţi: se insista in dreptul glandului si orificiului uretral - se strerge cu
prosop, se retrage plosca, se scot mânuşile, se spală
Tehnica:
- se executa in condiţii de perfecta asepsie
- racordează sonda la prelungitorul pungii de urina mentinand sonda sterila

- la femei–spalare maini, imbraca manusi,aseaza bolnava in poziţie ginecologica

- face dezinfectia regiuni genitale folosind fiecare compresa o data, apoi o
arunca,
- se dezinf labiile mari, labiile mici, orificiul uretral dinspre simfiza spre
perineu, cu compresa in pensa, schimba manusile, cu cele sterile
- lubrefiaza sonda cu ulei de parafina steril
- prinde sonda sterila cu mana dreapta, ca pe un creion, iar cu mana stânga
desface labiile mari si trage in sus spre simfiza pubiana.
Se evidenţiază cu atenţie meatul urinar (sub clitoris si deasupra vaginului),
se introduce uşor sonda, apoi se urmăreşte pana incepe sa curgă urina pe
prelungitor.
- se mai introduce 2 -3 cm ca sonda sa fie sigur in vezica urinara
- se umfla balonasul cu seringa cu ser fiziologic (cantitate marcata pe sonda)
prin supapa sondei
- se retrage sonda pana opune rezistenta (atunci sonda se afla la orificiul
vezical al uretrei).
- la bărbaţi - aseaza bolnavul in decubit dorsal, cu picioarele uşor desfăcute
- face dezinfectia glandului, preputului si orificiului uretral cu
comprese in pensa (cate o compresa) dinspre meatul uretral spre corp
- imbraca manusile sterile
- lubrefiaza sonda pe toata lungimea (uretra la bărbaţi este mai lunga),
- prinde penisul cu mana stânga, decaloteaza si executa o manevra de tracţiune pe
verticala (pentru ca sonda sa parcurgă mai uşor uretra prostatica), se evidenţiază
meatul urinar.
Cu mana dreapta se introduce sonda, uşor, din aproape in aproape iar când a
apărut urina pe prelungitor, se mai introduce sonda 2-3 cm, se umfla balonasul
corespunzator notaţiei de pe sonda, se retrage sonda pana opune rezistenta, se
recaloteaza penisul pt a preveni parafimoza.

Accidente si incidente:
-sangerare prin golirea brusca a vezicii
- sangerare prin crearea unei cai false sau prin lezarea meatului uretral sau uretrei
- apariţia de sânge pe langa sonda impune oprirea imediata a sondajului si anunţare
medic
- infecţii urinare (nerespectarea asepsiei)
- scurgerea urinii pe langa sonda (sonda de calibru necorespunzator- se schimba
- astuparea sondei cu cheaguri de sânge (se dezobstrueaza prin introducere pe
sonda de ser fiziologic)

Ingrijiri ulterioare:

-se inveleste bolnavul, se urmăreşte curgerea urinii si umplerea pungii colectoare

- punga colectoare va fi intotdeauna sub nivelul vezicii urinare (se evita refluxul
urinii in vezica)
-daca globul vezical a fost voluminos, se întrerupe periodic scurgerea urinii (prin
pensarea sondei) astfel ca debitul sa nu fie mai mare de 200 ml / min prevenind
astfel accidentele hemoragice ce apar in cazul golirii brutale a vezicii urinare
-se va urmări ca tubul colector sa nu fie obstruat sau pensat
-se va goli punga colectoare când se umple, la 24 de ore se schimba punga
colectoare,
-se face toaleta si dezinfectia regiunii genitale de 3-4 ori pe zi
-se face raportul ingesta-excreta - se notează diureza orara si zilnica
- se urmăreşte ca sistemul de drenaj sa nu facă presiune asupra vezicii urinare (se
fixeaza de marginea patului)
- sonda se va schimba in cazul in care nu se poate dezobstrua, sau la 15 zile
- in acest timp se fac spălaturi vezicale cu substanţe dezinfectante : solutie diluata
de betadina, ser fiziologic cu albastru de metil
- asistenta va urmări apariţia semnelor de infecţie urinara: febra, dureri lombare,
urina tulbure, hematurie, scurgeri de puroi pe langa meatul uretral
- se anunţa medicul, se recolteaza urocultura
- recoltare de examen sumar de urina si uroculturi la intevale de o săptămâna
- la indicaţia medicului se incepe reeducarea vezicala: pensarea sondei timp de 3-4
ore timp in care va bea 500mi apa

Educarea pacientului cu sonda vezicala permanenta la domiciliu

- este invatat de necesitatea păstrării masurilor de asepsie
- cum se goleşte punga colectoare
- cum arata urina in caz de infecţie urinara
- sa consume o cantitate suficienta de lichide
- sa calculeze raportul dintre ingerări si eliminări
- sa schimbe sonda la 15 zile, sa-si golească vezica la 3-4 ore pt a evita distensia
 23. PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU RADIOSCOPIA GASTRICA
TRANZIT BARITAT

Radioscopia gastrica = examinarea radiologica, cu raze Roentgen, a stomacului

după administrarea unei substanţe de contrast pe cale orala.
Substanţe de contrast: - Sulfat de Bariu - pulbere alba, flacon de 150 g -
Gastrografin - soluţie incolora, flacon de1 00 ml
Scop:
- studierea morfologiei stomacului
- studierea funcţionalităţii stomacului
- stabilirea diagnosticului

Indicaţii:
- gastrite cronice,
- ulcer gastro-duodenal,
- tumori,
- după puseul acut de HDS (după 21 zile)

Contraindicaţii:
- casectici,
- adinamici,
- femei gravide in prima jumătate de sarcina,
- bolnavi in stare grava,
- in caz de ileus (ocluzii),
- in fistule digestive (perforaţii),
- in puseul acut de HDS,
- peritonita acuta

Pregătirea materialelor:
- 1 fl de Sulfat de Bariu (Gastrografin), cana, lingura de lemn
- se prepara suspensia de Sulfat de Bariu astfel : se amesteca in cana 150 g de
pulbere cu putina apa calda, formând o pasta, apoi se adaugă 200-300 ml apa rece
amestecând cu lingura de lemn
- un purgativ (Ulei de parafina)
Pregatirea bolnavului:
- psihica: educaţie sanitara, suport psihic, explicare, consimţământ
- fizica : - cu 1-2 zile inainte se indica bolnavului un regim neflatulent, uşor de
digerat (supe, pâine prăjită, făinoase,oua, unt, lactate)
- cu 2-3 zile inainte se va evita administrarea de purgative, medicamente pe baza
de bismut, iod, fier, calciu pe cale orala (impiedica vizibilitatea organelor
deexaminat)
- NU se face sondaj gastric inainte de examen, irita mucoasa si produc
hipersecretie
- in seara dinaintea examinării se va face o clisma evacuatoare
- in dimineaţa examenului bolnavul NU va manca, NU va bea, NU va fuma
(fumatul creste secreţia gastrica)
- la copii Bariul se administrează cu lingura, amestecat cu cacao sau lamaie
- la sugari se administrează amestecat cu lapte sau ceai in biberon
- dilutia la copii este- suspensie de bariu: apa , 1:2
Cantitatea este: 100 ml - sugari;
100-150 ml -copil mic;
150-200 ml -copii mari
Tehnica:
- bolnavul este rugat sa se dezbrace in partea superioara a corpului
- este aşezat in spatele ecranului radiologie si este rugat de medic sa
inghita suspensia (fie toata cana, fie cate o gura la intervale de timp
anunţate de medic)
- după terminarea examinării bolnavul este ajutat sa se imbrace si este
condus la pat si este informat ca va avea scaun colorat in alb
Îngrijiri ulterioare:
- după 2 ore de la examen bolnavul are voie sa manânce
- i se administrează un purgativ (o lingura de ulei de parafina)
- daca medicul vrea sa vada si tranzitul intestinal, nu se
administreaza purgativ si bolnavul este readus in serviciul de
radiologie dupa 2-8-12-24 h
 24. ECHOGRAFIA- PREGĂTIREA BOLNAVULUI

Ecografia = metoda imagistica neinvaziva pentru vizualizarea tesuturilor moi ale

corpului cu ajutorul ultrasunetelor prin intermediul ecografului.
Ecograful - are la baza principiul ecoului
- este format din : transductor, calculator, ecran (unele ecografe au posibilitatea de
fotografiere sau de inregistrare video)
- transductorul emite si recepţionează ultrasunete
- intre transductor si pielea bolnavului se face un cuplaj acustic cu ajutorul unui
gel
- ultrasunetele traversează organe, medii lichide, dar sunt oprite de aer si oase
(NU SE EXAMINEAZA PLĂMÂNII SAU OASELE).
- aceste ecouri sunt înregistrate de ecograf, procesate de calculator si transformate
intr-o imagine bidimensionala sau tridimensionala proiectata pe ecran.
Ecografia
- permite vizualizarea organelor interne abdominale: ficat, vezica si canale biliare,
pancreas, rinichi, uretere, vezica urinara, aorta abdominala: forma, dimensiuni,
pozitie.
- stabilirea diagnosticului de sarcina, urmarirea ritmului de crestere a sarcinii,
malformatii
- este folosita si in timpul unor intervenţii chirurgicale, pt a executa punctii
(ghidează acul la paracenteza), pt biopsii sau in scop explorator
- nu are efecte secundare
Ecografia poate fi :
- bidimensionala =Se poate executa : - extern - pe suprafaţa tegumentului
- tridimensionala - 3 D - intern (in cavităţi): vagin, rect, esofag,
- tridimensionala - 4 D vase de sânge
Materiale necesare - gel pentru realizarea contactului pe tegument
- prosop de hartie pentru indepartarea gelului
Pregătirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimţământ
Fizica :
- inaintea unor ecografii este necesara ingerarea unei cantităţi de lichid pentru
umplerea vezicii urinare (pt vizualizarea vezicii si a uterului)
- alte ori se face pe nemancate sau după 2-3 zile de medicatie pt reducerea gazelor
intestinale
- după zona de explorat pacientul sta in poziţie decubit dorsal, decubit lateral sau
poziţie ginecologica se va dezbraca zona de examinat
- se va unge cu gel zona de tegument deasupra organelor de examinat, sau pentru
sondele interne se- acoperă sonda cu un prezervativ si apoi se unge cu lubrefiant
steril
- medicul efectuează ecografia, observa ecranul si indica rezultatul

Ecografia abdominala (bidimensionala externa): reflecta imaginea unor organe

sau structuri abdominale.
Poate evalua: aorta abdominala, ficatul, colecistul, caile biliare, splina, pancreasul,
rinichii, vezica urinara, uterul, ovarele, trompele uterine, prostata
Poate descoperi: anevrisme de aorta, forma, densitatea si structura organelor,
prezenta calculilor, dilataţii sau blocări a unor canale biliare, inflamaţii, tumori,
chisturi, malformaţii
- este folosita si in timpul unor intervenţii chirurgicale, pentru a executa punctii
(ghidează acul la paracenteza), pentru biopsii sau in scop explorator
- stabilirea diagnosticului de sarcina, urmarirea ritmului de crestere a sarcinii,
malformatii
- nu are efecte secundare

Ecografia endovaginala: se face cu VEZICA URINARA GOLITA

Depistează : tumori, malformaţii, infecţii, sarcini ectopice, gemelare, anomalii
placentare
Ecografia 3D = imaginea ecografica tridimensionala a structurilor examinate.
Imaginea are latime, lungime si inaltime
- arata imaginea statica a fătului in uter (fara mişcare)
- se face in scopul identificării unor anomalii congenitale ale fătului
Ecografia 4 D = imaginea ecografica tridimensionala in timp real a structurilor
examinate.
Imaginea are lungime, latime, inaltime si arata imaginea fătului in mişcare in uter
in timpul examinării
Ecografia Doppler = examen care utilizează ultrasunetele pt a măsura viteza
fluxului sanguin, urinar sau oricărui alt fluid si ascultarea sunetului produs de
acesta.
Imaginea si sunetele sunt proiectate pe un monitor si se pot imprima pe hârtie.
Ecografia Doppler permite vizualizarea inimii, vaselor, a circulaţiei sângelui in
creier, in vasele retiniene in afecţiuni vasculare, reumatice, tumorale sau
trombotice ale membrelor.
 25.ENDOSCOPIA

Examinare endoscopica a portiunii superioare a tubului digestiv:

esofag, stomac, duoden

Endoscopia - metoda de examinare a organelor cavitare prin vizibilitate directa cu

ajutorul endoscopului.

Scop:
- diagnostic tumori benigne sau maligne, hernie hiatala
- esofagita, gastrita, duodenita, varice esofagine
- detectare helicobacter pylori
- biopsii, interventii chir. cu laser(polipectomie,hemostaza,laserterapie)
- evaluare ingestie de substante corozive
- identificarea sursei de sangerare
Materiale: - fibroscop flexibil cu 3 canale: - pt.vizualizare
- pt. insuflare aer
- pt. aspirare
- pt. biopsie
- masca, sort cauciuc, manusi, comprese sterile, tavita renala, seringi,
medicatie anestezica:
- xilina, novocaina, medicatie pt. combaterea accidentelor, recipiente
pentru recoltari
Pregatire pacient:
Psihica
- explicare, consimtamant, linistire
Fizica
- NU ia anticoagulante nici antiagregante
- se va recolta sange pt HLG, coagulograma
- testarea sensibilitatii la Xilina
- in seara precedenta se administreaza un sedative (Diazepam)
- tot seara se face o spalatura gastrica cu apa calduta, apoi nu mai mananca
- in dimineata examenului bolnavul nu bea, nu mananca, nu fumeaza
- cu 30 min inainte se administreaza Atropina, Scobutil, Diazepam
- pozitia este DECUBIT LATERAL STANG
- AM serveste medicul cu substanta anestezica, apoi cu fibroscopul, insufla aer,
aspira secretiile gastro-intestinale
- se face anestezia locala a orofaringelui si faringelui cu spray Xilocaina
- medicul efectueaza examinarea, AM pregateste recoltarile pentru laborator

Ingrijiri ulterioare:
- pacientul ramane in laborator 30 minute
- asistenta va supraveghea functiile vitale ale bolnavului, sangerarea, febra
- va bea dupa 2 ore, dupa ce revine reflexul de deglutitie, apoi regim alimentar
semisolid, fara alimente fierbinti
- la nevoie se repeta spalatura gastrica
-daca acuza: disfonie, disfagie, balonare: face gargara, si se fac inhalatii cu mentol,

Incidente si accidente:
- hemoragii - disfagie- infectii- febra
 26. COLONOSCOPIA

Examen endoscopic de vizualizare al colonului cu un colonoscop flexibil de 140

– 180 cm.

Vizualizare: colon sigmoid, descendent, transvers, ascendent, pana la cec.

Se vizualizeaza mucoasa intestinului in toata lungimea lui.

Scop: - diagnostic: cancer, polipi, hemoroizi, rectoragii

- boli intestinale inflamatorii, biopsie, extirpare tumori, polipi

Materiale: - aleza, musama, manusi

- colonoscop cu anexe: sursa de lumina si sistem de aspiratie
- pensa pentru biopsie, eprubete pt. laborator
- anestezice, medicamente pt. sedare, vaselina sterila
- campuri, comprese sterile, substante dezinfectante

Pregatire-
psihica, explica, obtine consimtamantul SCRIS

- pregatire colon:
- 3 zile regim alim. - fara reziduuri: legume cu fibre
fructe, cereale, branza, sosuri
 - recomandat: lactate, peste, pasare, biscuiti
- 2 zile regim hidric
- 4 plicuri de FORTRANS dizolvat in 4 litri de apa bea seara, dinaintea examenului
sau 2l. seara si 2l. dimineata
- ultimul pahar cu 3- 4 ore inainte de examen
- cu 8 zile inainte nu ia preparate cu Fe sau Carbune medicinal
- abord linie venoasa, eventual PEV
- dimineata verific respectarea indicatiilor
- la nevoie, sedare

DECUBIT LATERAL STG. CU GENUNCHII FLECTATI

- lubrefiaza varful colonoscopului cu vaselina sterila

- se introduce aer pentru destinderea peretilor colonului
- urmarim FV, se serveste medicul, se recolteaza pentru laborator

Ingrijire post examen - ramane in sala pana la trezire

- supraveghere FV, durerea abdominala
- hidratare
Atentie - sa nu ajunga vaselina pe lentila aparatului

Incidente - dureri abdominale, febra, frison

- sangerare, perforatie, tahicardie, stop cardiac

Contraindicatii - operatii abdominale recente, hernii ombilicale

- colite ulcerative, ascita, necooperanti
 27. PREGATIREA PACIENTULUI PENTRU UROGRAFIE

Definiţie: metoda curenta de examinare morfofunctionala a rinichilor si cailor

urinare, utilizandu-se substante iodate hidrosolubile administrate I.V.

Materiale necesare:
Toate materialele necesare pentru o radiografie renală simplă.
Substanţă de contrast – urografin 30,60 sau 75%.
Antihistaminice, medicaţie de urgenţă,seringi şi ace pentru injecţii intravenoase.
Cărbune medicinal Ulei de ricin
Materiale necesare pentru clismă (irigator şi canulă).

Pregătirea bolnavului:
Psihic:
Se anunţă şi se explică importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului.
Se explică tehnica investigaţiei – examinarea.
Cu 2-3 zile inaintea examenului, pacientul nu va consuma alimente care conţin
celuloză , fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine şi apă gazoasă.
În ziua precedentă examenului pacientul va consuma un regim hidric (supe,
limonadă, ceaiuri, apă negazoasă, iar seara precedentă se va da o cană de ceai cu
pâine prăjită.
Înaintea examenului pacientul nu mănâncă şi nu consumă lichide.
Pregătirea medicamentoasă:
Cu 2-3 zile înaintea examinării se administrează Cărbune şi Triferment câte 2
tablete de 3 ori pe zi.
În seara precedentă zilei de radiografie se administrează 2 linguri de ulei de ricin.

Pregătirea fizică:
Se efectuează clismă evacuatoare înaintea injectării substanţei de contrast.
Se efectuează testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast prin proba de
toleranţă la iod.
La 8-10 minute de la efectuarea injecţiei medicul radiolog execută radiografia.
Se poate face testarea conjunctivală a substanţei iodate cu 30 minute înaintea
examinării.
Se comunică unele simptome ce pot să apară (ameţeli, greţuri sau dureri
abdominale) şi care dispar repede fără consecinţe.
Dacă prezintă reacţie hiperalergică se întrerupe administrarea şi se anunţă medicul.

Tehnica:
Pacientul va fi condus la serviciul de radiologie, va fi ajutat să se aşeze pe masa
radiologică.
Dacă toleranţa organismului este bună se administrează I.V. substanţa de contrast:
- 20 ml Odiston 75% la adult sau Urografin
- 25 ml Odiston 60% la adult sau Urografin
- 5-15 ml soluţie 75% la copii în funcţie de vârstă.

Îngrijirea pacientului după tehnică

Pacientul va fi ajutat să se îmbrace, să se deplaseze la salon şi va fi aşezat comod
în pat.
Se notează examenul în foaia de observaţie.

Observaţii
Injectarea substanţei de contrast se face pe masa radiologică, foarte încet, cu multă
precauţie.
Urografia este contraindicată în - insuficienţa renala si hepatica,
- stari alergice,
- TBC pulmonar,
- anemii hemolitice
 28. EFECTUAREA SONDAJULUI NASOGASTRIC

Definitie: introducerea unui tub de cauciuc sau plastic: Einhorn, prin faringe si
esofag in stomac .
Scop:
1.explorator
- recoltarea conţinutului gastric pentru chimismul gastric
-studierea funcţiei evacuatorii a stomacului
2.terapeutic
- golirea conţinutului stomacului in staza gastrica
- aspiratie gastrica inaintea intervenţiilor chirurgicale de urgenta sau pe stomac
- introducerea de substanţe medicamentoase
3.alimentar
- alimentarea bolnavilor cu:- tulburări de deglutitie,HDS,
-stricturi esofagiene.
- operaţi pe tubul digestiv,
- cu negativism alimentar
Pregătirea materialelor:
De protecţie: aleza, muşama, sort de cauciuc, prosop
Sterile: sonda gastrica Eihorn, manusi. comprese, pensa hemostatica, seringi 20ml
Recipient cu apa sterila (pt umectarea sondei).
Nesterile: tavita renala, recipient gradat pentru lichidul de aspiraţie, romplast pt
fixarea sondei, tava pentru materiale,
Pregătirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimţământ
Fizica:
-poziţie sezand pe scaun
- semisezand in pat
- se acoperă cu muşama si aleza
- se izolează cu paravan
- se scoate proteza, se pune in pahar cu apa, sufla si curata nasul, alege nara in
functie de permeabilitate
- se observa daca are deviaţie de sept se măsoară distanta de la nas la tragus, si de
la nas la apendicele xifoid, marcheaza locul daca sonda nu e gradata

Tehnica:

-AM protejeaza lenjeria pacientului cu prosop,

- AM se spală pe mâini, imbraca manuşile sterile,
- umidifica sonda
- AM introduce sonda prin nara selectata si in timpul deglutitiei inainteaza incet
pana când sonda ajunge la marcajul 45 sau la distanta marcata pe sonda(nas-tragus-
apendice xifoid) la arcada dentara .
- daca bolnavul prezintă in timpul introducerii sondei senzaţie de greaţa sau
vărsătura, este rugat sa inspire profund de câteva ori, apoi se continua introducerea
sondei .

Se verifica daca sonda este in stomac astfel:

- se introduce cu o seringa de 20ml de aer pe sonda, in acel moment mana aşezata
in regiunea epigastrica palpează curentul de aer care formează bule in stomac
- se roagă bolnavul sa tuşească forţat
- se extrage cu seringa sucul gastric care incepe sa curgă liber pe sonda in
recipientul de colectare
- se introduce capatul liber al sondei in pahar cu apa: nu trebuie sa iasa bule de aer
- daca bolnavul nu reuşeşte sa inghita sonda i se da sa bea câteva guri de apa, timp
in care inghite si sonda
- se fixează sonda cu leucoplast pe nas.
- recipientul de colectare (punga colectoare) se aseaza sub nivelul bolnavului
(lichidul de aspiraţie curge liber)
- se poate extrage(la indicaţia medicului) conţinutul gastric cu seringi de 20-150 ml
- daca se suspicioneaza infundarea sondei se pot introduce cantităţi mici de aer sau
ser fiziologic pentru permeabilizarea ei
- se măsoară exact cantitatea de aspiraţie gastrica si se notează ca pierdere in
bilanţul hidric
- uneori când ajunge la cardia sonda nu mai înaintează; aceasta senzaţie dispare in
câteva secunde când cardia se deschide
- intre doua folosiri sonda se clampeaza
Asistenta supraveghează:
- daca secreţiile curg liber pe sonda aspectul, mirosul si cantitatea secreţiilor
inregistreaza lichidele introduse si extrase
- recoltează produse pentru laborator
- păstrarea corecta a poziţiei sondei ca punga colectoare sa nu exercite presiune pe
sonda si deci pe vestibulul nazal
Accidente si incidente:
- greturi si varsaturi- inspira profund sau i se face anestezia faringe cu cocaina 2%.
- aspirare prin regurgitare- pacientul sa stea in pozitie sezand cel putin 30 min
- accesele de stranut, rinita - se intrerupe introducerea 2-3 min , sau in caz de
accese, anestezia mucoasei nazale cu Xilocaina
- lezarea mucoasei faringiene sau nazale
- deviatie de sept - se introd pe nara mai larga sau se introduce o sonda mai subtire
- sonda se opreste pe peretele posterior al faringelui sau atinge baza limbii, epiglota
sau glota si se intoarce in cavitatea bucala sau nazala (in acest caz se retrage sonda
si se reintroduce
- varful sondei nu intra in esofag ci in trahee, declansand un puternic acces de tuse
si fenomene de insuficienta respiratorie (cianoza)- se retrage sonda rapid si se
repeta introducerea cu inghitituri repetate
- alunecarea sondei sau obstructia ei: repozitionare si repermeabilizare prin
insuflatie de aer cu seringa.
- deshidratare- aport lichidian insuficient

Indicatii: sondele de cauciuc se schimba la 2-3 zile

sondele din plastic se schimba la 4-7 zile

- se scot seara, pauza 6-8 ore noaptea si se repun dimineata in cealalta narina
- inainte de a se scoate sonda nasogastrica se va pensa capatul liber al sondei
pentru a evita aspirarea din faringe si pneumonia de aspiratie
- I se va da un pahar cu apa pentru clatirea gurii, daca e posibil
- se supravegheaza FV

29. PREGĂTIREA PREOPERATORIE

Pregătirea fizică şi psihică a pacientului:

Asistenta medicală are obligaţia să-l ajute pe bolnav să-şi exprime gândurile,
grijile, teama.
Îl ajută să-i insufle încredere în echipa operatorie.
Asistenta îi explică ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de
preanestezie, cum va fi aşezat pe masa de operaţie, când va părăsi patul, când va
primi vizite.
Îl asigură ca va fi însoţit.
Va răspunde cu amabilitate, profesionalism, siguranţă şi promptitudine pacientului
Pregătirea generală:
Se observă şi se consemnează aspectul general al pacientului: înălţime, greutate,
vârsta aparentă şi reală, aspectul pielii, faciesul, starea psihică;
Toate datele privind starea generală a pacientului şi evoluţia bolii se notează
permanent în foaia de observaţie şi în planul de îngrijire pentru a obţine un tablou
clinic exact.
Culegerea de date privind antecedentele pacientului:
Familiale: dacă în familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, cardiopatii,
tuberculoză.
Chirurgicale: dacă a mai suferit intervenţii, dacă a avut evoluţia bună, dacă au fost
complicaţii.
Patologice: Se vor nota bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei;
Dacă a avut afecţiuni pulmonare
Dacă este fumător,
Dacă a avut afecţiuni cardiace,
Dacă suferă de epilepsie.
Urmărirea şi măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative,
Examenul clinic pe aparate
Bilanţ paraclinic, ECG
Examene de laborator de rutină şi examene complete: coagulograma completă
hemoleucogramă completă, VSH, ionogramă, , probe de disproteinemie,
proteinemie, transaminaze, examen de urină, electrocardiograma, radiografie sau
radioscopie pulmonară.

În ziua precedentă:

Repaus, regim alimentar uşor digerabil, consum de lichide pentru: menţinerea TA,
dezintoxicarea şi mărirea diurezei, diminuarea setei postoperatorii şi diminuarea
acidozei postoperatorii.

În seara zilei precedente:

Pregătirea pielii se face prin baie generală
Pregătirea tubului digestiv prin clismă evacuatoare şi alimentaţie lejeră: supe de
legume, băuturi dulci sau alcaline.
În ziua intervenţiei:
Se face clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei,
Se îndepărtează bijuteriile
Se îndepărtează proteza dentară
Se badijonează cu un antiseptic regiunea rasă.
Se îmbracă pacientul cu lenjerie curată, ~
Se pregătesc documentele medicale: foaia de observaţie, rezultatele analizelor,
radiografiile, care vor însoţi pacientul.

Transportul: Pacientului în sala de operaţie se face însoţit de asistenta medicală

care are obligaţia să predea pacientul anestezistului, împreună cu toată
documentaţia

Îngrijiri în sala de operaţie:

Se instalează şi se fixează pacientul pe masa de operaţie,
Monitorizarea funcţiilor vitale,
Obţinerea unui abord venos,

Pregătirea câmpului operator,

Badijonarea cu alcool pentru degresarea şi curăţirea pielii
Badijonarea cu tinctură de iod se face începând cu linia de incizie, de la centru
către periferie şi se termină cu zonele periferice.
Se ajută la instalarea câmpului steril protector.

30. ÎNGRIJIREA STOMELOR

STOMA= greceşte; gura, gaura

STOMIE = crearea pe cale chirurgicala a unei deschideri artificiale, temporare sau
permanente, ce realizează o comunicare intre un organ cavitar si tegument.

TIPURI DE STOME

TRAHEOSTOMA = deschiderea traheei la tegument (la exterior)

Traheostomia = deschiderea chirurgicala a traheei, urmata de introducerea unei
canule in scopul asigurării respiraţiei pe aceasta cale
Indicaţii:
- insuficienta respiratorie de tip obstructiv ( neoplasm laringian, edem glotic, corpi
străini)
Intervenţii: Pentru traheostoma:
AM se spală pe mâini, verifica aspiraţia la pat, isi pune masca, mânuşile de unica
folosinţa,
- aseaza bolnavul in pozitie, sezand, langa aspiraţia de la perete si masa de
materiale, îndepărtează vechiul pansament si il arunca in recipientul de produse
patologice, se schimba mânuşile cu cele sterile
- dezinfectează marginile stomei si apoi tegumentele din jur, cavitatea bucala,
fosele nazale cu apa oxigenata, NaCl
- la indicaţie poate schimba canula sau numai banda din jurul gatului, in acest caz
se extrage canula, se dezinfectează in jurul stomei, se introduce o canula sterila cu
o banda sterila, se aspira pe canula
- se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant
- aplica comprese sterile, fixează cu romplast
- in primele zile aspira secreţiile de pe canula la 1 - 2 ore , sau de cate ori este
nevoie, scoate mandrenul si il curata de 3 - 4 ori pe zi, instileaza pe canula Xilina si
Vit A la 2 ore.
- educa bolnavul sa respire pe canula
- educa bolnavul ca se poate exprima nonverbal, si oferă mijloace de avertizare
sonora (clopotel)
- supraveghează funcţiile vitale( R, P, temp, TA)

GASTROSTOMA= deschiderea stomacului la exteriorul abdomenului

Gastrostomia = introducerea pe cale chirurgicala a unei sonde (Petzer) in stomac ,
care va face legătura intre stomac si peretele abdominal in scop alimentar, sonda
este fixata la piele cu ata chirurgicala, este menţinută astupata si se fixează pe
torace
Indicaţii: când calea esofagiana nu poate fi folosita datorita unei stenoze
esofagiene ( arsuri, tumori, intoxicaţii cu subst caustice) sau a unei fistule traheale
(alimentele pătrund in trahee).

Interventii: Pentru gastrostoma:

- asist se spală pe mâini, protejează patul cu aleza si muşama, aduce masa de
materiale la pat
- aseaza bolnavul in pozitie sezand in pat
- imbraca manuşile de protecţie si desface vechiul pansament, ii arunca in
recipientul colector
- se schimba cu manusi sterile, dezinfectează in jurul gastrostomei cu sol betadina,
apa oxigenata si sonda in apropierea tegumentului
- aplica unguente anti inflamatoare si cicatrizante
- aplica pansament steril, fixează cu romplast
- cantitatea de alimente introduse pe sonda este de ~ 500ml
- asist alimentează bolnavul cu alimente lichide, semilichide la temperatura
camerei, cu seringa de 200ml
- se începe cu ceai si supa strecurata in prima zi, apoi se introduc alimente mai
consistente
- după fiecare masa se introduc ~ 100ml ceai ( pt curăţarea sondei)
- AM va face toaleta cavităţii bucale, invata bolnavul sa facă gargara cu solutii
dezinfectante
- AM urmăreşte scaunul bolnavului, in caz de diaree anunţa medicul,
Daca pe langa gastrostoma se scurg alimente sau suc gastric, toaleta se va face de
mai multe ori pe zi, de cate ori se umezeşte pansamentul.
- va supraveghea FV, starea generala a bolnavului si permeabilitatea sondei

ILEOSTOMA = deschiderea intestinului subţire la peretele abdominal .

Ileostomia = deschiderea si fixarea chirurgicala a intestinului subţire la nivelul
peretelui abdominal cu scopul eliminării conţinutului intestinal.
De obicei pe flancul dreapt.

COLOSTOMA = deschiderea intestinului gros la peretele abdominal.

Colostomia = deschiderea si fixarea colonului printr-o intervenţie chirurgicala la
suprafaţa peretelui abdominal, in scopul eliminării scaunului .
Orificiul realizat se numeşte anus artificial ( anus contra naturii= ACN).
In funcţie de sediul procesului tumoral colostoma se poate face pe colonul
ascendent, transvers sau descendent.

UROSTOMII

Nefrostomie = crearea operatorie a unei comunicări intre rinichi si piele printr-o

sonda pt derivarea urinii spre exterior .
Ureterostomie = aducerea ureterului la piele ( direct) printr-o stoma.
Cistostomie = aducerea vezicii urinare la piele printr-o stoma.
Uretrostomie = aducerea uretrei la pielea perineului printr-o stoma.

Pregătirea materialelor:
De protecţie: manusi, (masca), aleza , muşama , paravan
Sterile: manusi, canula traheala, banda pt canula, comprese, pungi adezive speciale
pt colostoma sau pt urostoma, foarfece si pense, ser fiziologic, sonde de aspiraţie
Nesterile: masa sau tava pt. materiale, aparat cu centura (pt fixarea pungii), lighean
cu apa calda si săpun neutru pt. toaleta (colostoma, ileostoma), recipient pt.
produse patologice, solutii dezinfectante (sol betadina diluata, apa oxigenata),
unguente cu cortizon, cicatrizante, crema pt. îndepărtarea resturilor de adeziv
(punga colectoare are un disc de adeziv care se prinde de tegumentul din jurul
stomei)
Pregătirea bolnavului:
Psihica: informare, explicare, consimţământ
Fizica:
- poziţie sezand pt. schimbarea pansamentului la traheostoma si la gastrostoma
- poziţie decubit dorsal pt colostoma si urostoma
Pentru urostoma:
- asist se spală pe mâini, pune aleza si muşamaua, aduce masa de materiale in
dreapta patului la urostomii pot fi adaptate sonde sterile care sunt racordate la
pungi
- punga de urostomie se goleşte la 2 ore
- bolnavul este educat sa consume fructe si sucuri de fructe bogate in vit C pt
determinarea unui Ph acid al urinii pt scăderea frecventei infecţiilor urinare si
diminuarea mirosului
- normal culoarea stomei este roz-rosie
- tegumentele din jurul stomei pot fi iritate; se spală cu apa călduţa si săpun neutru,
se usucă cu compresa sterila, se aplica unguent antiinflamator si cicatrizant - se
aplica punga colectoare
- bolnavul poate duce o viata normala : face sport, călătoreşte
- toaleta se face prin dus , se usucă cu compresa sterila stoma si tegumentul din jur
apoi se adaptează punga.

Pentru colostoma si ileostoma:

- in primele 2 zile asistenta pansează stoma ca pe orice plaga operatorie aseptica, in
plus se aplica topic ulei de parafina steril pe stoma
- face psihoterapie pacientului stomizat din primele ore, il educa privind îngrijirea
stomei
- in ziua a 3-a sau a 4-a medicul va deschide stoma, lasand sa se elimine primul
scaun
- se protejează patul cu aleza si muşama, paravan
- se pun manusi de unica folosinţa
- se face toaleta tegumentelor din jurul stomei cu apa călduţa si săpun neutru
- se face toaleta stomei cu comprese sterile, se dezinfectează cu betadina, se aplica
ulei de parafina steril
- se pune punga colectoare (culoarea stomei trebuie sa fie roz-rosie)
 - in perioada postoperatorie imediata pacientul nu are controlul eliminărilor, in
timp se poate ajunge la controlul lor
- pacientul va fi educat sa aibă un regim alimentar bogat in proteine si hidrati de
carbon, legume, fructe, iaurt, brânza proaspăta, carne slaba si sa aibă orar fix
pentru mese
- regimul va fi sărac in grăsimi si in celuloza, se vor evita alimente ca: oua,
ciocolata, nuci, ciuperci, spanac, fasole, varza care pot da miros neplăcut sau
produc flatulenta; pentru a evita aceasta se folosesc filtre si absorbante de miros
- pacientul cu colostoma poate duce o viata normala, foloseşte o imbracaminte
puţin mai lejera pentru a permite purtarea pungii, poate calatorii, poate munci, se
poate spală (cu sau fara punga), face sporturi
- important este suportul psihic pe care trebuie sa-1 aibă din partea familiei si a
personalului de îngrijire, sa stie sa se îngrijească singur, sa înţeleagă ca exista mulţi
oameni purtători de stoma si care duc o viata normala.
 31. ALIMENTATIA ARTIFICIALA A PACIENTILOR

Definitie: reprezinta introducerea alimentelor in organismul pacientului prin

mijloace artificiale.
Se realizeaza prin urmatoarele procedee:
- sonda gastrica
- gastrostoma
- pe cale parenterala
- clisma
Scop :
- hranirea pacientilor incostienti
- cu tulburari de deglutitie
- cu intoleranta sau hemoragii digestive
- operati pe tubul digestiv si glandele anexe
- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
- in stare grava
- negativism alimentar

Alimentarea prin sonda gastrica:

Pregatire
a) materiale:
- de protectie: aleza, prosoape
- sterile: sonda Einhon sau Faucher, seringa de 5-10 cm, pensa hemostatica
- nesterile: palnie, tavita renala
b) pacient: - psihic si fizic
Introducerea sondei:
- asistenta se spala pe maini cu apa si sapun
- imbraca sortul de cauciuc, isi pune manusile sterile
- umezeste sonda pentru a favoriza alunecarea prin faringe si esofag
- se aseaza in dreapta bolnavului si ii fixeaza capul bolnavului cu mana stanga,
tinandu-l intre mana si torace
- prinde cu mana dreapta extremitatea rotunjita a sondei ca pe un creion
- cere pacientului sa deshida larg gura, sa respire adanc si o introduce pana la
peretele posterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitand
bolnavul sa inghita
- prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent spre stomac
(la marcajul 40- 50 cm la arcada dentara) (nas- apendicele xifoid)
- verifica prezenta sondei in stomac prin aspirarea continutului stomacal cu
ajutorul seringii
- se fixeaza sonda
Alimentatia propriuzisa:
- in caz de staza gastrica, se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica
- se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml
pana la 500 ml, incalzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda
- se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de
unde ar putea fi aspirate, determinand pneumonie de aspiratie
- se extrage sonda cu atentie
Alimentatia prin gastrostoma
Gastrostoma = deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul
alimentarii printr- o sonda in cazul in care calea esofagiana este intrerupta
Indicatii:
-in cazul stricturilor esofagiene, dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice,
cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utilize sonda
gastrica, alimentele vor fi introduce in organism prin gastrostoma.
In stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt
introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei palnii
Interventiile asistentei:
- respectandu-se aceleasi principii, se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca
in cazul alimentatiei prin sonda gastrica
- alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite, dupa orarul
de alimentatie al pacientilor, incalzite la temperatura corpului
- cantitatea introdusa nu va depasi 500 ml
- dupa introducerea alimentelor sonda se va spala cu 100ml apa, ceai si se inchide
pentru a impiedica refluxul acestora
- tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric
care se prelinge adesea pe langa sonda, provocand leziuni
- zona din jurul fistulei se va mentine uscata, acoperita cu un unguent protector
antimicrobian si pansament steril
- supravegheaza FV si va urmari permeabilitatea sondei

Alimentatia prin clisma

-se asigura alimentatia pe perioada scurta
- alimentatia se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer, Glucoza
47% cu rol hidratant
Alimentarea parenterala
- se face cand introducerea alimentelor pe tubul digestiv nu este posibila
- se face cu substante care- au valoare calorica ridicata
- pot fi utilizate direct in tesuturi
- nu au proprietati antigenice
 - nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor
- pe, cale IV se pot introduce solutii izotonice sau hipertonice(glucoza 10,20, 33,
40%, fructoza20%, Dextran
- planul de alimentare se face dupa calcularea numarului de calorii/24 ore si al
necesarului de lichide
- nevoia de lichide este completata cu ser fiziologic sau glucoza
- ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea
pacientului, de la 50-500ml/h
Problemele pacientului alimentat parenteral:
- scadere in greutate
- hipoglicemie, hiperglicemie
- foame
- uscaciunea mucoaselor
- flebita venei sau infiltrare in tesutul subcutanat

32. PARACENTEZA = PUNCTIA ABDOMINALA

DEFINITIE: traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar

SCOP - explorator - punerea in evidenta a prezentei lichidului peritoneal

- recoltare laborator pt. Dg. Citologic, Bacteriologic al ascitei
- terapeutic - evacuare lichid ascita
- dializa peritoneala
- in hemoperitoneu dupa traumatisme

CONTRAINDICATII - chist ovarian, hidronefroza, sarcina, precoma

LOCUL - fosa iliaca stg. pe linia Richter-Monroe – prima-decubit semilat.stg

- apoi si la mijlocul liniei ombilico-pubiene, pozitie semisezand
EXECUTARE - dezinfectie de tip III

MATERIALE
- musama, aleza, manusi
- alcool, tinctura de iod
- trocar cu diametrul 3-4mm, seringi de 5 si 20ml
- bisturiu, pense, camp steril, comprese sterile
- tuburi prelungitoare, eprubete, galeata de 10litri
- cearceaf, romplast, centimetru
- anestezice locale:xilina 1%, tonicardiace
- tavita renala, paravan, cilindru gradat, galeata de 10 l

PREGATIRE PACIENT - psihica, se explica tehnica, se incurajeaza

- fizic: urineaza sau sondaj vezical

DECUBIT DORSAL LA MARGINEA PATULUI CU TRUNCHIUL USOR

RIDICAT!

SE MASOARA CIRCUMFERINTA ABDOMINALA si GREUTATEA

Se face dezinfectie tip III la locul punctiei

A.M. serveste medicul pt. anestezie, serveste cu bisturiu, trocar, recolteaza in
eprubete lichidul de ascita, adapteaza prelungitorul la trocar pt. colectare in galeata
supreveghraza FV

Dupa scoaterea trocarului, A.M. dezinfecteaza locul punctiei, aplica pansament

compresiv steril, STRANGE CEARCEAFUL IN JURURUL ABDOMENULUI
SI-L FIXEAZA CU ACE DE SIGURANTA.
Apoi aseaza pacientul cu locul punctiei MAI SUS pt. a evita presiunea asupra
orificiului de scurgere.
D.D. 2 ore
DUPA 6 ORE indeparteaza cearceaful strans in jurul abdomenului.
Repaus la pat 24 ore.

MASOARA CIRCUMFERINTA ABDOMINALA si GREUTATEA

Monitorizare F.V.
Firele se scot dupa 48-72 ore (daca au fost puse)
NOTEZ - cantitatea de lichid evacuata, aspectul, incidentele, data, ora, numele
medicului si asistentei
- circumferinta abdominala inainte si dupa punctie si greutatea

ACCIDENTE - decomprimarea brusca a cavit. abdom. = colaps vascular

- HDS: hematemeza si melena
- peritonita prin perforarea intestinului
- orificiul de punctie NU se inchide = se scurge lichid

SE EVACUEAZA 1 LITRU/15 min

LA PRIMA PARACENTEZA SE EVACUEAZA 4-5l

La urmatoarele – 10l…

Punctiile repetate duc la hipoproteinemie si casectizeaza organismul.