Sunteți pe pagina 1din 3

CUNOAŞTEREA COLECTIVULUI DE ELEVI

Cunoaşterea colectivului de elevi vizează surprinderea acelor caracteristici ale


colectivului de elevi prin care acesta se defineşte ca un tot, ca un sistem ,cu autonomie dar şi ca
un subsistem al unui sistem mai cuprinzător-sistemul social.
Specificul sistemului numit clasa de elevi se referă la natura psihosocioeducaţională
a acestuia, la interdependenţa între factorii psiho-sociali şi cei educaţionali în
formarea,dezvoltarea şi modelarea personalităţii.Pentru punerea în evidenţă a acestui specific
este necesară cunoaşterea colectivului de elevi,cu metode specifice.
I.Nicola (1978) sintetizează următoarele obiective ale cunoaşterii colectivului de
elevi:
1. descrierea şi relevarea particularităţilor structurale ale clasei de elevistructura
formală şi structura informală,
2. cunoaşterea relaţiilor dintre liderii formali şi liderii informali,
3. detectarea normelor,valorilor şi regulilor care tind să determine viaţa internă a colectivului
de elevi,
4. problematica coeziunii colectivului de elevi,
5. identificarea legităţilor colective rezultate prin interacţiunile dintre personalităţile
individuale şi personalitatea de grup a colectivului.
Din punct de vedere pedagogic toate influenţele mediului socio-educaţional se răsfrâng
asupra conştiinţei şi conduitei elevilor prin intermediul condiţiilor interne ale personalităţii lor.
I.Nicola arată că dacă la nivelul personalităţii unui membru al grupului este
valabilă relaţia :
1.M - P- R unde M=mediul social,P=personalitatea ;R=răspunsul↔ la nivelul personalităţii de
grup sete valabilă relaţia:
2.M- S- R unde M=mediul social, S=sintalitatea (personalitatea de grup), R=răspunsul,
Dar cea mai completă relaţie care surprinde interacţiunea între personalitate şi
sintalitate este –după I.Nicola următoarea:
3.M- P-S – R unde P=personalitatea iar S=sintalitatea .
Dacă în prima formulă personalitatea individuală este cea care filtrează influenţele
mediului exterior ,în formula a doua acest rol este îndeplinit de personalitatea de grup
sau sintalitate iar formula a treia ,cea mai completă pune în evidenţă relaţia de inter dependenţă
între personalitatea individuală şi cea de grup care realizează selecţia influenţelor
externe.Profesorul-manager şi profesorul-diriginte trebuie să cunoasă atât personalitatea
individuală a membrilor grupului săi cât şi personalitatea lor de grup în aşa fel încât să poate
dirija şi coordona influenţele mediului educaţional cu scopul modelării benefice a personalităţii
elevilor cu ajutorul factorilor educaţionali.

1
a. Metode şi tehnici de cunoaştere a colectivului de elevi

Dintre cele mai cunoscute tehnici de cunoaştere a colectivului de elevi I.Nicola se


referă la :
I.Tehnica studierii transversale sau structurale ,la un moment dat a colectivului de elevi care
se referă la descrierea caracteristicilor de structură ale acestuia.
II.Tehnica studierii longitudinale sau dinamice a transformărilor petrecute în timp la nivelul
colectivului de elevi.
Tehnica studierii transversale se referă la analiza,înţelegerea,evaluarea caracteristicilor
structurale ale clasei de elevi în ceea ce priveşte numărul elevilor în clasă,raportul între numărul
de băieţi şi numărul de fete,rezultatele la invăţătură ale elevilor,aptitudini şi capacităţi speciale
determinate de profilul şi specializarea clasei,alte înclinaţii,interese şi aspiratii ale elevilor la
momentul respectiv.
Tehnica studierii longitudinale impune cunoaşterea colectivului de elevi pe o perioadă
mai îndelungată, optim ar fi pe o perioadă de 4-5 ani.În acest fel se pot pune în evidenţă
stabilitatea anumitor trăsături ale sintalităţii clasei de elevi sau schimbarea acestora,dinamica sau
transformarea lor,consistenţa sau instabilitatea acestora.

Testul sociometric –constă în formularea unor întrebări prin intermediul cărora se solicită
fiecărui elev să-şi exprime simpatiile şi antipatiile faţă de ceilalţi colegi ai săi.Pentru a fi
eficient testul sociometric trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
formularea clară a întrebărilor,
determinarea unor răspunsuri sincere din partea elevilor,
întrebările să reflecte preocupările şi interesele subiectilor testaţi,
subiecţii să-şi exteriorizeze anumite trăiri afective.
Etapele aplicarii testului sociometric:
a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare îsi va cunoaste mai bine locul în grup,
- în repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si în structura formala a grupului;
b) se obtine încrederea subiectilor în caracterul confidential al raspunsurilor la întrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu întrebari ce urmeaza a fi completate si
se explica clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:
- grupul în cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;
- sensul fiecarei întrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3 sau 5 raspunsuri în functie
de marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde atât cât corespunde preferintelor sale dar sa nu depaseasca
numarul maxim indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine valorica, cel de pe locul întâi sa
fie cel mai preferat, iar urmatorii în ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.

Matricea sociometrica
Datele testului sociometric sunt înregistrate într-un tabel cu doua intrari, unde atât pe
verticala cât si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe verticala se trec
punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati, iar pe orizontala
perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.
Indici sociometrici
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute în matrice se pot calcula o
multime de indici sociometrici. Cel mai simplu de calculat este indicele statusului sociometric,
care arata pozitia ocupata de o persoana în cadrul grupului si se calculeaza dupa formula:
I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de
respectiva persoana,
N = numarul membrilor grupului
* acest indice masoara si gradul de integrare a individului în grup, cu cât valoarea e mai mare
cu atât individul e mai bine integrat în grup.

Sociograma
Pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrica putem întocmi sociograma care ne
prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului. Ea scoate în
evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse tipuri de retele
interpersonale. Aceste retele se cuantifica în sociograma prin diferite simboluri grafice.

Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta relatiile


interpersonale sub aspectul dinamicii lor în timp. Comparând datele ce figureaza în cadrane
se pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca întreg. Observând ponderea
distributiei elevilor în cadrane se pot cunoaste influentele si "constrângerile" pe care
colectivul le poate exercita asupra lor. Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale în
intimitatea lor.

Prezentarea sociogramei se poate face în fata clasei (punctând pe aspectele generale) dar si
individual (punctând pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie sa subliniem ca este
recomandat a se scoate în evidenta partea pozitiva a concluziilor astfel încât sa îmbunatatim
climatul psihosocial, sa încalzim relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui
elev asupra rolului, statutusului si pozitiei sale în grup în mod realist si consilierea acestora
pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.

Metoda aprecierii obiective a personalitatii


Metoda, dupa cum se poate constata din însusi enuntul ei, urmareste cunoasterea unor
trasaturi de personalitate. Acest lucru se realizeaza cu concursul celor ale caror trasaturi
vrem sa le cunoastem. Datele necesare sunt obtinute de la elevi prin aprecierile pe care sunt
solicitati sa le faca asupra propriilor colegi în motivarea alegerii sau respingerii lor. Ipoteza
ce sta la baza metodei este aceea ca aprecierile pe care le fac elevii asupra colegilor lor
includ informatii reale despre personalitatea acestora. Cu cât elevii convietuiesc mai mult
împreuna, cu atât se cunosc mai bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au
posibilitatea sa se observe reciproc în situatii concrete de activitate si comportare,
aprecierile având un suport real.

Se impune necesitatea îmbinarii metodelor mai sus prezentate pentru a obtine în cele din urma
o cunoastere cât mai exacta a colectivului de elevi. Cunoasterea clasei sau plutonului nu poate
fi o actiune de campanie ce se desfasoara în anumite momente, ci una continua.

S-ar putea să vă placă și