CAPITOLUL II

Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei (I. Arhiliuc, S. Brînză)

1. Notiunea, caractenzarea general și tipurile infractiunilor contra vieti si sanatati
persoanel
2. Infractiuni contra vietii persoanei
1) Omorul intentionat
2) Omorul savirsit in stare de afect
3) Pruncuciderea
4) Lipsirea de viata la dorinta persoanei (eutanasia)
5) lipsirea de viata din imprudenta
6) determinarea la sinucidere
3. Infractiuni contra sanatatii persoanei
1) vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii
2) vatamarea intentionata medie a integritatii corporale sau a sanatatii
3) vatamarea grava ori medie a integritatii corporale sau a sanatatii in stare de
afect
4) vatamarea grava ori medie a integritatii corporale sau a sanatatii cauzata din
imprudenta
5) provocarea ilegala a avortului
4. Infractiuni care pun in pericol viata si sanatatea persoanei
1) efextuarea ilegala a stirilizarii chirurgicale
2) efectuarea fecundarii artificiale sau a implatarii embrionului fara
consimtamintul pacientei
3) neacordarea de ajutor unui bolnav
4) lasarea in primejdie
!!! Concurenţa după subiectul infracţiunii este posibilă doar între o normă generală şi
una specială. În acest sens putem exemplifica prin lăsarea în primejdie (art.163 CP) şi neacor-
darea de ajutor unui bolnav (art.162 CP).
În cazul concurenţei a două sau mai multe norme urmează a fi aplicată norma care este
mai complexă, mai amplă după conţinutul şi volumul său, care prevede un volum mai mare de
semne ale faptei prejudiciabile şi care, afară de fapta respectivă, se răsfrînge asupra unui
număr cît mai mic de alte modalităţi ale aceleiaşi categorii de infracţiuni.
5. Infractiuni atipice prevazute in cap II din partea speciala a CP
1) amenintarea cu omor ori cu vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii
2) traficul de organe,tesuturi si celule umane.

Omorul intentionat art.145 CP RM alin.( 1)

Fapta de omor intenţionat este incriminată în art.145 CP RM într-o variantă-tip şi o variantă
agravată.
 Omorul simplu în varianta-tip este incriminat la alin.(1) art.145 CP RM.
 varianta agravată este incriminat la alin.(2) art.145 CP RM – art 148
Omorul intenţionat (sau pur şi simplu omorul) este lipsirea ilegală şi intenţionată de
viaţă a unei alte persoane. Această definiţie a noţiunii de omor este aplicabilă tuturor infracţiunilor
săvîrşite prin omor, prevăzute la art.145-148 CP RM.
 Fapta de omor intenționat trebuie deosebită de alte fapte – penale sau nepenale –
care comportă anumite similitudini:
1) lipsirea legală de viaţă a unei alte persoane (de exemplu, lipsirea de viaţă săvîrşită
prin recurgerea absolut necesară la forţă, pentru a asigura apărarea oricărei persoane
împotriva unei violenţe ilegale, pentru a efectua o arestare legală sau pentru a împiedica
evadarea unei persoane legal deţinute, pentru a reprima conform legii tulburări violente sau o
insurecţie);
2) lipsirea ilegală de viaţă a unei alte persoane, săvîrşită din imprudenţă, care constituie
o infracţiune distinctă contra vieţii persoanei, specificată la art.149 CP RM;
3) lipsirea intenţionată de viaţă a propriei persoane, adică sinuciderea, care nu este
susceptibilă de răspundere penală.
 Obiectul juridic special - relaţiile sociale cu privire la viaţa persoanei.
 În sensul legii penale a Republicii Moldova, momentul de început al vieţii persoanei
este nu cel al conceperii, dar cel al declanşării naşterii, cînd are loc apariţia unei oarecare
părţi a corpului copilului din pîntecul mamei.
 Momentul final al vieţii persoanei este moartea cerebrală a persoanei. Aceasta presupune
încetarea ireversibilă a funcțiilor clinice ale creierului.
Obiectul material al infracțiunii - corpul persoanei.
Pentru existenţa obiectului material al infracţiunii în cauză trebuie îndeplinite două
condiţii:
1. fapta subiectului să se îndrepte contra unui om viu
2. şi acesta să nu fie persoana făptuitorului.

Latura obiectivă a infracţiunii prevăzute la art.145 CP RM are următoarea structură:

1) fapta prejudiciabilă exprimată în acţiunea sau inacţiunea de lipsire ilegală de viaţă a
unei alte persoane;
2) urmările prejudiciabile, şi anume moartea cerebrală a victimei;
3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă şi urmările prejudiciabile.
Omorul poate fi savirsit prin:
1. omisiv/inactiune
2. comisiv/actiune
1. În cazul infracțiunii de omor intenționat, acţiunea poate fi săvîrşită prin mijloace sau
instrumente:
 fizico-mecanice INSTRUMENTE- (corp contondent, armă de foc, armă albă,
explozibil, mijloc de transport, curent electric, sursă de radiaţie etc.),
METODA – (lovirea, asfixierea – metoda nu actiune fizicomecanica,
taierea, inteparea, cauterizarea (electricitate), arderea de viu.
 chimice (substanţă toxică, substanţă otrăvitoare, substanţă cu efect puternic, deşeu
nociv, substanţă narcotică, substanţă psihotropă, alcool sau substanţă cu efecte
similare etc.),
METODA: otravire, administrarea anumitor substante toxice
letale( gazul de avion,
  biologice (agent patogen, sînge incompatibil etc.) etc.
METODA: inacularea in organismul unei persoane a unor microorganisme
letale, transfuzia de singe care este incopatibila cu grupa de singe a personei
transfuzate,
 psihice METODA: constringerea la sinucidere, hipnoza

Categorii de mijloace si instrumente ale omorului:

1. idonee- dupa natura lor prezinta un pericol iminent se astepta din partea lor sa
provace deces ex: sub. Radioactive, venin de sarpe concentrat, mercur, foc s.a
2. neidonee – dupa natura lor nu pot provoca deces, dar folosite de anumite persoane
asupra lor poate surveni decesul ex/; novocain, alune s.a
Pentru calificare este irelevant dacă făptuitorul a activat direct şi personal asupra
victimei ori a recurs la un mijloc sau instrument indirect, activat de o altă forţă (de exemplu,
s-a servit de dispozitive automate (mecanisme cu ceas, încetinitori de explozie etc.), de
animale, de mijloace de transport etc., a profitat de acţiunile aşteptate ale victimei
(deschiderea de către victimă a coletului adresat ei conţinînd o încărcătură explozivă;
conectarea la reţeaua electrică a unui obiect ce urmează să fie atins de victimă; activarea de
către victimă a motorului automobilului care este minat; lăsarea conştientă în salonul
automobilului a unei băuturi otrăvite mizîndu-se pe faptul că cel care răpeşte automobilul o va
consuma; urmărirea şi ameninţarea victimei care, sub această presiune, acţionează imprudent
şi se accidentează mortal etc.) sau de acţiunile victimei minore sau iresponsabile care nu poate
înţelege semnificaţia celor săvîrşite etc.).
2 Omorul poate fi comis şi prin inacţiune, atunci cînd, din cauza nesăvîrşirii unor acţi uni
juridiceşte obligatorii, obiectiv necesare şi realmente posibile, nu s-a împiedicat sau nu s-a
înlăturat desfăşurarea unor procese de natură să provoace moartea victimei (de exemplu, prin
nehrănirea copilului, prin expunerea unui bolnav sau neputincios la o temperatură scăzută,
prin neadministrarea medicamentelor sau neaplicarea tratamentului necesar unui bolnav, prin
neacţionarea unui mecanism care loveşte victima etc.). Aşadar, infracţiunea de omor
intenţionat se comite prin inacţiune atunci cînd există obligaţia legală, contractuală sau
naturală de a împiedica producerea morţii victimei.
Infracțiunea prevăzută la art.145 CP RM este o infracţiune materială. Ea se consideră
consumată din momentul producerii morţii cerebrale a victimei. Nu are importanţă dacă
moartea cerebrală s-a produs imediat sau după expirarea unui interval de timp mai îndelungat.
Legea penală nu stabileşte nici un „termen critic” de producere a morţii cerebrale, dacă
făptuitorul a avut intenţia de a lipsi de viaţă victima.
În eventualitatea în care decesul se produce mai tîrziu în timp, pînă atunci putem vorbi
despre o tentativă de omor. În momentul în care decesul se produce, tentativa este ab sorbită
în forma consumată a infracţiunii de omor. Aşa se întîmplă, spre exemplu, atunci cînd se
provoacă o leziune foarte gravă victimei, dar decesul acesteia se produce după o perioadă mai
mare de timp.
 Latura subiectivă - infracţiunea prevăzută la art.145 CP RM este săvîrşită cu intenţie
directă sau indirectă.
În general, intenţia de a săvîrşi omorul se poate deduce din următoarele împrejurări
de fapt:
 1. folosirea unor mijloace apte de a produce moartea;
2. locul sau regiunea corporală unde s-au aplicat loviturile ori asupra căreia s-a
acţionat;
a) regiuni vitale – regiunea toracicala, regiunea abdominala, regiunea cerebrala
b) regiuni nevitale – membrele
3. numărul, intensitatea şi repetabilitatea loviturilor ori a altor acte de violenţă
exercitate asupra victimei;
4. perseverenţa făptuitorului în exercitarea violenţelor;
5. natura relaţiilor dintre făptuitor şi victimă anterioare săvîrşirii faptei;
6. atitudinea făptuitorului după săvîrşirea faptei;
7. locul şi timpul săvîrşirii infracţiunii;
8. particularităţile victimei;
9. nivelul de instruire, experienţa de viaţă, cunoştinţele profesionale, aptitudinile
făptuitorului etc.;
Subiectul infracţiunii prevăzute la art.145 CP RM
 Art.21 alin.(1) Sînt pasibile de răspundere penală persoanele fizice responsabile care, în
momentul săvîrşirii infracţiunii,
 Art. 21 alin. (2) Persoanele fizice care au vîrsta între 14 şi 16 ani sînt pasibile de
răspundere penală numai pentru săvîrşirea infracţiunilor prevăzute la art.145…