Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Date personale
Născut 1438 sau 1439
Borzești (azi în județul Bacău)
Cetățenie Moldova
Etnie români
Domnie
Modifică date / text
Cuprins
1Biografie și familie
2Personalitatea
3Accederea la tron
4Politica internă
o 4.1Consolidarea bazei politico-sociale
o 4.2Relația cu marea boierime
o 4.3Crearea noii elite conducătoare
5Viața economică și socială
o 5.1Agricultura
o 5.2Infrastructura
o 5.3Comerțul
o 5.4Administrația financiară
6Politica externă
o 6.11457-1469
o 6.21470-1486
o 6.31487-1504
7Puterea armată
o 7.1Arta militară
o 7.2Organizarea armatei
o 7.3Armamentul
o 7.4Sistemul de fortificații
8Războaie și bătălii
o 8.1Aspecte generale
o 8.2Marile bătălii
8.2.1Bătălia de la Baia
8.2.2Bătălia de la Vaslui-Podu Înalt
8.2.3Bătălia de la Războieni-Valea Albă
8.2.4Bătălia de la Codrii Cosminului
9Arta, cultura și religia
o 9.1Arhitectura
o 9.2Cultura scrisă
o 9.3Istoriografia
o 9.4Arta decorațiunilor
10Moldova după Ștefan cel Mare
11Controverse, neclarități și incertitudini
12Figura și epoca lui Ștefan cel Mare reflectate în literatură și
artă
13Galerie foto
14Referințe și note
15Bibliografie
16Vezi și
17Legături externe
Biografie și familie
Evdochia de Kiev
Maria de Mangop
Maria Voichița
Personalitatea
Lui Ștefan cel Mare românul îi atribuie tot ce-i pare curios, mare,
vitejesc și chiar neînțeles în pământul nostru. Orice cetate, orice
zid, orice val, orice șanț, întreabă-l cine le-au făcut; el îți va
răspunde: Ștefan cel Mare. Orice pod, orice biserică, orice fântână,
orice curte sau palat vechi, el le va raporta eroului său. Orice
bunătate, orice așezământ a căruia rămășițe se mai trăgănează
până astăzi, orice legiuire ominească, orice puneri la cale înțălepte
Ștefan vodă le-au urzit, îți va zice el, și iar Ștefan vodă.
În sfârșit, acest domn, pentru moldoveni rezumă toate faptele
istorice, toate monumentele, toate isprăvile și instituțiile făcute în
cinci veacuri, de atâția stăpânitori.
_______ Mihail Kogălniceanu, Ștefan cel
Mare[16]:p. 195
Accederea la tron
Politica internă
Consolidarea
bazei politico-
sociale
Sigiliul Moldovei
În încercarea de a găsi
o contrapondere politică
la clasa marilor boieri,
Ștefan a manifestat o
preocupare constantă
pentru dezvoltarea micii
boierimi (curtenii și
slujitorii) și a țărănimii
libere. Marea
proprietate, acordată
boierilor, era din punct
de vedere juridic
„feudă”, fiind grevată de
obligația titularului de a
efectua serviciul militar
cu oamenii săii în
schimbul garantării de
către domn a posesiuni
pământului. În schimb,
mica proprietate, deși
nu se se bucura de vreo
garanție din partea
domnului, era lipsită și
de constrângeri militare,
fiind una de tip alodial.
[10]:p. 48
Relația cu
marea boierime
Sala Tronului
Luca Arbore, portarul
Sucevei
Relația sa cu marea
boierime a fost una
în general pașnică,
caracterizată prin
autoritarism
domnesc, cu puține
manifestări de
nesupunere sau
revoltă din partea
boierilor. Relația a
evoluat în timp, pe
măsură ce
autoritatea centrală
a domnului se
întărea. Astfel, în
primii ani de
domnie, Ștefan a
căutat să țină sub
control puterea
boierilor prin
menținerea
privilegiilor, iertarea
celor care l-au slujit
pe Petru Aron și
trimiterea de cărți de
iertare și
rechemarea în țară
a boierilor fugari, în
frunte cu boierul
Mihu.[6]:p. 74
Ștefan a schimbat
de asemenea și
ierarhia boierească,
creând imediat sub
domn un nivel al
conducătorilor
administrațiilor
locale, pârcălabii de
cetăți (ținuturi),
cărora le-a acordat
puteri lărgite. Pentru
a-și consolida
puterea și a-și
asigura controlul
asupra acestora, el
a încredințat aceste
posturi de mare
raspundere doar
rudelor sale și celor
mai apropiați dintre
boieri. Ca semn al
importanței pe care
o aveau, pârcălabii
erau situați
întotdeauna inaintea
dregătorilor de
curte, cu exceptia
marelui vornic.[7]:p. 109
În aceeași idee
Ștefan a asigurat o
stabilitate mare pe
funcții a
marilor dregători,
mulți rămânând în
aceeași poziție
pentru un număr
mare de ani, cum ar
fi:
marele spătar Câlnă
u – optsprezece ani,
marele vistiernic Iug
a – douăzeci și unu
de ani sau
marele logofăt Tăut
u – mai mult de
treizeci de ani.
Acest lucru a
asigurat totodată și
o mare stabilitate
administrației țării.
[7]:p. 109
Ca urmare a acestor
măsuri, Ștefan a
avut de înfruntat
doar
două conspirații boie
rești în cei patruzeci
și șapte de ani de
domnie, cea
din 1471 - când au
fost decapitați trei
mari boieri în frunte
cu cumnatul său,
marele
vornic Isaia și cea
organizată în 1504 -
cu două zile înainte
de moartea sa, care
viza îndepărtarea
fiului său Bogdan de
la tron, terminată
identic cu omorârea
capilor conspirației.
[6]:p. 129, 267
Crearea noii
elite
conducătoare
Viața
economică și
socială
Agricultura
Infrastructura
Infrastructura de
transport a Moldovei
în timpul domniei lui
Ștefan cel Mare era
slab dezvoltată,
neexistând drumuri
construite sau
întreținute de
autorități.
„Drumurile
erau niște
simple urme
de șleauri,
de-a lungul
anumitor văi
sau pe
anume
direcții, pe
care
experiența le
arătase ca
mai prielnice
pentru
comunicarea
între două
ținuturi sau
localități.
Starea lor, ca
pretutindeni
de
altmintrelea
în acele
vremuri, era
foarte rea,
căci ele erau
fie acoperite
de un strat
gros de praf,
fie adevărate
mocirle cu
gropi
adânci.”[22]:p.
154
Cantitatea de masă
monetară a fost însă
una mică, baterea
monedelor fiind
determinată în
primul rând de
scopuri politice -
plata serviciilor
militare prestate de
boierime sau
a mercenarilor și
mai puțin pentru
facilitarea
schimburilor
comerciale, care se
bazau în continuare
pe monedele emise
de mai puternicele
state vecine.[23]:p. 353
Politica
externă
Logofătul Ioan Tăutu,
principalul sfetnic de
politică externă
Mahomed al II-lea
Cazimir al IV-lea
Matei Corvin
Ivan al III-lea
Mengli Ghirai
Vezi și: Politica
externă a lui Ștefan
cel Mare.
În politica externă a
lui Ștefan cel Mare
pot fi identificate trei
mari perioade,
fiecare cu obiective
specifice.[10]:p. 7 La
urcarea pe tron a lui
Ștefan, contextul
geopolitic făcea ca
Moldova să fie
obiectul încercărilor
de hegemonie ai
celor doi mari vecini,
regatele Poloniei și
Ungariei. În urma
perioadei de
instabilitate
generată de luptele
pentru domnie dintre
urmașii lui
Alexandru cel Bun,
poziția ei față de cei
doi vecini rivali se
degradase
considerabil, de
unde necesitatea
pentru tânărul domn
de a duce o politică
externă realistă și
echilibrată.[24]:p. 516
„Ștefan
urmări încă
din tinerețea
lui un
principiu,
care îi fu prea
folositor în
lunga și
viforoasa lui
carieră.
Niciodată doi
dușmani, ci
totdeauna
împăcarea cu
unul, cât era
în ceartă cu
celălalt.” [13]:p.
408
O a doua
linie majoră a
politicii
externe a
perioadei a
fost de a
avea liniște
și eventual
sprijin în
lupta
antiotomană
din partea
vecinilor
mari, în
acest scop
încheind
„pace
trainică și
veșnică” cu
Matei Corvin,
în 1475 și
depunând
jurământ
de vasalitate
și credință
lui Cazimir al
IV-lea, regele
Poloniei,
la Colomeea,
în 1485. În
aceeași
direcție se
înscrie
scrisorile și
soliile
trimise Papei
de la
Roma și
conducătorilo
r Veneției,
cea mai
cunoscută
fiind solia
lui Ioan
Țamblac din
1477.[28]:pp. 10-
12[29]:p. 89
Obiectivul
principal al
politicii
externe în
această
perioadă
avea să fie
însă
încercarea
de a asigura
integritatea
teritorială a
Moldovei și
independenț
a față de
Imperiul
Otoman.[6]:pp.
151-216
„S-a
întâm
plat ca
atunci
când
toți
princip
ii
supuși
stăpâ
nului
(Meh
met al
II-lea -
n.n.)
au
aflat
că
Zucha
-Zan
(Uzun
Hasan
,
hanul
turcm
enilor
– n.n)
intras
e în
luptă
împotr
iva lui,
ei s-
au
veselit
cu
toții,
zicând
:
«Acu
m,
Mehm
et va fi
nimicit
. Ceea
ce el
ne-a
făcut
nouă,
îi va
face
lui
acum
Dumn
ezeu..
. ». Și
s-au
răscul
at
împotr
iva
turcilo
r...
Între
ei se
afla și
domn
ul
Valahi
ei Mici
(Mold
ova –
n.n)...
Dat
fiind
că
țara
sa e
mică
și
locuito
rii ei
sunt
puțin
numer
oși,
dar cu
toții
viteji,
care
se
adăpo
stesc
în
munți
și văi,
cine
ar
avea
îndrăz
neala
să se
apropi
e de
ei?
Așada
r,
când
a aflat
că
Zucha
-Zan a
pornit
la
luptă
împotr
iva
stăpâ
nului
său,
sultan
ul
Mehm
et al
II-lea,
Ștefan
a
încep
ut să
urzea
scă fel
de fel
de
planur
i. Pe
ascun
s, a
pus
capăt
supun
erii
sale și
și-a
scutur
at
umerii
de
povar
ă...” [24]
:p. 525
La
începutul
anilor
1480,
contextul
regional
începea
să se
schimbe.
Polonia
înclina tot
mai mult
să
cooperez
e cu
turcii,
Ungaria
acorda
prioritate
Europei
Centrale,
Țara
Românea
scă
fusese
readusă
sub
controlul
Porții
iar Hanat
ul
Crimeii re
devenise
vasal
acesteia.
[24]:p.
539
După
cucerirea
de către
turci a
Chiliei și
Cetății
Albe și în
noul
context
extern
european
, Ștefan
decide în
1487 să
încheie
pace cu
Imperiul
Otoman,
acceptân
d
reluarea
plății
tributului
în
schimbul
garantării
de către
aceștia a
statalității
și
independ
enței
Moldovei.
„A
nul
89
2
(1
48
7).
În
zil
ele
câ
nd
Da
vu
d-
pa
șa
a
ple
cat
în
ex
pe
diți
e
în
Ar
abi
a,
a
ve
nit
un
sol
din
Mo
ldo
va
cu
ha
rac
i
pe
doi
ani
și
a
ple
cat
pri
mi
nd
răs
pu
ns
ul
de
pa
ce”
.
[30]:
p.
329
_______Cronica turcească
1487
-
1504
După
închei
erea
păcii
cu
Imperi
ul
Otom
an și
securi
zarea
frontie
rei
sudic
e, în
ultima
parte
a
domni
ei,
Ștefa
n își
va
focali
za
politic
a
extern
ă
pentr
u
rezolv
area
chesti
unilor
în
disput
ă de
la
frontie
ra
nordic
ă. În
acest
sens
a
dezvo
ltat un
siste
m de
alianț
e
cu Cn
ezatul
Mosc
ovei (
1491)
, Han
atul
Crime
ii și M
arele
Ducat
al
Lituan
iei (14
99),
în
scopu
l
îngră
dirii
influe
nței
polon
e.
După
victori
a de
la Co
drii
Cosm
inului
din
1497
și
exped
iția
militar
ă
în Gal
iția di
n
1498,
a
închei
at
pace
cu
Regat
ul
Poloni
ei.
Ultim
a sa
mare
acțiun
e
diplo
matic
ă au
fost
negoc
ierile
cu
polon
ezii,
din
1502-
1503,
pentr
u
restitu
irea P
ocuție
i,
negoc
ieri
rămas
e fără
succe
s.[10]:p.
8[24]:p.
545-554
La
moart
ea sa,
Ștefa
n lăsa
țara
într-o
situați
e
politic
ă
favora
bilă,
având
tratat
e de
pace
închei
ate cu
toți
vecinii
săi.
Ultim
ul sfat
de
politic
ă
extern
ă dat
fiului
său B
ogdan
al III-
lea în
ainte
de a
muri a
fost
de a
menți
ne
pacea
cu
Imperi
ul
Otom
an,
„soco
tindu
din
toții
mai
puter
nicu
pre
turcu
și mai
înțele
ptu”.
[1]:p. 66
„
N
i
m
i
c
n
u
t
u
l
b
u
r
a
d
e
l
a
m
o
a
r
t
e
a
l
u
i
M
a
t
i
a
ș
l
e
g
ă
t
u
r
i
l
e
b
u
n
e
c
u
u
n
g
u
r
i
i
.
T
u
r
c
i
i
d
i
n
c
e
t
ă
ț
i
l
e
d
e
l
a
D
u
n
ă
r
e
a
-
d
e
-
j
o
s
s
e
s
t
â
m
p
ă
r
a
s
e
;
M
e
n
g
l
i
-
G
h
i
r
a
i
,
H
a
n
u
l
C
r
â
m
u
l
u
i
,
s
o
c
r
u
l
l
u
i
S
e
l
i
m
,
f
i
u
l
c
e
l
m
a
i
m
a
r
e
a
l
S
u
l
t
a
n
u
l
u
i
,
c
a
r
e
s
t
ă
t
e
a
l
a
C
a
f
f
a
,
u
i
t
a
s
e
d
r
u
m
u
l
M
o
l
d
o
v
e
i
.
N
u
m
e
l
e
«
M
o
l
d
o
v
e
a
n
u
l
u
i
»
e
r
a
c
u
n
o
s
c
u
t
c
u
c
i
n
s
t
e
î
n
l
u
m
e
a
î
n
t
r
e
a
g
ă
,
ș
i
p
o
l
o
n
i
i
î
n
ș
i
ș
i
,
d
u
ș
m
a
n
i
i
b
ă
t
r
â
n
e
ț
e
l
o
r
s
a
l
e
,
r
e
c
u
n
o
s
t
e
a
u
f
ă
ț
i
s
c
e
p
u
t
e
r
e
c
u
m
i
n
t
e
p
l
e
a
c
ă
d
i
n
s
u
f
l
e
t
u
l
a
c
e
s
t
u
i
o
m
c
u
m
n
u
s
e
g
ă
s
e
ș
t
e
u
ș
o
r
u
n
a
l
t
u
l
.
”
[
6
]:
p
.
2
6
6
P
u
t
e
r
e
a
a
r
m
a
t
ă
F
i
ș
i
e
r
:
M
o
l
d
a
v
i
a
n
b
a
t
t
l
e
f
l
a
g
.
j
p
g
S
t
e
a
g
u
l
d
e
l
u
p
t
ă
l
u
i
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
C
o
n
c
e
p
ț
i
a
B
ă
t
ă
li
e
i
d
e
l
a
B
a
i
a
,
1
4
6
7
O
ș
t
e
n
i
m
o
l
d
o
v
e
n
i
S
a
b
i
a
l
u
i
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
O
ș
t
e
a
n
m
o
l
d
o
v
e
a
n
A
r
c
s
c
u
r
t
m
o
l
d
o
v
e
n
e
s
c
T
u
n
p
e
a
f
e
t
m
o
b
il
A
rt
a
m
ili
ta
ră
P
art
ic
ul
ari
tăț
ile
str
at
eg
iei
și
art
ei
mi
lit
ar
e
în
pe
rio
ad
a
do
m
ni
ei
lui
lui
Șt
ef
an
de
riv
ă
di
n
ob
ie
cti
vu
l
po
liti
c
pe
ter
m
en
lu
ng
al
do
m
nu
lui
M
ol
do
ve
i,
ac
el
a
de
„a
pă
ra
re
a
fii
nț
ări
i
st
at
ul
ui
m
ol
do
ve
ne
sc
.”[2
2]:p.
222
C
ar
ac
ter
ist
ic
a
es
en
ția
lă
a
ac
țiu
nil
or
mi
lit
ar
e
du
se
de
Șt
ef
an
a
fo
st
as
tfe
l
că
ac
es
te
a
au
ur
m
ări
t
ni
mi
cir
ea
ar
m
at
el
or
in
a
mi
ce
și
nu
re
ali
za
re
a
de
cu
ce
riri
ter
ito
ria
le.
[31]
.”
C
a
for
m
e
pri
nc
ip
al
e
a
ac
țiu
nil
or
mi
lit
ar
e
la
ni
ve
l
str
at
eg
ic,
Șt
ef
an
a
uti
liz
at
at
ât
de
fe
ns
iv
a
str
at
eg
ic
ă,
câ
t
și
of
en
si
va
str
at
eg
ic
ă,
în
fu
nc
ție
de
ob
ie
cti
vu
l
po
liti
c
ur
m
ări
t.
D
ef
en
si
va
str
at
eg
ic
ă
av
ea
,
de
re
gu
lă,
ca
et
ap
e
pri
nc
ip
al
e
ap
ăr
ar
ea
pe
fro
nti
er
ă,
hă
rțu
ire
a,
bă
tăl
ia
de
ci
si
vă
și
ur
m
ări
re
a,
fii
nd
ad
op
tat
ă
de
Șt
ef
an
în
m
ari
le
ca
m
pa
nii
di
n
14
75
,
14
76
,
14
97
,
câ
nd
a
av
ut
de
înf
ru
nt
at
in
a
mi
ci
cu
m
ult
su
pe
rio
ri
di
n
pu
nc
t
de
ve
de
re
al
nu
m
ăr
ul
ui
și
în
ze
str
ări
i.
Of
en
si
va
str
at
eg
ic
ă
av
ea
,
de
re
gu
lă,
ca
et
ap
e
pri
nc
ip
al
e
m
ob
iliz
ar
ea
si
co
nc
en
tra
re
a
în
se
cr
et
a
for
țel
or,
re
sp
in
ge
re
a
tru
pe
lor
de
ac
op
eri
re
ad
ve
rs
e,
bă
tăl
ia
de
ci
si
vă
și
ur
m
ări
re
a.
E
a
a
fo
st
ad
op
tat
ă
de
Șt
ef
an
în
ca
m
pa
nii
le
di
n
14
73
și
14
81
ca
re
au
av
ut
ca
ob
ie
cti
v
sc
hi
m
ba
re
a
do
m
nil
or
pr
o-
ot
o
m
an
i
di
n
Ța
ra
R
o
m
ân
ea
sc
ă.
[22]:
pp.
154-
190[
31]
[32]:
pp.
101-
160
B
ăt
ăli
a
de
ci
si
vă
–
du
să
in
di
vi
du
al
sa
u
în
ca
dr
ul
un
ei
ca
m
pa
nii
–
av
ea
ca
ob
ie
cti
v
ni
mi
cir
ea
gr
up
ări
i
pri
nc
ip
al
e
de
for
țe
a
in
a
mi
cu
lui
,
și
de
ter
mi
na
re
a
ac
es
tui
a
să
re
nu
nț
e
la
co
nti
nu
ar
ea
ac
țiu
nil
or
mi
lit
ar
e.
În
ac
es
te
bă
tăl
ii
Șt
ef
an
a
uti
liz
at
cu
pr
ec
ăd
er
e
m
an
ev
ra
de
for
țe,
ad
ap
tat
ă
la
co
nd
ițiil
e
de
ter
en
,
an
oti
m
p
și
st
ar
ea
vr
e
mi
i,
pe
ntr
u
a
an
ihi
la
av
an
taj
ul
nu
m
eri
c
al
in
a
mi
cil
or,
cu
m
a
fo
st
ca
zu
l
în
bă
tăl
iil
e
de
la
B
ai
a
și
C
od
rii
C
os
mi
nu
lui
.
C
ân
d
co
nd
ițiil
e
er
au
fa
vo
ra
bil
e,
a
fo
st
uti
liz
at
ă
in
du
ce
re
a
in
er
oa
re
a
in
a
mi
cu
lui
,
pri
n
ac
țiu
ni
de
în
șe
lar
e,
cu
m
a
fo
st
la
B
ai
a,
câ
nd
or
aș
ul
a
fo
st
in
ce
nd
iat
în
m
ai
m
ult
e
lo
cu
ri,
si
m
ult
an
,
sa
u
la
V
as
lui
,
câ
nd
o
m
ar
e
pa
rte
a
ar
m
at
ei
ot
o
m
an
e
a
fo
st
atr
as
ă
și
im
ob
iliz
at
ă
înt
r-
o
zo
nă
ml
ăș
tin
oa
să
.
[22]:
pp.
154-
190[
31]
[32]:
pp.
101-
160
„Nu
e
puți
n
lucr
u ca
acel
ași
stăp
ânit
or al
unei
țări
mici
să
învi
ngă
pe
rân
d pe
toți
veci
nii
lui:
mun
teni,
ung
uri,
polo
ni,
tăta
ri,
turci
. Și
nu e
vorb
a de
cine
știe
ce
oști
prov
inci
ale:
Mat
ei
Cor
vin,
Ioan
Alb
ert,
Mah
ome
t II
au
năv
ălit
în
Mol
dov
a cu
toat
e
oștil
e
mari
lor
lor
ținut
uri
și
toți
s-au
înto
rs
ruși
nați.
” [12]:
p. 28
a
r
m
a
t
e
i
A
r
m
a
t
a
M
o
l
d
o
v
e
i
e
r
a
u
n
a
n
e
p
e
r
m
a
n
e
n
t
ă
,
fi
i
n
d
m
o
b
il
i
z
a
t
ă
d
o
a
r
î
n
c
a
z
d
e
c
o
n
fl
i
c
t
a
r
m
a
t.
F
o
r
ț
e
l
e
a
r
m
a
t
e
e
r
a
u
c
o
n
s
ti
t
u
t
e
d
i
n
„
o
a
s
t
e
a
c
e
a
m
i
c
ă
”
ș
i
„
o
a
s
t
e
a
c
e
a
m
a
r
e
”
.
[3
2]
:p
.
1
7
4
[3
3]
M
a
r
e
a
m
a
j
o
ri
t
a
t
e
a
a
c
ți
u
n
il
o
r
m
il
it
a
r
e
a
l
e
l
u
i
Ș
t
e
f
a
n
a
u
f
o
s
t
d
u
s
e
d
e
„
o
a
s
t
e
a
c
e
a
m
i
c
ă
”
,
f
o
r
m
a
t
ă
d
i
n
c
e
t
e
l
e
b
o
i
e
r
e
ș
ti
ș
i
c
u
r
t
e
n
i.
[3
4]
:p
.
2
9
2
C
o
n
f
o
r
m
d
r
e
p
t
u
l
u
i
f
e
u
d
a
l,
n
u
m
a
i
p
r
o
p
ri
e
t
a
ri
i
d
e
p
ă
m
â
n
t
e
r
a
u
o
b
li
g
a
ți
s
ă
p
r
e
s
t
e
z
e
s
e
r
v
i
c
i
u
l
m
il
it
a
r
ș
i
s
ă
m
e
a
r
g
ă
l
a
r
ă
z
b
o
i,
d
e
fi
e
c
a
r
e
d
a
t
ă
c
â
n
d
e
r
a
u
c
h
e
m
a
ți
d
e
d
o
m
n
.
[7
]:
p.
5
0
3
B
o
i
e
ri
i
c
u
c
e
t
e
l
e
l
o
r
,
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
u
n
u
c
l
e
u
l
a
r
m
a
t
e
i.
E
i
c
o
n
s
ti
t
u
i
a
u
e
l
e
m
e
n
t
u
l
c
e
l
m
a
i
n
u
m
e
r
o
s
ș
i
c
e
l
m
a
i
p
u
t
e
r
n
i
c
.
D
i
n
r
â
n
d
u
l
a
c
e
s
t
o
r
a
,
u
n
c
o
r
p
s
e
p
a
r
a
t
e
r
a
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
d
e
„
c
u
r
t
e
n
i”
s
a
u
„
s
l
u
ji
t
o
ri
”
,
a
d
i
c
ă
b
o
i
e
ri
i
c
a
r
e
î
n
d
e
p
li
n
e
a
u
d
r
e
g
ă
t
o
ri
i
l
o
c
a
l
e
s
a
u
n
a
ți
o
n
a
l
e
î
n
s
i
s
t
e
m
u
l
a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
ti
v
.
N
u
m
ă
r
u
l
c
u
r
t
e
n
il
o
r
ș
i
s
l
u
ji
t
o
ri
l
o
r
e
r
a
d
e
c
â
t
e
v
a
m
ii
.
C
u
r
t
e
n
ii
f
a
c
e
a
u
s
e
r
v
i
c
i
u
l
p
ri
n
r
o
t
a
ți
e
l
a
c
u
r
t
e
,
a
s
i
g
u
r
â
n
d
p
a
z
a
d
o
m
n
u
l
u
i
ș
i
î
n
d
e
p
li
n
i
n
d
d
if
e
ri
t
e
s
l
u
j
b
e
s
a
u
s
e
r
v
i
c
ii
.
[7
]:
p
p.
5
0
3-
5
0
7
[3
4]
:p
p.
2
9
0-
3
0
8
C
e
il
a
lț
i
p
r
o
p
ri
e
t
a
ri
d
e
p
ă
m
â
n
t,
s
e
a
d
u
n
a
u
,
î
n
c
a
z
d
e
r
a
z
b
o
i,
g
r
u
p
a
ți
p
e
ți
n
u
t
u
ri
,
s
u
b
c
o
m
a
n
d
a
p
â
r
c
ă
l
a
b
u
l
u
i
d
e
ți
n
u
t,
d
u
p
ă
c
a
r
e
s
e
d
e
p
l
a
s
a
u
l
a
l
o
c
u
l
d
e
a
d
u
n
a
r
e
a
o
ș
ti
ri
i
s
t
a
b
il
it
d
e
d
o
m
n
,
d
e
n
u
m
it
„
v
il
e
a
g
”
s
a
u
„
b
e
l
e
a
g
”
.
[7
]:
p.
5
0
7[
1
0]
:p
.
1
1
0
„
O
a
s
t
e
a
c
e
a
m
a
r
e
”
s
a
u
„
ț
a
r
a
”
e
r
a
m
o
b
il
i
z
a
t
ă
d
o
a
r
î
n
c
a
z
u
ri
e
x
c
e
p
ți
o
n
a
l
e
,
d
e
m
a
r
e
p
ri
m
e
j
d
i
e
,
c
â
n
d
e
r
a
u
c
h
e
a
m
ți
s
u
b
a
r
m
e
p
r
a
c
ti
c
t
o
ți
b
ă
r
b
a
ți
i
v
a
li
z
i
d
e
l
u
p
t
ă
.
O
a
s
t
e
a
c
e
a
m
a
r
e
c
u
p
ri
n
d
e
a
,
p
e
l
â
n
g
ă
„
o
a
s
t
e
a
c
e
a
m
i
c
ă
”
,
r
ă
z
e
ș
ii
,
o
r
ă
ș
e
n
ii
,
ț
ă
r
a
n
ii
f
ă
r
ă
p
ă
m
â
n
t
d
i
n
s
a
t
e
l
o
r
d
o
m
n
e
ș
ti
,
b
o
i
e
r
e
ș
ti
ș
i
m
ă
n
ă
s
ti
r
e
ș
ti
,
s
t
r
ă
j
e
ri
i
ș
i
c
ă
l
ă
r
a
ș
ii
.
Ș
t
e
f
a
n
a
m
o
b
il
i
z
a
t
o
a
s
t
e
a
c
e
a
m
a
r
e
d
o
a
r
d
e
d
o
u
ă
o
ri
,
î
n
c
a
m
p
a
n
ii
l
e
a
n
ti
o
t
o
m
a
n
e
d
i
n
1
4
7
5
ș
i
1
4
7
6
.
[7
]:
p.
5
1
1[
3
5]
:p
.
4
4
C
â
n
d
e
r
a
u
c
h
e
m
a
ți
l
a
o
a
s
t
e
r
ă
z
e
ș
ii
e
r
a
u
o
b
li
g
a
ți
s
ă
s
e
p
r
e
z
i
n
t
e
ș
i
e
i
l
a
v
il
e
a
g
,
d
a
c
ă
n
u
c
ă
l
ă
r
i
ș
i
î
n
t
r
a
r
m
a
ț
i
c
a
v
i
t
e
ji
i
,
m
ă
c
a
r
c
u
m
ii
a
j
u
t
a
u
î
m
p
r
e
j
u
r
ă
r
il
e
,
p
r
e
g
ă
ti
ți
p
e
n
t
r
u
a
l
u
p
t
a
p
e
d
e
s
t
r
u
.
[3
2]
:p
.
1
7
8
O
r
ă
ș
e
n
ii
a
v
e
a
u
o
b
li
g
a
ți
a
c
a
,
î
n
c
a
z
d
e
r
ă
z
b
o
i,
s
ă
î
n
a
r
m
e
z
e
u
n
n
u
m
ă
r
d
e
o
a
m
e
n
i
p
e
c
h
e
lt
u
i
a
l
a
l
o
r
ș
i
s
ă
-i
p
u
n
ă
l
a
d
i
s
p
o
z
iț
i
a
d
o
m
n
u
l
u
i.
O
c
a
t
e
g
o
ri
e
m
il
it
a
r
ă
d
i
s
ti
n
c
t
ă
e
r
a
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
ă
d
e
„
s
t
r
ă
j
e
ri
”
ș
i
„
c
ă
l
ă
r
a
ș
i”
,
l
o
c
u
it
o
ri
a
i
s
a
t
e
l
o
r
d
e
g
r
a
n
iț
ă
c
a
r
e
a
s
i
g
u
r
a
u
p
a
z
a
f
r
o
n
ti
e
r
e
i
C
a
r
p
a
ți
l
o
r
,
r
e
s
p
e
c
ti
v
a
N
i
s
t
r
u
l
u
i.
[7
]:
p
p.
5
0
4-
5
1
0
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
O
a
s
t
e
a
l
u
i
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
u
ti
li
z
a
t
o
a
t
e
c
a
t
e
g
o
ri
il
e
p
ri
n
c
i
p
a
l
e
d
e
a
r
m
a
m
e
n
t
d
i
s
p
o
n
i
b
il
e
p
e
p
l
a
n
e
u
r
o
p
e
a
n
î
n
a
d
o
u
a
j
u
m
ă
t
a
t
e
a
s
e
c
o
l
u
l
u
i
a
l
X
V
-
l
e
a
.
[3
6]
:p
.
4
5
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
f
o
l
o
s
it
p
o
a
t
e
fi
c
a
t
e
g
o
ri
s
it
î
n
d
o
u
ă
m
a
ri
c
a
t
e
g
o
ri
i:
a
r
m
a
m
e
n
t
d
e
f
e
n
s
i
v
ș
i
a
r
m
a
m
e
n
t
o
f
e
n
s
i
v
.
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
d
e
f
e
n
s
i
v
,
d
e
s
ti
n
a
t
p
r
o
t
e
c
ți
e
i
l
u
p
t
ă
t
o
r
u
l
u
i
e
r
a
f
o
r
m
a
t
d
i
n
s
c
u
t,
c
ă
m
a
ș
ă
d
e
z
a
l
e
,
p
l
a
t
o
ș
ă
ș
i
m
a
i
r
a
r
,
a
r
m
u
r
ă
.
Ț
ă
r
a
n
ii
c
h
e
m
a
ți
l
a
o
a
s
t
e
p
u
r
t
a
u
p
e
n
t
r
u
p
r
o
t
e
c
ți
e
h
a
i
n
e
d
e
i
n
m
a
tl
a
s
a
t
e
,
g
r
o
a
s
e
d
e
3
-
5
c
e
n
ti
m
e
t
ri
,
c
u
c
u
s
ă
t
u
ri
d
e
s
e
s
a
u
c
o
j
o
a
c
e
d
i
n
p
i
e
l
e
.
[7
]:
p.
5
1
2[
2
2]
:p
.
1
3
9
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
o
f
e
n
s
i
v
e
r
a
f
o
r
m
a
t
d
i
n
a
r
m
e
a
l
b
e
ș
i
a
r
m
e
d
e
f
o
c
.
A
r
m
e
l
e
a
l
b
e
e
r
a
u
r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
e
d
e
a
r
m
e
d
e
t
ă
i
e
r
e
ș
i
î
m
p
u
n
g
e
r
e
(
s
p
a
d
e
,
s
ă
b
ii
,
p
u
m
n
a
l
e
,
c
u
ți
t
e
d
e
l
u
p
t
ă
)
,
a
r
m
e
d
e
a
r
u
n
c
a
r
e
ș
i
î
m
p
u
n
g
e
r
e
(l
ă
n
c
i
ș
i
s
u
li
ț
e
)
,
a
r
m
e
d
e
l
o
v
ir
e
ș
i
t
ă
i
e
r
e
(
s
e
c
u
ri
ș
i
t
o
p
o
a
r
e
d
e
l
u
p
t
ă
,
h
a
l
e
b
a
r
d
e
)
,
a
r
m
e
d
e
l
o
v
ir
e
ș
i
i
z
b
ir
e
(
g
h
i
o
a
g
e
,
m
ă
c
i
u
c
i,
b
u
z
d
u
g
a
n
e
)
ș
i
a
r
m
e
d
e
a
r
u
n
c
a
r
e
l
a
d
i
s
t
a
n
ț
ă
(
a
r
c
u
ri
ș
i
a
r
b
a
l
e
t
e
)
.
[3
6]
:p
.
4
6
A
r
m
e
l
e
d
e
f
o
c
e
r
a
u
p
o
r
t
a
ti
v
e
,
d
e
c
a
li
b
r
u
m
a
i
m
i
c
ș
i
c
u
ț
e
a
v
ă
l
u
n
g
ă
(
s
â
n
e
ț
e
,
a
r
c
h
e
h
u
z
e
)
ș
i
g
r
e
l
e
,
d
e
c
a
li
b
r
u
m
a
r
e
,
c
u
ț
e
a
v
a
s
c
u
r
t
ă
,
d
u
s
e
p
e
c
a
r
e
s
a
u
t
r
a
c
t
a
t
e
(
b
o
m
b
a
r
d
e
ș
i
t
u
n
u
ri
)
.
[2
2]
:p
.
1
4
4
R
e
f
e
ri
t
o
r
l
a
n
u
m
ă
r
u
l
a
r
m
e
l
o
r
d
e
f
o
c
s
-
a
u
p
ă
s
t
r
a
t
d
o
a
r
o
s
e
ri
e
d
e
m
e
n
ți
u
n
i
v
a
g
i:
«
i
n
b
u
o
n
a
c
o
p
i
a
b
o
m
b
a
r
d
e
»
(
î
n
1
4
7
5
)
,
«
q
u
a
n
ti
t
a
d
'
a
r
t
e
g
li
a
ri
a
»
,
«
f
o
a
r
t
e
m
u
lt
e
t
u
n
u
ri
m
a
i
m
i
c
i
ș
i
m
a
i
m
a
ri
»
,
«
il
y
a
v
o
it
d
e
b
o
n
n
e
s
b
a
tt
e
ri
s
»
.
S
i
n
g
u
r
a
c
if
r
ă
e
x
a
c
t
ă
,
s
e
r
e
f
e
r
ă
l
a
b
ă
t
ă
li
a
d
e
l
a
P
o
d
u
l
Î
n
a
lt
,
u
n
d
e
s
u
n
t
m
e
n
ți
o
n
a
t
e
2
0
t
u
n
u
ri
ș
i
d
e
a
s
e
t
r
a
g
e
ș
a
p
t
e
l
o
v
it
u
ri
d
e
fi
e
c
a
r
e
p
i
e
s
ă
.
[2
2]
:p
.
1
5
2
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
d
i
n
î
n
z
e
s
t
r
a
r
e
a
o
a
s
t
e
i
m
o
l
d
o
v
e
n
e
e
r
a
p
o
t
ri
v
it
î
n
p
ri
n
c
i
p
a
l
p
e
n
t
r
u
l
u
p
t
a
c
o
r
p
l
a
c
o
r
p
.
A
r
m
e
l
e
d
e
s
ti
n
a
t
e
p
e
n
t
r
u
l
u
p
t
a
l
a
d
i
s
t
a
n
ț
ă
p
e
r
m
it
e
a
u
e
x
e
c
u
t
a
r
e
a
d
o
a
r
a
c
â
t
e
v
a
l
o
v
it
u
ri
i
z
o
l
a
t
e
,
p
â
n
ă
l
a
c
ir
c
a
9
o
o
m
e
t
ri
(
c
u
a
r
m
e
d
e
f
o
c
ș
i
a
r
b
a
l
e
t
e
)
,
p
r
e
c
u
m
ș
i
o
b
ă
t
a
i
e
e
fi
c
a
c
e
d
a
r
p
e
t
e
r
m
e
n
s
c
u
r
t,
c
u
g
l
o
a
n
ț
e
s
i
s
ă
g
e
ți
,
p
e
o
d
i
s
t
a
n
ț
ă
d
e
c
ir
c
a
2
0
0
m
e
t
ri
,
i
n
a
i
n
t
e
a
s
i
p
e
fl
a
n
c
u
ri
l
e
d
i
s
p
o
z
it
i
v
u
l
u
i
d
e
l
u
p
t
ă
.
[2
2]
:p
.
1
5
4
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
a
l
b
s
e
f
a
b
ri
c
a
î
n
c
e
a
m
a
i
m
a
r
e
p
a
r
t
e
p
e
p
l
a
n
l
o
c
a
l,
î
n
ț
a
r
ă
,
a
v
â
n
d
î
n
v
e
d
e
r
e
n
e
c
e
s
it
a
t
e
a
c
a
i
n
c
l
u
s
i
v
o
a
s
t
e
a
c
e
a
m
a
r
e
s
ă
fi
e
î
n
a
r
m
a
t
ă
c
o
r
e
s
p
u
n
z
ă
t
o
r
.
[2
2]
:p
.
1
5
5
D
u
p
ă
c
u
m
a
r
ă
t
a
J
a
n
D
u
g
l
o
s
z
,
Ș
t
e
f
a
n
d
a
c
ă
p
r
i
n
d
e
a
p
e
v
r
e
-
u
n
ț
ă
r
a
n
f
ă
r
ă
s
ă
g
e
ț
i
,
a
r
c
ș
i
s
a
b
i
e
,
o
r
i
c
ă
n
-
a
v
e
n
i
t
l
a
o
a
s
t
e
c
u
p
i
n
t
e
n
i
,
f
ă
r
ă
m
il
ă
-
l
o
s
â
n
d
e
a
l
a
p
i
e
r
d
e
r
e
a
c
a
p
u
l
u
i
.
[3
2]
:p
p.
1
7
9
A
r
m
e
l
e
a
l
b
e
m
a
i
s
o
fi
s
ti
c
a
t
e
p
r
e
c
u
m
ș
i
a
r
m
e
l
e
d
e
f
o
c
e
r
a
u
p
r
o
c
u
r
a
t
e
d
i
n
i
m
p
o
r
t.
A
r
m
a
m
e
n
t
u
l
v
e
c
i
n
il
o
r
,
c
u
e
x
c
e
p
ți
a
t
ă
t
a
ri
l
o
r
,
e
r
a
i
n
g
e
n
e
r
e
m
a
i
p
u
t
e
r
n
i
c
(
c
e
l
d
e
f
e
n
s
i
v
-
l
a
u
n
g
u
ri
ș
i
p
o
l
o
n
e
z
i,
a
r
ti
l
e
ri
a
-
l
a
t
u
r
c
i,
p
o
l
o
n
e
z
i
ș
i
u
n
g
u
ri
)
ș
i
m
a
i
n
u
m
e
r
o
s
î
n
a
r
b
a
l
e
t
e
ș
i
a
r
m
e
d
e
f
o
c
,
c
o
m
p
a
r
a
ti
v
c
u
c
e
l
a
l
m
o
l
d
o
v
e
n
il
o
r
.
[2
2]
:p
.
1
5
5
S
i
s
t
e
m
u
l
d
e
f
o
r
t
i
f
i
c
a
ț
i
i
Cetat
ea
Albă
Plan
ul
Cetăț
ii
Suce
vei
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
a
a
c
o
r
d
a
t
o
a
t
e
n
ți
e
d
e
o
s
e
b
it
ă
r
e
a
li
z
ă
ri
i
u
n
u
i
s
i
s
t
e
m
d
e
f
o
r
ti
fi
c
a
ți
i
p
e
r
m
a
n
e
n
t
e
c
a
e
l
e
m
e
n
t
c
e
n
t
r
a
l
î
n
s
t
r
a
t
e
g
i
a
s
a
d
e
a
p
ă
r
a
r
e
a
ț
ă
ri
i.
Î
n
a
c
e
a
e
p
o
c
ă
,
c
e
t
ă
ți
l
e
j
u
c
a
u
u
n
r
o
l
p
o
li
ti
c
ș
i
m
il
it
a
r
m
a
j
o
r
,
a
s
i
g
u
r
â
n
d
c
e
l
u
i
c
e
l
e
s
t
ă
p
â
n
e
a
c
o
n
t
r
o
l
u
l
t
e
ri
t
o
ri
il
o
r
a
d
i
a
c
e
n
t
e
,
d
a
r
ș
i
a
v
â
n
d
d
e
m
u
lt
e
o
ri
u
n
r
o
l
d
e
c
i
s
i
v
î
n
c
â
ș
ti
g
a
r
e
a
c
a
m
p
a
n
ii
l
o
r
ș
i
b
ă
t
ă
li
il
o
r
.
R
e
z
i
s
t
e
n
ț
a
c
e
t
ă
ți
l
o
r
N
e
a
m
ț
u
l
u
i,
S
u
c
e
v
e
i
ș
i
H
o
ti
n
u
l
u
i
a
d
e
t
e
r
m
i
n
a
t
r
e
t
r
a
g
e
r
e
a
l
u
i
M
a
h
o
m
e
d
a
l
II
-
l
e
a
,
î
n
1
4
7
6
,
i
a
r
r
e
z
i
s
t
e
n
ț
a
c
e
t
ă
ți
i
S
u
c
e
v
e
i,
l
a
1
4
9
7
,
a
d
e
t
e
r
m
i
n
a
t
r
e
t
r
a
g
e
r
e
a
r
e
g
e
l
u
i
p
o
l
o
n
I
o
a
n
A
l
b
e
r
t.
[1
2]
:p
.
2
8
Ș
t
e
f
a
n
a
c
o
n
c
e
p
u
t
s
i
s
t
e
m
u
l
d
e
c
e
t
ă
ți
u
r
m
ă
ri
n
d
t
r
e
i
m
a
ri
o
b
i
e
c
ti
v
e
:
a
p
ă
r
a
r
e
a
g
r
a
n
iț
e
l
o
r
-
î
n
s
p
e
c
i
a
l
l
a
v
a
d
u
ri
l
e
N
i
s
t
r
u
l
u
i,
s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
r
e
a
l
o
c
u
ri
l
o
r
d
e
t
r
e
c
e
r
e
d
i
n
i
n
t
e
ri
o
r
ș
i
a
p
ă
r
a
r
e
a
c
a
p
it
a
l
e
i,
S
u
c
e
a
v
a
.
L
a
u
r
c
a
r
e
a
p
e
t
r
o
n
î
n
M
o
l
d
o
v
a
e
x
i
s
t
a
u
t
r
e
i
c
e
t
ă
ți
d
e
z
i
d
-
c
e
l
e
a
l
e
S
u
c
e
v
e
i,
N
e
a
m
ț
u
l
u
i
ș
i
H
o
ti
n
u
l
u
i
ș
i
o
c
e
t
a
t
e
d
e
p
ă
m
â
n
t
ș
i
l
e
m
n
-
c
e
a
a
R
o
m
a
n
u
l
u
i.
[7
]:
p
p.
5
0
9-
5
2
1
Î
n
ti
m
p
u
l
d
o
m
n
i
e
i,
Ș
t
e
f
a
n
a
c
u
c
e
ri
t
c
e
t
ă
ți
l
e
d
e
z
i
d
d
e
l
a
C
h
il
i
a
ș
i
C
e
t
a
t
e
a
A
l
b
ă
(
1
4
6
2
)
ș
i
c
e
t
a
t
e
a
d
e
p
ă
m
â
n
t
ș
i
l
e
m
n
d
e
l
a
C
r
ă
c
i
u
n
a
(
1
4
8
2
)
.
T
o
t
o
d
a
t
ă
,
a
c
o
n
s
t
r
u
it
c
e
t
ă
ți
l
e
n
o
i
d
e
z
i
d
d
e
l
a
C
h
il
i
a
(
1
4
7
9
)
ș
i
R
o
m
a
n
(
1
4
8
3
)
,
p
r
e
c
u
m
ș
i
c
e
t
ă
ți
l
e
d
e
p
ă
m
â
n
t
ș
i
l
e
m
n
d
e
l
a
O
r
h
e
i
(
1
4
7
0
)
ș
i
S
o
r
o
c
a
(
1
4
9
9
)
.
[7
]:
p
p.
5
2
1-
5
2
4
[3
2]
:p
p.
6
3-
7
0
[2
8]
:p
p.
9-
1
7
C
e
t
ă
ți
l
e
e
r
a
u
a
ș
e
z
a
t
e
,
d
e
r
e
g
u
l
ă
,
p
e
p
o
z
iț
ii
d
o
m
i
n
a
n
t
e
,
c
u
p
o
s
i
b
il
it
ă
ți
b
u
n
e
d
e
o
b
s
e
r
v
a
r
e
ș
i
s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
r
e
.
D
a
t
o
ri
t
ă
c
o
n
fi
g
u
r
a
ti
e
i
t
e
r
e
n
u
l
u
i,
a
s
e
d
i
u
l
l
o
r
e
r
a
a
d
e
s
e
o
ri
d
if
i
c
il
ș
i
g
a
r
n
i
z
o
a
n
a
,
c
h
i
a
r
f
o
a
r
t
e
r
e
d
u
s
ă
,
p
u
t
e
a
r
e
z
i
s
t
a
m
u
lt
a
v
r
e
m
e
.
C
a
s
e
m
n
a
l
i
m
p
o
r
t
a
n
ț
e
i
l
o
r
m
il
it
a
r
e
ș
i
p
o
li
ti
c
e
,
p
o
r
t
a
r
u
l
S
u
c
e
v
e
i
î
n
d
e
p
li
n
e
a
ș
i
f
u
n
c
ți
a
d
e
h
a
t
m
a
n
(
c
o
n
d
u
c
ă
t
o
r
a
l
a
r
m
a
t
e
i)
i
a
r
p
â
r
c
ă
l
a
b
ii
c
e
t
ă
ți
l
o
r
m
a
ri
o
c
u
p
a
u
p
ri
m
e
l
e
p
o
z
iț
ii
î
n
S
f
a
t
u
l
D
o
m
n
e
s
c
.
[7
]:
p.
5
2
0[
2
2]
:p
p.
1
2
8-
1
3
0
R
ă
z
b
o
a
i
e
ș
i
b
ă
t
ă
l
i
i
A
r
t
i
c
o
l
p
r
i
n
c
i
p
a
l
:
L
i
s
t
a
b
ă
t
ă
li
il
o
r
l
u
i
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
.
A
s
p
e
c
t
e
g
e
n
e
r
a
l
e
Theo
dor
Ama
n,
Bătăli
a de
la
Șchei
a
C
e
a
m
a
i
r
ă
s
p
â
n
d
it
ă
ș
i
a
c
c
e
p
t
a
t
ă
v
a
ri
a
n
t
ă
r
e
f
e
ri
t
o
a
r
e
l
a
n
u
m
ă
r
u
l
c
o
n
fl
i
c
t
e
l
o
r
a
r
m
a
t
e
(
„
b
ă
t
ă
li
il
o
r
”
)
l
a
c
a
r
e
a
p
a
r
ti
c
i
p
a
t
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
e
s
t
e
d
e
3
6
.
C
if
r
a
e
s
t
e
b
a
z
a
t
ă
c
h
i
a
r
p
e
m
ă
r
t
u
ri
s
ir
e
a
d
o
m
n
u
l
u
i
m
o
l
d
o
v
e
a
n
f
ă
c
u
t
ă
î
n
1
5
0
2
m
e
d
i
c
u
l
u
i
v
e
n
e
ți
a
n
M
a
t
t
e
o
M
u
r
i
a
n
o
:
„
e
u
s
u
n
t
î
n
c
o
n
j
u
r
a
t
d
e
d
u
ș
m
a
n
i
d
i
n
t
o
a
t
e
p
ă
r
ți
l
e
ș
i
a
m
p
u
r
t
a
t
3
6
d
e
l
u
p
t
e
d
e
c
â
n
d
s
u
n
t
d
o
m
n
u
l
a
c
e
s
t
e
i
ț
ă
ri
,
d
i
n
t
r
e
c
a
r
e
a
m
f
o
s
t
î
n
v
i
n
g
ă
t
o
r
î
n
3
4
ș
i
a
m
p
i
e
r
d
u
t
2
”
.
[3
7]
Î
n
t
r
-
o
a
n
a
li
z
ă
d
e
t
a
li
a
t
ă
,
i
s
t
o
ri
c
u
l
A
l
e
x
a
n
d
r
u
B
o
l
d
u
r
m
a
i
i
d
e
n
ti
fi
c
ă
s
u
p
li
m
e
n
t
a
r
a
lt
e
p
a
t
r
u
i
n
c
u
r
s
i
u
n
i
a
r
m
a
t
e
l
a
c
a
r
e
Ș
t
e
f
a
n
n
u
a
p
a
r
ti
c
i
p
a
t,
a
c
e
s
t
e
a
fi
i
n
d
c
o
n
d
u
s
e
d
e
a
lț
i
c
o
m
a
n
d
a
n
ți
,
n
u
m
iț
i
d
e
d
o
m
n
.
[1
0]
:p
.
3
2
6
c
l
a
s
if
i
c
a
r
e
s
i
n
t
e
ti
c
ă
a
ti
p
u
ri
l
o
r
d
e
c
o
n
fl
i
c
t
e
a
r
m
a
t
e
,
l
a
c
a
r
e
a
p
a
r
ti
c
i
p
a
t
o
a
s
t
e
a
m
o
l
d
o
v
e
a
n
ă
s
u
b
c
o
n
d
u
c
e
r
e
a
l
u
i
Ș
t
e
f
a
n
c
e
l
M
a
r
e
,
e
s
t
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
ă
î
n
t
a
b
e
l
u
l
a
l
ă
t
u
r
a
t.
[1
0]
:p
.
3
2
7[
2
8]
:p
p.
7-
1
9
145
7- 1470- 1486-
146 1486 1504
9
1497 -
Războ 146 1473 Regatu
aie 7- - l
Reg Țara Poloni
atul Româ ei Cod
Ung neasc rii
ariei ă Cosmi
(Bai nului
a) 1475
-
Imper
iul
Otom
an
(Vasl
ui)
1746
-
Imper
iul
Otom
an
(Răzb
oieni)
1481
-
Țara
Româ
neasc
ă
(Râm
nic)
145
7-
Petr
Bătălii u
1485 -
intern Aro
Hroiot
e n
(Do
ljeșt
i)
Bătălii 145 1471 1486 –
extern 9 - -Țara Imperi
e Reg Româ ul
atul neasc otoma
Pol ă n
onie (Soci (Șchei
i ) a)
146 1474 1498 –
9- - Regatu
Han Țara l
atul Româ Poloni
Cri neasc ei
meii ă (Galiți
(Lip a și
1475
nic) Podoli
-
a)
Imper
iul 1502 –
Otom Regatu
an l
Poloni
1476
ei
-
Hanat
ul
Crim
eii
1476
-
Țara
Româ
neasc
ă
1485
-
Imper
iul
Otom
an
(Cătl
ăbuga
)
1474
-
Telea
jen
146 1482
2- -
ChilCrăci
ia una 1489 -
Asedii Camen
146 1485
ița
2- -
Chil Cetat
ia e
Albă
și
Chili
a
C
e
l
e
p
a
t
r
u
a
c
ți
u
n
i
m
il
it
a
r
e
c
a
r
e
n
u
a
u
f
o
s
t
c
o
n
d
u
s
e
d
e
Ș
t
e
f
a
n
p
e
r
s
o
n
a
l
a
u
f
o
s
t:
i
n
c
u
r
s
i
u
n
e
a
d
i
n
T
r
a
n
s
il
v
a
n
i
a
,
s
u
b
c
o
m
a
n
d
a
l
u
i
P
o
p
(
1
4
6
9
)
,
l
u
p
t
a
d
e
l
a
L
e
n
ț
e
ș
ti
î
m
p
o
t
ri
v
a
m
a
z
o
v
i
e
n
il
o
r
v
e
n
iț
i
î
n
a
j
u
t
o
r
u
l
p
o
l
o
n
e
z
il
o
r
,
s
u
b
c
o
n
d
u
c
e
r
e
a
l
u
i
B
o
l
d
u
r
(
1
4
9
7
)
,
l
u
p
t
a
d
e
l
a
C
e
r
n
ă
u
ți
(
1
4
9
7
)
ș
i
a
t
a
c
u
l
v
o
r
n
i
c
u
l
u
i
B
o
l
d
u
r
a
s
u
p
r
a
C
h
il
i
e
i
ș
i
C
e
t
ă
ți
i
A
l
b
e
(
1
5
0
0
)
.
[1
0]
:p
.
3
2
6
M
a
r
i
l
e
b
ă
t
ă
l
i
i
B
ă
t
ă
li
a
d
e
l
a
B
a
i
a
A
r
t
i
c
o
l
p
r
i
n
c
i
p
a
l
:
B
ă
t
ă
li
a
d
e
l
a
B
a
i
a
.
Bătăli
a de
la
Baia
B
ă
t
ă
li
a
d
e
l
a
B
a
i
a
a
a
v
u
t
l
o
c
î
n
n
o
a
p
t
e
d
e
1
4
/
1
5
d
e
c
e
m
b
ri
e
1
4
6
7
,
l
a
a
p
r
o
a
p
e
o
l
u
n
ă
d
e
l
a
i
n
v
a
d
a
r
e
a
M
o
l
d
o
v
e
i
d
e
c
ă
t
r
e
a
r
m
a
t
a
R
e
g
a
t
u
l
u
i
U
n
g
a
r
c
o
n
d
u
s
ă
d
e
r
e
g
e
l
e
M
a
ti
a
C
o
r
v
i
n
.
C
a
m
p
a
n
i
a
r
e
g
e
l
u
i
u
n
g
a
r
v
e
n
e
a
d
u
p
ă
o
s
e
ri
e
d
e
i
n
c
i
d
e
n
t
e
c
a
r
e
t
e
n
s
i
o
n
a
s
e
r
ă
f
o
a
r
t
e
m
u
lt
r
e
l
a
ți
il
e
d
i
n
t
r
e
c
e
l
e
d
o
u
ă
s
t
a
t
e
,
c
u
m
a
r
fi
d
e
z
v
o
lt
a
r
a
l
e
g
ă
t
u
ri
l
o
r
c
u
R
e
g
a
t
u
l
P
o
l
o
n
i
e
i,
i
n
c
u
r
s
i
u
n
e
a
î
n
s
e
c
u
i
m
e
d
i
n
1
4
6
1
,
c
u
c
e
ri
r
e
a
C
h
il
i
e
i
î
n
1
4
6
5
ș
i
g
ă
z
d
u
ir
e
a
d
e
c
ă
t
r
e
r
e
g
e
l
e
u
n
g
a
r
a
u
n
o
r
p
r
e
t
e
n
d
e
n
ți
l
a
t
r
o
n
,
c
a
P
e
t
r
u
A
r
o
n
s
a
u
B
e
ri
n
d
e
i.
C
a
u
z
a
i
m
e
d
i
a
t
ă
a
c
o
n
s
ti
t
u
it
-
o
s
p
ri
ji
n
u
l
d
ir
e
c
t
p
e
c
a
r
e
Ș
t
e
f
a
n
îl
a
c
o
r
d
a
s
e
r
ă
s
c
o
a
l
e
i
a
r
d
e
l
e
n
il
o
r
i
m
p
o
t
ri
v
a
r
e
g
e
l
u
i
u
n
g
a
r
,
d
i
n
1
4
6
7
.
[7
]:
p.
5
7
[3
8]
:p
.
1
1
9
C
a
m
p
a
n
i
a
a
î
n
c
e
p
u
t
l
a
1
9
n
o
i
e
m
b
ri
e
1
4
6
7
,
o
d
a
t
ă
c
u
t
r
e
c
e
r
e
a
o
a
s
t
e
i
u
n
g
a
r
e
,
n
u
m
ă
r
â
n
d
c
ir
c
a
4
0
.
0
0
0
d
e
o
ș
t
e
n
i,
p
ri
n
p
a
s
u
l
O
it
u
z
,
u
r
m
a
t
ă
d
e
a
s
e
d
i
e
r
e
a
ș
i
d
i
s
t
r
u
g
e
r
e
a
o
r
a
ș
e
l
o
r
T
â
r
g
u
T
r
o
t
u
ș
,
B
a
c
ă
u
,
R
o
m
a
n
ș
i
T
â
r
g
u
N
e
a
m
ț.
L
a
7
d
e
c
e
m
b
ri
e
a
r
m
a
t
a
u
n
g
a
r
ă
a
a
j
u
n
s
l
a
B
a
i
a
.
[3
8]
:p
.
1
2
0
A
v
â
n
d
î
n
v
e
d
e
r
e
p
e
ri
c
o
l
u
l
i
m
i
n
e
n
t
c
a
i
n
a
m
i
c
u
l
s
ă
a
t
a
c
e
c
a
p
it
a
l
a
ț
ă
ri
i,
S
u
c
e
a
v
a
,
Ș
t
e
f
a
n
d
e
c
i
d
e
s
ă
e
x
e
c
u
t
e
o
l
o
v
it
u
r
ă
d
e
c
i
s
i
v
ă
,
p
ri
n
s
u
r
p
ri
n
d
e
r
e
,
a
s
u
p
r
a
t
r
u
p
e
l
o
r
u
n
g
a
r
e
c
a
n
t
o
n
a
t
e
l
a
B
a
i
a
.
F
o
r
ț
e
l
e
m
o
l
d
o
v
e
n
e
,
d
e
c
ir
c
a
1
2
.
0
0
0
d
e
o
a
m
e
n
i
a
u
a
t
a
c
a
t
o
r
a
ș
u
l
î
n
n
o
a
p
t
e
d
e
1
4
/
1
5
d
e
c
e
m
b
ri
e
1
4
6
7
,
d
i
n
t
r
e
i
d
ir
e
c
ți
i,
d
u
p
ă
c
e
î
n
p
r
e
a
l
a
b
il
a
u
d
a
t
f
o
c
î
n
t
ă
ri
t
u
ri
l
o
r
d
e
l
e
m
n
c
a
r
e
îl
p
r
o
t
e
j
a
u
.
D
u
p
ă
l
u
p
t
e
î
n
d
â
rj
it
e
d
e
s
f
ă
ș
u
r
a
t
e
t
o
a
t
ă
n
o
a
p
t
e
a
,
a
r
m
a
t
a
u
n
g
a
r
ă
a
f
o
s
t
n
e
v
o
it
ă
s
ă
a
b
a
n
d
o
n
e
z
e
o
r
a
ș
u
l
ș
i
s
ă
s
e
r
e
t
r
a
g
ă
s
p
r
e
T
r
a
n
s
il
v
a
n
i
a
,
r
e
g
e
l
e
M
a
ti
a
î
n
s
u
ș
i
fi
i
n
d
r
ă
n
it
î
n
l
u
p
t
ă
.
R
e
t
r
a
g
e
r
e
a
a
f
o
s
t
f
a
v
o
ri
z
a
t
ă
ș
i
d
e
i
n
a
c
ți
u
n
e
a
u
n
u
i
a
d
i
n
t
r
e
c
o
r
p
u
ri
l
e
d
e
a
r
m
a
t
ă
m
o
l
d
o
v
e
n
e
,
c
o
n
d
u
s
d
e
v
o
r
n
i
c
u
l
C
r
a
s
n
ă
ș
,
c
a
r
e
u
lt
e
ri
o
r
v
a
fi
j
u
d
e
c
a
t
p
e
n
t
r
u
t
r
ă
d
a
r
e
,
c
o
n
d
a
m
n
a
t
l
a
m
o
a
r
t
e
ș
i
e
x
e
c
u
t
a
t.
[6
]:
p
p.
1
1
4-
1
1
6[
7]
:p
.
5
7[
3
8]
:p
.
1
2
0
D
e
ș
i
d
i
n
p
u
n
c
t
d
e
v
e
d
e
r
e
m
il
it
a
r
b
ă
t
ă
li
a
s
-
a
t
e
r
m
i
n
a
t
i
n
d
e
c
i
s
,
a
m
b
e
l
e
t
a
b
e
r
e
c
l
a
m
â
n
d
v
i
c
t
o
ri
a
,
B
ă
t
ă
li
a
d
e
l
a
B
a
i
a
r
e
p
r
e
z
i
n
t
ă
o
m
a
r
e
v
i
c
t
o
ri
e
p
o
li
ti
c
ă
p
e
n
t
r
u
Ș
t
e
f
a
n
,
c
a
r
e
ș
i-
a
c
o
n
s
o
li
d
a
t
d
o
m
n
i
a
,
p
u
n
â
n
d
c
a
p
ă
t,
p
ri
n
m
ă
s
u
ri
d
u
r
e
,
o
p
o
z
iț
i
e
i
u
n
e
i
p
ă
r
ți
a
m
a
ri
i
b
o
i
e
ri
m
i,
t
o
t
o
d
a
t
ă
c
r
e
s
c
â
n
d
s
e
m
n
if
i
c
a
ti
v
p
r
e
s
ti
g
i
u
l
s
ă
u
î
n
p
l
a
n
e
x
t
e
r
n
.
[3
8]
:p
.
1
2
1[
3
9]
:p
.
1
0
0
„Obiecti
vele
acestei
a-
înlocuir
ea lui
Ștefan
de pe
tron,
instalar
ea unui
nou
domn la
Suceav
a,
aducer
ea
Moldov
ei în
sfera
de
influenț
ăa
regatul
ui
ungar -
nu au
putut fi
atinse,
ceea ce
a
echival
at cu o
înfrâng
ere de
proporți
i pentru
regele
ungar.”
[39]:p. 100
______Petre Otu, Baia
Bătăl
ia de
la
Vasl
ui-
Podu
Înalt
Artic
ol
prin
cipal
: Bă
tălia
de
la
Vasl
ui.
Bătăl
ia de
la
Răzb
oieni
-
Vale
a
Albă
Artic
ol
prin
cipal
: Bă
tălia
de
la
Vale
a
Albă
.
Bătăl
ia de
la
Codr
ii
Cos
minu
lui
Artic
ol
prin
cipal
: Bă
tălia
de
la
Cod
rii
Cos
min
ului.
Bătă
lia
de la
Codr
ii
Cos
minu
lui s-
a
desf
ășur
at
între
26-
30
octo
mbri
e
149
7,
lupta
princ
ipală
avân
d loc
în C
odrii
Cos
minu
lui, o
zonă
împ
ădur
ită
situa
tă la
circa
100
km
nord
de
Suc
eava
, pe
terit
oriul
actu
alele
com
une
Volo
ca
pe
Dere
lui și
Vale
a
Cos
minu
lui di
n re
giun
ea
Cern
ăuți,
Ucra
ina.
Bătă
lia a
opus
oast
ea
Mold
ovei,
sub
com
and
a lui
Ștef
an
cel
Mar
e și
oast
ea U
niuni
i
Polo
no-
Litua
nien
e,
com
and
ată
de
rege
le Io
an I
Albe
rt.
[39]:pp.
129-134
Reg
ele
polo
na
pătr
uns
pe
terit
oriul
Mold
ovei,
sub
pret
extul
unei
acțiu
ni
antio
tom
ane
avân
d ca
scop
elibe
rare
a
cetăț
ilor
Chili
a și
Ceta
tea
Albă
, de
sub
stăp
ânir
ea
oto
man
ă.
Sco
pul
ascu
ns al
expe
diției
îl
cons
tituia
insta
lare
a pe
tron
ul
Mold
ovei
a
frate
lui
său,
Sigis
mun
d și
scoa
tere
a
Mold
ovei
de
sub
influ
ența
Reg
atulu
i
Ung
ar.
[10]:p.
268
Art
a,
cul
tur
a
și
rel
igi
a
Mănăstire
a Putna
Mănăstire
a Voroneț
Mănăstire
a Neamț
Peri
oad
a
dom
niei
lui
Ștef
an
cel
Mar
ea
cons
tituit
și în
plan
ul
reali
zăril
or
de
ordi
n
cultu
ral și
spirit
ual
mo
men
tul
de
apo
geu
al
crea
ției
artist
ice
din e
poca
medi
eval
ăa
Mold
ovei.
Ele
men
tele
de
artă
și
civili
zație
păst
rate
din
acea
stă
peri
oad
ă
refle
ctă
posi
bilită
țile
tehni
co-
mat
erial
e
exist
ente
,
viziu
nea
desp
re
lume
a
omul
ui
medi
eval,
prec
um
și
diferi
tele
influ
ențe
exte
rne,
mani
festa
te în
spec
ial în
dom
eniul
arhit
ectu
rii.
[40]:p.
699
Di
n
crea
țiile
artisi
tice
care
s-au
păst
rat,
Ștef
an
se
prezi
ntă
atât
ca
un
tradi
ționa
list,
conti
nuat
or
al m
oște
nirii
biza
ntine
, dar
și ca
un
princ
ipe r
enas
centi
st,
anim
at
de
un
pute
rnic
spirit
înnoi
tor.
[41]:p.
255
„Ștefan
moștenește
de la
înaintașii
săi în
primul rând
respectul și
admirația
față de tot
ceea ce
reprezenta
tradiția
concepției
bizantine în
ideea
domniei de
drept divin,
fastul și
ceremonial
ul de curte,
de la
ungerea ca
domn până
la
înmormânt
are,
concepția
religioasă
și
organizare
a Bisericii,
legislația,
cultura și
arta.” [41]
______ Corina Nicolescu, ''Arta epocii lui Ștefan cel
Mare
Arhite
ctura
Articol
principa
l: Arhite
ctura în
Moldov
a.
Din
epoca
lui
Ștefan
cel
Mare s-
au
păstrat
doar
element
e
de arhit
ectură
eclesias
tică (bis
erici și
mănăsti
ri)
și militar
ă (cetăți
). Deși
tradiția
orală,
preluată
de
multe
surse
scrise, îi
atribuie
lui
Ștefan
construc
ția câte
unei
biserici
după
fiecare
din
luptele
purtate,
din
pisaniile
păstrate
din
epoca
sa, el
este
atestat
drept
ctitor
cert al
unui
număr
de 21
de
biserici,
din care
la două
nu se
cunoașt
e anul
construc
ției.
Acestea
sunt: Pu
tna (146
9), Miliș
ăuți-
Bădeuți
(1487),
Pătrăuți
(1487),
Sfântul
Ilie-
Suceav
a (1488)
, Vorone
ț (1488),
Vaslui (
1490), I
ași (149
2), Hârl
ău (149
2), Borz
ești (14
94), Huș
i (1495),
Dorohoi
(1495),
Popăuți
(1496),
Valea
Albă (14
96), Taz
lău (149
7), Nea
mț (149
7), Piatr
a
Neamț (
1498), V
olovăț (
1502),
Dobrovă
ț (1504),
Reuseni
(1504).
La
bisericil
e de
la Râmn
icu
Sărat (pi
sanie
din
1704)
și Scânt
eia (pisa
nie din
1846),
domnul
apare
drept
ctitor
dar nu
este
mențion
ată data
construc
ției
inițiale.
[42][43]
Pe
lângă
acestea,
tradiția îi
mai
atribuie
construc
ția unui
număr
de
biserici,
fără a
exista
însă
docume
nte care
să
ateste
acest
fapt: Sc
heia,
lângă
Roman,
Florești,l
ângă
Vaslui,
Cotnari,
Ștefăne
ști (județ
ul
Botoșan
i), mănă
stirea
Căprian
a, Cetat
ea
Albă, C
etatea
Chilia,
precum
și
paraclis
e în
cetățile
Hotin și
Neamț.
În Trans
ilvania,
îi sunt
atribuite
bisericil
e de
la Vad,
pe
Someș
și Felea
cu,
lângă
Cluj.[42]
[43]
Bisericil
e
construit
e în
epoca
lui
Ștefan
cel
Mare au
fost
concepu
te în
general
în stilul
arhitect
onic
„triconc”
, de
origine
bizantin
o-
balcanic
ă,
având
spațiul
interior
împărțit,
potrivit
rânduieli
lor
ortodox
e,
în altar,
naos și
pronaos
. La
Putna și
în alte
câteva
biserici
a fost
adăugat
ă
o gropni
ță (sau
„camera
mormint
elor”),
iar la
biserica
cu
hramul
„Înălțare
a
Domnul
ui” din
mănăsti
rea
Neamț
apare
un exon
artex -
un
pridvor
închis,
la
intrare.
Pe
lângă
acestea,
încep să
și facă
apariția
element
e
aparținâ
nd altor
stiluri:
câteva
din
bisericil
e
ștefanie
ne au
element
e
specific
e
arhitect
urii
gotice,
cum ar
fi contra
forții și o
givele,
unele
biserici
au un și
decorații
exterioa
re
(firide c
u arcad
e, ocnițe
, discuri
smălțuit
e).
Totodat
ă, unele
biserici
au fost
decorat
e
cu fresc
e
interioar
e:
Putna,
Pătrăuți,
Voroneț,
Sfântul
Ilie -
Suceav
a,
Popăuți,
Bălinești
[42]
„Din îmbinare
artei bizantino
balcanice,
specifică
ortodoxiei, cu
elemente din
arta gotică, cu
anumite
elemente din
arta populară
locală, a luat
naștere un sti
arhitectonic
nou, stilul
moldovenesc.
[42]
Tetraevangheliaru
lui Paladie, 1489
Minei scris de
călugărul Casian,
Mănăstirea Putna
1467
Numărul
mare de
biserici și
mănăstiri
ctitorite în
timpul
domniei lui
Ștefan cel
Mare a
generat o
creștere
semnificativ
ă a cererii
de cărți
necesare
serviciului
divin. În
acest scop,
au fost
înființate o
serie
de scriptorii
pe lângă
mănăstirile
principale,
în plus față
de singurul
atelier de
acest fel,
înființat de
Alexandru
cel Bun la
mănăstirea
Neamț.[44]
Cel mai
important a
fost
scriptoriul
Mănăstirii
Putna,
înființat în
anul 1466,
prin
transferare
a de la
Neamț
a egumenul
ui Ioasaf,
împreună
cu alți
monahi
specializați
în
arta caligraf
iei și
a miniaturii,
formați la
școala
lui Gavril
Uric.[45]:pp. 205-
206
Au
rămas
cunoscute
numele a
circa zece
caligrafi și
miniaturiști
care au
lucrat la
Mănăstirea
Putna în
timpul
domniei lui
Ștefan cel
Mare:[45] :p.
206
Nicodim,
Evrasie, Ca
sian, Chiria
c, Vasile și
Iacov -
veniți de la
mănăstirea
Neamț, Pal
adie, Spirid
on, Filip și
Paisie –
formați la
Putna.[44] Di
ntre meșteri
i
orfevrari cei
mai
cunoscuți
au
fost Antonie
, Stanciul și
Gligorie,
care, pe
lângă
obiectele
de cult, au
confecționa
t
și ferecături
de cărți.[44]
Cele mai
importante
cărți
manuscrise
care au fost
lucrate în
epoca
ștefaniană
au
fost Tetraev
anghelele,
lucrări
somptuoas
e,
caligrafiate
pe foi
de pergame
nt, cu un
repertoriul
bogat de
elemente
decorative
specifice
genului:
scriere
în semiunci
ale, cu
cerneală
neagră
alternată
frecvent
cu chinovar
și
cu cerneală
de aur.
Până în
prezent s-
au păstrat
șapte
exemplare,
aflate în
diferite
locuri
din Europa:
Tetraevang
helul lui
Paladie (14
89), Tetrae
vanghelele
de la
mănăstirea
Neamț exec
uate
de Teodor
Marieșescu
în 1491
(Moscova)
și în 1493
(München);
Tetraevang
helul din
1495,
(Mănăstirea
Zografu/Ath
os); Tetrae
vanghelul
de la Putna,
caligrafiat și
miniat de
monahul
Filip, în
1502
(Viena); Tet
raevanghel
ul anonim
de la
Ștefan cel
Mare și
Bogdan al
III-lea,
lucrat în
1504-1507
la
Putna; Tetr
aevanghelu
l pentru
biserica din
Hârlău, în
1504
(Cetinje).
Unele
dintre
acesta au
fost
prezente
în expozițiil
e
internaționa
le de
la Paris (19
25), Bruxell
es (1935),
București (1
957), Atena
(1964) ș.a.
[44][45]:pp. 206-207
Acestea se
remarcă
prin
calitatea de
excepție a
materialelor
utilizate:
pergament
foarte fin și
rezistent
sau hârtie
filigranată,
din cârpe
sau
mătase, de
calitate
superioară,
importată
din vestul
Europei.[45]:p.
209
Pe lângă
acestea au
mai fost
tipărite un
număr
însemnat
de alte cărți
de cult
- mineie, tri
oduri, penti
costare, ce
asloave, ps
altiri etc.,
precum și
cărți laice
cum ar fi
tratate
de medicin
ă în limba
latină, cărți
de calcule
și date
astronomic
e, pascalii p
e zeci și pe
sute de ani
etc.[44][45] :pp.
206-208
Tot la
Putna a fost
tipărit
un Imnolog
hion, carte
de cântări
bisericești
pe note
întocmită
de protopsa
ltul Eustație
,
conducător
ul școlii
muzicale a
mănăstirii.
[45] :p. 206
De mare
importanță
a fost
apariția
cărții Sintag
ma a
lui Matei
Vlastares,
caligrafiată
de Ghervas
ie la Neamț
și grămăticu
l Damian la
Iasi, carte
care
conținea și
numeroase
norme de
drept laic
(pedepse și
sancțiuni
pentru
erezie, furt,
omucidere,
bătăi,
complicitate
, bigamie,
incest,
adulter,
viol, avort,
încălcarea
normelor de
igienă, de
alimentație,
de post,
norme
referitoare
la
proprietate
etc.).
Această
lucrare a
dus la
înlocuirea
treptată
a dreptului
tradițional
cutumiar,
cu dreptul
juridic scris,
unitar,
contribuind
la
centralizare
a și
consolidare
a statală a
Moldovei.[44]
Istoriogr
afia
Cronica moldo-
germană
Marea
majoritate a
lucrărilor
istorice de
referință pe
această
temă,
prezintă
practic un
consens în
a-l
considera
pe Ștefan
cel Mare ca
inițiatorul
istoriografie
i
moldovene
și
inspiratorul
unui stil
istoriografic
specific și
original,
care și-a
pus
amprenta
asupra
modului în
care vor fi
întocmite
cronicile și
letopisețele
moldovene
ști în
secolele
următoare.
[46]:5-34[47][48]
[49]:529-531[50]:31-
35[51]:190-
198[52]:423[53]
Până în
prezent s-
au păstrat
următoarele
texte care
tratează
istoria
Moldovei în
veacurile
XIV-XV: Let
opisețul
anonim al
Moldovei, L
etopisețul
de la Putna
nr.
I, Letopiseț
ul de la
Putna nr. II,
traducerea
româneasc
ă
a Letopiseț
ului de la
Putna, Cro
nica scurtă
a
Moldovei, C
ronica
moldo-
germană, C
ronica
moldo-
polonă, Cro
nica sârbo-
moldovene
ască și Cro
nica moldo-
rusă. Lor li
se
adaugă Let
opisețul
Țării
Moldovei d
e Grigore
Ureche,
redactat în
prima
jumătate a
secolului
XVII, în
limba
română
folosind ca
sursă
originală de
documentar
e un
letopiseț
intern
pierdut,
scris în
românește
și atribuit lui
Eustratie
logofătul.
[54]:p. 220
Ștefan a
avut
inițiativa
începerii
redactării
istoriei
domniei
sale cel mai
probabil în
perioada
1473-1486.
După 1473,
când a avut
loc prima
intervenție
a lui Ștefan
cel Mare
pentru a
instala pe
tronul Țării
Românești
pe unul din
protejați
săi,
angajament
ul politic și
militar al
Moldovei
împotriva
Imperiului
Otoman
devine
complet,
apărând
necesitatea
unei
asemenea
scrieri,
pentru a
justifica, din
punct de
vedere
ideologic și
istoric,
noua
politică a
domnului
moldovean.
Prima
cronică
scrisă în
Moldova
- Letopisețu
l slavo-
român - a
avut
caracter
oficial, de
curte
începând
să fie
închegată
în perioada
1473-1486,
în
cancelaria
domnească
, fiind
reluată și
completată,
până la
finele anului
1496.[54]:p. 227
Ștefan cel
Mare a
impus un
stil
istoriografic
plin de
sobrietate
și concis,
care se
poate
observa
atât în
textele
cronicelor
din epoca
sa, cât și în
conținutul
inscripțiilor
de pe
pietrele
tombale pe
care le-a
adăugat
mormintelor
strămoșilor
săi sau din
pisaniile
bisericilor .
El este
deosebit de
imitația
stilului
anecdotic al
cronografel
or - „înfoiat”
și prolix -
folosit în
letopisețele
slavone ale
cronicarilor
călugări,
mai
ales Macari
e și Azarie.
[55]:p. 217
Arta
decorați
unilor
Cădelnită din
argint, 1470
Ripidă de la
Mănăstirea Putna
1497
Arta
decorațiunil
or din
timpul lui
Ștefan cel
Mare este
ilustrată
prin două
mari
categorii:
prelucrarea
metalelor
prețioase și
broderia.
Obiectele
din metale
prețioase
realizate de
meșteșugar
ii locali
prezină o
sinteză de
procedee
tehnice de
influență
atât bizanti
nă cât și
occidentală,
îmbinând
elemente
iconografic
e din
ambele
culturi și
realizând,
astfel,
opere
originale,
specifice
artei
românești.
Obiectele
păstrate din
epocă sunt,
în principal,
cele
aparținând
cultului
creștin:
cruci, cădel
nițe, cățui, c
andele, sfe
șnice, ripide
, ferecături
de
cărți, potire
ș.a.
Influențele
occidentale,
pătrunse pe
filiera
meșterilor
transilvăne
ni, se văd,
de exemplu
ân aspecutl
de clădire
gotică a
unei
cădelnițe
din argint
aurit dăruită
de Ștefan,
datată 12
aprilie 6978
(1470) și
păstrată la
mănăstirea
Putna.
Tradiția
bizantină
exemplificat
ă prin
ripidele din
filigran –
două,
actualment
e
în Patmos,
dăruite
inițial, la 30
iulie 6996
(1488),
mănăstirii Z
ografu, și
altele două,
datate 14
ianuarie
7005
(1497)
executate
din ordinul
lui Ștefan
cel Mare în
mănăstirea
Putna și
aflate in
prezent una
la Muzeul
Național de
Istorie a
României și
cealaltă în
muzeul de
la Putna.
[45]:209
Ștefan cel
Mare
înființează,
la
Mănăstirea
Putna, cel
mai
important
atelier
medieval
de broderie
din țările
române,
unde erau
utilizate
materiale și
tehnici
avansate,
cum ar fi:
lucrul cu fir
de aur și
argint, cu
mătăsuri
scumpe și
pietre
prețioase.
[56]:p. 4
Prin
somptuozit
atea
materialelor
folosite, cât
și prin
frumusețea
figurilor ce
le
împodobes
c, prin
echilibrul
compoziției
și armonia,
repartiția
culorilor,
broderia
reprezintă
una dintre
creațiile
artistice
cele mai
reprezentati
ve pentru
epoca lui
Ștefan cel
Mare.[45]:209
Broderia m
edievală din
epoca lui
Ștefan
îmbină
tradițiile
autohtone
cu cele
bizantine și
orientale,
principalele
obiecte
realizate
fiind cele
care
serveau
oficierii
cultului
religios: epit
afuri, aere,
pocrovețe,
dvere, zave
se, văluri
de
tâmplă, aco
perăminte
de
pristol, de
tetrapod și
de mormint
e, epitrahile
, rucavițe, o
mofoare, or
are, bederni
țe etc.[56]:192
Acoperamântul
Mariei de Mangop
Cea mai
reprezentati
vă lucrare
de broderie,
ca valoare
istorică și
artistică,
este Acope
rământul
Mariei de
Mangop.
Aflată într-o
stare
avasată de
degradare,
ea a fost
supusă
unui
complex
proces de
restaurare
la începutul
anilor 2000,
la finalul
căruia a
fost expusă
la Vatican,
în expoziția
„Ștefan cel
Mare și
Sfânt –
Punte între
Occident și
Orient”, din
luna
septembrie
2004.[45]:212
Moldov
a după
Ștefan
cel
Mare
Controv
erse,
neclarit
ăți și
incertit
udini
Figura
și epoca
lui
Ștefan
cel
Mare
reflecta
te în
literatu
ră și
artă
Cercetări
mai recente
au pus în
lumină
numeroase
titluri și
vocabule
imperiale,
aplicate
unor domni,
în diferite
surse
(cronici,
notițe de
manuscrise,
inscripții,
scrisori,
dedicații
ș.a.). În
cronica sa
de curte –
cea mai
veche
cronică
moldovene
ască în
slavonă
păstrată –
Ștefan cel
Mare este
de regulă
intitulat
voievod și
domn
(gospodinß)
, dar uneori
și împărat
(în slavă,
carß)[57]
Galerie
foto
Repreze
ntări
artistice
ale lui
Ştefan
cel
Mare
Iaşi, Palatul
Culturii
Suceava, Cetate
de Scaun
Vaslui, Podul Îna
Chişinău
Cluj, Feleacu
Constantin Lecc
Portret
Reprezentarea
iconografică
Mănăstirea
Dobrovăţ
Timbru, 1944
Referin
țe și not
e
1. ^ a b c d e f Grig
e
Ureche, Leto
sețul Țării
Moldovei,
Editura Litera
Internațional,
Chișinău, 199
2. ^ Constantin
Giurescu, Isto
a românilor d
cele mai vech
timpuri până
moartea lui
Alexandru ce
Bun (1432),
Fundația
Regală pentr
Literatură și
Artă, Bucureș
1946, p. 530
3. ^ Mihai
Costăchescu
Observații
istorice. Cu
privire la
neamul lui
Ștefan cel
Mare, Iași,
1927, p. 5
4. ^ a b c Leon
Șimanschi, F
marea
personalității
Ștefan cel
Mare, în
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
5. ^ Universitate
Ștefan cel
Mare, Ștefan
cel Mare
(1457-1504),
accesat la
25.11.2016
6. ^ a b c d e f g h N
olae
Iorga, Istoria
Ștefan cel
Mare, Institut
de arte grafic
și editură
„Minerva”,
București, 19
7. ^ a b c d e f g h i
l m n o p q r
Con
antin C.
Giurescu, Isto
a românilor.
Volumul II,
Partea I, de la
Mircea cel
Bătrân și
Alexandru ce
Bun până la
Mihai Viteazu
Fundația
Regală pentr
Literatură și
Artă, Bucureș
1943
8. ^ Cronicile
slavo-române
din sec. XV-
XVI publicate
de Ion Bogda
Editura
Academiei
Republicii
Populare
Române,
București,
1959, p. 7
9. ^ Ilie
Minea, Inform
iile românești
ale cronicii lu
Jan Długosz,
Institutul de
Arte Grafice
Viața
Românească
Iași, 1926, p.
43.
10. ^ a b c d e f g h i
l m n o p
Alexan
ru
Boldur, Ștefa
cel Mare,
voievod al
Moldovei,
Editura
„Carpații”,
Madrid, 1970
11. ^ Maria
Magdalena
Székely, Ștef
S.
Gorovei, „Sem
ne și minuni”
pentru Ștefan
Voievod. Not
de mentalitat
medievală, în
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
12. ^ a b c d e P. P
Panaitescu, Ș
efan cel Mare
O încercare d
caracterizare
în „Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
13. ^ a b c d e f g h i
D.
Xenopol, Isto
românilor din
Dacia Traiană
vol. II, Tipo-
litografia H.
Goldner, Iași,
1888
14. ^ Dumitru
Năstase, Ște
n cel Mare
împărat , în
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
15. ^ Ioan
Ursu, Ștefan
cel Mare, dom
al Moldovei d
la 12 aprilie
1457 până la
iulie 1504,
Editura de Ar
Grafice
"Antonescu",
București, 19
16. ^ Mihail
Kogălniceanu
Ștefan cel
Mare în târgu
Băiei, în
„Opere, I”,
București, 19
17. ^ a b c d e Ștefa
S. Gorovei,
Maria
Magdalena
Székely, Prin
ps omni laude
maior. O istor
a lui Ștefan c
Mare,
Mănăstirea
Putna, 2005
18. ^ Hurmuzaki-
Densușianu,
ocumente, II,
p.170-171
apud. Ștefan
Gorovei, Mar
Magdalena
Székely, Prin
ps omni laude
maior. O istor
a lui Ștefan c
Mare,
Mănăstirea
Putna, 2005
19. ^ a b Ion
Constantin
Chițimia, Cro
ca lui Ștefan
cel Mare
(versiunea
germană a lu
Schedel),
București, Ca
Școalelor, 19
20. ^ Alexandru I
Gonța, O
problemă de
geografie
istorică: locul
unde s-a dat
bătălia dintre
Ștefan cel
Mare și Petru
Aron [1457],
„Studii. Revis
de istorie”, vo
6 (1958) p. 20
21. ^ Ion
Bogdan, Doc
mentele lui
Ștefan cel
Mare. Vol. I:
Hrisoave și
cărți domneș
1457-1492,
Editura Soce
& Co, 1913, p
113-136
22. ^ a b c d e f g h i
l
General Rad
R.
Rosetti, Istori
artei militare
românilor pân
la mijlocul
veacului al
XVII-lea,
Monitorul
Oficial și
Imprimeriile
Statului,
București, 19
23. ^ a b Ernest
Oberländer-
Târnoveanu,
misiunile
monetare
bătute pe
teritoriul
Moldovei în
vremea lui
Ștefan cel
Mare (1457-
1504) - o
analiză critică
în „Cercetări
numismatice”
nr. IX-XI,
București,
2003-2005
24. ^ a b c d e f Șer
n
Papacostea,
elațiile
internaționale
ale Moldovei
vremea lui
Ștefan cel
Mare, în
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504-2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
25. ^ Valentina
Eșanu
(coord.), Mar
demnitari ai
Țării Moldove
în domnia lui
Ștefan cel
Mare (1457-
1504), teză d
doctorat,
Academia de
Științe a
Moldovei,
Institutul de
Istorie,
Chișinău, 201
26. ^ Ion
Neculce, O
samă de
cuvinte, Editu
Junimea, Iași
1972
27. ^ Solia trimis
de Ștefan cel
Mare la
Veneția, 8 ma
1477, accesa
la 22 ianuarie
2017
28. ^ a b c d e f And
i Eșanu
(coord.), Ștef
cel Mare și
Sfânt (1457-
1504).
Bibliografie,
Biblioteca
Națională a
Republicii
Moldova,
Chișinău, 200
29. ^ Gheorghe
Mihăilă, Impo
anța politică ș
literară a
coresponden
lui Ștefan cel
Mare cu
Veneția, în
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
30. ^ Mihail
Guboglu,
Mustafa
Mehmet, Cro
ci turcești
privind țările
române, vol.
Editura
Academiei
Republicii
Socialiste
România,
București, 19
31. ^ a b c Academ
Forțelor
Terestre, Arta
militară a
oștilor român
în secolele
XIV-XVI,
accesat la 20
ianuarie 2017
32. ^ a b c d e f Nic
e Iorga, Istori
armatei
românești.
Volumul 1 :
Pâna la 1599
Editura
Ministerului d
Război,
București, 19
33. ^ ***, Istoria
militară a
poporului
român. Vol. II
Epoca de glo
a oastei cele
mari, Editura
Militară,
București, 19
34. ^ a b Nicolae
Stoicescu, Cu
eni și slujitori
Contribuții la
istoria armate
române,
Editura Milita
București, 19
35. ^ ***, Letopis
ul de când s-
început Țara
Moldovei -
letopisețul lui
Ștefan cel
Mare, Editura
Academiei
Române,
București, 20
36. ^ a b Carol
König, Armam
ntul din dotar
oastei Moldov
în timpul
domniei lui
Ștefan cel
Mare (1457-
1504), în
„Revista
Muzeelor”,
București, nr.
2004
37. ^ Scrisoarea
doctorului
Matteo Muria
către Sinioria
Veneției - 7
decembrie
1502, accesa
la 20 februari
2017
38. ^ a b c d Petre
Panaitescu, I
oria Românilo
Editura
Didactică șu
Pedagogică,
București, 19
39. ^ a b c Petre
Otu, Baia, în
„100 de mari
bătălii din
istoria
românilor”,
Editura
Orizonturi,
București, 20
40. ^ Academia
Română, Isto
a Românilor,
vol. IV, Editur
Enciclopedică
București, 20
41. ^ a b Corina
Nicolescu, Ar
epocii lui
Ștefan cel
Mare. Relații
lumea
occidentală ,
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
42. ^ a b c d Mircea
Păcurariu, Ct
r de lăcașe
sfinte, în
„Limba
noastră”, Nr.
6, anul XIV,
Chișinău, 200
accesat la 28
septembrie
2017
43. ^ a b Centrul
Cultural „Ștef
cel
Mare”, Biseric
și mănăstiri,
accesat la 28
septembrie
2017
44. ^ a b c d e f Ale
Rău, Cultura
scrisă în epoc
lui Ștefan cel
Mare și Sfânt
în „Limba
noastră”, Nr.
6, anul XIV,
Chișinău, 200
accesat la 28
septembrie
2017
45. ^ a b c d e f g h i
oina Maria
Creangă, Val
ale artei și
civilizației din
timpul lui
Ștefan Cel
Mare, în
muzeul
Mănăstirii
Putna, în
„Codrul
Cosminului”,
12, 2006
46. ^ B. P.
Hașdeu, Cron
a cea mai
veche a
Moldovei, în
„Arhiva istoric
a României”,
Tom III,
București, 18
47. ^ Ioan
Bogdan, Vec
e cronici
moldovenești
până la Urech
București, 18
48. ^ Ioan
Bogdan, Cron
i inedite
atingătoare d
istoria
românilor,
București, 18
49. ^ Ștefan
Orășanu, Cev
despre
cronicile
moldovene, î
„Convorbiri
Literare”, XXX
1897
50. ^ Dimitrie
Onciul, Istoria
românilor,
București, 18
51. ^ Ilie
Minea, Letop
ețele
moldovenești
scrise
slavonește, în
„Cercetări
Istorice”, I,
1925
52. ^ Ioan
Ursu, Ștefan
cel Mare,
București, 19
53. ^ Ioan
Vlădescu, Izv
arele istoriei
românilor, I.
Letopisețul de
la Bistrița și
Letopisețul de
la Putna,
București, 19
54. ^ a b Ștefan
Andreescu, În
eputurile
istoriografiei
înMoldova, în
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
55. ^ I.C.
Chițimia, Ștef
n cel Mare
ctitor în
domeniul
istoriografiei,
„Ștefan cel
Mare și Sfânt
1504 – 2004:
Portret în
istorie, Editur
„Mușatinii”,
Putna, 2003
56. ^ a b Claudiu
Paradais, Co
ori ale
spiritualității
românești la
Putna, Editur
Mitropoliei
Moldovei și
Sucevei, Iași,
1988
57. ^ http://limba
mana.md/ind
.php?
go=articole&n
2139
Bibliogr
afie
Boldur,
Alexandr
u, Ștefa
n cel
Mare,
voievod
al
Moldove
i, Editura
„Carpații
”,
Madrid,
1970
Centrul
de
Cercetar
e și
Docume
ntare
„Ștefan
cel
Mare” al
Mănăstir
ii
Putna, Ș
tefan cel
Mare și
Sfânt.
1504 –
2004:
Portret
în
istorie,
Editura
„Mușatin
ii”,
Putna,
2003
Chițimia,
Ion
Constan
tin, Cron
ica lui
Ștefan
cel Mare
(versiun
ea
german
ă a lui
Schedel
),
Bucureșt
i, Casa
Școalelo
r, 1942
Costăch
escu,
Mihai,
Docume
nte
moldove
nești de
la Ștefan
cel
Mare,
Institutul
de arte
grafice
„Brawo”,
Iași,
1933
Eșanu,
Andrei
(coord.),
Ștefan
cel Mare
și Sfânt
(1457-
1504).
Bibliogra
fie,
Bibliotec
a
Național
ăa
Republic
ii
Moldova
,
Chișinău
, 2004
Eșanu,
Valentin
a, Marii
demnitar
i ai Țării
Moldove
i în
domnia
lui
Ștefan
cel Mare
(1457-
1504),
teză de
doctorat,
Academi
a de
Științe a
Moldove
i,
Institutul
de
Istorie,
Chișinău
, 2015
Giuresc
u,
Constan
tin
C., Istori
a
românilo
r.
Volumul
II,
Partea I,
de la
Mircea
cel
Bătrân
și
Alexand
ru cel
Bun
până la
Mihai
Viteazul,
Fundația
Regală
pentru
Literatur
ă și Artă,
Bucureșt
i, 1943
Giuresc
u,
Constan
tin C.;
Giuresc
u, Dinu
C., Istori
a
Românil
or.
Volumul
II (1352-
1606),
Editura
Ștințifică
și
Enciclop
edică,
Bucureșt
i, 1976
Iorga,
Nicolae,
Istoria
lui
Ștefan
cel
Mare,
Institutul
de arte
grafice
și
editură
„Minerva
”,
Bucureșt
i, 1904
Iorga,
Nicolae,
Istoria
armatei
româneș
ti.
Volumul
1 : Pâna
la 1599,
Editura
Minister
ului de
Război,
Bucureșt
i, 1929
Kirileanu
, G.
T., Ștefa
n Vodă
cel Mare
și Sfânt.
Istorisiri
și
cântece
populare
,
Tipografi
a
„Aurora”,
Focșani,
1904
Papacos
tea,
Șerban,
Ștefan
cel Mare
domn al
Moldove
i (1457-
1504),
Editura
Enciclop
edică,
Bucureșt
i, 1990
Rosetti,
Radu R.
(general
), Istoria
artei
militare
a
românilo
r până la
mijlocul
veacului
al XVII-
lea,
Monitoru
l oficial
și
imprimer
iile
statului,
Bucureșt
i, 1947
Ureche,
Grigore,
Letopise
țul Țării
Moldove
i de
când s-
au
descăle
cat țara
și de
cursul
anilor și
de viața
domnilor
care
scrie de
la
Dragoș
până la
Aron-
vodă,
Editura
Litera
Internați
onal,
Chișinău
, 1997
Xenopol,
Alexandr
u
D., Istori
a
românilo
r din
Dacia
Traiană,
vol. II,
Tipo-
litografia
H.
Goldner,
Iași,
1888
***, Cron
icile
slavo-
române
din sec.
XV-XVI
publicat
e de Ion
Bogdan,
Editura
Academi
ei
Republic
ii
Popular
e
Române
,
Bucureșt
i, 1959
***, Leto
pisețul
de când
s-a
început
Țara
Moldove
i-
letopiseț
ul lui
Ștefan
cel
Mare,
Editura
Academi
ei
Române
,
Bucureșt
i,
2006. IS
BN 973-
27-
1290-2
Vezi și
Lista
bisericilo
r ctitorite
de
Ștefan
cel Mare
Lista
bătăliilor
lui
Ștefan
cel Mare
Legătur
i
externe
Wikimedia
Commons con
materiale multim
legate de Ștefa
Mare
Centrul
de
Cercetar
e și
Docume
ntare
„Ștefan
cel
Mare” al
Mănăstir
ii
Putna, S
fântul
voievod
Ștefan
cel
Mare.
Izvoare
Ștefan
al III-lea
(Ștefan
cel Mare
și Sfînt),
domn al
Moldove
i (1433 -
1504), la
„Istoria.
md”
Marius
Teja, Șt
efan cel
Mare, în
„Historia
”, 13 mai
2010
Copilăria
neștiută
a lui
Ștefan
cel Mare
514 ani
de la
moartea
domnitor
ului - 42
de
bătălii și
5
înfrânge
ri
v • d • m
[arată]
Salt
Pagina
principală
Schimbări
recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum încep pe
Wikipedia
Ajutor
Portaluri
tematice
Articole cerute
Donații
Trusa de
unelte
Ce trimite aici
Modificări
corelate
Trimite fișier
Pagini speciale
Navigare în
istoric
Informații
despre pagină
Citează acest
articol
Element
Wikidata
Tipărire/export
are
Creare carte
Descarcă PDF
Versiune de
tipărit
În alte proiecte
Wikimedia
Commons
În alte limbi
Български
Deutsch
Ελληνικά
English
Español
Français
Magyar
Српски / srpski
Türkçe
Încă 39
Modifică
legăturile
Ultima editare a
paginii a fost
efectuată la 16
septembrie 2021,
ora 15:33.
Acest text este
disponibil sub
licența Creative
Commons cu
atribuire și
distribuire în
condiții identice;
pot exista și clauze
suplimentare.
Vedeți detalii
la Termenii de
utilizare.
Politica de
confidențialitat
Despre
Wikipedia
Termeni
Versiune
mobilă
Dezvoltatori
Statistici
Declarație
cookie
Borzești
este o
localitate
compone
ntă a
municipiu
lui Onești
din
județul
Bacău,
Moldova,
România.
Aici s-a
născut
domnitor
ul Ștefan
cel Mare,
aproxima
tiv între
1438-
1439.