UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTERNAȚIONAL ȘI EUROPEAN

Violeta Cojocaru, Serghei Rusu, Cezara-Elena Polisca, Irina Digori,

Artur Furtună, Alexandra Popușoi

DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT

Album de scheme
Aprobat de
Consiliul Calității al USM

ChişinĂu-2017
CZU 341.9(075)
D 82

Recenzent: Angela Zubco, dr., conf. univ.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Drept internaţional privat: Album de scheme / Violeta Cojocaru, Serghei Rusu, Cezara-Elena Polisca [et al.];
Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Departamentul Drept Internațional şi European. – Chişinău:
CEP USM, 2017. – 125 p.: scheme.
Bibliogr.: p. 121-124. – 50 ex.
ISBN 978-9975-71-921-6.
341.9(075)
D 82

ISBN 978-9975-71-921-6
© CEP USM, 2017
 Cuprins

Preliminarii............................................................................................................................................................................. 5
Abrevieri................................................................................................................................................................................. 8
Tema 1. Denumirea disciplinei și importanța dreptului internațional privat. Natura dreptului internațional privat.
Metodele de reglementare a raportului juridic cu element de extraneitate.............................................................................. 9
Tema 2. Raportul juridic cu element de extraneitate. Obiectul dreptului internațional privat. Domeniul dreptului
internațional privat. Conținutul dreptului internațional privat............................................................................................... 13
Tema 3. Izvoarele dreptului internațional privat................................................................................................................... 22
Tema 4. Evoluția dreptului internațional privat..................................................................................................................... 25
Tema 5. Conflicte de legi. Conflicte de legi în situații speciale............................................................................................ 27
Tema 6. Calificarea și conflictul de calificări........................................................................................................................ 34
Tema 7. Retrimiterea............................................................................................................................................................. 48
Tema 8. Cazuri care înlătură aplicarea legii străine.............................................................................................................. 54
Tema 9. Aplicarea dreptului străin........................................................................................................................................ 67
Tema 10. Persoana fizică în dreptul internaţional privat. Normele conflictuale privind starea civilă şi capacitatea
persoanei fizice....................................................................................................................................................................... 70
Tema 11. Persoana juridică în dreptul internaţional privat.................................................................................................... 80

3
Tema 12. Norma conflictuală cu privire la bunuri şi drepturi reale...................................................................................... 84
Tema 13. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice........................................................................................ 87
Tema 14. Norma conflictuală cu privire la condiţiile de fond şi efectele contractelor şi altor acte juridice......................... 91
Tema 15. Norma conflictuală privind faptele juridice........................................................................................................... 94
Tema 16. Norma conflictuală în domeniul raporturilor de familie........................................................................................ 97
Tema 17. Norma conflictuală în domeniul raporturilor de succesiune................................................................................ 108
Tema 18. Competenţa în dreptul internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de drept internaţional privat... 110
Tema 19. Efectele hotărârilor judecătoreşti străine............................................................................................................. 116
Tema 20. Arbitrajul internaţional........................................................................................................................................ 118
Bibliografie.......................................................................................................................................................................... 121

4
 Preliminarii

Dreptul internaţional privat este o disciplină în evoluţie şi multe din reperele viitoare nu pot fi încă sigur prevăzute.
Practica relaţiilor cu alte state, precum şi acordurile internaţionale, ne arată că, pe măsură ce timpul trece, în ce privește
raporturile de drept privat cu element străin, în sfera de preocupare a autorităţilor şi a instanţelor de judecată intră alte
domenii decât cele prevăzute iniţial. Complexitatea dreptului internaţional privat este alimentată de prezenţa în cadrul
raporturilor juridice a elementului străin, care îl poate constitui unul dintre cele două subiecte ale raportului juridic cu
element de extraneitate sau ambele subiecte; alteori, elementul străin poate fi obiectul raportului. Mai sunt luate în con-
siderare naţionalitatea (cetăţenia) străină a unei părţi sau a părţilor, domiciliul lor sau domiciliul lor comun, reşedinţa lor
sau reşedinţa lor comună sau chiar statul cu care soţii întreţin în comun cele mai strânse legături. Aceste considerente au
impus necesitatea elaborării unui suport metodico-didactic care să permită orientarea studenţilor în materia dreptului in-
ternaţional privat şi să reflecte căile de studiere a disciplinei, care să cuprindă ansamblul de norme juridice preponderent
conflictuale ce reglementează conflictele de legi în spaţiu, conflictele de jurisdicţii (competenţa internaţională a instanţelor
şi autorităţilor forului, inclusiv recunoaşterea şi executarea hotărârilor străine), precum şi condiţia juridică a străinului în
Republica Moldova.
Albumul de scheme reprezintă o lucrare metodico-didactică cu caracter complementar, având la bază curriculumul
disciplinei. Prin urmare, are menirea de a înlesni procesul de studiere a dreptului internaţional privat la Ciclul I, fiind un
suport suplimentar manualelor existente în domeniu. El prezintă principalele instituţii ale dreptului internaţional privat
prin prisma reglementării raporturilor juridice de drept civil, în sens larg, cu elemente de extraneitate, făcându-se, în ace-
laşi timp, şi dese referiri la legislaţie, jurisprudenţă şi doctrină. 
Pornind de la ideea că studenţii deseori întâlnesc dificultăţi impuse de dreptul internaţional privat în calitate de disci-
plină, prezenta lucrare are drept scop sistematizarea materialului teoretic la disciplina Drept internaţional privat şi înca-

5
drarea acestuia într-un format accesibil studenţilor, în vederea dezvoltării abilităţilor de analiză, interpretare şi aplicare a
legislaţiei în acest domeniu, ceea ce, într-un final, va contribui la formarea competenţelor profesionale a viitorilor jurişti.
Albumul de scheme ajută la însuşirea şi sistematizarea cunoştinţelor căpătate în procesul de studiere a disciplinei, fiind util
şi pentru repetarea materiei în cel mai scurt termen în cadrul pregătirii pentru susţinerea examenului. Totodată, va contri-
bui la formularea unui plan al răspunsului la evaluarea finală.
Scopul urmărit la elaborarea Albumului de scheme a fost concretizat în următoarele obiective: elaborarea unui suport
metodico-didactic pentru a fi utilizat în procesul de predare- învăţare; facilitarea procesului de studiere a disciplinei Drept
internaţional privat; implicarea studenţilor în activitatea de cercetare, deoarece lucrul individual al studenţilor a servit
drept punct de pornire pentru elaborarea acestei lucrări, fiind prima încercare de acest gen la Facultatea de Drept. Tot-
odată, au fost utilizate o serie de metode specifice de cercetare a problemelor cu caracter sociouman, cum ar fi: metoda de
sinteză, utilizată pentru comprimarea şi încadrarea reperelor teoretice ale disciplinei Drept internaţional privat în scheme;
metoda de comparare, utilizată pentru a studia unele instituţii în coraport cu reglementarea acestora în alte state; metoda
clasificării, utilizată în evaluarea şi delimitarea diferitelor tipuri de concepte (de exemplu, felurile arbitrajului ş.a.); metoda
cercetării documentare ce-și propune ca finalitate cunoșterea prevederilor normative şi a informațiilor tehnice, ceea ce ar
permite formarea competențelor profesionale.
Insistând asupra caracterului complementar al Albumului de scheme la disciplina Drept internaţional privat, atenționăm
că lucrul cu prezenta culegere de scheme nu poate substitui cercetarea surselor normative şi a literaturii ştiinţifice. Prin
urmare, studenţii vor apela la ea, în primul rând, la începutul studierii temei propuse, în al doilea rând, după cercetarea
surselor normative şi a literaturii – pentru a verifica cunoştinţele obţinute. Suplimentar, aceasta va contribui la o abordare
vizuală şi logică a materialului prezentat de către titularul de curs.
La elaborarea Albumului de scheme la disciplina Drept internaţional privat au fost consultate lucrările autorilor re-
prezentativi în acest domeniu, cum ar fi: I.Filipescu, I.Macovei, M.Jacotă, D.Lupaşcu, T.R. Popescu, I.D. Terţa, V.Babără,
V.Cojocaru, S.Zilberstein, N.Diaconu, Fl.Ciutacu, A.Fuerea, D.A. Popescu, D.A. Sitaru ş.a. Pe lângă abordarea schematică

6
a materialului teoretic, studenților le sunt aduse la cunoștință principalele convenţii internaționale în materie, precum și
legislația națională relevantă.
Albumul de sheme constituie rezultatul unor observări și experiențe constante realizate pe parcursul anilor în cadrul
activității didactice la Facultatea de Drept. Preconizată pentru stimularea reflecției independente, a capacității de analiză
și înțelegere a realităților raporturilor juridice cu element străin, lucrarea îi va ajuta pe studenți în cadrul cursurilor și al
orelor practice realizate atât în studiile de licență, cât și în cele de masterat. Este destinată pentru a fi utilizată în instituţiile
de învăţământ superior cu profil juridic, precum şi de către practicieni: avocaţi, notari, judecători ş.a.

Notă: Pentru realizarea studiului a fost luată în considerare legislaţia în vigoare la 01 ianuarie 2017.

7
 Abrevieri

CC RM – Codul civil al Republicii Moldova;

CF RM – Codul familiei al Republicii Moldova;

CPC RM – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova;

DIP – Drept Internațional Privat.

8
Tema 1. Denumirea disciplinei
Tema 1. Denumirea și importanța
disciplinei și importanța dreptului
privat. Metodele
Metodele dedereglementare
Schema nr.1.
Denumirea
Schema
Ramură de drept
Distinsă pentru prima dată
de doctrinarul J.Story
în 1834 prin lucrarea
„Comentaries on the
Conflict of Laws”.
Obiect, metode de
reglementare, calitatea
subiectelor, preponderenţa
normelor conflictuale care
cumulativ sunt diferite de
alte ramuri de drept.
internațional
dreptului internațional privat.privat. Naturainternațional
Natura dreptului dreptului privat.
internațional
reglementare a araportului
raportului juridic
juridic cu element
cu element de extraneitate
de extraneitate
nr.1. Denumirea
disciplinei
disciplinei şi şiimportanţa
importanţa dreptului
dreptuluiinternaţional privat privat
internaţional
Drept internaţional privat
Importanţa Denumiri de disciplină
Schimbul internaţional de valori
Drept internaţional privat
spirituale şi materiale.
Cunoaşterea diferitelor sisteme de drept. Drept interlegislativ
Uniformizarea normelor (conflcituale sau
materiale) specifice diferitelor sisteme de Drept internaţional civil
drept.
Comity
Extinderea efectelor juridice ale
hotarârilor judecătoreşti şi sentinţelor
arbitrale în afara ţării, în care au fost Recunoaşterea
emise. Extrateritorială a Drepturilor
Soluţionarea în fond a cauzelor civile, în
sens larg, conform normelor ce aparţin Drept internaţional
altui sistem de drept decât al forului
(autoritatea competentă).
Conflict of Laws (conflictul
de legi)
9
 Schema nr.2. Noţiunea şi obiectul disciplinei Drept internaţional privat
Schema nr.2. Noţiunea şi obiectul disciplinei Drept internaţional privat

Drept internaţional privat

Obiectul Domeniul

Raporturi juridice Instituţii juridice care formează ramura

Dreptului internaţional privat

Dreptul civil
Conflictul de legi
Dreptul familiei
Prezenţa
ELEMENTULUI de Conflictul de jurisdicţii
Dreptul comercial EXTRANEITATE

Dreptul muncii Condiţia juridică a străinului (în situaţiile

când se pune problema conflcitului de legi)

Dreptul procesual
civil

Noţiune: Dreptul internaţional privat – ramură de drept, care are ca obiect de reglementare raporturile juridice civile,
Noţiune:
în sens Dreptul
larg, şiinternaţional
de procedură privat – ramură
civilă de drept, care
cu elemente are ca obiect de
de extraneitate, al reglementare
cărei domeniu raporturile juridicedin
este format civile, în sens juridice
normele larg, şi de(conflic-
procedură civilă cu elemente de extraneitate, al cărei domeniu este format din normele juridice (conflictuale şi materiale) care reglementează
tuale şi materiale) care reglementează conflictele de legi şi jurisdicţii, precum şi condiţia juridică a străinului în materia
conflictele de legi şi jurisdicţii, precum şi condiţia juridică a străinului în materia drepturilor şi obligaţiilor private.
drepturilor şi obligaţiilor private.
10 8
 Schema nr.3.nr.3.
Schema Natura juridică
Natura juridică aadreptului
dreptului internaţional
internaţional privat privat

Natura juridică a dreptului internaţional privat

(concepţii doctrinare)

Este sau nu ramură distinctă de drept? Este drept privat sau drept public? Este drept intern sau internaţional?

Drept civil Drept Drept public Drept privat Drept

Drept intern
internaţional
internaţional
public
Obiectul este Obiectul – Izvoarele
acelaşi ca şi în Conflictul de raporturi juridice interne sunt Aplicarea legii
În spatele jurisdicţii şi
dreptul civil de drept privat preponderente străine decât a
fiecărui condiţia față de cele forului
subiect este
juridică a internaţionale
statul Metode de
Prezenţa străinului – reglementare –
elementului de drept public drept privat Prezenţa
Izvor principal
extraneitate este convenţia Metodele de elementului
este calificată internaţională Soluţionarea reglementare străin în
ca o situaţie de Condiţia juridică au un caracter
conflictelor de raportul juridic
fapt a străinului se intern civil, în sens
legi este
influenţată de referă şi la larg
Conţine drepturile private
aplicaţii ale factorul politic
principiilor
dreptului Conflictul de
internaţional jurisdicţii se
public referă la dreptul
judiciar intern

11
 Schema nr.4. Metodele de reglementare a raportului juridic de drept internaţional privat
Schema nr.4. Metodele de reglementare a raportului juridic de drept internaţional privat
Metoda normelor conflictuale
(metoda conflictualistă)
Foloseşte normele
conflictuale (de trimitere)
la un sistem de drept
competent
Alege sau optează legea
competentă cu ajutorul
normei conflictuale, care
are un caracter bilateral
Fiecare sistem de drept are
norme conflictuale proprii
şi cele uniformizate prin
convenţii internaţionale
Condiţia juridică a străinului –
persoană fizică sau persoană
juridică în Republica
Moldova
Drept internaţional privat
Metoda normelor materiale
Norme materiale
directe cu menirea de
reglementare a
raportului juridic cu
element de extraneitate
Exclude posibilitatea
conflictului de legi
Materii specifice
Efectele hotărârilor
judecătoreşti şi arbitrale
străine în Republica Moldova
12
Metoda normelor de aplicare
imediată
Exclude aplicarea legii
străine
Norma de aplicare imediată
exclude folosirea metodei
conflictualiste reieşind din
caracterul său imperativ
Norma de aplicare imediată
are un caracter unilateral
Norma de aplicare imediată
reglementează în fond
raportul juridic cu element
de extraneitate
Metoda „Proper Law”
Formă a metodei
conflictualiste, conform
căreia legea aplicabilă se
determină în dependenţă de
circumstanţele de fapt
Este specifică sistemelor de
drept „Common law”
Determinarea legii
aplicabile se face în baza
punctului de legătură cel
puternic existent în norma
conflictuală
Aplicarea legii mai
convenabile pentru partea
care urmează a fi protejată
10
 Tema 2. Raportul juridic
Tema 2. Raportulcu element
juridic de extraneitate.
cu element Obiectul
de extraneitate. Obiectul dreptului
dreptului internațional
internațional privat. privat.
Domeniul dreptului internațional
Domeniul dreptului privat.
internațional privat.Conținutul dreptului
Conținutul dreptului internațional
internațional privat privat
Schema nr.1. Raportul juridic cu element de extraneitate
Schema nr.1. Raportul juridic cu element de extraneitate
Raportul juridic cu element de extraneitate

Elementul de extraneitate Caracterele juridice ale raportului juridic cu element de

extraneitate

Clasificare conform elementelor Împrejurare de fapt, care face Se stabileşte între persoane fizice şi/sau persoane
de structură ale raportului juridic legătura dintre raportul juridic cu juridice (statul – în calitate de ius gestionis)
privat mai multe sisteme de drept

Conţine element de extraneitate

Subiect Obiect Conţinut Obiectul este de drept civil, în sens larg, care conţine
un element străin
Cetăţenie Locul aflării Locul încheierii
bunului actului juridic
Domiciliu
Locul înregistrării Locul comiterii
Reședinţă bunului etc. delictului civil

Sediul persoanei
Locul producerii
juridice
prejudiciului
material sau
Locul moral etc.
înregistrării P.J.
etc. 11

13
 Schema nr.2.nr.2.
Schema
Domeniul dreptului internațional privat
Conflictul de legi
Apare atunci când există
posibilitatea de a fi aplicate
două sau mai multe legi ce
aparțin unor sisteme de drept
diferite cu care raportul juridic
are legătură prin intermediul
elementului de extraneitate.
Domeniul
Domeniuldreptului internațional
dreptului internațional privatprivat
Conflictul de jurisdicții
Desemnează totalitatea
normelor dreptului judiciar cu
element de extraneitate (în fața
instanțelor judecătorești sau
arbitrale apar litigii ce trebuie
soluționate).
A soluționa un conflict de
jurisdicții înseamnă a determina
țara ale cărei instanțe sunt
competente să soluționeze
litigiul privind raportul juridic
cu element de extraneitate.
14
Condiția juridică a străinului
Desemnează totalitatea normelor
juridice prin care se determină
drepturile și obligațiile pe care
le pot avea străinii (persoane
fizice și juridice).
În RM, normele care
reglementează condiția juridică
a străinului sunt norme
materiale.
12
 Schema nr.3. Conținutul dreptului internațional privat
Schema nr.3. Conținutul dreptului internațional privat

Conţinutul dreptului internaţional privat

Norma conflictuală Norma materială Norma de aplicare imediată

Norma conflictuală nu Sunt norme materiale ale

soluționează litigiul în mod statului forului, care se aplică
direct, ci doar indică legea cu prioritate datorită
competentă să soluționeze caracterului imperativ,
litigiul. excluzând conflictul de legi
și aplicarea legii străine.

Reglementează în mod direct raporturile juridice cu Cele mai importante materii specifice dreptului
element de extraneitate, după fixare în baza normei internaţional privat sunt: Condiţia juridică a străinului în
conflictuale. Republica Moldova şi Efectele hotarârilor judecătoreşti şi
ale sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova.

13
15
 Schema nr.3. Norma conflictuală
Schema nr.4. Norma conflictuală

Norma conflictuală

Caracteristici Structura Izvoarele

Scopul este de a soluţiona conflictul Codul civil (Cartea V),

de legi Codul familiei (Titlul VI),
Codul de procedură civilă
(Titlul IV), acte normative
Nu cârmuieşte fondul raportului Conţinut (ipoteza) Legătura (dispoziţia)
specifice etc.
juridic cu element străin – punct de legătură
-
Tratate internaţionale care
Are o aplicare prealabilă faţă de uniformizează norme
norma materială Categoria de raporturi Elementul care indică conflictuale şi norme
juridice la care se referă sistemul de drept materiale între statele
norma conflictuală aplicabil conţinutului participante, care au
Aparţine sistemului de drept al
normei conflictuale preponderenţă faţă de cele
forului care o aplică (lex fori)
interne (art.1576 şi art.1586
CC RM)
Indicare directă a sistemului Indicarea generală (fixare
de drept competent generală) – Ex.: art.1608
(art.1587 alin.(5) CC RM) alin.(1) CC RM

14
16
 Schema nr.5.Clasificarea
Schema nr.4. Clasificarea normelor
normelor conflictuale
conflictuale

Criterii de clasificare a normelor conflcituale

În funcţie de conţinut În dependenţă de felul legăturii

Privind persoanele fizice – art.1587–1595 CC RM

Privind persoanele juridice – art.1596–1600 CC RM Unilaterale Bilaterale (cu

acţiune dublă)
Privind bunurile, drepturile reale şi drepturile personale
nepatrimoniale – art.1601–1608 CC RM

Indicarea competenţei doar a Indicarea în baza punctului de

Privind actele juridice – art.1609–1613 CC RM
lex fori (art.1590 alin.(3) legătură general, competenţa
CC RM) nu numai a lex fori (art.1601
Privind faptele juridice – art.1614–1620 CC RM
alin.(1) CC RM)

Privind raporturile succesorale – art.1621–1623 CC RM

Privind termenul de prescripţie extinctivă – art.1624 CC RM

Privind raporturile de familie – art.154–164 CF RM

17 15
 Schema nr.5. Forța juridică a normei conflictuale
Schema nr.6. Forța juridică a normei conflictuale

Forţa juridică a normei conflictuale

Regula Excepţii

Instituţiile din Republica Moldova aplică normele conflictuale proprii

(art.1576 CC RM)

Arbitrajele ad-hoc Retrimiterea la alt sistem de

Normele conflictuale sunt imperative
drep conflictual

Instituţiile competente sunt organe interne ale Republicii

Moldova
Conform art.VII pct.1 din
Convenţia europeană de
Prin alegerea competenţei unei instituţii naţionale, automat se arbitraj comercial de la
alege şi sistemul de drept conflictual al acesteia Geneva, din 21.04.1961,
(qui elegit judecem eligit jus) „În lipsa legii competente în
soluţionarea litigiului, arbitrii
vor folosi norma conflictuală
mai potrivită în speţă”.
Nu este cazul Republicii
Moldova, deoarece, conform
art.1583 CC RM,
„Orice trimitere la legea
străină în conformitate cu
dispoziţiile prezentei cărţi
trebuie privită ca trimitere la
dreptul material şi nu la
dreptul conflictual al statului
străin”.

16

18
 Schema nr.7.
Schema nr.6. Punctele de legătură
Punctele de legătură

Punctele de legătură

Cetăţenia – lex patriae (art.1587 alin.(2) CC RM) Clasificarea

Domiciliu sau reşedinţa – lex domicilii (art.1587 alin.(3) CC RM)

Locul constituirii şi înregistrării persoanei juridice, sediul social – lex societatis (art.1596
alin.(1) CC RM, art.460 alin.(1) lit.a) CPC RM) Legătură fixă Legătură mobilă

Locul încheierii actului juridic – locus regit actum (art.1609 alin.(1) lit.a) CC RM)
RM)
Locul executării contractului – lex loci executionis sau lex loci solutionis Prin natura lor nu pot fi Prin natura lor pot fi
(art.460 alin.(1) lit.f) CPC RM) deplasate de sub incidenţa deplasate dintr-un sistem de
unui sistem de drept sub drept în altul.
Moneda în care s-a contractat – lex pecuniae sau lex monetae (art.1620 CC RM) incidenţa altui sistem de
drept.
Locul aflării bunului – lex rei sitae (art.1601 CC RM)

Locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciu – lex loci delicti commissi
(art.1615 alin.(1) CC RM)

Locul unde apare prejudiciul – lex loci laesionis (art.1625 alin.(3) CC RM) Locus regit actum, lex rei Lex domicilii, lex patriae,
sitae (bunuri imobile), lex lex voluntatis etc.
Locul judecării litigiului – lex fori (art.458 alin.(1) CPC RM) loci delicti commissi, lex
loci laesionis etc.
Pavilionul navei sau aeronavei – lex flagi (art.1603 alin.(1) CC RM)

Voinţa părţilor – lex voluntatis (art.1609 alin.(2) CC RM)

Legea autorităţii care a editat actul juridic – auctor regit actum

(art.1609 alin.(1) lit.d) CC RM 17

19
 Schema nr.8. Normele materiale
Schema nr.7. Normele materiale
Normele materiale sunt izvoare de drept internațional privat ce reglementează un raport juridic cu element de extraneitate

Cârmuiesc în mod direct raporturile juridice cu element de Aplicarea normei materiale este influențată de norma conflictuală,
extraneitate. care trimite la un anumit sistem de drept.

Condiția juridică a străinului Efectele hotărârilor

în RM. judecătorești și arbitrale
străine în RM.

20 18
 Schema nr.8. Normele de aplicare imediată
Schema nr.9. Normele de aplicare imediată

Normele de aplicare imediată

Criterii de definire Coraportul cu norma conflictuală

Criteriile formaliste Criteriile tehnice Criteriile finaliste Asemănări Deosebiri

Caracter imperativ Sunt norme teritoriale. Se referă la un Exclud aplicarea

Sunt aplicate reieşind din
raport juridic cu normei
interesul social deosebit
element străin. conflictuale.
Caracter unilateral Sunt norme de ordine exprimat de autoritate în
publică. anumit domeniu.
Aparţin aceluiaşi
Înlătură aplicarea Exclud conflictul
sistem de drept.
normei conflictuale de legi.

Art.1582 CC RM
Se aplică legea
proprie a forului –
lex fori

Nu pot fi aplicate în Sunt aplicate reieşind Normele materiale Norma de aplicare imediată reglementează
baza deosebirilor dintre din importanţa deosebită imperative au prioritate fondul raportului juridic cu element străin.
sistemele de drept, pentru asigurarea faţă de normele
politic şi economic ale drepturilor şi intereselor conflictuale.
statului străin. subiectelor de drept civil.

19

21
 3. Izvoarele
TemaTema dreptului
3. Izvoarele dreptului internațional
internațional privat privat
Schema nr.1.
Schema nr.1.Izvoarele dreptului
Izvoarele dreptului internațional
internațional privat privat

Izvoare interne Izvoarele dreptului internațional privat Izvoare internaționale

În RM nu avem un izvor specific. Care conțin norme Tratatul, convenția sau acordul
De ex., în România acesta este Legea cu conflictuale uniforme
Izvoare specifice internațional
privire la reglementarea raporturilor de drept
internațional privat, nr.105 din 22.09.1992.
Care conțin norme
materiale uniforme
- Constituția RM,
- Codul civil, Cartea a Cincea; Normative (legale)
Izvoare nespecifice - Codul familiei, Titlul VI; Uzanțele comerciale
- Codul de procedură civilă, Titlul IV;
internaționale
- Legea cu privire la arbitrajul comercial
internațional, nr.24 din 22.02.2008, ș.a. Convenționale
(internaționale)
În RM nu este izvor de drept, dar are un rol
Practica judiciară și creator, de perfecționare și de interpretare a
arbitrală normelor de drept internațional privat.
Cutuma internațională
Art.5 CC RM „Analogia legii și analogia
Lacunele dreptului”.

Nu este izvor de drept în RM, dar are un rol

Doctrina foarte important în perceperea instituțiilor
DIP.

20
22
 Schema nr.2.Convențiile
Schema nr.2. Convențiileinternaționale
internaționale

Convențiile internaționale din domeniu conțin atât norme de drept

conflictual uniform, cât și norme materiale

Convenții internaționale care conțin Convenții internaționale care conțin

norme de drept conflictual uniform norme materiale uniforme

Convenția cu privire la legea aplicabilă contractelor de Convenţia privind procedura civilă (Haga, 1954)
vânzare internațională de mărfuri (Haga, 1986)

Convenția privind legea aplicabilă obligațiilor Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în
contractuale (Roma, 1980) materia adopţiei internaţionale (Haga, 1993)

Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare Convenția cu privire la drepturile copilului
internațională de mărfuri (Viena, 1980) (New York, 1989)

Tratat între RM și România privind asistența juridică în Convenția europeană asupra statutului juridic al
materie civilă și penală (Chișinău, 1996) copiilor născuți în afara căsătoriei (Strasbourg, 1975)

Acord între Guvernul RM și Guvernul Republicii Italiene Convenția privind statutul refugiaților (Geneva, 1951)
privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor și Protocolul privind statutul refugiaților
(Roma, 1997) (New York, 1967)

Tratat între RM și Federația Rusă cu privire la asistența Convenția privind recunoașterea și executarea
juridică și raporturile juridice în materie civilă, familială și sentințelor arbitrale străine (New York, 1958)
penală (Moscova, 1993)

Tratat între RM și Ucraina privind asistența juridică și Convenția europeană privind arbitrajul comercial
relațiile juridice în materie civilă și penală (Kiev, 1993) internațional (Geneva, 1961)

23 21
 Schema nr.3. Corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept
Schema nr.3. Corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept
Corelația dreptului internațional privat cu alte ramuri de drept

Dreptul vamal Dreptul civil Dreptul penal

Este în corelație cu dreptul internațional
privat dat fiind faptul că, în pofida
elementului de extraneitate, părțile raportului
juridic trec peste frontiera vamală mărfuri,
produse ș.a.
Obiectul DIP îl reprezintă raporturile de drept civil, în Persoana care locuiește în altă țară este subiect
sens larg, cuprinzând și relațiile de drept privat intern al penalităților și sancțiunilor în cazul încălcării
ce conțin un elment de extraneitate. legilor acelei țări. Raportul dat este supus legii
Republicii Moldova.

Dreptul fiscal Dreptul comerțului internațional Dreptul administrativ

Pot surveni situații legate de necesitatea
achitării impozitelor de către persoanele
juridice străine în țara forului sau de
respectarea exigențelor impuse de organele
fiscale ale țării forului.
Obiectul dreptului comerțului internațional îl
formează relațiile juridice ce au caracter comercial și
internațional, iar dreptul internațional privat
reglementează toate raporturile juridice de drept privat
cu element de extraneitate.
Este aplicabil pentru determinarea competenței
unui organ adminstrativ la oficializarea unor
căsătorii, cu soți din țări diferite.

Dreptul internațional public

Dreptul internațional privat are numeroase asemănări
cu și deosebiri de dreptul internațional public, printre
care enumerăm: izvoarele normelor de drept sunt
cuprinse în tratate internaționale, sfera de acțiune la
fel presupune operarea cu subiecți din diferite
jurisdicții, dar cea mai esențială deosebire o reprezintă
subiecții acestor ramuri de drept, metodele de
reglementare.

22

24
 Tema 4. Evoluția dreptului internațional privat
Tema 4. Evoluția dreptului internațional privat
SchemaSchema
nr.1. Premisele apariției
nr.1. Premisele aparițieiproblemelor
problemelor de de drept
drept internațional
internațional privat privat

Premisele apariției problemelor de drept internațional privat

Existența statelor, regiunilor, unităților teritoriale (fiind Sisteme proprii de norme juridice civile, diferite prin conținut.
suverane).

Circuit intens de mărfuri și deplasări între locuitorii acestor Străinilor li se recunosc unele drepturi dobândite conform legii lor
țări/provincii. personale.

Apar elemente de recunoaștere a efectelor legii străine.

23
25

Perioada Antică
Principiul personalității
legilor în etapa prefeudală
Teritorialismul cutumelor
în etapa prefeudală
Circuitul comercial intensiv dintre populația
orașelor libere a condus la apariția primelor
Teoria statutarilor italieni
ai sec. XIII-XV
întemeietorii dreptului internațional privat.
Schema nr.2. Evoluția dreptului internațional privat
Schema nr.2. Evoluția dreptului internațional privat
Evoluția dreptului internațional privat
India Antică – Legile lui Manu; grecia
Antică – tratatele de isopolitie; Roma
Antică – ius comercii, ius gentium.
Coabitau mai multe popoare, cu diferite
sisteme autonome de legi (legea romană,
salică, burgundă ș.a.) și fiecare populație
era cârmuită de propria lege și propriile
obiceiuri.
Formarea primelor state feudale. Atât
localnicului, cât și străinului, i se aplica
legea locală sau legea instanței.
conflicte de legi. Glosatorii au avut un rol
mai mic, însă postglosatorii se consideră
Ei diferențiau statutele personale de cele
reale.
26
Charles Dumoulin – teoria autonomiei de
Teoria franceză a
voință în dreptul conflictual.
statutelor
Bertrand d'Argentre – principiul aplicării
necondiționate a statutelor locale.
Paul Voet – teoria comitas gentium (politeței
sau curtoaziei internaționale);
Teoria statutarilor
Ulrich Huber – conceptul de comitas
olandezi ai sec. XVII
(acordarea protecției juridice drepturilor
subiective dobândite în străinătate).
Wahter – caracterul național al normelor
conflictuale; Soluționarea
conflictelor de legi în
Friedrich-Karl von Savigny – teoria
localizării (prezumția simplă și cea volitivă a Germania sec. XIX
localizării).
Naționalitatea ca fundament al dreptului
internațional privat. Legea cetățeniei devine
legătura conflictuală principală pentru Teoria națională a lui
soluționarea conflictului de legi. Pascuale Mancini
24
 Tema 5. Conflictul de legi. Conflictul de legi în situații speciale
Tema 5. Conflictul de legi. Conflictul de legi în situații speciale
Schema nr.1. Conflictul de legi. Formele conflictului de legi în timp și spațiu
Schema nr.1. Conflictul de legi. Formele conflictului de legi în timp și spațiu

Conflictul de legi
apare atunci când, privitor la un raport juridic cu element de extraneitate, există posibilitatea de a a fi aplicate două sau
mai multe legi, aparținând unor sisteme de drept diferite.

Conflictul de legi în timp și spațiu

Reprezintă situația în care efectele unui raport juridic născut, modificat sau stins sub incidența
sistemului de drept al unui stat reclamă ulterior recunoașterea într-un alt stat.

Formele:

Raportul juridic se naşte, se modifică sau Raportul juridic se naște, se modifică sau
se stinge în dreptul intern al unui stat se stinge în dreptul internațional privat și
străin şi ulterior se invocă în RM. În acest ulterior se invocă în RM.
caz, la momentul naşterii lui în străinătate, Pot exista două situații:
dreptul nu avea nicio legătură cu ţara
forului (în cazul nostru, cu RM).

În momentul nașterii sale, În momentul nașetrii sale,

raportul juridic de drept raportul juridic de drept
internațional privat nu avea internațional privat respectiv
nicio legătură cu țara forului. avea legătură cu țara forului.

27
25
 Schema nr.2. Condițiile eficacității internaționale a unui drept
Schema nr.2.nr.2.
Schema Condițiile
Condițiileeficacității internaționale
eficacității internaționale a unuiadrept
unui drept
Condițiile eficacității internaționale a unui drept
Condițiile eficacității internaționale a unui drept
Dreptul invocat să fie creat potrivit legii competente Dreptul (raportul juridic) trebuie să îndeplinească
(eficacitatea
Dreptul invocat săinternațională a unui
fie creat potrivit legiidrept).
competente cerințele
Dreptul prevăzute
(raportul de legea
juridic) trebuiestrăină competentă.
să îndeplinească
(eficacitatea internațională a unui drept). cerințele prevăzute de legea străină competentă.

Dreptul se dobândește în cadrul intern al unei țări. Dreptul, a cărui eficacitate internațională se pretinde,
Dreptul se dobândește în cadrul intern al unei țări. trebuieasă
Dreptul, fie cel
cărui care s-ainternațională
eficacitate dobândit și nusealtul care se
pretinde,
trebuie să fie cel care s-a dobândit
substituie și nu altul care se
acestuia.
Dreptul se dobândește în cadrul internațional. substituie acestuia.
Dreptul se dobândește în cadrul internațional.
Dreptul dobândit într-o anumită țară va produce efecte
Dreptul
în altădobândit
țară dacăîntr-o
între anumită
timp nu țară va produce
s-a creat, în țaraefecte
în care
Dreptul dobândit în străinătate să nu fie contrar
Dreptulpublice
dobândit în străinătate să nuprivat
fie contrar însealtă țară dacă
invocă, între timp
un drept nu s-a
nou care creat, înpe
îl include țara
celîninvocat.
care
ordinii de drept internațional al țării
ordinii publice– art.1585
de drept CC
internațional privat al țării se invocă, un drept nou care îl include pe cel invocat.
care se invocă RM.
care se invocă – art.1585 CC RM.

Schema nr.3.nr.3.
Schema Efectele unui
Efectele unui drept dobândit
drept dobândit potrivit
potrivit legii străine
legii străine
Schema nr.3. Efectele unui drept dobândit potrivit legii străine
Efectele unui drept dobândit potrivit legii străine
Efectele unui drept dobândit potrivit legii străine

Dreptul dobândit produce toate

Dreptul dobândit produce toate
efectele atribuite de legea străină.
efectele atribuite de legea străină.
Dreptul dobândit potrivit legii
Dreptul dobândit potrivit legii
străine nu poate produce în altă
străine nu poate produce în altă
țară mai multe efecte decât ar
țară mai multe efecte decât ar
produce
produce conform legii potrivit
conform legii potrivit
căreia
căreia aa fost creat.
fost creat.
28
Dreptul dobândit potrivit legii străine
Dreptul dobândit potrivit legii străine
nu poate produce efecte în altă țară,
nu poate produce efecte în altă țară,
dacă contravine ordinii publice a
dacă contravine ordinii publice a
acestei țări sau nu-și poate produce
acestei țări sau nu-și poate produce
toate efectele, dacă unele din acestea
toate efectele, dacă unele din acestea
contravin ordinii publice – art.471
contravin ordinii publice – art.471
alin.(1)lit.e)
lit.e)CPC
CPCRM.
RM.
alin.(1)
26 26
 Schema
Schemanr.4. Conflictul
nr.4. Conflictul mobil
mobil de legi
de legi

Conflictul mobil de legi

reprezintă situația în care un raport juridic este supus succesiv la două sisteme de drept diferite,
ca urmare a schimbării punctului de legătură a normei conflictuale.

Acest conflict afectează Statutul personal – prin

legea aplicabilă și nu schimbarea cetățeniei sau
domiciliului.
norma conflictuală avută
în vedere.
Statutul real mobiliar –
prin deplasarea bunului
dintr-o țară în alta.
Particularitățile Domeniile de aplicare

Statutul organic – prin

Conflictul între legile schimbarea sediului
aplicabile apare datorită social al persoanei
schimbării punctului de juridice.
legătură.

Materia succesiunii
testamentare, care este
supusă legii personale a
testatorului.

29
27
 Schema nr.5. Conflictele în timp ale normelor conflictuale
Schema nr.5. Conflictele în timp ale normelor conflictuale

Conflictele în timp ale normelor conflictuale

Conflictul în timp al normelor Presupune existența a două legi materiale Conflictul în timp al normelor
conflictuale ale forului succesive ce aparțin aceluiași sistem de drept, materiale străine (lex causae)
la care trimite norma conflictuală a forului și
care reglementează diferit raportul juridic.

În cadrul aceluiași sistem de drept Regula:

apare o normă conflictuală nouă, care principiul dreptului tranzitoriu intern.
determină aplicarea legilor în spațiu în
mod diferit de norma conflictuală.
Excepții de la regulă:

Urmează a fi soluționat prin aplicarea - dreptul tranzitoriu contravine

regulilor conflictului de legi în timp din principiilor fundamentale ale ordinii
dreptul intern, valabil pentru juridice a RM;
soluționarea conflictului în timp între - modificările intervenite în legea
normele materiale care reglementează străină nu au nicio legătură cu sistemul
materia cuprinsă în conținutul normei de drept al RM, sub imperiul căruia a
conflictuale respective. luat naștere raportul juridic;
- părțile au stabilit în mod expres că
cuprinsul contractului va fi cârmuit de
Norma conflictuală nouă este de legea RM în vigoare la data încheierii
aplicare imediată, indiferent de faptul contractului.
că a intervenit anterior.

30
28
 Schema nr.6. Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut
Schema nr.6. Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut

Conflictul de legi în cazul statului necunoscut

Sunt sau nu aplicabile legile unui stat nerecunoscut Da Argumente pentru aplicarea legilor statului nerecunoscut:
pentru a soluționa conflictul de legi?

Recunoașterea statului străin de către statul forului are caracter

declarativ, și nu constitutiv, pentru statul respectiv.

În situația neaplicării legilor statului nerecunoscut, ar trebui să

se aplice legile care au existat anterior, fapt ce poate duce la
consecințe injuste pentru părțile raportului juridic.

Ține de raporturi juridice de drept privat, nu de relații

diplomatice între state. Ar fi injust ca drepturile părților unui
raport juridic să fie lezate sau reduse din considerentul că
aparțin unui stat nerecunoscut de țara forului.

29
31
 Schema nr.7. Conflictul legilor interprovinciale sau interregionale
Schema nr.7. Conflictul legilor interprovinciale sau interregionale

Conflictul legilor interprovinciale sau interregionale

intervine în situația în care într-un stat sunt aplicabile mai multe sisteme de drept.

Se soluționează potrivit normelor conflictuale Particularitățile conflictelor de legi interteritoriale

edictate în statele respective. Există posibilitatea ca
norma conflictuală a forului să trimită la legea unui
Nu pun probleme de suveranitate.
stat care diferă de la o provincie la alta ori de legea
unui stat federal.
Elementul de extraneitate este doar aparent.

Sunt mai aproape de conflictul legilor în timp, decât de

Potrivit art.1579 CC RM
conflictul legilor în spațiu.
În cazul în care legea străină aplicabilă unui raport
juridic aparţine unui stat în care coexistă mai multe
sisteme de drept şi este imposibilă determinarea Sunt aplicații particulare ale procedeului general al
dintre acestea a sistemului aplicabil, dreptul acelui conflictului de legi.
stat determină dispoziţiile aplicabile ori se aplică
sistemul legislativ cu care raportul de drept civil
respectiv prezintă cele mai strânse legături. Regulile de soluționare a conflictelor de legi propriu-zise
nu sunt în toate cazurile aceleași ca și cu cele aplicabile
pentru soluționarea conflictelor de legi interteritoriale.

Este foarte puțin probabilă excepția de ordine publică.

Este imposibilă retrimiterea.

32
30
 Schema nr.8. Conflictul interpersonal
Schema nr.8.
Schema nr.8. Conflictul
Conflictul interpersonal
interpersonal
Conflictul interpersonal
Conflictul interpersonal
intervine în situația în care în unele state există atât instanțe
intervine în situația în care în unele state există atât instanțe civile,
civile, adică
adică laice,
laice, cât
cât și
și instanțe
instanțe
care au
confesionale, care
confesionale, au competența
competența săsă soluționeze
soluționeze anumite
anumite litigii,
litigii, cu
cu preponderență
preponderență de de dreptul
dreptul
familiei, între persoanele aparținând aceluiași cult religios.
familiei, între persoanele aparținând aceluiași cult religios.

Prezintă interes
interes în
în cazul
cazul în
în care
care norma
norma În cadrul
În cadrul sistemelor
sistemelor de de drept
drept tradiționale,
tradiționale, încuviințării exequatur-ului
Procedura încuviințării exequatur-ului ––
Prezintă Procedura
conflictuală a forului trimite la legea
conflictuală a forului trimite la legea unui unui stat
stat normele juridice sunt personale,
normele juridice sunt personale, necesitatea de a ține seamă
necesitatea de a ține seamă de de legislația
legislația
care diferă
diferă în
în raport
raport de
de criteriul
criteriul confesional;
confesional; aplicându-se tuturor
aplicându-se tuturor subiecților
subiecților de
de drept,
drept, statului unde
unde aa funcționat
funcționat aceasta,
aceasta, deoarece
deoarece
care statului
astfel, competența
competența legii
legii se
se determină
determină în în cadrul
cadrul indiferent de statul ai cărui resortisanți
indiferent de statul ai cărui resortisanți acea legislație i-a conferit calitatea de aa
astfel, acea legislație i-a conferit calitatea de
conflictului de legi, nu în cadrul efectelor sunt sau
sunt sau în
în ce
ce țară
țară domiciliază.
domiciliază. desfășura, în anumite limite, o activitate
conflictului de legi, nu în cadrul efectelor desfășura, în anumite limite, o activitate
hotărârilor judecătorești.
hotărârilor judecătorești. jurisdicțională.
jurisdicțională.

Schema nr.9.nr.9.
Schema
Schema nr.9. Conflictulde
Conflictul
Conflictul de legi
de legi înîn
legiîn cazul succesiunii
cazul
cazul de state
succesiunii
succesiunii de statede state

Conflictul de
Conflictul de legi
legi în
în cazul
cazul succesiunii
succesiunii de
de state
state
apare în ipoteza dispariției unui stat, la al cărui sistem de drept trimite norma
apare în ipoteza dispariției unui stat, la al cărui sistem de drept trimite norma conflictuală
conflictuală
a forului, dintre momentul nașterii raportului juridic și cel al litigiului.
a forului, dintre momentul nașterii raportului juridic și cel al litigiului.

Dacă statul
Dacă statul aa fost
fost desființat
desființat prin
prin constrângere,
constrângere, În cazul
În cazul înîn care
care un
un stat
stat aa fost
fost desființat
desființat prin
prin
trebuie să se încline către o soluție întemeiată
trebuie să se încline către o soluție întemeiată contopire voluntară cu alt stat, se vor
contopire voluntară cu alt stat, se vor aplica aplica
pe ideea ocrotirii intereselor legitime
pe ideea ocrotirii intereselor legitime aleale regulile de
regulile de drept
drept tranzitoriu
tranzitoriu dindin tratatul
tratatul de
de
persoanelor afectate
persoanelor afectate nemijlocit
nemijlocit prin
prin schimbarea
schimbarea unificare a celor două state, dar, în principiu,
unificare a celor două state, dar, în principiu,
abuzivă de
abuzivă de suveranitate.
suveranitate. trebuie să
trebuie să se
se țină
țină cont
cont dede dispozițiile
dispozițiile
interteritoriale din sistemul
interteritoriale din sistemul de dreptde drept străin,
străin, la
la
care aa trimis
care trimis norma
norma conflictuală,
conflictuală, șiși nu
nu de
de cele
cele
stabilite de
stabilite de legea
legea forului.
forului.

33
31
31
 Tema6.6.Calificarea
Tema Calificareași și
conflictul de de
conflictul calificări
calificări
Schemanr.1.
Schema nr.1.Calificarea
Calificareaîn în dreptul
dreptul Republicii
Republicii Moldova
Moldova

Articolul 1577 CC RM. Calificarea conceptelor juridice

(2) În cazul în care conceptele juridice care necesită

(1) La determinarea legii aplicabile raporturilor de
drept civil cu element de extraneitate se va ţine cont de
calificarea conceptelor juridice efectuată conform
dreptului Republicii Moldova, dacă legea şi tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte nu
prevăd altfel.
calificare juridică nu sunt cunoscute dreptului
Republicii Moldova ori sunt cunoscute sub o altă
denumire sau cu un alt conţinut şi nu pot fi determinate
prin interpretare conform dreptului Republicii
Moldova, la calificarea lor juridică poate fi aplicat
dreptul unui stat străin dacă astfel nu se limitează
drepturile civile ori dacă nu se stabilesc măsuri de
răspundere civilă.

34
 Schema nr.2.
Schema nr.2. Definiția
Definițiacalificării
calificării

Calificarea normei conflictuale poate fi definită în două moduri:

Pornindu-se de la Pornindu-se de la
norma conflictuală către situația situația de fapt (rapotul juridic)
de fapt (rapotul juridic) către norma conflictuală

Calificarea
este operațiunea logico-juridică de determinare a
sensului exact și complet al noțiunilor juridice utilizate
de norma conflictuală, atât privitor la obiectul
reglementării sale (conținutul), cât și în ceea ce privește
legea competentă a cârmui raportul juridic (legătura).
Calificarea
constă în interpretarea unui raport juridic în scopul de a
înțelege conținutul normei conflictuale și legătura în
care intră cu ea.

35
 Schema nr.3. Factorii care determină necesitatea calificării
Schema nr.3. Factorii care determină necesitatea calificării
Factorii care determină necesitatea calificării:

Noțiunile juridice cuprinse în norma conflictuală Diferite sisteme legislative încadrează situaţii de
pot avea sensuri diferite în diverse sisteme de drept. fapt identice în noțiuni sau categorii juridice distincte.

Unele sisteme de drept conţin noțiuni și instituţii Noțiunile similare după conținut pot fi interpretate
juridice care nu sunt cunoscute și reglementate în altele. în mod diferit de la un sistem de drept la altul etc.

36
34
 Schema nr.4. Tipurile calificării
Schema nr.4. Tipurile calificării

Calificarea poate fi clasificată potrivit următoarelor

criterii:

Natura operațiunii: Obiectul calificării: Izvorul calificării:

calificare primară calificare a conținutului calificare legală

normei conflictuale

calificare secundară
calificare jurisprudențială
calificare a legăturii normei
conflictuale
califiacare doctrinară

37
 Schema nr.5. Calificarea primară și calificarea secundară
Schema nr.5. Calificarea primară și calificarea secundară

Clasificarea calificării bazată pe criteriul naturii operațiunii

rămâne a fi cea mai importantă, presupunând următoarele:

Calificarea primară
Calificarea secundară

Constă în determinarea sensului noțiunilor juridice Este, practic, subsecventă calificării primare şi
utilizate în conținutul și legătura normei conflictuale și nu influenţează desemnarea lex causae.
are ca obiect determinarea legii aplicabile raportului Calificarea secundară intervine după momentul la
juridic cu element de extraneitate. care s-a făcut calificarea primară şi este o problemă
Calificarea primară se face înainte de aplicarea normei care aparţine dreptului intern.
conflictuale. De exemplu, determinarea faptului
De rezultatul calificării depinde legea competentă să dacă un contract are natură civilă sau comercială
guverneze raportul juridic. reprezintă o calificare secundară.
Astfel, determinarea legii aplicabile contractului
reprezintă o calificare primară.

Calificarea primară are loc conform legii forului.

Regula este enunţată în art.1577 alin.(1) CC RM

38

36
 Schema
Schema nr.6.
nr.6. Calificarea
Calificarea conținutului
conținutului și calificarea
și calificarea legăturiilegăturii normei conflictuale.
normei conflictuale.
Efectul calificării / importanța soluționării conflictului de calificări
Efectul calificării / importanța soluționării conflictului de calificări

Clasificarea calificării bazată pe criteriul obiectului operațiunii presupune următoarele:

Calificarea conținutului Calificarea legăturii

normei conflictuale normei conflictuale

Conflictul de calificări care priveşte legătura

Conflictul de calificări referitor la noţiunile din
conţinutul normei conflictuale influenţează
norma conflictuală care se va aplica în speţă.
Deci, în cazul calificării conţinutului,
are loc determinarea / modificarea normei
conflictuale.
are drept consecinţă păstrarea normei conflictuale;
totuşi, rezultatul acestei calificări influențează
sistemul aplicabil, soluţia conflictului de legi.
Deci, în cazul calificării legăturii, are loc
deteminarea/ modificarea legii (sistemului de drept)
aplicabil raportului juridic.

Exemple de noțiuni cu ajutorul cărora este determinat
conținutul normei conflictuale:
- starea civilă și capacitatea persoanei fizice:
art.1587 CC RM;
- conținutul posesiunii, dreptului de proprietate şi al
altor drepturi reale asupra bunurilor mobile şi
imobile: art.1601 CC RM; etc.
Exemple de noțiuni prin care se exprimă
legătura normei conflictuale:
- cetățenia, domiciliul sau reședința persoanei fizice:
art.1587 CC RM;
- locul constituirii persoanei juridice: art.1596 CC RM;
- locul situării bunurilor: art.1601 CC RM; etc.

39

37
 Schema nr.7. Calificarea legală, calificarea jurisprudenţială şi calificarea doctrinară
Schema nr.7. Calificarea legală, calificarea jurisprudenţială şi calificarea doctrinară

Clasificarea calificării bazată pe criteriul izvorului acesteia:

Calificarea legală
Calificarea jurisprudențială Calificarea doctrinară

Calificarea legală este operaţiunea Calificarea jurisprudențială Calificarea doctrinară este

de definire, interpretare şi reprezintă interpretarea dată de operaţiunea de definire,
încadrare a noţiunilor în categorii către instanțele judecătorești în interpretare şi încadrare a
juridice prin chiar textul legii. examinarea cauzelor. noţiunilor în categorii juridice
Spre exemplu: Spre exemplu: prin opera dotrinarilor.
- Calificarea noțiunii de „lege - Speța testamentului olograf – Pe această cale sunt semnalate
națională” în art.1587 CC RM. calificarea caracterului olograf al situaţii create de evoluţiile
testamentului; legislative recente din unele
- Speța malteză / Bartholo – state, care ilustrează atât
calificarea naturii pretenţiilor dinamismul reglementărilor,
succesorale; cât şi elementul pregnant
- Speța Caraslanis sau căsătoria de specific naţional.
grecului ortodox – calificarea Spre exemplu:
cerinţei celebrării religioase a - Calificarea noţiunilor
căsătoriei etc. de căsătorie şi parteneriat
înregistrat etc.

40 38
 Schema nr.8. Conflictul de calificări
Schema nr.8. Conflictul de calificări

Conflictul de calificări reprezintă situația ce apare la momentul când

noțiunile din conținutul și/sau legătura unei norme conflictuale au
semnificații diferite în sistemele de drept susceptibile a se aplica
raportului juridic.

Conflict de calificări privind Conflict de calificări privind

conținutul normei conflictuale: legătura normei conflictuale:

De exemplu:
Speța testamentului olograf – calificarea
caracterului olograf al testamentului.
De exemplu:
Calificarea noțiunii „domiciliul persoanei fizice”:
- în dreptul RM „domiciliul persoanei fizice este
locul unde aceasta îşi are locuinţa statornică sau
principală” (art.30 alin.(1) CC RM);
- în unele sisteme de common law există
conceptul domiciliului de origine (domicile of
origin), calificat ca fiind locul unde persoana are
intenția de stabilire permanentă și de aceea se
apropie de cetățenie ca stabilitate.

41
 Schema nr.9. Legea potrivit căreia se face calificarea / Calificarea potrivit lex fori
Schema nr.9. Legea potrivit căreia se face calificarea / Calificarea potrivit lex fori

Calificarea, de regulă, se face potrivit principiului lex fori,

deci potrivit legii instanței sesizate în soluționarea litigiului.
În legislația națională, norma respectivă este consacrată în CC RM:
art.1577 „Calificarea conceptelor juridice”.

Operațiunea de calificare este necesară pentru a determina legea aplicabilă și, firesc, este realizată
prealabil determinării acestei legi. Astfel, este de neconceput ca judecătorul să se adreseze unei
legi oarecare spre a face calificarea cât timp această lege încă nici nu este identificată.
Soluția calificării potrivit principiului lex fori este întemeiată pe următoarele argumente:

Principiul ejus est Calificarea este De regulă,

interpretari, cujus est
condere (interpretarea
aparține celui care a
edictat norma). Astfel,
dat fiind faptul că
normele conflictuale
aparțin sistemului de
drept al forului,
urmează a fi calificate
potrivit lex fori.
necesară pentru a
determina norma
conflictuală aplicabilă și
legea competentă a
soluționa litigiul. Astfel,
calificarea este o
operațiune prealabilă
aplicării normei
conflictuale.
Dacă calificarea nu s-ar unica lege cunoscută
efectua potrivit legii la momentul
forului, ar însemna că calificării este legea
instanța forului nu are forului, pe când lex
niciun control asupra causae urmează a fi
aplicării legii străine, determinată ulterior,
ceea ce nu poate fi inclusiv datorită
admis. soluționării
conflictului de
calificări.

42
 Schema nr.10. Excepții de la calificarea potrivit principiului lex fori
Schema nr.10. Excepții de la calificarea potrivit principiului lex fori

Excepții de la calificarea potrivit principiului lex fori

Autonomia de voință – art.1610 CC RM Stabilirea caracterului licit sau ilicit al faptelor juridice –
art.1615 alin.(1) CC RM (lex loci delicti commissi – lex causae)

Calificarea secundară este o problemă de drept intern și se face

după lex causae. Calificarea instituțiilor necunoscute legii forului – art.1577
alin.(2) CC RM

Calificarea legală
Calificarea noțiunilor din norma conflictuală străină în cazul
retrimiterii

Calificarea cetățeniei – art.1587 alin.(5) CC RM

Calificarea efectuată de arbitri în arbitrajul internațional
ad-hoc
Calificarea imobilelor – art.1601 alin.(2) CC RM (lex rei sitae -
lex causae)

43
41
 Schema nr.11. Calificarea după lex causae
Schema nr.11. Calificarea după lex causae

Calificarea după lex causae

reprezintă interpretarea noțiunilor relevante potrivit legii străine, avându-se în
vedere că aceasta este competentă să reglementeze un anumit raport juridic.

Argumente pro: Argumente contra:

1. Orice normă juridică trebuie să fie calificată
potrivit sistemului juridic căreia îi aparține.
2. Interpretarea trebuie să fie realizată potrivit legii
aplicabile raportului juridic.
3. Trimiterea la legea străină competentă presupune
și trimiterea la calificarea acestei legi. De altfel,
dacă nu se ține cont de interpretarea dată de acest
sistem juridic, putem fi în situația în care acestei
legi i se impune o competență pe care ea însăși nu o
primește, ca urmare fiind denaturat sensul acesteia.
1. Teoria respectivă vizează calificarea noțiunilor
utilizate pentru determinarea legăturii normei
conflictuale, dar anume în acest domeniu apar cele
mai multe dificultăți.
2. Aplicarea legii forului prin neglijarea interpretării
sale proprii, dar prin calificarea legii străine, poate
avea ca efect, de asemenea, atribuirea legii forului a
unei competențe pe care aceasta nu o acceptă.

4. Legea străină care este declarată competentă să

reglementeze un anumit raport juridic trebuie să fie
aplicată în așa mod încât drepturile subiective să fie
apărate în mod efectiv, ceea ce este posibil doar
prin calificarea potrivit lex causae.

44
42
 Schema
Schema nr.12.nr.12.
TeoriaTeoria calificării
calificării autonome
autonome

Teoria calificării autonome

constă în faptul că instanța competentă să soluționeze litigiul califică
noțiunile utilizate în norma conflictuală în mod autonom, fără a le oferi
sensul atribuit lor în legea materială internă.

Avantaje: Dezavantaje:

Dezavantajul acestei teorii constă în dificultatea de a

Scopul urmărit prin aplicarea acestei teorii
este de a atribui noțiunii o calificare comună,
rezultată din generalizarea interpretărilor
oferite de către sistemele de drept în cauză.
stabili această calificare comună, rezultată din
interpretările unor două sisteme juridice diferite.
Spre exemplu,
dacă într-un sistem de drept consimțământul părinților
la căsătoria copiilor este o condiție de formă,
iar în celălalt sistem – o condiție de fond,
este cu neputință să se găsească o calificare comună.

45
 Schema nr.13. Calificarea după proper law
Schema nr.13. Calificarea după proper law

Teoria calificării după proper law reprezintă o concepție care îmbină

calificarea potrivit lex fori și calificarea potrivit lex causae.
Această teorie este specifică dreptului englez.

Avantaje: Dezavantaje:

Calificarea se face după legea cea mai potrivită cauzei. Dezavantajul acestei teorii constă în imprevizibilitatea
Astfel, deși este admisă, ca regulă, calificarea după soluției, aceasta fiind cunoscută doar după expunerea
lex fori, instanța poate califica și după lex causae. instanței.
Avantajul constă în flexibilitatea de care dispune
instanța în determinarea legii după care se va face
calificarea în scopul de a fi cât mai corespunzătoare
litigiului soluționat.

46
 Schema nr.14. Etapele soluționării unui litigiu cu element de extraneitate
Schema nr.14. Etapele soluționării unui litigiu cu element de extraneitate

Etapele soluționării unui litigiu cu element de extraneitate

1. Soluționarea conflictului de jurisdicții și stabilirea

competenței jurisdicționale a instanței. 3. Aplicarea normei conflictuale corespunzătoare și
Stabilirea competenței instanțelor din RM în litigiile de stabilirea legii competente să reglementeze raportul juridic
drept internațional privat se realizează în conformitate cu în cauză.
dispozițiile art.459-462 CPC RM.

4. Aplicarea legii corespunzătoare și soluționarea

2. Soluționarea conflictului de calificări prin calificarea
litigiului.
primară și determinarea normei conflictuale aplicabile.
La această etapă are loc calificarea secundară
Sediul materiei privind calificarea: art.1577 CC RM.
(determinarea normelor interne concrete care se aplică).

47

45
 Tema 7. Retrimiterea
Tema 7. Retrimiterea
Schema nr.1.
Schema nr.1.Definiția
Definiția șiși evoluția
evoluția retrimiterii
retrimiterii

Retrimiterea

Sistemul de drept include norme: Particularități Evoluția

Retrimiterea nu reprezintă o sesizare A fost consacrată de Curtea de Casație

► Norme substanțiale: franceză în
- Norme materiale efectivă a instanței străine cu
soluționarea litigiului, dar speța Forgo, soluționată în anul 1878,
- Norme procesuale prin care s-a admis o interpretare
- Norme de aplicare imediată este o operațiune logico-juridică
ce are loc exclusiv în mintea deosebită a sensului trimiterii la dreptul
Normele substanțiale nu fac trimitere. străin.
judecătorului competent.

Retrimiterea
► Norme conflictuale – fac trimitere nu trebuie confundată cu declinarea de
(sunt unicele care permit aplicarea competență,
legii străine). deoarece nu are loc o deplasare
materială a cauzei
de la o instanță la alta.

Noțiune: Retrimiterea reprezintă un procedeu tehnico-juridic, prin care legea străină desemnată ca aplicabilă potrivit
normei conflictuale a forului refuză competența ce i se oferă de a se aplica și atribuie, la rândul ei, prin normele conflictuale
proprii, această
Noțiune: competență
Retrimiterea legii
reprezintă unui alt tehnico-juridic,
un procedeu stat. prin care legea străină desemnată ca aplicabilă potrivit normei conflictuale a
forului refuză competența ce i se oferă de a se aplica și atribuie, la rândul ei, prin normele conflictuale proprii, această competență legii unui
alt stat.

48 46
 Schema nr.2. Condițiile retrimiterii
Schema nr.2. Condițiile retrimiterii

Pentru a stabili condițiile în care este posibilă retrimiterea, trebuie, întâi de toate,
să analizăm următoarele două concepte importante:

Conflictul în spațiu al normelor conflictuale Sensul trimiterii

Acesta reprezintă un conflict între normele conflictuale ce Norma conflictuală nu reglementează direct
aparțin la două sisteme juridice diferite, raportul juridic, dar numai indică legea competentă,
dar care coexistă în timp. deci face trimitere la o anumită lege
Distingem următoarele două feluri: (fie la legea forului, fie la legea străină).
Trimiterea de către norma conflictuală a forului la o lege străină
se poate face în următoarele două sensuri:

Conflict pozitiv Conflict negativ Numai la La întregul sistem de

este atunci când fiecare
normă confictuală
trimite la propriul său
sistem de drept.
este atunci când fiecare normele materiale ale drept străin:
normă conflictuală face sistemului de drept atât la normele
trimitere la sistemul de străin. materiale,
drept al celuilalt stat sau Deci, trimiterea cât și la normele
al unui stat terț, deci nu se referă la normele conflictuale străine.
niciuna dintre normele conflictuale străine care, Deci, trimiterea
conflictuale nu declară ulterior, ar putea se referă și la normele
aplicabil propriul sistem dispune retrimiterea. conflictuale străine care,
de drept. ulterior, ar putea
dispune retrimiterea.

Condițiile cumulative ale retrimiterii: 47

1. Conflictul negativ în spațiu al normelor conflictuale
2. Trimiterea la întregul sistem de drept străin.

49
 Schema
Schemanr.3.
nr.3. Formele retrimiterii
Formele retrimiterii

Sistemul de drept la care a trimis forul, prin propria normă conflictuală,

atribuie competența de soluționare a litigiului legii forului sau legii unui
stat terț.
Astfel, distingem 2 forme de retrimitere:

Retrimitere de gradul I Retrimitere de gradul II

(retrimitere simplă sau trimiterea înapoi) există atunci
când sistemul de drept la
care a trimis legea forului, prin propria normă
conflictuală, desemnează competența legii forului.
AB
(retrimiterea complexă sau trimiterea mai departe) există
atunci când sistemul de drept la care a trimis legea
forului, prin propria normă conflictuală, desemnează
competența legii unui stat terț și nu competența legii
forului.
ABC

50

48
 Schema
Schema nr.4. Argumente
nr.4. Argumente în favoarea
în favoarea și împotriva
și împotriva retrimiterii
retrimiterii

De-a lungul timpului, datorită practicii și doctrinei, au fost formulate multiple

argumente în favoarea și împotriva retrimiterii.

Argumente pro: Argumente contra:

1. Trimiterea la legea străină trebuie înțeleasă ca 1. Prin admiterea retrimiterii

o trimitere la întregul sistem de drept, inclusiv la se ignoră principiul potrivit căruia se aplică
normele conflictuale, pornindu-se de la premisa norma conflictuală a forului și nu norma
indivizibilității dreptului intern. conflictuală străină.

2. Legea străină trebuie aplicată când ea se
declară competentă și nu poate fi aplicată
împotriva voinței sale, în caz contrar fiind
afectată suveranitatea statului.
3. Retrimiterea asigură executarea
hotărârilor judecătorești.
2. Dacă trimiterea făcută de norma conflictuală
a forului se referă la întregul sistem de drept
străin, atunci retrimiterea trebuie să se refere,
de asemenea, la întregul sistem de drept al
forului, inclusiv la normele sale conflictuale,
ceea ce ar crea un cerc vicios și nesfârșit de
retrimitere a competenței între aceste
două sisteme de drept.

4. Retrimiterea reprezintă un mijloc de 3. Admiterea retrimiterii creează nesiguranță și

coordonare a sistemelor de drept ce pot fi incertitudine în soluționarea conflictelor de legi
aplicate în cauză. și a litigiului, în general.

51
49
 Schema nr.5. Sisteme de drept în care este admisă instituția retrimiterii
Schema nr.5. Sisteme de drept în care este admisă instituția retrimiterii

Procedeul retrimiterii este admis în unele state și respins în altele.

State care au admis retrimiterea State care nu au admis retrimiterea Retrimiterea în sistemul de drept al RM

Pe cale 1. Italia Sistemul de drept al Republicii

Pe cale legislativă:
jurisprudențială: 2. Brazilia Moldova
1. Germania
1. Franța 3. Olanda nu admite retrimiterea
2. Suedia
2. Belgia 4. Grecia Potrivit art.1583 CC RM,
3. România
3. SUA 5. Egipt orice trimitere la legea străină
4. Polonia
4. Canada 6. Quebec […]trebuie privită ca trimitere la dreptul
5. Elveția
5. Anglia 7. Republica Moldova material
6. Ungaria
şi nu la dreptul conflictual al statului
respectiv.

52
50
 nr.6. Cazurile în care retrimiterea este inaplicabilă
SchemaSchema
nr.6. Cazurile în care retrimiterea este inaplicabilă

Retrimiterea nu se aplică în următoarele cazuri:

Când părțile au ales legea aplicabilă în Când se face trimitere la legea străină
virtutea autonomiei de voință. pentru a determina cetățenia persoanei.

Când este incidentă regula Când retrimiterea de gradul II nu

„locus regit actum”. permite determinarea legii aplicabile.

Când prin convenții internaționale se prevede astfel, prin

convenții observându-se tendința
de a crea norme materiale de drept uniform.

51

53
 Tema 8. Cazuri care înlătură aplicarea legii străine.
Tema 8. Cazuri care înlătură aplicarea legii străine. Ordinea publică în dreptul internaţional privat.
Ordinea publică în dreptul internaţional
Frauda legiiprivat. Frauda legii
Schemanr.1.
Schema nr.1. Cazuri
Cazuri carecare înlătură
înlătură aplicarea
aplicarea legii străine
legii străine

În dreptul internațional privat există următoarele

două cazuri care înlătură aplicarea legii străine:

Când legea străină încalcă ordinea publică Când legea străină a devenit competentă
de drept internațional privat al forului. prin frauda legii.

Ordinea publică
Frauda legii
în dreptul internațional privat
reprezintă o totalitate de principii în dreptul internațional privat
reprezintă situația în care părțile unui raport
fundamentale ale sistemului de drept al
juridic, folosind în scop fraudulos (ilicit)
forului, aplicabile raporturilor juridice cu
un mijloc de drept internațional privat, au
element de extraneitate, care refuză
făcut aplicabil acelui raport juridic
aplicarea legilor străine, chiar dacă acestea
un alt sistem de drept decât cel normal
au competență potrivit normelor
conflictuale ale forului. competent să se aplice.

54

52
 Schema nr.2. Ordinea publică în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Schema nr.2. Ordinea publică în dreptul internațional privat al Republicii Moldova

Ordinea publică de drept internațional este prevăzută în următoarele acte legislative ale
Republicii Moldova:

Codul civil: Codul familiei: Codul de procedură civilă:

Art.1581. Clauza de ordine Art.164. Aplicarea normelor Art.471. Refuzul de a încuviinţa

publică
Norma de drept străin aplicabilă în
conformitate cu art.1576 alin.(1) nu
se aplică în cazul în care
consecinţele aplicării ei ar
contraveni ordinii publice a
Republicii Moldova.
În cazul înlăturării legii străine, se
va aplica legea respectivă a
Republicii Moldova.
dreptului familiei ale statelor
străine
[...] (4) Normele dreptului familiei
ale statelor străine nu sunt aplicabile
pe teritoriul Republicii Moldova dacă
contravin moravurilor şi ordinii
publice din Republica Moldova. În
acest caz, se aplică legislaţia
Republicii Moldova.
executarea silită a hotărârii
judecătoreşti străine
Refuzul de a încuviinţa executarea
silită a hotărârii judecătoreşti străine
se admite în unul din următoarele
cazuri: alin.(1) lit.e) executarea
hotărârii poate prejudicia
suveranitatea, poate ameninţa
securitatea Republicii Moldova ori
poate să contravină ordinii ei
publice.

55

53
 Schema nr.3. Unele Convenții internaționale în care este consacrat conceptul de ordine publică
Schema nr.3. Unele Convenții internaționale în care este consacrat conceptul de ordine publică

Unele Convenții internaționale în care este consacrat conceptul de ordine publică

Convenția de la Roma din 19.06.1980 privind legea Convenția de la Haga din 15.11.1965 privind
aplicabilă obligațiilor contractuale – art.16. jurisdicția, legea aplicabilă și recunoașterea deciziilor
de adopție – art.15.

Convenția de la Haga din 02.10.1973 privind legea Convenția de la Haga din 22.12.1986 privind legea
aplicabilă obligațiilor alimentare – art.10. aplicabilă contractelor de vânzare internațională de
bunuri – art.18.

Convenția de la New York din 10.06.1958 privind

recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale
străine – art.V alin.(2) lit.b).

56 54
Schema nr.4. Schema
Ordineanr.4.publică
Ordinea de drept
publică intern
de drept și ordinea
intern și ordinea publică
publică dede drept
drept internațional
internațional privat: asemănări
privat: asemănări și deosebiri și deosebiri

Asemănări:
Instituțiile ordinii publice în dreptul intern și în dreptul internațional privat urmăresc
același scop: protejarea intereselor fundamentale ale statului. Ambele concepte își au
izvorul în dreptul intern, având ca finalitate înlăturarea aplicării unei legi.

Ordinea publică în dreptul intern: Ordinea publică în dreptul internațional privat:

Sediul materiei – art.220 CC RM Sediul materiei – art.1581 CC RM
Nulitatea actului juridic ce contravine legii, ordinii publice sau Norma de drept străin aplicabilă în conformitate cu art.1576
bunelor moravuri[...] (2) Actul juridic sau clauza care contravin alin.(1) nu se aplică în cazul în care consecinţele aplicării ei ar
ordinii publice sau bunelor moravuri sunt nule. [...] contraveni ordinii publice a Republicii Moldova. În cazul
înlăturării legii străine, se va aplica legea respectivă a Republicii
Moldova.
Funcția realizată – Exprimă limitele autonomiei de voință .
a părților în raporturile interne.
Funcția realizată – Exprimă limitele aplicării legii străine
în țara forului.
Sfera de aplicare – Este mai largă, deoarece statul reglementează cu
mai multă fermitate raporturile juridice de drept intern, decât cele de
drept internațional privat. Sfera de aplicare – Este mai restrânsă, deoarece
incompatibilitățile reciproce dintre sistemele de drept ce
interacționează trebuiesc înlăturate în măsura în care este posibil
acest fapt.

55
57
 Schema nr.5. Comparații între ordinea publică de drept internațional privat și alte instituții juridice
Schema nr.5. Comparații între ordinea publică de drept internațional privat și alte instituții juridice
Ordinea publică de drept internațional privat trebuie distinsă de:
Normele de aplicare imediată
Asemănări:
1. Au aceeași justificare/menire: de a proteja
principii fundamentale ale legii forului;
2. Au același efect: aplicarea legii forului, în locul
legii străine.
Deosebiri:
Principala distincție constă în mecanismul logic de
aplicare a acestora:
- norma de aplicare imediată înlătură din start norma
conflictuală competentă și
nici nu se pune problema aplicării acesteia din urmă;
- ordinea publică de drept internațional privat apare
doar după aplicarea normei conflictuale a forului
pentru a înlătura aplicarea legii străine ce contravine
normelor fundamentale ale dreptului forului.
Normele teritoriale
Asemănări:
În ambele cazuri, anume norma conflictuală este cea
care limitează aplicarea legii străine.
Deosebiri:
- norma teritorială se aplică datorită faptului că a
fost indicată drept competentă (de a soluționa
litigiul) de către norma conflictuală a forului. În acest
caz, competența judiciară și cea legislativă coincid.
Ex: în litigiile privind bunurile imobile competența
aparține instanței
statului pe teritoriul căruia se află aceste bunuri, dar
și legea aplicabilă este legea acestui stat
(lex rei sitae);
- în cazul ordinii publice de drept internațional
privat, norma conflictuală a forului indică drept
competentă (de a soluționa litigiul) legea străină, însă
aplicarea acesteia este întăturată din motiv că încalcă
ordinea publică a instanței sesizate și se aplică legea
forului.
58
Retrimiterea
Asemănări:
Atât în cazul retrimiterii simple (trimiterii
înapoi),cât și în cazul invocării ordinii publice
de drept internațional privat, se va aplica legea
forului.
Deosebiri:
- în cazul retrimiterii simple, competența
legislativă se transmite de la sistemul de drept
străin înapoi către sistemul de drept al forului
din cauza unui conflict negativ în spațiu al
normelor conflictuale
și a faptului că trimiterea se face la întregul
sistem de dept străin;
- în cazul ordinii publice de drept internațional,
nu se pune problema privind neconcordanța
dintre normele conflictuale, dar se constată că
legea străină, care este competentă și trebuie să
fie aplicată, contravine principiilor fundamentale
ale sistemului de drept al forului. Din această
cauză are loc înlăturarea aplicării legii străine și
aplicarea legii forului.
56
 Schema nr.6. Ordinea publică de drept internațional privat: domeniul invocării și sferele de cuprindere.
Schema nr.6. Ordinea publică de drept internațional Efectele invocării
privat: domeniul invocării și sferele de cuprindere. Efectele invocării

Ordinea publică de drept internațional privat

Efectele invocării ordinii publice de drept

Domeniul invocării: internațional privat art.1581 CC RM și Sfera de cuprindere:
art.164 alin.(4) CF RM.

Ordinea publică de drept internațional

Ordinea publică poate fi invocată
privat
în orice domeniu de drept internațional Efectul pozitiv
Efectul negativ are 3 sfere de cuprindere variabile:
privat, atât în raporturi juridice de Se aplică legea
Este înlăturată 1) ordinea publică în dreptul intern;
drept material, cât și în cele de drept Republicii Moldova.
aplicarea legii străine 2) ordinea publică de drept
procesual cu element de
ale cărei efecte internațional privat în cadrul
extraneitate.Totuși, există anumite
contravin principiilor conflictului de legi în spațiu;
domenii în care
fundamentale ale 3) ordinea publică de drept
ordinea publică este invocată mai des:
sistemului de drept al internațional privat în cadrul
1. statutul personal; Republicii Moldova. conflictului de legi în timp și spațiu.
2. relațiile de familie.

59
57
 Schema nr.7. Modalitățile și condițiile de fraudare a legii în dreptul internațional privat
Schema nr.7. Modalitățile și condițiile de fraudare a legii în dreptul internațional privat

Fraudarea legii

Modalități Condiții

1. Într-un raport juridic de drept intern se introduce în mod Părţile să folosească un mijloc de drept internaţional privat
fraudulos un element de extraneitate, care declanşează artificial un care, prin el însuşi, este licit.
conflict de legi, iar prin aplicarea normei conflictuale normal
competente pentru ipoteza creată
se trimite la un alt sistem de drept decât dreptul intern, care ar fi Rezultatul realizat de părţi să fie ilicit.
fost în mod firesc aplicabil acelui raport juridic.

2. Într-un raport juridic care are deja un element de extraneitate Să existe un act de voinţă al părţii (părţilor) în sensul
(deci, este un raport juridic de drept internaţional privat), părţile deplasării punctului de legătură privitor la un raport juridic.
schimbă în scop fraudulos punctul de legătură, făcând aplicabil
acelui raport juridic, prin intermediul normei conflictuale
aplicabile pentru noul punct de legătură, un alt sistem de drept Scopul urmărit de părţi să fie ilicit.
decât cel normal competent conform normei conflictuale iniţiale.

60
58
 Schema nr.8. Domenii
Schema în care
nr.8. Domenii este
în care esteposibilă frauda
posibilă frauda la lege
la lege în dreptul
în dreptul internațional
internațional privat privat

Domeniile în care poate să apară frauda la lege

Statutul persoanei fizice Regimul juridic al bunului mobil

(starea civilă, capacitatea și relațiile de familie)
Frauda în această materie constă, de regulă, în faptul că persoana fizică
își schimbă în scop fraudulos cetățenia, domiciliul sau reședința. Legea
națională a persoanei fizice se stabilește conform art.1587 CC RM.
În dreptul internațional privat român există două spețe relevante:
speța Bertola și speța Mihăescu.
În această materie, frauda constă în faptul că se schimbă locul situării
bunului mobil într-un alt stat. Potrivit art.1601 alin.(1) CC RM, în
această materie legea aplicabilă este lex rei sitae, dacă nu se prevede
altfel. Intră în această situație și schimbarea pavilionului navei sau
aeronavei, de principiu, într-un stat considerat „paradis fiscal”, ca și
în cazul persoanelor juridice.

Statutul organic al persoanei juridice Forma exterioară a actelor juridice

În acest caz, frauda la lege constă, de regulă, în mutarea sediului social
de pe teritoriul statului forului pe cel al unui stat considerat „paradis
fiscal”, în scopul evaziunii legilor fiscale ale forului, cu precizarea că
persoana juridică respectivă continuă să funcționeze pe teritoriul statului
forului, ca persoană juridică străină. Deci, noul sediu social nu este
serios, adică are un caracter fraudulos.
În acest caz, frauda la lege constă, de regulă, în faptul că actul se
încheie într-un alt stat și, prin efectul normei conflictuale exprimate
prin principiul locus regit actum, se aplică acelui act o lege mai
favorabilă pentru părți decât cea normal competentă să se aplice în
cauză. În prezent, acest tip de fraudă este parțial exclus prin alin.(2)
art.1609 CC RM (forma autentică obligatorie).

Conținutul contractelor
Acest domeniu este unul dintre cele mai predispuse fraudei la lege în
dreptul internațional privat, deoarece în această materie funcționează
principiul lex voluntatis – art.1610 CC RM. Regulamentul Roma I, în
art.3 alin.(1), a menţinut principiul autonomiei de voinţă a părţilor,
dar a prevăzut măsuri de reprimare a fraudei la lege, mai ales prin
dispoziţiile art.3 alin.(3) şi (4).
59

61
 Schema nr.9. Sancționarea fraudei la lege în dreptul internațional privat
Schema nr.9. Sancționarea fraudei la lege în dreptul internațional privat

Sancționarea fraudei la lege în dreptul internațional privat a generat anumite controverse în doctrină, care au dus la reliefarea mai multor
opinii/soluții:

Frauda legii se admite exclusiv în Frauda legii

Frauda legii
materia formei actelor și în cea a trebuie sancționată
nu trebuie sancționată
contractelor

Argumente: Fraudarea legii se admite exclusiv în Aceasta reprezintă o opinie majoritară și se

Părțile, săvârșind operația de fraudare a
legii, utilizează un drept acordat de lege,
cum ar fi, de exemplu, schimbarea
cetățeniei sau a locului încheierii actului
juridic, iar actele încheiate în aceste condiții
nu trebuiesc sancționate,
deoarece cel care se folosește de un drept
acordat de lege nu lezează pe nimeni.
Contraargumente:
Sancțiunea care trebuie să intervină
nu este pentru exercitarea unui drept de
către părți, mijloacele utilizate fiind în fond
licite, dar pentru faptul că prin aceste
mijloace licite se contravine aplicării firești
a normelor conflictuale. Astfel, sancțiunea
intervine pentru rezultatul ilicit obținut în
urma fraudării legii.
materia formei actelor și în cea a
contractelor, pe când în alte materii, cum ar
fi cazurile de schimbare a cetățeniei, frauda
la lege nu se admite.
Argumente:
Obținerea unui nou statut personal este o
urmare a schimbării cetățeniei în mod
indirect.
Contraargumente:
Nu schimbarea, luată în sine, este
reprobabilă, ci scopul urmărit prin
operațiunea frauduloasă.
bazează pe următoarele argumente: soluția
în cauză intervine ca o sancțiune firească a
normelor conflictuale, care sunt imperative,
expresie a suveranității statului și care nu
pot fi lăsate la discreția, abilitatea și
posibilitatea de eludare a părților.
Mai mult decât atât, și în dreptul
internațional privat trebuie să-și găsească
aplicare principiul potrivit căruia un act cu
scop ilicit nu poate să producă niciun efect.
Astfel, sancțiunea fraudei legii constă
nu în nulitatea actului, ci în inopozabilitatea
acestuia în țara a cărei lege a fost înlăturată
și care sancționează frauda.

62
60
 Schema nr.10. Frauda la lege în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Schema nr.10. Frauda la lege în dreptul internațional privat al Republicii Moldova

În legislația Republicii Moldova, dispoziții privind frauda la lege în dreptul internațional

privat se regăsesc în materia procedurii de recunoaștere și executare silită a hotărârilor
judecătorești străine – CPC RM: art.471 alin.(1) lit.g).

Art. 471. Refuzul de a încuviinţa executarea silită a hotărârii

judecătoreşti străine
(1) Refuzul de a încuviinţa executarea silită a hotărârii judecătoreşti
străine se admite în unul din următoarele cazuri: [...]
g) hotărârea judecătorească străină este rezultatul unei fraude comise în
procedura din străinătate [...].
Reglementarea fraudei la lege în dreptul internațional privat ar fi mai
potrivită în conținutul dispozițiilor CC RM, într-un cadru comun cu
ordinea publică în dreptul internațional privat, ambele fiind cazuri de
înlăturare a aplicării legii străine.

61
63
Schema nr.11.
SchemaFrauda la lege
nr.12. Frauda în dreptul
la lege în dreptulinternațional privat
internațional privat și frauda
și frauda la legela
în lege înintern:
dreptul dreptul intern:șiasemănări
asemănări deosebiri și deosebiri

Frauda la lege în dreptul internațional privat și frauda la lege în dreptul intern

Asemănări Deosebiri

există un act de voință al părților

Frauda la lege în dreptul internațional
Frauda la lege în dreptul intern:
privat:
este utilizat un mijloc licit

Obiectul fraudei: Obiectul fraudei:

părțile urmăresc un scop ilicit În dreptul intern se fraudează o lege În dreptul internațional privat se fraudează
internă în favoarea altei legi interne, deci norma conflictuală a forului și, prin
se rămâne în cadrul aceluiași sistem de aceasta, un sistem de drept în favoarea
rezultatul este ilicit. drept. altui sistem de drept.

Mecanismul fraudei: Mecanismul fraudei:

Se schimbă conținutul faptic al raportului Se schimbă conținutul faptic conflictual,
juridic, care duce la aplicarea, în mod ceea ce duce la fraudarea sistemului de
fraudulos, a unei alte legi decât cea drept normal competent, prin intermediul
corect aplicabilă. uneia din cele două modalități de fraudare.

64 62
Schema nr.12. Frauda la lege în dreptul internațional privat și ordinea publică de drept internațional privat:
asemănări și deosebiri
Schema nr.12. Frauda la lege în dreptul internațional privat și ordinea publică de drept internațional privat: asemănări și deosebiri

Frauda la lege în dreptul internațional privat și ordinea publică de drept internațional privat

Asemănări
În ambele cazuri nu se aplică sistemul de drept normal Deosebiri
competent, adică ambele reprezintă excepții de la aplicarea legii
normal competente în raportul juridic respectiv.

Ordinea publică de Frauda la lege

drept internațional privat: în dreptul internațional privat:

Cauza neaplicării legii normal competente: Cauza neaplicării legii normal competente:
Cauza este de natură obiectivă, constând în faptul că legea Cauza este de natură subiectivă, constând în faptul că legea
străină, prin conținutul său, încalcă principiile fundamentale de forului (sau legea străină) este înlăturată de la aplicare prin
drept ale statului forului. activitatea frauduloasă a părților.

Sancțiunea aplicabilă: Sancțiunea aplicabilă:

Înlăturarea efectelor legii străine și aplicarea, în locul acesteia, a Se înlătură legea (forului sau străină) pe care părțile au facut-o
legii forului. aplicabilă prin fraudă și, în locul ei, se aplică legea corect
competentă. Pe planul actului juridic fraudulos, sancțiunea constă
în inopozabilitatea acestuia.

Rolul instanței de judecată: Rolul instanței de judecată:

Instanța trebuie să cunoască conținutul legii normal competente, Nu este neapărat ca instanța să cunoască conținutul legii străine
pentru că numai astfel poate să-și dea seama dacă ea încalcă sau normal competente, deoarece ceea ce se sancționează este însăși
nu principiile fundamentale ale dreptului forului. activitatea frauduloasă a părților.

65 63
 Schema nr.13. Frauda la lege în dreptul internațional privat și simulația: asemănări și deosebiri
Schema nr.13. Frauda la lege în dreptul internațional privat și simulația: asemănări și deosebiri

Frauda la lege în dreptul internațional privat și simulația

Asemănări: Deosebiri:

Ambele implică un act de voință comună a

părților.
Simulația: Frauda la lege
în dreptul internațional privat:

Mijloacele folosite sunt, prin ele însele, licite.

Numărul actelor existente:
Simulația implică, prin definiție,
două acte juridice, și anume: actul
Consecința față de terți este, în principiu, ascuns, dar real (contraînscrisul) și
aceeași: inopozabilitatea actului fraudulos, actul aparent, dar fictiv.
respectiv a contraînscrisului, față de aceștia.
Natura operațiunii:
Prin acest act de voință, în amândouă cazuri se La simulație, operațiunea este
fictivă, adică este exprimată prin
creează sau se modifică, în mod artificial, un
actul aparent, dar contrazisă prin
conflict de legi. contraînscris.
Numărul actelor existente:
Frauda la lege presupune existența
unui singur act juridic
(cel fraudulos).
Natura operațiunii:
Frauda la lege implică o operațiune
efectivă, materială, de deplasare a
punctului de legătură dintr-un
sistem de drept (un stat) în altul.

Scopul urmărit de către părți: Scopul urmărit de către părți:

Scopul poate fi și licit. Scopul este ilicit.
64
66
 Tema 9. Aplicarea dreptului străin
Tema 9. Aplicarea dreptului străin
Schema nr.1. Definiția legii străine. Temeiul aplicării legii străine. Aplicarea legii străine conform dreptului RM
Schema nr.1. Definiția legii străine. Temeiul aplicării legii străine. Aplicarea legii străine conform dreptului RM

Legea străină (lex causae)

Definiția legii străine Temeiul aplicării legii străine Aplicarea dreptului străin în RM

Legea străină reprezintă întregul sistem de drept Codul civil Codul de procedură
Temeiul aplicării legii străine îl constituie
străin, adică totalitatea izvoarelor de drept din statul art.1578. Stabilirea civilă
norma conflictuală a forului, care
respectiv (drept material și drept conflictual). conţinutului normelor art.13. Aplicarea
desemnează din legile aflate în prezență pe
de drept străin legislaţiei altor state
cea aplicabilă raportului juridic cu element de
În dreptul RM însă, prin lege străină se subînțelege extraneitate. Aplicarea legii străine nu este
doar normele materiale străine și aceasta reiese din limitată și condiționată de principiul
prevederile art.1583 CC RM potrivit căruia „orice reciprocității, consacrat în art.1580 CC RM.
În cazul imposibilității stabilirii conținutului
trimitere la legea străină [...] trebuie privită ca
legii străine
trimitere la dreptul material şi nu la dreptul
conflictual al statului respectiv.”
Problema determinării conținutului legii străine ca
fiind compusă din norme materiale și/sau Instanța va aplica:
conflictuale este guvernată de lex fori. - legea RM sau
- principiile de bază ale propriului sistem de drept.
Această soluție rezultă din:
- art.1578 alin.(4) CC RM
- art.13 alin.(3) CPC RM

65
67
 Schema nr.2. Teoriile privind titlul cu care se aplică legea străină
Schema nr.2. Teoriile privind titlul cu care se aplică legea străină

Teoriile privind titlul cu care se aplică legea străină

Teoria întemeiată pe considerentul
că legea străină constituie un
element de drept
Dreptul străin este aplicat cu
același titlu
ca și dreptul național, legea străină
nefiind considerată nici element de
fapt, nici drept național propriu,
aceasta continuând să rămână un drept
străin și în situația aplicării ei de către
instanțele forului.
Teoria întemeiată pe considerentul
că legea străină constituie un element
de fapt
Legea străină este considerată element
de fapt, spre deosebire de legea forului,
care este privită ca singurul element de
drept în cauza dedusă judecății. Legea
străină trebuie să fie dovedită de partea
care o invocă, iar judecătorul nu este
obligat să o aplice din oficiu dacă nu a
fost invocată de niciuna din părți.
Teoria recepționării dreptului străin
Legea străină la care face trimitere
norma conflictuală se transformă în
lege națională, adică este încorporată
în sistemul de drept propriu. Astfel,
stabilirea conținutului legii străine se
face ca și pentru legea proprie.

Sistemul în care obligația de stabilire

a conținutului legii străine îi revine Sistemul în care sarcina probei revine Sistemul în care stabilirea conținutului
instanței în colaborare cu părțile: părții care invocă legea străină: legii străine se face ca și pentru legea
Germania, România, Republica SUA, Anglia, Argentina etc. proprie: Italia
Moldova etc.

68
 Schema nr.3. Controlul aplicării legii străine
Schema nr.3. Controlul aplicării legii străine

Controlul aplicării legii străine se efectuează de către instanța de judecată la

solicitarea persoanei interesate.

În cazul în care legea străină competentă nu a fost aplicată ori a fost aplicată
sau interpretată greșit, este posibilă sancționarea acestei aplicări prin Controlul aplicării legii străine, prin intermediul căilor de atac,
intermediul căilor de atac existente în dreptul național: apel, art.357-396 se justifică prin următoarele argumente:
CPC RM; recurs: art.429- 445 CPC RM; revizuire: art.446-453 CPC RM.

Neaplicarea legii străine constituie Neadmiterea căilor de atac în instanțele

Neaplicarea legii străine și aplicarea legii
o încălcare a normei conflictuale a forului, superioare pentru neaplicarea legii străine
proprii în locul acesteia constituie o
prin care s-a declarat competența legii privează normele de drept internațional
deformare a autorității legii proprii.
străine. privat de eficiența corespunzătoare.

67
69
Tema 10. Persoana fizică în dreptul internaţional privat. Normele conflictuale privind starea civilă
Tema 10. Persoana fizică în dreptul internaţional
şi capacitatea privat. Normele
persoanei fizice conflictuale privind starea civilă
şi capacitatea persoanei fizice
Schema
Schema nr.1.
nr.1. Noțiunea
Noțiunea de străin
de străin în dreptul
în dreptul internațional
internațional privat
privat

Noțiunea de străin desemnează orice persoană care, aflată pe teritoriul unui stat, posedă cetăţenia altui stat.

Lato sensu: Stricto sensu:

Străin – orice subiect de drept, atât persoana Străin – persoana fizică care nu are cetăţenia
fizică, cât şi juridică, care nu are cetăţenia, statului pe teritoriul căruia se află.
respectiv naţionalitatea statului pe teritoriul
căruia se găseşte şi activează.

În Republica Moldova, prin străin, conform art.3 din Legea privind

regimul străinilor, nr.200 din 16.07.2010, se înțelege persoana care nu
deţine cetăţenia Republicii Moldova sau care este apatrid.

70
 Schema nr.2. Reglementarea noțiunii de străin în diverse legislații naționale
Schema nr.2. Reglementarea noțiunii de străin în diverse legislații naționale

Nr. Statul Actul normativ Noțiunea de străin

Republica Legea nr.200 din 16.07.2010 privind regimul
1. Persoana care nu deţine cetăţenia RM sau care este apatrid.
Moldova străinilor – art. 3
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.194 din
2. România Persoana care nu are cetăţenia română.
2002 privind regimul străinilor – art.2 lit.a)
3. Austria Legea nr.838/1992 privind regimul străinilor Persoana care nu are cetăţenia austriacă.
4. Italia Legea nr.39/1990 privind regimul juridic al străinilor Persoană care are altă cetăţenie decât cea italiană.
Persoana fizică care nu este german în sensul art.166 din Constituţie.
Conform Constituției, sunt consideraţi germani persoanele care deţin cetăţenia
5. Germania Legea străinilor din 1990 – art.1 alin.(2)
germană, precum şi refugiaţii de origine germană, soţii acestora şi descendenţii
lor, care s-au stabilit şi au fost primiţi pe teritoriul statului german.
Pentru a face distincţia dintre noţiunile de străin şi evreu, legea prevede că prin
6. Israel Legea returnării, nr.57/10/1950 – art.48 noţiunea de evreu se înţelege persoana care s-a născut din mamă evreică sau cea care
s-a convertit la iudaism şi nu este membru al altei religii.
Ordonanţa nr.45-2658 din 2.11.1945 (modificată
prin numeroase acte normative, dintre care cea mai Orice persoană care nu are naţionalitate franceză, fie că are naţionalitate străină, fie că
7. Franţa
importantă este Legea nr.92-190 din 26.02.1992) – nu are nicio naţionalitate.
art.1
Republica Legea nr.31/1986 privind intrarea şi ieşirea
8. Persoana care nu are cetăţenia chineză.
Populară Chineză străinilor – art. 31
Străin – persoana care nu este cetăţean sau un naţional al SUA.
Această definiţie se referă la toţi cetăţenii străini din SUA, indiferent dacă
şederea lor este temporară sau permanentă.
Statele Unite ale Totodată, legea americană defineşte noţiunea de imigrant ca fiind un străin care
9. Legea imigrării din 1990 (IMMACT)
Americii intră în SUA, pentru a locui permanent, iar prin noţiunea de neimigrant
(nonimmigrant) se înţelege străinul care intră în SUA pentru şedere temporară.
Aceste 3 definiţii se regăsesc şi în legislaţiile ţărilor care aparţin sistemului
common law (Australia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă).

71
69
 Schema nr.3. Statutul străinului care se află pe teritoriul unui stat
Schema nr.3. Statutul străinului care se află pe teritoriul unui stat

Străinul ce se află pe teritoriul unui stat poate avea statut de:

Refugiat Persoană strămutată

Apatrid
Refugiatul este persoana care, în urma unor temeri
În R.Moldova apatridul este asimilat cu cetăţeanul Persoane strămutate se consideră
justificate de a fi persecutată pe motive de rasă,
străin – art.3 din Legea nr.200 din 16.07.2010 cetăţenii unor state care au fost
religie, naţionalitate, apartenenţă la un anumit grup
privind regimul străinilor. deportaţi din ţările lor, cu forţa, în alte
social sau opinie politică, se află în afara ţării a cărei
Legea aplicabilă: Statutul personal al apatridului state.
cetăţenie o are şi care nu poate fi sau, datorită
este supus legii domiciliului, iar în lipsa acestuia –
acestei temeri, nu doreşte să revină în această ţară.
legii reşedinţei – art.1587 alin.(3) CC RM.
Potrivit art.1587 alin.(4) CC RM, legea naţională a
refugiatului se consideră legea statului care îi acordă
azil.

70

72
 Schema nr.4. Condiția juridică a străinului. Formele regimului juridic al străinului
Schema nr.4. Condiția juridică a străinului. Formele regimului juridic al străinului

Condiţia juridică a străinului reprezintă totalitatea normelor juridice prin care se

determină drepturile şi obligaţiile străinului într-o anumită ţară și este determinată de
legea statului în care acesta se găseşte sau cu jurisdicţia căruia are legături.

Regimul mixt Regimul special

Acesta constă în combinarea regimului naţional Formele regimului juridic al străinului Drepturile acordate străinilor sunt precizate
cu cel al clauzei naţiunii celei mai favorizate. prin legi naționale sau convenţii internaţionale.

Regimul naţional Regimul reciprocității Regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate
Străinii beneficiază, în principiu, de drepturile pe Anumite drepturi sunt conferite străinilor sub Străinii, cetăţeni ai unui anumit stat,
care le au cetăţenii. condiţia ca statul străin să asigure, la rândul său, beneficiază de drepturi la fel de favorabile cu
un tratament identic. Reciprocitatea poate fi: acelea acordate cetăţenilor oricărui alt stat terţ.

Legislativă Diplomatică De fapt

Se manifestă prin o identitate de reglementări Presupune existenţa unei convenţii internaţionale Presupune existența unei practici între aceste
juridice cuprinse în sistemele de drept ale celor care să reglementeze drepturile străinilor. state.
două state.

71

73
 Schema nr.5. Interdependența dintre condiția juridică a străinului, conflictul de legi și conflictul de jurisdicții
Schema nr.5. Interdependența dintre condiția juridică a străinului, conflictul de legi și conflictul de jurisdicții

Interdependența dintre condiția juridică a străinului conflictul de legi și conflictul de jurisdicții

Conflictul de legi Conflictul de jurisdicții

Se manifetă prin faptul că numai în măsura în care străinului i se Se manifestă, de exemplu, în materia capacității procesuale a
recunoaște un anumit drept se poate pune problema străinului.
conflictului de legi.

Legătura dintre condiţia juridică a străinilor și conflictele de legi Conflictul de legi

se manifestă prin:

Condiția juridică a străinului Specificul reglementării:

În dreptul conflictual primează tehnica juridică.

Specificul reglementării:
Regimul juridic al străinului are un accentuat substrat politic. Obiectul reglementării:
Conflictul de legi se limitează la raporturile de drept privat cu element de
extraneitate.
Obiectul reglementării:
Regimul juridic al străinului cuprinde o sferă mai largă, obiectul căruia
include în plus raporturi de drept administrativ și constituțional. Metoda de reglementare și legea aplicabilă:
Normele care reglementează conflictele de legi sunt norme conflictuale
(drept urmare, poate fi aplicată legea statului unde se află străinul sau
Metoda de reglementare și legea aplicabilă: legea lui personală, deci legea forului sau legea străină).
Normele care reglementează condiţia juridică a străinului sunt
norme materiale.
Domeniul vizat: Capacitatea de exerciţiu a persoanei.

Domeniul vizat: Capacitatea de folosinţă a persoanei.

72
74
 Schema nr.6. Legea aplicabilă stării civile și capacității persoanei fizice
Schema nr.6. Legea aplicabilă stării civile și capacității persoanei fizice

În materia dreptului internațional privat starea civilă și capacitatea persoanei fizice, de regulă,
este cârmuită de legea personală (lex personalis), care se poate prezenta sub două aspecte:

Legea națională (lex patriae) Legea domiciliului (lex domicilii)

Avantaje:
1. Cetățenia are un caracter de stabilitate mai accentuat decât domiciliul.
2. Cetățenia prezintă un grad de certitudine mai mare decât domiciliul,
probându-se prin documente oficiale. Aceasta prezintă o mai mare
siguranță și înlătură mai eficient riscul unor fraude.
3. Legile statului de cetățenie sunt adaptate în funcție de particularitățile
persoanelor fizice naționale și le pot asigura o ocrotire mai eficientă.
Avantaje:
1. Domiciliul stabilit într-o anumită țară exprimă voința persoanei
fizice de a se supune legii acesteia.
2. Domiciliul este preferabil cetățeniei, deoarece există principiul
unicității domiciliului.
3. Domiciliul asigură mai bine interesele persoanei, ale terților și
statului, înlăturând deosebirile dintre cetățeni și necetățeni domiciliați.

Dezavantaje: Dezavantaje:
Pot apărea dificultăți: 1. În unele cazuri, domiciliul nu corespunde cu domiciliul de fapt al
1. În situația unui apatrid sau a unei persoane care are mai multe persoanei.
cetățenii; 2. Stabilirea domiciliului poate fi dificilă din cauza intenției persoanei
2. În situația când statul respectiv cunoaște mai multe sisteme de drept: de a avea domiciliul într-o anumită țară, având în vedere că în dreptul
SUA, Marea Britanie etc. englez domiciliul presupune două elemente: cel subiectiv și cel
obiectiv.

Sistemul mixt
În legislația unor țări (Mexic, Venezuela, Ecuador, Peru, Uruguay) mai este cunoscut și sistemul
mixt, în care capacitatea persoanei se determină pentru străini potrivit legii statului în care se
află străinii, iar pentru cetățenii proprii aflați în străinătate – potrivit legii naționale.

73

75
 Schema nr.7. Legea aplicabilă statutului personal în dreptul internațional privat al Republicii Moldova
Schema nr.7. Legea aplicabilă statutului personal în dreptul internațional privat al Republicii Moldova

Legea aplicabilă statutului personal

Numele cetăţenilor străini şi al apatrizilor Legea națională

Potrivit art.1589 CC RM, Potrivit alin.(1) art.1587 CC RM, starea civilă şi capacitatea persoanei fizice
drepturile cetăţeanului străin sau ale apatridului la nume, folosirea şi protecţia lui sunt cârmuite de legea naţională. Alin.(2) al aceluiași articol definește legea
sunt guvernate de legea sa naţională. națională ca fiind legea statului a cărei cetățenie persoana o are.

Declararea cetăţeanului străin sau apatridului incapabil sau limitat în
capacitatea de exerciţiu
Confomr alin.(1) art.1591 CC RM, cetăţeanul străin sau apatridul poate fi
declarat incapabil sau limitat în capacitatea de exerciţiu, conform legislaţiei
Republicii Moldova.
Capacitatea juridică a cetăţenilor străini şi a apatrizilor
Conform art.1588 CC RM, în materie de capacitate juridică, cetățenilor
străini și apatrizilor li se acordă regim național, cu excepția cazurilor
stabilite de Constituție, de alte legi ale RM sau de tratate internaționale la
care Republica Moldova este parte.

Capacitatea de exerciţiu a cetăţenilor străini şi a apatrizilor

Declararea dispariţiei fără veste sau morţii cetăţeanului străin sau
apatridului
Reieșind din art.1593 CC RM, hotărârea judecătorească cu privire la declararea
dispariţiei fără veste sau constatarea morţii cetăţeanului străin sau apatridului se
adoptă ori se anulează conform legii sale naţionale. În cazul în care este
imposibilă determinarea acestei legi, se aplică legislaţia Republicii Moldova.
Reieșind din prevederile art.1590 CC RM, capacitatea de exerciţiu a
cetăţenilor străini şi a apatrizilor e guvernată de legea lor națională.
Tutela şi curatela
Instituirea, aceptarea tutelei și curatelei, raporturile dintre tutore și curator
sunt reglementate de art.1592 CC RM.

Activitatea comercială a cetăţenilor străini şi apatrizilor

Conform art.1595 CC RM, calitatea de comerciant a cetăţeanului străin sau a
apatridului care îi permite să desfăşoare activitate comercială fără a se constitui
persoană juridică se determină conform legii statului în care cetăţeanul străin sau
apatridul a obţinut autorizarea de a desfăşura activitate comercială.
Înregistrarea în străinătate a actelor de stare civilă ale cetăţenilor
Republicii Moldova
Potrivit art.1594 CC RM, înregistrarea actelor de stare civilă ale
cetăţenilor Republicii Moldova care au reşedinţă în afara teritoriului ei se
efectuează de către oficiile consulare ale Republicii Moldova, iar în lipsa
acestora – de către ambasade.

74
76
 Schema nr.8.
Schema nr.8.Teoria interesului
Teoria interesului național
național

Teoria interesului național reprezintă o limitare a sistemului legii personale (lex patria sau lex
domicilii) și se justifică prin necesitatea de a coordona diversele interese implicate într-o cauză.

Teoria interesului național s-a fundamentat pe speța Lizardi,
soluționată de instanțele franceze în anul 1861.
Deşi iniţial s-a urmărit numai protejarea propriului cetăţean, ulterior
teoria a vizat apărarea oricărei persoane care încheie un act juridic cu
un străin.
Teoria a fost introdusă în legislația multor state, de ex.: art.7 din Legea
introductivă la Codul civil german – 1900; art.17 din Codul civil
italian – 1942; art.5 din Legea suedeză – 8 iulie 1904,
precum și în convenții internationale: Convenţiile de la Geneva din
1930 (privind conflictele de legi în materie
de cambie) şi din 1931 (privind conflictele de legi în materie de cec).
În dreptul conflictual al Republicii Moldova această excepție de la
aplicarea legii naționale normal competente cu privire la capacitatea
persoanelor fizice este reglementată în
art.1590 alin.(2) CC RM:
„(2) Persoana care nu beneficiază de capacitate de exerciţiu conform
legii sale naţionale nu este în drept să invoce lipsa capacităţii de
exerciţiu dacă are capacitate de exerciţiu conform legii locului de
încheiere a actului juridic, cu excepţia cazurilor în care se va dovedi
că cealaltă parte la act ştia sau trebuia să ştie despre lipsa capacităţii
de exerciţiu.”

77 75
 Schema nr.9.nr.9.
Schema Numele persoanei
Numele fiziceîn în
persoanei fizice dreptul
dreptul internațional
internațional privat privat

Numele reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice care constă în dreptul de a

fi individualizat, în familie și societate, prin cuvintele stabilite, în condițiile legii,
cu această semnificație.

Reglementări

Codul civil Codul familiei

Art.55. Dreptul copilului la nume de familie şi prenume

Art.28. Numele persoanei fizice (1) Copilul are dreptul la un nume de familie şi prenume.
(1) Orice persoană fizică are dreptul la numele stabilit sau
(2) Copilul dobândeşte numele de familie al părinţilor săi. Dacă
dobândit potrivit legii.
părinţii poartă nume de familie diferite, copilul va lua numele de
(2) Numele cuprinde numele de familie şi prenumele, iar în cazul
familie al tatălui sau al mamei, în baza acordului comun al
prevăzut de lege – şi patronimicul.
acestora.

Art.1589. Numele cetăţenilor străini şi al apatrizilor

Drepturile cetăţeanului străin sau ale apatridului la nume,
folosirea şi protecţia lui sunt guvernate de legea sa naţională. Art.56 CF RM stabilește posibilitatea schimbării numelui.
Protecţia împotriva actelor ce atentează la dreptul la nume
săvârşite pe teritoriul Republicii Moldova este asigurată potrivit
legislaţiei acesteia.

78 76
 Schema nr.10. Domiciliul persoanei fizice
Schema nr.10. Domiciliul persoanei fizice

Potrivit art.30 alin.(1) CC RM, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta îşi are locuinţa
statornică sau principală.

Dreptul Republicii Moldova nu conține dispoziții conflictuale privind domiciliul persoanei fizice.
În dreptul internațional privat al RM domiciliul reprezintă punctul de legătură între raportul juridic și
sistemul de drept aplicabil.
Astfel, domiciliul este considerat ca punct de legătură în următoarele categorii de raporturi juridice:

Condițiile de fond ale contractelor în

Starea civilă, capacitatea și relațiile de
lipsa unui consens asupra determinării Jurisdicția competentă, în unele situații –
familie – art.1587 alin.(3) CC RM și
legii aplicabile acestora – art.1611 art.460 alin.(1) lit.c) CPC RM.
art.157 alin.(1) CF RM.
alin.(1) CC RM.

79

77
 Tema Persoana
11.11.
Tema Persoanajuridică
juridică înîndreptul
dreptul internaţional
internaţional privatprivat
Schema nr.1.
Schema nr.1.Noţiunea şiclasificarea
Noţiunea şi clasificarea persoanelor
persoanelor juridice
juridice

Potrivit art.55 alin.(1) CC RM, prin persoană juridică se înțelege acea organizație care are un patrimoniu
distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobândească și să exercite în nume
propriu drepturi patrimoniale și personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât
în instanța de judecată.

Clasificarea persoanelor Juridice

După criteriul apartenenței După regimul juridic: După natura scopului: După criteriul naționalității:
la o ordine juridică:

constituite în
context
de drept public; cu scop lucrativ; străine;
internațional;

care se încadrează
de drept privat. fără scop lucrativ. naționale.
în ordinea juridică a
unui stat.

80

78
 Schema nr.2. Naționalitatea persoanei juridice. Domeniul de aplicare a legii naționale
Schema nr.2. Naționalitatea persoanei juridice. Domeniul de aplicare a legii naționale

Potrivit art.1596 alin.(1) CC RM, legea națională a persoanei juridice

străine este legea statului pe al cărui teritoriu este constituită.

Legea aplicabilă reprezentanţelor (sucursalelor) şi filialelor Domeniul de aplicare a legii naționale

persoanei juridice Potrivit art.1596 alin.(2) CC RM, în baza legii naționale a persoanei
Conform art.1597 alin.(1) CC RM, statutul juridic al reprezentanţelor juridice, se determină în special:
(sucursalelor) persoanei juridice pe teritoriul unui alt stat este guvernat
de legea naţională a persoanei juridice.
Potrivit art.1597 alin.(2) CC RM, statutul juridic al filialei persoanei a) statutul juridic al organizaţiei f) conţinutul capacităţii ei civile
juridice pe teritoriul unui alt stat este guvernat de legea statului pe al ca persoană juridică
cărui teritoriu s-a constituit filiala, independent de legea naţională a
persoanei juridice.
b) forma juridică de organizare g) modul acesteia de dobândire
a drepturilor civile şi de asumare
Legea naţională a organizaţiilor care, potrivit dreptului străin, nu se
a obligaţiilor civile
consideră persoane juridice
Conform art.1599 CC RM, se consideră lege naţională a organizaţiei c) exigenţele pentru denumirea
străine care, potrivit dreptului străin, nu este persoană juridică legea ei
h) raporturile din interiorul ei,
statului unde este înfiinţată.
inclusiv raporturile cu
d) temeiurile de creare şi participanţii
încetare a activităţii ei

i) răspunderea ei
e) condiţiile de reorganizare a
acesteia, inclusiv succesiunea
în drepturi

81 79
 Schema nr.3. Criteriile
Schema de determinare
nr.3. Criteriile
de determinare a naționalitățiipersoanei juridice
Criteriile de determinare a naționalității persoanei juridice
Criteriul încorporării: Persoana juridică are
naționalitatea țării unde au fost îndeplinite
formalitățile de constituire și înregistrare.
art.1569 alin.(1) CC RM
Criteriul voinței fondatorilor: Acest criteriu
reprezintă o manifestare a aplicării principiului
lex voluntatis.
Criteriul controlului: naționalitatea persoanei
juridice se determină fie potrivit apartenenței
conducătorilor, fie potrivit cetățeniei asociaților,
fie potrivit naționalității capitalului social, fie
potrivit cetățeniei acelora în folosul cărora se
desfășoară activitatea persoanei juridice.
a naționalității
persoanei juridice
Criteriul sediului social: Persoana juridică are
naționalitatea statului în care își stabilește sediul
social, locul unde se găsește conducerea sa.
Criteriul mixt: În unele cazuri, pentru
determinarea naționalității sunt utilizate criterii
mixte, concomitent se aplică câteva criterii din cele
menționate.
Criteriul locului unde se află centrul activității
economice: Stabilirea naționalității persoanei
juridice este total subordonată determinării legii
naționale, care se decide înainte și independent de
însuși elementul definitoriu – naționalitatea.
82
80
 Schema
Schema nr.4. Recunoaştereaextrateritorială,
nr.4. Recunoaşterea extrateritorială, drepturile
drepturile şi obligaţiile
şi obligaţiile persoanei
persoanei juridice
juridice străinestrăine

Condiția juridică a străinului persoană juridică

Persoana juridică străină poate desfășura activități și poate încheia acte juridice
într-o altă țară decât cea a cărei naționalitate o poartă numai ulterior recunoașterii
prealabile a calității ei de subiect de drept.

Recunoașterea extrateritorială a persoanelor juridice Drepturile și obligațiile persoanei juridice străine

străine
Potrivit art.56 CC RM, persoanele juridice străine sunt Persoanele juridice străine dispun de aceleași drepturi și
asimilate, în condiţiile legii, cu persoanele juridice ale obligații procedurale ca și persoanele juridice rezidente –
Republicii Moldova. art.454 alin.(1) CPC RM

83
 Tema 12.
TemaNorma conflictuală
12. Norma conflictuală cucu privire
privire la bunuri
la bunuri şi drepturi
şi drepturi reale reale
SchemaSchema
nr.1. nr.1.
Noțiunea dedebunuri
Noțiunea bunuri șiși drepturi
drepturi reale.reale. Legea aplicabilă
Legea aplicabilă bunurilor bunurilor

Potrivit art.285 alin.(1) CC RM, bunuri sunt toate lucrurile susceptibile aproprierii
individuale sau colective și drepturile patrimoniale.

Stricto sensu, sunt bunuri lucrurile care Lato sensu, prin bunuri se înțeleg atât
pot fi obiecte de drepturi și obligații lucrurile, cât și drepturile patrimoniale
patrimoniale. și acțiunile privitoare la bunuri în
accepțiunea restrânsă.

Determinarea legii aplicabile

bunurilor (lex rei sitae ) Drepturile patrimoniale cuprind:

Legea aplicabilă bunurilor este legea

țării pe al cărui teritoriu se află bunul
Dreptul de creanță – Dreptul real – dreptul
Potrivit art.1601 alin.(1) CC RM,
dreptul subiectiv, în temeiul subiectiv, în virtutea căruia
conținutul posesiunii, dreptului de
căruia subiectul activ poate titularul exercită direct și
proprietate și al altor drepturi reale
să ceară subiectului pasiv să nemijlocit atributele asupra
asupra bunurilor mobile și imobile,
dea, să facă sau să nu facă. unui lucru determinat.
realizarea și ocrotirea lor se determină
potrivit legii statului pe al cărui teritoriu
se află bunurile, dacă nu se prevede
altfel.
Aparteneța bunului la categoria de
bunuri mobile sau imobile, precum și
orice altă calificare juridică a bunurilor,
se detemină potrivit legii statului pe al
cărui teritoriu se află bunurile.
(art.1601 alin.(2) CC RM)
82

84
 Schema nr.2. Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae
Schema nr.2. Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae

Domeniul de aplicare a regulii lex rei sitae

Conținutul drepturilor reale Modalitățile și condițiile de Formele de publicitate privind

art.1601 alin.(1) CC RM constituire, transmitere și stingere a bunurile în cazurile stabilite de lege
drepturilor reale art.1608 alin.(1), (2) CC RM
art.1602 alin.(1), (2), (3) CC RM

Bunuri asupra căror pot exista Drepturile reale

drepturi reale art.1601 alin.(1) CC RM
art.1601 alin.(2) CC RM

85

83
 Schema nr.3. Excepții de la aplicarea regulii lex rei sitae
Schema nr.3. Excepții de la aplicarea regulii lex rei sitae

Excepțiile de la aplicarea regulii lex rei sitae

Mijloacele de transport – constituirea, transmiterea și stingerea
drepturilor reale asupra mijloacelor de transport sunt guvernate de:
- legea pavilionului pe care îl abordează nava sau aeronava;
- legea aplicabilă statutului juridic al întreprinderii de transport pentru
vehiculile care îi aparțin (art.1603 alin.(1) CC RM).
Bunuri aflate în curs de transport – apariția și stingerea dreptului de
proprietate și a altor drepturi reale în baza actului juridic cu privire la
bunurile aflate în curs de transport se determină conform legii statului de
unde aceste bunuri au fost expediate. Prin aplicarea legii locului de
expediție se soluționează un eventual conflict mobil de legi în favoarea
legii inițiale (art.1605 CC RM).

Bunurile supuse înregistrării de stat – dreptul de proprietate și alte
drepturi reale asupra bunurilor supuse înregistrării de stat se determină
potrivit legii statului pe al cărui teritoriu drepturile asupra acestor bunuri
sunt înscrise în registrul de stat (art.1604 CC RM).
Titlurile de valoare – emiterea titlurilor de valoare este supusă legii
aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente (art.1606
alin.(1) CC RM).
Condițiile și efectele transmiterii titlurilor de valoare sunt supuse unor
legi diferite:
- titlurile de ordin sunt cârmuite de legea locului de plată;
- titlurile de purtător sunt supuse legii locului unde acestea se află;
- titlurile nominative sunt guvernate de legea aplicabilă statutului
organic al persoanei juridice emitente (art.1606 alin.(2) CC RM).

Drepturile de proprietate intelectuală – dobândirea, conținutul și Universalitățile de bunuri – art.298 CC RM

stingerea dreptului de autor asupra unei opere de creație sunt guvernate de
legea locului unde această operă a fost adusă pentru prima dată la cunoștința
publicului (art.1607 alin.(1) CC RM).
Dreptul de autor asupra unei opere de creație care nu a fost adusă la
cunoștința publicului este guvernată de legea națională a autorului acestei
opere (art.1607 alin.(2) CC RM).
Universalitățile de bunuri cunosc un regim special din perspectiva
dreptului internațional privat:
- Universalitățile de bunuri aparținând unei persoane fizice, izvorâte
din succesiune, supusă legii aplicabile sucesiunii;
- Transmiterea universalității de bunuri între persoanele juridice ca
efect al reorganizării acestora, supusă legii naționale a persoanei
juridice.

86 84
 Tema 13. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice
Tema 13. Norma conflictuală cu privire la forma actelor juridice
Schema nr.1. Noţiunea de formă a actelor juridice
Schema nr.1. Noţiunea de formă a actelor juridice

Forma actului juridic reprezintă modalitatea de exteriorizare a voinței

cu intenția de a a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil.

Lato sensu, desemnează condițiile pe care trebuie să le Stricto sensu, desemnează modul de exteriorizare a
îndeplinească un act juridic civil, în vederea valabilității voinței părților unui act juridic, adică modalitatea de
sale, probațiunii și opozabilității fața de terți. exprimare a consimțământului părților.

Ad validitatem – forma Ad probationem – servește ca

exterioară este o formă Categorii de forme mijloc de probă a actului
solemnă cerută pentru juridic.
valabilitatea actului juridic.

Forma de publicitate – Forma de abilitate – Forma de procedură – se

prevăzută în scopul prevăzută de lege pentru referă la desfășurarea
opozabilității față de terți. validitatea unui act încheiat în procesului civil și e guvernată
numele unei persoane lipsite de de legea forului.
capacitate de exercițiu.

87
85
 Schema nr.2.Legea
Schemanr.2. Legeaaplicabilă formei
aplicabilă exterioare
formei a actelor
exterioare juridice
a actelor juridice

Legea aplicabilă formei exterioare a actelor juridice

Reglementări generale Reglementări speciale

Conform art.1609 alin.(1) CC RM, actul juridic

încheiat în afara Republicii Moldova se consideră valabil
din punctul de vedere al formei dacă îndeplinește una din
următoarele condiții:
- este respectată legea locului unde a fost întocmit;
- sunt respectate exigențele legislației Republicii
Moldova;
- este respectată legea națională sau legea domiciliului
persoanei care l-a întocmit;
- este valabil conform legii aplicabile autorității care
examinează validitatea actului juridic.
Art.1613 CC RM cuprinde reglementări speciale.
Astfel, contractul este valabil din punctul de vedere al
formei în cazul în care:
- părțile contractului se află la momentul încheierii
contractului în state diferite și sunt respectate condițiile
de formă potrivit legislației unuia dintre aceste state;
- reprezentantul unei părți a contractului respectă
condițiile de formă potrivit legislației statului pe al cărui
teritoriu se află la momentul încheierii contractului.

88
 Schema nr.3. Caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic
Schema nr.3. Caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic

Caracterul normelor conflictuale privind forma actului juridic

Sub aspectul priorității de aplicare Sub aspectul gradului de imperativitate

Aplicarea în principal a legii care cârmuește

fondul
Art.1609 alin.(1) CC RM Caracterul imperativ al normelor Caracterul facultativ al normelor
conflictuale conflictuale
Legile care cârmuiesc forma actului Normele conflictuale care cârmuiesc
Aplicarea în subsidiar a legii locului întocmirii juridic au un caracter imperativ, forma actului juridic au caracter
actului părțile nu pot deroga de la aplicarea facultativ, părțile actului juridic pot
Art.1609 alin.(1) lit.a) CC RM dispozițiilor acestor legi prin întocmi actul în oricare din formele
aplicarea altei legi care să cârmuiască prevăzute la art.1609 alin.(1) și la
forma actului juridic, în afara celor art.1613 CC RM.
enumerate la art.1609 alin.(1) și la
Aplicarea în subsidiar a legii naționale sau a art.1613 CC RM.
legii domiciliului persoanei care l-a întocmit
Cu referire la actul juridic – art.1609 alin.(1) lit. c),
la contracte – art.1613 alin.(2) CC RM

Aplicarea în subsidiar a legii autorității care

examinează validitatea actului juridic
art.1609 alin.(1) CC RM – Regula auctor
regit actum.

89
87
 Schema nr.4. Domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice
Schema nr.4. Domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice

Legile aplicabile formei actului juridic cârmuiesc următoarele

aspecte:

Forma de exteriorizare a actului juridic Excepții de la competența legii locului

încheierii actului juridic

Forma de redactare a actului juridic

Excepții generale – intervin oricare ar fi Excepții speciale – de ex., prevederile

Durata valabilității actului juridic
competența legislativă, acestea fiind: art.1623 alin.(2) CC RM, care stabilește
- Ordinea publică; legile aplicabile formei testamentului.
- Frauda la lege;
- Retrimiterea.
Mijloace de probă privind un act juridic și forță
probantă a acestuia
(art.458 CPC RM)

Sancțiunile aplicabile actului juridic

(nulitatea/inopozabilitatea)

88
90
 Tema Norma
14. 14.
Tema Normaconflictuală cuprivire
conflictuală cu privire la condiţiile
la condiţiile de şifond
de fond şi efectele
efectele contractelor
contractelor şi altor acteşijuridice
altor acte juridice
Schema nr.1. Noțiuni generale, legea aplicabilă actului juridic unilateral
Schema nr.1. Noțiuni generale, legea aplicabilă actului juridic unilateral

Condițiile de fond ale actului juridic se referă la ansamblul aspectelor de fond privind
încheierea actului, efectele, executarea, transmiterea și stingerea obligațiilor rezultate din
actul juridic respectiv.

Legea aplicabilă actului juridic unilateral

Aplicarea legii alese de autorul
actului juridic
Potrivit art.1609 alin.(2) CC RM,
condițiile de fond ale actului juridic
sunt guvernate de legea aleasă de
autorul lui.
Determinarea legii aplicabile
actului juridic după criterii
obiective
Art.1609 alin.(2) CC RM stabilește
că condițiile de fond ale actului
juridic sunt guvernate de legea aleasă
de autorul lui sau de legea statului cu
care actul juridic are cele mai strânse
legături, sau de legea locului unde
actul juridic unilateral este întocmit.
Legea aplicabilă actelor juridice
accesorii
Potrivit art.1609 alin.(3) CC RM,
actul juridic accesoriu este guvernat
de legea statului care guvernează
fondul actului juridic principal dacă
acordul părților nu prevede altfel.

91

89
 SchemaSchema
nr.2. nr.2.
Legea aplicabilă contractelor
Legea aplicabilă contractelor

Legea competentă pentru a reglementa condițiile de fond și efectele contractelor poartă

denumirea de lex contractus, pe când condițiile de formă sunt guvernate de locus regit actum.

Aplicarea legii alese de părțile contractului Determinarea legii aplicabile contractului după criterii obiective

Temeiul juridic al principiului lex voluntatis Localizarea obiectivă a contractului are un caracter subsidiar. Acest
Potrivit art.1610 alin(1) CC RM, contractul este guvernat de legea fapt reiese din prevederile art.1611 alin.(1) CC RM.
aleasă prin consens de părți.

Întinderea voinței părților Art.1611 alin.(2) CC RM stabilește câteva derogări de la alin.(1), și

Potrivit art.1610 alin.(2) CC RM, părțile pot stabili legea aplicabilă atât aume:
întregului contract, cât și unor anumite părți ale acestuia.

lit.a) contractului al cărui obiect este un bun imobil, precum și

Modalitățile de exprimare a voinței părților contractului de administrare fiduciară a bunului – legea statului pe al
Potrivit art.1610 alin.(3) CC RM, determinarea legii aplicabile trebuie cărui teritoriu se află bunul;
să fie expresă sau să rezulte din conținutul contractului ori din alte
împrejurări.
lit.b) contractului de antrepriză în construcție și contractului de
antrepriză pentru efectuarea lucrărilor de proiectare și cercetare – legea
Momentul exprimării voinței părților statului în care se creează rezultatele prevăzute în contract;
Potrivit art.1610 alin.(4) CC RM, legea aplicabilă poate fi determinată
de părțile contractante la încheierea contractului sau în orice moment
ulterior. lit.c) contractului de societate civilă – legea statului pe al cărui teritoriu
se desfăşoară această activitate;
Modificarea alegerii legii aplicabile
Potrivit art.1610 alin.(4) CC RM, părțile contractului sunt în drept să
lit.d) contractului încheiat la licitație sau pe bază de concurs – legea
convină oricând asupra modificării legii aplicabile contractului.
statului pe al cărui teritoriu se desfăşoară licitaţia sau concursul.
90

92
 Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii contractului
Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii contractului
Domeniul de aplicare a legii contractului

Încheierea contractului Transmiterea, transformarea și stingerea

obligațiilor contractuale

Interpretarea contractului Prescripția extinctivă

Efectele contractului Consecințele neexecutării sau executării

necorespunzătoare a contractului

Executarea contractului Încetarea contractului

Moneda de plată Consecințele nulității sau nevalidității

contractului

93
 15. Norma
TemaTema conflictuală
15. Norma privind
conflictuală privind faptele
faptele juridice
juridice
Schema nr.1. Noțiuni generale. Legea aplicabilă faptelor juridice
Schema nr.1. Noțiuni generale. Legea aplicabilă faptelor juridice

Faptele juridice sunt evenimentele și faptele voluntare ale persoanelor fizice și juridice care
produc efecte juridice, adică creează, modifică, transmit sau sting raporturi juridice.

Fapte juridice ilicite (legea aplicabilă) Fapte juridice licite (legea aplicabilă)

Lex loci delicti commissi

gestiunea de afaceri Potrivit art.1615 alin.(1) CC RM, răspunderea civilă
Potrivit art.1614 alin.(1) CC RM, gestiunea de afaceri este delictuală este supusă legii locului unde s-a propus faptul
supusă legii locului unde gerantul îndeplinește actele de cauzator de prejudiciu.
gestiune de afaceri.

Lex loci delicti laesionis

Îmbogățirea fără justă cauză
Conform art.1614 alin.(2) CC RM, obligațiile din Conform art.1615 alin.(3) CC RM, în cazul în care toate
sau o parte din consecințele căuzătoare de prejudiciu ale
îmbogățirea fără justă cauză sunt supuse legii locului unde
faptului ilicit se produce pe teritoriul unui alt stat decât cel
s-au produs.
în care a avut loc, reparației corelative se aplică legea
acestui stat.

În cazul în care faptul cauzător de prejudiciu constituie și

infracțiune, partea vătămată are dreptul de a intenta
acțiune civilă fie în procesul penal în desfășurare, fie
separat în instanța civilă: în statul unde s-a comis
infracțiunea sau în alt stat.

94
92
 Schema nr.2. Forme speciale de răspundere delictuală
Schema nr.2. Forme speciale de răspundere delictuală

Determinarea legii aplicabile unor forme speciale de răspundere delictuală

Răspunderea pentru prejudicii cauzate personalității Răspunderea pentru produsele viciate

Potrivit art.1616 CC RM, pretențiile cu privire la despăgubiri
pentru prejudicii cauzate personalității sunt guvernate la alegerea
persoanei prejudiciate de:
- legea națională a persoanei;
- legea statului pe al cărui teritoriu acesta își are domiciliul sau
reședința;
- legea statului unde s-a produs delictul;
- legea statului pe al cărui teritoriu își are domiciliul sau
reședința făptuitorul.
Potrivit art.1617 alin.(1) CC RM, pretențiile cu privire la
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt
guvernate, la alegerea consumatorului prejudiciat de:
- legea statului unde persoana prejudiciată își are domiciliul sau
reședința;
- legea statului pe al cărui teritorii a fost dobândit produsul.

Răspunderea pentru concurență neloială

Art.1618 CC RM stabilește că pretențiile cu privire la despăgubiri pentru
prejudiciile cauzate printr-un act de concurență neloială sunt guvernate de:
- legea statului pe al cărui teritoriu s-a produs rezultatul cauzator de
prejudicii;
- legea statului pe al cărui teritoriu este înregistrată persoana prejudiciată;
- legea care guvernează fondul contractului încheiat de părți.

95
93
 Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii delictului civil
Schema nr.3. Domeniul de aplicare a legii delictului civil
Domeniul de aplicare a legii delictului civil
Potrivit art.1615 alin.(2) CC RM, legea care guvernează obligațiile din cauzarea de
prejudicii stabilește:

a) Capacitatea delictuală e) Transmisibilitatea dreptului la despăgubire

b) Formele, condițiile și întinderea răspunderii delictuale d) Natura daunelor pentru care pot fi pretinse despăgubiri

c) Condițiile de limitare sau exonerare de răspundere delictuală f) Persoanele îndreptățite să primească despăgubiri

96
94
 Norma
Tema 16. Tema conflictuală
16. Norma în domeniul
conflictuală raporturilor
în domeniul raporturilor de familie
de familie

Schema nr.1.
SchemaAspecte generale
nr.1. Aspecte privind
generale privind raporturile de familie
raporturile de familie

Raporturile de familie

Principiile (art.2 alin.(3) CF RM): Izvoarele

Monogamiei
Constituția RM (art.28, art.48)

Căsătoriei liber consimțite

Codul familiei

Egalitatea în drepturi a soților

Codul civil

Sprijin reciproc moral și material

Manifestare de grijă pentru copii

Soluționarea pe calea amiabilă a

litigiilor de familie

Accesul liber la apărare pe cale

judecătorească
95
97
 Schema nr.2.
Schema Legea
nr.2. aplicabilă
Legea aplicabilăcăsătoriei
căsătoriei

Căsătoria este act juridic bilateral încheiat între două persoane în condițiile legii, în
scopul întemeierii unei familii.

Căsătorii încheiate pe teritoriul RM Căsătorii încheiate în afara teritoriului RM

(art.155 CF RM) (art.156 CF RM)

Forma și modul de încheiere a căsătoriei de către Cetățenii RM se pot căsători în străinătate la

cetățeni străini și apatrizi sunt determinate de legea misiunile diplomatice și oficiile consulare ale RM.
Republicii Moldova.

Căsătoria între cetățenii RM/cetățenii RM și străinii,

Cetățenii străini cu domiciliu în afara RM încheie încheiată în străinătate conform legii țării în care a
căsătoria pe teritoriul RM conform legislației RM, fost încheiată căsătoria, este recunoscută în RM dacă
dacă au acest drept conform legii lor naționale. au fost respectate condițiile art.11 și art.14 CF RM.

Apatrizii încheie căsătoria pe teritoriul RM conform

legislației RM, ținând cont de legislația statului în
care ei au domiciliu.

Căsătoriile încheiate la misiunile diplomatice și

oficiile consulare străine sunt recunoscute în RM în
baza pincipiului reciprocității.

98

96
 Schema nr.3. Condițiile de fond
Schema nr.3. Condițile de fond

Condițiile de fond pentru încheierea căsătoriei sunt prevăzute la

art.11 și 14 CF RM

Diferența de sex– art.11 alin.(1) CF RM Legea aplicabilă condițiilor de fond

Vârsta matrimonială – art.14 Legea națională a viitorilor soți

alin.(1) CF RM

Consimțământul – art.11 alin.(1) CF RM Legea domiciliului viitorilor soți

Comunicarea stării sănătății – art.11 Legea locului încheierii căsătoriei

alin.(2) CF RM

Legea locului pentru cetățenii proprii și

legea domiciliului comun pentru
străinii care se căsătoresc în țară.

99
 Schemanr.4.
Schema nr.4. Condițiile
Condițiile de
de formă
formă

Condițiile de formă

Declarația de căsătorie Legea aplicabilă condițiilor de formă

Potrivit art.10 alin.(1) CF RM, declaraţia de
căsătorie se depune personal de cetățenii care
doresc să se căsătorească la organul de stare
civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul Forma și modul de încheiere a căsătoriei pe
unuia dintre ei sau al părinţilor unuia dintre ei. teritoriul RM de către cetățenii străini și apatrizi
sunt determinate de legea RM
(art.155 alin.(1) CF RM).

Înregistrarea căsătoriei
Conform art.9 alin.(1) CF RM, încheierea Cetățenii RM se pot căsători în afara RM la
căsătoriei are loc la organele de stare civilă, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale RM
precum și la alte organe abilitate prin lege. sau la organele competente ale altui stat dacă sunt
îndeplinite condițiile prevăzute la art.1609 CC RM.

100
 Schemanr.5.
Schema nr.5. Efectele
Efectele căsătoriei
căsătoriei

Efectele căsătoriei

Efecte personale În dreptul internațional privat: Efecte patrimoniale

Codul familiei: Codul familiei, art.157 Codul familiei:

- obligația reciprocă de (1) Drepturile şi obligaţiile personale - regimul legal al bunurilor
sprijin moral și fidelitate nepatrimoniale şi patrimoniale ale soţilor se soților (art.19);
conjugală (art.18); determină de legislaţia statului în care îşi au - proprietatea în
- alegerea numelui pe care domiciliul comun, iar în lipsa domiciliului devălmășie a soților
soții îl vor purta (art.17); comun – a legislaţiei statului unde aceştia au (art.20);
- libertatea în stabilirea avut ultimul domiciliu comun. - dreptul de posesie și de
domiciliului (art.16) etc. (2) Dacă soţii nu au şi nici nu au avut anterior dispunere a bunurilor
un domiciliu comun, drepturile şi obligaţiile (art.21) etc.
lor personale nepatrimoniale şi patrimoniale se
determină pe teritoriul RM în baza legislaţiei
RM.
(3) Contractul matrimonial şi contractul
privind plata pensiei de întreţinere, în baza
unui acord dintre soţi, pot fi supuse legislaţiei
statului unde îşi are domiciliul unul dintre soţi.
În lipsa unui atare acord, contractelor în cauză
li se aplică prevederile alin.(1) şi (2).

101

99
 Schema nr.6. Nulitatea căsătoriei
Schema nr.6. Nulitatea căsătoriei

Nulitatea căsătoriei
Conform art.41 alin.(1) CF RM, încheierea căsătoriei prin încălcarea cerințelor
legale atrage după sine declararea nulității căsătoriei de către instanța de judecată.

Temeiurile declarării nulității Efectele declarării nulității căsătoriei Legea aplicabilă nulității căsătoriei
căsătoriei – art.41 alin.(1) CF RM

a) a fost încheiată cu încălcarea
prevederilor art.11, 13, 14 sau 15
CF RM
b) a fost încheiată când soţii sau unul
dintre ei nu a avut intenţia de a crea o
familie (căsătorie fictivă).
Căsătoria declarată nulă se consideră ca atare
din momentul încheierii ei.
Art.42 CF RM stabilește persoanele care au
dreptul să ceară declararea nulității căsătoriei,
art.43 CF RM reglementează împrejurările
care înlătură nulitatea căsătoriei, iar art.44
CF RM prevede consecințele de declarare a
nulității căsătoriei.
Nulitatea căsătoriei pentru încălcarea
condițiilor de fond este determinată de legea
aplicabilă condițiilor de fond.
Nulitatea căsătoriei pentru încălcarea
condițiilor de formă este determinată de
legea aplicabila condițiilor de formă.

102
100
 Schema nr.7. Încetarea căsătoriei
Schema nr.7. Încetarea căsătoriei
Conform art.33 alin.(1) și alin.(2) CF RM, încetarea căsătoriei are loc în baza
următoarelor temeiuri:

în urma decesului sau declararii pe cale Desfacerea căsătoriei cu element de

judecătorească a decesului unui soț; extraneitate

prin divorț la cererea unuia sau a ambilor soți, sau Conform art.158 alin.(1) CF RM, desfacerea
a cererii tutorelui în numele soțului declarat căsătoriei cu elemente de extraneitate pe
incapabil. teritoriul RM are loc conform legislaţiei RM.
Legea RM ca lex fori
(2) Cetăţenii RM care locuiesc în afara ţării au
Modalitatea de desfacere a căsătoriei dreptul la desfacerea căsătoriei în instanţele
judecătoreşti ale RM, indiferent de cetăţenia şi
domiciliul celuilalt soţ.
(3) Dacă, conform legislaţiei RM, căsătoria poate
fi desfăcută de oficiul de stare civilă, această
Potrivit art.35 CF RM, în cazurile prevăzute la problemă poate fi soluţionată de misiunile
art.36 alin.(1) şi (2), căsătoria se desface de diplomatice sau oficiile consulare ale RM.
către oficiul de stare civilă, iar în cazurile (4) Este recunoscută valabilă desfacerea
prevăzute la art.36 alin.(4) şi (5) şi la art.37 – pe căsătoriei în afara RM dacă, la soluţionarea
cale judecătorească. acestei probleme, au fost respectate cerinţele
legislaţiei statului corespunzător privind
competenţa organelor care au adoptat hotărârea şi
privind desfacerea căsătoriei.

103

101
 Schema nr.8. Legea aplicabilă raporturilor dintre părinți și copii
Schema nr.8. Legea aplicabilă raporturilor dintre părinți și copii
Legea aplicabilă raporturilor dintre părinți și copii
Stabilirea filiației
Potrivt art.46 CF RM, drepturile şi obligaţiile
reciproce ale părinţilor şi copiilor rezultă din
provenienţa copiilor, atestată în modul stabilit de
lege.
Art.47 CF RM reglementează stabilirea provenienței
copilului, iar potrivit alin.(1) proveniența copilului
se stabileşte în baza documentelor care confirmă
naşterea copilului de la mamă într-o instituţie
medicală.
Art.48 CF RM prevede posibilitatea stabilirii
paternității de către instanța de judecată în cazul în
care copilul este născut din părinți necăsătoriți și
lipsește declarația lor comună sau a tatălui copilului.
Legea aplicabilă filiației este stabilită de
art.159 CF RM.
Drepturile și obligațiile părinților și copiilor Tutela și curatela copiilor
Conform art.160 alin.(1) CF RM, drepturile şi Potrivit art.142 alin.(1) CF RM, tutela şi curatela
obligaţiile părinţilor, inclusiv obligaţia părinţilor de se instituie asupra copiilor rămaşi fără ocrotire
a-şi întreţine copiii, sunt stabilite de legislaţia părintească în scopul educaţiei şi instruirii acestora,
statului pe al cărui teritoriu aceştia îşi au domiciliul precum şi al apărării drepturilor şi intereselor lor
comun. În lipsa domiciliului comun al părinţilor şi legitime.
copiilor, drepturile şi obligaţiile acestora sunt (2) Tutela se instituie asupra copiilor care nu au
reglementate de legislaţia statului al cărui cetăţean atins vârsta de 14 ani. La atingerea vârstei de 14
este copilul. ani, tutela se transformă în curatelă, fără adoptarea
(2) În cazurile de asigurare a obligaţiilor de către autoritatea tutelară a unei hotărâri
de întreţinere dintre părinţi şi copii poate fi aplicată suplimentare.
legislaţia statului al cărui cetăţean este persoana ce (3) Curatela se instituie asupra copiilor în vârstă de
pretinde întreţinere. la 14 la 18 ani.
Legea(4) Tutela şitutelei
aplicabilă curatela se instituie
și curatelei destabilită
este către de
autorităţile administraţiei
art.1592 CC publice
RM.locale, în termen
de cel mult o lună din momentul primirii cererii
respective, în baza avizului scris al autorităţii
tutelare.
102
104
 Schema nr.9. Adopția. Cadrul legal. Încuviințarea adopției
Schema nr.9. Adopția. Cadrul legal. Încuviințarea adopției

Adopția este operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între
adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele
adoptatorului.

Reglementările aplicabile sunt cuprinse în: Adopția internațională. Cap.V din Legea privind
- Legea nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopției; regimul juridic al adopției, nr.99 din 28.05.2010
- Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile
copilului (New York, 1989);
- Convenția europeană asupra statutului juridic al copiilor născuți
în afara căsătoriei (Strasbourg, 1975);
- Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia
adopției internaționale (Haga, 1993). Art.32 din Legea privind regimul Art.33 alin.(2) din aceeași lege
juridic al adopției reglementează stabilește condițiile pentru adopția
adopția internațională. internațională.

103
105
 Schema nr.10. Efectele juridice ale adopției
Schema nr.10. Efectele juridice ale adopției

Potrivit art.40 alin.(1) din Legea privind regimul juridic al adopției, efectele
juridice ale adopţiei survin de la data rămânerii irevocabile a hotărârii
judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei.

Art.40 alin.(2) din Legea privind regimul juridic al adopției – Din
momentul încuviinţării adopţiei se stabileşte filiaţia între copilul
adoptat şi adoptator, precum şi legăturile de rudenie între copil şi
rudele adoptatorului.
Art.40 alin.(3) din Legea privind regimul juridic al adoției – În
momentul stabilirii filiaţiei prin adopţie, rudenia naturală dintre
copilul adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii săi
biologici şi rudele acestora, pe de altă parte, încetează, cu excepţia
adopţiei copilului de către soţul părintelui biologic.

Art.41 din Legea privind regimul juridic al adopției – Înscrierea Art.42 și art.44 din Legea privind regimul juridic al adopției –
adoptatorilor în calitate de părinţi adoptivi. Drepturile și obligațiile părinților adoptivi și ale copilului adoptat.

Art.43 din Legea privind regimul juridic al adopției – Numele și

prenumele copilului adoptat.

106
104
 Schema nr.11. Încetarea adopției
Schema nr.11. Încetarea adopției

Încetarea adopției sau desfacerea adopției

are loc prin delcararea nulității adopției de către instanța de judecată.

Nulitatea adopției Desfacerea adopției

Art.49 alin.(1) din Legea privind regimul juridic al adopției prevede
temeiurile de nulitate a adopției:
a) încuviinţarea ei s-a întemeiat pe documente false;
b) adopţia s-a încuviinţat fără consimţământul părinţilor biologici ai
copilului sau al soţului adoptatorului;
c) adopţia a fost încuviinţată cu încălcarea condiţiilor de fond sau de
procedură stabilite de legislaţie;
d) adopţie fictivă.
Art.48 din Legea privind regimul juridic al adopției prevede cazurile de
desfacere a adopției:
- în cazul în care părintele sau părinţii adoptivi au decedat, iar copilul
adoptat este propus spre o nouă adopţie. Adopţia anterioară se consideră
desfăcută la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de
încuviinţare a noii adopţii dacă, anterior, nu a fost emisă o altă hotărâre
judecătorească în acest sens.

Potrivit art.50 din aceeași lege, dreptul de a cere nulitatea adopției o au: Desfacerea adopției trebuie să fie reglementată de legea natională a
autoritatea teritorială, copilul adoptat care a împlinit vârsta de 14 ani, adoptatorului în cazul desfacerii adopției în general.
părinţii biologici ai copilului adoptat, părinţii adoptivi, procurorul.

Legea aplicabilă nulității adopției pentru nerespectarea condițiilor de

fond cerute pentru încheierea adoptii este supusă legii care reglementeză Desfacerea adopției trebuie să fie reglementată de legea efectelor
condițiile de fond ale adopției. Iar nulitatea pentru nerespectarea căsătoriei în cazul când ambii soți sunt adoptatori.
condițiilor de formă a încheierii adopției este supusă legii care
guvernează aceste condiții, adică legii locului încheierii adopției.

107 105
 Tema 17. Norma
Tema conflictuală
Normaconflictuală
17.Norma
Tema17.
în domeniul
conflictualăînîndomeniul
raporturilor
domeniulraporturilor
raporturilorde
de succesiune
desuccesiune
succesiune
Schema
Schemanr.1. Definiția
nr.1. Definiția succesiunii
succesiunii
Schema nr.1. Definiția succesiunii

Succesiunea
Succesiuneareprezintă
reprezintăorice
oricetransmisiune
transmisiunepentru
pentrucauză
cauzădedemoarte
moarte
(art.1432
(art.1432CC
CCRM)
RM)

Succesiunea
Succesiunea legală – defunctul
legală – defunctulnunu
a lasat
a lasatnicioniciodispoziție
dispozițieprin
princare
caresăsă Succesiunea testamentară––transmiterea
Succesiuneatestamentară transmitereamasei
maseisuccesorale
succesoraleare
areloc
locîn
în
poată fi stabilit
poată modul
fi stabilit modulcum
cumurmează
urmează săsăfiefietransmisă
transmisășișiîmpărțită
împărțitămasa
masa temeiul voințeipersoanei
temeiulvoinței persoaneicare
carelasă
lasămoștenirea
moștenireamanifestată
manifestatăprin
printestament.
testament.
succesorală. (art.1499
succesorală. și șiart.1501
(art.1499 art.1501CC CCRM)RM) (art.1449-1452
(art.1449-1452CC
CCRM)
RM)

Schema nr.2.
Schema
Schema Momentul,
nr.2. Momentul,
nr.2. locul
Momentul,locul și subiecții
loculșișisubiecții
subiecții succesiunii
succesiunii
succesiunii

Momentul,
Momentul,locul
loculsisisubiecții
subiecțiideschiderii
deschideriisuccesiunii
succesiunii

Momentul
Momentul Subiecții
Subiecții Locul
Locul
Potrivit art.1440
Potrivit art.1440CC CCRM,RM,momentul
momentul deschiderii
deschiderii - Persoanele
- Persoanelefizice
fizicevii;
vii; Prezintă
Prezintăimportanță
importanțălaladeterminarea
determinareacompetenței
competenței
succesiunii
succesiuniiseseconsideră
considerăcelcel
al al
decesului
decesului - Persoanele
- Persoanelejuridice capacitatededeexercițiu;
juridicecucucapacitate exercițiu; instanțelor
instanțelorde dejudecată
judecatăînîncaz cazde
delitigiu.
litigiu.
persoanei
persoanei care a lăsat
care moştenirea
a lăsat moştenirea sau data
sau data - Statul.
- Statul.(art.1433
(art.1433CCCCRM)
RM) Potrivit
Potrivitart.461
art.461alin.(1)
alin.(1)lit.h)
lit.h)CPC
CPCRM, RM,de de
rămânerii
rămânerii definitive
definitivea hotărârii judecătoreşti
a hotărârii judecătoreşti Pentru
Pentrua asuccede,
succede,sunt necesarecondițiile:
suntnecesare condițiile: competența
competențaexclusivă
exclusivăaainstanțelor
instanțelorjudecătorești
judecătorești
privind declararea
privind declarareamorţii
morţiilui.
lui. capacitatea succesoralășișicacapersoana
capacitateasuccesorală persoanasăsănunufie
fie din
dinRM RMsunt
suntlitigiile
litigiileînîncare
careultimul
ultimuldomiciliu
domiciliualal
nedemnă
nedemnădedea amoșteni.
moșteni.(art.1434
(art.1434CCCCRM)
RM) celui
celuidecedat
decedatsau bunurilesale
saubunurile saleseseaflă
aflăpe
pe
teritoriulRepublicii
teritoriul RepubliciiMoldova.
Moldova.
Prezintă importanțășișipentru
Prezintăimportanță pentrudeterminarea
determinarealegiilegii
aplicabileîntocmirii,
aplicabile întocmirii,modificării
modificăriisau saurevocării
revocării
testamentului.(art.1623
testamentului. (art.1623alin.(2)
alin.(2)lit.b)
lit.b)CC
CCRM)RM)

106
106
108
 Schema nr.3.nr.3.
Schema
Bunurilor mobile
Lex patriae
În vigoare la momentul decesului persoanei
care a lăsat moștenirea.
Excepție: Tratatul dintre RM și Federația
Rusă: dreptul de succesiune mobiliară se
determină de legislația părții contractante pe
teritoriul căreia testatorul avea ultimul
domiciliu.
LegeaLegeaaplicabilă succesiunii.
aplicabilă succesiunii. Domeniul
Domeniul de aplicare
de aplicare
Lex succesionis
Domeniul de aplicare – art.1621 CC RM Bunurilor imobile
a) momentul deschiderii succesiunii; Lex rei sitae
b) categoriile de persoane cu vocație
succesorală;
c) condițiile legale privind calitatea
Legea aplicabilă succesiunii testamentare
succesorală pasivă;
d) exercitarea dreptului de posesiune (art.1623 CC RM)
asupra averii rămase de la defunct;
e) condițiile și efectele opțiunii
succesorale; Testatorul poate supune transmiterea prin
f) întinderea obligației moștenitorilor succesiune a averii sale unei alte legi decât cea
de a suporta pasivul; prevăzută la art.1622, cu condiţia să nu
g) drepturile statului asupra înlăture dispoziţiile imperative. Legea aleasă
succesiunii vacante. se aplică situaţiilor prevăzute la art.1621.
Testamentul este considerat valabil dacă
respectă condiţiile de formă aplicabile la data
când a fost întocmit, modificat sau revocat,
ori la data decesului testatorului, conform
oricărei din legile stabilite la art.1623 alin.(2)
CC RM.
107
109
 Tema 18. Competenţa în dreptul internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de drept
internaţional privat
Tema 18. Competenţa
Schemaînnr.1.
dreptul internaţional
Aspecte privat.
generale Procedura
privind de judecată
conflictele de în procesele dejudecătoreşti.
competenţe drept internaţional privat
Determinarea competenţei
Schema nr.1. Aspecte înconflictele
generale privind dreptul deinternaţional privat al
competenţe judecătoreşti. Republicii
Determinarea Moldova
competenţei
în dreptul internaţional privat al Republicii Moldova

Conflictele de competențe judecătorești reprezintă situația în care la judecarea unui

litigiu de drept internațional privat sunt competente două sau mai multe instanțe din
diferite state.

Conflictul de competență judecătorească se
soluționează potrivit legislației procesuale a
forului.
Astfel, potrivit art.459 alin.(2) CPC RM,
competenţa instanţelor judecătoreşti ale Republicii
Moldova în judecarea pricinilor civile cu element
de extraneitate se determină conform dispoziţiilor
cap. IV CPC RM, dacă acest capăitol nu prevede
altfel.
Potrivit art.459 alin.(1) CPC RM, instanţele
judecătoreşti ale RM sunt competente să
soluţioneze litigiile civile dintre o parte a RM şi o
parte străină sau numai dintre persoane străine.
Totodată, la alin.(3) din același articol se prevede
că instanţele judecătoreşti ale RM sunt competente
să soluţioneze pricini cu element de extraneitate
dacă pârâtul organizaţie străină are sediu sau
pârâtul cetăţean străin are domiciliu în RM.
Distingem următoarele tipuri de competență:
Potrivit art.459 alin.(4) CPC RM, instanţa sesizată
verifică din oficiu competenţa sa de a soluţiona
pricina cu element de extraneitate şi, în cazul în
care constată că nu este competentă nici ea şi nici
o altă instanţă a Republicii Moldova, respinge
cererea.

Competență alternativă Competență exclusivă Prorogare de competență

(art.460 CPC RM) (art.461 CPC RM) (art.462 CPC RM)

110 108
 Schema nr.2.
Schema nr.2.Competența alternativă
Competența alternativă

Potrivit art.460 alin.(1) CPC RM, instanțele din RM sunt competente să judece litigii cu element de
extraneitate dacă:

a) organul de administrare sau filiala, agenţia, sucursala, reprezentanţa g) acţiunea ce rezultă din îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc în
persoanei străine are sediu în RM RM

b) pârâtul are bunuri pe teritoriul RM; h) reclamantul în procesul de desfacere a căsătoriei are domiciliu în
RM sau cel puţin unul dintre soţi este cetăţean al RM;

c) reclamantul în procesul cu privire la încasarea pensiei de întreţinere

i) reclamantul în procesul privind apărarea onoarei, demnităţii şi
şi constatarea paternităţii are domiciliu în RM;
reputaţiei profesionale are domiciliu în RM;

j) în procesul privind protecţia în străinătate a proprietăţii intelectuale

d) prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin o
a unei persoane domiciliate în RM, persoana este cetăţean al RM sau
altă vătămare a sănătăţii ori prin deces a avut loc pe teritoriul RM ori
apatrid, iar prin convenţia părţilor nu s-a stabilit o altă competenţă;
reclamantul are domiciliu în RM;

e) fapta sau o altă circumstanţă ce serveşte drept temei pentru k) în procesul dintre persoane străine, acestea au convenit expres
intentarea acţiunii în reparaţie a daunei cauzate unui bun s-a produs pe astfel, iar raporturile juridice privesc drepturi de care ele pot dispune
teritoriul RM; în legătură cu bunuri sau interese ale persoanelor din RM;

f) acţiunea decurge dintr-un contract a cărui executare, deplină sau l) prin lege sunt prevăzute şi alte cazuri.
parţială, trebuie să aibă loc ori a avut loc în RM;

111 109
 Schema nr.3. Competența exclusivă a instanțelor judecătorești
Schema nr.3. Competența exclusivă a instanțelor judecătorești

Potrivit art.461 alin.(1) CPC RM, de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti

ale Republicii Moldova sunt procesele cu element de extraneitate în care:

a) acţiunea se referă la dreptul asupra unor bunuri imobiliare de pe teritoriul e) nava sau aeronava a fost sechestrată în Republica Moldova;
Republicii Moldova;

b) bunul asigurat sau locul unde s-a produs riscul asigurat se află în Republica
Moldova;
c) pretenţiile decurg dintr-un contract de transport, iar cărăuşii ori punctele de
plecare sau sosire se află în Republica Moldova;
d) procesul se referă la abordajul unor nave sau aeronave, precum şi la
asistenţa ori salvarea unor persoane sau a unor bunuri în largul mării, dacă nava
sau aeronava are naţionalitate moldovenească, ori locul de destinaţie sau primul
port sau aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se află pe teritoriul Republicii
Moldova;
f) procesul are ca scop declararea insolvabilităţii sau orice altă
procedură judiciară privind încetarea plăţilor în cazul unei societăţi
comerciale străine cu sediu în Republica Moldova;
g) la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a
nulităţii căsătoriei, precum şi în alte litigii dintre soţi, cu excepţia
celor cu privire la imobile din străinătate, ambii soţi domiciliază în
Republica Moldova, iar unul dintre ei este cetăţean al Republicii
Moldova sau apatrid;
h) ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se află pe
teritoriul Republicii Moldova.

110
112
 Schema nr.4. Competența exclusivă. Procedura specială
Schema nr.4. Competența exclusivă. Procedura specială

Potrivit art.461 alin.(2) CPC RM, instanţele judecătoreşti ale RM

examinează pricinile în procedură specială dacă:

a) solicitantul constatării unui fapt care are valoare juridică este
domiciliat în Republica Moldova sau faptul a avut sau are loc
pe teritoriul ei;
b) persoana în a cărei privinţă se solicită încuviinţarea adopţiei,
declararea capacităţii depline de exerciţiu (emanciparea), declararea
incapacităţii totale sau parţiale, încuviinţarea spitalizării forţate şi
tratamentului forţat, efectuării examenului psihiatric, spitalizării în
staţionarul de psihiatrie sau prelungirii termenului de spitalizare fără
liberul consimţământ este cetăţean al Republicii Moldova sau are
domiciliu în Republica Moldova;
d) s-a depus o cerere de declarare a nulităţii unui titlu de valoare la
purtător pierdut sau a unui titlu de valoare la ordin eliberat de o persoană
fizică sau unei persoane fizice domiciliate în Republica Moldova ori
eliberat de o organizaţie sau unei organizaţii care are sediu în Republica
Moldova ori o cerere de restabilire în dreptul asupra lor (procedura de
chemare);
e) s-a depus o cerere cu privire la declararea fără stăpân a unui bun mobil
care se află pe teritoriul Republicii Moldova sau o cerere cu privire la
declararea dreptului de proprietate municipală asupra unui bun imobil
fără stăpân amplasat pe teritoriul Republicii Moldova;

c) persoana în a cărei privinţă se solicită declararea dispariţiei fără urmă
sau decesului este cetăţean al Republicii Moldova sau a avut pe teritoriul
ei ultimul domiciliu cunoscut şi de soluţionarea acestei probleme depinde
apariţia de drepturi şi obligaţii pentru persoane fizice sau organizaţii cu
domiciliu sau sediu în Republica Moldova;
f) cererea de constatare a inexactităţii înscrierii în registrul de stare civilă
îndeplinite de organul Republicii Moldova priveşte un cetăţean al
Republicii Moldova sau un apatrid;
g) cererea urmăreşte contestarea unui act notarial sau a unui act emis de
un alt organ al Republicii Moldova ori se referă la refuzul de a îndeplini
un act.

111
113
 Schema nr.5. Prorogare de competență
Schema nr.5. Prorogare de competență

Competenţa contractuală în procesele cu element de

extraneitate (prorogare de competență) – art.462 CPC RM

(1) Într-un litigiu civil cu element de

extraneitate, părţile, înainte de pornirea
procesului, pot schimba competenţa
litigiului şi pot învesti o anumită instanţă
cu competenţă jurisdicţională (prorogarea
convenţională).
(2) Competenţa jurisdicţională în pricinile
cu element de extraneitate specificate la
art.40 CPC RM nu poate fi schimbată la
înţelegerea părţilor.

114
 Schema nr.6.
Schema Lex
nr.6. Lexprocessualis fori:
processualis fori: particularităţile,
particularităţile, domeniul
domeniul de aplicare
de aplicare

Lex procesualis fori reprezintă legea procesuală a instanței sesizate cu

judecarea cauzei.

Particularitățile aplicării Domeniul de aplicare a

lex procesualis fori lex procesualis fori

Instanța exercită activitatea de Capacitatea procedurală a părților

judecare în numele statului care (art.455, art.456 CPC RM)
dictează regulile.

Drepturile și obligațiile procedurale

Instanțele judecătorești trebuie să ale părților (art.454 CPC RM)
apere în activitatea lor valorile pe
care statul din care fac parte le
consideră esențiale. Regimul juridic al probelor
(art.458 CPC RM)

Actele de procedură sunt localizate

pe teritoriul statului cărui aparține Imunitatea diplomatică
instanța de judecată. (art.457 CPC RM)

Aplicarea lex fori este determinată

și din considerente de eficacitate;
or, este dificilă aplicarea normelor
procesuale străine.

115
113
 Tema 19. Efectele hotărârilor judecătoreşti străine
Schema nr .1. Noţiunea de recunoaştere Tema 19.a Efectele
hotărârii hotărârilor judecătoreşti
judecătoreşti străine.străine
Recunoaşterea de drept şi recunoaşterea
judecătorească
Schema nr .1. Noţiunea de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine. Recunoaşterea de drept şi recunoaşterea judecătorească

Recunoașterea hotărârii judecătorești străine reprezintă atribuirea acelorași efecte ale

hotărârii judecătorești în țara în care se solicită recunoașterea, precum și în țara proprie.

Recunoașterea de plin drept

Potrivt art.474 CPC RM, în Republica Moldova se recunosc Recunoașterea pe cale judecătorească
următoarele hotărâri ale instanţelor judecătoreşti străine care, în Pornind de la reglementările cuprinse în art.467 alin.(1) şi in
virtutea caracterului lor, nu cer procedură ulterioară: art.474 CPC RM, apreciem că celelalte tipuri de hotărâri pot fi
a) hotărârile referitoare la statutul civil al cetăţeanului; recunoscute în Republica Moldova de către instanţa competentă
b) hotărârile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea la cererea părții interesate, în condițiile art.468-470 CPC RM.
nulităţii căsătoriei, precum şi la alte litigii dintre soţi;
c) hotărârile privind desfacerea, anularea sau declararea
nulităţii căsătoriei între cetăţeni ai Republicii Moldova dacă la
data desfacerii căsătoriei ambii soţi erau domiciliaţi în
străinătate;
d) alte hotărâri prevăzute de legea Republicii Moldova.

116
114
Schema nr.2. Exequatur. Condițiile și procedura. Cazurile refuzării recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine
Schema nr.2. Exequatur. Condițiile și procedura. Cazurile refuzării recunoaşterii hotărârilor judecătoreşti străine

Exequatur reprezintă încuviințarea executării silite de către instanța de judecată a hotărârii judecătorești
străine.

Refuzul de a încuviința executarea silită a

Condițiile exequatur-ului:
hotărârii judecătoresti străine

Rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești Prevederile art.471 alin.(1) CPC RM stabilesc

și neexecutarea benevolă a acesteia de către temeiurile refuzului în încuviințarea
debitor (art.468 CPC RM) executării silite a hotărârii judecătorești
străine.

Depunearea cererii privind recunoașterea și

încuviințarea executării silite a hotărârii
judecătorești străine la instanța compententă
(art.468-469 CPC RM)

Examinarea cererii se va efectua în condițiile

prevăzute de art.470 CPC RM, cu citarea
părților. Însă, neprezentarea lor nu va influența
desfășurarea procesului, la final instanța va
adopta o încheiere privind încuviințarea
executării silite sau refuzul de a încuviința
executarea silită. Încheierea poate fi atacată cu
recurs în termen de 15 zile.

117 115
 Tema 20. Arbitrajul internaţional
20. Arbitrajul
TemaTema 20. Arbitrajulinternaţional
internaţional
Schema nr.1. Noţiunea şi felurile arbitrajului. Criteriile de clasificare a arbitrajului
Schema nr.1. Noţiunea
Schema şi felurile
nr.1. Noţiunea arbitrajului.
şi felurile arbitrajului.Criteriile declasificare
Criteriile de clasificare a arbitrajului
a arbitrajului
Arbitrajul reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a disputelor
Arbitrajul reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a disputelor

Arbitraj Comercial Arbitraj de Drept Arbitraj de Drept

Internațional Internațional Privat Intern
Arbitraj Comercial Arbitraj de Drept Arbitraj de Drept
Internațional Internațional Privat Intern

nr.2. Formele arbitrajului comercial internațional

SchemaSchema
nr.2. Formele arbitrajului comercial internațional
Schema nr.2. Formele arbitrajului comercial internațional
Formele arbitrajului în comerțul internațional

Formele arbitrajului în comerțul internațional

În funcţie de competența În funcţie de În funcţie de structura În funcţie de În funcţie de existența

materială a arbitrajului competenţa teritorială organizatorică atribuţiile arbitrilor sau lipsa elementului
de extraneitate
În funcţie de competența În funcţie de În funcţie de structura În funcţie de În funcţie de existența
materială a arbitrajului competenţa teritorială organizatorică atribuţiile arbitrilor sau lipsa elementului
cu competenţă de tip regional ad-hoc de drept strict de extraneitate
național (intern)
generală
cu competenţă dedetiptipregional
bilateral instituţionalizat
ad-hoc de echitate
de drept strict național (intern)
internaţional
generală
cu competenţă
universal
specifică de tip bilateral instituţionalizat de echitate internaţional
116
cu competenţă
universal
specifică
118
116
 Schema nr.3. Legea aplicabilă convenţiei de arbitraj
Schema nr.3.
Schema Legea
nr.3. Legeaaplicabilă convenţiei
aplicabilă convenţiei dede arbitraj
arbitraj

Convenţia de arbitraj desemnează în mod generic acordul părţilor de a supune judecarea

Convenţia
litigiului cudeelement
arbitrajdedesemnează
extraneitateînprin
modintermediul
generic acordul părţilorșide
arbitrajului a supune
poate judecarea
avea forma unei
litigiului cu element de clauze
extraneitate prin intermediul arbitrajului
compromisorii sau a unui compromis și poate avea forma unei
clauze compromisorii sau a unui compromis

Legea autonomiei de voinţă Legea ţării unde s-a Legea indicată de normele
Legea autonomiei de voinţă
(lex votuntatis) Legea ţării unde
pronunţat s-a
sentinţa Legea indicatăale
conflictuale de forului
normele
(lex votuntatis) pronunţat sentinţa conflictuale ale forului

Schema nr.4.
Schema Efectele
nr.4. Efectelesentinţei arbitrale
sentinţei arbitrale străine
străine
Schema nr.4. Efectele sentinţei arbitrale străine
Sentința arbitrală dispune practic de aceleași efecte ca și hotărârile
Sentința arbitrală dispune practic de aceleași efecte ca și hotărârile
judecătorești
judecătorești

Efectul executoriu Prescripția

Efectul executoriu Prescripția

Puterea probantă a unui act autentic Autoritatea de lucru judecat

Puterea probantă a unui act autentic Autoritatea de lucru judecat

Efectul dezinvestirii Tribunalului Arbitral

Efectul dezinvestirii Tribunalului Arbitral

119
117
117
 Schema nr.5. Recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova
Schema nr.5. Recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine în Republica Moldova

Recunoașterea și executarea sentinței arbitrale străine se face la cererea persoanei interesate

(creditorului) în instanța de judecată competentă.

Cererea de recunoaștere și
încuviințare a executării silite a
sentinței arbitrale străine se depune
în condițiile art.4751 CPC RM.
Potrivit art.4752 CPC RM, instanța
examinează cererea în ședință
publică, cu citarea părților. Însă,
neprezentarea lor nu împiedică
examinarea cererii.
Temeiurile refuzului de a recunoaște
și de a încuviința executarea sentinței
arbitrale străine sunt prevăzute la art.
476 CPC RM.
Temeiurile preăzute în articolul
indicat supra sunt similare cu cele
indicate în art.V al Convenției pentru
recunoaşterea şi executarea
sentinţelor arbitrale străine (New-
York, 1958) și în art.9 al Convenției
Europene de Arbitraj Comercial
Internațional (Geneva, 1961).

Ca urmare a examinării cererii,

instanța adoptă o încheiere cu privire
la recunoașterea și încuviințarea
executării silite sau refuzul de a
recunoaște și de a executa sentința
arbitrală străină în modul stabilit la
art.4753 CPC RM.

120
118
 Bibliografie

Suport didactico-științific:
1. Ancel Bertrand, Lequette Yves. Grands arrêts de la jurisprudence française de droit international privé. Paris: Dalloz,
1998.
2. Augustin Fuerea. Drept internaţional privat. Bucureşti: Universul Juridic, 2005.
3. Aurelian Gheorghe. Drept internaţional privat. Bucureşti: Universul Juridic, 2010.
4. Batiffol Henri. Aspects philosophiques du droit international privé. Paris: Dalloz, 2002.
5. Claudiu-Paul Buglea. Dreptul internaţional privat român. Bucureşti: Universul Juridic, 2013.
6. Cosmin Dariescu. Fundamentele dreptului internaţional privat. Bucureşti: Universul Juridic, 2014.
7. Courbe Patrick. Droit international privé. Paris: Armand Colin, 2000.
8. Dan Andrei Popescu (coord.). Specificitate şi complementaritate în dreptul privat european. Bucureşti: Hamangiu,
2012.
9. Dan Andrei Popescu, Marius Harosa. Drept internaţional privat. Vol.I. Bucureşti: Lumina Lex, 1999.
10. Dragoş Alexandru Sitaru. Drept internaţional privat. Bucureşti: Actami, 2000.
11. Elena Belei (coord.). Drept procesual civil. Partea specială. Chişinău: Tipogr. „Lexon-Prim”, 2016.
12. Fulchiron H. Travaux dirigés de droit international privé. Paris: Litec, 2001.
13. Holleaux Dominique, Foyer Jaques. Droit international privé. MASSON, 1987.
14. Ioan Macovei. Drept international privat. Iaşi: Ars Longa, 1999.
15. Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu. Drept internaţional privat. București: Actami, 2005.
16. Kessedjian Catherine. La reconnaissance et l’exécution des jugements en droit international privé aux Etats-Unis.
ECONOMICA, 1987.
17. Mayer Pierre. Droit international privé. Paris: Montchrestien, 1998.

121
18. Mihail Vasile Jakotă. Drept internaţional privat. În 2 vol. Iaşi: Chemarea, 1997.
19. Radu-Bogdan Bobei. Calificarea şi conflictul de calificări în dreptul internaţional privat. Bucureşti: All Beck, 2005.
20. Tudor R.Popescu. Drept internaţional privat. București: Romfel, 1994.
21. Valeriu Babără. Drept internaţional privat. Ed. a 4-a. Chişinău: Elan Poligraf, 2013.
22. Violeta Cojocaru. Adopţia naţională şi internaţională sub auspiciile principiilor Statului de Drept. Chișinău: Reclama,
2005.
23. Violeta Cojocaru. Recomandări metodice pentru elaborarea tezei de licenţă la disciplina „Drept internaţional privat”.
Chişinău: CEP USM, 2006.
24. Violeta Cojocaru. Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine în materie civilă în Republica Moldova.
Chişinău: CEP USM, 2007.

Activitatea practică – Convenţii din cadrul Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat:
1. Convenţia referitoare la legea aplicabilă contractelor de vânzare internaţională de bunuri, adoptată la Haga la 22 de-
cembrie 1986; nu este în vigoare.
2. Convenţia privind procedura civilă, încheiată la Haga la 1 martie 1954; în vigoare la 03.11.1993.
3. Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980; în vigoare
la 01.07.1998. 
4. Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993;
în vigoare la 01.08.1998.
5. Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie
1961; în vigoare la 16.03.2007.
6. Convenţia privind conflictele de legi în materia formei dispoziţiilor testamentare, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961;
în vigoare la 10.10.2011.

122
7. Convenţia asupra recunoaşterii divorţurilor şi a separării de corp, adoptată la Haga la 1 iunie 1970; în vigoare de la
09.12.2011.
8. Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau
comercială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965; în vigoare la 01.02.2013.

Tratate multi- şi bilaterale:

1. Tratat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă privitor la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală; în vigoare la 26.01.1995.
2. Tratat între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie
civilă, familială şi penală; în vigoare la 18.02.1995.
3. Tratat între Republica Moldova şi Ucraina privitor la asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală; în
vigoare la 24.04.1995.
4. Tratat între Republica Moldova şi Republica Letonia cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie
civilă, familială şi penală; în vigoare la 18.06.1996.
5. Convenţia cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, adoptată la Minsk,
la 22 ianuarie 1993, în vigoare la 26.03.1996.
6. Tratat între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală; în vigoare
20.03.1998.
7. Tratat între Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie
civilă, familială şi penală; în vigoare la 12.02.2005.
8. Acord între Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în materie civilă, comercială şi pe-
nală; în vigoare la 23.02.2001.

123
Legislaţia Republicii Moldova:
1. Codul familiei al Republicii Moldova din 26.10.2000.
2. Codul civil al Republicii Moldova din 06.06.2002.
3. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30.05.2003.
4. Legea privind drepturile copilului, nr.338 din 15.12.1994.
5. Legea cu privire la protecția datelor cu caracter personal, nr.17 din 15.02.2007.
6. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe, nr.1031-XV din 08.06.2000.
7. Legea privind actele de stare civilă, nr.100 din 26.04.2001.
8. Legea cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, nr.81-XV din 18.03.2004.
9. Legea cu privire la semnătura electronică şi documentul electronic, nr.91 din 29.05.2014.
10. Legea privind comerţul electronic, nr.284-XV din 22.07.2004.
11. Legea cu privire la arbitraj, nr.23-XVI din 22.02.2008.
12. Legea cu privire la arbitrajul comercial internaţional, nr.24-XVI din 22.02.2008.
13. Legea privind regimul juridic al adopţiei, nr.99 din 28.05.2010.
14. Legea privind regimul străinilor în Moldova, nr.200 din 16.07.2010.
15. Legea cu privire la mediere, nr.137 din 03.07.2015.

Resurse Internet:
1. www.hcch.net
2. www.cis.minsk.by
3. www.conventions.coe.int
4. www.unidroit.org
5. www.uncintral.org
6. www.lex.justice.md

124
Violeta Cojocaru, Serghei Rusu, Cezara-Elena Polisca, Irina Digori,
Artur Furtună, Alexandra Popușoi

DREPT INTERNAȚIONAL PRIVAT

Album de scheme

Redactare – Ariadna Strungaru

Asistență computerizată – Maria Bondari

Bun de tipar 17.07.2017. Formatul 70x100 1/12.

Coli de tipar 10,4. Coli editoriale 8,0.
Comanda 64. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM

str. Al. Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009