1

Tiparul executat la+ S.C. Carmel Print & Design S.R.L. Arad -
Rom=nia Str. Weityer Nr. 12 telefon+ 0257 250670 fax+ 0257
259272
e-mail+ oblaj@arad.ro

GALATENI …I ROMANI

Ghid de studiu

de
Paul A. Pomerville

ISBN 973-85733-3-5
Copzright © 1976 bz International Correspondence Institute
under the title GALATIANS AND ROMANS bz Paul A.
Pomerville Copzright © BEE World 1996
All rights reserved

Romanian translation
© 1986 bz BEE International
Fourth printing 2004
All rights reserved
Printed in Romania

Publicat[ ]n limba rom=n[ de c[tre

Funda'ia Educa'ie Biblic[ prin Extensie, Cluj-Napoca, Rom=nia
© 2004 Funda'ia EBE, Cluj-Napoca, Str. Inului Nr. 2-5
Toate drepturile reyervate asupra preyentei edi'ii ]n limba rom=n[.

ISBN 973-85733-3-5

Tehnoredactare computeriyat[+
Easz Print Co. Ltd. Arad

Tiparul executat la+

S.C. Carmel Print & Design
S.R.L. Arad, Str. Weityer Nr. 12
Tel. 0257 250670
 CUPRINS

INTRODUCERE 5

UNITATEA ‘NTÂI+ PAVEL — AP“R“TOR AL

CREDINæEI LECæIA
1 Preg[tirea ap[r[torului 11

2 Preg[tirea ap[r[rii 23

UNITATEA A DOUA+ PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA

3 Dumneyeu i-a dat lui Pavel Evanghelia sa 41

Galateni 1

4 Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 57

Galateni 2

5 Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 71

Galateni 3

6 Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 87

Galateni 4

7 Evanghelia supus[ la testul vie'ii 105

Galateni 5 - 6

UNITATEA A TREIA+ PAVEL — EXPLIC“ EVANGHELIA SA

8 Introducere ;i preyentarea epistolei 123

Romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

9 Nevoia de m=ntuire a omului 139

Romani 1.18 - 3.20

10 M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu 155

Romani 3.21 - 5.21

11 O nou[ via'[ de libertate 175

Romani 6 - 7

12 Via'a ]n Duh 189

Romani 8

UNITATEA A PATRA+ PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA

13 Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri 207

Romani 9 - 11

14 Evanghelia ;i cre;tinismul 225

Romani 12 - 13

15 Evanghelia ;i Biserica 239

Romani 14 - 16
4 Galateni ;i
Romani
 GALATENI …I ROMANI
Program de diplom[
Introducere
Lucrarea de fa'[ a fost elaborat[ av=nd ca
scop+
1. S[-l ajute pe student în atingerea
obiecti- velor acestui curs ;i
2. S[-l preg[teasc[ pentru examenul final.
Întregul material al cursului — explica'iile
;i activit['ile — este direc'ionat spre atingerea
scopu- lui propus. Primul pas este s[-'i formeyi
o idee ge- neral[ asupra cursului ;i s[ veyi
modul în care va fi studiat. De aceea, te rog s[
cite;ti cu mult[ aten'ie capitolul introductiv.
DESCRIERE …I INSTRUCæIUNI
Descrierea cursului
În acest curs vei studia Epistolele lui Pavel
c[tre Galateni ;i Romani. Vei privi la cadrul
istoric ;i vei examina problemele teologice
controversate cu care s-a confruntat Biserica
primului veac. Vei cunoa;te via'a, caracterul ;i
lucrarea apostolului Pavel. De asemenea, vei
dobândi o în'elegere profund[ a vie'ii cre;tine ;i a
slujirii cre;tine, pe m[sur[ ce vei aplica
înv['[turile acestor epistole la situa'iile actuale.
Obiectivele cursului
Cursurile editate de noi sunt bayate pe
convin- gerea c[ fiecare cre;tin are o slujb[ de
împlinit. Dumneyeu are o lucrare pentru tine.
Acest curs a fost scris ca s[ te ajute s[
folose;ti în via'a ta marile adev[ruri pe care
Dumneyeu le-a revelat în Galateni ;i Romani.
Scopul nostru este ca la terminarea cursului s[ fi
atins urm[toarele obiec- tive+
1. S[ cuno;ti solu'iile pe care le d[
Dumne- yeu, prin aceste epistole, problemelor
cu care se confrunt[ cre;tinii de ayi: s[ le aplici
în via'a ;i în lucrarea ta, conform necesit['ilor.
2. S[ cuno;ti mai profund via'a,
caracterul ;i lucrarea apostolului Pavel ;i s[
aplici principiile care ar putea îmbun[t['i
calitatea vie'ii ;i lucr[rile tale.
3. S[ po'i discuta aspectele legate de
cadrul general al acestor epistole+ data scrierii,
împreju- r[rile scrierii, destinatarii scrisorilor.
4. S[ po'i compara Epistola c[tre Galateni
cu cea c[tre Romani în termenii con'inutului, ai
scopu- lui, ai temei, ai împrejur[rii scrierii, ai
timpului în care au fost scrise, ai stilului ;i ai
pasajelor teologice cheie.
5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti deyvoltarea
înv[- '[turii apostolului Pavel despre credin'[, pe
tot par- cursul epistolelor.
6. S[ te familiariyeyi cu folosirea
diagramelor, h[r'ilor, schi'elor, tablourilor
cronologice, atunci când le predai altora aceste
epistole.
7. S[ aplici principiile fundamentale ale
Stu- diului biblic inductiv în studierea altor
pasaje bi- blice.
8. S[ interpreteyi mai eficient alte pasaje bi-
blice, folosind metode înv['ate în acest curs.
Autorul acestui curs
Autorul acestui ghid este Paul A.
Pomerville, misionar în Indoneyia al cultului
`Assemblz of God~. Lucrarea de p[stor ;i cea de
preg[tire a altor misio- nari l-au ajutat s[
preg[teasc[ acest curs, care spe- r[m s[-'i
aduc[ mari binecuvânt[ri.
În preg[tirea acestui curs, Paul A. Pomerville
a f[cut apel la experien'a sa în folosirea
tehnicilor pedagogice moderne. El a lucrat ca
director al …colii Teologice din Sumatra ;i al
proiectului Educa'ia
6 Galateni ;i
Romani

Teologic[ prin Extensie, în Indoneyia. El a mai

timpul necesar. Probabil c[ vei avea nevoie de
scris alte câteva materiale pentru studiul
patru pân[ la ;ase ore pentru o lec'ie. De aceea,
independent, pentru Indoneyia. Activit['i recente
este mai avantajos s[ studieyi câte o sec'iune din
includ lucrarea sa în programul post-
lec'ie, atunci când ai timp.
universitar ;i ca profesor la Northwest College
of the Assemblies of God (Kirk- land,
Cite;te cu aten'ie fiecare parte a lec'iei+ 1)
Washington, USA), unde ;i-a luat ;i licen'a.
titlul,
Dumneyeu s[ te binecuvânteye, acum când 2) planul lec'iei, 3) obiectivele lec'iei, 4) temele,
începi studiul Epistolelor c[tre Galateni ;i 5) studiul cuvintelor, 6) deyvoltarea lec'iei, 7)
Romani. Instructorul ;i editorii se vor ruga ilus- tra'iile ;i 8) sugestiile pentru predare.
neîncetat ca acest curs s[-'i îmbog['easc[ via'a ;i Titlul, planul lec'iei ;i obiectivele î'i fac o
lucrarea, pe m[sur[ ce studieyi ;i aplici cele pre- yentare introductiv[ a lec'iei. Gândirea ta va
înv['ate. fi mai alert[ ;i mai receptiv[ ;i vei înv['a mai
repede, pen- tru c[ aceast[ preyentare te-a
preg[tit. Studiul cu- vintelor te preg[te;te pentru
Unit['ile de studiu
în'elegerea anumitor termeni importan'i pentru
lec'ie.
Lec'iile sunt grupate în patru
Deyvoltarea lec'iei urmeay[ planul expus.
unit['i+ Unitatea 1 — Lec'iile 1 - 2
Co- mentariile, sugestiile ;i întreb[rile te vor
Unitatea 2 — Lec'iile 3 - 7
ajuta s[ atingi obiectivele lec'iei. Verific[-'i
Unitatea 3 — Lec'iile 8 - 12
r[spunsurile, comparându-le cu cele din curs.
Unitatea 4 — Lec'iile 13 - 15
Acestea î'i vor a- trage aten'ia o dat[ în plus
asupra punctelor im- portante ale lec'iei.
Atunci când î'i faci planificarea studiului,
Studiind în acest mod, lucrurile pe care vrei s[
stabi- le;te datele la care s[ termini fiecare
le re'ii vor fi mai adânc întip[rite în memorie,
unitate. Acest timp îl po'i împ[r'i în perioade
gata s[ fie folosite at=t în via'[, cât ;i la
mai scurte, afectate fiec[rei lec'ii.
examenul final.
Sugestia noastr[ este s[ studieyi câte o lec'ie
pe s[pt[mân[. Pentru a studia în acest ritm,
H[r'i, diagrame ;i alte ilustra'ii vor fi de
trebuie s[ aloci pentru studiu cam o or[ pe yi. În
ase- menea folosite pentru studiu. Acestea te vor
acest ritm de studiu, vei termina cursul în 14
ajuta s[ te sim'i ca f[când parte din Biserica
s[pt[mâni ;i vei fi preg[tit pentru examenul
primului secol, împ[rt[;indu-i problemele ;i fiind
final. Dac[ studieyi în ca- drul unei ;coli,
p[truns de uria;ele adev[ruri din aceste scrisori.
profesorii î'i vor cere preg[tirea unor teme.
De asemenea, preg[tindu-te pentru lucrarea de
propov[duire, vei putea folosi aceste ilustra'ii
Organiyarea lec'iei
în predici sau studii.
Majoritatea lec'iilor acoper[ un material care
Bibliografie obligatorie
s-ar putea preda în dou[ sau trei ore de curs.
Dac[ studieyi independent, po'i s[-'i programeyi
Biblia este principala carte pentru acest curs.
timpul de a;a manier[ încât s[¬i aloci fiec[rei
Ca ghid ;i ajutor pentru în'elegerea ;i
p[r'i a lec'iei
aplicarea înv['[turilor, vei folosi ;i acest
manual Programul de diplom[, de Paul A.
Pomerville.
 CUVÂNT ÎNAINTE

`Cel neprih[nit (drept) va tr[i prin

Scopul acestui studiu trece dincolo de în'ele-
credin'[~ (Galateni 3.11: Romani 1.17).
gerea doctrinelor din Galateni ;i Romani. Noi
Accentul pe care Martin Luther l-a pus pe acest
avem
adev[r, în secolul al XVI¬lea, a dus la Reforma
;i un scop practic. Amândou[ aceste c[r'i au
Protestant[. Aceast[ doctrin[ a îndrept['irii
dou[ diviyiuni naturale+ o parte doctrinar[ ;i o
prin credin'[ a adus via'[ nou[ în Biseric[ ;i a
parte prac- tic[. Pavel a scris aceste epistole cu
devenit o înv['[tur[ central[ a bisericilor
un scop precis, nu la întâmplare. El vrea ca
evanghelice.
noi s[ ;tim c[ îndrep- t['irea lui Dumneyeu,
În'elegerea acestui concept biblic de
primit[ prin credin'[, este legat[ de
importan'[ suprem[ va avea ca reyultat o
comportament. Pavel este mai mult decât un
apreciere mai pro- fund[ a harului lui
teolog. Ceea ce crede ;i ]i înva'[ el pe al'ii des-
Dumneyeu, a;a cum ne-a fost dat în Domnul
pre Dumneyeu este legat de tr[ire. Pentru el,
Isus Cristos. Studiul nostru ne va conduce prin
doc- trina ;i practica sunt inseparabile. Versetul
cele dou[ c[r'i ale Bibliei, care se ocu- p[ în
cheie din Epistola c[tre Romani care ne reveleay[
detaliu de aceast[ doctrin[ fundamental[.
aceast[ con- vingere este+
Chiar de la începuturile sale, Biserica
Cre;tin[ a pus întreb[ri cu privire la rela'ia
`Deoarece în ea (Evanghelie) este
dintre Lege ;i har. Cu ce scop a fost dat[ Legea
descope- rit[ o neprih[nire (îndrept['ire),
în Vechiul Testa- ment? Oamenii evlavio;i din
pe care o d[ Dumneyeu prin credin'[, ;i
epoca Vechiului Tes- tament au fost mântui'i
care duce la cre- din'[.~
prin ascultarea de Lege? Planul de mântuire,
Romani 1.17
preyentat în Noul Testament, difer[ de cel din
Vechiul Testament? Poate fi mân- tuit cineva
Observa'i+ Cuvântul `credin'[~ este
numai prin credin'[? Sau este mântuirea o
men'ionat aici de dou[ ori. Credin'a care ob'ine
problem[ de credin'[ plus fapte? Ne înva'[
îndrept['irea lui Dumneyeu trebuie s[ se
Noul Testament, cu adev[rat, c[ mântuirea
continue în credin'[ vie, practic[. Actul ini'ial
trebuie s[ vin[ numai prin Isus Cristos? Dac[
de credin'[ trebuie s[ dea na;tere unei credin'e
cineva este mântuit numai prin credin'[, mai
vii. Sensul cuvântului `viu~, aici, nu este doar
conteay[ felul în care tr[ie;te? De ce a fost
`viu~, ca opus al cuvântului `mort~, ci este sensul
necesar ca Fiul lui Dumneyeu s[ moar[ pe
de `activ~, care ac'ioneay[ în tr[ire. Este
cruce pentru a¬i aduce omenirii mântuire?
credin'a pentru via'a de yi cu yi — nu doar un
Apostolul Pavel se ocup[ de toate aceste
act unic, care aduce îndrept['ire înaintea lui
probleme cruciale în Epistolele c[tre Galateni ;i
Dum- neyeu, ci ;i o încredere continu[ ;i
Ro- mani.
r[spuns la harul lui Dumneyeu.
Problemele teologice trebuie examinate
Probabil c[ ai auyit deja yicala+ `Singura
întot- deauna în lumina Scripturilor. Cu acest
Evan- ghelie pe care o citesc unii oameni este
gând vom aborda studiul Epistolelor lui Pavel
via'a ta.~ A;a cum afirm[ versetul cheie de mai
c[tre Galateni
sus, în Evan- ghelie, îndrept['irea lui
;i Romani. O vom face cu reveren'[, pentru c[
Dumneyeu este revelat[ prin credin'[.
aces- te epistole sunt o parte a Cuvântului lui
Înseamn[ de asemenea c[ îndrept[- 'irea lui
Dumne- yeu. O vom face în atitudine de
Dumneyeu este revelat[ în tine, când tr[ie;ti prin
rug[ciune, pentru c[ avem nevoie de c[l[uyirea
credin'[ yi de yi. Acesta este scopul nostru
Duhului Sfânt, care a inspirat scrierea lor. O
practic pentru studiul de fa'[.
vom face cu mult[ aten'ie, în mod analitic,
deoarece noi Îl iubim pe Domnul, Dumneyeul
nostru, nu numai cu inima, ci ;i cu min- tea
— Anthonz D. Palma
(Matei 22.37). O vom face cu recuno;tin'[, pen-
tru c[ am experimentat deja harul lui — Paul A. Pomerville
Dumneyeu, ;i acum ni se d[ prilejul de a-l
în'elege mai bine.
 8
Galateni ;i

GALATIA …I IMPERIUL ROMAN

1 Prima c[l[torie 3 A treia c[l[torie

2 A doua c[l[torie 4 C[l[toria la Roma

C“L“TORIILE MISIONARE ALE LUI PAVEL

æ“RILE VIYITATE DE PAVEL

 Galateni ;i

TABLOU CRONOLOGIC AL VIEæII APOSTOLULUI PAVEL

I II III
Locuri ;i evenimente Data C[l[torii ;i epistole
A.D.

CONVERTIREA— APROAPE DE DAMASC 31@32

Fapte 9
VIYITA ‘N ARABIA 33-36
Galateni 1.17
‘NTÂIA VIYIT“ LA IERUSALIM 37
Fapte 9.26
A DOUA VIYIT“ LA IERUSALIM 45
Foametea — Fapte 11.30
45-49 ‘NTÂIA C“L“TORIE MISIONAR“
Fapte 13.4
49 Galateni
A TREIA VIYIT“ LA IERUSALIM 49@50
Conciliul — Fapte 15.2-4
50-53 A DOUA C“L“TORIE MISIONAR“
Fapte 15.40
52-53 1 Tesaloniceni
52@53 2 Tesaloniceni
A PATRA VIYIT“ LA IERUSALIM 53
Fapte 18.21¬22
54-58 A TREIA C“L“TORIE MISIONAR“
Fapte 18.23
57 1 Corinteni
57 2
Corinteni 57 Romani
ARESTAREA ‘N IERUSALIM 58
Fapte 21.30-34
‘NTEMNIæARE LA CEYAREEA 58-60
Fapte 23.23-33
‘NTÂIA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA 60-63
Fapte 28.16
62 Coloseni
62 Efeseni
62 Filimon
63 Filipeni
ELIBERAREA DIN ‘NCHISOARE 63-76 ALTE C“L“TORII
67 1
Timotei 67 Tit
A DOUA ‘NTEMNIæARE ‘N ROMA 68 2
Timotei MARTIRIUL 68

Datele sunt aproximative. Scopul acestei scheme este s[¬i dea studentului o privire de ansamblu asupra
vie'ii apostolului Pavel dup[ convertire. Vom examina aceste fapte mai ]ndeaproape ]n studiul pasajului
Galateni 1.13¬16. Datarea Epistolei c[tre Galateni a fost f[cut[ pe baya presupunerii c[ a fost scris[ cur=nd
dup[ Conciliul de la Ierusalim — poate chiar ]nainte de acesta.
 11

Unitatea ]nt=i
PAVEL — AP“R“TOR AL
CREDINæEI Lec'ia 1
Preg[tirea ap[r[torului

PLANUL LECæIEI

Ap[r[tor al credin'ei iudaice

Educa'ie
Experien'[ Converti
rea la Cristos
Influen'e care au dus la convertire
Convertirea
Apostol al lui Cristos
Primele experien'e misionare
Preyentare fugar[ a lui Pavel în Galateni

TEME
OBIECTIVELE LECæIEI
1. Cite;te paginile (3-11) din acest ghid de
Dup[ ce ai terminat de studiat aceast[ studiu
lec'ie, trebuie s[ po'i r[spunde la urm[toarele ;i alege-'i propriile tale obiective pentru acest
cerin'e+ curs.
1. S[ ar['i cum l-au ajutat pe Pavel preg[tirea
;i experien'a s[ se preg[teasc[ pentru 2. Studiay[ planul de mai sus al lec'iei ;i
proclama- rea ;i ap[rarea Evangheliei. obiecti- vele lec'iei.

2. S[ identifici multe dintre caracteristicile 3. Cite;te studiul cuvintelor.

perso- nale ale lui Pavel, în timp ce¬i înve'i
pe al'ii Fap- tele Apostolilor, ;i s[ explici
modul în care a folosit Dumneyeu aceste
caracteristici în lucra- rea de slujire a lui
Pavel.
3. S[ identifici ]n Faptele Apostolilor
influen'ele care au condus la convertirea lui
Pavel ;i s[ eva- lueyi importan'a unor
asemenea influen'e asu- pra du;manilor lui
Cristos de ast[yi.
4. S[ cuno;ti mai bine caracterul ;i lucrarea
lui Pavel ;i s[ ]n'elegi mai bine scrierile
sale.
4. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[
sec- 'iune. Scrie r[spunsurile la fiecare
întrebare din sec'iune, uitându-te din nou,
dac[ este nevoie, la ceea ce ai citit. Dup[ ce ai
terminat o sec'iune, verific[-'i r[spunsurile,
comparându-le cu cele date la sfâr;itul
sec'iunii.
5. Dup[ ce ai parcurs întreaga lec'ie, prive;te
din nou peste obiectivele lec'iei, ca s[ fii
sigur c[ po'i face ceea ce 'i se cere.
 STUDIUL CUVINTELOR

Sper[m c[ vei g[si util acest studiu al

cio;i dintre Neamuri ;i din evrei
cuvinte- lor de la ]nceputul fiec[rei lec'ii.
cre;tini.
Unele cuvinte pe care le cuno;ti deja sunt
folosite cu sens special ]n lec'ie. Altele, sunt
Evanghelie — veste bun[: ]nv['[turile lui Isus ;i
termeni teologici. Unele sunt cuvinte noi,
ale apostolilor: adev[rurile funda-
pentru mul'i dintre studen'i. Insist[m s[ cite;ti
mentale despre m=ntuire prin cre-
studiul cuvintelor ]nainte de a intra ]n dey-
din'a ]n Isus Cristos.
voltarea lec'iei. Dac[ e necesar, revino asupra
lui.
martir — persoan[ care alege mai degrab[
moartea dec=t renun'area la cre-
din'[: persoan[ condamnat[ la
moar- te pentru credin'a sa.

Mesia — Unsul. ‘n timpurile Vechiului Tes-

tament, profe'ii, preo'ii ;i regii
apostol — cineva care este trimis misionar.
erau un;i cu untdelemn
`Apostol~ este un cuvânt de
(untdelemnul le era turnat pe
origine greac[, iar `misionar~ este
cap) pentru a fi pu;i deoparte, ]n
de origine latin[: dar sensul
mod oficial, pentru Dumneyeu ;i
original al ambelor cuvinte este
lucrarea Sa. Profe'ii au scris despre
acela;i. Noi ne g=ndim la apostoli
un M=ntuitor care urma s[ vin[ ;i
ca la oameni r=ndui'i de
care va fi Profet, Preot ;i Rege.
Dumneyeu pentru o misiune
Dumneyeu ‘l va unge cu Du- hul
impor- tant[, persoane cu o mare
Sfânt, d=ndu/I autoritatea ;i pu-
putere ;i eficien'[ spiritual[, care
terea s[/…i ]ndeplineasc[ misiunea.
duc Evan- ghelia ]n locuri noi.
El va fi Mesia — Unsul — care
va aduce reyolvarea problemelor
credin'[ — ]ncredere: credin'[ ]n Dumneyeu,
lumii
religie sau lucruri spirituale: ceea
;i va stabili o ]mp[r['ie de pace
ce este creyut. Credin'a pe care
uni- versal[, dreptate ;i
apos- tolul Pavel a ap[rat/o mai ]
prosperitate.
nt=i a fost
`Mesia~ este cuv=ntul ebraic pentru
]nv['[tura Vechiului Testament
`Unsul~, iar `Cristos~ cel grec.
;i tradi'iile religioase ale evreilor.
C=nd spunem `Isus Cristos~, de
Mai t=ryiu, el a ap[rat credin'a
fapt noi ne referim la poyi'ia Sa
cre;tin[ de primejdia doctrinelor
oficial[ ca Cel pe care Dumneyeu
false.
L/a uns ca s[ fie Profet, Preot ;i
Rege.
fanatic — o persoan[ care este ]mpins[ dincolo
de ra'iune de sentimentele sale teologie — studiul naturii lui Dumneyeu ;i a ra-
sau credin'ele sale. Fanatismul lui
portului S[u cu omul ;i cu
Saul l/a f[cut s[/i persecute pe
Univer- sul: sistem de credin'e
cre;tini.
religioase. Preg[tirea teologic[ a
lui Saul era ]n Scripturile
funda- — oameni care cred c[ cuvintele Bibliei Vechiului Testament. Acestea
mentali;ti sunt inspirate de Dumneyeu ;i c[ ele
ne reveleay[ natura lui
trebuie creyute ;i trebuie tr[ite. Dumneyeu ;i ne dau o istorie a
Ei refuy[ s[ accepte orice ]
rela'iilor Sale cu omul ;i cu Uni-
nv['[tur[ care este ]n deyacord
versul, ]nainte de venirea lui Cris-
cu Biblia.
tos. Epistolele lui Pavel sunt o
pre- yentare clar[ a teologiei
Neamuri — persoane care nu sunt evrei. Biseri-
cre;tine.
cile Galatiei erau formate din credin-
 Preg[tirea 13
ap[r[torului

DEYVOLTAREA LECæIEI

Cu c=t ;tii mai multe despre autor, cu at=t ]i

Prin educa'ia sa, Saul a fost preg[tit s[
]n'elegi mai bine scrierile. De aceea, ]nainte de a devin[ doctor ]n Legea Iudaic[, ]nv['[tor religios
]ncepe s[ studiem Galateni ;i Romani, s[ ;i un lider religios influent al na'iunii sale. De fapt,
privim la omul care a scris aceste epistole — c=teva pasaje biblice ne fac s[ credem c[ Saul a
marele apostol Pavel. Cu c=t ;tii mai multe fost, probabil, mem- bru al Sinedriului —
despre caracteristicile consiliul suprem ;i autoritatea religioas[ ;i legal[
;i experien'ele sale, cu at=t vei ]n'elege mai clar cea mai ]nalt[ a na'iunii iudaice.
de ce a scris ceea ce a scris.
SIMBOLURI SAU EMBLEME
‘n ]ntreaga epistol[ c[tre Galateni, ]l vedem
pe Pavel ap[r=nd credin'a cre;tin[ de
iudaiyatori. ‘n Romani, vom studia preyentarea Legea
dinamic[ a Evan- gheliei pe care o face el. A'i
citit deja despre impor- tan'a acestor epistole. S[
vedem acum modul ]n care
l/a preg[tit Dumneyeu pe Pavel, prin educa'ie Legea Moyaic[ M=ntuirea ]n Cristos
;i experien'[, ca s[ le scrie. Sistemul juridic Evanghelie
al iudaismului Cre;tinism

AP“R“TOR AL CREDINæEI IUDAICE

Obiectivul 1. Arat[ modul ]n care preg[tirea cei mai mari ]nv['[tori ai acelei perioade —
;i experien'a ]n iudaism l/au ajutat pe Pavel s[ Gamaliel. Putem observa cum instruirea
se preg[teasc[ pentru proclamarea ;i ap[rarea complet[ ]n Scripturi l/a preg[tit s[ ]n'eleag[
Evangheliei. adev[rurile Evan- gheliei ;i apoi s[/i ]nve'e pe
al'ii. Dup[ ce Dumne- yeu i/a ar[tat c[ Isus a
Educa'ia fost Mesia, Cel promis ]n Scripturi, el a putut
s[¬L predice pe Cristos pe baya profe'iilor
Pavel, un t=n[r evreu de o inteligen'[ Vechiului Testament. Dumneyeu i/a ar[- tat
sclipitoare, din cetatea Tars, a c[p[tat o instruire rela'ia dintre Lege ;i Evanghelia m=ntuirii prin
complet[ ]n Scripturile Vechiului Testament. credin'a ]n Isus Cristos. Din acel moment,
C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament pentru prima Dumne- yeu a folosit mintea sclipitoare a lui
oar[, el este numit cu numele s[u evreiesc, Saul. Saul ;i educa'ia sa ]nalt[ pentru a r[sp=ndi
El ;i/a primit preg[tirea teologic[ la Ierusalim, Evanghelia, pentru a ap[ra credin'a ;i pentru a
sub ]ndrumarea unuia dintre formula doctrina cre;tin[
pe care o avem ast[yi ]n Noul Testament.

R“SPÂNDIREA EVANGHELIEI AP“RAREA CREDINæEI FORMULAREA DOCTRINEI

S[ facem acum c=teva exerci'ii pentru a/'i fixa

2 Cine l/a ]nv['at pe Pavel teologie?
]n memorie ceea ce ai citit. C=nd nu ;tii s[ r[spunyi,
]ntoarce/te la ceea ce ai citit ;i caut[ r[spunsul. ........................................................................................
Dup[ ce ai terminat sec'iunea, verific[/'i
3 ‘n ce ora; ;i/a primt educa'ia?
r[s- punsurile, compar=ndu/le cu cele date ]n
curs. ‘n timp ce lucreyi exerci'iile, acoper[ ........................................................................................
r[spunsurile din manual. Unele ]ntreb[ri sunt
asupra unor pasaje din Biblie. 4 Pavel spune c[ el a fost ]nv['at potrivit cu
Chiar dac[ ;tii deja r[spunsul, cite;te ........................................................................................
textul pentru lumina pe care o arunc[ acesta
asupra su- biectului. 5 Care este consiliul religios al c[rui
membru a fost probabil Pavel?

........................................................................................
1 Fapte 22.3. Care este numele ora;ului ;i al
6 Fapte 26.24. Ce a spus guvernatorul roman
pro- vinciei ]n care s/a n[scut Pavel?
Festus referitor la educa'ia ]nalt[ a lui Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
 7 Scrie/'i p[rerea despre importan'a pe ........................................................................................
care educa'ia bun[ a lui Pavel a avut/o ]n
lucrarea pe care i/a ]ncredin'at/o Dumneyeu. Ce
creyi despre importan'a studiilor tale pentru
lucrarea ]n care te cheam[ Dumneyeu?

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

EXPERIENæA

Obiectivul 2. Identific[ mai multe

caracteristici personale ale lui Pavel, ]n timp
ce predici sau ]i
]nve'i pe al'ii din Faptele Apostolilor ;i explic[
modul ]n care le/a folosit Dumneyeu ]n lucra-
rea lui Pavel.

Pavel a fost un ap[r[tor al credin'ei iudaice

]nainte de a fi ap[r[tor al credin'ei cre;tine. El
se refer[ la sine ca la un fariseu ]ntre farisei.
Aceasta
]nseamn[ c[ era unul dintre cei mai stric'i
membri ai sectei lor. Fariseii pot fi numi'i
fundamentali;tii acelor yile. Ei ap[rau adev[rul
Scripturii ]mpotriva doctrinelor false. Ei erau
foarte stric'i ]n respectarea tradi'iilor ;i regulilor
religiei iudaice ;i ]ncercau s[¬i oblige ;i pe al'i
evrei s[ le respecte. Ei ‘l criticau pe Isus ;i
voiau s[/L omoare, pentru c[ El vindeca oa-
meni ]n yiua Sabatului, yiua de odihn[.
Se pare c[ Saul nu a fost ]n Ierusalim ]n
timpul propov[duirii lui Isus. Probabil c[ ]n
timpul acelor ani el se afla ]n provincia sa
natal[, Cilicia. Totu;i, trebuie s[ se fi ]ntors la
Ierusalim la scurt[ vreme dup[ r[stignire,
deoarece ]l g[sim persecut=nd Bi- serica
cre;tin[ abia n[scut[.

8 ‘ntoarce foaia la harta Galatiei ;i a

Imperiului Roman, la pagina 8. Caut[ pe hart[
provincia Cilicia
;i cetatea Tarsus. Observ[ a;eyarea, raportat la
Gala- tia ;i la Ierusalim. Ce mare este situat[ la
sudul coastelor Ciliciei?
 Saul, ]n calitate de doctor ]n Lege ;i ........................................................................................
strict fari- seu, era hot[r=t s[ apere religia
Fapte 9.1-2.
iudaic[ ]mpotriva oric[rei ]nv['[turi false. El
era obi;nuit s[ ]nve'e ]n sinagogi ;i s[ pledeye ........................................................................................
contra saducheilor. (Ei erau liberalii acelor
yile, care nu credeau ]n spirite, ]n ........................................................................................
]ngeri, sau ]n ]nvierea trupului.) ........................................................................................
C=nd ]l ]nt=lnim ]n Noul Testament
pentru prima oar[ pe Saul din Tars, el nu ........................................................................................
poart[ doar o discu'ie ]n contradictoriu
despre religie. El face parte dintr/un grup
de farisei fanatici, care au decis s[ ;tearg[
urmele Evangheliei lui Isus Cristos. Isus, Fiul
lui Dumneyeu? Pentru Saul, o asemenea ]nv[-
'[tur[ este blasfemie — ;i blasfemiatorii
trebuia omor='i! De aceea el crede c[ face
voia lui Dumne- yeu c=nd ]ncearc[ s[
distrug[ Biserica cre;tin[.

9 S[ revenim acum la Faptele Apostolilor.

Aceas- t[ carte a fost scris[ de Luca, un
medic, unul dintre colaboratorii lui Pavel.
Cite;te fiecare dintre pasa- jele de mai jos.
Al[turat fiec[rei trimiteri, noteay[ cuvinte
din text care ]l descriu pe Saul, sau orice
idee pe care 'i/o d[ textul despre tr[s[turile
lui de caracter. Am s[ te ajut la primele,
l[s=ndu/te s[ le faci tu pe celelalte. Cred c[ vei
g[si interesant modul acesta de a studia
Biblia. Cite;te toate pasajele. Dac[ dore;ti, po'i
ad[uga observa'iile f[cute de mine.

Fapte 7.54-60. T=n[r. Unul dintre conduc[torii

pre- yen'i la ]mpro;carea cu pietre a lui …
tefan.

.......................................................................................
.

.......................................................................................
.
Fapte 8.1. Consimte la condamnarea la moarte a
lui
…tefan. Trebuie s[ fi avut o oarecare
autoritate prin- tre conduc[torii religio;i.
Probabil s[ fi votat pen- tru moartea lui …
tefan.

.......................................................................................
.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Fapte 8.3-4. Face pr[p[d ]n Biseric[. Conduce o
pri- goan[ nemiloas[. Meticulos. Hot[r=t.

.......................................................................................
.
 Acum po'i ]n'elege de ce ]l numim uneori
....educat ....incult ....inteligent
pe Saul `apostol al Legii~. El a fost trimis cu o
....ateu ....religios ....saducheu
misiune
special[ ]ntr/o 'ar[ str[in[. Prin ]ntemni'area ....dintre Neamuri.....fariseu ....cre;tin
cre;ti-
nilor din Damasc, el se a;tepta s[ opreasc[ ....evreu ....lene; ....energic
r[sp=n- direa ]nv['[turilor lor. El urma s[/i ....]ndr[yne' ....timid ....violent
apere pe evreii din Damasc de ceea ce el ....iubitor ....bun ....strict
considera a fi ereyie. ....misionar ....des[v=r;it ....hot[r=t
....eretic ....sincer ....influent
....dedicat ....independent ....]n organiya'ie
....indiferent fa'[ ....yelos pentru
de Lege Lege

10 Cite;te Fapte 22.1-5. Aceasta nu pare deloc

o
preg[tire ]n a deveni ap[r[tor al credin'ei 12 Tu l/ai fi ales pe Pavel s[ devin[ un
cre;tine. Metodele sale sunt completamente fondator de biserici cre;tine ;i apostol al lui
gre;ite. Violen'a Cristos? Revino la exerci'iul 11 ;i pune un P — ]
;i for'a nu sunt metodele lui Dumneyeu de a/ nsemn=nd `preg[- tire~ — ]n dreptul
…i ap[ra adev[rul. Totu;i, nu 'i se pare c[ caracteristicilor lui Pavel care l¬au preg[tit ]ntr¬un
Dumneyeu folosea chiar suferin'ele cre;tinilor mod oarecare pentru partea sa ]n planul lui
ca s[/i arate lui Saul realitatea preyen'ei Sale ]n Dumneyeu.
ei?
13 Cuno;ti pe cineva care s[ fi fost du;man al
........................................................................................
lui Cristos ]nainte de convertire? Dac[ este
........................................................................................ posibil, stai de vorb[ cu el despre convertirea
lui. ‘n ce mod ]l ajut[ experien'a anterioar[ s[ ]
........................................................................................ n'eleag[ ;i s[ r[spun- d[ opoyi'iei? Ce l/a
Cum l/a preg[tit pe Pavel experien'a de condus la convertire?
persecutor pentru persecu'ia pe care el ]nsu;i
........................................................................................
avea s[ o sufere?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ F[ o list[ cu numele du;manilor Evangheliei,

fie indiviyi, fie grupuri, pentru care ]'i propui s[
........................................................................................ te rogi.

11 Pune un X ]n dreptul cuvintelor care ]l ........................................................................................

descriu pe Saul din Tars. ........................................................................................

CONVERTIREA LA CRISTOS

Obiectivul 3. Identific[ ]n Faptele Apostolilor
influen'ele care au condus la convertirea lui
Pavel ;i evalueay[ importan'a unor asemenea
influen'e asupra du;manilor lui Cristos de
ast[yi.
promi- siunile ;i profe'iile din Scripturi trebuia s[ se
]mpli- neasc[. Saul a;tepta ca Mesia — Unsul,
Cristosul — s[ apar[ ca un mare lider politic ;i s[
stabileasc[ ]n

M[rturia personal[ a lui Pavel despre

con- vertirea sa este una dintre cele mai
puternice doveyi despre adev[rul Evangheliei.
Oriunde mergea, el povestea cum a cunoscut c[
Isus (pe care ‘l ur=se ;i ‘l persecutase) este Fiul
lui Dumneyeu ;i M=ntui- torul lumii.
Saul a;tepta venirea unui M=ntuitor —
Ierusalim o ]mp[r['ie teocratic[ a drept['ii, ;i
aceas- t[ ]mp[r['ie s[ domine ]ntreaga lume.
Isus, care vorbea despre o ]mp[r['ie spiritual[,
nu Se potrivea cu imaginea lui Saul despre
Mesia. Totu;i, El pretindea c[ este Fiul lui
Dumneyeu, M=ntuitorul, Mesia. Aceasta era
Evanghelia, vestea bun[ pe care urma;ii S[i
continuau s[ o predice cu mare putere. Saul
a refuyat s[ accepte faptul c[ Isus este
Mesia. De fapt, el lupta ]mpotriva lui Isus
‘nsu;i. Saul cre- dea c[ face voia lui
Dumneyeu, dar el lupta ]mpo- triva lui
Dumneyeu.

Influen'e care au dus la convertire

S[ privim la c=teva dintre influen'ele

care au dus la convertirea lui Saul. Cite;te
pasajele indicate
din Faptele Apostolilor ;i apoi r[spunde la ] la picioarele lui Saul, ]n
ntreb[ri.

14 Fapte 5.12-39. Ce au vrut membrii

Consiliului iudaic s[ le fac[ apostolilor?

........................................................................................
Cine i/a avertiyat s[ nu o fac[?

........................................................................................
Care era rela'ia sa cu Saul?

........................................................................................
El i/a avertiyat c[ dac[ ]i persecut[ pe apostoli,
s/ar putea

........................................................................................

........................................................................................
15 Fapte 6.7. `Veneau la credin'[~ ]nseamn[ c[
ei credeau Evanghelia, accept=ndu¬L pe Isus ca
M=n- tuitor ;i urm=ndu/L. Cine `veneau la
credin'[~?

........................................................................................
Convertirea unui mare num[r de lideri religio;i
tre- buie s[ fi afectat profund via'a lui Saul,
chiar dac[ l/a ]mpins pe moment la lupt[ ]
mpotriva doctrinei cre;tine.

16 Fapte 6.8. Observi aici ceva ce ar fi putut

s[/l fac[ pe Saul s[ se g=ndeassc[ la adev[rul
Evanghe- liei pe care o predica …tefan?

........................................................................................
17 Fapte 6.9-10. Mai t=ryiu, ]n ]ntreaga sa
propov[- duire, ]l g[sim pe Pavel preyent=nd
Evanghelia ]n sinagogi ;i discut=nd cu oamenii
care se duseser[ acolo ca s[ se ]nchine sau ca s[
studieye Scripturile. Cine ]nv['a ]n sinagoga
liber'ilor (sclavi elibera'i) c[ Isus este
Cristosul?

........................................................................................
Observi ceva semnificativ despre unul dintre
locu- rile de unde proveneau unii dintre oamenii
care nu s/au putut ]mpotrivi ]n'elepciunii ;i
duhului lui
…tefan? Explic[/'i r[spunsul.

........................................................................................

........................................................................................
Nu ni se spune c[ Saul ar fi fost unul
dintre ace;ti oameni care au discutat cu …
tefan ;i nu au putut r[spunde argumentelor sale,
dar este posibil ca Saul s[ fi fost printre ei. Ei
sunt aceia care au angajat ni;te martori mincino;i
]mpotriva lui …tefan. Martorii ;i/au l[sat hainele
timp ce ]l ]mpro;cau cu pietre pe …tefan, ca ;i
cum Saul ar fi fost ]ns[rcinat cu execu'ia sau
ca ;i cum ei ar fi lucrat pentru el.

18 Fapte 6.11-15. De ce i/a impresionat fapta

lui
…tefan a;a de puternic pe Saul ;i pe membrii
consi- liului care ]l judeca?

.......................................................................................
.

.......................................................................................
. 20 Fapte 7.55-56. Ce a v[yut …tefan?
19 Fapte 7.51-54. Cum creyi c[ l/a
impresionat pre- dica lui …tefan pe Saul? ........................................................................................
Apogeul predicii l/a ]nfuriat. Creyi c[ s/a ]
........................................................................................
nfuriat pentru c[ ]n inima sa el ;tia c[ ceea ce
spune …tefan este adev[rat? Biblia spune c[ ........................................................................................
`]i t[ia la inim[~. Consideri predica lui …tefan
ca una dintre influen'ele care au dus la
convertirea lui Saul? Compar[, ]n cuvintele
tale, efectele ei cu cele ale E- vangheliei
predicate ast[yi.

.......................................................................................
.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

O alt[ traducere spune `scr=;neau din din'i

cu furie~. ‘n loc s[ se poc[iasc[, ei l/au ]
mpro;cat pe
…tefan cu pietre ;i l/au omor=t.
 A sta la dreapta unui conduc[tor era o
supun[. Dac[ face a;a, va mai primi alte ]
poyi'ie de cinste ;i de autoritate. Creyi c[ Saul
mpun- s[turi de 'epu;, mai tari. La ce ]
a putut s[ uite viyiunea lui …tefan? Dac[ Isus
mpuns[turi de 'epu; la care Saul a dat cu
era cu adev[rat
piciorul creyi c[ S/a referit Isus?
]n Cer, la dreapta lui Dumneyeu, ]nseamn[ c[ El
era Mesia+ preten'iile Sale de a fi Fiul lui ........................................................................................
Dumneyeu ;i
]nv['[turile Sale erau adev[rate. Dac[ e a;a, ........................................................................................
Saul lupta ]mpotriva lui Dumneyeu: exact a;a
........................................................................................
spusese Gamaliel.
24 La urma urmei, ce l/a schimbat complet pe
21 Fapte 7.59-60. Dac[ tu ai fi fost ]n locul lui Saul
Saul, — pierderea unei dispute teologice sau
;tiind c[ …tefan era nevinovat, cum te/ar fi revela'ia personal[ a lui Cristos?
afectat aceste ultime cuvinte ale primului martir
........................................................................................
cre;tin? Te/ar fi mustrat con;tiin'a? Te/ar fi
ajutat ele s[/'i dai seama de realitatea preyen'ei 25 Scrie pe scurt tot ceea ce observi despre Pavel
lui Dumneyeu ]n ;i tr[s[turile lui caracteristice ]n urm[toarele
…tefan? Ar fi devenit ele un model pentru tine, verse- te. Compar[ apoi cu r[spunsurile date
dac[ mai t=ryiu ar fi trebuit s[ fii ;i tu ]mpro;cat pentru aceas- t[ sec'iune. Nu vor fi acelea;i, dar
cu pietre, pentru Numele lui Isus? Mul'i cre;tini te vei delecta s[ studieyi Biblia ]n acest mod, ;i
de ayi sufer[ de dragul lui Isus Cristos. S[ ne studiul acestui pasaj
rug[m pentru ei acum, ca atitudinea lor s[/i ]'i va da o bay[ puternic[ pentru lec'iile
conduc[ pe persecutori la Domnul! urm[toare. Deschide la Fapte 9.

........................................................................................
9.3-5 ...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
22 Matei 5.44. Am vrea s[ mai observ[m o
influ- en'[ care l/a condus pe Saul la Cristos. Ce 9.6 ..................................................................................
i/a ]nv['at Isus pe urma;ii S[i s[ le fac[ celor ce/i ........................................................................................
persecut[?
9.9-12 ................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
C=nd Saul a devenit conduc[torul prigonitorilor
Bisericii, el a devenit ;i 'inta rug[ciunilor 9.13-14 ..............................................................................
cre;tinilor.
…i Dumneyeu r[spunde la rug[ciune! 9.15 ..................................................................................
........................................................................................
Convertirea
9.16 ..................................................................................
‘n Faptele Apostolilor sunt trei relat[ri
........................................................................................
despre convertirea lui Saul. ‘ntr¬una din ele ne
sunt date ni;te detalii care nu sunt men'ionate ] 9.17-18 ..............................................................................
n celelalte. Cite;te Fapte 9.1-19.
........................................................................................
23 Fapte 9.5. `A da cu piciorul ]ntr/un 'epu;~ ........................................................................................
se refer[ la un animal de povar[, la un bou
care nu vrea s[ mearg[ acolo unde ]l conduce ........................................................................................
st[p=nul. C=nd st[p=nul ]l ]n'eap[ u;or cu un
'epu;, cu un b[' ascu'it, boul acesta d[ cu
piciorul ]n loc s[ se

APOSTOL AL LUI CRISTOS

Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai bine caracterul Primele experien'e misionare

;i lucrarea lui Pavel ;i s[/i ]n'elegi mai bine
scrie- rile. Imediat dup[ convertirea sa, Saul a ]nceput s[ pre-
dice c[ Isus este Mesia — M=ntuitorul —
;i c[ singura cale de a fi m=ntuit de p[cate
este credin'a
]n Isus.
Chiar de la ]nceput a ]nt=mpinat ]
mpotrivire ;i persecu'ie, dar a putut s[/;i
continue m[rturisirea, deoarece ;tia c[ Isus l/a
ales pentru o misiune spe- cial[.
26 Fapte 9.15. Unde urma Isus s[/l trimit[ pe
Biblia nu ne relateay[ nimic despre anii pe care
Saul ca martor al S[u?
i/a petrecut Saul din Tars, dup[ convertirea sa.
........................................................................................ Unii cred c[ el a predicat Evanghelia ]n Cilicia ;i,
proba- bil, ]n partea de nord a provinciei
........................................................................................ Galatia, dar nu avem nici o relatare direct[.
27 S[ mai observ[m c=teva lucruri despre modul Urm[toarea ocayie cu care apare Saul este
]n care a intrat Saul ]n lucrarea de tri- miterea lui Barnaba ca misionar ]n Antiohia
propov[duire. Vei studia importan'a acestor Siriei, din partea Bisericii din Ierusalim. Barnaba
observa'ii c=nd vei studia lec'ia 2. se duce la Tars ca s[/l ]nt=lneasc[ pe Saul ;i s[/l
ia ca ajutor
]n Biserica din Antiohia.
9.19 ................................................................................. Din acel moment vedem cum se deyvolt[
9.20 ................................................................................... lu- crarea de propov[duire a lui Saul,
c[l[toriile sale misionare ;i epistolele sale. Ce
......................................................................................... mare apostol a fost el! Sunt sigur c[ de acum ]
ncolo, c=nd ]i vei citi epistolele, te vei sim'i
.........................................................................................
mai familiar cu el ;i/i vei ]n- 'elege mai bine
......................................................................................... mesajul.

9.21 ................................................................................... 28 Noteay[ acum, ]n cuvintele tale, principalele

9.22 ................................................................................... lu- cruri din experien'a lui Pavel care l/au
preg[tit s[
......................................................................................... ]n'eleag[ problemele bisericilor ;i s[ scrie ]n
ap[- rarea Evangheliei.
.........................................................................................
........................................................................................
9.23-25 ..............................................................................
.......................................................................................................................................... ........................................................................................
........................................................................................
9.26-27 ..............................................................................
........................................................................................
.........................................................................................
29 Creyi tu c[ Dumneyeu ne conduce vie'ile
......................................................................................... ;i ast[yi ca s[ ne dea experien'e practice de care
avem nevoie ca preg[tire pentru lucrarea pe care
.........................................................................................
vrea s[ o facem? Dac[ e;ti de acord, d[ un
......................................................................................... exemplu.

9.28-29 .............................................................................. ........................................................................................

......................................................................................... ........................................................................................
......................................................................................... ........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
.
 Preyentarea lui Pavel ]n Galateni
........................................................................................
Acum e;ti preg[tit ca s[ cite;ti scrisoarea lui
Pavel c[tre Galateni. Dac[ ai o versiune ]n ........................................................................................
limbaj modern, o po'i folosi. Aceast[ citire te ........................................................................................
va ajuta s[ experimenteyi impactul cu
personalitatea ;i m[rtu- ria personal[ a lui Pavel. ........................................................................................
Imagineay[/'i c[ te¬ai con- vertit la ........................................................................................
propov[duirea lui Pavel ]n Galatia. El a fost de
mai multe ori ]n casa ta ca s[ te ]nve'e — pe ........................................................................................
tine, familia ta, vecinii t[i — Evanghelia. ........................................................................................
Acum, tu ;i grupul de credincio;i care se
adun[ ........................................................................................
]n casa ta nu ;ti'i dac[ s[/i urma'i pe iudaiyatori ........................................................................................
sau s[ r[m=ne'i ]n ]nv['[tura pe care v/a dat/o
Pa- vel. Chiar cu o yi ]nainte ca ni;te iudaiyatori ........................................................................................
s[ viyi- teye adunarea voastr[, prime;ti o ........................................................................................
scrisoare de la Pavel — o scrisoare
adresat[ Bisericii din Galatia! ‘ncepe acum s/o ........................................................................................
cite;ti ca s[ veyi dac[ ]l po'i auyi pe Pavel ........................................................................................
vorbindu/'i.
........................................................................................
Noteay[ impresiile deosebite pe care 'i le
faci despre Pavel, din lectura acestei scrisori
c[tre Gala- teni.

Verific[/'i r[spunsurile
Compar[/'i r[spunsurile cu cele date mai religio;i din diferite '[ri. El urma s[ scrie 13
jos. Marcheay[¬le cu X pe cele la care ai (sau 14, dac[ i/am atribui Epistola c[tre
r[spuns gre;it, pentru a le revedea ]nainte de Evrei) dintre cele 27 de c[r'i ale Noului
test. Testament. Dumneyeu a folosit educa'ia lui.

1 Tars, ]n Cilicia.

2 Gamaliel.

3 ‘n Ierusalim.

4 Legea p[rin'ilor (str[bunilor). Formularea

poa- te s[ fie diferit[, ]n func'ie de traducere
— Fapte 22.3.

5 Sanhedrinul.

6 ‘nv['[tura ta cea mult[ te face s[ dai ]n

nebunie.

7 R[spunsul t[u. El cuno;tea Vechiul

Testament. El cuno;tea profe'iile despre
Mesia ;i putea s[ arate cum le/a ]mplinit
Isus. Era bine preg[tit
]n logic[ ;i literatur[. Acestea l/au ajutat at=t ]
n scriere, c=t ;i ]n predicare. El avea
credin'[ absolut[ ]n Scripturi ;i insista ca
orice doctrin[ s[ fie conformat[ acestora.
Pavel avea s[ le pre- yinte Evanghelia
guvernatorilor, regilor ;i con- duc[torilor
 8 Marea Mediteran[.

9 Fapte 9.1. Sufla amenin'are ;i ucidere.

Violent, dur ;i plin de m=nie.
Fapte 9.1-2. Fanatic. Hot[r=t s[ distrug[
cre;ti- nismul. Om de ac'iune. Lucreay[ ]n
cadrul unei organiya'ii. Crede c[ este ]
ndrept['it ]n ac'iunile sale. Gata s[ mearg[
]n misiune ]ntr/o 'ar[ str[- in[. Crede ]n ]
ndeplinirea proiectelor.

10 R[spunsul t[u. Crede c[ da. El putea s[ ]

n'e- leag[ mai bine atitudinea
persecutorilor ;i, pro- babil, putea s[
accepte suferin'a cu mai mult[ r[bdare.

11 Educat, inteligent, religios, fariseu, evreu,

ener- gic, ]ndr[yne', violent, strict,
misionar, des[- v=r;it, hot[r=t, sincer,
influent, dedicat, ]n orga- niya'ie, yelos
pentru Lege.

12 Toate caracteristicile sale par s[ fi fost o

parte din preg[tirea sa. Dumneyeu a
trebuit s[ supu- n[ temperamentul s[u
violent ca s[/l foloseasc[
]n promptitudinea ap[r[rii Evangheliei,
chiar cu pre'ul vie'ii.

13 R[spunsul t[u.

14 S[ ]i omoare. Gamaliel. ‘nv['[torul s[u.. lup-

ta'i ]mpotriva lui Dumneyeu.

15 O mare mul'ime de preo'i.

16 …tefan f[cea minuni ;i semne
mari. 17 …tefan.
18 Fa'a lui era ca a unui ]nger.
19 R[spunsul t[u.
Eu cred c[ Dumneyeu a folosit predica lui
…tefan ca s[/l conving[ pe Saul de p[cat.
El a reac'ionat la fel ca mul'i oameni de
ast[yi, atunci c=nd sunt dovedi'i vinova'i, la
auyirea Evangheliei. El s/a ]nfuriat pe
predicator ]n loc s[/;i m[rturiseasc[ vina.
20 Fiul Omului (Isus), st=nd ]n Ceruri, la
dreapta lui Dumneyeu.
21 R[spunsurile tale au fost, probabil, `da~.
22 Roag[/te pentru ei.
23 R[spunsul t[u.
24 O revela'ie personal[ a lui Cristos.
25 9.3-5. Este obiectul unei revela'ii personale a
lui Cristos. Accept[ supranaturalul chiar ]
nainte de a/l ]n'elege. Recunoa;te autoritatea
mai ]nalt[
— `Doamne~.
9.6. Gata s[ accepte adev[rul ;i s[ ac'ioneye
pe baya lui, chiar dac[ acesta implic[ o
schimbare complet[. Pune voia lui
Dumneyeu mai presus de orice. Convertit.
Om de ac'iune, dinamic, gata s[ lucreye
pentru Isus.
9.9-12 Poste;te ;i se roag[. Dumneyeu ]i
vor- be;te prin vedenii.
9.13-14. Fusese foarte temut ca prigonitor.
9.15. Vas ales de Domnul ca s[ duc[
Numele S[u la Neamuri, la ]mp[ra'i ;i la
evrei.
9.16. A suferi pentru Isus — se
a;tepta la aceasta. 9.17-18. Acceptat ca frate
cre;tin. ‘;i recap[t[ vederea ;i este umplut de
Duhul Sfânt (putem
presupune aceasta) atunci c=nd Anania ];i
pune m=inile peste el. Boteyat — m[rturie
public[ a noii sale credin'e.
26 ‘naintea Neamurilor, a ]mp[ra'ilor ;i a
copiilor lui Israel.
27 9.19. A stat ]mpreun[ cu ucenicii pe care
pornise s[/i aresteye.
9.20. Imediat ]ncepe s[ predice ]n sinagogi
c[ Isus este Fiul lui Dumneyeu — acela;i
lucru pentru care …tefan fusese omor=t.
Curajos.
9.21.Convertirea sa ;i mesajul pe care ]l
predi- ca i/a uimit pe to'i.
9.22. Se ]nt[rea ]n Domnul ;i ]n
propov[duire. ‘i ]nfrunta pe iudei, dovedind
c[ Isus este Cris- tosul. Acum folose;te
logica, ra'ionamentul, disputele teologice ]n
locul for'ei. Metod[ a vii- toarei
propov[duiri.
9.23-25. A st=rnit du;m[nia iudeilor prin
me- sajul s[u. Ei au complotat ca s[/l
omoare. Dum- neyeu l/a iyb[vit. Model
pentru viitoarea pro- pov[duire.
9.26-27. Curajos. Merge la Ierusalim, centrul
persecu'iei. Merge la ucenici. Persecu'ia nu
l/a
]mpiedicat s[ stea al[turi de Cristos ;i de
Bise- ric[. Sinceritatea lui este pus[ la ]
ndoial[. Bar- naba li¬l preyint[ apostolilor ;i
le spune despre propov[duirea lui plin[ de
]ndr[yneal[. Ac- ceptat de c[tre lideri.
9.28-29. Apreciay[ p[rt[;ia. Lucreay[ ]
mpreun[ cu ceilal'i.Vorbe;te cu ]ndr[yneal[
pentru Cris- tos. Dispute cu evreii greci.
Via'a ]i este ame- nin'at[. Fra'ii ]l trimit la
Tars.
28 R[spusul t[u include probabil preg[tirea sa
re- ligioas[, educa'ia bun[, via'a ca lider
religios
]n iudaism, convertirea ;i ]ns[rcinarea sa
cu propov[duirea ]ntre Neamuri, lucrarea sa
mi- sionar[.
29 R[spunsul t[u.
 SUGESTII PENTRU PREDARE

Aceste sugestii sunt concepute av=nd ]n

2. Folose;te mijloacele viyuale de care dispui pen-
vedere c=teva 'eluri+
tru a ilustra via'a lui Pavel+ filme,
diapoyitive, fotografii, material de la ;coala
Majoritatea studen'ilor vor avea
duminical[.
oportunitatea s[ conduc[ un grup de studiu
biblic, fie ]n timp ce studiay[ acest curs, fie
3. Cere¬le unor studen'i s[ studieye c=te ceva
dup[ aceea. Ei pot folosi aceste sugestii
din- tre lecturile suplimentare ;i apoi s[ le
pentru lec'ia la care sunt date, sau le pot
preyinte
adapta pentru orice alt[ lec'ie.
]ntregii clase.
Cei care predau acest curs ]ntr/o ;coal[
4. Cere¬le studen'ilor s[ preyinte printr/o
biblic[, o biseric[ sau un grup de studiu,
scenet[ c=teva episoade din via'a lui Pavel,
pot alege su- gestiile cele mai adecvate
inclusiv convertirea lui. Adaug[ o scen[
condi'iilor ]n care lucreay[.
imaginar[, ]n care Pavel discut[ cu Luca
despre modul ]n care l/a preg[tit Dumneyeu
Aceste sugestii le ofer[ studen'ilor ;i
pentru lucrarea pe care o are de f[cut.
profeso- rilor idei noi pentru studiu sau
pentru o predare mai eficient[.
5. Discut[ influen'ele care l/au condus pe Saul
la convertire ;i importan'a unor asemenea
Dac[ predai acest curs sau una dintre lec'ii,
influ- en'e ]n c=;tigarea oamenilor pentru
nu uita c[ sugestiile nu sunt un plan de lec'ie
Cristos, ast[yi.
sau un program care trebuie urmat. Ele sunt
doar sugestii, dintre care po'i s[ le alegi pe cele
6. Dac[ vreunul dintre studen'i a fost cu
mai potrivite pen- tru clasa ta.
adev[rat du;man al Evangheliei, roag[/l
s[ depun[ o m[rturie despre modul ]n care
‘n majoritatea ;colilor, pentru fiecare lec'ie
a fost adus la Cristos.
se aloc[ dou[ sau trei ore. Nu ]ncerca s[ aplici
toate sugestiile ]ntr/o singur[ or[.
7. Cere¬i cuiva s[ se informeye cu privire la
religia iudaic[ ;i s[¬i preyinte clasei un
Chiar dac[ nu ai de g=nd s[ predai lec'ia,
referat despre educa'ia copiilor ;i preg[tirea
cred c[ vei citi cu pl[cere sugestiile. S/ar putea
necesar[ pentru a deveni rabin. Ai putea
s[ le folo- se;ti odat[.
invita un rabin evreu sau un prieten evreu
ca s[ fac[ aceast[ preyen- tare.
1. Aloc[ timp ]n care s[¬i dai clasei tale un
start bun. O atmosfer[ prietenoas[ ]i va face
8. Discut[ cu studen'ii despre importan'a
pe stu- den'i s[ se simt[ mai liberi s[ pun[ ]
educa- 'iei ;i experien'ei practice ca
ntreb[ri ;i s[ discute lec'ia. Reyerv[/'i timp
preg[tire pentru lucrarea pe care o are
pentru a cu- noa;te clasa. Asigur[/te c[
Dumneyeu pentru fiecare.
fiecare a ]n'eles cum trebuie s[ foloseasc[
ghidul de studiu. Poate va fi nevoie ca
9. Cere¬le studen'ilor s[/;i ]mp[rt[;easc[
studen'ii s[ se ajute ]ntre ei p=n[ c=nd to'i
reyulta- tele studiului lor cu privire la
vor ]n'elege sistemul. Discut[ con'inu- tul
personalitatea lui Pavel ;i impresiile lor
cursului ;i clarific[ obiectivele pe care urm[-
despre aceast[ metod[ de studiu biblic.
re;ti s[ le atingi. R[spunde atent la toate ]
ntre- b[rile pe care le au studen'ii cu
10. Ruga'i/v[ ]mpreun[ pentru du;manii
privire la lec'ie sau la curs.
Evanghe- liei cunoscu'i, ca Dumneyeu s[
fac[ din ei ap[- r[tori ai credin'ei, oriunde
este nevoie de ei.
22 Galateni ;i

alb

PLANUL LECæIEI
Ap[rarea credin'ei era necesar[
Criya din Galatia
Galatenii
Criya
Responsabilitatea lui Pavel
Criya din cre;tinism
Perioada de tranyi'ie
Conflictul cu iudaiyatorii
Criyele de ast[yi
Forma ap[r[rii
Ap[rarea ]n scris
Deyvoltarea ap[r[rii
Studiul t[u asupra ap[r[rii
OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[ fi
atins urm[toarele obiective+
1. S[ po'i ar[ta importan'a scrisorii lui Pavel
c[tre Galateni ]n abordarea criyei
legalismului.
2. S[ folose;ti harta ;i tabloul cronologic pentru
a explica cine erau galatenii ;i perioada
scrierii acestei epistole, potrivit cu teoria
Galatiei de sud.
3. S[ explici cine erau iudaiyatorii ;i criya pe
care au produs¬o ei ]n bisericile Galatiei.
4. S[ ]n'elegi mai profund responsabilitatea
lucr[- torilor cre;tini de a¬i ]nv['a pe al'ii
Evanghelia curat[ a lui Isus Cristos ;i de a
ap[ra Biserica de erori.
5. S[ descrii perioada de tranyi'ie ]n Biserica
pri- mar[.
6. S[ cuno;ti fermitatea cu care conduc[torii
Bi- sericii primare au sus'inut libertatea
cre;tin[.
23
Lec'ia 2
Preg[tirea ap[r[rii
7. S[ compari criya din Galatia cu criye
similare cu care se confrunt[ bisericile de
ast[yi.
8. S[ ar['i modul ]n care epistolele erau
folosite pe vremea lui Pavel.
9. S[ folose;ti un plan al epistolei c[tre Galateni
;i s[ redai, din memorie, cele cinci mari
divi- yiuni.
10. S[ explici modul ]n care a;tep'i ca acest
curs s[ te ajute ;i s[ preyin'i propriile tale
obiective pentru acest curs.
11. S[ ]n'elegi mai bine Galateni, pe m[sur[ ce
cit- e;ti, ]n lumina scopului cu care a fost
scris[ epistola.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te deyvoltarea lec'iei, sec'iune dup[
sec'iu- ne. Noteay[ r[spunsurile la ]ntreb[rile
de stu- diu ale fiec[rei sec'iuni, uit=ndu-te
din nou, dac[ este nevoie, la ceea ce ai
citit. Dup[ ce ai terminat o sec'iune,
verific[¬'i r[spunsurile.
4. Studiay[ tabloul cronologic al vie'ii apostolului
Pavel atunci c=nd 'i se cere ]n lec'ie.
5. Cite;te complet Epistola c[tre Galateni,
atunci c=nd 'i se cere ]n cadrul lec'iei.
6. Dup[ ce ai parcurs lec'ia, recapituleay[ obiec-
tivele, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins.
7. Recapituleay[ lec'iile 1 ;i 2 ]n vederea testului
1.
8. Dac[ studieyi independent, completeay[ tes-
tul 1, potrivit instruc'iunilor, ;i expediay[¬i¬l
instructorului, pentru notare.
24 Galateni ;i
Romani

STUDIUL CUVINTELOR

cronologie — tablou sau list[ care con'ine
datele
evenimentelor ]n ordinea ]n care
au avut loc. Aceast[ ordine este
numit[
`succesiune cronologic[~.
Cronolo- gia pe care o vei studia
]n aceast[ lec'ie cuprinde
c[l[toriile misiona- re ale lui Pavel
;i datele la care a scris epistolele.
Trebuie remarcat c[ da- tele exacte
pentru aceste evenimen- te nu
sunt cunoscute.
criy[ — moment crucial ]n deyvoltarea
unei
institu'ii sau ]n via'a unei
persoane. Vorbim despre criy[ ]
ntr¬o boal[ ca despre un punct
de cotitur[ spre via'[ sau
moarte. Conflictul dintre
Evanghelia credin'ei pe care o
pre- dica Pavel ;i ]nv['[turile
iudaiyato- rilor a produs o criy[ ]
n bisericile Galatiei.
justificare — a fi eliberat de vinov['ia p[catului
;i de pedeaps[ ;i a primi ]
ndrept[- 'irea lui Dumneyeu.
Vom avea o de- fini'ie complet[ ]
ntr¬o lec'ie viitoa- re. Pavel le¬a
scris aceast[ scrisoare galatenilor
ca s[ ]i asigure c[ justifi- carea
este prin credin'a ]n Cristos.
Iudaiyatorii ]nv['au c[
justificarea este prin credin'a ]n
Cristos ;i, ]n plus, prin respectarea
Legii iudaice.
proyelit — convertit de la o religie la alta. ‘n
timpurile Noului Testament,
iudeii i¬au c=;tigat pe mul'i
dintre Nea- muri, care au trecut
de la ]nchinarea la idoli la ]
nchinarea ]naintea singu- rului
Dumneyeu adev[rat. Ace;ti
proyeli'i deveneau iudei.
ereyie — credin'[ sau opinie contrar[ doctri-
nelor stabilite ale unei biserici
sau ale unui sistem religios.

a te iudaiya — a te conforma regulii iudaice, Legea — codul de legi pe care Dumneyeu i l¬a
obice- dat lui Moise, numit ;i Legea
iurilor ;i ideilor, sau a¬i face pe Moya- ic[. Acest termen este
al'ii s[ se conformeye lor. folosit de ase- menea pentru ]
Iudaiyatorii despre care studiem ] ntregul sistem de precepte
n Galateni erau evrei cre;tini care religioase iudaice. Scriem acest
]ncercau s[-i fac[ pe cre;tinii cuv=nt cu majuscul[ `Legea~,
dintre Neamuri s[ de- ]n cadrul acestui curs, pentru a
vin[ iudei ;i s[ urmeye o distinge de legile guvernamentale
ritualurile religioase ale ]n general.
iudaismului (adic[ ale evreilor).
legalism — insisten'a asupra respect[rii unor
etnic — rasial, av=nd de¬a face cu anumite reguli (sau a Legii)
diferitele pentru a fi m=ntuit sau pentru a
rase de oameni, cu caracteristicile r[m=ne
;i obiceiurile lor. Din punct de ]ntr¬o rela'ie bun[ cu Dumneyeu.
vedere etnic, galatenii erau
descenden'ii ga- lilor, de la care
;i¬au primit numele.
 DEYVOLTAREA LECæIEI
Ap[rarea credin'ei era
neccesar[
CRIYA DIN GALATIA
Obiectivul 1. Arat[ importan'a scrisorii lui Pavel
c[tre Galateni ]n abordarea criyei legalismului.
prim[ diviyiune a lec'iei te va ajuta s[
Este oare important ceea ce creyi? ]n'elegi mai bine problema, a;a ]nc=t s[ realiyeyi
Apostolul Pavel credea c[ este. De c=nd s¬a primul obiectiv.
convertit la Cris- tos, el a ]nceput s[ ]nve'e ;i s[
predice vestea bun[ c[ Fiul lui Dumneyeu a
murit pentru p[catele noastre ;i apoi a ]nviat
ca s[ ne dea via'[ ve;nic[
]mpreun[ cu El. El a ]nv['at c[ putem fi
m=ntui'i de p[cate ;i putem tr[i o via'[ pl[cut[
lui Dumneyeu numai prin credin'a ]n Isus
Cristos. Din pricina a- cestui, mesaj el a fost
prigonit, biciuit, aruncat ]n temni'[, ]mpro;cat
cu pietre, ca s[ fie omor=t. La fel ca mii de cre;tini
din primul veac, el a fost gata mai degrab[ s[
moar[, dec=t s[ se lepede de adev[rul
Evangheliei. ‘n cele din urm[, el a fost decapitat
pen- tru fermitatea cu care a stat al[turi de
adev[r.
Pavel nu era mul'umit ca oamenii doar
s[¬L accepte pe Isus ca M=ntuitor. El voia s[
fie sigur c[ ei sunt bine fundamenta'i ]n
adev[r. El ]i ]nv['a Scripturile. A ]nfiin'at
biserici ]n casele celor care au devenit cre;tini ;i
le¬a dat sfaturi practice des- pre modul ]n care
trebuie s[ tr[iasc[ via'a cre;tin[. Dup[ ce a plecat
s[ predice Evanghelia ]n alte 'inu- turi, se ruga
yilnic pentru cei converti'i ;i p[stra leg[tura cu
ei prin scrisori. C=nd se iveau proble- me,
bisericile trimiteau pe cineva la Pavel ca s[ pri-
measc[ sfaturi.

1 Cite;te 2 Corinteni 11.23-29. Care versete

vor- besc despre suferin'ele fiyice ale lui Pavel
pentru c[ a proclamat Evanghelia sau pentru c[ a
ap[rat ade- v[rul?

........................................................................................
2 Care versete din 2 Corinteni 11.23-29
vorbesc despre preocuparea lui Pavel pentru cei
care s¬au convertit la predicile lui ;i te ajut[ s[ ]
n'elegi atitu- dinea lui fa'[ de oricine ar fi ]
ncercat s[¬i ]ndep[rteye de la adev[rul
Evangheliei?
........................................................................................
........................................................................................
Scrisoarea lui Pavel c[tre Galateni este o
ap[rare a credin'ei cre;tine ]mpotriva legalismului.
Dumne- yeu l¬a inspirat pe Pavel s[ scrie aceast[
ap[rare pen- tru a ]nt=mpina criya local[ din
bisericile Galatiei, criya general[ din cre;tinismul
acelei epoci ;i multe asemenea criye ale
bisericilor sau indiviyilor de as- t[yi. Aceast[
 C=nd vorbim despre criya din Galatia, ni se
ridi- c[ ]n minte trei ]ntreb[ri+
1) Cine erau galatenii?
2) Din ce consta criya?
3) Care era responsabilitatea lui Pavel?

Galatenii

Obiectivul 2. Folose;te o hart[ ;i un tablou

cro- nologic pentru a explica cine erau
galatenii ;i timpul ]n care a fost
scris[ epistola, potrivit te- oriei Galatiei de
Sud.

3 Cite;te Galateni 1.1-2. Cui ]i adreseay[

Pavel aceast[ scrisoare?

.......................................................................................
.
4 Pentru a afla unde erau bisericile Galatiei,
com- par[ cele dou[ h[r'i de pe pagina 9.
Ambele h[r'i repreyint[ peninsula Asia Mic[.
Pe harta modern[ cu `'[rile viyitate de
Pavel~, ]n ce 'ar[ se afl[ vechea provincie
Galatia?

.......................................................................................
.
Pe vremea lui Pavel, numele Galatia era
folosit ]n dou[ moduri+ fie pentru ]ntinsa
provincie roman[ a Galatiei, fie numai
pentru partea ei nordic[. A- ceast[ regiune
nordic[, situat[ la Marea Neagr[, era Galatia
propriu-yis[. Noi o numim uneori Galatia
etnic[. Locuitorii ei erau descenden'ii galilor
care veniser[ din Fran'a ]n veacul al treilea ]
nainte de Cristos. Potrivit teoriei Galatiei de
Nord, Pavel ar fi scris epistola bisericilor din
aceast[ regiune.

Dac[ vrei s[ te familiariyeyi mai bine cu

locui- torii Galatiei ;i cu regiunea ]n care au
tr[it, sugestia mea este s[ te documenteyi ]n
leg[tur[ cu Turcia yilelor noastre.

5 Ce mare este situat[ la nordul Turciei?

.......................................................................................
.
6 Ce mare este situat[ la sud?

.......................................................................................
.
Problema este c[ Pavel le¬a scris
bisericilor pe care le¬a ]nfiin'at el, or, ]n
Faptele Apostolilor nu g[sim nici o relatare
despre vreo viyit[ a lui ]n Gala- tia de nord.
‘n schimb el a fondat c=teva biserici ]n
partea de sud a provinciei administrative
romane
Galatia. Din acest motiv, noi credem c[ el a
11 Nume;te trei cet['i din Galatia de sud.
scris acestor biserici. Aceasta este teoria Galatiei
(Veyi harta de la pagina 9.)
de sud.
........................................................................................
Dup[ ce Imperiul Roman a cucerit '[rile
din jurul M[rii Mediterane, s¬a trecut la Pavel vorbe;te despre nestatornicia ;i
organiyarea lor ca provincii administrative sau instabilitatea galatenilor. El este uimit cu c=t[
politice. Unele pro- vincii au cuprins c=teva '[ri u;urin'[ au fost ei cl[tina'i ]n convingerile lor
mai mici, a;a cum a fost cayul Galatiei. Aceste doctrinare ;i din loiali- tatea personal[ fa'[ de
'inuturi erau apoi numite fie dup[ numele lor acela care le¬a preyentat cel dint=i Evanghelia.
original, fie dup[ numele provin- ciei romane. ‘n Cite;te Galateni 1.6-7 ;i 3.1. Cei care sus'in teoria
scrierile sale, Pavel folose;te de obi- cei numele Galatiei de nord afirm[ c[ o ase- menea
roman. instabilitate era caracteristic[ galilor.
Dar dac[ galii erau at=t de u;or cl[tina'i ]n
con- vingerile lor, ce putem spune despre cei
7 Ia acum harta Galatiei ;i a Imperiului
Roman (pagina 8). G[se;te pe hart[ provincia din sud? Cite;te relatarea din Fapte 14 despre
administra- tiv[ Galatia. Este ha;urat[ ]n acela;i turbulenta c[l[- torie misionar[ a lui Pavel. C=t
fel, dar este de bine i¬au primit mul'imile pe Pavel ;i
Barnaba! Privi'i apoi c=t de repede au reu;it
]mp[r'it[ cu o linie punctat[. Partea nordic[
este Galatia etnic[. Care este numele original ni;te iudei fanatici (cum fusese ;i Pavel) s[ ]
al p[r'ii sudice? ‘l g[se;ti pe hart[. ntoarc[ mul'imile ]mpotriva apostolilor.

........................................................................................ 12 Cite;te pasajele indicate din Faptele

Apostoli- lor ;i nume;te cet['ile ]n care poporul
8 Care este semnifica'ia cuv=ntului etnic?
a primit cu bucurie mesajul pentru ca, mai
........................................................................................ t=ryiu, s[ se ]ntoarc[
]mpotriva lui Pavel.
9 Prive;te la hart[ ;i nume;te aceste cet['i ]n
re- latarea din Faptele Apostolilor cu privire la
c[l[- toriile misionare ale lui Pavel. 13.14, 42-52 ....................................................................

........................................................................................ 14.1-5 ...............................................................................

10 Ai citit ceva despre aceste cet['i ]n relatarea 14.6, 13, 19 ....................................................................
din Faptele Apostolilor cu privire la c[l[toriile
misio- nare ale lui Pavel? Prive;te acum la harta cu c[l[toriile
misionare ale apostolului Pavel (pagina 9).
........................................................................................ Localiyeay[ pe har- t[ Antiohia (]n Galatia), Listra,
Iconia ;i Derbe. Pri- ve;te atent la legenda h[r'ii
........................................................................................
pentru a vedea cum este marcat[ fiecare
c[l[torie.
13 ‘n care dintre c[l[toriile misionare a viyitat
Pa- vel Antiohia, Listra, Iconia ;i Derbe?
........................................................................................
14 Linia care marcheay[ drumul str[b[tut
trece prin Galatia de nord?
........................................................................................
S[ vedem acum ce putem afla despre timpul ]n
care a scris Pavel epistola. Pavel ne spune c='i
ani s¬au scurs ]ntre diferite evenimente din via'a
sa, dar noi nu ;tim cu preciyie c=nd au avut loc
acele eveni- mente. Ca urmare, cronologia vie'ii
lui Pavel este doar o presupunere. Cu toate
acestea, tabloul cro- nologic de la pagina 10 te
poate ajuta s[ cuno;ti ordinea general[ a
evenimentelor ]n lucrarea lui Pavel. Pentru
predare, la lec'ii, o po'i folosi ca plan;[, sau o
po'i scrie pe tabl[.
Localiyeay[ Ierusalimul, Ceyarea ;i Roma, pe
harta cu c[l[toriile misionare ale lui Pavel (pagina
9). ‘ntoarce¬te la cronologia paulin[ (pagina 10).
Obser- v[ c[ tabloul are trei coloane. ‘n coloana
I sunt eve- nimentele din via'a lui Pavel,
importante pentru a- cest studiu, ;i cet['ile ]n
care au avut loc. Coloana II cuprinde datele
evenimentelor, ale c[l[toriilor mi- sionare ;i ale
scrierii epistolelor. Coloana III cuprin- de
c[l[toriile misionare ;i epistolele care au fost scri-
se. Pe baya informa'iilor pe care le po'i ob'ine din
ta- bloul cronologic, r[spunde la urm[toarele ]
ntreb[ri+
15 Nume;te cet['ile ]n care au avut loc
evenimen- tele men'ionate ]n list[.
........................................................................................
16 Pavel le¬a scris galatenilor imediat dup[ una
dintre c[l[torii. Care?
........................................................................................
17 ‘nainte de ce conferin'[ a scris el?
........................................................................................
18 ‘n care dintre c[l[torii le scrie Pavel
romanilor?
........................................................................................
19 C=nd a fost convertit Pavel?
........................................................................................
20 Scrie datele primei c[l[torii misionare.
........................................................................................
21 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Galateni?
........................................................................................
22 Scrie data viyitei lui Pavel la Ierusalim, cu
oca- yia conciliului.
........................................................................................
23 C=nd a fost scris[ Epistola c[tre Romani?
........................................................................................
24 Scrie data execut[rii lui Pavel la Roma.
........................................................................................
25 C=te epistole sunt cuprinse ]n list[?
(Observ[ c[ Epistola c[tre Evrei nu este inclus[,
de;i mul'i cred c[ a fost scris[ tot de Pavel.)
........................................................................................
26 Te¬au ajutat tabloul cronologic ;i h[r'ile s[ ]
n'e- legi mai bine extinderea lucr[rii lui Pavel ;i
s[ te familiariyeyi mai mult cu Galateni?
........................................................................................
Dac[ teoria Galatiei de sud este corect[,
Epis- tola c[tre Galateni trebuie s[ fi fost scris[
foarte devreme. De fapt, se prea poate ca aceasta
s[ fi fost prima dintre epistolele pauline. Yona
sudic[ era deja evangheliyat[ la terminarea primei
c[l[torii misio- nare. Se pare c[ Pavel a scris
aceast[ scrisoare la pu- 'in[ vreme dup[ prima
c[l[torie ;i ]nainte de viyita la Ierusalim, pentru
conciliul din anul 49 A.D. ;tim c[ subiectele de
care s¬a ocupat Pavel ]n scrisoarea c[tre
Galateni sunt acelea;i cu cele discutate ]n
Conciliul de la Ierusalim (Fapte 15). Dac[
acest Conciliu ar fi avut loc ]nainte de scrierea
epistolei, Pavel ar fi men'ionat hot[r=rile luate
acolo. Conci- liul a hot[r=t c[ cei dintre
Neamuri care devin cre;- tini nu trebuie s[ se
taie ]mprejur sau s[ respecte legile iudaice.
Deoarece Pavel nu men'ioneay[ a- ceste hot[r=ri,
putem presupune c[ Epistola c[tre Galateni a
fost scris[ ]nainte de Conciliul de la Ie-
rusalim.
Cronologia pe care o folosim este bayat[ pe
te- oria Galatiei de sud, care spune c[ epistola
este adre- sat[ bisericilor din partea de sud a
Galatiei. Dar, fie c[ este adresat[ celor din nord,
fie celor din sud,
;tim c[ Pavel a scris unor anumite adun[ri de
cre;- tini ca s[¬i ajute ]n problemele cu care se
confruntau.
CRIYA
Obiectivul 3. Explic[ cine erau iudaiyatorii ;i
criya pe care au produs¬o ei ]n bisericile
Galati- ei.
Bisericile cre;tine pe care Pavel le ]nfiin'ase ]
n Galatia erau sf=;iate de conflicte privitoare la
pro- bleme care puteau afecta existen'a lor.
Esen'a me-
sajului lui Pavel c[tre ei fusese m=ntuirea prin se cap[t[ prin credin'a ]n Cristos ;i prin
cre- din'a ]n Isus Cristos. Dar al'i ]nv['[tori au respectarea Legii.
venit cu un alt mesaj. Pe cine era s[ cread[?
Pavel scrie pentru ca s[ apere Evanghelia
(;i pe galateni) de eroare. Tema scrisorii sale o
g[sim
]n Galateni 3.11+ `Cel neprih[nit (drept) va tr[i
prin credin'[.~ Acesta este versetul cheie al
epistolei.
Bisericile Galatiei erau formate at=t din
iudei, c=t ;i din Neamuri. Evreii au creyut din
totdeauna c[ aceia dintre Neamuri care voiau
s[ fie m=ntui'i trebuia s[ devin[ evrei ;i s[
respecte Legea Moya- ic[. Dar Pavel i¬a ]
nv['at c[ Isus a murit pentru p[catele lor ;i
credin'a ]n El aduce m=ntuire at=t evreilor, c=t
;i Neamurilor.
S¬au ridicat atunci c=teva ]ntreb[ri de
impor- tan'[ vital[ at=t pentru galateni, c=t ;i
pentru cre;ti- n[tate+ Este oare Evanghelia religia
iudaic[ plus cre- din'[ ]n Isus Cristos?
Cre;tinismul trebuie s[ fie o sect[ ]n cadrul
iudaismului, o extensie a Legii lui Moise?
Pentru ca cineva s[ devin[ cre;tin, trebuie mai ]
nt=i s[ devin[ evreu ;i s[ se conformeye culturii
iudaice? Este cre;tinismul un sistem legal? Este
el oare credin'[ ]n Isus Cristos plus Legea?
‘n bisericile Galatiei era o partid[ care
r[spun- dea afirmativ la toate ]ntreb[rile
acestea. Ei erau cre;tini evrei care ]nainte
fuseser[ farisei. Fariseii erau secta cea mai
strict[ din cadrul iudaismului, extrem de
legali;ti, deci;i s[ ;tearg[ urma ereyiei, gata s[¬i
omoare pe aceia care nu respectau legile ;i
tradi'iile iudaice. Pavel ]nsu;i fusese un fariseu
fa- natic ;i ;tia foarte bine cu cine se confrunt[
biserici- le pe care le ]nfiin'ase.

CE ESTE EVANGHELIA?

Religie { credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?

Cultura iudaic[ { credin'a _ Evanghelie?

Legea { credin'a _ Evanghelie?

Numai credin'a ]n Cristos _ Evanghelie?

Gre;eala fundamental[ a iudaiyatorilor nu

era faptul c[ puneau ceva ]n locul lucr[rii lui
Cristos, ci mai degrab[ ]ncercarea de a¬i ad[uga
ceva. A'i mai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a
ceva? Ei deformau mesajul evanghelic pe care
Pavel ]l d[duse biserici- lor. Ei ]nv['au c[ pentru a
deveni cineva cre;tin, acel cineva trebuie mai ]
nt=i s[ devin[ bun evreu. Ei insistau ca ;i
cre;tinii dintre Neamuri s[ se taie ]m- prejur ;i
s[ respecte anumite p[r'i ale Legii iudaice,
pentru a fi m=ntui'i. Ei ]nv['au c[ m=ntuirea
27 Subliniay[ Galateni 3.11 ]n Biblia ta. Acest Cristos.
ver- set preyint[ tema epistolei c[tre Galateni.
Memo- reay[ versetul ;i scrie¬l din memorie. 32 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n 4.19?

....................................................................................... ........................................................................................
.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
28 Cine se opunea acestui adev[r?

.......................................................................................
.
29 Descrie pe scurt criya prin care treceau
cre;tinii neevrei din Galatia.

.......................................................................................
.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Pune un X ]n dreptul r[spunsului corect.

30 Cine erau iudaiyatorii?

....a) Reformatori ]n religia iudaic[.
....b) Liberali ]n bisericile cre;tine.
....c) Legali;ti care insistau asupra
respect[rii Legii iudaice.
....d) Cei converti'i de la iudaism la
cre;tinism.

31 Care era gre;eala fundamental[ a

iudaiyatori- lor?

....a) Nu credeau ]n Cristos.

....b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca
bay[ a m=ntuirii.
....c) Puneau Legea Moyaic[ ]n locul lui
Cris- tos.
RESPONSABILITATEA LUI PAVEL
Obiectivul 4. S[ ]n'elegi mai profund respon-
sabilitatea pe care o au lucr[torii cre;tini de a
]nv['a Evanghelia curat[ a lui Isus
Cristos ;i de a ap[ra biserica de erori.
Poate c[ ai remarcat deja, citind
Galateni, c[ Pavel avea un sentiment profund
de responsabili- tate fa'[ de biserici. Aceasta
deoarece el a fost cel care a ]ntemeiat acele
biserici. El ]i c=;tigase pe ace;ti oameni
pentru Domnul ;i ]i iubea ca pe copiii lui. Ei
erau pe punctul de a p[r[si credin'a lor ]n
Cris- tos. Pavel — p[rintele lor spiritual — ]i
iube;te at=t de mult, ]nc=t vrea s[¬i fereasc[
de acest pericol ;i s[ le ]nt[reasc[ credin'a ]n
Pe l=ng[ responsabilitatea fa'[ de galateni, Pavel
Perioada de tranyi'ie
se simte r[spuny[tor ]naintea lui Dumneyeu pentru
ei. Dumneyeu l¬a trimis acolo ca s[ predice
Pentru a ]n'elege importan'a epistolei c[tre
Evanghe- lia. De mai multe ori era s[ pl[teasc[
Ga- lateni, trebuie s[ ne d[m seama c[ ]ntreaga
cu via'a, dar el s¬a dus ]napoi ca s[¬i ]
cre;- tin[tate era confruntat[ cu aceea;i criy[.
mb[rb[teye ]n Domnul. El
Pe timpul c=nd s¬a convertit Pavel, Biserica
]i pomene;te constant ]n rug[ciunile sale, la fel
era format[ aproape ]n ]ntregime din evrei care ‘l
cum f[cea cu toate bisericile pe care le ]nfiin'ase.
accep- taser[ pe Isus ca Mesia. Erau pu'ini
Nu este de mirare c[ le scrie cu at=ta grab[
converti'i din- tre Neamuri. Dup[ misiunea lui
atunci c=nd afl[ de pericolul ]n care se g[sesc.
Barnaba ;i Pavel, Biserica a ]nceput s[ creasc[
repede printre Nea- muri. Aceasta a ridicat o
33 Compar[ Fapte 11.28-29 cu Fapte 15.36, 41.
problem[ important[+ cum s[ fie primi'i cei
‘n calitate de lucr[tori cre;tini, sim'im noi la fel cu
dintre Neamuri ]n Biseric[? Iudai- yatorii
Pa- vel pentru cei pe care i¬am condus la
r[spundeau+ `Trebuie s[ fie t[ia'i ]mprejur, s[ fie
Cristos? Ai
buni evrei ;i s[ aib[ credin'[ ]n Isus Cristos.~
]nfiin'at tu vreo biseric[? Cum te¬ai sim'i dac[
Pentru ei, Evanghelia era doar o extensie a Legii
cine- va ar merge acolo ;i ar ]nv['a adunarea o
lui Moise.
doctrin[ fals[? Ce ai face? Po'i s[ ]n'elegi
Ast[yi ne mir[m cum de au putut cre;tinii
preocuparea lui Pa- vel pentru galateni?
s[ aib[ o asemenea concep'ie despre Evanghelie.
G=nde;te¬te la r[spunsul la a- ceste ]ntreb[ri ;i
Nu
scrie numele unor persoane sau adun[ri pentru
;i¬au dat seama c[ cre;tinismul era ceva diferit
care sim'i c[ ar trebui s[ te rogi acum.
de religia iudaic[? Nu de la ]nceput. ‘n primii
........................................................................................ ani ai Bisericii, chiar ;i conducerea
roman[ privea cre;ti- nismul ca pe o ramur[ a
........................................................................................ iudaismului. Ulterior, gu- vernul a recunoscut
........................................................................................ cre;tinismul ca fiind diferit de iudaism ;i l¬a
tratat ca religie separat[.
34 E;ti preocupat de pericolul spiritual care Cre;tinismul a fost ]n mod distinct iudaic de
ame- nin'[ o persoan[ sau o adunare din la
pricina unei doctrine false? Ce po'i tu s[ faci? ]nceput. Urma;ii lui Isus erau evrei. Aceia care
Expune pe scurt problema, ca o noti'[ care s[¬'i pri- miser[ Duhul Sfânt ]n yiua de Rusalii erau
aminteasc[ s[ te rogi, evrei care creyuser[ ]n Isus. Cei trei mii care s/au
;i roag[¬te chiar acum. convertit erau evrei sau proyeli'i la iudaism.
Cre;tinii evrei nu au privit la noua lor
........................................................................................
experien'[ spiritual[ ca la ceva distinct de
........................................................................................ iudaism.
Tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism a fost
........................................................................................ ]n- ceat[ ]n Biserica primar[. Citim relatarea
........................................................................................ acestei tranyi'ii ]n Faptele Apostolilor. ‘n
primele capitole
]i g[sim pe credincio;i merg=nd frecvent la
CRIYA DIN CRE…TINISM Templu, la orele de rug[ciune. De;i erau
cre;tini umplu'i cu Duhul Sfânt, ei ]nc[ mai
Obiectivul 5. Descrie perioada de tranyi'ie din sim'eau obliga'ia de a res- pecta Legea
Biserica primar[. Moyaic[, obiceiurile iudaice ;i s[ se
]nchine ]n Templu. Ei se adunau de asemenea
]n casele unora, pentru a ]nv['a, pentru
p[rt[;ie, pen- tru rug[ciune ;i pentru mese fr['e;ti
(Fapte 2.42, 46).
Pune un X ]n dreptul afirma'iilor care cre;tinism. Dum- neyeu ]l alesese pe Pavel
completeay[ corect fraya, ]n exerci'iile pentru aceast[ lucrare.
urm[toare.

35 La ]nceputurile sale, cre;tinismul era

....a) Recunoscut ca o nou[ religie.
....b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.
....c) Privit ca o religie a Neamurilor.
....d) Privit ca o religie pentru evrei ;i
Neamuri.

36 Relatarea despre perioada de tranyi'ie din

Bi- serica primar[ se g[se;te ]n
....a) Evanghelia dup[ Ioan.
....b) Faptele Apostolilor.
....c) Epistola c[tre Galateni.
....d) Numai ]n scrierile timpurii ale P[rin'ilor
Bisericii.

37 Pentru a avea o cunoa;tere general[ a

cadrului, pentru studiul epistolelor este necesar
s[ recapitu- leyi pe scurt evenimentele care au
avut loc ]n Bise- rica primar[ ]n perioada de
tranyi'ie de la iudaism la cre;tinism. Cite;te
repede Fapte 8-11. Observ[ evenimentele care
i¬au f[cut pe oameni s[ ]n'eleag[ cre;tinismul ca
fiind diferit de iudaism. ‘n care din- tre versete
se afl[ afirma'ia c[ cre;tinismul trebuie s[
cuprind[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile?

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
Pasul 1

Dup[ ce …tefan a murit ca primul martir

cre;tin, Biserica a fost ]mpr[;tiat[ ]n toat[ Iudeea ;i
Samaria. Propov[duirea lui Filip ]n Samaria, un
loc ur=t de evrei, a fost un pas semnificativ ]n
tranyi'ia Biseri- cii de la iudaism la natura sa
interna'ional[. Samari- tenii erau o ras[
amestecat[ — ]n parte evrei, ]n parte Neamuri.
Din cauya c[s[toriilor cu neevrei, evreii
]i dispre'uiau at=t pe samariteni, c=t ;i 'inutul
lor. R[spunsul acestor oameni la chemarea
Evangheli- ei a fost impresionant, ;i a fost ]
nt[rit de viyita lui Petru ;i Ioan, din Biserica din
Ierusalim. ‘n Samaria Evanghelia a triumfat
peste prejudec['ile rasiale. Duhul Sfânt a venit
peste ei, d=nd un semn al apro- b[rii divine
tuturor acelora care puneau sub semnul
]ntreb[rii propov[duirea din Samaria.

Pasul 2

Convertirea lui Pavel ;i ]ns[rcinarea sa ca

apos- tol al Neamurilor este, probabil, cel mai
important pas ]n tranyi'ia de la iudaism la
(Veyi Fapte 9.15: 22.21: 26.17: Romani 15.16: din Biserica din Ierusalim. C=nd ei s¬au
Gala- ]mpr[;tiat, ca urmare a mor'ii lui …tefan,
teni 1.16: 2.7-8: Efeseni 3.1-7.) ace;ti credincio;i au m[rturisit ;i au predicat
Evanghelia merg=nd din cetate ]n cetate.
Pasul 3 Credincio;ii evrei se

Un alt factor important ]n tranyi'ia

Bisericii de la natura sa iudaic[ la un
cre;tinism interna'ional a fost propov[duirea
lui Petru. Lucrarea pe care a f[cut¬o ]n casa
lui Corneliu, suta;ul roman (Fapte 10), a fost
un pas important. Porunca divin[ de a le
propov[dui acestor neevrei din Ceyareea ;i
rev[rsa- rea Duhului Sfânt care i¬a urmat au
fost dovada c[ Evanghelia nu trebuia s[ fie
limitat[ la o singur[ ras[ sau la un singur
popor. Aceast[ relatare este important[ ]n
combaterea ideii c[ cei dintre Nea- muri
trebuie t[ia'i ]mprejur sau s[ ]mplineasc[ alte
cerin'e ]nainte de a fi primi'i ]n Biseric[. C=nd
Petru a v[yut c[ Neamurile au primit Duhul
Sfânt la fel cum L¬au primit ei (evreii), i¬a
boteyat. Este demn de remarcat aici c[
primirea Neamurilor ]n Biseric[ a fost+
• Inspirat[ de Duhul Sfânt (Fapte 10.19).
• Explicat[ prin predicarea prin
puterea Du- hului (Fapte 10.43).
• Confirmat[ de Duhul Sfânt, care S¬a
cobo- r=t peste Neamurile care au auyit
Evanghelia ;i au creyut (Fapte 10.44).
C=nd Petru s¬a ]ntors din turneul s[u de
predi- care printre Neamuri a fost luat la ]
ntreb[ri cu pri- vire la lucrarea ;i ac'iunile sale.
Aceia care l¬au luat la ]ntreb[ri erau cre;tini
evrei din Biserica din Ieru- salim. Este posibil
ca ace;tia s[ fi fost membri ai sectei fariseilor
care au fost numi'i ulterior iudai- yatori.
Petru a relatat ]nt=mplarea cu rev[rsarea Du-
hului Sfânt ca dovad[ c[ Dumneyeu le¬a dat ;i
Nea- murilor poc[in'a (Fapte 11.18).

38 Cum au ;tiut Petru ;i ceilal'i c[

Dumneyeu i¬a m=ntuit pe Corneliu ;i
familia sa, f[r[ s[¬i fac[ ]nt=i proyeli'i iudei?
(10.45-47)

.......................................................................................
.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Pasul 4

Marea mi;care de ]ntoarcere a

Neamurilor la Cristos ]n Antiohia a adus
tranyi'ia de la iudaism la cre;tinism aproape
de ]mplinire. Treyirea din An- tiohia Siriei a
fost produs[ de evrei ;i proyeli'i la iudaism
pare c[ au vorbit numai evreilor, dar cre;tinii
Pavel a fost ales de Dumneyeu ca apostol
din- tre Neamuri au predicat Evanghelia ;i
al Neamurilor. El a fost recunoscut de c[tre
Neamurilor (Fapte 11.19-20).
conduc[- torii bisericii cre;tine ca fiind ales de
R[spunsul masiv al Neamurilor la chemarea
Dumneyeu pentru aceast[ lucrare. De aceea, lui
Evangheliei a f[cut din Antiohia un centru al
i¬a revenit res- ponsabilitatea de a formula, ]n
cre;ti- nismului neevreu. Biserica din Antiohia
mod clar, ce condi'ii trebuie s[ ]ndeplineasc[ cei
Siriei era cea mai mare biseric[ de neevrei din
dintre Neamuri pentru a deveni cre;tini. Lucrul
perioada de tranyi'ie. Credincio;ii au fost numi'i
acesta trebuia f[cut, desi- gur, sub c[l[uyirea
cre;tini (]nsem- n=nd ai lui Cristos), pentru prima
Duhului Sfânt ;i ]n armonie cu
oar[, ]n Antiohia. Acest nume reflecta adev[rul c[
]nv['[turile Sfintelor Scripturi.
cre;tinismul deve- nise, ]n mod clar, diferit de
iudaism. Aceea;i biseric[ din Antiohia i¬a trimis
pe Pavel ;i Barnaba ]n prima lor c[l[torie
misionar[. ‘n aceast[ c[l[torie au fost
]nfiin'ate, printre Neamuri, bisericile din sudul
Ga- latiei.

39 Noteay[ patru evenimente importante din

pe- rioada de tranyi'ie a cre;tinismului, evenimente
care au adus ]n'elegerea faptului c[ acesta este
diferit de iudaism.

........................................................................................

........................................................................................
........................................................................................
40 Care biseric[ i¬a trimis pe Pavel ;i Barnaba Dumneyeu l¬a c[l[uyit pe Pavel c=nd acesta
s[ evangheliyeye Neamurile? a scris Epistola c[tre Galateni. F[r[ ]ndoial[, el
....a) Biserica din Ierusalim. folo- sise deja multe dintre aceste doveyi
....b) Biserica din Ceyarea. scripturale ]n predicile ;i ]nv['[turile pe care le
....c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei. d[duse, dar ]n a- ceast[ epistol[ le scrie ]n mod
....d) Biserica din Antiohia Pisidiei. sistematic.
Iudaiyatorii nu ;i¬au limitat lucrarea la
41 Cine a dus Evanghelia ]n Antiohia Siriei? biseri- cile din Galatia. Dup[ ce Pavel ;i Barnaba
....a) Cre;tini din Ierusalim (at=t iudei c=t ;i s¬au ]ntors din prima lor c[l[torie misionar[, ni;te
Neamuri) care fugeau din calea oameni din Iudeea au viyitat Biserica din
persecu'iei. Antiohia.
....b) Cre;tini evrei trimi;i de biserica din
Ie¬ rusalim. 42 Potrivit cu Fapte 15.1, ce ]i ]nv['au ace;ti
....c) Cre;tini dintre Neamuri, trimi;i ]ntr¬o oa- meni pe cre;tinii din Antiohia?
c[l[torie misionar[.
....d) Pavel ;i Barnaba. ........................................................................................

........................................................................................
Pavel ;i Barnaba s¬au opus ]nv['[turii acestor
CONFLICTUL CU IUDAIYATORII
oameni ]ntr¬o disput[ aprig[. Este posibil ca ]n
acest timp s[ fi scris scrisoarea c[tre Galateni,
Obiectivul 6. S[ ]n'elegi poyi'ia ferm[ pe care
folosind acelea;i argumente ]n ap[rarea
au luat¬o liderii Bisericii primare ]n problema
justific[rii prin cre- din'[.
libert['ii cre;tine.
‘n Antiohia situa'ia era a;a de critic[, ]nc=t
bise- rica a decis s[¬i trimit[ pe Pavel, Barnaba
Perioada de tranyi'ie a fost o perioad[ de ;i pe al'i conduc[tori la Ierusalim. Acolo, ]n
criy[, at=t pentru bisericile individuale (ca cele din
consf[tuire cu apostolii ;i b[tr=nii, problema a
Galatia sau Antiohia), c=t ;i pentru cre;tinism,
fost reyolvat[. Veyi Fapte 15.2.
ca un tot unitar. Oriunde predica Pavel
Conciliul de la Ierusalim a dus la separarea
Evanghelia m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos,
cre;- tinismului de iudaism. Iudaiyatorii au
veneau iudaiyatorii ;i
deyb[tut cu apostolii rela'ia dintre Legea lui
]ncercau s[¬i fac[ pe cei converti'i dintre Moise ;i m=ntuire. Unii conduc[tori sus'in c[
Neamuri s[ se taie ]mprejur ;i s[ devin[ iudei.
Pavel ar fi folosit o copie a scrisorii c[tre
galateni, sau cel pu'in a folosit
aceea;i preyentare general[ ;i ]naintea
Conciliului. Relatarea despre conciliu, din Fapte
15.4-31, este important s[ fie citit[ pentru a ]
n'elege serioyitatea criyei ]n cre;tinism ;i a
problemei bisericilor Gala- tiei. Cite;te acest
pasaj. Observ[ r[spunsul aposto- lilor c=nd
vorbesc ]mpotriva iudaiyatorilor. Acord[ aten'ie
deosebit[ concluyiilor pe care le¬a tras con-
ciliul.
43 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ni le
spune Fapte 15.5 despre iudaiyatori?
........................................................................................
........................................................................................
44 ‘n Fapte 15.7-11, care este sfatul lui Petru cu
pri- vire la primirea celor dintre Neamuri ]n
biseric[ ;i modul ]n care sunt m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
45 Iacov vorbe;te ]n favoarea iudaiyatorilor sau
]mpotriva lor? (versetele 19-21)
Legii Moyaice. Cre;tinismul a fost privit ca o pro-
blem[ de credin'[ ]n Isus Cristos (Fapte 15.11).
Nea- murile intr[ ]n Biseric[ numai pe baya
credin'ei ]n Isus Cristos. Ei nu urmeay[ s[ fie
primi'i a;a cum erau primi'i ]n iudaism, primind
t[ierea ]mprejur. Conciliul a ]ndemnat Neamurile
s[ evite prac-
tici care i¬ar jigni ]n mod inutil pe evrei, dar a
r[mas ferm ]n deciyia c[ m=ntuirea este numai
prin harul Domnului Isus. Biserica din Ierusalim
i¬a trimis pe doi dintre membrii s[i, Iuda
(Barsaba) ;i Sila, ]mpre- un[ cu Pavel ;i Barnaba,
pentru ca Biserica din Anti- ohia s[ ;tie c[ Pavel
;i Barnaba nu aduc un raport fals ]n favoarea
lor.
Av=nd aceast[ informa'ie de fond, po'i ]n'ele-
ge mai clar mesajul epistolei c[tre Galateni ;i
impor- tan'a pe care a avut¬o ]n determinarea
cursului cre;- tinismului.
‘ncearc[ s[¬'i imagineyi cum ar fi via'a ta
dac[ cre;tinismul ar fi devenit doar o ramur[ a
religiei iudaice. Sau creyi c[ el ar fi supravie'uit ]
n acest cay?

........................................................................................ Problemele puse ]n discu'ie la Conciliul de

la Ierusalim devin mai importante ;i mai
46 ‘nv['[tura iudaiyatorilor ];i avea originea ]n ]
interesante pentru tine? Dac[ vrei s[¬'i ]
n- v['[tura apostolilor de la Ierusalim?
mprosp[teyi memoria cu privire la aceast[ ]
(versetul 24)
ntrunire crucial[, cite;te Fapte
........................................................................................ 15. Putem s[¬I fim cu to'ii mul'umitori lui
Dumne- yeu pentru c[ i/a dat lui Pavl revela'ia
Hot[r=rea conciliului a fost, ]n mod clar, ] adev[rului pe care l¬a preyentat ]n scrisoarea
mpo- triva iudaiyatorilor. Petru ;i Iacov, fratele galatenilor ;i Con- ciliului de la Ierusalim!
Domnu- lui Isus, i¬au sus'inut pe Pavel ;i pe
Barnaba ]n fa- voarea eliber[rii cre;tinilor
Exerseay[ aceast[ schem[, deseneay¬o p=n[ te¬ai
neevrei de leg[turile fa- miliariyat destul de bine cu ea, ]nc=t s[ o po'i
desena pe tabl[, c=nd vei avea nevoie.

DOCTRINE ALE MÂNTUIRII

MÂNTUIT

Iudaism Prin respectarea Legii lui Dumneyeu

Iudaiyatorii Prin credin'a ]n Cristos ;i respectarea Legii

Pavel Prin credin'a ]n Cristos (;i nu prin fapte)

Galatenii Credin'a ]n Cristos? Sau credin'a { fapte?

Cre;tinii de ast[yi Ce ]nv['[tur[ le dai?

 CRIYELE DE AST“YI
Obiectivul 7. Compar[ criya din Galatia cu
criye similare cu care se confrunt[ unele
biserici con- temporane.
‘n cursul anilor, cre;tinismul a fost
amenin'at
;i yguduit mereu-mereu de doctrine false care
s¬au strecurat ]n biseric[. Uneori a fost o
atitudine lega- list[, mai degrab[ dec=t o ]
ntoarcere la Tora sau la Legea lui Mosie.
Diferite biserici au avut propriile seturi de
reguli, considerate ca fiind esen'iale pen- tru ca
o persoan[ s[ intre ]n ceruri. Mul'i oameni se
mai ]ncred ]nc[ ]n eforturile lor de a tr[i o via'[
cre;tin[ care s[ le aduc[ m=ntuire. Al'ii cred c[
E- vanghelia social[ — ajutorarea celor ]n
nevoie — este calea m=ntuirii. Al'ii cred c[
apartenen'a la o biseric[ cre;tin[ ]i va m=ntui.
Pentru to'i ace;tia, Epistola c[tre Galateni
aduce mesajul lui Dumneyeu pentru criya lor
spiritual[
— `Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[~.
47 Cite;te din nou materialul de la pagina 7.
Ex- plic[ pe scurt de ce creyi c[ este nevoie ca
aceast[ epistol[ s[ fie explicat[ ;i ]n biserica ta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Forma ap[r[rii
Ap[rarea scris[ (ca Filimon) sunt un mesaj personal de la
expeditor la destinatar. Altele au fost trimise
unei anumite
Obiectivul 8. Explic[ modul ]n care epistolele ‘ntre cele 21 de epistole din Noul Testament,
erau folosite pe vremea lui Pavel. vei g[si c=teva tipuri de scrisori. C=teva dintre ele

Probabil c[ ai citit destul de mult despre

im- portan'a literaturii. C=t de mult ];i datoreay[
ideo- logiile lumii r[sp=ndirea lor literaturii? Dar
diferi- tele religii? Cultele? ‘n ce m[sur[
depindem de lite- ratur[ ]n evangheliyarea
noastr[ ;i ]n programul de instruire cre;tin[?
Desigur, pe vremea lui Pavel nu existau
prese tipografice, dar g=nditorii ;i¬au dat seama de
impor- tan'a punerii ]nv['[turilor lor pe h=rtie.
Epistolele jucau un rol vital ]n c[l[uyirea
bisericilor cre;tine nou formate. Pentru a ]
n'elege importan'a lor, s[ vedem ce erau
epistolele ;i cum erau folosite ]n lu- mea Noului
Testament.
Epistola era o scrisoare, de obicei lung[,
care comunica o ]nv['[tur[ special[ sau
instruc'iuni. Cu- v=ntul rom=nesc epistol[ deriv[
de la cuv=ntul gre- cesc epistole, ]nsemn=nd
`scrisoare~. (Adu¬'i aminte c[ Noul Testament a
fost scris original ]n greac[.) Pavel folose;te
cuv=ntul epistole ]n 1 Corinteni 5.9
;i ]n alte versete similare.
Scrierea scrisorilor pare s[ fie o ]ndeletnicire
la fel de veche ca ;i scrisul ]nsu;i. Pe vremea
lui Pa- vel, oamenii foloseau scrisorile mai mult
dec=t pen- tru comunic[ri personale. Ei foloseau
forma episto- lar[, forma de scrisoare, pentru
discursuri scrise. ‘n timpul perioadei culturii
clasice grece;ti (secolul V p=n[ ]n secolul III
].Cr.), scriitorii foloseau forma epistolar[
pentru a¬;i publica lucr[ri ;tiin'ifice, filo- sofice ;i
literare.
 biserici, r[spuny=nd ]ntreb[rilor pe care
membrii ei le¬au pus apostolilor, ocup=ndu¬se
de probleme specifice, d=nd studii doctrinare
;i sfaturi practice despre modul ]n care s[
tr[iasc[ via'a cre;tin[. Epis- tolele lui Pavel
c[tre Biserica din Corint ;i cea din Tesalonic
fac parte din aceast[ categorie. Romani se
aseam[n[ mai mult cu epistolele din
perioada culturii clasice grece;ti, prin faptul
c[ este o pre- yentare de doctrin[ cre;tin[,
complet[ ;i sistematic[. Galateni nu a fost
scris[ unui individ sau unei singure biserici, ci
unui grup de biserici care aveau toate aceea;i
problem[. Deoarece nu existau ma;ini de
copiat sau tipografii, o epistol[ de acest fel
era trimis[ celei mai importante biserici din
regiune. Acolo erau f[cute copii ;i erau trimise
fiec[rei bise- rici, astfel ]nc=t fiecare
adunare s[ poat[ studia
]nv['[tura. De fapt, aceste epistole erau
studii bi- blice prin coresponden'[ ;i Pavel
conducea propriul Institut Interna'ional prin
Coresponden'[.
Epistolele Noului Testament sunt scrisori,
dar mult mai mult dec=t scrisori! Dumneyeu i¬a
inspirat pe scriitori. El le¬a dat solu'ii pentru
problemele bisericii. El le¬a revelat noi
adev[ruri, le¬a c[l[uyit g=ndirea, i¬a c[l[uyit ]n
alegerea cuvintelor. Mesa- jul epistolelor este
insuflat de Dumneyeu. Este me- sajul lui
Dumneyeu pentru o anumit[ persoan[,
pentru anumite biserici de acum aproape 2
000 de ani — dar este ]n acela;i timp
mesajul lui Dumne- yeu pentru to'i cre;tinii ;i
pentru toate bisericile din toate timpurile.

48 C=te epistole sunt ]n Noul Testament?

.......................................................................................
.

..
49 Care dintre epistole le vei studia ]n acest
curs?
........................................................................................
50 Cum erau folosite epistolele ]n perioada
culturii clasice grece;ti?
........................................................................................
51 Care este deosebirea principal[ dintre
epistolele clasice grece;ti ;i epistolele Noului
Testament?
........................................................................................
........................................................................................
52 Este Galateni adresat[ unui individ, unei
bise- rici sau unui grup de biserici?
........................................................................................
53 Unde vei g[si ]n Biblie ]nv['[turile
doctrinare deyvoltate cel mai complet — ]n
c[r'ile istorice, ]n evanghelii, sau ]n epistole?
........................................................................................
54 Ce fel de ]nv['[tur[ mai g[se;ti ]n epistole?
........................................................................................
Deyvoltarea ap[r[rii
Obiectivul 9. S[ folose;ti o schi'[ a epistolei
c[tre Galateni ;i s[ po'i cita din memorie cele
cinci mari diviyiuni ale ei.
Pentru a ]n'elege modul ]n care Pavel
deyvolt[ ap[rarea Evangheliei sale, trebuie mai ]
nt=i s[ ]n'e- legem c[ iudaiyatorii atacau nu
numai ]nv['[tura
Studiul t[u asupra ap[r[rii
Obiectivul 10. Expune modul ]n care a;tep'i ca
acest curs s[ te ajute ;i expune obiectivele pe
care 'i le¬ai propus pentru acest curs.
Obiectivul 11. S[ ]n'elegi Epistola c[tre Gala-
teni mai bine, pe m[sur[ ce o cite;ti ]n lumina
scopului cu care a fost scris[.
56 C=t ob'ii dintr¬un curs depinde de
obiectivele pe care 'i le¬ai stabilit pentru acel
curs. ‘ntoarce la pagina 5 ;i recite;te descrierea ;i
obiectivele cursu- lui. Subliniay[ obiectivele pe
care vrei, ]n mod deo- sebit, s[ le atingi.
Expune¬le pe scurt ]n spa'iul reyer- vat mai jos.
Adaug[ orice alte obiective personale pe care 'i
le¬ai propus.
........................................................................................
........................................................................................
sa, ci ;i dreptul s[u de a da ]nv['[tur[. Se pare c[
unii dintre iudaiyatori veneau de la Ierusalim. Ei
pretindeau a fi repeyentan'i ai poyi'iei oficiale a
Bi- sericii cre;tine ]n raport cu Legea. Nu
veneau ei chiar de la cartierul general? Oare
nu erau ei ]n m[sur[ s[ ;tie? Ei au ]ncercat s[¬i
conving[ pe galateni c[ Pavel era un apostol
fals, care aducea o evanghelie fals[. Din acest
motiv, Pavel ];i ]ncepe epistola cu ap[rarea
apostoliei ;i apoi ap[r[ Evan- ghelia pe care o
propov[duise. El arat[ c[ Evanghe- lia m=ntuirii
prin credin'[ este ]nv['at[ de Scrip- turi. Apoi
el arat[ consecin'ele practice ale Evan- gheliei
pe care o predic[. Ea are eficacitate! Credin'a
]n Cristos are ca reyultat o via'[ plin[ de
preyen'a Duhului Sfânt, o via'[ de biruin'[
asupra p[catului. Dar eforturile de a 'ine Legea
duc numai la ]nfr=n- gere.
Schi'a epistolei te va ajuta s[ urm[re;ti modul
]n care Pavel organiyeay[ ap[rarea Evangheliei.
55 Schi'a epistolei c[tre Galateni de pe pagina
al[- turat[ este cea pe care o vei folosi ]n studiul
episto- lei. Memoreay[ cele cinci mari diviyiuni ;i
scrie¬le
]n dreptul capitolului de referin'[ ]n spa'iul de
mai jos.
Galateni 1 ......................................................................
Galateni 2 ......................................................................
Galateni 3 ......................................................................
Galateni 4 ......................................................................
Galateni 5-6 ....................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 SCHIæA EPISTOLEI C“TRE
GALATENI
Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel Evanghelia Sa
— Galateni 1
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1-12
Salutul apostolic — 1.1-5
Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6-9
Finalitatea Evangheliei
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
Evanghelia de la Dumneyeu — nu de la oameni
— 1.10-12
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13-24
Opoyi'ia sa fa'[ de Evanghelie — 1.13-14
Revela'ia ;i c[l[uyirea de la Dumneyeu —
1.15-24 Ales de Dumneyeu pentru slujb[
Chemat ;i convertit
C[l[uyit pentru lucrare
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel
— Galateni 2
Consultarea cu liderii bisericii — 2.1-5
Viyita la Ierusalim — 2.1-2
Timpul, persoanele ;i scopul
C[l[uyirea divin[
Un cay de cre;tin neevreu — 2.3-5
Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6-10
Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6-8
Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8-10
Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11-
21 Gre;eala lui Petru ;i mustrarea din partea
lui Pavel — 2.11-14
Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15-
18 Mort fa'[ de Lege — viu fa'[ de Cristos —
2.19-21
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei
— Galateni
3 Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni
— 3.1-5
Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-
9 Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-
25
Iyb[virea de sub blestemul Legii — 3.10-
14 Sub blestemul Legii — 3.10-12
Iyb[vit de sub blestem prin Cristos – 3.13-
14 Promisiunea nu este anulat[ de Lege —
3.15-18 Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la
Cristos — 3.19-25
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.19-25
Evanghelia genereay[ fii, nu sclavi
— Galateni 4
De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5
Dependen'a minorului — 4.1-3
R[scump[rare pentru filia'ie — 4.4-5
Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-
11 Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-11
Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11
Religia ceremonial[
Religia experine'ei spirituale
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-
20
Acceptarea Evangheliei cu bucurie — 4.12-
16 Scopul ;i motivele iudaiyatorilor —
4.17-18 Preocuparea profund[ a lui Pavel
— 4.19-20
Sclavie sau libertate — nu pot fi am=ndou[ — 4.21-31
Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27
Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31
Evanghelia supus[ la proba vie'ii
— Galateni 5-6
Reyultatele faptelor ;i ale credin'ei — Galateni 5
T[iere ]mprejur sau credin'[ — 5.1-6
Progresul ]mpiedicat de legalism — 5.7-
12 Legea ]mplinit[ prin dragoste —
5.13-15 Conflictul dintre carne ;i duh
— 5.16-18 E;ecul eforturilor umane —
5.19-21 Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-
26
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni 6
‘ndrum[ri pentru rela'iile personale — 6.1-6
Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele — 6.7-10
Concluyie+ Via'a nou[ ]n Cristos — 6.11-18
57 Scrie cum a;tep'i ca acest curs s[ te ajute pe
tine personal.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Reveyi paginile 5-6. Asigur[¬te c[ ai ]
n'eles modul de organiyare a acestui curs ;i cum
poate fi studiat. Dac[ studieyi singur, poate c[
ar fi intere- sant s[ g[se;ti un prieten care ar
dori s[ studieye
]mpreun[ cu tine.
Vei urm[ri schi'a epistolei c[tre Galateni,
sec- 'iune dup[ sec'iune. Exist[ mai multe
schi'e ale e- pistolei. Aceasta pe care o
preyent[m noi te va ajuta s[ ]n'elegi modul ]n
care Pavel ap[r[ Evanghelia. Cite;te¬o cu
aten'ie.
Acum e;ti preg[tit s[ faci a doua lectur[ a
epis- tolei c[tre Galateni. Cite;te epistola ]n ]
ntregime, dac[ e posibil f[r[ a face ]ntreruperi.
Imagineay[¬'i
c[ e;ti p[storul uneia dintre bisericile Galatiei.
Toc- mai ai primit scrisoare de la Pavel. æine la ]
ndem=n[ schi'a pentru analiy[, urm[rind¬o
sec'iune cu sec- 'iune, pe m[sur[ ce cite;ti. Nu te
opri din lectur[ pentru a lua ]n considerare vreo
problem[ care s¬ar putea ivi. Ne vom ocupa de
ele ]n lec'iile viitoare. Cite;te pentru a
experimenta impactul pe care epis- tola l¬a avut
asupra primilor cititori din Galatia.
58 Ce ai sim'it, ce ai sesiyat sau ce ai ]n'eles ]
n a- ceast[ lectur[ a epistolei c[tre Galateni, ca
fiind diferit de alte lecturi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Uit[¬te din nou peste obiectivele lec'iei ca
s[ veyi dac[ le¬ai ]ndeplinit pe toate. Sper[m c[
stu- diul te satisface. Vei g[si mai mult[
satisfac'ie ]n lecturile urm[toare, c=nd ne vom
ocupa de adev[- rurile fundamentale ale
Evangheliei.

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Versetele 23-27 14 Nu.

2 Versetele 28-29 15 Damasc, Ierusalim, Ceyarea, Roma.

3 Bisericilor din Galatia 16 Conciliul din Ierusalim.

4 Turcia 17 ‘n a treia c[l[torie misionar[.

5 Marea Neagr[ 18 Anul 31 sau 32

6 Marea Mediteran[ d.Cr. 19 45-49 d.Cr.

7 Lzconia 20 49 d.Cr.

8 Rasial 21 49 sau 50 d.Cr.

9 Germanicopolis, Anczra 22 49 sau 50

10 Nu. Nu sunt men'ionate. d.Cr. 23 57 d.Cr.

11 Trei dintre acestea+ Antiohia, Iconia, Listra, 24 68 d.Cr.

Derbe.
25 Treispreyece.
12 Antiohia, Iconia, Listra.
26 R[spunsul t[u. Cred c[ da.
13 Prima, a doua ;i a treia.
27 Faptul c[ nici un om nu este ]ndrept['it ]na-
Preg[tirea 37
ap[r[rii

intea lui Dumneyeu prin lege este evident+

41 a) Cre;tini din Ierusalim (at=t evrei c=t ;i
`Cel neprih[nit va tr[i prin credin'[.~
Nea- muri), care fugeau din calea
persecu'iei.
28 Iudaiyatorii.
42 ‘nv['au c[ nu pot fi m=ntui'i dec=t dac[ se taie
29 Ei ;tiau ce s[ fac[ — s[ devin[ evrei ;i s[
]mprejur, conform Legii Moyaice.
res- pecte Legea Moyaic[ sau s[ continue
s[ se ]n- cread[ ]n Cristos spre m=ntuire.
43 Erau din secta fariseilor. Ei insistau ca cei
con- verti'i dintre Neamuri s[ se taie ]
30 c) Legali;tii care insistau asupra respect[rii
mprejur ;i s[ respecte Legea lui Mosie.
le- gii iudaice.
44 S[ nu li se cear[ respectarea Legii lui
31 b) Ad[ugau ceva lucr[rii lui Cristos, ca
Moise. Ei sunt m=ntui'i prin harul
bay[ a m=ntuirii.
Domnului Isus.
32 Copila;ii mei.
45 ‘mpotriva lor.
33 R[spunsul t[u.
46 Nu.
34 R[spunsul t[u.
48 Dou[yeci ;i una.
35 b) Privit ca o ramur[ a iudaismului.
49 Galateni ;i Romani.
36 b) Faptele Apostolilor.
50 Pentru a publica lucr[rile lor ;tiin'ifice,
filo- sofice ;i literare.
37 R[spunsul t[u ar trebui s[ includ[ Fapte
9.15: 10.22, 28, 34-35, 43, 45-46: 11.17-18,
51 Epistolele Noului Testament sunt de inspira'ie
20-21.
divin[.
38 Ei au v[yut c[ Dumneyeu i¬a umplut cu
52 Unui grup de biserici.
Du- hul Sfânt: i¬au auyit vorbind ]n limbi,
prin pu- terea Duhului Sfânt.
53 ‘n epistole.
39 Propov[duirea lui Filip ]n Samaria.
54 Sfaturi practice pentru tr[irea cre;tin[.
‘ns[rcinarea lui Pavel pentru Neamuri.
Viyiunea lui Petru ;i propov[duirea ]n casa
lui Corneliu. 55 Dumneyeu i¬a ]ncredin'at lui Pavel
Evanghe- lia Sa. Apostolii recunosc
Convertirea Neamurilor ]n Antiohia.
Evanghelia lui Pa- vel. Scriptura ]
nva'[ Evanghelia credin'ei. Evanghelia
40 c) Noua biseric[ din Antiohia Siriei.
produce fii, nu sclavi.
Evanghelia supus[ la testul vie'ii.
 INSTRUCæIUNI PENTRU
EVALUAREA PROGRESULUI
‘N UNITATEA 1

Acum e;ti preg[tit pentru tema a opta — s[

Dac[ studieyi independent, verificarea o faci
treci prima verificare pentru evaluarea progresului
complet=nd testul nr. 1, din pachetul studentului
f[cut
pe care l¬ai primit ]mpreun[ cu cursul. Po'i s[
]n unitatea 1. Evaluarea are c=teva scopuri. Va
reca- pituleyi av=nd ]n fa'[ testul nr. 1, dar
im- prima ]n memoria ta punctele principale din
c=nd e;ti gata s[ dai testul, completeay[
ceea ce ai studiat. ‘'i d[ ocayia s[ discu'i cu
formularul f[r[ a te uita
instructorul problemele pe care le¬ai ]nt=mpinat,
]n ghidul de studiu, ]n Biblie sau ]n noti'e.
;i modul ]n care cursul este legat de lucrarea ta.
Dup[ ce ai terminat evaluarea (testul)
Aceast[ evaluare v[ va permite at=t
recite;te atent r[spunsurile ;i trimite formularul
instructorului c=t ;i 'ie s[ lua'i un start bun.
instructoru- lui. Dup[ aceea uit[¬te ]n Biblie sau ]
Instructorul este gata s[ te ajute ]n orice
n ghidul de stu- diu, ca s[¬'i verifici r[spunsurile.
problem[, astfel ca restul cursului s[ nu ridice
Po'i s[ treci la lec'ia 3, chiar ]nainte de a primi
pro- bleme.
reyultatul testului 1.
 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Folose;te materialele audio¬viyuale de care

s[ le ceri s[ ]ntocmeasc[ referate despre
dis- pui pentru a preyenta lumea Noului
via'a lui Pavel ;i s[ le foloseasc[ ]n lec'iile
Testament+ filme, diapoyitive, h[r'i, ilustra'ii
viitoare.
despre mijloa- cele de transport ;i c[l[torie,
fotografii din Tur- cia ;i locuitorii ei.
6. C='iva studen'i s[ fac[ o preyentare prin
inter- mediul unei scenete a unei biserici
2. Verific[ dac[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ folo-
locale din Galatia care tocmai a fost viyitat[
seasc[ ghidul de studiu. Discut[ orice ]
de iudaiyatori. Membrii adun[rii discut[ ]
ntreb[ri
ntre ei ce s[ fac[.
]n leg[tur[ cu lec'ia.
7. Discut[ cu studen'ii importan'a istoric[ ;i
3. Folose;te o hart[ mare a c[l[toriilor
prac- tic[ a epistolei c[tre Galateni.
misionare ale lui Pavel, ;i cere¬le
studen'ilor s[ arate lo- curile men'ionate ]n
8. Discut[ cu studen'ii obiectivele pe care ei ;i
aceste lec'ii.
le¬au propus pentru curs ;i importan'a
actual[ a studierii epistolelor c[tre Galateni ;i
4 F[ o plan;[ cu tabloul cronologic al vie'ii lui
Romani.
Pavel, incluy=nd c[l[toriile ;i epistolele. Cere¬le
studen'ilor s[ explice, ca ;i cum ar 'ine o
9. Angajeay[¬i pe studen'i ]n discu'ii ca s[
lec'ie de studiu biblic. Cei care doresc, pot s[
comen- teye Epistola c[tre Galateni ]n
copieye plan;a pentru a o folosi ]n lucrarea
lumina cadrului
lor.
;i a oric[ror lucruri noi pe care le¬au ]n'eles
din schi'a epistolei.
5. Dac[ ai acces la lucr[ri citate ca bibliografie
re- comandat[, cere¬le unor studen'i s[
10. Ruga'i¬v[ ]mpreun[ pentru c[l[uyirea Duhu-
studieye ;i s[ preyinte c=te un referat despre
lui Sf=nt ]n aceste studii ;i pentru aplicarea
galateni, des- pre iudaiyatori, despre
Cu- v=ntului lui Dumneyeu ]n via'a ;i
legalism ;i despre im- portan'a istoric[ a
lucrarea fie- c[rui student.
epistolei c[tre Galateni. Po'i
40 Galateni ;i

alb
 41

Unitatea a doua 8. S[ po'i cita doveyile pe care Pavel le d[

PAVEL — AP“R“ EVANGHELIA SA pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi
impor- tan'a lor pentru restul epistolei ;i
pentru accep- tarea autorit['ii epistolei.

PLANUL LECæIEI

Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel — 1.1/12

Salutul apostolic 1.1/5
Numai o singur[ Evanghelie adev[rat[ — 1.6/9
Finalitatea Evangheliei
Rela'ia dintre mesager ;i mesaj
Evanghelia este de la Dumneyeu — nu de la
oameni — 1.10/12
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel — 1.13/24
Opoyi'ia lui fa'[ de Evanghelie — 1.13/14
Revela'ia ;i c[l[uyirea lui Dumneyeu — 1.15/
24
Ales de Dumneyeu pentru slujire
Chemat ;i convertit
C[l[uyit ]n slujire

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat lec'ia ar trebui s[

fii ]n stare+

1. S[ po'i da motivul cel mai plauyibil

pentru schimbarea numelui din Saul ]n
Pavel.
2. S[ define;ti ce este apostolul ;i s[ compari
originea apostoliei lui Pavel ]n cre;tinism cu
cea a apostoliei ]n iudaism.
3. S[ define;ti suveranitatea lui Dumneyeu,
Domn
;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n via'a ta adev[rurile
pe care acestea le exprim[.
4. S[ expui principiul fundamental pe baya
c[ruia trebuie evaluate toate mesajele sau
revela'iile
]nainte de a fi acceptate ca fiind de la
Dumneyeu.
5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n lucrarea ta
cuvintele lui Pavel despre sursa chem[rii ;i
a mesajului s[u.
6. S[ po'i cita patru termeni pe care Pavel i/a
folo- sit pentru a se descrie pe sine ;i
mesajul s[u.
7. S[ recuno;ti manifestarea suveranit['ii
lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[
descrii tipul de predestina'ie la care se
refer[ el ]n Ga- lateni 1.15/16.
 Lec'ia
3
Dumneyeu i/a dat lui Pavel
Evanghelia Sa
Galateni 1

TEME

1. Cite;te planul lec'iei, obiectivele ;i studiul

cu- vintelor.

2. Cite;te Galateni 1.

3. Studiay[ deyvoltarea lec'iei sec'iune dup[

sec- 'iune, urm=nd pa;ii indica'i mai jos+
a) Cite;te pasajul biblic indicat la ]
nceputul diviyiunii sau sec'iunii. æine
Biblia deschis[ la acel pasaj ;i recite;te/l ori
de c=te ori este nevoie
]n studiul t[u.
b) Cite;te atent comentariile pentru
fiecare sec'iune, r[spuny=nd ]ntreb[rilor
de studiu ]n ordine. Cite;te din nou
pasajele din Scriptur[ atunci c=nd este
indicat sau ori de c=te ori ai nevoie
pentru a r[spunde la ]ntreb[ri. ‘ncearc[ s[
r[spunyi la ]ntreb[ri f[r[ s[ te ui'i peste
co- mentariile pe care tocmai le/ai citit,
dar, dac[ nu/'i aminte;ti informa'ia, uit[/te
prin materia- lul studiat p=n[ c=nd
g[se;ti r[spunsul.
c) Verific[/'i r[spunsurile de fiecare dat[
c=nd ai terminat o sec'iune.

4. Discut[ cu un prieten despre modul ]n

care o persoan[ prime;te chemarea pentru
lucrarea de propov[duire.

5. Facultativ, 'ine o predic[ sau o lec'ie

despre che- marea lui Dumneyeu.
42 Galateni ;i
Romani

STUDIUL CUVINTELOR

Acum, c=nd ]ncepi studiul epistolei c[tre aceasta este adev[rata Evanghelie,
Gala- teni verset cu verset, vei g[si ]n studiul spune Pavel.
cuvintelor un ajutor important pentru
interpretarea corect[ a Scripturilor. Pentru
cuvintele luate din Biblie am indicat referin'a —
capitolul ;i versetul. Cuvintele f[r[ referin'[ ]n
dreptul lor sunt luate din ghidul de studiu.
Lista de cuvinte este bayat[ pe traducerea King
James (pentru cititorii rom=ni, traducerea Cor-
nilescu, deoarece este cea mai r[sp=ndit[ traducere).
Acest studiu te va ajuta s[ interpreteyi corect
Scrip- tura at=t ]n predici, c=t ;i ]n lec'ii biblice.

autobio- — care con'ine povestea vie'ii unei

per/ grafic soane, relatat[ de ea ]ns[;i.
Galateni
este epistola cu cel mai pronun'at
ca- racter autobiografic dintre
epistolele lui Pavel.

Domn — titlu al lui Cristos, recunosc=nd drep-

1.2 tul S[u de a ne conduce sau
st[p=ni. Este traducerea
cuv=ntului grec ku- rios care este
folosit ]n diferite con- texte+ ca
termen de polite'e (dom- nule),
st[p=n, conduc[tor sau Dum-
neyeu. C=nd primii cre;tini
spu- neau+ `Isus este Domn~, ei
]n'ele- geau c[ El este
Dumneyeu ;i are dreptul
s[ conduc[ vie'ile lor.

suveran — conduc[tor suprem. C=nd vorbim

despre suveranitatea lui Dumneyeu,
]n'elegem c[ El este deasupra
ori- c[rei puteri sau autorit['i ]n
Uni- vers. ‘n calitate de Creator
al tutu- ror lucrurilor, El este
posesorul tu- turor. El are
dreptul absolut de a st[p=ni
peste toate. C=nd Pavel a fost
convertit, el L/a numit pe Isus
Domn, recunosc=ndu/I
suveranita- tea ;i ]ntreb=ndu/L+
`Ce vrei s[ fac?~

m[ mir — sunt surprins,

uimit. 1.6

trece'i de la — v[ separa'i de. Pavel spune c[ ei

L¬au
1.6 p[r[sit pe Acela care i/a chemat.

har — bun[tate nemeritat[. Harul lui

Cris¬
1.6 tos este temeiul m=ntuirii noastre:
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia 43
Evanghelie — veste bun[: Vestea Bun[ a
sa Pavel folose;te a¬
m=ntuirii. 1.6 1.16 cest cuv=nt pentru neevrei.

s[ r[stoarne — s[ ]ndep[rteye de la calea am r[mas — am stat cu.

adev[rului, 1.7s[ dea un ]n'eles gre;it. A 1.18
r[sturna
Evanghelia ]nseamn[ a o
deforma, a interpreta gre;it sau
a/i da un ]n'e- les gre;it

s[ fie — judecat ;i pedepsit de

Dumneyeu. anatema
1.8

v[ — v[ asigur: garan'ie pentru

adev[rul m[rturi- a ceea
ce a fost spus.
s
e
s
c
1
.
1
1

pr[p[d — devastare, distrugere,

ruinare. 1.13

]naintat — Pavel era mai avansat dec=t

`egalii~
1.14 s[i de v=rst[ ]n studii ;i practici
reli- gioase.

r=vn[ — fervent, entuyiast,

yelos. (]nsufle'it
de
o
ma
re
r=v
n[)
1.1
4

tradi'ii — informa'ii, credin'e, obiceiuri ;i prac-

tici transmise din genera'ie ]n
gene- ra'ie. Pavel se refer[ la
credin'ele ;i obiceiurile
religioase ale evreilor
(datinile str[mo;e;ti).

predesti- — ac'iune a lui Dumneyeu de a

decide na'ie dinainte ce s[ se ]nt=mple.
Pavel vor- be;te despre planul pe care Dumne-
yeu l/a avut cu privire la el, ]
nainte s[ fi fost n[scut (pe
c=nd era ]nc[ ]n p=ntecele
mamei lui).

Neamuri — oameni care nu/L cunosc pe

adev[¬ (p[g=ni) ratul Dumneyeu.
 DEYVOLTAREA LECæIEI
Apostolia ;i Evanghelia lui Pavel
Galateni 1.1/12
C[tre GALATENI
Istoric 1 Al cui nume ]l g[se;ti chiar la ]nceputul epis-
Teologic tolei c[tre Galateni?
Practic
........................................................................................
C=nd noi scriem scrisori, de obicei, le semn[m
la sf=r;it. Pe vremea lui Pavel, scrisoarea se ]
ncepea cu numele scriitorului. Simplul cuv=nt
Pavel, de la
Ce importan'[ au caracterul ;i experien'a Dumneyeu, Domn ;i Biseric[, ;i s[ aplici ]n
spi-
ritual[ a omului care predic[ ]n biserica ta? via'a ta adev[rurile pe care acestea le exprim[.
Vrei tu s[ ;tii dac[ el este cu adev[rat un om al
lui Dumne- yeu ]nainte de a accepta ]nv['[tura
sa ca mesaj al lui Dumneyeu pentru tine?
M[rturia sa personal[
]'i d[ mai mult[ ]ncredere ]n mesajul s[u.

V[ aminti'i c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i ]

ntoarc[ pe galateni ]mpotriva lui Pavel,
f[c=ndu/i s[ se
]ndoiasc[ de apostolia lui. Pavel ];i ]ncepe
scrisoarea cu o m[rturie personal[, preyint[
mesajul Scripturii
;i abia apoi ]l aplic[, ar[t=ndu¬le cititorilor care
vor fi reyultatele practice ale ac'iunilor lor. æi se
pare a fi un model bun pentru predicatorii ;i ]
nv['[torii de ast[yi? Putem ]mp[r'i Epistola c[tre
Galateni ]n trei p[r'i, dup[ cele trei tipuri de
argumente pe care Pavel le aduce ]n favoarea
Evangheliei sale+

Galateni 1 - 2.........istoric[
Galateni 3 - 4.........teologic[
Galateni 5 - 6.........practic[

‘ncep=nd de acum, cea mai mare parte a

studiu- lui t[u va fi o analiy[ a pasajelor din
Scriptur[, o examinare atent[ a fiec[rei p[r'i. De
aceea, de fie- care dat[ c=nd treci la o nou[
sec'iune ]n ghidul t[u de studiu, cite;te pasajul
biblic indicat la ]nceput, treci apoi la comentarii
;i la ]ntreb[rile de studiu ale acelei sec'iuni.

Salutul apostolic
Galateni 1.1/5

Obiectivul 1. S[ po'i da motivul cel mai plau-

yibil pentru schimbarea numelui din Saul ]n
Pavel

Obiectivul 2. S[ define;ti ce este apostolul ;i

s[ compari originea apostoliei lui Pavel ]n
cre;- tinism cu cea din iudaism.

Obiectivul 3. S[ define;ti suveranitatea lui

]nceputul acestei epistole, ]i ]n;tiin'eay[
imediat pe cititori cine este autorul.
Te/ai ]ntrebat vreodat[ de ce folose;te
aposto- lul numele de `Pavel~ ]n loc de
`Saul~? Prima oar[ c=nd ]l ]nt=lnim pe
paginile Scripturii, el este numit Saul din
Tars, dar ]n ]ntreaga sa lucrare el este numit
Pavel. De ce?
Pavel este forma rom=neasc[ a unui nume
ro- man foarte obi;nuit — Paulus (sau
Paullus). Pavel a fost n[scut cet['ean roman.
‘mp[ratul a acordat cet['enie roman[ tuturor
celor n[scu'i ]n anumite provincii romane.
Cilicia, provincia natal[ a lui Pa- vel, era una
din acestea. Deci, de;i Pavel era evreu, el
beneficia de avantajele ;i oportunit['ile care
deri- vau din cet['enia roman[. Folosirea unui
nume ro- man de c[tre evreii cet['eni ai
Imperiului Roman era o practic[ obi;nuit[.
Se poate ca Pavel s[ fi ales numele roman
`Paulus~ pentru asem[narea cu nu- mele s[u
evreiesc. Nu este un nume pe care l/a fo-
losit doar dup[ convertire — ]l folosise mult[
vreme
]nainte de ]nt=lnirea cu Cristos.
.......................................................................................
.
2 Deschide la Fapte 13 ;i cite;te versetele de 1
la
13. Cum era numit apostolul c=nd a plecat ]n
prima c[l[torie misionar[?
.......................................................................................
.
3 Cum este numit el, ]ncep=nd cu Fapte
13.9?
.......................................................................................
.
Unii cred c[ Pavel a folosit numele s[u
roman pentru c[ Dumneyeu l/a chemat s[
fie apostol al Neamurilor. Numele roman ar
fi f[cut s[ fie acceptat mai u;or de Neamuri. El
]l identifica cu poporul la care fusese trimis
s[/l evangheliyeye. ‘i ajuta s[ rup[ bariera
prejudec['ii rasiale care exista ]ntre evrei ;i
Neamuri. Pentru Saul, luarea unui nume
roman ar fi putut s[ fie semnul renun'[rii la
m=ndria trecu- tului s[u iudaic. El a ]ntors
spatele reputa'iei pe care o avusese, ambi'iei ;i
poyi'iei avute ]n poporul s[u, c=nd a devenit
slujitor al lui Isus Cristos. Acum el folose;te
numele care se potrive;te cel mai bine
misiunii sale.
Alege r[spunsul corect ;i pune un X ]n dreptul
lui. ........................................................................................

4 Numele `Paulus~ era un nume obi;nuit la ........................................................................................

....a) Greci ........................................................................................
....b) Romani
8 Care sunt afirma'iile fundamentale pe care le
....c) Evrei
face Pavel ]n versetul 1 cu privire la originea
....d) Per;i aposto- liei sale? Dou[ sunt negative, ;i una
este poyitiv[.
5 C=nd este Saul numit Pavel pentru prima
dat[ ........................................................................................
]n Faptele Apostolilor? ........................................................................................
....a) Imediat dup[ convertire
....b) C=nd Biserica l/a trimis ]n misiune ........................................................................................
....c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare. ........................................................................................
....d) C=nd s/a dus la Roma.
C=nd predici sau predai o lec'ie despre
6 Care pare s[ fie motivul principal pentru che- marea de la Dumneyeu, po'i ilustra ceea ce
care Saul decide s[ se numeasc[ pe sine Pavel? spune Pavel cu schi'a de mai jos. Po'i s[ scrii pe
....a) ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, o tabl[ sau po'i s[ faci o plan;[.
el Chemarea misionar[ a lui nu era de la
]ndep[rteay[ barierele prin adoptarea oameni. Dumneyeu, ;i nu omul, este la originea
u- nui nume roman. acestei che- m[ri. Dumneyeu l/a ales pentru
....b) A fost impresionat de guvernatorul aceast[ lucrare. ‘ntreaga idee de a face din
roman Sergius Paulus ;i a preluat Pavel un misionar ]i apar- 'ine planului lui
numele aces- tuia. Dumneyeu pentru el. Dumneyeu l/a ]ns[rcinat
....c) A sim'it c[ Pavel este un nume mai s[ predice Evanghelia Neamurilor.
potri- vit pentru un cre;tin, dec=t Pavel a fost trimis de Dumneyeu, nu de
Saul. oameni. Mai t=ryiu vom vedea c[ Biserica
....d) Nu a vrut ca oamenii s[ ;tie c[ este recunoa;te chema- rea ;i ]ns[rcinarea pe care i/a
evreu. dat/o Dumneyeu, dar sursa apostoliei lui ;i
autoritatea care stau ]n spatele lui erau de la
7 Cite;te din nou Galateni 1.1. Pe baya celor ] Dumneyeu. Putem vedea aceast[ auto- ritate ]n
nv[- 'ate ]n lec'ia 2, despre problema bisericilor preyentarea plin[ de putere a Cuv=ntului lui
Galati- ei, de ce insist[ Pavel at=t de mult asupra Dumneyeu ;i ]n minunile care ]nso'eau lucrarea
apostoliei sale? Oare nu ;tiau ei deja aceasta? sa. Acestea erau semnele apostoliei — a faptului
Explic[. c[ Dumneyeu l/a trimis.
........................................................................................
........................................................................................

CHEMAREA …I APOSTOLIA LUI PAVEL

NU NU NU

Origine uman[ Agent uman Origine divin[ ;i agent divin

Om Dumneyeu Dumneyeu¬Tat[l

Om Isus Cristos

Pavel Pavel Pavel

 Evreii din bisericile Galatiei ;tiau c[ el este 11 De unde vin aceste binecuv=nt[ri?
un apostol. Iudaismul avea apostolii s[i. O
asemenea persoan[ se numea `sheliach~, care ] ........................................................................................
nseamn[ trimis. Dup[ cum v[ aminti'i, acesta
este ]n'elesul cuvin- telor`apostol~ ;i `misionar~.
Apostolul era un mesa- ger special, cu un statut
special. El era trimis de c[tre o persoan[ sau de
c[tre o organiya'ie cu autoritate mai ]nalt[ dec=t
a sa ;i de la care primea autoritatea s[ duc[ la ]
ndeplinire misiunea ]ncredin'at[.
Pavel fusese un apostol al iudaismului,
trimis de c[tre marii preo'i ;i b[tr=nii norodului
s[¬i areste- ye pe cre;tinii din Damasc. Pe drum ]
ns[, el a capitu- lat ]naintea unei Autorit['i mai ]
nalte. Din yiua ace- ea, el a fost apostol al lui Isus
Cristos. Apostolia lui era de la Dumneyeu, ;i el
];i ducea la ]ndeplinire misiunea prin puterea ;i
autoritatea lui Dumneyeu. Ce creyi tu despre
chemarea ]n lucrare ]n yilele noastre? Care ar
trebui s[ fie originea acestei che- m[ri? Te po'i
g=ndi la alte motive pentru care unii ar dori s[
devin[ preo'i sau predicatori? Oare mai
cheam[ Dumneyeu personal lucr[torii ]n yilele
noastre? Ai tu chemarea de a predica
Evanghelia?
Dac[ da, de unde a venit? Cum ai primit/o?
Toate acestea sunt ]ntreb[ri la care s[ te
g=nde;ti atunci c=nd aplici Galateni 1.1 vie'ii ;i
lucr[rii tale.

9 S[ privim acum la versetul 2 din salutul

apos- tolic al lui Pavel. Cine le trimite, ]
mpreun[ cu Pa- vel, salut[ri bisericilor din
Galatia? (R[spunde cu cuvintele lui Pavel.)
........................................................................................
Dup[ cum ;tii din Faptele Apostolilor,
Pavel c[l[torea, de obicei, ]nso'it de un grup de
colabo- ratori, colegi de lucrare care ]l ajutau ]n
predicare,
]nv['are ;i ]nfiin'area de noi biserici pe unde
mer- geau. De;i Pavel scrie epistola, ei se
asociay[ salu- turilor lui Pavel ;i ]l sprijinesc ]n
poyi'ia pe care o ia
]n ap[rarea Evangheliei.
Observ[ cuv=ntul `Bisericile~, ]n versetul 2.
Deja ai aflat c[ epistola le este adresat[ c=torva
adu- n[ri. Cuv=ntul care este adeseori tradus
prin `Bise- ric[~ este cuv=ntul grec ekklesia.
‘n'elesul de bay[ este acela de `a fi chemat~. A
fost folosit de scriitorii Noului Testament pentru
c[ era cel mai potrivit ]n a exprima ideea c[
poporul lui Dumneyeu este che- mat din lume
ca s[ I se ]nchine ;i s[/I slujeasc[.

10 ‘n versetul 3, care sunt cele dou[ lucruri pe

care Pavel I le cere lui Dumneyeu pentru
bisericile Gala- tiei?
........................................................................................
12 De ce pare aceast[ rug[ciune s[ fie de `Cum? Nu ;ti'i c[ trupul vostru este
impor- tan'[ deosebit[, av=nd ]n vedere Templul Duhului Sf=nt care este ]n voi ;i
problema gala- tenilor? pe care L/a'i primit de la Dumneyeu, ;i c[
voi nu sunte'i ai vo;tri? C[ci a'i fost
.......................................................................................
cump[ra'i cu un pre'. Pros- l[vi'i¬L, dar, pe
. Dumneyeu ]n trupul ;i duhul vostru, care
....................................................................................... sunt ale lui Dumneyeu.~
. — 1 Corinteni 6.19-20

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
S[ ne ]ndrept[m acum aten'ia spre
Domnul Isus Cristos. El este centrul
Evangheliei pe care o preyin- t[ Pavel. De
fapt, Pavel spune+ `Noi ‘l predic[m pe
Cristos~. Pentru el, cre;tinismul este `Cristos ]
n noi, n[dejdea slavei~. M=ntuirea prin
credin'a ]n Isus Cristos (nu prin 'inerea legilor
;i regulilor) — aceas- ta este Evanghelia pe
care o ap[r[ el.

13 Ce spune Pavel despre Cristos ]n fiecare

dintre aceste versete din Galateni 1?

v. 1. ................................................................................
v. 3. ................................................................................
v. 4. ................................................................................

Pavel ‘l preyint[ ca pe Domnul nostru Isus

Cris-
tos+
1) Domn ]nseamn[ c[ El este
Dumneyeu ;i este Conduc[torul
suveran.
2) Isus ]nseamn[ c[ El este
M=ntuitorul nostru.
3) Cristos ]nseamn[ c[ El este Unsul,
Mesia, Eliberatorul trimis de
Dumneyeu.
Compar[ defini'iile date pentru `Domn~ ;i
`su- veranitatea lui Dumneyeu~ ]n studiul
cuvintelor. Vei observa c[ ambele defini'ii
implic[ dreptul lui Dum- neyeu de a
conduce, de a domni. G=nde;te/te la modul
]n care acest adev[r poate s[ afecteye via'a
ta. Isus nu este doar M=ntuitorul nostru — El
este
;i Domnul nostru! El este Domnul vie'ii tale
;i al vie'ii mele. Aceasta ]nseamn[ c[ ar
trebui s[ ne pred[m voii Lui. ‘nseamn[ c[
noi nu avem dreptul s[ alegem ce s[ facem
cu vie'ile noastre. ‘nseamn[ c[ cea mai de
seam[ prioritate trebuie s[ fie aflarea voii lui
Dumneyeu ;i ]mplinirea ei. Pavel exprim[
aceast[ idee ]ntr/o alt[ scrisoare+
 Este via'a ta predat[ Domnului Isus
19 Caut[ acelea;i dou[ lucruri ]n Coloseni,
Cristos? Cau'i tu s[ cuno;ti ;i s[ ]mpline;ti voia
Tesalo- niceni ;i Romani. Le/ai g[sit?
lui Dumne- yeu? Dac[ este a;a, El este cu
adev[rat Domnul t[u! Roag[/te ca Dumneyeu ........................................................................................
s[/'i arate clar care este voia Lui pentru tine ]n
lucrarea Sa. ........................................................................................
De ce las[ Pavel la o parte aceste dou[ lucruri
14 Care din urm[torii termeni NU are acela;i ]n scrisoarea sa c[tre Galateni? Probabil din
]n- 'eles cu `apostol~? cauya faptului c[ era tulburat de ceea ce
....a) Sheliach. f[cuser[ iudai- yatorii ;i de u;urin'a cu care
....b) Ucenic. galatenii au acceptat doctrina lor. Pavel intr[
....c) Misionar. direct ]n mieyul problemei, f[r[ obi;nuitele sale
....d) Trimis. cuvinte de apreciere.
Observ[ acum de c=te ori folose;te Pavel
15 Care este ]n'elesul bisericii ]n Noul cu- v=ntul Evanghelie ]n aceste patru versete.
Testament? Cuv=ntul grec este euaggelion, care ]nseamn[
....a) Catedral[. `veste bun[~. ‘n limba rom=n[, cuv=ntul
....b) Adunarea celor chema'i. Evanghelie este derivat direct de la cuv=ntul
....c) Cei trimi;i. grec.
....d) Templul lui Dumneyeu.
S[ vedem ce afl[m despre Evanghelie din
16 Ce ]nseamn[ cuv=ntul Domn atunci c=nd ]l aces- te patru versete.
a- plic[m la Isus Cristos?
....a) Suveranitate divin[. 20 La ce fuseser[ chema'i galatenii? v. 6.
....b) Persoan[ respectat[.
....c) ‘nv['[tor divin. ........................................................................................
....d) Mare conduc[tor. C=nd Pavel vorbe;te despre o alt[
evanghelie, care de fapt nu este o alt[
evanghelie, el se refer[ la
]nv['[tura pe care iudaiyatorii o preyentau ]n
NUMAI O SINGUR“ locul Evangheliei m=ntuirii prin credin'[,
EVANGHELIE ADEV“RAT“ predicat[ de Pavel. Dar, ]n ceea ce ]nv['au
Galateni 1.6/9 iudaiyatorii nu era nici o `veste bun[~ (care este
semnifica'ia Evanghe- liei). De aceea, Pavel
spune c[ nu este cu adev[rat o alt[ evanghelie.
Obiectivul 4. Expune principiul fundamental El nume;te ]nv['[tura lor abatere
pe baya c[ruia trebuie evaluate toate mesajele ;i deformare a Evangheliei lui Cristos.
sau revela'iile, ]nainte de a fi acceptate ca
fiind de la Dumneyeu. 21 S[ reamintim care era ]nv['[tura pe care
Pavel o nume;te `o alt[ evanghelie~. Iudaiyatorii
Acum Pavel accept[ provocarea ]nv['au
iudaiyatorilor ]n biserici c[ pentru ca o persoan[ s[ fie
;i se lanseay[ ]n ap[rarea Evangheliei sale. Este m=ntuit[ trebuie s[
o trecere brusc[! Pavel chiar las[ la o parte ........................................................................................
dou[ lu- cruri pe care le punea de obicei la ]
nceputul episto- lelor sale. ‘ncearc[ s[ le g[se;ti. ........................................................................................
........................................................................................
17 Cite;te 1 Corinteni 1.1/9. Ce face Pavel ]n
verse- tul 4, imediat dup[ salut[ri? ‘n versetul 7, Pavel spune c[ aceast[
`evan- ghelie~ nu este c=tu;i de pu'in
........................................................................................
evanghelie. De ce?
Ce spune el apoi despre punctele lor bune sau
des- pre problemele cu care se va ocupa ]n ........................................................................................
epistol[? 22 Ce ]nseamn[ `Evanghelie~?
........................................................................................ ........................................................................................
18 Care sunt cele dou[ lucruri similare pe 23 Ce spune Pavel despre iudaiyatori — ce fac
care le g[se;ti ]n Efeseni1.15/17? ei cu Evanghelia lui Cristos? v. 7.
........................................................................................
.......................................................................................
.

.......................................................................................
.
24 Conform explica'iilor date la studiul degrab[, mesa- jul ]l calific[ pe mesager.
cuvinte- lor, ce ]nseamn[ `a r[sturna
Evanghelia~?
........................................................................................

........................................................................................
Conform versetului 7, am putea spune c[
orice mesaj care nu este ]n acord cu Evanghelia
(Vestea Bun[) a lui Cristos, este o veste rea ;i ]i
tulbur[ pe cei care o primesc.
F[r[ ]ndoial[, iudaiyatorii care au adus
`alt[ Evanghelie~ ]n bisericile Galatiei erau
oameni in- fluen'i, cu ]nalte calific[ri. Dar, ]n
versetul 8, Pavel
]i provoac[ direct pe ace;ti ]nv['[tori ;i ne d[ de
asemenea un important principiu care s[ ne
c[l[- uyeasc[.

25 Care a fost asupra galatenilor reyultatul

r[stur- n[rii (pervertirii) Evangheliei? v. 7.
........................................................................................
26 Care este etalonul fa'[ de care trebuie
evaluate toate ]nv['[turile religioase, revela'iile,
viyiunile sau mesajele de la ]ngeri?
........................................................................................
Principiul expus ]n versetele 8 ;i 9 explic[ dou[
ade- v[ruri+ 1) Finalitatea Evangheliei: 2) Rela'ia
dintre mesager ;i mesaj.

Finalitatea Evangheliei

Mai ]nt=i, Evanghelia este o revela'ie final[

(ul- tim[). Nu mai sunt necesare alte revela'ii
care s[ fie ad[ugate mesajului despre lucrarea de
iyb[vire a lui Dumneyeu. Ea nu trebuie s[ fie
schimbat[ sau
]nlocuit[ print/o alt[ revela'ie mai recent[.
Evan- ghelia harului lui Cristos, pe care
Dumneyeu i/a
]ncredin'at/o lui Pavel s/o propov[duiasc[,
Vestea Bun[ a m=ntuirii prin credin'a ]n Isus
Cristos, este adev[rata ;i ve;nica Evanghelie.
De aceea spune Pavel acele cuvinte aspre din
versetul 9, despre cei care aduc o evanghelie
fals[. Pavel ne ]n;tiin'eay[ c[ nu trebuie s[ ne
l[s[m du;i ]n r[t[cire de profe'ii care aduc noi
revela'ii. Nu poate exista o alt[ ade- v[rat[
revela'ie a unei noi c[i a m=ntuirii, revela'ie
care s[ vin[ de la Dumneyeu, deoarece
credin'a ]n Isus Cristos este singura cale.

Rela'ia dintre mesager ;i mesaj

‘n al doilea r=nd, Evanghelia devine etalonul

pentru evaluarea at=t a mesajului, c=t ;i a
mesage- rului. Acredit[rile pe care un mesager
le/ar putea preyenta nu calific[ mesajul, ci mai
 16.13/14: 1 Ioan 4.1/3. ‘n care dintre aceste
versete g[se;ti expus acela;i LUI
EVANGHELIA principiu pe care ]l
CRISTOS
d[ ;i Pavel pentru a ;ti dac[ mesajul este sau nu
de la Duhul Sf=nt?
........................................................................................

Cu alte cuvinte, calific[rile unui mesager

nu fac
]n mod obligatoriu mesajul acceptabil.
Mesajul este fix. Este o Evanghelie care nu se
schimb[. Mesajul este mijlocul prin care
stabilim dac[ mesagerul este de la Dumneyeu
sau nu. Predic[ el Evanghelia lui Cristos?
Predic[ el o alt[ evanghelie? ‘n acest mod
putem cunoa;te, ]ntr/o oarecare m[sur[,
dac[ este un adev[rat mesager.
Ai avut vreodat[ ocayia s[ cuno;ti oameni
care pervertesc, care r[stoarn[ Evanghelia?
Cuno;ti pe cineva care pretinde s[ fi avut
vedenii sau vise de la Dumneyeu, dar
mesajul primit de el este contrar
Evangheliei? Cuno;ti religii care pretind a
avea o revela'ie mai nou[ ;i mai complet[ a
planului de m=ntuire al lui Dumneyeu?
Pavel ne d[ aici un prin- cipiu sau o regul[ pe
baya c[reia s[ evalu[m at=t mesajul
(]nv['[tur[, vedenie sau revela'ie), c=t ;i
mesagerul (]nv['[tor, predicator sau profet).
Etalo- nul evalu[rii este Evanghelia lui
Cristos.

27 Cum putem aplica principiul pe care ni/l

d[ Pavel aici? S[ presupunem c[ cineva
preyint[ ]n biserica ta un mesaj care se
pretinde a fi o profe'ie de la Duhul Sf=nt.
Sau, cineva poveste;te un vis sau o revela'ie
despre care el spune c[ este de la Dum-
neyeu. Ce ar trebui s[ faci?

....a) S[ accep'i toate profe'iile ;i

revela'iile ca fiind de la Duhul lui
Dumneyeu.
....b) S[ accep'i orice ca fiind de la Duhul
Sf=nt dac[ un membru cu o bun[
reputa'ie ]n biseric[ sau un pastor
cunoscut o d[ ca fi- ind o profe'ie, o
interpretare sau o revela'ie.
....c) S[ deciyi asupra sursei mesajului pe
baya vie'ii pe care o duce
mesagerul.
....d) Pune/'i ]ntrebarea+ `Mesajul sau
revela'ia este ]n acord cu Evanghelia
lui Cristos?~

28 Cite;te urm[toarele texte+ Ioan 14.26:

 Observ[ c[, ]n Ioan 14.26, Isus le promite
urma-
;ilor S[i c[ Duhul Sf=nt ]i ]nva'[ toate lucrurile.
Acela;i verset afirm[ c[ Duhul Sf=nt le va
aduce aminte tot ceea ce i/a ]nv['at Isus. Aceasta
]nseam- n[ c[ tot ceea ce ]nva'[ Duhul Sf=nt
este ]n acord cu ceea ce a ]nv['at Isus.
Principiul este ;i mai clar ]n Ioan 16. Aici, Isus
afirm[ c[ Duhul Sf=nt, (Duhul Adev[rului) ne
va c[l[uyi ]n tot adev[rul. El va lua lucrurile
lui Isus ;i ni le va descoperi. Cu alte cu- vinte,
mesajele care vin de la Duhul Sf=nt reveleay[
]nv['[turi ale Domnului Isus ;i ‘l glorific[ pe El.
G[sim acela;i principiu exprimat clar ]n 1
Ioan
4.1/3. Aici ni se spune cum putem s[
cercet[m duhurile. Duhul lui Dumneyeu
m[rturise;te c[ Isus Cristos a venit ]n trup.
Acesta este mesajul Evan- gheliei — Isus
M=ntuitorul ;i Mesia a venit ca om. Orice duh
care nu¬L recunoa;te pe Isus ca M=ntuitor nu este ]
n acord cu Evanghelia ;i nu este de la Dum-
neyeu. Revela'ii, vise, vedenii sau mesaje care nu
sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos nu sunt
de la Dumneyeu.
EVANGHELIA ESTE DE LA DUMNEYEU,
NU DE LA OAMENI
Galateni 1.10/12
Obiectivul 5. S[ discu'i ;i s[ aplici ]n propria
ta slujb[ cuvintele lui Pavel despre sursa
mesaju- lui s[u.
Convertirea ;i ]ns[rcinarea lui Pavel
Galateni 1.13/24
OPOYIæIA LUI FAæ“ DE EVANGHELIE
1.13-14
Obiectivul 6. S[ po'i numi patru termeni pe
29 Care sunt cele patru afirma'ii pe care
apostolul Pavel le face despre sursa Evangheliei
sale, ]n Gala- teni 1.11/12? Trei ne spun de
unde nu a venit ea. A patra ne spune de unde
a venit.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Putem considera cuvintele `nu de la
oameni~ ca fiind afirma'ia principal[ pe care
Pavel o deyvolt[
;i o dovede;te prin urm[toarele trei afirma'ii.
`Nu de la oameni~ ]nseamn[ c[ Evanghelia lui
Pavel nu este de origine uman[. El ]ncepe
fraya cu `Pentru c[~ ;i apoi aduce doveyile. El
nu a primit/o de la oameni, adic[ nu este
tradi'e omeneasc[. Nici n/a
]nv['at/o pe dinafar[ de la cineva care o
cuno;tea. El a primit Evanghelia prin revela'ie
divin[ de la Isus Cristos ‘nsu;i.
‘n'elesul principal al cuv=ntului `revela'ie~ este
acela de `deyv[luire~. Este ceva ce afl[m sau
cu- noa;tem deoarece ne/a fost deyv[luit ]nc=t
s[ pu- tem vedea. Desigur, noi nu am fi putut s[
cunoa;tem lucrurile spirituale dac[ Dumneyeu
nu ar fi luat ini- 'iativa s[ ni le deyv[luie, s[ ni le
reveleye. ‘n verse- tul 12, Pavel spune c[ a
primit Evanghelia prin re- vela'ie de la
Dumneyeu, ;i con'inutul acestei reve- la'ii este
Isus. ‘n urm[toarea sec'iune a capitolului, el
explic[ mai detaliat ceea ce a afirmat ]n versetele
11 ;i 12.
Aceste versete pot avea o aplica'ie practic[
pen- tru fiecare dintre noi. De;i nu ne putem
a;tepta s[ avem exact aceea;i experien'[ ca Pavel,
noi trebuie s[/L recunoa;tem personal pe Cristos.
Nimeni nu¬L poate sluji eficient pe Cristos
dac[ nu a avut o ]n- t=lnire personal[ cu El.
Cuvintele lui Pavel se pot aplica ;i fiec[rui
mesaj. La fel ca Pavel, noi ar trebui s[ primim
mesajele de la Dumneyeu.
care
]i folose;te Pavel pentru a se descrie pe sine ;i via'a
sa ]nainte de convertire.
 Pavel vorbe;te aici despre poyi'ia pe
care o de'inuse ]n iudaism. El vorbe;te
despre `purtarea~ de alt[dat[. El
men'ioneay[ de dou[ ori `]n reli- giunea
iudeilor~. Este clar acum c[ el privea iuda-
ismul ;i cre;tinismul ca fiind dou[ religii
diferite. La ]nceput, iudaismul a fost
principala cale ]n planul
de m=ntuire al lui Dumneyeu. Prin evrei,
Dumne- yeu …i/a revelat Cuv=ntul, ;i tot dintre
Romani 11.1...................................................................
evrei a venit Mesia. Dar, pe vremea lui Pavel,
iudaismul p[r[sise calea stabilit[ de Dumneyeu ........................................................................................
]n planul S[u. C=nd iudaismul L/a respins pe
Mesia, toate ritualurile ;i regulile acestuia, care 2 Corinteni 11.22 .............................................................
ar[tau spre El, au devenit f[r[ sens. ........................................................................................
Iudaiyatorii ]i ]nv['au pe galateni s[
priveasc[ la iudaism ca la o cale spre ]ndrept['ire. 2 Timotei 1.3 .................................................................
Pavel arat[ prin propria lui experien'[ c[
iudaismul a luat/o pe o cale gre;it[. El fusese ........................................................................................
extrem de yelos ;i loial iu- daismului. …i chiar Filipeni 3.5/6 ..................................................................
loialitatea lui fa'[ de o religie care respinsese
adev[rul l/a f[cut pe Pavel s[ per- secute ........................................................................................
`Biserica lui Dumneyeu~. ‘n devotamentul s[u
........................................................................................
fa'[ de Lege, el a fost chiar mai fanatic dec=t
iudaiyatorii, p=n[ c=nd a descoperit c[, lupt=nd ] ........................................................................................
m- potriva Evangheliei, el lupta ]mpotriva lui
Dumne- yeu. 33 De ce creyi c[ insist[ Pavel asupra
devotamen- tului s[u deplin din trecut fa'[ de
30 Ce rela'ie vede Pavel ]ntre iudaism ;i iudaism ]n aceas- t[ scrisoare c[tre galateni?
cre;ti- nism?
....a) Ambele sunt la fel de acceptabile. ........................................................................................
....b) Iudaismul ]i este superior cre;tinismului,
........................................................................................
]n unele privin'e.
....c) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt de fapt ........................................................................................
a- ceea;i religie.
....d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii ........................................................................................
di- ferite. 34 Deja ai v[yut imaginea lui Pavel ca
prigonitor,
31 ‘n lumina acestor versete, cum i¬ai r[spunde ]n Faptele Apostolilor. S[ vedem acum cum se
unei persoane care 'i/ar spune+ `Nu conteay[ re- fer[ el la acea perioad[ a vie'ii sale, ]n 1
ce creyi, c=t[ vreme e;ti sincer ]n credin'a ta~? Corinteni
........................................................................................ 15.9 ;i 1 Timotei 1.12/16. Pe vremea aceea era
plin de r=vn[ s[ fac[ ceea ce credea c[ este voia
........................................................................................ lui Dum- neyeu. Privind ]napoi, cum se nume;te
........................................................................................ pe sine? De ce ?
‘n multe ocayii, Pavel accentueay[ asupra ........................................................................................
des[- v=r;irii sale ]n iudaism ]nainte de convertire.
Numai o revela'ie divin[ l/ar fi putut convinge de ........................................................................................
adev[rul Evangheliei. El era un apostol al Legii:
numai Dum- neyeu a putut s[/l transforme ] REVELAæIA …I C“L“UYIREA LUI DUMNEYEU
ntr/un apostol al lui Cristos. 1.15/24
‘n aceste versete, Pavel continu[ s[
32 Scrie termenii pe care ]i folose;te Pavel deyvolte ceea ce afirmase ]n versetele 11 ;i 12.
pentru a ar[ta ce evreu des[v=r;it fusese el. Aici, el arat[ c[ Evanghelia ;i lucrarea lui sunt de
Faptele Apostolilor 22.3 .............................................. la Dumneyeu, nu de la ceilal'i apostoli. El a fost
ales de c[tre Dum- neyeu pentru lucrare, a fost
........................................................................................ chemat ;i convertit prin harul S[u ;i a fost
........................................................................................ c[l[uyit, ]n lucrarea de propov[- duire, de c[tre
Dumneyeu.
..............................................................................................................
Ales de Dumneyeu pentru slujire
Faptele Apostolilor 26.4/5..............................................
........................................................................................ Obiectivul 7. S[ sco'i ]n eviden'[
suveranitatea lui Dumneyeu ]n chemarea lui
Pavel ;i s[ descrii tipul de predestina'ie la care
se refer[ el ]n Ga- lateni 1.15/16.
 Cite;te versetele 15/17. Este scris+ `M/a pus
deo- parte din p=ntecele mamei mele.~ Cu alte
cuvinte, chiar ]nainte ca el s[ se fi n[scut,
Dumneyeu ]l ale- sese pentru o lucrare
special[.
35 Compar[ Ieremia 1.4-5 cu Galateni 1.15-16.
Ce asem[n[ri sunt ]ntre experien'a lui Ieremia
;i cea a lui Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
Trebuie s[ ne amintim c[ Pavel vorbe;te
des- pre suveranitatea lui Dumneyeu ]n a alege
pe cine vrea El pentru lucrarea Sa. ‘n planul de
m=ntuire al lui Dumneyeu, Pavel a fost ales pentru
o lucrare spe- cial[. Planul lui Dumneyeu pentru
el era s[ predice Evanghelia printre Neamuri.
Uit[¬te din nou peste studiul cuvintelor ca
s[ veyi ce se spune despre predestina'ie ;i
suverani- tatea lui Dumneyeu. Teologii au avut
lungi contro- verse ]n problema predestina'iei
sau alegerii divi- ne. Vom privi mai ]ndeaproape
la acest subiect ]n studiul epistolei c[tre Romani.
Aici, Pavel vorbe;te
]n mod clar despre faptul c[ Dumneyeu l¬a
predes- tinat. Dar predestinat pentru ce?
S[ privim din nou la versetele 15 ;i 16. Ele
ne arat[ dou[ ac'iuni importante ale lui
Dumneyeu, ur- mate de scopul imediat ;i apoi de
scopul ultim al a- cestor ac'iuni. Putem s[
ilustr[m ]n modul urm[tor+
Dumneyeu m¬a pus deoparte
din p=ntecele mamei
M¬a chemat prin harul S[u
Ca s[¬L descopere ]n mine
pe Fiul S[u
Ca s[¬L vestesc ]ntre
Neamuri
36 Compar=nd Galateni 1.15-16 cu Ieremia 1.4-
5, la ce fel de predestinare se refer[ Pavel+
pentru m=ntuire, sau pentru slujire?
........................................................................................
37 Creyi tu c[ Dumneyeu are un plan pentru
via'a ta, c[ El te¬a chemat s[¬L sluje;ti ]ntr¬un
anumit mod? Dac[ este a;a, cum este afectat[
atitudinea ta fa'[ de lucrarea Sa pentru tine?
........................................................................................
........................................................................................
Chemat ;i convertit
S[ privim la versetele din Galateni 1.15-16
]n traducerea New English Bible+
`Dar atunci, ]n buna Sa pl[cere, Dumneyeu
— care m[ pusese deoparte de la na;tere ;i
m¬a chemat prin harul S[u — a ales s[¬L
reveleye pe Fiul S[u mie ;i prin mine,
pentru ca s[¬L pot proclama printre
Neamuri.~
Pavel a fost chemat ]n acela;i timp at=t la
m=n- tuire, c=t ;i la slujire, ]n lucrare. …i
revela'ia lui Isus Cristos, at=t lui, c=t ;i prin
Pavel, a fost o revela'ie pentru m=ntuire ;i
slujire. …i noi suntem m=ntui'i pentru a¬L sluji
pe Dumneyeu. O revela'ie a lui Cris- tos pentru
;i prin noi este esen'ial[ dac[ dorim s[¬L
preyent[m pe Cristos acelora care nu¬L cunosc.
Ei trebuie s[¬L poat[ vedea ]n noi.
C=nd Pavel vorbe;te despre predicarea lui
Cris- tos p[g=nilor, el nu se refer[ la ni;te
triburi necivi- liyate, care tr[iau undeva ]n
jungl[. Cuv=ntul tradus
`p[g=ni~ ]n traducerea King James ]nseamn[
na- 'iuni, popoarele neevree din lume. (‘n
traducerea rom=neasc[, cuv=ntul grec este
tradus prin `Nea- muri~ — sensul este acela;i
— n.tr.)
Dumneyeu l¬a ales pe Pavel ca s[ le
vesteasc[ Evanghelia. Sensul cel mai adecvat al
cuv=ntului este acela de oameni care nu¬L
cunosc pe Dum- neyeul adev[rat.
Prima ac'iune S[ vedem acum ]n ce mod se aplic[ aceast[
important[ afirma'ie a lui Pavel (despre predicarea lui Cristos
]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el e-
A doua ac'iune pistola.
important[
38 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate
Scopul imediat din evrei sau din neevrei (Neamuri)?
........................................................................................
Scopul ultim 39 Cine le¬a dus Evanghelia pentru prima dat[?
........................................................................................
........................................................................................
 Vedem c[ galatenii erau inclu;i ]n
`Neamurile~ c[rora Pavel le¬a dus
Evanghelia. Dumneyeu este Acela care l¬a
trimis la ei. Evanghelia pe care le¬a
predicat¬o a fost revela'ia lui Cristos pe care o
pri- mise direct de la Dumneyeu. Aceasta
r[spunde afirma'iei iudaiyatorilor c[ Pavel
nu era de fapt a- postol ;i Evanghelia pe care
o predica el nu era ade- v[rat[.

40 S[ citim acum trei relat[ri ale convertirii

lui Pavel, c[ut=nd dovada pentru Galateni
1.11-12. Fiecare relatare ne d[ unele detalii
care nu sunt ]n celelalte. ‘n timp ce cite;ti,
caut[ chemarea lui Pa-
vel pentru Neamuri ;i mesajul m=ntuirii Neamu- ........................................................................................
rilor prin credin'a ]n Isus Cristos. Compar[
Gala- teni 1.1 cu Fapte 9.1-19. Cui i se
reveleay[ c[ Dum- neyeu are s[¬l trimit[ pe
Pavel la Neamuri?
........................................................................................
Se spune ]n Fapte 9 despre persoana care a
primit revela'ia c[ ar fi spus¬o ;i altcuiva?
........................................................................................
41 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 22.3-
16. Din cele spuse de Anania lui Pavel, cui va
m[rturisi Pavel Evanghelia ;i care va fi mesajul
s[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
42 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 26.12-
20
;i copiay[ cuvintele care con'in at=t chemarea
lui Pavel de a le propov[dui Neamurilor, c=t ;i
mesa- jul m=ntuirii prin credin'a ]n Isus
Cristos, pe care trebuia s[¬l duc[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

C[l[uyit spre slujire

Obiectivul 8. S[ po'i cita doveyile pe care le d[

Pavel pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[
]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei
;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei.

C=nd cite;ti pentru prima oar[ Galateni

1.16¬26, s¬ar putea s[ te ]ntrebi de ce istorise;te
Pavel tot ce s¬a ]nt=mplat imediat dup[
convertirea sa. Observ[ cuv=ntul `]ndat[~, ]n
versetul 16. Este important. Pavel le face
cunoscut galatenilor c[ el nu s¬a dus la apostoli
sau la conduc[torii Bisericii din Ierusalim pentru
a afla de la ei mesajul pe care trebuie s[¬l
predice sau unde s[ mearg[. Dumneyeu este
Cel care i¬a dat chemarea, mesajul ;i
direc'ionarea.

43 Cite;te Fapte 9.19-30 ;i compar[ cu

Galateni 1.16-24. La c=t timp dup[ convertirea
sa a ]nceput Pavel s[ predice? (Fapte 9.20)
44 Care a fost mesajul lui Pavel ]n ........................................................................................
sinagoga din Damasc? (Fapte 9.20)
........................................................................................
.......................................................................................
Compar=nd diferitele pasaje din Faptele Apos-
.
tolilor, afl[m c[ ni;te evrei necre;tini din
45 ‘ntoarce la harta de la pagina 8 ;i Ierusalim aveau de g=nd s[¬l omoare pe Pavel.
localiyeay[ pe hart[ Damascul ;i Arabia. ‘n ce Dar Dumne- yeu i¬a vorbit lui Pavel ;i i¬a spus
direc'ie a c[l[torit Pavel de la Damasc (]n s[ p[r[seasc[
Siria) spre Arabia?
.......................................................................................
.
Pavel nu ne spune ]n care parte a
Arabiei s¬a dus, nici c=t timp a stat acolo.
Unii cred c[ s¬a dus spre sud, la Muntele
Sinai, unde Dumneyeu a dat Legea lui
Moise. Ei cred c[ ]n acest timp, Dumne- yeu
l¬a ajutat s[ revad[ toate ]nv['[turile Legii
(]n care fusese instruit) ;i i¬a ar[tat cum se
leag[ acestea de Cristos. Fie c[ a fost a;a, fie
c[ nu, vedem c[ atunci c=nd ];i scap[ via'a ]n
Damasc, el nu¬i ]n- toarce spatele chem[rii
pe care o primise.
Mai t=ryiu ]l g[sim la Ierusalim, pentru o
scurt[ perioad[ de timp. El preyint[ Evanghelia ]
n sinagogi
;i¬i convinge pe oameni c[ Isus este Cristosul.
La
]nceput, cre;tinii nu puteau crede
c[ prigonitorul lor s¬a convertit cu adev[rat ;i
se temeau de o curs[. Dar Barnaba este
convins de sinceritatea lui ;i ]l pre-
yint[ bisericii.
S[ ne reamintim acum problema din
Galatia. Iudaiyatorii ]ncercau s[¬i conving[ pe
galateni c[ Evanghelia lui Pavel nu este cea
adev[rat[, c[ este diferit[ de cea pe care o
predicau ceilal'i apostoli la Ierusalim. Av=nd ]
n vedere acest fapt, Pavel le face cunoscut
galatenilor ce s¬a ]nt=mplat c=nd el a fost la
Ierusalim.

46 Cine au fost cei doi conduc[tori

importan'i ai bisericii, cu care s¬a ]nt=lnit
Pavel la Ierusalim? (Ga- lateni 1.18-19).
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Dac[ Pavel ar fi predicat o Evanghelie
fals[, putem fi siguri c[ Petru ;i Iacov l¬ar fi
corectat, dar nu ni se relateay[ despre a;a
ceva. Dimpotriv[, cu- vinte foarte frumoase la
adresa lui Pavel s¬au r[s- p=ndit ]n toate
bisericile din Iudeea.

47 Ce au auyit ei despre ceea ce predica

Pavel? (1.22-23)
.......................................................................................
.
 DOVADA APOSTOLIEI

Aprobarea
Convertirea DE C“TRE
persoanei
Chemarea ;i ]ns[rcinarea Mesajul APOSTOLI
a mesajului
Directivele Propov[duirea Confirmarea
DE LA
DUMNEYEU

Dumneyeu glorificat DE C“TRE

]n Pavel BISERICI

Ierusalimul. ‘n acela;i timp Dumneyeu a ....a) El se preyint[ pe sine ca apostol al lui

re]nnoit, sau a reafirmat, ]ns[rcinarea lui Pavel Isus Cristos
de a le predi- ca Neamurilor Evanghelia. ...........................................................
Cre;tinii s¬au dus p=n[ la Ceyareea ;i l¬au ......................................................................
trimis la Tars, dar acesta a fost modul lui ....b) Arat[ c[ a primit Evanghelia ;i
Dumneyeu de a¬l trimite ]n regiunile care aveau chemarea direct, prin revela'ie, de la
nevoie de Evanghelie. Dumneyeu, nu de la oameni
...................................................
48 Cite;te Fapte 22.17-21. Unde a spus ......................................................................
Dumneyeu c[ ]l va trimite pe Pavel? ....c) El preyint[ Evanghelia sa ca fiind cea
........................................................................................ ade- v[rat[, prin care trebuie evalua'i
to'i cei- lal'i mesageri ;i mesajele lor
49 ‘n Galateni 1.21, unde ]l vedem pe Pavel ...................
propo- v[duind dup[ ce a p[r[sit Ierusalimul? ......................................................................
........................................................................................ ....d) Dumneyeu a continuat s[¬l c[l[uyeasc[ ]
n propov[duirea sa prin revela'ie, a
Timpul pe care Pavel l¬a petrecut ]n
reafir- mat chemarea lui de a le predica
aceast[ regiune — probabil vreo patru ani —
Neamu- rilor ;i l¬a trimis la Neamuri
credem c[ l¬a folosit pentru a predica Evanghelia
(inclusiv la galateni )
cu orice ocayie, nu numai ]n Tars, ci ;i ]n
........................................................
regiunile ]nvecinate. Ro- mani 15.18-23 ne arat[
......................................................................
c[ la un moment dat, ]n tim- pul acestei
....e) El arat[ c[ a avut p[rt[;ie cu
propov[duiri, ]ntreaga yon[ ajunsese s[ fie
conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Ei
evangheliyat[. Este foarte probabil c[ Pavel a
nu au obiectat cu nimic la mesajul sau
trecut prin unele din ]ncerc[rile men'ionate ]n 2
propov[duirea lui
Co- rinteni 11.24-27 ]n timpul acestei perioade.
......................................................................
....f) Bisericile din Iudeea au spus c[ el
50 Care este dovada final[ a apostoliei dat[ ]n
predic[ aceea;i Evanghelie ]mpotriva
Ga- lateni 1.24?
c[reia lup- tase alt[dat[.
........................................................................................ ................................................
51 Al[turat, fiec[rui punct din ap[rarea lui ......................................................................
Pavel din Galateni 1, scrie referin'a unde se ....g) Propov[duirea sa i¬a f[cut pe cre;tini s[¬L
g[se;te. Pune un X ]n dreptul acelora care creyi sl[veasc[ pe Dumneyeu. ............................
c[ i se pot aplica ......................................................................
]ntr¬un mod oarecare lucr[torului cre;tin de Comentarii asupra aplica'iei+ .....................................
ayi. G=nde;te¬te la ele prin prisma chem[rii ;i ........................................................................................
a mesa- jului t[u. Dac[ dore;ti, po'i s[ adaugi
........................................................................................
comentarii sau explica'ii.
........................................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
 ‘n ]ncheiere, s[ ne mai g=ndim o dat[ la
noi s[ putem spune, ca ;i Pavel+ `Ei ‘l sl[veau
verse- tul 24 ;i la importan'a lui pentru noi. Un
pe Dumneyeu din pricina mea~.
conduc[tor al bisericii poate fi un motiv de a¬I
Sugestia mea este s[ te ui'i din nou peste
da slav[ lui Dum- neyeu, ca ]n acest verset, sau
obiec- tivele acestei lec'ii, ca s[ fii sigur c[ le¬ai
un motiv ca numele lui Dumneyeu s[ fie hulit,
atins pe toate.
ca ]n Romani 2.24. Fie ca

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Al lui Pavel. 15 a) Suveranitatea divin[.

2 Saul. 16 b) Adunarea celor chema'i.
3 Pavel 17 El ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru
corin- teni.
4 b) Romani.
18 ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru ei ;i
5 c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare. men- 'ioneay[ p[r'ile lor bune.

6 ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ] 19 R[spunsul t[u. Sper c[ tu ai f[cut.

nde- p[rtey[ barierele, prin adoptarea unui
nume roman. 20 Harul lui Cristos.
7 Iudaiyatorii puneau la ]ndoial[ autoritatea 21 S[¬L accepte pe Cristos ca M=ntuitor ;i s[
a- postolic[ a lui Pavel. Ei ]ncercau s[¬i res- pecte anumite p[r'i ale Legii iudaice.
conving[ pe galateni c[, de fapt, Pavel nu
era un apos- tol al lui Isus. (Sau o
22 Vestea bun[.
explica'ie asem[n[toare formulat[ ]n
cuvintele tale.)
23 ‘ncearc[ s[ o r[stoarne.
8 Nu este de la oameni, nici prin oameni, ci
24 A¬i da un ]n'eles gre;it, a interpreta gre;it,
prin Isus Cristos ;i prin Dumneyeu-Tat[l.
a deforma sau a falsifica Vestea Bun[.
9 To'i fra'ii care sunt cu mine.
25 I¬a tulburat.
10 Har ;i pace.
26 Evanghelia.
11 De la Dumneyeu-Tat[l ;i de la Domnul
27 d) ‘ntreab[¬te+ `Mesajul sau revela'ia sunt ]
nostru Isus Cristos.
n acord cu Evanghelia lui Cristos?~.
12 R[spunsul t[u. Fiindc[ ei se ]ntorceau din
28 ‘n toate.
nou la Lege, aveau nevoie de harul lui
Dumneyeu ca s[¬;i ]nt[reasc[ credin'a
29 Nu este de origine
lor ;ov[ielnic[ ;i s[¬i ajute s[ continue ]n
omeneasc[. Nu am primit¬o
Evanghelia harului S[u. ‘n mijlocul
de la oameni. N¬am ]nv['at¬o
confuyiei pe care o sem[naser[ iudaiyatorii,
de la vreun om.
ei aveau nevoie de pacea pe care numai
Prin descoperirea (revela'ia) lui Isus Cristos.
Dumneyeu o poate da.
30 d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii dife-
13 v. 1. A fost ]nviat din mor'i.
rite.
v. 3. Harul ;i pacea vin de la El.
v. 4. El S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru
31 R[spunsul t[u. Evident, unii oameni pot fi
p[catele noastre.
sin- ceri, dar gre;i'i. Saul credea c[ ‘l
sluje;te pe Dumneyeu, dar de fapt lupta ]
14 b) Ucenic. mpotriva Lui.
32 Fapte 22.3. Evreu, crescut ]n Ierusalim, la
pi- cioarele lui Gamaliel, ]nv['at cu
deam[nuntul
]n Legea p[rin'ilor, yelos pentru Dumneyeu.
Fapte 26.4-5. Am tr[it ca fariseu, dup[ cea
mai ]ngust[ (strict[) partid[ a religiei iudaice.
Romani 11.1. Israelit, din s[m=n'a lui Avra-
am, din semin'ia lui Beniamin.
2 Corinteni 11.22. Evreu, israelit, din
s[- m=n'a lui Avraam.
2 Timotei 1.3. Dumneyeu, c[ruia ‘i
sluje;te cu un cuget curat din mo;i-
str[mo;i.
Filipeni 3.5-6. T[iat ]mprejur ]n yiua a
opta, din neamul lui Iuda, din semin'ia
lui Benia- min, evreu din evrei: ]n ce
prive;te Legea, fa- riseu: ]n ce prive;te
r=vna, prigonitor al Bise- ricii: cu privire la
neprih[nirea (]ndrept['irea) pe care o
d[ Legea, f[r[ prihan[.
33 R[spunsul t[u. Pentru a ar[ta c[ ceea ce
pre- dic[ el despre Cristos nu vine din
propriile idei, nici de la al'i oameni. A fost
o interven'ie divin[ care l¬a determinat s[
treac[ de la iuda- ism la cre;tinism.
34 Cel dint=i dintre p[c[to;i. Deoarece a
perse- cutat Biserica lui Dumneyeu.
35 Am=ndoi au fost ale;i de c[tre Dumneyeu ]
nc[
]nainte de a se fi n[scut, pentru o lucrare
spe- cial[.
36 Pentru slujire.
37 R[spunsul t[u.
38 Neamuri.
39 Pavel.
40 Anania. Nu.
41 El le va m[rturisi tuturor oamenilor despre
lu- crurile pe care le¬a v[yut ;i le¬a auyit.
42 ...din mijlocul Neamurilor la care te trimit,
ca s[ le deschiyi ochii, s[ se ]ntoarc[ de la
]n- tuneric la lumin[, ca s[ primeasc[
iertarea p[- catelor ;i mo;tenirea, ]
mpreun[ cu cei sfin'i.
43 ‘ndat[, imediat.
44 Cristos — c[ El este Fiul lui Dumneyeu.
45 Est.
46 Petru ;i Iacov, fratele Domnului.
47 Credin'a pe care alt[dat[ c[uta s¬o
nimiceasc[.
48 Departe, la Neamuri.
49 ‘n Siria ;i Cilicia.
50 Ei ‘l sl[veau pe Dumneyeu din pricina
mea. 51 a 1.1
b 1.11-12
c 1.8-9
d 1.16-17
e 1.18
f 1.23
g 1.24
Comentariile tale. Fiecare lucr[tor cre;tin ar
trebui s[ aib[ con;tiin'a chem[rii ;i a trimiterii
din partea lui Cristos. Evanghelia pe care o
predic[m noi tre- buie s[ fie aceea;i cu cea pe care
a predicat¬o Pavel. Toate mesajele ;i to'i
mesagerii trebuie evalua'i pe baya criteriului+
`Este aceasta ]nv['[tura Noului Tes- tament?~
Bisericile ]n care predic[m ar trebui s[ poat[
spune despre noi c[ predic[m o doctrin[ s[n[-
toas[. Putem s[ ne ]ncredem ]n Dumneyeu
pentru c[l[uyire ;i trimitere dac[ am r[spuns
chemarii Sale. Propov[duirea noastr[ ar trebui
s[¬i fac[ pe cre;tini s[¬L sl[veasc[ pe Dumneyeu.
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia 55
sa

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Asigur[¬te c[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ folo-

temporane asupra acestui subiect cu atitudinea
seasc[ ghidul de studiu ;i Biblia. ‘ntreab[¬i
lui Pavel.
de fiecare dat[ dac[ au avut dificult['i cu
vreuna dintre ]ntreb[ri.
5. Stabile;te grupe care s[ lucreye ]mpreun[
la preg[tirea unei preyent[ri dramatiyate a
2. Dac[ vreunul dintre studen'i a predicat
me- sajului epistolei c[tre Galateni. Un
sau a 'inut o lec'ie despre chemarea lui
grup s[ fie iudaiyatorii: un alt grup va
Dumneyeu, cere¬i s[ preyinte pe scurt
ap[ra ]nv['[turile lui Pavel. Unii studen'i vor
mesajul ;i reyultatele.
fi membri ai biseri- cii, nedeci;i ]ncotro s[
mearg[. Ei ];i pot preg[ti argumentele ]n
3. Discut[ modurile ]n care Dumneyeu cheam[
timp ce studiay[ Epistola c[tre Galateni ;i s[
oameni ]n diferite lucr[ri, ]n yilele noastre.
preyinte dramatiyarea ]ntr¬o ]nt=l- nire
Po'i s[ dai exemple din istoria bisericeasc[
ulterioar[. Dac[ doresc s[ preyinte studiul
sau s[ apeleyi la m[rturiile studen'ilor.
dramatiyat al epistolei c[tre Galateni ]ntr-o ]
n- t=lnire de grup, ar putea include ;i o
4. Alege trei studen'i ;i cere¬le s[ preg[teasc[
scurt[ scen[, ]n care Pavel discut[
o deybatere asupra importan'ei doctrinei
problema cu care erau confrunta'i galatenii
corecte
;i se g=nde;te la scrie- rea epistolei.
]n biseric[. Compar[ diferitele atitudini con-
56 Galateni ;i

Ped
 57

Lec'ia 4
APOSTOLII RECUNOSC
Evanghelia LUI PAVEL
Galateni 2

PLANUL LECæIEI persoane.

Consultarea cu conduc[torii bisericii —

2.1¬5 Viyita la Ierusalim — 2.1¬2
Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul
C[l[uyire divin[
Un cay de cre;tin neevreu — 2.3¬5
Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6¬10
Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel —
2.6¬8 Recunoa;terea lui Pavel ca apostol —
2.8¬10
Petru corectat de Evanghelia lui Pavel —
2.11¬21 Gre;eala lui Petru ;i mustrarea lui
de c[tre Pavel — 2.11¬14
Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege —
2.15¬18 Mort fa'[ de Lege — Viu ]n Cristos
— 2.19¬21

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie trebuie s[

fii
]n stare+

1. S[ relateyi trei evenimente istorice din

Gala- teni 2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru
cre;ti- nism ;i pentru libertatea cre;tin[.
2. S[ explici scopul ;i importan'a viyitei descrise
]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul pentru care
Pavel le istorise;te acest fapt galatenilor.
3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i
c[l[- uye;te pe cre;tini.
4. S[ explici principiul pe care l¬a urmat
Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur pe
Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe
Tit.
5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor bisericii
care au stabilit ;i au men'inut standardele
biblice de doctrin[ ;i conduit[ pentru
biseric[.
6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii de c[tre
bise- ric[ a chem[rii ;i a lucr[rii unei
 7. S[ descrii chemarea pe care o face
58 Galateni ;i
Dumneyeu pentru propov[duire ;i s[ ]
n;iri moduri prin care ea este Romani
confirmat[.
8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile
date
]n acest capitol atunci c=nd ai de¬a face
cu ipo- criyie sau cu alte probleme.
9. S[ compari problema rela'iilor iudeu¬cre;tin,
]n prima Biseric[, cu probleme similare
din yilele noastre.
10. S[ citeyi din memorie Galateni 2.16 ;i 20
;i s[ folose;ti aceste versete cheie ]n via'a
;i ]n lu- crarea ta.

TEME

1. Cite;te planul ;i obiectivele lec'iei ;i

studiul cu- vintelor. Acord[ aten'ie
deosebit[ tuturor cu- vintelor care sunt
noi pentru tine sau care sunt folosite cu
un sens special ]n aceast[ lec'ie.

2. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune

dup[ sec'iune, cu pasajele biblice aferente.
R[spunde
]ntreb[rilor de studiu ;i verific[¬'i
r[spunsurile.

3. La sf=r;itul lec'iei prive;te din nou peste

obiec- tivele lec'iei ca s[ evalueyi m[sura ]
n care le¬ai atins.

4. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori

cre;tini modul ]n care primesc ei
c[l[uyire de la Dom- nul.

5. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori

cre;tini despre m[surile pe care biserica
voastr[ le poate lua pentru men'inerea
standardelor de doctrin[
;i conduit[ pentru lucr[torii ei.
 STUDIUL CUVINTELOR

t[iere — t[iere ]n jurul prepu'ului ca semn 2.9

al
]mprejur punerii deoparte pentru Dumneyeu
(circumciyie) ;i al accept[rii leg[m=ntului pe care
2.3 l¬a f[cut Dumneyeu cu Avraam.
Copiii evrei de parte
b[rb[teasc[ erau t[ia'i ]mprejur ]
n yiua a opta. Cei converti'i
dintre Neamuri la iu- daism erau
t[ia'i ]mprejur. T[ierea
]mprejur era pentru ei ceea ce
bo- teyul este pentru cre;tini.
Pavel se refer[ la evrei ca la cei
t[ia'i ]mpre- jur, iar la Neamuri
ca la cei net[ia'i
]mprejur.
furi;a'i — pe nea;teptate, f[r[ cuno;tin'a
lui. printre noi
2.4
strecura'i — p[trun;i ]n mod secret.
2.4
robie — sclavie, condi'ia de total[
depen¬
2.4 den'[ de o putere sau de o influen'[.
supus — accept[ cererile lor.
2.5
ca fiind ceva— de oarecare
importan'[. 2.6
nu¬mi pas[ — nu m[
intereseay[. 2.6
dimpotriv[ — din
contr[. 2.7
mie ]mi — dat[ ca o responsabilitate
oficial[. fusese Dumneyeu ]i d[duse
aceast[ ]ns[r¬
]ncredin'at[ cinare.
2.7
au cunoscut— au v[yut eficien'a lucr[rii pentru
a¬ harul care¬mi tingerea scopului stabilit de
Dum¬ fusese dat neyeu.
1.11
a confirma — a stabili veridicitatea.
Binecuv=n-
tarea lui Dumneyeu peste
lucrarea lui Pavel a confirmat
chemarea sa. Conduc[torii
bisericii au confirmat mesajul s[u
ca fiind adev[rata Evan- ghelie.
decret — deciyie oficial[ sau proclama'ie emi-
s[ de autorit['i. Conciliul de la
Ie- rusalim a f[cut cunoscute
bisericilor deciyiile luate printr¬un
decret care trebuia respectat.
m=na — a str=nge m=inile ]n semn de ]
n'ele¬ dreapt[ de gere ;i cooperare.
]nso'ire
am ;i c[u¬ — Pavel arat[ c[ el deja f[cuse
a;a. tat s[ fac
2.10

i¬am stat — i s¬a opus pe fa'[, a adus

argumente
]mpotriv[ ]mpotriva lui.
]n
fa'[
2.1
8
venirea — anumite persoane venite din
partea unora de la lui Iacov, p[storul
Bisericii din Ieru¬ Iacov salim
2.12
ipocrit — persoana care pretinde a fi
ceea ce (f['arnic) nu este. La
origine cuv=ntul desem-
na un actor care juca ]ntr¬o
pies[ de teatru.
compromis — a renun'a la ceva pentru a ob'ine
]n
schimb altceva. Petru ;i¬a
compro- mis convingerile (a
ac'iona ]mpo- triva a ceea ce
credea) c=nd a ]ncetat s[ mai
m[n=nce cu Neamurile, pen-
tru a sc[pa de critica celor
veni'i de la Ierusalim.

au ]nceput — s¬au pref[cut pentru a ascunde

ade¬ s[ se v[rul.
pref
ac[
2.13
a;a c[ — ]ntr¬o asemenea m[sur[,
at=t de p=n[ ;i mult.
2.13
drept — cinstit,
corect. 2.14
de ce — de ce
obligi? sile;ti
2.18
Iudei — iudei ca ras[, nu
proyeli'i. din fire
2.15
faptele Legii — respectarea Legii lui Moise, ]
mplini¬
2.16 rea cerin'elor
Legii. c[lc[tor — p[c[tos.
de lege
2.18
s[ fac yadar¬— s[¬l ]mpiedic s[¬;i
ating[ scopul. nic harul lui
Dumne
yeu 2.21
neprih[nire — ]ndrept['ire, dreptate, tr[ire
corect[,
rela'ie bun[ cu Dumneyeu, virtute,
cur['ie sufleteasc[.
Apostolii recunosc Evanghelia lui 59
Pavel

DEYVOLTAREA LECæIEI
Consultarea cu conduc[torii bisericii
Galateni 2.1¬12

Obiectivul 1. S[ relateyi trei evenimente acestei

istorice din Galateni 2 ;i s[ ar['i importan'a
lor pentru cre;tinism ;i pentru libertatea ta
cre;tin[.

‘n capitolul 2 din Galateni, Pavel continu[

ap[- rarea Evangheliei cu argumente istorice. El
le rea- minte;te galatenilor c[ Evanghelia sa a fost
accepta- t[ de c[tre conduc[torii Bisericii din
Ierusalim. Ga- latenii au putut vedea sinceritatea
;i dedicarea lui Pavel pentru Evanghelia libert['ii
cre;tine din citirea acestei epistole. El a reyistat
opoyi'iei iudaiyatori- lor chiar ]n Ierusalim.
Sinceritatea ;i dedicarea sa pentru Evanghelie
se reflect[ ;i ]n modul cum trateay[ cu
conduc[torii Bisericii din Ierusalim. ‘ntr¬o ]
mprejurare, Pavel l¬a mustrat chiar pe Petru
pentru c[ nu ac'iona potrivit ]nv['[turilor
Evanghe- liei. P[str=nd aceste lucruri ]n minte,
s[ studiem viyita lui Pavel la Ierusalim.

VIYITA LA IERUSALIM
2.1¬2

Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul

Obiectivul 2. S[ explici scopul ;i importan'a

viyitei descrise ]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul
pentru care Pavel le istorise;te acest fapt
galatenilor.

S[ privim mai ]nt=i versetele 1 ;i 2. La care

viyit[ la Ierusalim se refer[ Pavel? Se refer[ la
viyita pe care a f[cut¬o la paispreyece ani dup[
convertire? Sau paispreyece ani dup[ prima sa
viyit[ la Ierusa- lim? Nimeni nu ;tie. Cercet[torii
Bibliei men'ionea- y[ dou[ posibilit['i pentru
timpul ;i ocayia viyitei+

— Viyita cu prilejul foametei din anul 45

(Fapte 11.27¬30)
— Viyita cu prilejul conciliului din anul 49
(Fapte
15.1¬29)

1 Sugestia mea este s[¬'i ]mprosp[teyi

memoria cu privire la aceste viyite, citind
pasajele din Fapte
;i localiy=ndu¬le ]n tabloul cronologic al vie'ii lui
Pavel (pagina 10). Cine l¬a ]nso'it pe Pavel ]n
ambele viyite?
........................................................................................
Barnaba le era bine cunoscut nu numai
galatenilor, dar ;i conduc[torilor Bisericii din
Ieru- salim. El fusese un membru proeminent al
60 Galateni ;i
biserici ]nainte de a ]ncepe lucrarea sa ca cre;tini (veyi Tit 1.4¬5). Romani
proroc,
]nv['[tor ;i misionar. Putem vedea ceva din
apre- cierea pe care apostolii o aveau pentru
caracterul lui din numele pe care i l¬au dat.

2 Cite;te Fapte 4.34¬37. Care fusese numele

lui Barnaba?
.......................................................................................
.
3 Cine i¬a dat numele Barnaba?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Acest nume poate fi tradus ;i `cel ce ]
ncu- rajeay[~. Putem observa ]n c=teva pasaje
biblice c[ numele acesta se potrivea ]
ntr¬adev[r caracterului
;i lucr[rii lui Barnaba. Mai ]nt=i ]l vedem
v=n- y=ndu¬;i p[m=ntul pentru a¬i hr[ni pe
s[raci. ‘n Fapte 9.26¬28, citim c[ el a creyut ]n
sinceritatea lui Saul ;i l¬a preyentat ucenicilor,
atunci c=nd ace;tia se temeau de el. Barnaba
a fost cel care s¬a dus la Tars ca s[¬l caute pe
Saul ;i s[¬l ia cu sine la Antiohia, ca s[¬l ajute
]n biserica de acolo. Barnaba a fost cel care
l¬a luat pe Saul cu sine ]n prima c[l[torie
mi- sionar[ ]n Cipru (patria lui Barnaba),
Galatia ;i Cilicia. Acum ]l vedem din nou pe
Barnaba, la Ieru- salim, st=nd al[turi de Pavel
]n ap[rarea Evanghe- liei pe care ei o
predicaser[ Neamurilor.

‘n lec'ia 1 ai ]nv['at deja c[ dac[ Pavel ar

fi scris Epistola c[tre Galateni dup[ Conciliul
de la Ierusa- lim, probabil c[ s¬ar fi referit la
deciyiile luate acolo
;i la decretul care le¬a fost trimis bisericilor
dintre Neamuri. Este probabil ca viyita
men'ionat[ aici s[ fi avut loc cu ocayia ducerii
de ajutoare, pe vremea foametei. A;a cum
vedem ]n nota de la pagina 12, datele sunt
aproximative. Nu avem suficient[ in- forma'ie
pentru a stabili exact. Dar s[ nu uit[m+
Faptul c[ nu cunoa;tem data exact[ nu
afecteay[ adev[rul relat[rii lui Pavel cu
privire la viyit[.

Este probabil c[ galatenii ]l cuno;teau ;i

pe Tit. El era un neevreu convertit la
propov[duirea lui Pavel. El a c[l[torit ]
mpreun[ cu Pavel ;i a lucrat ani de yile sub
]ndrumarea lui Pavel. Mai t=ryiu, Pavel ]l
nume;te pe Tit episcop peste insula Creta, ca
s[ ordineye p[stori ]n fiecare cetate ;i s[
supra- vegheye lucrarea de acolo. Pavel i¬a
scris lui Tit o epistol[, ]n care ]i d[
instruc'iuni pentru lucrare ;i enumer[ c=teva
dintre calit['ile ;i responsabilit['ile lucr[torilor
 ‘n Galateni 2, ]i vedem pe Tit, Pavel, ]nt=lneasc[ ]n particular cu principalii conduc[tori
Barnaba ai bisericii ;i s[ le preyinte Evanghelia sa, pentru
]nt=lnindu¬se cu conduc[torii Bisericii din a
Ierusa- lim. Pentru Tit este o ]nt=lnire de o
importan'[ cru- cial[. Este ]n joc ]ntregul s[u mod
de via'[ ca cre;tin. El este acolo ca repreyentant
al miilor de posibili noi converti'i dintre
Neamuri. Nu numai at=t, dar cayul s[u tipic li
se va aplica tuturor cre;tinilor, ]n scurgerea
vremii. Trebuia s[ se fac[ ]nt=i evreu ca s[
devin[ cre;tin? Aceasta era problema pe care
Pavel spera s¬o clarifice preyent=nd Evanghelia
sa
]naintea conduc[torilor bisericii.

5 Conform versetului 2, cum ;i¬a preyentat

Pa- vel Evanghelia cu aceast[ ocayie?
....a) Public, ]naintea ]ntregii biserici.
....b) ‘n particular, ]naintea comitetului biseri-
cii.
....c) ‘n particular, principalilor conduc[tori.

6 Ce spune Pavel c[ le¬a comunicat?

........................................................................................
........................................................................................
Indiferent de data acestei viyite la Ierusalim,
;tim c[ Pavel le predicase deja Neamurilor
Evan- ghelia o bun[ bucat[ de vreme. Mesajul
s[u c[tre Neamuri — Evanghelia Neamurilor
sau Evanghe- lia net[ierii ]mprejur, cum o
nume;te el ]n versetul 7 — era deja deyvoltat[
complet la acea dat[. Ea era cu siguran'[ gata de
a fi preyentat[ ]naintea condu- c[torilor bisericii.
De ce le¬a preyentat Pavel Evanghelia sa
condu- c[torilor Bisericii din Ierusalim? A vrut
Dumneyeu s[ confirme mesajul lui Pavel,
reasigur=nd biserici- le c[ este adev[rata
Evanghelie? Sau a vrut Dum- neyeu ca Pavel
s[¬i ajute s[ ]n'eleag[ ce trebuie s[ fac[ cei
converti'i dintre Neamuri? Era important pentru
Pavel s[ lucreye ]n armonie cu ceilal'i apos- toli?
A fost aceast[ viyit[ necesar[ pentru a contra-
cara rapoartele false pe care iudaiyatorii le
d[duser[ despre Pavel?
Cuvintele lui Pavel din versetul 2+ `ca nu
cumva s[ alerg sau s[ fi alergat ]n yadar~ ne
arat[ c[ reyul- tatele ]ntregii sale misiuni erau ]n
pericol. Ceva tre- buia f[cut. Iudaiyatorii ]ncercau
s[ oblige Neamurile s[ se fac[ evrei. Oriunde se
ducea Pavel, ei mergeau
]n urma lui ;i produceau confuyie printre
converti'i. De asemenea, ei ]i d[deau Bisericii din
Ierusalim ra- poarte false despre Pavel ;i
despre ]nv['[tura lui. Pe vremea aceea, erau
deja c=teva mii de cre;tini evrei ]n Ierusalim. O
confruntare ]ntre Pavel ;i iudai- yatori ar fi produs
numai tulburare ;i, poate, deybi- narea bisericii.
Pavel a sim'it c[ este necesar s[ se
evita ne]n'elegerile dintre Biserica evreiasc[ s¬a dus la Ierusalim din cauya unei revela'ii. Ea
din Ie- rusalim ;i Biserica Neamurilor. Pavel le ne d[ un argument puternic c[ Pavel se refer[
face cunos- cut galatenilor c[ ]ntreaga lor la aceast[ viyit[ ]n Galateni 2.2. Ca urmare a
problem[ cu iudaiya- torii ;i acuya'iile lor a acestei revela'ii, biserica i¬a trimis pe Pavel ;i pe
fost deja tratat[. El ;i¬a pre- yentat deja Barnaba la Ierusalim s[ duc[ ajutoare care s[ le
Evanghelia ]naintea principalilor condu- c[tori fie ]mp[r'ite cre;tinilor din Iudeea care sufereau
ai cre;tinismului, ;i ace;tia au recunoscut de pe urma foa-
c[ ea este adev[rata Evanghelie.

7 Explic[, pe scurt, motivul lui Pavel

pentru a- ceast[ viyit[, importan'a ei ;i
motivul pentru care le istorise;te galatenilor
despre ea.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

C[l[uyirea divin[

Obiectivul 3. S[ expui trei moduri ]n care

Du- hul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini.

‘n Galateni 1, observ[m c[ Dumneyeu ]i

c[l[u- ye;te pe apostolii S[i, pe oamenii pe
care ]i trimite
]n misiune. C[l[uyirea divin[ pe care Pavel a
primit¬o a fost confirmarea apostoliei sale.

8 ‘n Galateni 2.2, Pavel spune c[ s¬a suit

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Ce creyi c[ ]n'elegea el prin aceasta?
Domnul l¬a c[l[uyit s[ mearg[, dar el nu ne
spune cum a venit revela'ia. Iat[ aici trei
posibilit['i+

1. Se poate ca el s[ fi avut o revela'ie

direct[ de la Dumneyeu, ]ntr¬o vedenie, un
vis sau prin vocea l[untric[.

2. Se poate s[ fi fost o c[l[uyire de

grup, prin care Dumneyeu s[¬…i fi revelat
voia Sa unui ]ntreg grup.

3. Se poate s[ fi fost c[l[uyit prin profe'ia

dat[ prin profetul Agab, despre foametea care
urma s[ vin[ peste Iudeea. Cite;te Fapte
11.22¬30 pentru a avea tabloul complet.
Profe'ia lui Agab, din verse- tul 28, este o
bun[ explica'ie pentru afirma'ia lui Pavel c[
metei. Pavel ;i Barnaba au profitat de aceast[ noua biseric[ dintre Nea- muri a venit prin
ocayie pentru a se ]nt=lni cu conduc[torii c[l[uyire de grup.
bisericii.
9 E;ti tu interesat ]n c[l[uyirea divin[? C=t
de important[ este ea ast[yi pentru noi? Am
men'ionat trei tipuri de revela'ie. Marcheay[¬le
pe cele pe care le folose;te Dumneyeu ;i ]n yilele
noastre pentru a¬…i c[l[uyi poporul.

....a) Revela'ie direct[ prin vedenii, vise sau

vo- ce l[untric[.
....b) C[l[uyire de grup, prin consultare ]n
bise- ric[, sau ]ndrumare dat[ bisericii.
....c) Profe'ii sau alte manifest[ri ale
darurilor Duhului Sf=nt.
....d) Toate cele men'ionate mai sus.

10 Po'i sugera ;i alte modalit['i pe care le¬ar

putea folosi Dumneyeu pentru a¬…i c[l[uyi
poporul S[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
11 Creyi c[ modalit['ile mai directe de
c[l[uyire sunt mai spirituale dec=t modalit['ile
indirecte? De exemplu, este mai spiritual s[ fii
c[l[uyit printr¬o vedenie, dec=t prin
circumstan'e care ]'i indic[ ce ar trebui s[ faci?
De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Biblia nu ne spune niciodat[ despre
c[l[uyirea direct[ ca fiind mai spiritual[ dec=t
cea indirect[. Orice modalitate prin care ne
c[l[uye;te Dumne- yeu este c[l[uyire divin[ ;i
spiritual[!
Deoarece acest subiect al c[l[uyirii divine
este at=t de important pentru noi, s[ examin[m
Fapte 16 ;i s[ vedem c=teva moduri ]n care
Dumneyeu ]l c[l[uye;te pe Pavel.
Cite;te Fapte 16.4¬14. Observ[ mai ]nt=i c[
Pa- vel c[l[torea prin regiunea Galatia. El le
ducea decretul Conciliului de la Ierusalim
bisericilor din- tre Neamuri. Acest decret
cuprindea deciyia cu pri- vire la raportul
cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de iudaism. Ai
citit deja Fapte 15.1¬11 ;i 22¬29. Dac[ te ui'i din
nou peste aceste versete, vei observa c[
deciyia a fost luat[ prin consultare de grup.
Deciyia a avut de asemenea aprobarea Duhului
Sf=nt (Fapte 15.28). ‘n ce mod …i¬a dat Duhul
Sf=nt aprobarea, nu g[sim scris ]n Biblie, dar
;tim c[ aceast[ impor- tant[ ]ndrumare pentru
 ‘n Fapte 16.6 citim c[ Duhul Sf=nt i¬a Examin=nd ]n- treaga ]nv['[tur[ a Noului
interyis lui Pavel s[ predice Cuv=ntul ]n Testament asupra acestui subiect, g[sim
Asia. ‘n versetul urm[tor citim c[ Duhul lui c[l[uyirea direct[ prin vedenii, vise sau daruri
Isus nu le¬a permis s[ intre ]n Bitinia. ale Duhului Sf=nt ca fiind excep'ie, nu regul[.
(Acesta nu este un alt Duh. Este doar un alt Dumneyeu ne¬a pus la dispoyi'ie Cuv=ntul
mod de a numi Duhul Sf=nt). ‘n ce mod l¬a
c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ]n aceste dou[
ocayii, nu ni se spune. Unii sugereay[ c[ ar fi
putut fi prin- tr¬o prorocie f[cut[ de c[tre
unul dintre ]nso'itorii lui Pavel. ‘ntr¬o alt[
c[l[torie, descris[ ]n Fapte 21.10¬14, vedem
c[ Agab a spus o prorocie prin care i¬a f[cut
cunoscut lui Pavel ce avea s[ i se ]nt=mple la
Ierusalim. Dar este evident c[ nu a depins ]
n c[- l[uyire doar de acea prorocie. El s¬a dus
la Ierusa- lim ]n ciuda avertismentului.
Profe'ia i¬a servit lui Pavel ca o confirmare a
ce urma s[ se ]nt=mple, nu c[l[uyire dac[ s[
mearg[ sau nu. Acela;i lucru este adev[rat
cu privire la Fapte 21.4.
Pe de alt[ parte, c[l[uyirea din Fapte
16.6 a putut s[ fie, la fel de bine, con;tien'a
voii lui Dumne- yeu care vine prin impresia
pe care Duhul Sf=nt a f[cut¬o asupra inimii
sau min'ii unei persoane. Faptul c[ te ;tii ]n
voia lui Dumneyeu ]'i aduce o ad=nc[ pace
l[untric[. C=nd examineyi cursul unei ac'iuni
care nu este dup[ voia lui Dumneyeu, s¬ar
putea s[ ai un sentiment de nelini;te.
Adeseori, aceasta este numit[ verificarea
Duhului. Pavel c[l[- torea f[c=nd ceea ce ;tia c[
este voia lui Dumneyeu, predic=nd
Evanghelia. Dar Dumneyeu avea pro- priul
orar ;i un plan pe care Pavel s[¬l urmeye.
Era timpul ca Pavel s[ treac[ ]n Europa, ]n loc
s[ lucreye
]n Asia sau Bitinia. Astfel, c=nd Pavel a ie;it
din programul sau planul lui Dumneyeu,
probabil c[ a experimentat una dintre acele
verific[ri din partea Duhului. Duhul Sf=nt i¬a
re'inut at=t de puternic aten'ia lui Pavel, ]
nc=t acesta a ;tiut c[ este de la Dumneyeu.
Fiind sensibil la c[l[uyirea Duhului lui
Dumneyeu, Pavel interpreteay[ aceasta ca
semn c[ nu trebuie s[ mearg[ nici ]n Asia,
nici ]n Bitinia.
Mai vedem ]nc[ o modalitate de
c[l[uyire, ]n Fapte 16.9. Aici, Pavel este ]
ndrumat, printr¬o vede- nie de noapte, s[
mearg[ ]n Macedonia (veyi Fapte 16.12¬14:
18.9: 22.7, pentru alte vedenii). ‘n Fapte
16.12¬14 g[sim un exemplu de c[l[uyire divin[
prin circumstan'e. Aici vedem c[ Pavel se
duce la un loc unde ;tia c[ evreii se vor
aduna pentru rug[ciune. Acolo era o femeie
a c[rei `inim[ a fost deschis[ pentru Domnul~.
Ea a devenit prima convertit[ pen- tru biserica
de acolo.
Pe tot parcursul capitolului 16 din Faptele
A- postolilor, putem vedea cum Duhul Sf=nt ]
i c[l[u- ye;te pe oameni ]n diferite moduri.
S[u care acoper[ o arie larg[ de experien'e
umane. Cuv=ntul pretinde a fi ghidul complet
pentru tr[ire (2 Timotei 3.16¬17). Dar ne
putem a;tepta ;i la c[l[uyire direct[, dac[ ]
mprejur[rile o cer.
Punctul principal al acestei sec'iuni poate fi
reyumat ]n ]ntrebarea+ `Este via'a ta c[l[uyit[
de Duhul lui Dumneyeu?~ Nu are importan'[
dac[ e;ti c[l[uyit prin vedenii sau prin
convingerea l[untric[
]n clipele de rug[ciune pentru ]ndrumare. Lucrul
important este s[ fii condus de Duhul. Roag[¬te
ca Dumneyeu s[ te conduc[. Poate chiar mai
impor- tant, roag[¬te s[ fii sensibil ;i s[
r[spunyi c[l[uyirii Duhului Sf=nt.
12 Cum a primit Biserica c[l[uyirea de la
Dumne- yeu ]n problema cre;tinilor dintre
Neamuri? (Fapte 15)
....a) ‘ntr¬o vedenie.
....b) Printr¬o profe'ie.
....c) Prin consultare de grup.
13 Cum l¬a c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ca s[
nu mai predice Cuv=ntul ]n Asia la acea dat[?
....a) ‘ntr¬o vedenie.
....b) Printr¬o profe'ie.
....c) Biblia nu ne spune.
14 Cum l¬a condus Duhul Sf=nt pe Pavel s[
mearg[
]n Macedonia?
....a) Printr¬o vedenie.
....b) Printr¬o profe'ie.
....c) Biblia nu ne spune.
15 Care mod de c[l[uyire este mai spiritual?
....a) Vedenia.
....b) Consultarea de grup.
....c) Niciunul.
16 Care este metoda pe care Dumneyeu o
folose;te cel mai des ]n c[l[uyirea copiilor S[i?
....a) Vedenii.
....b) Profe'ii.
....c) Vise.
....d) Consultare de grup.
....e) Biblia.
UN CAY DE CRE…TIN NEEVREU
2.3¬5
Obiectivul 4. S[ explici principiul pe care l¬a
urmat Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur
pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe
Tit.
Tit nu a fost silit s[ se taie ]mprejur. Ce
victorie crucial[! Acesta a fost un cay test adus
]naintea a- postolilor. Iudaiyatorii cereau ca Tit
s[ fie t[iat ]m- prejur. Pavel a refuyat. T[ierea ]
mprejur era privit[
de c[tre evrei ca semnul leg[m=ntului lui
Avraam. To'i evreii de parte b[rb[teasc[
trebuia s¬o pri- measc[, potrivit Legii lui Moise.
Aminte;te¬'i acum ce am ]nv['at ]n prima lec'ie.
Iudaiyatorii sus'ineau c[ cineva nu poate s[ fie
un bun cre;tin dac[ nu a devenit mai ]nt=i un
bun evreu.
Suntem confrunta'i cu o chestiune
interesant[. Cite;te mai ]nt=i Fapte 16.1¬3. De ce
Pavel l¬a t[iat
]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]
mprejur pe Tit? Nu era consecvent? Cum
putem explica aceasta? Mai ]nt=i, observ[ c[ Tit
era grec, iar Timo- tei era evreu (de;i tat[l s[u
era grec). ‘n al doilea r=nd, observ[ c[ Timotei
a fost t[iat ]mprejur `din pricina iudeilor~, pe
c=nd acum iudaiyatorii erau aceia care insistau
pentru t[ierea ]mprejur a lui Tit. Dac[ Pavel s¬ar
fi supus cererii lor, el ar fi recunoscut c[
m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Isus Cristos
plus ascultarea de Lege. ‘n cayul lui Timotei,
Pavel nu a vrut s[ pun[ o barier[ care nu era
necesar[ ]n calea evreilor necre;tini din aceea
regiune.
17 Cite;te 1 Corinteni 9.19¬23. Pavel formuleay[
clar principiul pe care l¬a urmat ]n cayul lui
Timotei
;i Tit. Exprim[¬l ]n cuvintele tale.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Acest principiu este foarte important pentru
slujirea lui Dumneyeu. Pavel pune Evanghelia
mai presus de orice. Lucrul cel mai important
pentru el era ca oamenii s[ fie c=;tiga'i pentru
Cristos. El era flexibil, adaptabil fiec[rei situa'ii,
astfel ca s[ poat[ g[si ]n fiecare o poart[ deschis[
pentru a predica Evanghelia. Acest principiu
l¬a c[l[uyit pe marele misionar. Drepturile lui
erau probleme secundare. Adeseori a trebuit s[
pun[ deoparte aceste drepturi pentru a intra ]n
contact cu oamenii acolo unde erau ei — social,
intelectual sau cultural. 1 Corinteni 10.31¬33
reyum[ de asemenea acest principiu al de-
dic[rii pentru Evanghelie.
Bayat pe acest principiu, Pavel l¬a t[iat ]
mprejur pe Timotei. El a f[cut¬o pentru ca u;a
spre evrei s[ r[m=n[ deschis[ pentru Evanghelie.
Pe baya acelu- ia;i principiu, Pavel nu a permis
ca Tit s[ fie t[iat
]mprejur. El nu a permis¬o de dragul
Evangheliei. A le face pe plac iudaiyatorilor era
acela;i lucru cu a spune c[ credin'a ]n Isus
Cristos ;i lucrarea Sa de pe cruce nu este
suficient[ pentru m=ntuire. Aceas- ta n¬a mai
vrut Pavel s¬o fac[!
G=nde;te¬te la probleme sau situa'ii ]n
care a trebuit s[ examineyi modul ]n care
ac'iunile tale ar afecta cauya lui Cristos. Ai
primit prin acest princi-
piu biblic c[l[uyirea de care ai nevoie? Este un
sau vicleni ;i f['arnici?
prin- cipiu bun pentru aplicare ]n via'a ta ;i
lucrarea ta? ........................................................................................
18 Acum e;ti mai bine preg[tit ca s[ r[spunyi Cuno;ti tu oameni care sunt ca oponen'ii
unei lui Pavel? Observ[ c[ acestora Pavel nu le¬a
]ntreb[ri importante. S¬a opus Pavel ]nsu;i ritua- explicat principiul `m¬am f[cut tuturor totul~.
lului t[ierii ]mprejur? Dac[ nu, la ce s¬a opus? Acest prin- cipiu nu include ;i compromiterea
........................................................................................ adev[rului Evan- gheliei. El avea ]n g=nd efectele
acestui cay asupra Galatenilor ;i asupra altor
........................................................................................ cre;tini dintre Neamuri.
19 Cum ]i nume;te Pavel pe oponen'ii s[i, ]n 21 Care este scopul exprimat al lui Pavel
Ga- lateni 2.4? atunci c=nd refuy[ s[ lase ca Tit s[ fie t[iat ]
........................................................................................ mprejur? (2.5)
20 Ce spune el despre tactica lor? Erau ei ........................................................................................
sinceri
........................................................................................
;i deschi;i ]n problemele pe care le aveau cu
Pavel

Recunoa;terea ofical[ este acordat[

Galateni 2.6¬10

Obiectivul 5. S[ ]n'elegi lucrarea

23 Compar[ acum Galateni 2.2 ;i 2.7. Ce
conduc[torilor bisericii care au stabilit ;i au
le¬a comunicat Pavel conduc[torilor?
men'inut stan- dardele biblice de doctrin[ ;i
conduit[ ]n bi- seric[. ........................................................................................

Obiectivul 6. S[ ar['i valabilitatea ........................................................................................

recunoa;terii de c[tre biseric[ a chem[rii ;i 24 Ce cuvinte din versetul 6 ne arat[ c[
lucr[rii unei per- soane. Evanghe- lia lui Pavel era perfect[ ;i complet[?

RECUNOA…TEREA EVANGHELIEI LUI PAVEL ........................................................................................

2.6¬8 ........................................................................................
25 Cum se aplic[ aceste versete Bisericii de
22 Cite;te Galateni 2.6¬10. Cine au fost cei ayi? Conduc[torii bisericii examineay[ doctrina
trei oameni principali ]n Biserica din
pe care o predic[ sau o ]nva'[ lucr[torii? Ar
Ierusalim?
trebui? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Iacov, cel men'ionat aici, este fratele Domnu-
lui Isus, p[storul Bisericii din Ierusalim ;i ........................................................................................
autor al epistolei Iacov. Iacov, fratele lui Ioan, ........................................................................................
fusese deja omor=t ]nainte ca aceast[ ]nt=lnire
s[ aib[ loc. ........................................................................................
 Reyultatul ]nt=lnirii cu conduc[torii Bisericii
din Ierusalim a fost cunoa;terea deplin[ c[
exist[ doar o singur[ Evanghelie, ]mp[rt[;it[
at=t de Ie- rusalim (elementul iudaic), c=t ;i de
Antiohia (ele- mentul neiudaic). At=t Petru c=t ;i
Pavel au propriile lor ]ns[rcin[ri speciale, ;i
acestea nu sunt ]n con- flict. Cum ai aplica acest
principiu faptului c[ exis- t[ at=tea culte cre;tine?
Dar diferitelor tipuri de lu- cr[ri ]n biseric[?
26. Care este p[rerea ta cu privire la p[rt[;ia ]
ntre cre;tini din diferite culte cre;tine care
predic[ toate adev[rata Evanghelie a lui
Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Este important s[ recuno;ti c[ Dumneyeu le
d[ lucr[ri diferite diferi'ilor oameni ;i chiar
diferitelor grupuri. Aceasta face posibil[
deyvoltarea deplin[ a trupului lui Cristos. Veyi
Efeseni 4.1¬16. Oare n¬ar trebui ca m[dularele
trupului S[u s[ aib[ p[rt[;ie
;i s[ lucreye ]mpreun[ ]n armonie?
RECUNOA…TEREA LUI PAVEL CA APOSTOL
2.8¬10
Obiectivul 7. S[ descrii chemarea pe care i¬o
face Dumneyeu unui om ca s[ intre ]n slujba
Lui ;i s[ enumeri moduri prin care
aceast[ chemare este confirmat[.
‘n lec'ia 2 l¬am v[yut pe Pavel insist=nd c[
me- sagerul trebuie s[ fie judecat dup[
Evanghelia pe care o predic[. ‘n aceast[ lec'ie
am v[yut c[ el ac- cept[ aceast[ verificare ;i o
trece cu bine. Apostolii recunosc faptul c[
Dumneyeu i¬a dat o lucrare spe- cial[ ]ntre cei
net[ia'i ]mprejur, ]ntre Neamuri. Dar,
conduc[torii bisericii au mai avut o dovad[ cu
pri- vire la apostolia lui Pavel.
27 Care este dovada apostoliei lui Pavel, pe
care o g[se;ti ]n Galateni 2.8?
........................................................................................
........................................................................................
28 Reaminte;te¬'i c[ iudaiyatorii din Galatia
ata- cau at=t Evanghelia lui Pavel, c=t ;i
apostolia lui. Av=nd ]n vedere faptul acesta, ce
semnifica'ie a avut versetul 9 pentru galateni?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
A fost chemarea lui Pavel recunoscut[ ;i
confir- mat[ de al'ii? Este adev[rat c[ Pavel a
predicat E- vanghelia mult[ vreme ]nainte de ]
nt=lnirea cu con- duc[torii Bisericii din
Ierusalim. Dar chiar de la ]n- ceput, Dumneyeu a
folosit al'i cre;tini ca s[ confirme chemarea sa.
29 S[ privim din nou la ilustra'ia chem[rii lui
Pa- vel ]n lec'ia 2. …tim c[ o chemare la o
lucrare de propov[duire ar trebui s[ vin[ de la
Dumneyeu. Creyi c[ o chemare divin[ mai are
nevoie s[ fie recunoscut[ ;i de al'ii? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Enumer[ c=teva doveyi ale chem[rii divine
care pot fi recunoscute de al'ii.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
31 Cite;te aceste pasaje interesante ;i spune
cine confirm[ chemarea lui Pavel ]n fiecare
dintre ele.
Fapte 9.10¬17
........................................................................................
Fapte 9.26¬27
........................................................................................
Fapte 13.1¬4
........................................................................................
‘n lista calit['ilor cerute cuiva ca s[ poat[ fi lucr[tor
]n c=mpul Evangheliei, din 1 Timotei 3.1¬4, este
men'ionat[ ;i recunoa;terea chem[rii de c[tre o
biseric[ local[. Cu alte cuvinte, e;ti chemat ;i ]
ns[r-
 cinat de Dumneyeu, dar exist[ dovada ]n Noul
RECUNOA…TEREA CHEM“RII DIVINE Tes- tament c[ aceast[ chemare divin[ trebuie
SU s[ fie confirmat[ c=ndva de biseric[. Biserica
RDumneyeu-Tat[l S recunoa;te ceea ce Dumneyeu a f[cut deja ]n
A via'a celui pe care l¬a chemat. Dac[ dore;ti, po'i
Isus Cristos folosi diagrama de la lec'ia 2, c=nd predici sau
VERTI 'ii o lec'ie asupra acestui subiect.

Tu Biserica Misiunea
CAL“

CONFIRMAREA ORIYONTAL“

Petru corectat de Evanghelia lui Pavel

Galateni 2.11¬21
Obiectivul 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta
principiile date ]n acest capitol, atunci c=nd ai ........................................................................................
de¬a face cu ipocriyie sau cu alte probleme.
........................................................................................
GRE…EALA LUI PETRU …I De fapt, Petru a fost cel care a dechis u;a
MUSTRAREA LUI DE C“TRE ‘mp[- r['iei lui Dumneyeu pentru Neamuri, nu
PAVEL Pavel! El a fost cel dint=i care a v[yut
Galateni 2.11¬14 rev[rsarea Duhului Sf=nt peste Neamuri.

Obiectivul 9. S[ compari problema rela'iilor 34 Care este motivul pe care Pavel ]l d[

dintre iudei ;i cre;tini ]n prima Biseric[, cu
pro- bleme similare din yilele noastre.
32 ‘n ce ora; s¬a ]nt=mplat incidentul relatat ]
n aceste versete?
........................................................................................
Localiyeay[¬l pe hart[ (pagina 8). Acesta era
un centru al activit['ii ]ntre Neamuri ;i baya de
plecare
]n activit['ile misionare ale lui Pavel.
Controversa dintre Pavel ;i Petru a fost serioas[.
Versetul 11 spu- ne c[ Petru `era de os=ndit~ (era
de condamnat). De ce?
........................................................................................
........................................................................................
33 Cite;te Fapte 10.1 - 11.18. æin=nd seama
de a- ceste fapte, de ce a fost at=t de grav[
retragerea ;i separarea lui Petru de Neamuri?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ac'iunii lui Petru ]n Galateni 2.12?
........................................................................................
........................................................................................
35 Compar[ aceast[ ac'iune cu afirma'ia pe
care Pavel o face despre sine ]n Galateni 1.10.
Scopul lui Pavel era s[ fie pl[cut
........................................................................................
Petru s¬a comportat a;a ]nc=t s[ fie pl[cut
........................................................................................
Dac[ ai la ]ndem=n[ diferite traduceri ale
Bi- bliei, uit[¬te cum este tradus versetul 2.13.
Expresia
`s[ se prefac[~ ne ajut[ s[ ]n'elegem c[ Petru se
condamn[ pe sine. Cuv=ntul grecesc folosit are
sensul de `a se uni ]n ipocriyie~. Ipocriyia era
p[catul de care s¬au f[cut vinova'i Petru ;i to'i ce
l¬au urmat. Petru a f[cut un compromis cu
convingerile sale. Adic[ el nu ac'iona conform
cu ceea ce ;tia c[ este corect. De aceea `era de
os=ndit~. Sau, aceasta se poate traduce ;i prin+
`s¬a condamnat pe sine~.
36 Te po'i g=ndi la situa'ii similare ]n mediul
cul- tural ]n care tr[ie;ti? Exist[ probleme de
rasism sau bariere de clas[? Ar[t[m noi
totdeauna aceea;i dra- goste cre;tin[ celor
extrem de s[raci, celor respin;i de societate,
atunci c=nd ni;te persoane bogate ;i influente
ne viyiteay[ biserica? Enumer[ c=teva moduri ]
n care lucr[torul cre;tin poate ac'iona f['ar- nic
sau ]mpotriva convingerilor sale de teama a ceea ce
lumea ar putea g=ndi despre el.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Barnaba a fost afectat de ipocriyia lui Petru.
El a urmat exemplul lui Petru. Ce trebuia s[
fac[ Pa- vel? S[ tac[, ]n semn de aprobare a
ac'iunii lor? S[¬i critice dup[ ce pleac[? S[ ]
mpart[ biserica ]n adu- n[ri separate pentru
evrei ;i pentru Neamuri? S[ recomande
Neamurilor s[ se fac[ evrei? Problema cerea o
ac'iune imediat[, ]nainte ca situa'ia s[ se
agraveye.
Condamnarea lui Petru este sever[, deoarece
el a refuyat s[ stea la masa Domnului al[turi de
fra'i cre;tini. Prin separarea sa de c[tre cre;tinii
dintre Neamuri, el, implicit, spunea c[ lor le
lipse;te ceva. Desigur, aceasta este ceea ce ar fi
spus iudaiyatorii veni'i la Ierusalim.
37 Cite;te Proverbe 27.6 ;i Galateni 2.14. Po'i
su- gera unul sau dou[ motive pentru care
Pavel l¬a mustrat pe Petru `]n fa'a tuturor~, ]n
loc s[ aranjeye problema ]ntre patru ochi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Aceasta nu ]nseamn[ c[ cre;tinii care
p[c[tuiesc trebuie mustra'i totdeauna ]n public.
Pentru alte instruc'iuni, cite;te Matei 18.15¬17
;i 1 Corinteni 5.1¬5.
Acest incident descris ]n Galateni 2.11¬14 ne
arat[ nevoia de curaj ]n aplicarea Evangheliei ]
n ac'iunile noastre de yi cu yi, indiferent ce
cred oa- menii despre noi. Petru ;i Barnaba
aveau nevoie de mai mult curaj pentru a face
ce ;tiau c[ este bine. Pavel a ac'ionat cu curaj,
ca un apostol al lui Cris- tos, ]n aplicarea ]
nv['[turii Evangheliei chiar ;i lui Petru! Ne
trebuie curaj ca s[ ne ocup[m de proble- me ]n
bisericile noastre. D[¬mi voie s[¬'i sugerey s[ te
rogi pentru tine ;i pentru ceilal'i cre;tini, ca
s[ avem curajul care ne trebuie.
JUSTIFICAREA PRIN CREDINæ“ F“R“ LEGE
2.15¬18
Observ[ c[ ]n versetul 15, Pavel ]i nume;te
`p[c[to;i~ pe cei dintre Neamuri. De ce? Aici el
este sarcastic, folosind termenul a;a cum ]l
foloseau evreii care se considerau neprih[ni'i.
‘n versetele 11 la 14, ne¬am concentrat asupra
problemei. ‘nce- p=nd cu ultima parte a
versetului 14 ;i p=n[ la ver- setul 21, avem
r[spunsul teologic. Tradi'ia iudaic[ (nu Legea
Moyaic[) i¬a f[cut pe evrei s[ cread[ c[ ei sunt
prea sfin'i ca s[ stea la mas[ cu Neamurile. Ei
s¬ar spurca dac[ ar avea de¬a face cu ace;ti
`p[c[to;i~. Pavel, ]ns[, subliniay[ aici c[ evreii
sunt la fel de p[c[to;i ca ;i Neamurile, deoarece
nimeni nu se poate m=ntui pe sine de p[cate ]
ncerc=nd s[ 'in[ Legea. C=nd Pavel spune `noi~,
]n versetul 15, el se include, ]mpreun[ cu Petru, ]
n aceea;i catego- rie.
38 Subliniay[ pronumele `noi~ ;i verbele la
per- soana ]nt=i plural, ]n versetele 15 ;i 16. Ce
;tiau Petru
;i Pavel, ;i ne este ar[tat ]n versetul 16?
........................................................................................
........................................................................................
39 La ce ac'iune i¬a dus aceast[ cunoa;tere? De
ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pilda Domnului Isus despre vame; ;i
fariseu ne va ajuta aici. Cite;te Luca 18.9¬14.
Aceast[ pild[ ilustreay[ faptul c[ credincio;ii
Vechiului Testament erau m=ntui'i pe baya
credin'ei ]n promisiunile lui Dumneyeu. Ei nu
erau ]ndrept['i'i pe baya faptelor (faptele lor
bune sau respectarea Legii), ci mai de- grab[ pe
baya ]ndur[rii ;i a harului lui Dumneyeu. ‘n
Galateni 2.16 avem o formulare clar[ a Evan-
gheliei lui Pavel despre m=ntuirea prin
credin'[. Aici este inima mesajului lui Pavel c[tre
galateni. Subliniay[ acest verset ]n Biblia ta ;i
memoreay[¬l. Ce vrea Pavel s[ spun[ prin
cuvintele `noi ]n-
;ine am fi g[si'i p[c[to;i~, din versetul 17? Ceea
ce vrea el s[ spun[ este c[ dac[ singur[ credin'a
nu este suficient[ pentru m=ntuire, atunci at=t el
c=t ;i Petru au p[c[tuit c=nd i¬au ]nv['at pe
oameni c[ este suficient[. Am=ndoi au predicat
c[ numai prin credin'[ poate cineva s[ ajung[ la
o rela'ie bun[ cu Dumneyeu. Pavel spune c[
dac[ aceasta nu este adev[rat, ei ]i duc pe
oameni la p[cat. S¬ar putea ca urmarea lui
Cristos s[¬i duc[ la p[cat? Fereasc[
Dumneyeu s[ le treac[ prin minte un
asemenea g=nd!
40 Ce spune Pavel despre sine ]n versetul 18? ........................................................................................
Ce s¬ar face, dac[ s¬ar ]ntoarce la poyi'ia sa de
a se ........................................................................................
]ncrede ]n Lege pentru justificare? 42 G[sim aceea;i idee ]n Ioan 3.16 ;i Efeseni 5.25.

........................................................................................
Cuv=ntul folosit aici de Pavel este un
cuv=nt mai tare dec=t `p[c[tos~ — folosit ]n
versetele 15 ;i
17. De fapt, el spune c[ ar fi un mai mare
p[c[tos dac[ s¬ar ]ntoarce acum la ]ncrederea ]n
Lege pen- tru a fi m=ntuit, dec=t a fost ]nainte
de convertire! Nu este de mirare c[ Pavel s¬a
ridicat ;i i¬a mustrat pe Petru, Barnaba ;i pe
ceilal'i evrei cre;tini din An- tiohia, c=nd erau
pe cale s[ fac[ aceast[ ]ntoarcere! Observ[ c=t
de bine li se potrivesc galateniilor a- ceste
cuvinte ale lui Pavel c[tre Petru. Oare nu este
aceasta tocmai poyi'ia pe care se situau ei?

MORT FAæ“ DE LEGE — VIU FAæ“ DE

CRISTOS
2.19¬21

Obiectivul 10. Citeay[ din memorie Galateni

2.16 ;i 20 ;i folose;te aceste versete cheie ]n
via'a
;i lucrarea ta.

Legea este sursa mor'ii, nu a vie'ii. Ea ne

con- damn[ la moarte pentru p[catele noastre.
Dar Cris- tos a luat asupra Sa p[catul ;i
vinov['ia noastr[ ;i a murit ]n locul nostru. ‘n ce
prive;te Legea, noi, care suntem ]n Cristos,
suntem mor'i. Noi am murit fa'[ de Legea
Moyaic[ ;i fa'[ de preten'iile ei asupra noastr[,
a;a ]nc=t noi putem tr[i o via'[ nou[ pen- tru
Dumneyeu.
Deoarece Galateni 2.20 este un verset cheie
al acestei epistole, memoreay[¬l. ‘nva'[¬l astfel ]
nc=t s[ po'i s[¬l scrii corect, dac[ 'i se va cere ]n
test!
S[ observ[m acum ceva foarte important
des- pre Galateni 2.20. Este exprimarea unei
realit['i, a unui fapt! Este o m[rturie despre
`totala eficacitate
;i suficien'[ a lucr[rii lui Cristos~. Cuvintele
`am fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos~ sunt
defini'ia simpl[ a rela'iei lui Pavel cu Legea. El
este mort fa'[ de toate cerin'ele Legii.
Dar pentru Pavel, cre;tinismul este ceva
mai mult dec=t experien'a unei mor'i. Este o
experien'[ de via'[! A;a cum s¬a identificat cu
Cristos ]n moar- tea Sa, tot a;a se identific[ cu
Cristos ]n ]nvierea Sa.

41 Care sunt cele dou[ afirma'ii pe care Pavel

le face despre Fiul lui Dumneyeu ;i despre sine ]
n ul- tima parte din Galateni 2.20?
Compar[ aceste versete cu Galateni 2.20. ........................................................................................
Cum se exprim[ dragostea divin[?
........................................................................................
....................................................................................... 48 G=nde;te¬te c[ un cre;tin descurajat ar
. veni la tine ;i 'i¬ar spune+ `M¬am g=ndit s[
renun' s[ mai
.......................................................................................
]ncerc s[¬L urmey pe Cristos. Nu m[ v[d ]n stare
.
s[ tr[iesc via'a cre;tin[.~ Cum l¬ai sf[tui, folosind
....................................................................................... unul dintre versetele din acest capitol?
. ........................................................................................
43 ‘n 2 Corinteni 5.14¬15, Pavel aplic[ acest
princi- piu al dragostei divine celor care ........................................................................................
predic[ Evanghe- lia. Care spune el c[ ar ........................................................................................
trebui s[ fie r[spunsul nostru la dragostea lui
49 ‘n Galateni 2.20, Pavel se refer[ la sine. ‘n
Cristos? ce m[sur[ creyi tu c[ m[rturia ta sau a altora
....................................................................................... este im-
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
44 Privind la Galateni 2.21, s[ reformul[m
o afir- ma'ie important[, transform=nd¬o ]n ]
ntrebare. Este posibil ca cineva s[ fie m=ntuit
prin Lege?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
45 Cum au fost m=ntui'i oamenii din timpul
Ve- chiului Testament?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
46 Care verset din acest capitol arat[ cum
poate un p[c[tos s[ devin[ drept (neprih[nit, ]
ndrept['it)?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
47 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu
cred c[
]n yiua judec['ii faptele mele bune vor
c=nt[ri mai mult dec=t cele rele. Eu m[
str[duiesc s[ fiu destul de bun ]nc=t s[ pot
merge ]n rai.~ Cum i¬ai r[spunde, folosind
un verset din acest capitol?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
portant[ pentru ]ncurajarea oamenilor ]n via'a
lor cre;tin[? Exist[ suficiente oportunit['i pentru a
face aceasta ]n serviciile biserice;ti? Dar prin
m[rturie personal[?
Verific[¬'i r[spunsurile
1 Barnaba.
2 Iosif
3 Apostolii.
4 Fiul m=ng=ierii.
5 c) ‘n particular, principalilor conduc[tori.
6 Acea Evanghelie pe care am predicat¬o
prin- tre Neamuri.
7 R[spunsul t[u. Dumneyeu i¬a ar[tat c[ ar
tre- bui s[ mearg[. S¬a ]nt=lnit cu
conduc[torii bisericii ;i le¬a preyentat
urm[toarea pro- blem[+ Dac[ converti'ii
dintre Neamuri trebuie sau nu s[ se fac[
evrei. Aceasta a fost problema cu care se
confruntau galatenii. Deciyia condu- c[torilor
de la Ierusalim urma s[ fie important[
pentru galateni.
8 Revela'ie
9 d) Toate cele men'ionate mai sus.
10 R[spunsul t[u. Ai putea include ;i
Cuv=ntul lui Dumneyeu, prin anumite
versete care 'i se
]ntip[resc ]n inim[, ]mprejur[ri,
convingere l[untric[, sfatul altor cre;tini.
11 Opinia ta.
12 c) Prin consultare de grup.
13 c) Biblia nu ne spune.
14 Printr¬o vedenie.
15 c) Niciunul.
16 e) Biblia.
17 R[spunsul t[u. Ar putea fi+ Evanghelia
este totdeauna pe primul plan. Sau+
C=;tigarea oa- menilor pentru Cristos este
mai important[ dec=t sentimentele sau
opiniile mele. Sau+ F[
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ce este mai bine pentru cauya lui Cristos.
A- dapteay[¬te obiceiurilor, astfel ]nc=t s[¬i
po'i c=;tiga pe oameni pentru Cristos.
18 Nu. El s¬a opus t[ierii ]mprejur privit[ ca
;i condi'ie a m=ntuirii. (Sau, r[spunsul t[u
]n cuvinte similare.)
19 Fra'i mincino;i. (Fra'i fal;i.)
20 Vicleni ;i f['arnici.
21 Ca adev[rul Evangheliei s[ r[m=n[ cu voi.
22 Iacov, Petru ;i Ioan.
23 Evanghelia pe care el a predicat¬o Neamurilor.
24 Nu mi¬au adus nimic.
25 R[spunsul t[u. De obicei, conduc[torii
unui cult fac verificarea ]nainte de a¬i da
lucr[toru- lui recunoa;terea oficial[. Da.
Pentru a men- 'ine adev[ratul mesaj
evanghelic ;i a ap[ra biserica de gre;eli.
26 R[spunsul t[u.
27 R[spunsul t[u. Puterea lui Dumneyeu
lucr=nd prin Pavel la fel de eficient ca ;i
prin Petru.
28 A dovedit c[ ;i conduc[torii Bisericii din
Ieru- salim au aprobat Evanghelia lui Pavel
;i i¬au recunoscut apostolia.
29 R[spunsul t[u.
30 R[spunsul t[u ar putea include+ manifest[ri
ale darurilor pentru lucrarea ;i puterea lui
Dum- neyeu ]n lucrarea acelui om,
Evanghelia pe care o predic[, c[l[uyirea
divin[ ]n lucrare, siguran'a sa c[
Dumneyeu l¬a chemat.
31 Fapte 9.10¬17
Anania. Fapte 9.26¬27
Barnaba.
Fapte 13.1¬4 Biserica din Antiohia.
Apostolii recunosc Evanghelia lui 69
Pavel

32 Antiohia. 40 C[lc[tor de lege.

33 Dumneyeu ]i d[duse revela'ia c[ Neamurile 41 El m¬a iubit ;i S¬a dat pe Sine ‘nsu;i
nu sunt mai necurate dec=t evreii. El nu pentru mine.
tre- buia s[ considere necurat ceea ce
Dumneyeu cur['ise. Mai demult el se
42 Prin voin'a de a se sacrifica de dragul
asociase cu Neamu- rile ;i ;i¬a ap[rat celui iubit.
aceast[ poyi'ie ]naintea Bise- ricii din
Ierusalim.
43 S[ nu mai tr[im pentru noi, ci pentru Cel
ce a murit pentru noi.
34 Teama de cre;tinii iudaiyatori veni'i din
Bise- rica din Ierusalim.
44 Nu.
35 Lui Dumneyeu, nu
45 Prin credin'a ]n promisiunile lui
oamenilor. Oamenilor, nu lui
Dumneyeu.
Dumneyeu. 46 2.16
36 R[spunsul t[u.
47 Ai putea folosi 2.16 pentru a ar[ta c[
faptele noastre bune nu ne pot m=ntui.
37 R[spunsul t[u. Poate c[ a f[cut¬o pentru Numai cre- din'a ]n Isus poate.
a¬i avertiya ;i pe al'ii. A oprit agravarea
proble- mei. Pentru a ap[ra adev[rurile
48 Ai putea folosi 2.20 pentru a ar[ta c[
fundamenta- le ale libert['ii cre;tine ;i a
victoria asupra p[catului vine prin Cristos
ar[ta c[ Evanghe- lia trebuie aplicat[ ]n
care tr[ie;te
vie'ile noastre. Pentru a¬i ajuta pe
]n noi. Noi nu suntem doar justifica'i
Barnaba ;i Petru.
prin credin'[+ noi trebuie s[ ;i tr[im prin
credin'[.
38 Omul nu este ]ndrept['it prin faptele Legii
ci prin credin'a ]n Isus Cristos.
49 R[spunsul t[u.
39 Ei credeau ]n Isus Cristos, c[ pot fi ]
ndrept['i'i prin credin'a ]n El, ;i nu prin
faptele Legii.
 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Ca procedeu standard, observ[ cum se

5. Discut[ importan'a rela'iilor dintre Pavel ;i
descurc[ studen'ii cu ]ntreb[rile de studiu ;i ]
cei- lal'i conduc[tori de biserici ;i importan'a
n ce m[sur[ ating obiectivele propuse.
armo- niei ]ntre lucr[torii cre;tini de ayi.
2. Ajut[¬i pe studen'i s[ afle tot ce se poate
6. Invit[ un conduc[tor din organiya'ia
des- pre Antiohia Siriei, s[ o localiyeye pe
bisericeas- c[ din care faci parte ca s[
hart[ ;i s[ poat[ relata c=teva lucruri
discute cu studen'ii despre importan'a unui
importante. Pre- yint[ imagini din acea
standard de doctrin[ pentru o biseric[.
regiune ;i locuitorii ei de ast[yi. Discut[
Discut[ modalit['ile care e- xist[ pentru
importan'a Bisericii primare din Antiohia.
men'inerea doctrinei biblice co- recte ]n
biserici. Compar[ aceasta cu atitudinea lui
3. Dramatiyeay[ problema din Antiohia —
Pavel fa'[ de ceea ce se ]nv['a ]n biseric[.
neho- t[r=rea lui Petru, ac'iunea sa,
mustrarea lui Pavel ;i reyultatele. Discut[
7. Dramatiyeay[ viyita lui Pavel, Tit ;i Barnaba
importan'a acestor reyultate pentru celelalte
la Ierusalim.
biserici. Observ[ po- yi'ia pe care a luat¬o
Petru ]n Conciliul de la Ierusalim (Fapte
8. Discut[ necesitatea c[l[uyirii personale din
15).
par- tea Domnului ;i cere¬le studen'ilor s[ ]
mp[rt[-
4. Solicit[ trei studen'i s[ preg[teasc[ o
;easc[ m[rturii de c[l[uyire divin[.
discu'ie scurt[ despre responsabilitatea
cre;tinilor ]n yilele noastre, c=nd suntem
9. Dac[ vreunul dintre studen'i a preg[tit
confrunta'i cu pro- bleme rasiale similare
temele op'ionale de la ]nceputul acestei
celor din Antiohia.
lec'ii, d[¬i timp pentru a preyenta
reyultatele.

PLANUL LECæIEI
Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni —
3.1-5 Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam —
3.6-9 Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-
25
R[scump[rare de sub blestemul Legii — 3.10-
25 Sub blestemul Legii — 3.10-12
R[scump[rat de sub blestem prin Cristos —
3.13-14
Promisiunea nu este anulat[ prin Lege —
3.15-18 Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos
— 3.19-25
Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.26-29
OBIECTIVELE LECæIEI
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[
fii
]n stare+
1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe
Scrip- turi ;i importan'a acestui principiu ]n
propria ta lucrare.
2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria
lucr[rii de r[scump[rare ;i care este
atitudinea fa'[ de acesta.
3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat prin
cre- din'[.
4. S[ expui trei rela'ii importante dintre Lege
;i Evanghelie.
71
Lec'ia 5
SCRIPTURA NE ‘NVAæ“
EVANGHELIA
CREDINæEI
Galateni 3
5. S[ citeyi din memorie Galateni 3.11 ;i s[
ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi baya
m=ntuirii
;i s[ explici necesitatea mor'ii lui Cristos pe
cru- ce.
6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi valoarea ei.
7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ]n
favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum
se afl[ ]n Ga- lateni 3.
8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile dintre
m[dularele Trupului lui Cristos, s[ le ]n'elegi
]n profunyi- mea lor ;i s[ le aplici ]n via'a ;i
lucrarea ta.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor pentru a avea o
mai clar[ ]n'elegere a cuvintelor care s-ar
putea s[ fie folosite cu un sens aparte.
3. Cite;te Galateni 3.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune
dup[ sec'iune, citind mai ]nt=i pasajele
biblice la care se refer[. Dup[ ce completeyi
r[spunsul la ]ntre- b[rile de studiu, de la
fiecare sec'iune, veri- fic[¬'i r[spunsurile
compar=ndu¬le cu cele date la sf=r;itul
sec'iunii.
 STUDIUL CUVINTELOR

fermecat — sub efectul unei vr[ji, ]nc=t s[ nu mai (]n original+ multe persoane de a face sau de
3.1 poat[ ac'iona a;a cum ar trebui. a
`leg[m=nt~) nu face anumite lucruri.
yugr[vit — descris at=t de clar, de parc[ L¬a'i fi
3.15
3.1 v[yut voi r[stignit.
firea p[- — trup, nu suflet sau duh. Pavel folo-
m=nteasc[ se;te acest cuv=nt cel mai adesea cu
(]n original+ sensul de natur[ uman[ cu
dorin'e carnea) egoiste ;i neputincioase de a
reyista
2.4 ispitirii.
minuni — ac'iuni supranaturale, fapte inexpli-
3.5 cabile prin legile cunoscute ale
na- turii.
Scriptura ... — Cuv=ntul lui Dumneyeu a preyis
sau prevedea a profe'it binecuv=ntarea
urma;ilor
3.8 lui Avraam, deoarece
Dumneyeu putea s[ vad[ ce avea
s[ se petreac[
]n viitor.
binecu- — avantajat, favoriyat. O
binecuv=ntare v=ntat este
darul unui favor divin, o surs[
3.8 de fericire ;i de bun[stare.
credincios — folosit aici cu sensul de `plin de
cre-
3.9 din'[~, `care crede~.
blestem — sentin'[ divin[ de judecare ;i con-
3.10 damnare. Pavel vorbe;te despre
bles- tem ca fiind sentin'a de
condamnare la moarte pe care
Dumneyeu a pro- nun'at¬o ]
mpotriva celor care calc[ Legea.
neprih[nit — drept, corect, potrivit cu
standardul (drept) lui Dumneyeu ;i ]n
poyi'ie corect[
3.11 fa'[ de El, ]n rela'ie bun[ cu El.
r[scum- — recump[rat, eliberat prin plata
r[s- p[rat cump[r[rii. Noi ne vindem pe
noi
3.13 ]n;ine p[catului ;i mor'ii,
atunci c=nd alegem s[ mergem
pe calea noastr[, ]n loc s[
ascult[m de Dum- neyeu. Dar
Dumneyeu ne¬a iubit ;i ne¬a
cump[rat din nou pentru Sine
— ne¬a r[scump[rat — cu pre'ul
propriei mor'i. Planul S[u de r[s-
cump[rare pentru noi este s[ fim
m=ntui'i prin simpla acceptare a
ceea ce a f[cut El pentru noi.
testament — acord solemn ]ntre dou[ sau
a desfiin'a — a anula, a invalida. Legea nu elibereay[ de
poate sub puterea p[catului.
3.15 anula sau desfiin'a leg[m=ntul
f[g[- duin'ei.
s[m=n'a — urma;ii sau descenden'ii. Pavel
ara-
3.16 t[ c[ promisiunea f[cut[
semin'ei lui Avraam se refer[ la
Isus Cristos, un urma; al lui
Avraam ]n ce prive;te natura
uman[.
mijlocitor — mediator, persoan[ care aduce la ]
n-
3.19 'elegere dou[ p[r'i.
]ntr¬adev[r — cu
adev[rat. 3.21
a ]nchis totul— a inclus
totul. 3.15
v¬a'i ]m- — ca ;i cu o hain[. Adus ]n
unitate cu br[cat cu
Cristos, ]n care tr[im.
Cris
tos
3.27
rob — sclav,
dependent. 3.28
rol — atribu'ie care revine cuiva ]
ntr¬o ac- 'iune sau ]n via'[.
]nlocuitor — ]n locul, ca substituent pentru
(exem-
plu moartea lui Cristos pentru noi).
a isp[;i — a pl[ti pentru o pagub[ sau
pentru pentru un r[u comis. Un
criminal poate s[
isp[;easc[ crima sa ]mpotriva
so- ciet['ii, suferind pedeapsa
care i¬a fost dat[. Isus a
isp[;it p[catele noastre
suferind pedeapsa cu moar- tea,
a;a cum era cerut. Isp[;irea ne
elibereay[ de vinov['ie. Isp[;irea
Sa pentru p[catele noastre este
temeiul m=ntuirii noastre.
simbol — ceva care ]nlocuie;te sau repreyint[
altceva. (Semn, obiect, imagine
care repreyint[ indirect un
obiect, o fiin- '[, o no'iune, o
idee etc. - n.tr. con- form
Dic'ionarului Explicativ al
Limbii Rom=ne, 1975). Boteyul
]n ap[ este un simbol sau o
imagine a unirii cu Cristos ]n
moartea ;i ]nvi- erea Sa.
pre' — pre'ul pl[tit pentru a elibera
pe ci- de r[s- neva. Moartea lui Isus este
pre'ul de cump[rare r[scump[rare care ne
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia 73
credin'ei

DEYVOLTAREA LECæIEI

Aceast[ parte a Epistolei c[tre Galateni este

De;i Pavel avea motive speciale s[ citeye
une- ori numit[ `Argumentul teologic~ sau
din Biblie ]n controversa sa cu iudaiyatorii,
`Argumentul scriptural~. Pavel folose;te multe
putem lua aceast[ practic[ drept model pentru
citate din Vechiul Testament ]n aceast[ parte a
propov[duirea noastr[. Biblia este cartea de
ap[r[rii Evangheliei. De fapt, el ne arat[ c[
temelie at=t pentru credin'[, c=t ;i pentru
Evanghelia justific[rii prin credin'[ a fost ]ns[;i
conduit[. Lec'iile pe care le 'ii sau predicile tale
esen'a rela'iei lui Dumneyeu cu poporul S[u
sunt ele saturate de Cuv=ntul lui Dumneyeu?
chiar ]n timpurile Vechiului Testa- ment.
Oamenii au nevoie disperat[ de a cunoa;te ce
Exist[ dou[ motive majore pentru care Pavel
spune Dumneyeu. Dac[ tu proclami cu
a folosit multe citate biblice ]n argumentarea sa.
credincio;ie Cuv=ntul lui Dumneyeu, El va ]nt[ri
Mai
credin'a celor care¬l ascult[ ;i va satisface at=t
]nt=i, orice evreu ar c[uta dovada ]n Scripturi ]
nevoi- le lor, c=t ;i pe ale tale.
n orice controvers[ religioas[. Aceasta este
adev[rat cu at=t mai mult pentru un evreu cu 1 Care au fost motivele lui Pavel pentru a
o educa'ie rabinic[, a;a cum era Pavel. ‘n al folosi Scriptura at=t de mult ]n aceast[
doilea r=nd, este probabil c[ iudaiyatorii sec'iune?
folosiser[ deja Scripturile pentru a¬;i sus'ine
argumentele lor. Pavel ;tia c[ trebuie s[ se ........................................................................................
confrunte cu ei pe terenul lor. Pe l=ng[ aceasta, ........................................................................................
;tim c[ Duhul Sf=nt este Cel care l-a inspirat pe
Pavel ]n scrierea epistolei. Dumneyeu l¬a ajutat ........................................................................................
pe Pavel s[ ne arate — at=t nou[, c=t ;i ........................................................................................
galatenilor
— c[ Evanghelia este solid bayat[ pe Vechiul ........................................................................................
Tes- tament ;i este ]mplinirea acestuia. ........................................................................................

VECHIUL TESTAMENT NOUL TESTAMENT

MÂNTUIREA PRIN CREDINæ“

Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni

Galateni 3.1-5
Obiectivul 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Credin'a lor
Pa- vel pe Scripturi ;i importan'a acestui
principiu
]n propria ta lucrare.

‘n lec'iile anterioare, argumentul lui Pavel

s¬a bayat pe experien'a sa personal[ cu
Evanghelia. A- cum, el se ]ntoarce la Scripturi ;i
arat[ c[ experien'a sa spiritual[ este bayat[ pe
Cuv=ntul lui Dumne- yeu. El folose;te un
argument mai puternic dec=t propria lor
experien'[ spiritual[. Pavel L¬a repre- yentat pe
Isus ca pe Mesia Cel promis — ]mplinirea
profe'iilor Vechiului Testament. Crey=nd ceea ce
au auyit, ei au experimentat m=ntuirea. Duhul
Sf=nt a intrat ]n vie'ile lor. Ei aveau comuniune
cu Dumne- yeu prin credin'a lor ]n Isus Domnul.
74 Galateni ;i
]n promisiunea lui Dumneyeu le-a adus Romani
m=ntuirea. Pavel le arat[ c[ ]ntorc=ndu¬se din
nou la Lege pen- tru a g[si m=ntuirea, ei ar
nega nu numai experien'a lui, ci chiar ;i pe a
lor.

2 Pe cine acuy[ Pavel ca fiind vinovat de

eroarea doctrinar[ din bisericile Galatiei?
....a) For'ele demonice.
....b) Iudaiyatorii.
....c) Galatenii ]n;i;i.
....d) Biserica din Ierusalim.

Aceste cuvinte din versetul 1 ne spun

de ce ]i acuy[ Pavel pe galateni+ `]naintea
ochilor c[rora a fost yugr[vit Isus Cristos ca
r[stignit.~ Pavel predicase
Evanghelia ]n Galatia. El declarase ]n mod
public c[ Isus Cristos a fost r[stignit pentru
p[catele lor. Acum, ei le¬au permis
iudaiyatorilor s[¬i ]n;ele. Pa- vel ]i nume;te
`nechibyui'i~. De ce? N¬au fost ei
]n;ela'i? De ce s[ fie ei acuya'i? Este evident c[
Pa- vel considera c[ ei aveau resursele s[ se
opun[ unei asemenea ]nv['[turi false. Dar ei nu
;i¬au folosit resursele. Doctrina iudaiyatorilor
contrayicea Evan- ghelia pe care le-o predicase
Pavel. De ce nu au examinat ]nv['[turile noi ]n
lumina adev[rurilor pe care deja le primiser[?
Ei ;i¬au neglijat datoria — au falimentat ]n
ap[rarea adev[rului.
Pavel ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Prin 'inerea
Legii a'i primit voi via'[ nou[ ca ;i cre;tini? Sau
a'i pri- mit¬o prin auyirea credin'ei?~ Evident, ]
nceputul vie'ii lor cre;tine a fost prin credin'a ]n
Evanghelie, nu prin 'inerea Legii. Avem aici o
lec'ie practic[. ‘n via'a cre;tin[ trebuie s[
umbl[m prin credin'[, nu numai la ]nceput, ci
tot drumul. Galatenii au pornit bine, dar
credin'a lor nu a fost destul de puternic[
]nc=t s[ reyiste doctrinei false. Ei au e;uat tocmai
]n folosirea ]n via'a de yi cu yi a credin'ei care le-
a adus aceast[ nou[ via'[ la ]nceputul
experien'ei lor cre;- tine. Credin'a
inactiv[ sl[be;te pentru c[ nu este folosit[.
Folosirea credin'ei ]i determin[ starea. Tre- buie
s¬o folose;ti dac[ nu vrei s¬o pieryi! O putem
compara cu mu;chii trupului. Dac[ ]i folosim,
se
]nt[resc. Dac[ nu¬i folosim, se atrofiay[,
sl[besc. La sf=r;itul Predicii de pe Munte,
Isus ilustreay[
acest adev[r pe care l¬am discutat. Cite;te
Matei 7.24-27. Furtuna ]ncerc[rilor r[stoarn[ ;i
chiar dis- truge credin'a care nu are o temelie
puternic[. Te- melia solid[ este r[spunsul activ,
continuu, la Cu- v=ntul lui Dumneyeu. O
asemenea credin'[ se va
]nt[ri progresiv ;i va fi ]n stare s[ r[m=n[ ]n
picioare chiar prin furtuna ]ncerc[rilor. Este
aceasta imagi- nea credin'ei tale? Roag[¬te ca
Dumneyeu s[ te ajute s[ pui ]n practic[ — ]n
via'[ — toate adev[rurile pe care le ]nve'i din
Cuv=ntul S[u.
‘n Galateni 3.2 Pavel vorbe;te despre
primirea Duhului. Unii iau aceasta drept o
referire la boteyul penticostal al Duhului Sf=nt.
Totu;i, privind ]n con- text (care se ocup[ de ]
ndrept['irea prin credin'[), pare mai probabil c[
Pavel se refer[ la lucrarea Du- hului Sf=nt ]n
momentul convertirii. Cite;te, de exemplu,
Ioan 3.5-8 ;i Romani 8.15-16.
‘n Galateni 3.3, Pavel pune ]n opoyi'ie Duhul
;i carnea (firea p[m=nteasc[). Galatenii ;i¬au ]nce-
put via'a lor cre;tin[ ]n puterea ;i st[p=nirea
Du-
hului Sf=nt. Cu alte cuvinte, ei au ]nceput ]n
puterea lui Dumneyeu. Termenul `carne~ (firea
p[m=n- teasc[) se refer[ aici la natura uman[
separat[ de cea divin[. ‘nseamn[ natura uman[
]n contrast cu t[ria ;i puterea lui Dumneyeu.
3 Formuleay[ ]n cuvintele tale ceea ce spune
Pa- vel ]n Galateni 3.3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel accentueay[ aici c[ via'a cre;tin[ este
su- pranatural[, de la ]nceput p=n[ la sf=r;it. ‘n
verse- tul 4, el ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Oare
toate acele experien'e spirituale minunate pe
care le¬a'i avut n¬au avut nici un scop?~ O
alt[ traducere spune+
`Toat[ experien'a voastr[ nu ]nseamn[ nimic?
Cu siguran'[ c[ ea ]nseamn[ ceva~ (TEV).
4 A trebuit vreodat[ s[¬l ]ncurajeyi pe un
cre;tin care se clatin[ s[ continue s[ se ]ncread[
]n Dom- nul? A fost de vreun ajutor reamintirea
experien- 'elor spirituale trecute? Exprim[¬'i
opinia.
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 5, Pavel continu[ s[ arate
deosebirea dintre Evanghelia credin'ei ;i efortul
de a fi suficient de bun ca s[ meri'i
binecuv=ntarea lui Dumneyeu. Dumneyeu le¬a
dat galatenilor Duhul Sf=nt ;i a f[- cut minuni
printre ei. El a f[cut¬o atunci c=nd ei au creyut ]n
promisiunea Sa, nu din pricina bun[t['ii lor.
5 Pe ce bay[ binecuv=nteay[ Dumneyeu
lucrarea de propov[duire a unor oameni de ayi,
m=ntuind multe suflete, rev[rs=nd Duhul Sf=nt,
vindec=ndu¬i pe bolnavi, sau f[c=nd s[ creasc[
bisericile lor?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam
Galateni 3.6-9

Obiectivul 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n

is- toria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este Obiectivul 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi
rela'ia ta fa'[ de el. justificat prin credin'[.
 Pavel le arat[ acum galatenilor c[ Evanghelia
credin'ei pe care au primit¬o ei este aceea;i cu 7 Cite;te Genesa 15.1-6 pentru a te familiariya
cu contextul versetelor pe care le citeay[ Pavel.
cea care a fost dat[ lui Avraam cu multe secole ]
Copiay[ versetul din Genesa pe care ]l citeay[
nainte. Experien'a lor ];i are r[d[cinile ]n
Pavel.
Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i ]n istoria poporului
lui Dumneyeu. Pavel arat[ c[ ]ntotdeauna ........................................................................................
metoda lui Dumneyeu de a¬i justifica
(]ndrept['i) pe oameni a fost prin credin'[. ........................................................................................
Pentru a dovedi aceasta, el ]l folose;te ca Vei studia mult mai multe despre Avraam
exemplu pe Avraam ;i citeay[ vestea bun[ care ;i exemplul s[u remarcabil de credin'[ c=nd vei
i¬a fost dat[. studia Romani.
Fii ai lui Avraam — Galateni 3.7-16
‘n versetul 7, Pavel scoate ]n relief faptul
AVRAAM c[ adev[ra'ii fii ai lui Avraam nu sunt aceia
care au descins din el ]n mod fiyic, nici aceia
care sunt t[ia'i
fir ]mprejur. Fii ai lui Avraam sunt cei care au o
spi
esc filia'ie spiritual[ fa'[ de Avraam. Filia'ia spiritual[
rit este cea a credin'ei. Chiar ;i Neamurile sunt
ual incluse ]n fa- milia lui Avraam — dac[ au
Locuitorii din Negev credin'[.
evreii
8 Cine i¬a predicat lui Avraam Evanghelia? 3.8.
........................................................................................
9 Ce ne spune versetul 8 despre modul ]n
ISUS care Dumneyeu inten'iona s[¬i ]ndrept['easc[ pe
p[g=ni (Neamuri)?
spi
rit ........................................................................................
ual ........................................................................................
cei care cred ]n Cristos 10 Cine urma s[ fie binecuv=nta'i ]n Avraam? v.
evrei ;i Neamuri
8.
Avraam este un exemplu potrivit. Putem ........................................................................................
spune c[ el a fost dintre Neamuri ca ;i galatenii,
11 Cum este numit Avraam ]n versetul 9?
deoarece el a tr[it ]nainte ca na'iunea ebraic[ s[
fi ]nceput. Avraam a fost str[mo; at=t al ........................................................................................
evreilor, c=t ;i al locu- itorilor din pustiul 12 Citind versetele 8 ;i 9, cine urma s[
Negev. Iudaiyatorii l¬ar fi luat ca exemplu pe beneficieye de binecuv=ntarea lui Dumneyeu,
Moise. Pavel ]ns[ merge ]nainte de Moise ;i ]l ia dintre toate po- poarele?
pe Avraam. Iudaiyatorii se refer[ la Lege.
Pavel se refer[ la leg[m=ntul f[g[duin'ei care a ........................................................................................
fost ]nainte de Lege. ‘n cele patru versete ale acestei sec'iuni (3.6-
9), Pavel afirm[ de patru ori c[ rela'ia corect[ cu
6 Potrivit cu Galateni 3.6, cum a fost ] Dum- neyeu (justificare, ]ndrept['ire,
ndrept['it Avraam ]naintea lui Dumneyeu? Ce i binecuv=ntare) vine prin credin'[. Treci din nou
s¬a socotit ca neprih[nire (]ndrept['ire)? peste aceste versete ;i subliniay[ cuvintele
`credin'[~ ;i a `crede~.
........................................................................................
13 Potrivit versetului 7, cine sunt adev[ra'ii
ur- ma;i ai lui Avraam?
........................................................................................
Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege
Galateni 3.10-25
Obiectivul 4. S[ expui trei rela'ii importante Obiectivul 5. S[ citeyi din memorie Galateni
dintre Lege ;i Evanghelie. 3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi
R“SCUMP“RAREA DE SUB BLESTEMUL LEGII
 baya m=ntuirii ;i s[ explici necesitatea
mor'ii lui Cristos pe cruce.

Evanghelia este Vestea Bun[ a

r[scump[r[rii de sub blestemul pe care Legea
l¬a pronun'at ]mpo- triva noastr[.
 SUB BLESTEMUL LEGII
20 Te po'i g=ndi la c=teva lucruri ]n care
3.10-12
oamenii de ayi se ]ncred pentru a fi m=ntui'i?
æine minte c[ Pavel r[spunde argumentului ........................................................................................
iudaiyatorilor. Ei ]i ]nv['au pe oameni c[ trebuie
........................................................................................
s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea lui Moise (cel
pu'in ........................................................................................
]n parte) ca o condi'ie pentru m=ntuire. ........................................................................................
14 Care sunt cele dou[ grupuri pe care le ........................................................................................
pune Pavel ]n contrast ]n versetele 9 ;i 10? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ Pavel dovede;te prin Scripturi c[ ]
Aceste dou[ grupuri de oameni repreyint[ ndrept['irea vine prin credin'[, nu prin Lege sau
singurele moduri posibile de apropiere de prin fapte bune.
Dumne- yeu. Un om se poate preyenta ]naintea
lui Dumne- yeu fie pe baya propriilor merite, 21 Cite;te Habacuc 2.4 Ce parte este citat[ de
fie f[r[ nici un merit, pe baya harului lui Pa- vel?
Dumneyeu. S[ vedem acum dac[ galatenii ........................................................................................
aveau dreptul s[ se aproprie de Dumneyeu pe Sugestia mea este s[ sublinieyi Galateni 3.11
baya meritelor lor, sau pentru c[ 'ineau Legea. ;i s[¬l memoreyi. Este un verset cheie at=t ]n
sistemul teologic al lui Pavel, c=t ;i al Epistolei
15 Dac[ o persoan[ se bayeay[ pe Lege pentru c[tre Gala- teni. Pavel citeay[ acela;i pasaj din
a primi justificarea ]naintea lui Dumneyeu, c=t Habacuc ]n ver- setul cheie al Epistolei c[tre
din Lege trebuie s[ respecte? v. 10. Romani (1.17).
........................................................................................
Galateni 3.11 arat[ c[ principiul
........................................................................................ conduc[tor pentru via'a omului ]ndrept['it
16 Cite;te Iacov 2.10. Care este statutul unei este credin'a. Ob- serv[ contrastul din versetul
per- soane care ]n toat[ via'a sa a c[lcat doar un 12. Principiul vie'ii sub Lege este `va face~ — nu
singur punct din Legea lui Dumneyeu? credin'a. Cuv=ntul folosit aici pentru
`neprih[nit~, ]n citatul din Habacuc, nu este
........................................................................................ folosit cu sensul de a `deveni neprih[nit~ (a fi
........................................................................................ ]ndrept['it), ci mai degrab[ se refer[ la modul ]
17 Cite;te acum versetul din Lege pe care ]l n care trebuie s[ tr[iasc[ cel neprih[nit
citeay[ Pavel. Ce spune Deuteronom 27.26 (]ndrept['it). El ];i demonstreay[ rela'ia lui
despre o per- soan[ care nu ]mpline;te toate bun[ cu Dumneyeu
cuvintele Legii? ]n credin'a prin care tr[ie;te. Pavel pune ]n
contrast omul care tr[ie;te prin credin'[, ]
........................................................................................ ncrey=ndu¬se ]n Dumneyeu, f[r[ team[ de
........................................................................................ pedeapsa divin[, ;i omul care depinde de Lege ;i
18 ‘n Galateni 3.11, c='i oameni spune Pavel c[ este sub sentin'a de condam- nare la moarte,
au fost sau pot fi justifica'i prin Lege? pentru c[ I¬a c[lcat poruncile.

........................................................................................
19 Cum aduce Legea blestemul asupra tuturor
ce- lor ce se ]ncred ]n ea pentru m=ntuire?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evreul de r=nd credea ]n mod eronat c[
t[ierea
]mprejur ;i na'ionalitatea lui ]l vor scuti de
judecata lui Dumneyeu.
22 S[ presupunem c[ e;ti ]ntr¬un grup care
discut[ cum s[¬i ]nve'e pe noii cre;tini s[
tr[iasc[ ]n mod adecvat noii lor poyi'ii. Unii
recomand[ s[ li se dea o list[ de reguli despre ce
s[ fac[ ;i ce nu, cum s[ se
]mbrace, care sunt responsabilit['ile lor fa'[ de
bise- ric[ ;i s[ li se spun[ c[ nu apar'in bisericii
dac[ nu respect[ acele reguli. Care ar fi sfatul
t[u? Folose;te dou[ versete din Galateni 2 ;i 3 ca
temei pentru sfatul t[u.
........................................................................................
........................................................................................
......................................................................................
..
Acord[ aten'ie deosebit[ versetelor 13 ;i 14,
 R“SCUMP“RAT DE SUB BLESTEM
PRIN CRISTOS
3.13-14

deoarece sunt printre cele mai importante pasaje

teologice din ]ntreaga Biblie. ‘n versetul 13, ........................................................................................
Pavel preyint[ lucrarea de m=ntuire de sub
blestem. Mo- dul de eliberare a oamenilor de sub ........................................................................................
blestemul Legii este plata pre'ului de PROMISIUNEA NU ESTE ANULAT“ PRIN
r[scump[rare. Un pre' trebu- ie pl[tit. LEGE 3.15-18

23 Cite;te 1 Petru 1.18-19. Care a fost pre'ul ‘n ap[rarea scriptural[ a Evangheliei sale, Pa-
pl[tit pentru r[scump[rarea noastr[? vel dovede;te mai ]nt=i c[ Avraam a fost
justificat prin credin'[ (3.7-9). Dup[ aceea, el
........................................................................................
combate argu- mentele iudaiyatorilor,
24 Compar[ acum Galateni 3.13 cu 2 ar[t=ndu¬le ]n Vechiul Tes- tament c[ Legea nu
Corinteni poate dec=t s[¬i pun[ pe oameni sub blestem, pe
5.21. Care este marele adev[r cu privire la c=nd credin'a ]n Isus Cristos aduce r[sump[rare
moartea lui Cristos pe care ]l g[se;ti ]n am=ndou[ de sub blestemul Legii (3.10-14).
versetele? S-ar p[rea acum c[ iudaiyatorii, ace;ti fal;i ]
........................................................................................ n- v['[tori, au fost deja destul de bine
comb[tu'i! ‘nc[ nu. Pavel avanseay[ un alt
‘n aceste dou[ versete avem preyentat
argument. Iudaiyatorii ar putea spune+ `Foarte
adev[rul c[ moartea lui Isus a fost ]nlocuitoare
bine+ Avraam a fost justificat prin credin'[, dar
(substitu'io- nar[). Cu alte cuvinte, El a fost
aceasta s¬a ]nt=mplat ]nainte ca Legea s[ fie dat[
‘nlocuitorul (Substi- tul) nostru ;i a murit ]n
prin Moise. Afirma'ia voastr[ c[ m=ntuirea
locul nostru. ‘n acest fel a luat El blestemul de
pentru Neamuri este prin credin'[ este bayat[ pe
pe noi, devenind blestem pen- tru noi. Cuvintele
Leg[m=ntul F[g[duin'ei, dat lui Avraam. Acum,
`blestemat este oricine este sp=n- yurat pe lemn~
c=nd este ]n vigoare Leg[m=ntul Legii, Leg[-
nu ]nseamn[ c[ un om este blestemat pentru c[
m=ntul F[g[duin'ei nu mai este valabil.~
este at=rnat pe lemn. ‘nseamn[ c[ moartea prin
sp=nyurare sau crucificare este un semn c[ acea Cum s[ r[spunyi la aceasta? Promisiunea
dat[ lui Avraam a fost oare anulat[ prin darea
persoan[ a fost condamnat[ la moarte pentru o
Legii? S[ privim ]ndeaproape la sensul
anu- mit[ crim[. El a fost blestemat (condamnat)
termenului `leg[- m=nt~. Dup[ aceea vei putea
]nainte de a fi at=rnat.
r[spunde singur pro- blemei puse de
R[scump[rarea pe care Cristos a pl[tit¬o nu
iudaiyatori.
eli- bereay[ ]n mod automat pe toat[ lumea de
sub bles- temul pe care Legea l¬a pronun'at ] Conceptul de `leg[m=nt~ este foarte important
mpotriva noastr[ din pricina p[catelor noastre. ‘n ]n studierea Bibliei. Cele dou[ ]n'elesuri de
bay[ sunt `contract~ ;i `testament~. Sensul
versetul 14, Pavel ne face cunoscut c[ prin
cuv=ntului
credin'a ]n ceea ce a f[cut Isus, Neamurile (;i
evreii) pot fi m=ntuite. `leg[m=nt~ ]n aceste versete este cel de
`testament~, ultima dorin'[ pe care o exprim[
un om ]nainte de moarte. Dup[ moartea sa,
25 Care sunt cele dou[ beneficii pe care ni le
testamentul nu mai poate fi schimbat. Aici, ]ns[,
spune Pavel c[ le primim prin moartea lui
d[m peste o problem[. Testa- mentul despre care
Cristos pentru noi? v. 14.
vorbim aici a fost f[cut de Dum- neyeu. Dar
........................................................................................ Dumneyeu nu poate muri! De aceea, El a
devenit om. Isus Cristos, care a fost ;i Dumneyeu
........................................................................................
;i om, a murit.
26 Expune ]n scurt ]nv['[tura principal[ a
textului Galateni 3.10¬14.

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
27 S[ privim atent la Evrei 9.15-22. Despre c=te
leg[minte se vorbe;te aici?
........................................................................................
28 Cum sunt ele numite?
........................................................................................
29 Cine a murit pentru ca noul leg[m=nt s[
intre
]n vigoare? v. 14.
........................................................................................
30 Ce este cu `primul leg[m=nt~? Aici
scriitorul c[tre evrei se refer[ la leg[m=ntul Legii.
Ce moarte a fost necesar[ pentru a face valabil
acest leg[m=nt? (Evrei 9.18-20). Cine a murit?
(Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam) p=n[ la le-
g[m=ntul moyaic (Leg[m=ntul Legii dat lui Moise)?
........................................................................................
37 Aminte;te¬'i c[ acest Leg[m=nt al F[g[duin'ei
a fost f[cut de Dumneyeu pentru Avraam ;i
s[m=n'a lui. Cine este s[m=n'a promis[ lui
Avraam? v. 16.
........................................................................................
38 ‘nseamn[ c[ to'i ceilal'i sunt exclu;i din
promi- siune? v. 29. Explic[.
........................................................................................
........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................
39 ‘n exerci'iile anterioare ai r[spuns deja ]
Jertfele leg[m=ntului, jertfe de animale ]n ntre- b[rii iudaiyatorilor. S[ privim ]ns[ ]nc[ o
pri- mul leg[m=nt, repreyentau moartea care dat[ la ea
pecetlu- ie;te leg[m=ntul ;i ]l face valabil. ;i s[ reyum[m aceast[ sec'iune a lec'iei. A fost
oare anulat[ promisiunea dat[ lui Avraam atunci
31 Cite;te Genesa 15. ‘n Leg[m=ntul c=nd Dumneyeu a dat Leg[m=ntul Legii? De
F[g[duin'ei (care a fost ]nainte de Leg[m=ntul ce?
Legii), cum a fost pecetluit ;i f[cut valabil ........................................................................................
testamentul lui Dumneyeu?
...........................................................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Vedem, deci, c[ ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei ........................................................................................
dat lui Avraam a fost f[cut valabil tot prin ........................................................................................
moarte. Adu¬'i aminte c[ odat[ ce moartea a
avut loc, nimic nu¬i mai poate fi ad[ugat ........................................................................................
testamentului (leg[m=n- tului.) 40 S[ aplic[m acum acest adev[r despre
promi- siunea imuabil[ (neschimb[toare) a lui
32 Leg[m=ntul sau testamentul dat lui Avraam Dumneyeu. Ce po'i spune despre Noul
a fost oare anulat prin Leg[m=ntul Legii? Leg[m=nt? Ne referim aici la Noul Testament
— Evanghelia. Poate fi ea schimbat[? I se poate
........................................................................................
ad[uga ceva? Pot iudaiyatorii moderni s[ adauge
33 S-a mai putut ad[uga ceva la el? noi condi'ii pentru m=ntuire? G=nde;te¬te la
........................................................................................ grupurile religioase care yic+ `Da, Isus este
M=ntuitor, dar ]ntemeietorul nostru (pro- fetul
34 De ce?
nostru) a venit dup[ aceea ;i ne¬a adus noi
........................................................................................ adev[ruri cu privire la m=ntuire.~ ‘n spa'iul de
mai jos, scrie convingerile tale cu privire la
........................................................................................
singura ce- rin'[ pentru a primi m=ntuirea ;i
........................................................................................ cum este afectat[ promisiunea lui Dumneyeu de
35 Cite;te din nou Galateni 3.15-18. Care sistemele ulterioare de reguli ;i cerin'e pentru
verset afirm[ hot[r=t c[ Legea nu poate anula m=ntuire.
promisiunea f[cut[ lui Avraam?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
36 C='i ani au trecut de la leg[m=ntul
avraamic ........................................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
.
........................................................................................ Devenea clar c[ nu a ascultat de Dumneyeu
;i este vinovat de p[cat.
........................................................................................

LEGEA A FOST DAT“ CA S“ NE CONDUC“

LA CRISTOS
3.19-25

Obiectivul 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]

n'elegi valoarea ei.

Dac[ Legea nu a fost dat[ pentru a ne ]

ndrep- t['i, de ce a fost dat[? ‘n mod natural,
galatenii i¬ar fi pus aceast[ ]ntrebare lui Pavel
dup[ ce el le¬a ar[tat c[ nimeni nu poate fi
m=ntuit prin Lege. Dac[ dintotdeauna credin'a
a fost ;i este singura bay[ pentru ]ndrept['ire
(exact cum a fost pentru A- vraam), de ce s¬a
mai dat Legea? Dac[ Leg[m=ntul Legii nu urma
s[ ]nlocuiasc[ Leg[m=ntul F[g[- duin'ei, care a
fost scopul lui? Este oare Legea
]mpotriva f[g[duin'elor lui Dumneyeu? ‘n
versete- le 19-24 Pavel se ocup[ de aceste ]
ntreb[ri. El ne spune+
Care a fost scopul lui Dumneyeu ]n darea
Legii. Cum se potrive;te Legea ]n planul de
r[scum-
p[rare al lui Dumneyeu.

41 Galateni 3.19 ne spune de ce a fost dat[

Legea
;i scoate ]n eviden'[ limitele ei. De ce a fost
dat[?
........................................................................................
........................................................................................
42 Care a fost limita de timp a Legii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele `din pricina c[lc[rilor de Lege~
cu- prind dou[ r[spunsuri la ]ntrebarea+ `De
ce a fost dat[ Legea?~ Mai ]nt=i, aceste cuvinte
implic[ faptul c[ Legea a fost dat[ pentru a 'ine
]n fr=u natura u- man[ dec[yut[. A fost dat[
pentru c[ oamenii erau at=t de p[c[to;i.
Poruncile lui Dumneyeu, cu pedep- se pentru
cei care le calc[, trebuia s[¬i re'in[ de la
s[v=r;irea unor fapte rele. ‘n al doilea r=nd,
Legea a fost dat[ pentru ca fiecare ac'iune rea
s[ devin[ o ofens[ legal[. Legea a declarat
anumite fapte ca fiind gre;ite ;i le¬a interyis.
Dup[ ce Legea a fost dat[, oricine comitea
aceste fapte era vinovat de c[lcarea Legii.
 lui Dumneyeu?
........................................................................................

‘n versetul 21, Pavel ia ]n discu'ie o alt[ ]

ntre- bare pe care iudaiyatorii ar fi putut s¬o
pun[+ `Este oare Legea ]mpotriva promisiunilor
lui Dumne-

Putem ilustra aceste dou[ scopuri ale

Legii printr¬un indicator rutier care le arat[
;oferilor care este limita de vitey[. El ]i
fr=neay[ pe mul'i ;oferi, prin faptul c[ le
aminte;te de pedeapsa pe care o primesc
dac[ dep[;esc limita. Cei care dep[;esc
viteya admis[ nu au nici o scuy[, deoarece au
c[lcat legea cu bun[;tiin'[. ‘n comunitatea ta, ai
fost vreo- dat[ recunosc[tor pentru aceste
dou[ func'ii ale legii (fr=nare ;i condamnare)?
‘n via'a ta? ‘'i po'i imagina cum ar ar[ta
lumea f[r[ legi ;i standarde morale?

S[ privim din nou la partea a doua a

versetului 19 — limita ]n timp pe care a
avut¬o Legea. Timpul pentru care a fost dat[
Legea este de la momentul
]n care mijlocitorul a primit¬o, p=n[ la venirea
Ace- luia din s[m=n'a lui Avraam, c[ruia I s¬a
f[cut pro- misiunea.

43 ‘n versetul 19, cine este mediatorul?

.......................................................................................
.
44 Cine a fost s[m=n'a? v. 16
.......................................................................................
.
45 Deci, Legea a fost ]n vigoare din timpul
lui
.............., p=n[ c=nd a venit
.........................................
.......................................................................................
.

Moise a fost mediatorul Leg[m=ntului

Legii — omul care a stat ]ntre Dumneyeu ;i
popor. El a pri- mit de la Dumneyeu Legea ;i
i¬a dat¬o poporului.
…i Leg[m=ntul F[g[duin'ei are un mediator,
un mij- locitor, ]ntre Dumneyeu ;i popor. El
a primit de la Dumneyeu promisiunea ;i
ne¬a dat¬o nou[.

46 Cite;te 1 Timotei 2.5-6: Evrei 8.6: 9.15:

12.24. Cine este mijlocitorul noului
leg[m=nt?
.......................................................................................
.
47 Ce ne spune Galateni 3.20 despre natura
yeu?~ Poate c[ ;i tu 'i¬ai pus aceast[ ]ntrebare.
51 Versetul 24 ne spune c[ Legea ne¬a fost
A fost oare Legea ]n conflict cu Evanghelia
harului? A fost Legea un e;ec care ar fi trebuit .......................spre.....................pentru ca noi s[ fim
pus deoparte? Oare n¬a ;tiut Dumneyeu c[ ........................................................................................
nimeni nu va putea 'ine Legea, c[ to'i oamenii
sunt prea p[c[to;i ca s[ poat[ tr[i la ]n[l'imea
G=nde;te¬te acum la lucrurile care ne¬a ]
standardelor ei? Pavel accentueay[ emfatic
nv['at Legea, ]n calitatea de ]ndrum[tor sau ]
faptul c[ Dumneyeu nu face gre;eli. El spu- ne+
nv['[tor. Ea a definit p[catul ;i ne¬a ]nv['at
`Nicidecum!~ (`Fereasc[ Dumneyeu!~) Legea nu a
p[c[to;enia oric[ror fapte rele. Ea ne¬a ]nv['at
fost un e;ec de care trebuie s[ ne debaras[m.
c[ suntem p[c[to;i ;i c[ prin eforturile noastre nu
Ea nu a fost ]n conflict cu Evanghelia. Ea a
putem atinge standardul de corectitudine pe
fost dat[ pentru un timp anumit. Ocup=nd un
care ]l cere Dumneyeu.
loc precis ]n planul de r[scump[rare al lui
Dumneyeu. Ea ;i¬a
Cuv=ntul grec `paidagogos~, tradus aici prin
]mplinit scopul.
`]ndrum[tor~, ar putea fi tradus mai bine prin
`]nso- 'itor, escort[~. `Paidagogos~ era slujitorul
48 A fost scopul Legii s[ le dea m=ntuire
care avea grij[ de copii ;i ]i conducea de acas[
oameni- lor care au tr[it ]nainte de venirea lui
la ;coal[. Aco- lo ]i preda ]n grija ]nv['[torului.
Isus Cristos? Explic[ versetul 21.
A;adar, Legea a fost un slujitor al lui Dumneyeu,
........................................................................................ ca s[ ne conduc[ la Cris- tos. Acum suntem ]n
grija lui Cristos, a;a c[ respon- sabilitatea ]
........................................................................................
nso'itorului s¬a sf=r;it. Veyi versetul 25.
........................................................................................
‘n versetul 24, `]ndrum[tor spre Cristos~
........................................................................................
ar putea avea dou[ ]n'elesuri. Ar putea s[ ]
........................................................................................ nsemne c[ Legea i¬a ]ndrumat pe oameni p=n[ la
49 Studiay[ versetele 22 ;i 23. Despre ce parte venirea lui Cristos. Ar putea, de asemenea, s[ ]
a Scripturii vorbe;te Pavel? nsemne c[ Legea trebuia s[¬i conduc[ pe oameni
la Cristos ‘nsu;i, la calea m=ntuirii. Acest al doilea
........................................................................................ ]n'eles explic[ modul
........................................................................................ ]n care Legea se potrive;te ]n planul lui
Dumneyeu de r[scump[rare. Ea i¬a ]nv['at pe
Prive;te acum la cuvintele+ `totul sub p[cat~, oameni c[ nu¬;i pot dob=ndi ]ndrept['irea ;i nu
]n versetul 22. Pavel deyvolt[ mai complet pot fi ]ndrept['i'i prin eforturile lor. Ea i¬a ]
aceast[ tem[ ]n Epistola c[tre Romani. Aici el nv['at pe oameni despre caracterul lui
arat[ c[ scopul Legii a fost s[ ne arate c[ suntem Dumneyeu. Legea a revelat sfin'enia lui
vinova'i de p[cat, astfel ]nc=t s[ c[ut[m Dumneyeu ;i a revelat ]n acela;i timp p[c[-
m=ntuirea ;i s[ accept[m M=ntuitorul. to;enia omului. Astfel, Legea i¬a ]nv['at pe
oameni c[ au nevoie de m=ntuire prin credin'a
50 Ce spune Pavel, care a fost scopul acestei ]n Cristos.
con- damn[ri universale prin Lege? v. 22.
52 Pentru a reyuma aceast[ sec'iune, care a
........................................................................................ fost scopul Legii ]n cadrul planului de
........................................................................................ r[scump[rare al lui Dumneyeu?

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................
Versetele 23 ;i 25 ne arat[ am=ndou[ c[
Legea a fost temporar[ ;i a avut loc ]n planul ........................................................................................
lui Dumne- yeu. Noi eram ca de'inu'ii dovedi'i
........................................................................................
vinova'i ;i con- damna'i s[ murim. Atunci a
venit vestea bun[ a Evangheliei. Isus a luat ........................................................................................
locul nostru. El a isp[;it pe- deapsa cu moartea.
........................................................................................
Acum, to'i cei care cred ]n El sunt liberi.
........................................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
.
 Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ nou[ rela'ie ci ;i o nou[ via'[. Boteyul ]n ap[ este
Galateni 3.26-29 simbolul mor'ii fa'[ de vechea via'[ ;i al ]nvierii ]
ntr¬una nou[. Este un semn exterior al schimb[rii
Obiectivul 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel interioare care a avut loc. Boteyul ]n Cristos, despre
]n favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se care vor-
afl[ ]n Galateni 3.

Obiectivul 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile

dintre m[dularele Trupului lui Cristos, s[
le
]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici
vie'ii
;i lucr[rii tale.

Cum ne duce ]ndrept['irea prin credin'[ la

o tr[ire sf=nt[? Oare cineva care a ie;it de sub
paya Legii nu va tr[i o via'[ p[c[toas[? Dac[
cineva nu urmeay[ Legea ca ghid de
comportare, ce urmeay[? Cum poate un om s[
tr[iasc[ neprih[nit f[r[ Lege? Sau, de ce s[ mai ;i
]ncerce? Iudaiyatorii afirmau c[ doctrina lui
Pavel despre m=ntuirea prin credin'[ ]i va face
pe oameni s[ tr[iasc[ ]n p[cat, s[ fac[ tot ce le
place de vreme ce nu mai sunt sub Lege. A;a
s[ fie? Pavel r[spunde mai pe larg acestor ]
ntreb[ri ]n Romani, dar ;i aici el ]ncepe s[
explice minunea na;terii din nou ;i
consecin'ele ei.

A fi ]ndrept['it prin credin'a ]n Isus Cristos

nu
]nsemn[ s[ schimbi un set de legi cu altul, ci ]
nseam- n[ s[ prime;ti o via'[ nou[. Aceasta
include faptul c[ prime;ti Duhul lui Dumneyeu
(Galateni 3.2-3, 14). Nu ]nseamn[ c[ Legea lui
Dumneyeu este ]nl[tu- rat[, ci, mai degrab[,
c[ omul prime;te putere s[ tr[iasc[ potrivit Legii
lui Dumneyeu. Veyi ;i Romani 8.3-4.

53 Titlul de `fii ai lui Dumneyeu~, ]n Galateni

3.26, implic[ o schimbare spiritual[ care are
loc ]n persoana care crede. Conform acestui
verset, cum devine cineva copil al lui
Dumneyeu?
........................................................................................

54 Cite;te Ioan 1.12-13. Ce ne spun aceste

versete
— cum devine cineva fiu al lui Dumneyeu?
........................................................................................

55 Cum a numit Isus experien'a care are loc

atunci c=nd cineva ‘l prime;te pe Cristos? Ioan
3.3-7.
........................................................................................
Galateni 3.27 accentueay[ asupra faptului c[
a fi copil al lui Dumneyeu nu implic[ doar o
be;te Pavel, este o lucrare a Duhului care Acum, pentru folosul t[u, presupune c[ reyumi
are loc atunci c=nd suntem n[scu'i din nou. ]nv['[turile acestui capitol din Galateni ]ntr¬un
Noi devenim membre, m[dulare ale trupului paragraf sau dou[, ca pentru un studiu biblic ]
lui Cristos ;i p[rta;i ai naturii Sale divine. n grup. Arat[ c[ doctrina ]ndrept['irii prin
Galatenii care au fost boteya'i credin'[ este ]nv['at[ de Vechiul Testament.
]n Cristos au intrat ]ntr¬o nou[ rela'ie cu El. Ei Scoate ]n evi- den'[ rela'ia dintre Lege ;i
`s¬au Evanghelie ;i solu'ia pe
]mbr[cat cu Cristos~ la fel cum te ]mbraci cu o
hain[. Cu alte cuvinte, rela'ia dintre credincios
;i Cristos este at=t de apropiat[ ]nc=t via'a lui
Cristos poate fi v[yut[ ]n via'a
credinciosului. Uit[-te din nou la Galateni
2.20.

Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru

iudai- yatorii care sus'ineau c[ cei ]ndrept['i'i
prin credin'[ vor tr[i o via'[ care este
conform[ Legii lui Dumne- yeu. El tr[ie;te a;a
pentru c[ a fost schimbat l[untric. El a primit
puterea de a ]ndeplini cerin'ele Legii.
Folosind ilustra'ia precedent[, ce este mai
eficient
]n men'inerea unei ma;ini ]n cadrul
limitelor de vitey[+ s[ pui indicatoare cu
limita de vitey[ la fiecare trei metri sau s[ ai
un ;ofer care s[ vrea s[ conduc[ ]n siguran'[ ]
n cadrul limitelor de vitey[ stabilite?

Galateni 3.28 ne d[ temeiul pentru

adev[rata unitate a credincio;ilor. Ei formeay[
un singur trup
]n Cristos. Nu exist[ diferen'iere de poyi'ie
social[, na'ionalitate, cultur[ sau sex. To'i se
apropie de Dumneyeu pe aceea;i bay[ —
credin'a ]n Isus Cris- tos. Nimeni nu este mai
aprope de Dumneyeu din cauya poyi'iei sale,
a na'ionalit['ii sau a sexului. Aceasta
dovede;te c[ iudaiyatorii gre;eau atunci
c=nd afirmau c[ cre;tinii net[ia'i ]mprejur nu
sunt a;a de buni ca cei t[ia'i ]mprejur.
Aici g[sim egalitate. To'i credincio;ii
formeay[ ;i sunt adev[rata Biseric[
inviyibil[ a lui Dumneyeu.

56 Versetul 29 ne aduce la punctul

culminant al acestui capitol. Dac[ noi
suntem ai lui Cristos ;i suntem ]n El, ce
suntem noi?

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
‘n Cristos noi suntem mo;tenitorii tuturor
binecuv=nt[rilor promise semin'ei lui Avraam,
]n Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Singura condi'ie
pentru primirea binecuv=nt[rii este acceptarea
ei prin credin'[.
82 Galateni ;i
Romani

care Evanghelia o ofer[ pentru tr[irea unei vie'i

sfinte.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 Verific[¬'i r[spunsurile

1 Orice evreu ar face apel la Scripturi ]ntr¬o

20 R[spunsul t[u. A fi membru al bisericii,
con- trovers[ religioas[, ]n special unul cu
bo- teyul ]n ap[, experien'a spiritual[ a
educa'ie rabinic[. Este probabil c[
p[rin'ilor, via'[ moral[, ajutorarea altora,
iudaiyatorii au folosit Scripturile ]n
a face mai multe fapte bune dec=t rele.
argumentarea lor. Duhul Sf=nt l¬a inspirat
s[ fac[ a;a.
21 Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[.

22 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta grupului

2 c) Galatenii ]n;i;i.
verse- tele 2.20 ;i 3.11, care afirm[ c[
trebuie s[ tr[im prin credin'a ]n Cristos. `‘n
3 R[spunsul t[u. Ei sunt nechibyui'i pentru
tr[irea prin credin- '[, principiul
c[ au ]nceput via'a cre;tin[ prin puterea lui
fundamental este concentrarea aten'iei
Dum- neyeu, ;i acum ei vor s[ fac[ mai
asupra Lui, mai degrab[ dec=t asupra
bine prin slaba lor natur[ uman[.
eforturilor noastre.~ A'i putea discuta cum
s[¬i ajuta'i pe noii cre;tini s[¬L cunoasc[
4 R[spunsul t[u. Poate c[ folose;ti metoda a-
mai bine pe Cristos ;i s[ se ]ncread[ ]n El ]
ceasta pentru a te ]ncuraja pe tine ]nsu'i ]
ntr¬o mai mare m[sur[.
n Domnul. Este o metod[ bun[.
23 S=ngele scump al lui Cristos.
5 R[spunsul t[u. Credin'a ]n Cuv=ntul lui
Dum- neyeu este esen'ial[.
24 El ne¬a ]nlocuit, a luat asupra Lui vina
p[cate- lor noastre.
6 Crey=ndu¬L pe Dumneyeu. Credin'a.
25 Binecuv=ntarea vestit[ lui Avraam ;i promi-
7 Avraam L¬a creyut pe Domnul, ;i Domnul
siunea Duhului.
i¬a socotit lucrul acesta ca neprih[nire.
Genesa 15.6.
26 R[spunsul t[u ar putea include+
‘ndrept['irea nu poate veni prin Lege.
8 Dumneyeu.
Nimeni nu poate 'ine Legea, a;a c[ to'i sunt
sub blestemul ei. Cris- tos ne¬a
9 Prin credin'[.
r[scump[rat de sub blestem murind
]n locul nostru.
10 Toate neamurile (popoarele).
27 Dou[.
11 Cei care au credin'[. Credincios.
28 Noul leg[m=nt ;i primul leg[m=nt.
12 Cei care au credin'[.
29 Moartea lui Isus Cristos.
13 Cei care au credin'[.
30 Da. Animale (vi'ei sau ieyi).
14 Oamenii credin'ei ;i oamenii lucr[rilor Legii.
31 Prin moartea animalelor care erau
15 Toat[ Legea. sacrificate. Sau prin s=ngele jertfei
leg[m=ntului.
16 Este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi.
32 Nu.
17 Este blestemat.
33 Nu.
18 Nici unul.
34 Deoarece moartea a pecetluit, a sigilat
19 Nimeni nu poate 'ine Legea ]n ]ntregime. leg[- m=ntul.
De aceea, to'i sunt sub blestemul pronun'at
]mpo- triva celor care o calc[.
35 Versetul 17.

36 430 de ani.
37 Cristos. 47 Dumneyeu este Unul singur.
38 Nu. To'i cei care sunt ai lui Cristos sunt 48 Nu. Dac[ Legea ar fi putut da cuiva via'a,
se- min'ia lui Avraam. ‘n El, noi to'i suntem Cris- tos n¬ar fi venit s[ moar[ ]n locul
mo;- tenitori ai f[g[duin'ei. nostru.
39 Nu. Deoarece leg[m=ntul a fost pecetluit 49 Legea.
(sigi- lat) prin moarte.
50 Pentru ca f[g[duin'a s[ le fie dat[ celor ce
40 R[spunsul t[u. Noul Leg[m=nt a fost cred, prin credin'a ]n Isus Cristos.
pecetluit cu moartea lui Cristos ;i nu poate
fi schimbat. Nu se poate ad[uga nici o
51 ‘ndrum[tor, Cristos, ca s[ fim socoti'i
nou[ credin'[.
nepri- h[ni'i (]ndrept['i'i) prin credin'[.
41 Din pricina c[lc[rilor de Lege.
52 Ca s[ le arate oamenilor c[ sunt p[c[to;i ;i
s[¬i conduc[ la M=ntuitorul.
42 P=n[ va veni s[m=n'a lui Avraam, Cel
c[ruia I s¬a f[cut promisiunea.
53 Prin credin'a ]n Isus Cristos.
43 Moise.
54 Primindu¬L pe Cristos.
44 Cristos.
55 A fi n[scut din nou.
45 Moise, Cristos.
56 S[m=n'a lui Avraam ;i mo;tenitori
potrivit promisiunii.
46 Isus Cristos.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia 85
credin'ei

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Nume;te patru studen'i care s[ predea

Avraam ;i leg[m=ntul avraamic.
cele patru mari diviyiuni ale lec'iei. Ei pot
face apel la ajutorul altora, ]n orice mod
5. Invit[ un jurist s[ preyinte clasei scopul
consider[ ei util pentru preyentare. Dac[
legii ;i problema reabilit[rii condamna'ilor.
clasa este mare, ai pu- tea stabili patru grupe
Compar[ aceasta cu valoarea ;i limitele Legii
]n loc de patru studen'i.
Moyaice.
2. Discut[ tendin'a unei biserici sau a unui
6. Dramatiyeay[ o ]ntrunire a bisericii din
indi- vid de a trece de la experien'a vital[ a
Galatia. P[storul tocmai a primit o scrisoare
tr[irii cu Cristos la respectarea unor datorii
de la apos- tolul Pavel, p[rintele lor spiritual.
religioase formale. Ce eficien'[ are aducerea
Tocmai le¬a citit al treilea capitol. Acum, ei
aminte a ex- perien'elor trecute pentru a¬i
discut[ con'inu- tul ei. Unii sunt de partea
ajuta pe membrii bisericii s[¬;i evalueye
iudaiyatorilor, al'ii sunt de acord cu Pavel,
condi'ia actual[?
iar al'ii sunt nedeci;i. Discu'ia este
teologic[, cu explica'ii ;i aplica'ii
3. Folose;te o plan;[ mare sau deseneay[ pe
referitoare la ceea ce a scris Pavel.
tabl[ schema despre promisiunea lui
Dumneyeu dat[ lui Avraam ;i semin'ei lui.
7. Dac[ vreunul dintre studen'i a avut prilejul
Studen'ii o pot copia pentru a o folosi ]n
s[ predice sau s[ predea o lec'ie despre
lucrarea lor.
justifica- rea prin credin'[, a;a cum este
preyentat[ ]n acest capitol, cere¬i s[ preyinte
4. Arat[¬i clasei un document legal, cu sigiliu
un scurt raport.
ofi- cial. Discut[ valabilitatea documentului.
Com- par[¬l cu leg[m=ntul f[cut cu
8. Urm[re;te principiul justific[rii prin
Avraam ;i cu le- g[m=ntul moyaic.
credin'[ a;a cum este el revelat ]n ]ntreg
Discut[ argumentul lui Pa- vel despre
Vechiul Testa- ment.
justificarea bayat[ pe experien'a lui
86 Galateni ;i

alb
 87

Lec'ia 6
EVANGHELIA CREEAY“
FII, NU sCLAvi
Galateni 4

PLANUL LECæIEI

De la sclavie la calitatea de fiu —

4.1-5 Dependen'a minorului —
4.1-3
R[scump[rare pentru a primi calitatea de fiu
— 4.4-5
Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6- 4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale
11 Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-7 Evan- gheliei ]n via'a cre;tinului cu efectele
caracte- ristice ale unei religii ceremoniale ]n
Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11
Religia ceremonial[ via'a adep- 'ilor ei.
Religia experien'ei spirituale 5. S[ descrii pe scurt cum au primit galatenii
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12- E- vanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre
20 `'epu;ul
Accept[ Evanghelia cu bucurie — 4.12-16 ]n carnea~ lui Pavel.
Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18
6. S[ pui ]n contrast motivele lui Pavel ;i cele
Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20
ale iudaiyatorilor.
Ori sclavie, ori libertate — nu am=ndou[ — 4.21-
31 Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar ;i Sara ;i
Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31 s[ aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile
desco- perite.
OBIECTIVELE LECæIEI
TEME
C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie
s[ fii 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
]n stare+
2. Cite;te Galateni 4.
1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi fiu ;i a fi
sclav din punct de vedere spiritual ;i s[ 3. Cite;te studiul cuvintelor.
aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, folosind
2. S[ explici rela'ia ]ntre Isus Cristos ;i Lege. Bi- blia, citind trimiterile, r[spuny=nd ]
3. S[ po'i enumera dou[ motive majore ntreb[rilor de studiu ;i verific=nd
pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul r[spunsurile dup[ ce ai terminat fiecare
S[u ]n lume sec'iune.
;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n
propov[- duirea ta.
 STUDIUL CUVINTELOR

nu se — nu este diferit de. Un copil mic

neputin'a — infirmitate, sl[biciune, boal[.
nu deosebe;te are mai mult[ libertate dec=t
trupului
un cu nimic sclav, de;i ]n calitate de
4.13
mo;tenitor
4.1 este st[p=n. ispit[ — folosit aici cu sensul de ]ncercare
sau
epitropi ;i — profesori particulari ;i slujitori
4.14 suferin'[: boala lui Pavel.
care
]ngrijitori purtau grij[ de copil, urm[rind ca v¬a'i fi scos — ei ;i¬ar fi dat chiar ;i ochii lui
4.2 acesta s[ fac[ ceea ce trebuie. Pavel. 4.15
vremea — data fixat[ de tat[ la care fiul s[ durerile — Galatenii erau copiii spirituali ai
fie r=nduit[ recunoscut ca major. lui na;terii Pavel.
4.19
]nv['[turile — regulile elementare, principiile lu-
]ncep[toare mii ;i rudimentele religiei iudaice. s[-mi — s[ vorbesc altfel, nu despre un
ale lumii Pavel scoate ]n eviden'[ c[ su- schimb biect at=t de dureros ;i delicat.
ceremo- glasul
4.3 niile religioase, formalismele ;i ta- 4.20
buurile sunt simple principii ;i alt ]n'eles — alegoric, cu ]n'eles mai profund, cu
re- guli elementare. Dumneyeu ne 4.24 ]n'eles ascuns.
vrea s[ trecem la ]nchinare
spiritual[ ;i la p[rt[;ie real[ cu El, na;te — are copii care vor fi sclavi,
ca fii maturi. robi. pentru
robie
]mplinirea — c=nd a sosit timpul stabilit de 4.24
Dum- vremii neyeu ;i c=nd totul era preg[tit.
4.4 ceremonial — caracteriyat prin accent asupra ritua-
lurilor ;i ceremoniilor. Acestea
n[scut din — se refer[ la umanitatea lui sunt forme speciale, ac'iuni sau
Isus. femeie cuvinte conforme unui tipar
4.4 stabilit, folosite
s[ c[p[t[m — statutul legal de fii. ]n anumite ocayii.
]nfierea statut — stare, rang, poyi'ie.
4.5
motiva'ie — ceea ce ]i determin[ pe oameni la ac-
ava sau — cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Lim-
'iune.
abba ba aramaic[ era limba folosit[ ]n
4.6 mod obi;nuit ]n familiile iudaice revela'ie — face cunoscut treptat, ]n diferite
pe vremea lui Pavel. sta- progresiv[ gii.
era'i robi'i — slujea'i, v[ ]nchina'i. extern — ]n afar[, sau venind din afar[. Pavel
4.8 pune ]n contrast motiva'ia extern[
a Legii cu cea interioar[, a
s[r[c[cioase — Pavel pune ]n contrast Duhului care se afl[ ]n noi.
elementele
4.9 s[race, nesatisf[c[toare ale unei tangibil — ce poate fi atins, evident.
reli- gii ceremoniale ;i bog['iile concepte — idei desp[r'ite de orice obiect sau
spiritu- ale ale unui fiu ;i abstracte exemple care s[ le ilustreye. Calit['i
mo;tenitor al lui Dumneyeu, cum sunt adev[rul, cinstea etc.
despre care se vorbe;te sunt concepte abstracte.
]n versetul 8.
exemple — lucruri reale sau evenimente care
p[yi'i yile — pune'i deoparte ca sfinte, celebra'i concrete ilustreay[ concepte abstracte.
4.10 cu ceremonii religioase.
v[ rog — v[ implor.
4.12
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 89

DEYVOLTAREA LECæIEI

Argumentul teologic al lui Pavel, discutat

c[ niciodat[ ei nu se vor putea m=ntui prin
]n lec'ia trecut[, 'i l¬a preyentat pe Avraam ;i
eforturile proprii. Trebuia s[¬i conving[ c[ au
Leg[- m=ntul F[g[duin'ei. Ai v[yut c[ Scripturile
nevoie de un M=ntuitor. Ai ]nv['at c[ Legea nu a
Vechiu- lui Testament anun'au Evanghelia
fost inten'ionat[ s[ fie o cale a vie'ii pe care
justific[rii prin credin'[. Pavel a ar[tat c[
oamenii s[ ajung[ ]ntr¬o rela'ie corect[ cu
Avraam a fost justificat (socotit neprih[nit)
Dumneyeu. Mai degrab[ a fost destinat[ s[ ]i
prin credin'[, ]nainte ca Leg[- m=ntul Legii s[
aduc[ pe oameni pe `calea credin'ei~.
fi ap[rut. Pavel scoate ]n eviden'[ c[ aceia care
au credin'[ sunt copiii spirituali ai lui Avraam.
‘n Galateni 4, Pavel continu[ deyvoltarea
Ai v[yut c[ Dumneyeu are o singur[ meto- d[ de
punc- telor pe care le-a preyentat ]n capitolul 3.
a¬i ]ndrept['i pe oameni — prin credin'[.
‘ntreb[rile de studiu te vor ajuta s[ observi, s[
Ai v[yut c[ Legea, dat[ dup[ Leg[m=ntul
interpreteyi ;i s[ aplici adev[rurile acestui
F[g[- duin'ei, nu a fost ]n conflict cu acesta ;i
capitol. P[streay[ textul biblic ]naintea ta ori de
nici nu l¬a schimbat deloc. Legea trebuia s[ le
c=te ori folose;ti ghidul de studiu.
arate oamenilor

De la sclavie la calitatea de fiu

Galateni 4.1-5

Obiectivul 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi

4 Compar[ drepturile ;i oportunit['ile unui
fiu ;i a fi sclav din punct de vedere spiritual ;i
copil cu cele ale unui sclav, ]n versetul 1.
s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale.
........................................................................................
DEPENDENæA MINORULUI
........................................................................................
(SCLAVIA MINORULUI)
4.1-3 ........................................................................................
Pavel spune aici c[ cele dou[ grup[ri ale
Ideea de Lege ca tutore, ]ndrum[tor, ai ] ome- nirii — evrei ;i Neamuri — sunt
nt=l- nit¬o deja ]n Galateni 3.24. ‘'i aminte;ti c[ am=ndou[ sub sclavie. Ambele sunt la acela;i
paidago- gos era ]nv['[torul sau ]nso'itorul nivel.
copiilor mici. Pavel vorbe;te aici despre un
copil care este sub epitropi ;i ]ngrijitori c=t[ 5 Ce ne ]nva'[ versetul 2 despre durata
vreme este minor. Prive;te la versetul 2. P[yitorii, epitropiei, a protectoratului Legii?
epitropii, repreyint[ Legea. Aici, evreul este
preyentat ca un copil minor. ........................................................................................
........................................................................................
1 Ce spune Pavel despre acest copil — ce este
........................................................................................
el?
v. 1. ........................................................................................
........................................................................................ 6 Cum descrie versetul 3 aceast[ perioad[ a
copi- l[riei sub controlul tutorilor?
........................................................................................
........................................................................................
2 Cu toate acestea, cu a cui stare poate fi
asem[- nat[ starea sa? v. 1. ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
3 Ce repreyint[ p[yitorii, epitropii? `‘nv['[turile ]ncep[toare ale lumii~ poate
fi tradus ;i `lucr[rile elementare ale lumii~.
........................................................................................ Expresia se refer[ la educa'ia de bay[ — cum
........................................................................................ este alfabetul. Pavel vede natura elemetar[ a
Versetul 1 ]1 compar[ pe copilul mo;tenitor Legii. El o prive;te ca pe una dintre ;colile de
cu sclavii. Dac[ lu[m ]n considerare imaginea bay[ pe care le folose;te Dumneyeu pentru a¬i
prece- dent[, consider=nd c[ copilul este evreul, aduce pe evrei (;i pe Neamuri) la un nivel spiritual
am putea spune c[ sclavii repreyint[ mai ]nalt. Evreul este descris ca un copil, pentru
Neamurile. a se ilustra poyi'ia relativ joas[ pe
care o de'ine el c=t[ vreme este sub Lege ;i de a
10 Ce creyi c[ ]nseamn[ cuvintele ]mplinirea
se ar[ta natura progresiv[ a revela'iei divine.
vre- mii?
Deoare- ce a fost imatur din punct de vedere
spiritual, i s¬a dat un p[yitor — Legea —, care ........................................................................................
trebuia s[ stea cu el p=n[ la maturitate.
........................................................................................
Cuv=ntul `robie~ este folosit de- oarece aceasta
era condi'ia lui c=t[ vreme era ]n ........................................................................................
;coala Legii. El era legat de cerin'ele
........................................................................................
p[yitorului (Legea), dar nu era ]n stare s[ le
respecte. ........................................................................................
........................................................................................
Dar noi ;tim c[ majoritatea galatenilor erau
din- tre Neamuri ;i n-au fost niciodat[ sub Legea
Moya- ic[. Pavel ]i include pe to'i, evrei ;i Cuvintele ]mplinirea vremii ar putea avea
dou[ sensuri. Ar putea s[ ]nsemne timpul care a
Neamuri, ;i de fapt ]ntreaga omenire, ]n
fost pre- destinat de c[tre Dumneyeu pentru
cuvintele `Tot a;a ;i noi... eram sub robia ]
venirea lui Cris- tos. Potrivit planific[rii lui
nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii~. Diferi'i
Dumneyeu, a sosit ceasul ca Cristos s[ vin[.
comentatori subliniay[ c[ aceste cuvinte pot
Cel[lalt sens este c[ a fost mo- mentul ]n
include principiile elementare ale sistemului
istoria omenirii c=nd lumea a fost pre- g[tit[
lumii, religiile ceremoniale, at=t ale evreilor c=t ;i
pentru Evanghelie. Lucrarea Legii de a¬i edu- ca
ale Nea- murilor, respectarea unor semne ale
pe oameni astfel ]nc=t ei s[ vad[ imposibilitatea
yodiacului, sau alte forme de ]nchinare la
dob=ndirii m=ntuirii a fost terminat[. Probabil
natur[. S[ 'inem minte aceast[ sclavie universal[
c[ adev[ratul sens al expresiei este o
atunci c=nd privim la r[s- cump[rarea ar[tat[ ]n
combinare a acestor dou[ sensuri.
versetul 5.
Cuvintele Dumneyeu L-a trimis pe Fiul S[u
R“SCUMP“RARE PENTRU A PRIMI ne spun c[ Cel trimis este divin. L¬a trimis ne
CALITATEA DE FIU arat[ c[ Cel trimis are autoriatea divin[ ;i a
4.4-5 pre¬existat ]n eternitate. Acest verset ne descrie
natura lui Isus. Din cuv=ntul Fiu, putem vedea
Obiectivul 2. S[ explici rela'ia dintre Isus c[ este de natur[ dumneyeiasc[. Isus este Fiul lui
Cris- tos ;i Lege. Dumneyeu. Ce ]n- seamn[ aceasta? ‘nseamn[
oare c[ El este Fiu pen- tru c[ a fost n[scut? Sau
Obiectivul 3. S[ po'i enumera dou[ motive c[ El a venit ]n existen'[ c=ndva, la un timp
majore pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe anume ]n eternitate? Nu. Nu acesta este sensul.
Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[- Isus era Fiul lui Dumneyeu ]nain- te de a Se
ruri ]n propov[duirea ta. na;te ]n Betleem. Observ[ cuvintele `L-a
trimis~. El a fost trimis ca Fiu. El nu a devenit
Pavel folose;te ilustra'ia cu copilul aflat Fiu atunci c=nd a fost n[scut. El era deja Fiu.
sub tutore pentru a ar[ta c[ perioada sub Lege Veyi Fili- peni 2.6 ;i Ioan 1.1-3, 14.
era tem- porar[. Tat[l a hot[r=t c=nd s[ fie Putem ]n'elege mai bine titlul de Fiu c=nd
eliberat fiul de sub supravegherea tutorilor ;i s[ ne g=ndim la rela'ia dintre tat[ ;i fiu. Fiul vine
fie recunoscut ca adult. din tat[l,
]mp[rt[;e;te natura tat[lui ;i deseori ]l
7 Cine pune cap[t perioadei Legii? (versetul 4). repreyint[ pe tat[l s[u. Isus a venit din Tat[l, ]
mp[rt[;e;te na- tura Sa ;i ‘l repreyint[.
........................................................................................ Termenul Fiu nu se refer[ la venirea Sa ]n
........................................................................................ existen'[, deoarece El este etern. El nu are ]
8 Ce eveniment marcheay[ sf=r;itul perioadei nceput. Veyi Ioan 8.53-59.
de sclavie?
11 Care cuvinte din Galateni 4.4 se refer[ la
........................................................................................ natura uman[ a lui Isus?
9 Care sunt cele trei afirma'ii f[cute despre
Fiul lui Dumneyeu, ]n versetul 4? ........................................................................................
12 Care cuvinte se refer[ la faptul c[ Isus a
........................................................................................
fost evreu (]n natura Sa uman[)?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 1. Standardul stabilit 2. Pedeapsa proclamat[ 3. Omenirea judecat[ 4. Starea tuturor

oamenilor
p[c[to;i
Galateni Galateni Galateni
3.19 3.10-12 3.21-23 priyonieri ai Legii
desp[r'i'i de
Dumneyeu
condamna'i la moarte
Ascult[tor Neascult[tor F[r[ p[cat P[c[to;i
F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i Nici unul To'i oamenii F[r[ p[cat P[c[to;i
Nici unul To'i oamenii
5. ‘ntruparea lui Cristos 6. Sentin'a executat[ 7. Legea ]mplinit[ 8. Starea credincio;ilor

Galateni Galateni Galateni r[scump[ra'i din p[cat

4.4-5 3.13 3.24-26 liberi de Lege
]nfia'i de Dumneyeu
‘nvierea via'[ ve;nic[
via'[ nou[
unire prin credin'[
F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat CristosP[c[to;i
Fii r[scump[ra'i
‘nlocu- Fiu ;i fii
Fiul lui Dumneyeu To'i
oamenii itorul nostru

Isus a fost n[scut sub condi'iile Legii pentru

Aceste dou[ motive sunt corelate ]ntre ele.
ca El s[¬i poat[ r[scump[ra pe cei care erau ]n
Ele subliniay[ c[ noi am fost salva'i de la ceva,
acelea;i condi'ii. A r[scump[ra ]nseamn[ a
pentru ceva. Noi am fost salva'i de sub blestemul
cump[ra din nou, a recump[ra. Trebuia pl[tit
Legii pen- tru ]nfiere. M=ntuirea este mai mult
un pre' pentru a ne elibera de pedeapsa cu
dec=t salvare din p[cat. Ea este restaurarea
moartea pe care Legea o pronun'ase ]mpotriva
calit['ii de fiu, a aparte- nen'ei la familia lui
tuturor celor care i-au c[lcat poruncile. Singura
Dumneyeu. Un scriitor a f[cut observa'ia
cale prin care putem fi liberi era ca cineva care
splendid[+ `Fiul lui Dumneyeu a devenit om
nu a c[lcat Legea s[ ne ]nlocuiasc[. Isus Cristos a
pentru ca oamenii s[ devin[ fii ai lui Dumneyeu.~
fost singurul care a ]ndeplinit vreodat[ aceste
condi'ii pentru a fi R[scump[r[tor. Aceea;i
‘n m[re'ul plan de adoptare al lui
Lege care i-a dovedit pe to'i oamenii p[c[to;i
Dumneyeu, at=t iudeii c=t ;i Neamurile pot
L¬a dovedit pe Isus sf=nt. El a tr[it o via'[ f[r[
deveni fii prin lu- crarea r[scump[r[toare a
prihan[, conform Legii. De aceea El a putut
lui Cristos. …i unii ;i ceilal'i sunt mo;tenitori
s[¬…i dea via'a Sa f[r[ p[cat ca r[scump[rare
;i intr[ ]n binecuv=nt[rile Leg[m=ntului
pentru to'i p[c[to;ii
F[g[duin'ei prin acest act plin de har al lui
— at=t iudei, c=t ;i Neamuri. El este jertfa
Dumneyeu. Astfel noi acum avem statutul ;i
perfect[ pentru p[cat. Moartea Sa ]n locul
drepturile fiilor maturi, prin credin'a ]n Isus
nostru ne-a r[s- cump[rat de sub puterea Legii
Cris- tos R[scump[r[torul.
;i a cerin'elor ei c=t
;i din sclavia acestei lumi. 14 G=nde;te¬te acum la diagrama pe care o ai
la pagina 77, preyent=nd s[m=n'a spiritual[ a
13 Care sunt cele dou[ motive pentru care lui Avraam. Cine erau mo;tenitorii care urmau
Dum- neyeu L¬a trimis pe Fiul S[u? (versetul s[ pri- measc[ binecuv=nt[rile Leg[m=ntului
5) F[g[duin'ei?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
15 Care verset din Galateni face aceast[
........................................................................................
afirma'ie?
........................................................................................
........................................................................................

Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[

Galateni 4.6-11
Obiectivul 4. S[ po'i compara efectele cre;tinului cu efectele caracteristice ale unei
caracte- ristice ale Evangheliei ]n via'a religii ceremoni- ale ]n via'a adep'ilor ei.
 EXPERIENæA SPIRITUAL“ A
FIILOR 4.6¬7

‘n Galateni 4.5, Pavel vorbe;te despre ]

nfierea
 sau adoptarea fiilor. Acesta este aspectul legal al de vorbire. ‘n a- ceast[ activitate nu putem separa
m=ntuirii noastre. Este o rela'ie stabilit[ ]n persoanele. Du- hul Se roag[ — credinciosul se
mod oficial, atunci c=nd Dumneyeu ne prime;te roag[. ‘n acela;i mod,
ca pe fii ai S[i, iar noi ‘l primim ca Tat[. Avem
acum statutul legal de fii ;i mo;tenitori ]n familia
lui Dumneyeu. Dar m=ntuirea este mai mult
dec=t aceasta!
Adoptarea noastr[ trece dincolo de
posibilit['ile adopt[rii umane. Ea trece dincolo
de rela'ia legal[. Ea trece dincolo de afec'iunea
care eman[ din noua noastr[ rela'ie. Dumneyeu
s[v=r;e;te o minune ]n to'i aceia pe care ]i
prime;te ca fii. Noi suntem n[s- cu'i din nou!
Primim o nou[ natur[ — natura Sa. Suntem fiii
S[i nu numai prin adop'iune, ci ;i prin na;tere.

16 Potrivit versetului Galateni 4.6, ce face

Dum- neyeu pentru a produce ]n noi minunea
na;terii din nou?
........................................................................................
........................................................................................
Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi (numit aici
Du- hul Fiului S[u) este dovada c[ apar'inem
familiei lui Dumneyeu. Ea este de asemenea
dovada c[ sun- tem ai lui Cristos. Veyi Romani
8.9, 15.

17 Cum este numit Duhul Sf=nt ]n Romani 8.15?

........................................................................................
Vedem ]n aceste versete c[ Duhul Sf=nt
ne¬a luat din robia religiei ceremoniale ;i a
cerin'elor ei
;i ne¬a ridicat pe un plan mai ]nalt al
experien'ei spirituale. Credinciosul nu este
motivat de cerin'ele legalismului sau de spiritul
de robie care duce la fric[. Dimpotriv[, Duhul
Sf=nt, care locuie;te ]n el,
]i d[ dorin'a s[ fac[ ceea ce este corect. Legea
era o for'[ extern[. Calitatea de fiu este o nou[
natur[.

Cuv=ntul abba este apelativul pe care copilul

]l folose;te pentru t[t[l s[u, acas[. Aceasta ]
nseamn[ c[, prin Duhul Sf=nt, noi am devenit
cu adev[rat fiii lui Dumneyeu. Noi putem s[
mergem direct la El, cu aceea;i ]ncredere cu
care se duce un copila; la tat[l s[u. Duhul
‘nsu;i strig[ ]n noi, `Tat[! Tat[!~ ‘n Romani 8.15,
ai v[yut c[ deoarece Duhul ‘nfierii este ]n noi,
noi strig[m `Abba! Tat[!~ ‘n Romani 8.2¬27
vedem c[ Duhul Sf=nt, care este ]n noi, I Se
adreseay[ lui Dumneyeu. Unii sugereay[ c[ Pavel
descrie aici rug[ciunea ]n Duhul sau rug[ciunea ]
n limbi. ‘n aceast[ rug[ciune, cel care se roag[
este credinciosul, dar Duhul este Cel care Se
exprim[ prin el. Duhul Sf=nt Se roag[ potrivit
voii lui Dum- neyeu, folosind facult['ile noastre
Duhul Sf=nt din noi ne face s[ strig[m c[tre
Dum- neyeu ]n rug[ciune.

Aplic=nd ]n practic[ acest adev[r, poate ar

tre- bui s[ ne ]ntreb[m+ `Pe ce plan se afl[
rug[ciunile mele — pe cel al ceremoniei
religioase, sau pe cel al experien'ei spirituale?
Oare vorbesc eu cu Dumne- yeu la fel de
liber cum vorbe;te un copil cu tat[l s[u
acas[? ‘i dau eu voie Duhului Sf=nt s[ Se roage
prin mine? Este preyen'a Lui real[ ]n via'a
mea, moti- v=ndu¬mi ac'iunile? Oare preyen'a
Lui ]mi ]ndep[r- teay[ toate ]ndoielile pe care
le¬a; avea cu privire la starea mea de copil al
lui Dumneyeu?~

Expresia introductiv[ a versetului 7,

`a;a c[~ sau `]n consecin'[~, este foarte
important[ ;i pu- ternic[. Ea reyum[
argumentul dat p=n[ aici ]n acest capitol ;i te
]ndreapt[ spre concluyia logic[. `De vreme
ce a'i primit Duhul Sf=nt~, spune Pavel,
`aceasta este dovada c[ voi nu mai sunte'i
slujitori, ci fii. Ce nebunie ar fi s[ v[ ]
ntoarce'i la robie, dup[ ce a'i fost ]nfia'i ;i a'i
c[p[tat o nou[ natur[ de fiu! ‘n calitate de fii,
voi sunte'i mo;tenitori ai lui Dum- neyeu prin
Cristos. Cum se poate s[ vre'i s[ p[r[si'i
aceast[ poyi'ie, pentru a fi din nou robi?~

S[ recapitul[m acum deosebirile pe care

le¬am v[yut ]ntre fiul minor ;i cel matur,
a;a cum le preyint[ Pavel ]n Galateni 4.1-7.
Tabelul de mai jos le preyint[ comparativ.

Fiu minor Fiu matur

Sub epitropi, ]ngrijitori Se bucur[ de rela'ia tat[-

(Legea) fiu (eliberat)

Statutul de sclav: Statutul+ fiu ;i

drepturile de fiu nu sunt mo;tenitor:
]mplinite ]i sunt date drepturi
depline

Liber: autoritatea
Sub robie: autoritatea interioar[ a Duhului lui
extren[ a Legii
Dumneyeu

Lipsit de maturitate: ]n Matur: ]n ;coala mai

;coala elementar[ a ]nalt[ a Duhului:
Legii: cu motiva'ie cu motiva'ie interioar[
extern[

18 ‘n ilustra'ia lui Pavel din Galateni 4.1-7,

ce re- preyint[ fiecare dintre urm[toarele
persoane?
a) Copilul minor ...................................................
b) Tutorele (]ngrijitorul) ......................................
c) Tat[l ..................................................................
19 Care este dovada calit['ii de fiu ]n familia
lui Dumneyeu? Am men'ionat accentul pus pe religia ceremo-
nial[. Putem recunoa;te o religie ceremonial[ prin
........................................................................................
importan'a mare pe care o acord[+

SCLAVIA RELIGIEI CEREMONIALE

4.8-11

‘n ultima analiy[, deosebirea dintre fiul

minor
;i fiul matur este deosebirea dintre religia
ceremo- nial[ ;i religia experien'ei spirituale.
‘ntregul argu- ment teologic al lui Pavel ]ncepe
]n capitolul 3 ;i are ca scop clarificarea acestei
distinc'ii. Galatenii erau gata s[ fac[ un pas ]
napoi, s[ se ]ntoarc[ de la religia experien'ei
spirituale la religia ceremonial[. Ei erau gata s[
se ]ntoarc[ de la Evanghelie la iuda- ism.
Aceasta n-a fost doar problema galatenilor.
Mul'i cre;tini de ast[yi oscileay[ ]ntre o religie
ce- remonial[ ;i religia experien'ei spirituale.
Deoare- ce alegerea este foarte important[, s[
examin[m mai
]ndeaproape Galateni 4.8-11 ;i alte dou[ pasaje
im- portante din Noul Testament care se
ocup[ de acela;i subiect.

Religia ceremonial[

20 Pe cine slujeau sau cui s¬au ]nchinat

galatenii
]nainte de a¬L cunoa;te pe Dumneyeu? Galateni
4.8
........................................................................................
De ce vorbe;te Pavel aici despre idolatrie?
Ce are a face idolatria cu iudaismul? Galatenii
erau ten- ta'i s[ treac[ la iudaism, nu la
idolatrie? De ce men- 'ioneay[ Pavel idolatria?
R[spunsurile la aceste ]n- treb[ri pot fi g[site ]n
accentul pus pe ceremonia- lism (at=t la iudei
c=t ;i la p[g=ni) ;i ]n starea de degenerare a
iudaismului de pe vremea lui Pavel.

Majoritatea galatenilor erau ]ntre Neamuri ]na-

inte de primirea Evangheliei. ‘n versetul 8, Pavel
le reaminte;te de vremea c=nd nu L¬au cunoscut
pe Dumneyeu. Religia lor era idolatria. Pe vremea
c=nd erau neconverti'i ;i se ]nchinau idolilor, se
poate s[ fi avut o oarecare cuno;tin'[ despre
Dumneyeu, dar ei nu¬L cuno;teau pe
Dumneyeu ‘nsu;i (Romani 1.19-21). Ceea ce
Neamurile, p[g=nii, ;tiau despre Dumneyeu era
o cunoa;tere intelectual[. Ei nu a- veau
experien'a spiritual[ a preyen'ei lui Dumne- yeu.
Religia lor, chiar la nivelul de jos al idolatriei,
era o religie ceremonial[ ;i ritual[. Ei erau
sclavi ai yeilor fal;i — yei care nu erau yei —,
ai idolilor.
 1. Eforturilor omului.
2. Lucrurilor tangibile ]n ]nchin[ciune.
3. Ritualurilor care trebuie ]ndeplinite.

Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia

fuseser[
]ntr¬o astfel de religie ]nainte de convertire.
‘nchi- narea lor fusese un efort continuu de
a le fi pl[cu'i yeilor pentru a ob'ine de la ei
protec'ie sau pentru a sc[pa de pedeapsa lor.
Ei se ]nchinaser[ unor lucruri tangibile —
idolilor. Ei avuseser[ mai multe ritua- luri
sacre, multe formalit['i care trebuia respectate.
Ei creyuser[ ]n horoscoape ;i ]n alte lucruri
care s[¬i c[l[uyesc[. Ei avuseser[ yile sfinte,
s[rb[tori, locuri sfinte.

OBIECTE SIMBOLICE

EFORTURI OMENE…TI
RITUALURI

Religie ceremonial[
Iudaismul yilelor lui Pavel putea fi ]
ncadrat ]n categoria religiilor ceremoniale.
Locul proeminent al omului pusese ]n
umbr[ adev[ratul ]n'eles al Legii lui
Dumneyeu ;i scopul acesteia. Cel mai bun
comentariu privitor la condi'ia iudaismului
acelor yile este mesajul Domnului Isus pentru
c[rturari ;i farisei, ]n Matei 23. Cite;te acest
capitol.

Chiar iudaismul pur de la ]nceputuri

pusese un accent mare pe ceea ce face o
persoan[, folosise lucruri tangibile ]n ]
nchinare ;i avusese multe ritu- aluri sacre.
Sacrificiile, altarele, cortul cu tot mobi- lierul
s[u, erau toate simboluri menite s[¬i ]nve'e
pe oameni realit['i spirituale. Acestea ]i ajutau
pe oameni ]n ]nchinarea lor, fiind ilustr[ri
viyuale ale adev[rului spiritual.

Aceste ilustra'ii ]ndreptau de asemenea

aten'ia spre ]mplinirea simbolurilor ]n
M=ntuitorul care urma s[ vin[. S[ reamintim
aici ilustra'ia lui Pavel cu copilul sub ]
ngrijitori. Religia ceremonial[ a fost o parte
din revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu.
Pu'in c=te pu'in, Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]
n cursul istoriei, pe m[sur[ ce omul a fost ]n
stare s[ primeasc[ revela'ia. Pe vremea c=nd
Dumneyeu a dat Legea, omul ]nc[ avea nevoie
at=t de aceste aju- toare viyuale, c=t ;i de
prevederile Legii. …tim c[ un copil foarte mic
nu poate s[ ]n'eleag[ conceptele abstracte. El nu
are ]nc[ deyvoltat tipul de g=ndire necesar pentru
priceperea adev[rurilor abstracte. El trebuie ]
nv['at mai ]nt=i ]n termeni concre'i, folo- sind
lucruri pe care le poate vedea. ‘n ]nv['area copi-
ilor mici, obiectele joac[ un rol foarte
important. Obiectele ]n ]nchinarea ceremonial[
erau utile pen- tru a¬i ]nv['a pe oameni multe
adev[ruri profunde despre Dumneyeu.
Ritualurile ]nchin[rii ceremoniale erau lec'ii
obiectuale care s[¬i conduc[ pe oameni ]n
experien'a spiritual[. Sp[l[rile ceremoniale trebuia
s[ le amin- teasc[ de sfin'enia lui Dumneyeu ;i
de nevoia de a fi sp[la'i de p[cate. Boteyul celor
converti'i le amin- tea aceea;i lec'ie. El le vorbea
de asemenea despre moartea fa'[ de vechea
via'[ ;i ]nvierea ]ntr¬una nou[. T[ierea ]
mprejur era un semn al separ[rii de lume ;i al
dedic[rii pentru Dumneyeu. Diferitele daruri
aveau fiecare o semnifica'ie special[. æinerea
Sabatului ;i a altor s[rb[tori, m=ncarea
mielului pascal, d[ruirea yeciuelii ;i a ]nt=ilor
roade lui Dum- neyeu, toate acestea erau acte de
]nchinare care ilus- trau adev[ruri spirituale.
Gre;eala grav[ a iudaiyatorilor a fost aceea
c[ ei n¬au ]n'eles conceptul revela'iei progresive
a lui Dumneyeu. Ei au presupus c[ instruc'iunile
pe care Dumneyeu i le-a dat lui Moise sunt o
revela'ie per- manent[ a formei de ]nchinare pe
care trebuia s¬o urmeye to'i oamenii. Ei nu ;i-au
dat seama c[ Legea trebuia s[¬i ia pe oameni ;i
s[¬i conduc[ ]nainte, de la o religie ceremonial[
la adev[rata experien'[ spritual[.
21 Enumer[ trei lucruri pe care religia
ceremoni- al[ pune mare accent.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
22 Nume;te c=teva obiecte folosite ]n forma
de
]nchinare pe care Dumneyeu a cerut-o poporului
S[u sub Lege.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 Ce ritual cereau iudaiyatorii s[ fie respectat
de cre;tinii dintre Neamuri pentru a fi
m=ntui'i?
........................................................................................
24 ‘nc[ o dat[, s[ ne amintim de ce s¬a opus
Pavel t[ierii ]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri.
Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
25 Nume;te c=teva ritualuri religioase sau cere-
monii pe care le ]ndeplinim ]n bisericile
evangheli- ce.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
26 ‘n Matei 23, ]mpotriva cui a vorbit Domnul
Isus+
]mpotriva ceremoniei religioase, sau ]mpotriva im-
portan'ei pe care fariseii ;i c[rturarii o acordau
for- melor exterioare de ]nchin[ciune?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
27 Exprim[¬'i p[rerea care dintre bisericile de
ayi ar putea fi vinovate de practicarea unei
religii doar ceremoniale, f[r[ o experien'[
spiritual[ real[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Religia experien'ei spirituale
‘n Galateni 4.9, Pavel le aminte;te galatenilor
c[ Evanghelia pe care ei au primit¬o este religia
ex- perien'ei spirituale. El compar[ idolatria lor
ante- rioar[ men'ionat[ ]n versetul 8 cu formele
exterioare ale iudaismului ]n versetele 9-10, ;i le
pune pe am=n- dou[ acestea ]n contrast cu
experien'a spiritual[ vital[ pe care au aflat¬o ]n
Evanghelie. Po'i vedea compara'ia urm[rind
cuvintele importante+ `Dar acum, dup[ ce L¬a'i
cunoscut pe Dumneyeu, sau mai bine yis, dup[ ce
a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu...~ Cuv=ntul pe
care Pavel ]l folose;te aici pentru `cu- noscut~
are sensul `a cunoa;te prin experien'[~.
 Pavel spune c[ galatenii au ajuns s[¬L cunosc[ Duhul. Po'i vedea
pe Dumneyeu prin experien'[. L¬au cunoscut
perso- nal.
Avem aici ceea ce pare a fi prima
caracteristic[ a religiei experien'ei spirituale — o
cunoa;tere per- sonal[ a lui Dumneyeu, prin
experien'[. Apoi Pa- vel se gr[be;te s[ adreseye ]
nc[ c=teva cuvinte, pen- tru a ar[ta c[ o
alt[ caracteristic[ vine ]nt=i, `sau mai bine yis,
a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu~. Re- ligia
experien'ei spirituale pune accentul pe ceea ce
face Dumneyeu. Ea depinde de lucrarea lui
Dum- neyeu, nu de eforturile omului. Pavel
spune c[ galatenii ‘l cunosc pe Dumneyeu, ;i
apoi explic[,
`sau mai bine yis, voi sunte'i cunoscu'i de
Dumne- yeu~. Ei nu L-ar fi cunoscut pe
Dumneyeu dac[ nu i¬ar fi b[gat El ]n seam[ ;i
nu li S¬ar fi revelat. Dum- neyeu este un
Dumneyeu care Se reveleay[ pe Sine. Noi ‘l
cunoa;tem, deoarece El ne¬a cunoscut mai
]nt=i ;i ni S-a revelat. A treia caracteristic[ a
religiei experien'ei spirituale este accentul pe
care¬l pune ea pe ]nchinarea ]n Duhul.

CUNOA…TEREA PERSONAL“
A LUI DUMNEYEU

REVELAæIA
‘NCHINARE ‘N
…I LUCRAREA LUI DUMNEYEU
DUHUL

Religia experien'ei spirituale

Vedem lucrul acesta at=t ]n Galateni 4.6,

c=t ;i
]n ]nv['[turile Domnului Isus. Deci, ]n Evanghelie
accentul este pus pe+
1. Lucrarea lui Dumneyeu.
2. Cunoa;terea personal[ a lui
Dumneyeu prin experien'[.
3. ‘nchinare ]n Duhul.

Aminte;te-'i c[ religia ceremonial[ pune

accent pe lucrurile fiyice ]n ]nchinare, ]n timp ce
Evanghe- lia pune accent pe ]nchinarea ]n
conflictul dintre aceste dou[ tipuri de v. 24 El vorbe;te despre Dumneyeul invi-
religie ]n discu'ia lui Isus cu femeia yibil c[ruia s[ I ne ]nchin[m ]n
samariteanc[, la f=nt=na lui Iacov. Duh ;i adev[r.

28 Cite;te Ioan 4.4-26. Cine vorbe;te aici

despre religia experien'ei spirituale?
.......................................................................................
.
29 Cine se refer[ la religia ceremonial[?
.......................................................................................
.
30 Care sunt cele dou[ versete care arat[
spre un timp bine definit, c=nd religia
ceremonial[ a trecu- tului urmeay[ s[¬i dea
locul religiei experien'ei spi- rituale?
.......................................................................................
.

Problema religiei ceremoniale ;i a

experien'ei spirituale este de o asemenea
importan'[ pentru bisericile noastre de ayi ]
nc=t vom privi mai ]ndea- proape la aceast[
conversa'ie. Observ[ pe ce pune accentul
fiecare dintre vorbitori ]n versetele amintite din
Ioan 4.4-26.

Femeia — Religie ceremonial[

v. 9 Ea vorbe;te despre barierele dintre

oa- meni, bayate pe ras[ sau sex+
`Tu, iu- deu... femeie
samariteanc[~.
v. 12 `femeie samariteanc[~.
v. 19 Ea ‘l prive;te pe Isus ca pe un profet.
v. 20 Ea vorbe;te despre locul de ]
nchinare, despre localiyarea lui
geografic[.

Isus — Religia experien'ei spirituale

v. 10 El vorbe;te despre Duhul Sf=nt+
`Dac[ ai cunoa;te darul lui
Dumneyeu... ap[ vie~. Veyi Ioan
4.14: 7.37-39.
v. 14 El vorbe;te despre satisfac'ia
interi- oar[ ;i despre via'a
viitoare+ `nu va ]n- seta
niciodat[... iyvor de ap[ care va
'=;ni ]n via'a ve;nic[~.
v. 16 El vorbe;te despre nevoia
personal[ spiritual[ ;i moral[+
`Du¬te ;i cheam[¬'i b[rbatul.~ Ea
era o femeie imoral[. v. 18.
v. 21-23 El vorbe;te despre ]nchinarea
spiritu- al[ nelegat[ de un
templu.
 v. 26 Isus ‘l arat[ pe Dumneyeul
S[ privim la un pasaj referitor la aceste
auto¬reve- lator revel=ndu¬Se pe
dou[ tipuri de religie, ]nainte de a ne ]ntoarce la
Sine+ `Eu, Cel care vorbesc cu tine,
comen- tariul lui Pavel.
sunt Acela~. Sau,
`EU SUNT~, spune El, folosind Nu-
31 Cite;te Fapte 6.8-15: 7.1-60. Observ[ mai ]nt=i
mele lui Dumneyeu ‘nsu;i. Veyi
acuya'iile iudeilor ]mpotriva lui …tefan. Care
Ioan 8.56¬58.
sunt cele trei lucruri de care l¬au acuyat ei?
6.13-14.
Aminte;te¬'i c[ accentul pe care ]l punem
noi pe anumite elemente ale religiei noastre sau ........................................................................................
impor- tan'a pe care o acord[m noi anumitor
........................................................................................
tr[s[turi ale religiei noastre o fac s[ fie
esen'ialmente fie cere- monial[, fie spiritual[. ........................................................................................
Este interesant s[ veyi c[ mai t=ryiu Pavel va
Religie Religia experien'ei ]nfrunta acelea;i acuya'ii (veyi Fapte 21.28). A fost
ceremonial[ spirituale ;i Isus acuyat c[ a vorbit ]mpotriva acelora;i
lucruri (Templul, Legea ;i obiceiurile religioase)?
1. Eforturile 1. Lucrarea lui S¬ar putea ca predicarea lui Isus, a lui …tefan,
omene;ti. Dumne- yeu. a lui Pavel ;i a altor cre;tini din primul veac s[
2. Obiecte simbolice 2. Cunoa;tere persona- fi fost realmente
ca- re s[ ne ]nve'e l[ a lui ]mpotriva acestor lucruri? Sau ei au ar[tat
ceva despre Dumneyeu prin doar c[ formele exterioare nu pot niciodat[ ]
Dumneyeu. experien'[. nlocui lucra- rea Duhului Sf=nt? Creyi c[ …tefan
3. Ritualuri care 3. ‘nchinare ]n a predicat des- pre religia ceremonial[ ;i despre
trebu- ie Duhul. religia experien'ei spirituale? G=nde;te¬te la
respectate. aceast[ posibilitate c=nd cite;ti cuv=ntarea sa de
ap[rare din Fapte 7 ;i afir- ma'ia concluyiv[ din
versetul 51+ `Oameni tari la cerbice, net[ia'i ]
mprejur cu inima ;i cu urechile. Voi totdeauna
v[ ]mpotrivi'i Duhului Sf=nt.~
Istoria Vechiului Testament ne spune cum
Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n mod special
CEREMONIALSPIRITUAL na- 'iunii iudaice. El a ales aceast[ na'iune
pentru a fi un instrument pentru m=ntuirea
celorlalte na'iuni.
Conversa'ia lui Isus cu femeia samariteanc[ S[u Sf=nt oamenilor urma s[ fac[ posibil[ ]
arunc[ mai mult[ lumin[ asupra naturii nchinarea ]n Duh ;i adev[r. Cu alte cu- vinte, ei
temporare a Legii. Pavel nu a fost primul care vor experimenta ]n modul cel mai deplin posibil
s[ ]nve'e c[ religia ceremonial[ urma s[ fie ] preyen'a lui Dumneyeu.
nlocuit[ de o religie a experien'ei spirituale.
Prive;te din nou la Ioan 4.21-23. Isus scoate ]n
eviden'[ c[ credin'ele pe care le ]ndr[geau at=t
iudeii, c=t ;i samaritenii, erau a-
m=ndou[ temporare ]n planul de r[scump[rare al
lui Dumneyeu (v. 21). De asemenea, Isus a
corectat¬o pe femeie, amintindu¬i c[ revela'ia ;i
tradi'ia religiei samaritene erau incomplete. (Ea
se baya ]n princi- pal pe Pentateuh — cele cinci
c[r'i ale lui Moise.) Totu;i, ;i evreii — poporul
care a fost instruit deplin
]n religia sa ;i a fost canalul prin care
Dumneyeu d[duse revela'ia m=ntuirii — trebuia
s[ se aproprie de Dumneyeu ]ntr¬un mod nou
(v. 22-23). A sosit deja timpul pentru asemenea
adev[ra'i ]nchin[tori (at=t iudei, c=t ;i Neamuri).
Isus descrie aceast[ ]n- chinare ca fiind ]n Duhul
lui Dumneyeu ;i potrivit[ adev[rului (v. 24).
Lucrarea lui Dumneyeu ]n trimi- terea Duhului
Dumneyeu i¬a dat lui Israel o misiune c[tre
na'iunile p[g=ne. P[g=nii (Neamurile)
trebuia s[ fie inclu;i
]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. Mesia, pe care
Dumne- yeu a promis c[ i¬L va trimite lui
Israel, trebuia s[ fie M=ntuitorul ]ntregii lumi
— Speran'a lumii. ‘n planul Lui de
r[scump[rare, Dumneyeu i¬a dat po- porului
Israel patru responsabilit['i majore. Acestea sunt
cele patru scopuri pentru care El a ales aceast[
na'iune.
1. S[¬L proclame pe Dumneyeul adev[rat ]n
mijlo- cul idolatriei universale.
2. S[ demonstreye practic ce binecuv=ntare
este s[¬I sluje;ti lui Dumneyeu Iehova.
3. S[ primeasc[ ;i s[ p[streye revela'ia divin[.
4. S[¬L produc[ pe Mesia.

‘n ]mplinirea primelor dou[

responsabilit['i, Israel a falimentat
lamentabil. Pe timpul lui Isus, al lui …tefan ;i
al lui Pavel, na'iunea iudaic[ era foarte egoist[
]n ce prive;te religia ei. Preyen'a lui Dum-
neyeu, ]n concep'ia lor, era str=ns legat[ de
'ara lor, de obiceiurile lor, de templul lor.
Iudaismul dege- nerase ]ntr¬o religie
ceremonial[ na'ional[. Pentru ei, Dumneyeu
Iehova era un Dumneyeu na'ional.
 ‘n Fapte 7, …tefan repoveste;te istoria
33 Cum este descris …tefan ]n Fapte 7.55?
poporului evreu. Aminte;te¬'i c[ audien'a sa era
format[ din conduc[torii religio;i ai iudaismului. ........................................................................................
Repovestind istoria evreilor, …tefan scoate ]n
Prin m[rturia sa ]naintea conduc[torilor iu-
eviden'[ e;ecul lor continuu de a ]mplini rolul daismului, …tefan ]mplinea cu credincio;ie profe'ia
lor de na'iune m=n- tuitoare. El arat[ de pe care a f[cut¬o Domnul Isus ]n Fapte 1.8.
asemenea c[ Dumneyeu li S¬a revelat pe Sine Plin de Duhul Sf=nt, el nu numai c[ predic[, ci
oamenilor din '[ri str[ine, ar[t=nd astfel c[ ;i demon- streay[ religia experien'ei spirituale.
Dumneyeu nu este geografic stabilit ]n Ie- Evreii se 'ineau cu toat[ puterea de religia lor
rusalim. ceremonial[. Ei I se opuneau Duhului Sf=nt ;i
respingeau planul lui Dumneyeu pentru ei.
32 Uit[¬te de c=te ori, ]n Fapte 7, Ultimele cuvinte ale lui …tefan, la fel ca moartea
men'ioneay[ sa, au fost o m[rturie m[rea'[ des- pre realitatea
…tefan preyen'a sau revela'ia lui Dumneyeu ]ntr¬o experien'ei spirituale pe care o predi- case (vv.
'ar[ str[in[. D[ numele persoanelor care au 56-60). Acestea trebuie s[ fi avut un efect
primit revela'ia ;i locul unde au primit/o. puternic asupra unui om care era preyent la
v. 2 .................................................................................... execu'ia lui …tefan, un b[rbat numit Saul (v. 58).
Acest Saul a devenit autorul Epistolei c[tre
v. 9 ...............................................................................
Galateni ;i marele misionar al erei Noului
v. 29-30 ......................................................................... Testament. Probabil c[ Pa- vel a auyit pentru
prima oar[ despre conceptul de religie a
v. 36 ................................................................................
experien'ei spirituale de la …tefan, marto- rul
Scopul lui Dumneyeu era s[ i Se reveleye credincios. Experien'a rusalian[ a lui …tefan
pe Sine poporului S[u ;i s[ tr[iasc[ ]n ei, nu ]n
(umplerea cu Duhul Sf=nt) l¬a f[cut un martor
temple de piatr[. …tefan vorbe;te ]mpotriva
cre- dincios ;i a adus o mare binecuv=ntare
ideii c[ Dum- neyeu ar putea fi limitat la un
‘mp[r['iei lui Dumneyeu. Poate ar trebui s[ ne
templu sau c[ ar locui
]ntreb[m pe noi ]n;ine+ `Oare sunt eu plin de
]ntr¬un loca; f[cut de m=ini omene;ti (vv. 44- Duhul Sf=nt? Expe- rien'a mea rusalian[ —
50).
umplerea cu Duhul Sf=nt
Observ[ c[ cele trei acuya'ii aduse lui …
— m¬a f[cut un martor credincios pentru Isus?
tefan au de¬a face cu religia ceremonial[.
Oare cuvintele ;i ac'iunile mele, atunci c=nd
Martori min- cino;i au fost mitui'i pentru a
oamenii mi se opun, ]i conving de realitatea
spune c[ ei l¬au auyit vorbind ]mpotriva
experien'ei spiri- tuale care trece dincolo de
templului, a Legii (prin care ei se refereau ;i la
religia ceremonial[?~
tradi'iile rabinice) ;i a obiceiurilor date de
Cunosc=nd aceste ]nv['[turi ale lui Isus ;i
Moise. Iudaismului ]i erau dragi aceste lu- cruri
ale lui …tefan (Matei 23, Ioan 4 ;i Fapte 7), este
;i nu vedea c[ ele erau doar mijloace temporare
mai u;or s[ ]n'elegi cuvintele lui Pavel din
pe care Dumneyeu le folosea pentru a¬i aduce
Galateni 4. El vorbe;te despre condi'ia fiului la
pe oameni ]n locul unde El s[ poat[ tr[i ]n ei.
diferitele stagii ale cre;terii. Pavel
Aceia care au primit Evanghelia ;i L¬au acceptat
compar[ procesul cre;terii omului cu revela'ia
pe Isus ca M=ntuitor au devenit temple vii ale
progresiv[ a lui Dumneyeu. Maturi- tatea, ]n
lui Dumne- yeu. A;a cum le scrie Pavel
aceast[ compara'ie, este cunoa;terea lui
corintenilor+ `Trupul vostru este templul
Dumneyeu ]ntr¬o experien'[ spiritual[ vital[. Re-
Duhului Sf=nt, care este ]n voi~ (1 Corinteni
ligia ceremonial[ a fost adecvat[ pentru epoca
6.19). Aceasta era inten'ia lui Dumne- yeu, s[
]n care Israel a fost ]n procesul de cre;tere. Dar
tr[iasc[ ]n oameni. Yiua Rusaliilor a marcat
pentru aceia care au intrat ]n mo;tenirea fiilor
intrarea lui Dumneyeu ]n noul S[u templu
maturi ;i au experimentat umplerea Duhului Sf=nt,
(Fapte 2). Cei care creyuser[ ]n Isus Cristos erau
religia cere- monial[ ar fi un pas ]napoi. Ar fi un
aduna'i pen- tru rug[ciune ;i to'i au fost
pas de la reali- tate la ritual.
umplu'i cu Duhul Sf=nt (Fapte 2.1-4).
Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie
Galateni 4.12-20
ACCEPTAREA EVANGHELIEI CU BUCURIE P=n[ ]n acest punct, argumentul teologic al lui
4.12-16 Pavel ]n Galateni 3 ;i 4 a fost emo'ional, dar imper-
Obiectivul 5. S[ descrii pe scurt cum au
primit galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva
p[reri des- pre `'epu;ul ]n carnea~ lui Pavel.
sonal. Acum, el face un apel personal la
dragostea
;i loialitatea galatenilor. Le reaminte;te cu c=t[
bu- curie au primit ei mesajul Evangheliei ;i
cum l¬au primit pe el ca pe un mesager al
lui Dumneyeu.

34 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n versetul

12?

.......................................................................................
.
 Pavel nu este de acord cu poyi'ia pe care pasajul din Galateni.
au luat¬o galatenii, ;i totu;i ei sunt fra'ii lui ]n
Cristos. Cuvintele `s[ fi'i ca mine~ sunt un apel Teoria a treia ;i a patra sunt cele mai plauyibile.
c[tre galateni s[ p[r[seasc[ poyi'ia lor legalist[,
m=ndr[, ;i s[ devin[ ca Pavel. …i el s¬a ]ncreyut
c=ndva ]n poyi'ia lui iudaic[ ;i ]n r=vna lui
pentru Lege, ca prin ele s[ fie ]ndrept['it ]
naintea lui Dumneyeu. Dar c=nd L¬a
]nt=lnit pe Cristos, el a l[sat deoparte orice
preten'ie de ]ndrept['ire prin sine. Din acel
moment, el s¬a apropiat de Dumneyeu numai
pe baya credin'ei, a;a cum au f[cut c=ndva ;i
galatenii. Pavel voia ca ei s[ r[m=n[ ]n
continuare pe aceea;i bay[.

35 Cum descrie Pavel condi'ia sa fiyic[ din

timpul c=nd a fost ]ntre galateni? vv. 13-14.
........................................................................................
Exist[ multe teorii care se refer[ la
problema fiyic[ despre care vorbe;te Pavel aici.
Este imposibil s[ ;tim exact despre ce a fost
vorba. Cuvintele ar putea s[ ]nsemne c[ el
suferea de o boal[ sau de o afec'iune fiyic[. Sau
ar putea s[ ]nsemne doar c[ era
]ntr¬o condi'ie fiyic[ slab[. Mai jos sunt date
c=teva teorii+

1. Suferea de o boal[ de ochi sau o

afec'iune a vederii. v. 15.
2. Avea epilepsie. 2 Corinteni 12.7.
3. Avea malarie.
4. Era doar ]ntr¬o stare de epuiyare
fiyic[. Fapte 14.19: 2 Timotei 3.11.

Prima teorie se bayeay[ ]n principal pe

Gala- teni 4.15, unde Pavel spune c[ galatenii
;i¬ar fi scos p=n[ ;i ochii ca s[ i¬i dea lui. Acest
verset ar putea s[ se refere la condi'ia fiyic[ a
lui Pavel atunci c=nd l¬au primit galatenii.
Unii sus'in c[ atunci c=nd a fost ]mpro;cat cu
pietre la Listra ar fi fost r[nit la ochi sau c[ i¬ar
fi produs alte r[ni care i¬au afectat ochii.
Totu;i, s¬ar putea ca Pavel s[ foloseasc[ doar o
figur[ de stil c=nd spune `v¬a'i fi scos p=n[ ;i
ochii
;i mi i¬a'i fi dat~. El ar fi spus, de fapt+ `Voi
m¬a'i primit cu at=ta bucurie, ]nc=t mi¬a'i fi dat
ce avea'i mai pre'ios.~ Vei g[si cuvinte similare ]
n Matei 5.29
;i Psalmul 17.8.

Teoria a doua nu are nici o bay[ ]n

Scriptur[. Pavel spune c[ era ]ntr¬o asemenea
stare, ]nc=t gala- tenii ar fi putut s[¬l
dispre'uiasc[ (v. 14), dar aceasta s¬ar putea
referi la orice boal[ sau la o stare fiyic[ precar[.
2 Corinteni 12.7 nu face nici o referire la
epilepsie ;i nici nu exist[ o leg[tur[ necesar[ cu
Se poate ca Pavel s[ fi fost ]ntr¬o stare fiyic[ motivele lor?
precar[ pe vremea c=nd era ]n Galatia, ca
........................................................................................
urmare a perse- cu'iilor pe care le¬a suferit ]n
aceast[ regiune. Veyi Fapte 14.19-22 ;i 2 Pavel spune c[ scopul iudaiyatorilor era s[ ]
Timotei 3.11. De asemenea, el a traversat o n- chid[ bisericile Galatiei fa'[ de orice alt[
regiune joas[, ml[;tinoas[, foarte cald[ influen'[. Ei voiau ca galatenii s[ accepte Legea
;i umed[. Aceast[ regiune din apropierea ;i s[ se fac[ evrei, ;i astfel s[¬i priveasc[ pe
coastei de sud a Galatiei era un focar de iudaiyatori ca pe conduc[torii spirituali. Ei
malarie ;i este po- sibil ca aceasta s[ fi voiau un loc de cinste ;i de laud[ ]ntre galateni.
ydruncinat s[n[tatea lui Pavel. S¬ar putea, de Ca o aplica'ie practic[ pen- tru lucrarea noastr[,
asemenea, ca el s[ fi suferit de pe urma ne¬am putea g=ndi la perfidia motivelor gre;ite ]n
]mpro;c[rii cu pietre ]n Listra. lucrarea Domnului. Se strecoar[
Partea important[ a acestui pasaj nu
este s[ a- fl[m ce probleme fiyice a avut
Pavel, ci faptul c[ galatenii l¬au primit ca pe
un mesager din partea lui Dumneyeu. Pavel
spune c[, ]nainte, ei l¬au tratat at=t de bine, ]
nc=t acum este dureros pentru el s[ afle
despre brusca schimbare a atitudinii lor.

36 ‘n;ir[ cele patru teorii despre afec'iunea

sau sl[biciunea fiyic[ de care suferea Pavel ]n
Galatia.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
37 Cum l¬au primit galatenii? v. 14.
.......................................................................................
.
38 Ce a f[cut Pavel acolo ]n ciuda st[rii sale?
v. 13.
.......................................................................................
.
39 Cum este descris[ starea lor c=nd au
primit Evanghelia? v. 15.
.......................................................................................
.

SCOPUL …I MOTIVELE
IUDAIYATORILOR
4.17-18

40 Cine sunt oamenii la care se refer[ Pavel ca

`ei~
]n Galateni 4.17.
.......................................................................................
.
41 ‘n versetul 17, Pavel vorbe;te despre ]
nv['[tura fals[ a iudaiyatorilor sau despre
m=ndria ]n dorin'a nostr[ ca biserica s[ creasc[?
Este un p[stor gelos pe cel care a fost ]naintea sa?
Avem o atitudine posesiv[ fa'[ de adunare?
Vrem ca oa- menii s[ depind[ de sfatul nostru?
Dorin'a noastr[ natural[ de a fi aprecia'i de
oameni domin[ oare rela'iile noastre cu al'ii?
PREOCUPAREA PROFUND“ A LUI PAVEL
4.19-20
Obiectivul 6. S[ pui ]n contrast motivele lui
Pavel ;i cele ale iudaiyatorilor.
‘n aceste versete, putem vedea un contrast
pu- ternic ]ntre motivele lui Pavel ;i cele ale
iudaiyato- rilor.
........................................................................................
42 Versetul 19 ne arat[ motivul lui Pavel. A ]
ncer- cat el s[¬i fac[ pe galateni s[ depind[ de
ele, sau a urm[rit el ]nt=ietatea ]n afec'iunea
lor?
........................................................................................
43 De cine voia Pavel s[ depind[ ei? v. 19.
........................................................................................
Pavel era p[rintele spiritual al galatenilor. El
li se adreseay[ ca ;i copila;ilor s[i (v. 19).
Aceast[ expresie ne vorbe;te despre rela'ia
str=ns[ dintre un evanghelist ;i biserica pentru
formarea c[reia l¬a folosit Dumneyeu. Pavel
exprim[ preocuparea sa sincer[ pentru
bun[starea lor spiritual[. Aceasta contrasteay[
cu motivele egoiste ale iudaiyatorilor. Pavel ar
dori s[ fie preyent ]ntre ei, s[ li se adreseye
personal.
44 Mediteay[ asupra versetelor 19 ;i 20 ;i ]
n;ir[ c=teva calit['i ale unui bun lucr[tor cre;tin,
a;a cum sunt evidente ]n aceste versete.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Ori sclavie, ori libertate

Galateni 4.21-31

Obiectivul 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar

;i Sara ;i s[ aplici vie'ii ;i lucr[rii tale
adev[ru- rile descoperite.

ALEGORIA CELOR
DOU“ LEG“MINTE
4.21-27

Pavel se ]ntoarce ]nc[ o dat[ la Vechiul

Testa- ment ;i continu[ ap[rarea Evangheliei
cu ceea ce este uneori numit argumentul
rabinic. Acesta este tipul de argumentare pe
baya Scripturii a;a cum era acesta folosit de
rabini ;i cum le pl[cea evreilor s[ asculte. Nu
uita c[ Pavel fusese instruit ca rabin ;i cuno;tea
perfect Legea.

S¬ar p[rea c[ galatenii erau fascina'i de

expli- ca'iile Legii pe care li le d[deau
iudaiyatorii. De a- ceea, ]n versetul 21 Pavel
spune+ `Foarte bine, voi vre'i s[ fi'i sub Lege,
dar ;ti'i voi ce spune Legea?~
…i apoi le d[ alegoria celor doi fii ;i aplica'ia ei.

45 Pe cine men'ioneay[ Pavel pe nume ]n

versetul 22?
........................................................................................
 Pavel ia o ilustra'ie din Lege, din Tora, care ........................................................................................
este alc[tuit[ din c[r'i ale Vechiului Testament.
Istoria Genesei este o parte a Legii ]n
egal[ m[sur[ cu poruncile ;i regulile din
Levitic ;i Deuteronom, c[r'ile pe care
iudaiyatorii le citau cu at=ta pl[cere.

46 Pentru a fi sigur c[ po'i identifica

persoanele men'ionate ]n versetul 22, scrie
cine erau+
a) Cei doi fii ......................................................
b) Roaba ...........................................................
c) Femeia liber[ .................................................

47 Ce vrea s[ spun[ Pavel c=nd afirm[ c[

Ismael
`s¬a n[scut ]n chip firesc~? v. 23
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
48 ‘n versetul 23, ce contrast este ]ntre Ismael
;i Isaac?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
49 Reveyi semnifica'ia cuv=ntului `alegorie~ ]
n studiul cuvintelor. C=nd Pavel nume;te
aceast[ ilus- tra'ie `alegorie~, spune el prin
aceasta c[ ea nu este adev[rat[? Explic[ scopul
cu care vorbe;te el ]n modul acesta.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
50 Punctul cel mai important al alegoriei —
cheia pentru ]n'elegerea ei — este ]n versetul
24. ‘n in- terpretarea lui Pavel, ce repreyint[ cele
dou[ femei?
........................................................................................
........................................................................................
51 Care sunt cele dou[ leg[minte despre care
a vorbit Pavel ]n Galateni 3?
........................................................................................
52 Care leg[m=nt a fost dat pe Muntele Sinai? copiii evrei ai Legii. A;a cum am observat deja,
evreii cuno;teau din profe'iile Vechiului
....................................................................................... Testament c[ Neamurile se vor ]ntoarce ]n mare
. num[r la Dumneyeu. …i totu;i, mul'i dintre
53 Care femeie repreyint[ Leg[m=ntul Legii? cre;tinii evrei insistau ca Neamurile s[ fie t[iate ]
mprejur ;i s[ 'in[ Legea.
.......................................................................................
.
54 Care era condi'ia ei, era roab[ sau liber[?
.......................................................................................
.
55 Care este condi'ia tuturor copiilor n[scu'i
din femeia sclav[? vv. 24-25.
.......................................................................................
.

Un fapt surpriny[tor ]n acest pasaj este

c[ Pa- vel ]i compar[ pe evreii care sunt sub
Leg[m=ntul Legii cu Ismael ;i cu urma;ii lui.
Este o ilustrare a ceea ce Pavel a spus deja.
Cei care sunt sub Lege sunt ]n sclavie.

‘n versetul 25, Pavel o compar[ pe Agar cu

`Ierusalimul de acum, care este ]n robie ]
mpreun[ cu copiii s[i~. Pavel se refer[ aici la
]ntreaga ras[ a lui Israel, aflat[ sub robia
Legii. Versetul 26 pune ]n contrast
Ierusalimul natural, aflat ]n robie, ;i Ieru-
salimul cel de Sus, spiritual. Ierusalimul de
Sus este liber ;i este mama noastr[. Aceasta ne
aminte;te de cuvintele lui Pavel din alt[
parte, unde el spune c[ cet['enia noastr[ este ]
n ceruri (Filipeni 3.20). `Ieru- salimul de Sus~
este ora;ul al c[rui locuitori ;i¬au pus ]
ntreaga credin'[ ]n Cristos.

Alegoria aceasta ilustreay[ cele dou[ c[i

fun- damentale de apropiere de Dumneyeu,
c[i aflate ]n conflict — ]ncrederea ]n eforturile
proprii sub Lege,
;i credin'a ]n promisiunea lui Dumneyeu ;i ]
n lu- crarea lui Cristos. Aceasta este problema
bisericilor Galatiei ;i subiectul ]ntregii
epistole.
C=nd Pavel spune c[ Ierusalimul de Sus
este mama noastr[, el le reaminte;te
galatenilor c[ at=t evreii, c=t ;i Neamurile
care L¬au primit pe Cristos, au fost ren[scu'i
spiritual ;i sunt copii ai f[g[du- in'ei.

‘n versetul 27, Pavel citeay[ profe'ia din

Isaia
54.1. De;i ]n original, textul se refer[ la Israelul
sterp, Pavel ]l aplic[ aici la Sara, care era
stearp[, ;i la copiii f[g[duin'ei, copiii
spirituali, care ]i vor dep[;i nu- meric pe cei
n[scu'i ]n mod firesc. Cre;tinii dintre
Neamuri, care au venit la Dumneyeu numai pe
baya credin'ei, vor fi mult mai mul'i dec=t
56 Iudaiyatorii credeau c[ Neamurile care L¬au
ac- ceptat pe Cristos nu pot deveni buni
cre;tini dac[ n¬au f[cut mai ]nt=i ceva. Ce
anume?
........................................................................................
MO…TENIRE PENTRU COPIII F“G“DUINæEI
4.28-31
‘n aceste versete, Pavel d[ concluyia alegoriei
celor dou[ leg[minte ;i aplica'ia pentru
galateni.
57 ‘n ce mod se aseam[n[ cre;tinii cu Isaac, ca
;i
`copii ai f[g[duin'ei~? v. 28.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
58 Cite;te Genesa 21.9-12 ;i explic[ pe scurt
cuvin- tele lui Pavel din Galateni 4.29. Cine era
prigonit?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
59 Ai observat conflictul din versetul 29,
printre cre;tinii de ayi? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
60 S[ aplic[m concluyia lui Pavel din versetul
30. Ce se va ]nt=mpla cu aceia care s¬au ]ncreyut
]n bu- n[tatea lor (sau ]n respectarea Legii sau
regulilor bisericii) pentru a fi m=ntui'i?
........................................................................................
........................................................................................
61 Ce le spune Pavel cre;tinilor galateni c[
sunt? v. 31.
........................................................................................
62 Compar[ acum Galateni 4.31 cu versetul 21.
La ce se g=ndeau galatenii?
........................................................................................
63 Dac[ ei vor face pasul acesta, ai cui fii vor
de- veni?
........................................................................................
64 Ce se va ]nt=mpla cu mo;tenirea lor?
........................................................................................
Po'i acum s[ ]n'elegi mai bine durerile
na;terii spirituale despre care vorbe;te Pavel ]n
versetul 19? Poate c[ dore;ti s[ te rogi acum
pentru cre;tinii care sunt ]n acest conflict
spiritual ]ntre credin'[ ;i le- galism.

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Mo;tenitor ;i st[p=n peste tot. 9 El a fost trimis de

Dumneyeu. El a fost n[scut
2 Cu a unui sclav. din femeie.
El a fost n[scut sub Lege.
3 Legea.
10 R[spunsul t[u. Ar putea fi timpul stabilit
4 Sunt acelea;i. de Dumneyeu ]n planul S[u sau momentul
c=nd lumea a fost preg[tit[ pentru venirea
5 P=n[ la data stabilit[ de tat[. M=ntui- torului.

6 Robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii. 11 N[scut din femeie.

7 Dumneyeu-Tat[l. 12 N[scut sub Lege.

8 Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u (sau, 13 Pentru a¬i r[scump[ra pe aceia care erau
na;terea lui Isus). sub Lege. Pentru ca noi s[ putem primi ]
nfierea, adoptarea ca fii.
 14 Aceia care sunt ai lui Cristos sau ]n
Cristos.
15 Galateni 3.29.
16 El trimite Duhul Fiului S[u ]n inimile
noastre.
17 Duhul ]nfierii.
18 a) Evreul.
b) Legea.
c) Dumneyeu.
19 Preyen'a Duhului Sf=nt ]ntr¬o persoan[.
20 Pe cei ce prin natura lor nu sunt
dumneyei: idolilor.
21 Eforturile omului, lucruri tangibile folosite ]n
]nchin[ciune, ritualuri care trebuie respectate.
22 Jertfe, altare, cortul ;i mobilierul din el.
23 T[ierea ]mprejur.
24 El nu s¬a opus t[ierii ]mprejur ]n sine, ci a
pro- testat ]mpotriva consider[rii ei ca
necesar[ pentru m=ntuire.
25 R[spunsul t[u. Ai putea cita boteyul ]n
ap[, Cina Domnului, ordinea ]nchin[ciunii,
cunu- nia, binecuv=ntarea copiilor.
26 Importan'a pe care le¬o d[deau ei
formelor exterioare de ]nchinare.
27 Opinia ta. Istoria bisericeasc[ dovede;te
c[ aceasta i se poate ]nt=mpla oric[rei
biserici, indiferent de profunyimea
spiritual[ pe care ar fi atins¬o c=ndva.
28 Isus.
29 Femeia
samariteanc[. 30 Ioan
4.2, 23.
31 Templul (acest loca; sf=nt), Legea ;i
obiceiurile l[sate de Moise.
32 v. 2 Avraam, ]n Ur din Caldea.
v. 9 Iosif, ]n Egipt.
v. 29-30. Moise, ]n Madian.
v. 36. Moise, la Marea Ro;ie.
33 Plin de Duhul Sf=nt.
34 Fra'i.
35 Neputin'a trupului, ispit[ ]n trupul meu.
36 Avea o boal[ sau o afec'iune la ochi. Avea
epi- lepsie. Avea malarie. Era doar epuiyat,
]ntr¬o stare fiyic[ precar[.
37 Ca pe un ]nger al lui Dumneyeu, sau ca pe
Cris- tos ‘nsu;i.
38 Le¬a predicat Evanghelia.
39 Ferici'i.
40 Iudaiyatorii.
41 Motivele lor.
42 Nu.
43 Cristos.
44 R[spunsul t[u. Ai putea men'iona+ o
adev[rat[ preocupare pentru bun[starea
spiritual[ a po- porului s[u, dorin'a de a
aborda ]mpreun[ cu oamenii S[i
problemele pe care ace;tia le au, atunci
c=nd este nevoie.
45 Avraam.
46 a) Ismael ;i Isaac.
b) Agar.
c) Sara.
47 Na;terea lui a fost pe cale natural[. Nu a
fost nevoie de o minune a lui Dumneyeu.
(Agar nu era stearp[ sau prea ]n v=rst[
pentru a na;te, a;a cum era Sara.)
48 R[spunsul t[u. Na;terea lui Ismael a fost
na- tural[. Isaac a fost n[scut prin
f[g[duin'[ — adic[ pe cale supranatural[.
Dumneyeu ;i¬a 'inut promisiunea ;i a
f[cut o minune prin na;terea lui Isaac.
49 Nu. El le spune galatenilor c[, dincolo de
]n- 'elesul imediat al cuvintelor, poate fi
g[sit ;i ilustrat un mare adev[r spiritual.
50 Cele dou[ leg[minte.
51 Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam ;i
Leg[m=ntul Legii, dat lui Moise.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 10

52 Leg[m=ntul Legii. mai t=n[r, iudaiyatorii se considerau mai

buni dec=t cre;tinii dintre Neamuri. Pavel a
53 Agar. suferit mult[ persecu'ie. Cre;tinii dintre
Neamuri erau supu;i la mai multe
54 Roab[. presiuni din partea iudaiyatorilor ]n
Galatia.
55 Sclavie ;i robie.
59 R[spunsul t[u.
56 S[ devin[ un bun evreu.
60 Vor fi iygoni'i, nu vor primi mo;tenirea.
57 R[spunsul t[u. Na;terea noastr[ ]n familia
lui Dumneyeu este supranatural[, prin 61 Copii ai femeii libere.
credin'a
]n promisiunea lui Dumneyeu. A;a a fost 62 S[ se pun[ din nou sub Lege.
na;- terea fiyic[ a lui Isaac.
63 Ai roabei.
58 R[spunsul t[u. La fel cum Ismael ;i¬a b[tut
joc de Isaac, consider=ndu¬l inferior pentru
64 O vor pierde.
c[ era
 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Cere¬le studen'ilor s[ se documenteye cu

nare a conduc[torilor c=torva biserici din
pri- vire la obiceiurile din lumea Noului
Gala- tia. Ei au epistola lui Pavel.
Testament la care se refer[ Pavel ]n Galateni
4.1-5. Ar putea s[ dramatiyeye starea pe
5. Un comitet s[ preyinte un referat despre
care Pavel o descrie aici ;i s[ aplice
diferite forme de robie pe care bisericile
ilustra'ia a;a cum o face el.
cre;tine le¬au impus membrilor lor ]n trecut
sau ast[yi, ]n dife- rite p[r'i ale lumii.
2. Discut[ importan'a vie'ii lui Isus sub Lege
Compar[¬le cu formele actu- ale de legalism
]n planul de m=ntuire.
pe care le ]nt=lne;ti ]n diferite biserici. Ce
form[ de legalism ]nt=lne;ti ]n do- meniul
3. Preg[ti'i o mas[ rotund[ pentru a discuta
t[u? C=t[ importan'[ le dai regulilor? Sunt
forme actuale de religii ceremoniale ;i de
ele considerate fundamentale pentru
experien'e spirituale. Ce probleme sunt ]n
m=ntuire, sau doar ni;te recomand[ri
sfera ta? Ce solu'ii pot fi g[site?
practice.
4. Organiyeay[ o deybatere ]ntre iudaiyatori ;i
6. Roag[¬te pentru o re]nnoire a experien'ei
p[stori care sunt de acord cu Pavel ]ntr¬o
spi- rituale ;i pentru o nou[ revela'ie a lui
adu-
Cristos
]n toate bisericile.
 105

Lec'ia 7
EVANGHELIA SUpus“
PLANUL LECæIEI
la testul vieæii
Galateni 5-6
Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei —
Gala- teni 5
T[iere ]mprejur sau credin'[ — Galateni
5.1-6 Progresul este ]mpiedicat de legalism
— Gala- teni 5.7-12
Legea este ]mplinit[ prin dragoste — 5.13-
15 Conflict ]ntre firea p[m=nteasc[ (carne) ;i
duh — 5.16-18
E;ecul eforturilor umane — 5.19-21
Triumful vie'ii ]n duh — 5.22-26
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele — Galateni
6 ‘ndrum[ri pentru rela'iile personale —
6.1-6 Deciyie av=nd ]n vedere reyultatele —
6.7-10 Concluyie+ Via'[ nou[ ]n Cristos —
6.11-18 9. S[ expui `principiul seceri;ului~, a;a cum
se aplic[ acesta preyentului ;i trecutului, ;i
OBIECTIVELE LECæIEI s[¬l aplici vie'ii ;i lucr[rii tale.
10. S[ enun'i regula care reyum[ argumentul
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va prac- tic al lui Pavel ;i s[ o aplici unei
trebui s[ ;tii+ situa'ii date.

1. S[ po'i preyenta principalele argumente ]n 11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile

ap[- rarea Evangheliei, a;a cum ai studiat¬o ] tr[irii unei vie'i de biruin'[ ;i principiile
n Epis- tola c[tre Galateni, ;i s[ aplici aceste rela- 'iilor personale cu al'ii a;a cum sunt
]nv['[turi lucr[rii ;i vie'ii tale. ele date ]n aceste capitole.

2. S[ expui principala obiec'ie a lui Pavel cu
pri- vire la insisten'a iudaiyatorilor pentru
t[ierea
]mprejur.
3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea dintre
rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a lui
Avraam ;i rela'ia t[ierii ]mprejur cu
credin'a galatenilor.
4. S[ descrii pe scurt cele trei partide care
dup[ toate probabilit['ile existau ]n biserica
din Gala- tia.
5. S[ explici rolul dragostei ]n ]nvingerea
faptelor firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici aceast[ ]
nv['[tur[ vie'ii tale.
6. S[ expui rolul pe care Duhul Sf=nt ]l are ]n
lupta credinciosului ]mpotriva firii
p[m=nte;ti.
7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ contrasteyi
lucr[rile firii p[m=nte;ti ;i roada Duhului.
12. S[ ]n'elegi mai profund mo;tenirea ta
cre;tin[, a;a cum este ea revelat[ ]n
Epistola c[tre Gala- teni.
TEME
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te Galateni 5 ;i 6.
3. Cite;te studiul cuvintelor.
4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, citind
textele biblice, r[spunde ]ntreb[rilor de
studiu ;i veri- fic[¬'i r[spunsurile.
5. Recapituleay[ lec'iile 3-6. Acord[ o aten'ie
spe- cial[ obiectivelor lec'iilor.
6. Completeay[ testul al doilea ;i trimite¬i¬l
in- structorului.

8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cuv=ntului `sar-

cin[~, a;a cum este el folosit ]n Galateni 6.
 STUDIUL CUVINTELOR

jugul robiei — jugul este un simbol al sclaviei, moral — referitor la bine ;i la r[u, a fi la nive-
al lul standardului comport[rii corec-
5.1 robiei. te.

a m[rturisi — a face o declara'ie oficial[ ]n preacurvia, — preacurvia ;i curvia se refer[ la

calitate rela- curvia etc. 'ii sexuale ]n afara cadrului
5.3 de martor. familiei.
5.19 `Preacurvia~ este un cuv=nt
a'i c[yut — deoarece nu s¬au ]ncreyut ]n har arhaic pentru adulter, care ]
(da- din har rul nemeritat pe care ni¬l d[ nseamn[ tr[- dare sexual[ din
Dum- partea unei persoa- ne c[s[torite.
5.4 neyeu), ei au ie;it din starea de Curvia se refer[ ]n spe- cial la
har. ‘n loc s[ progreseye, ei au persoane nec[s[torite. Necu- r['ia
regresat, se refer[ la cuvinte murdare,
]ntorc=ndu¬se de la har la Lege. g=nduri ;i ac'iuni murdare,
perver- se, dar ;i la necur['ia
]nduplecarea — modul ]n care au fost ei ] fiyic[. Desfr=- narea — singura
ndep[rta'i preocupare este sa- tisfacerea
5.8 de la credin'a lor la o alta. poftelor. Putem vedea
problema aceasta ]n r[sp=ndirea
aluat — drojdie. Pu'in[ drojdie face s[ f[r[ precedent a literaturii
dos- porno- grafice, ]n filme ;i ]n
5.9 peasc[ tot aluatul. punerea unui accent exagerat de
mare pe sex.
schilo- — ]n alte traduceri (KJV), cuv=ntul este
deasc[¬se `t[iat~, interpretat de unii ]n sensul sarcini — greut['i, probleme care ]l apas[ pe
5.12 ruperii oric[ror rela'ii ]ntre 6.2 cineva.
iudaiya- tori ;i biseric[. Al'ii
traduc prin cu- v=ntul `castrat~. putreyirea — dec[dere fiyic[ ;i suferin'[, at=t ]n
6.8 via'a aceasta, c=t ;i ]n cea viitoare.
pricin[ ca — ocayie de a da fr=u liber
pornirilor s[ tr[i'i p[c[toase ale f[ptur[ — crea'ie nou[, persoan[
naturii umane. pentru firea nou[. nou[
p[m=nteasc[ 5.1 6.15
3
port — pecetea proprietarului, semnul c[
pofta firii — dorin'ele puternice ale naturii ‘i semnele apar'in lui Isus.
tale p[m=nte;ti josnice. Domnului
5.16 Isus
Evanghelia supus[ la testul
vie'ii
DEYVOLTAREA LECæIEI
Reyultatele faptelor ;i reyultatele credin'ei
Galateni 5
Obiectivul 1. S[ po'i preyenta principalele ar-
gumente ]n ap[rarea Evangheliei, a;a cum ai
studiat¬o ]n Epistola c[tre Galateni, ;i s[ aplici
aceste ]nv['[turi lucr[rii ;i vie'ii tale.
‘n epistola sa c[tre galateni, Pavel a folosit
trei tipuri de argumente. Oricare dintre
acestea ar fi trebuit s[ fie suficient pentru a¬i
convinge pe ga- lateni de gre;eala lor.
‘mbinarea celor trei ne pre- yint[ mesajul
Evangheliei cu claritate. Noi putem
]n'elege c[ suntem justifica'i prin credin'a ]n
Dom- nul Isus Cristos ;i nu prin eforturile
noastre de a 'ine Legea lui Dumneyeu, fie ]
nainte, fie dup[ con- vertire.
Mai ]nt=i, argumentul adus de Pavel ]n
primele dou[ capitole este numit argumentul
istoric. El aduce propria lui m[rturie despre
felul cum a primit Evanghelia prin revela'ie
divin[ ;i despre felul cum a fost ]ns[rcinat de
Cristos s[ le predice Neamurilor. El se refer[ ;i la
experien'a prin care au trecut gala- tenii. El le
art[ de asemenea c[ liderii Bisericii din
Ierusalim au recunoscut at=t Evanghelia pe care
o predica el, c=t ;i apostolia sa, calitatea de
apostol al lui Cristos.
‘n al doilea r=nd, ]n capitolele 3 ;i 4 Pavel,
pre- yint[ argumentul teologic. El arat[ c[
Scripturile Vechiului Testament au anun'at
mesajul ]ndrep- t['irii prin credin'[. El
demonstreay[ c[ poyi'ia teo- logic[ a
iudaiyatorilor nu este ]n acord cu Biblia.
‘n al treilea r=nd, ]n capitolele 5 ;i 6, Pavel
pre- yint[ ceea ce dup[ p[rerea unora este cel mai
puter- nic argument, ;i anume, argumentul
moral. El pre- yint[ dovada reyultatelor
Evangheliei ]n compara'ie cu reyultatele
eforturilor omului de a se justifica, sau de a se ]
ndrept['i pe sine ]naintea lui Dumne- yeu prin
'inerea Legii. Pavel arat[ c[ Evanghelia
produce o schimbare moral[ l[untric[ complet[ ]n
aceia care o accept[. Legea Iudaic[ a falimentat
]n producerea unei asemenea schimb[ri ]n vie'ile
oa- menilor. (A;a cum am v[yut, aceia care au
experi- mentat o asemenea schimbare ]n Vechiul
Testament au primit¬o pe baya credin'ei ]n
promisiunea lui Dumneyeu ;i nu pe baya
bun[t['ii lor.) Eliberarea din robia p[catului este
cel mai puternic argument
]n favoarea justific[rii prin credin'[. Noi
credem Evanghelia, deoarece o vedem trec=nd cu
bine testul vie'ii!
1 Enumer[ cele trei tipuri principale de
argumen- te pe care le folose;te Pavel ]n ap[rarea
Evangheliei justific[rii prin credin'[. Noteay[ ;i
capitolele din Galateni ]n care sunt expuse.
10
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
T“IERE ‘MPREJUR SAU CREDINæ“
5.1-6
Obiectivul 2. S[ expui principala obiec'ie a
lui Pavel cu privire la insisten'a
iudaiyatorilor pen- tru t[ierea ]mprejur.
Obiectivul 3. S[ sco'i ]n eviden'[ deosebirea
dintre rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a lui
Avraam ;i rela'ia t[ierii ]mprejur cu credin'a
galatenilor.
Galateni 5.1 este o punte ]ntre capitolele 4
;i 5. El i¬ar putea apar'ine ;i unuia ;i celuilalt.
Observ[ leg[tura lui cu Galateni 4.31. ‘n
capitolele 3 ;i 4, Pa- vel a dovedit pe baya
Scripturilor c[ noi suntem fii liberi, n[scu'i din
Duh, ;i c[ primim mo;tenirea pe aceast[ bay[.
‘n capitolul 5, el aplic[ acest adev[r galatenilor
;i le arat[ care vor fi reyultatele alegerii lor ]n
propria lor via'[.
2 Ce creyi c[ vrea s[ spun[ Pavel prin cuvintele
`v[ pleca'i iar[;i sub jugul robiei~?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
3 Aminte;te¬'i c[ gre;eala iudaiyatorilor a fost
c[ ei au vrut s[ adauge ceva lucr[rii de
r[scump[rare a lui Cristos, ca o cerin'[
suplimentar[ pentru a fi m=ntuit. Ce ritual
spuneau ei c[ mai este necesar?
........................................................................................
‘n versetul 2, Pavel vorbe;te clar ;i solemn. El
];i folose;te propriul s[u nume pentru a sublinia
c[ el ]nsu;i, evreu, educat ]n sistemul iudaic ;i al
tradi- 'iilor, spune c[ t[ierea ]mprejur nu este
de vreun folos. El vrea ca galatenii s[ ;tie c[ ]n
planul de m=n- tuire al lui Dumneyeu, Cristos
trebuie s[ fie totul sau nimic. Pavel ]i pune ]n
fa'a unei alegeri — t[iere
]mprejur sau Cristos. Acestea dou[ nu pot fi
com- binate ca o cale a m=ntuirii.
 4 Am v[yut deja c[ Pavel nu era ]mpotriva mpre- jur dup[ ce au fost socoti'i ]ndrept['i'i prin
t[ierii credin'[, dar pentru un motiv cu totul diferit. Ei
]mprejur ]n sine, ci ]mpotriva consider[rii s¬ar fi t[iat
acesteia ca fiind necesar[ pentru ]mprejur, deoarece credeau c[ moartea lui Cristos
nu este suficient[ pentru a¬i m=ntui. ‘n loc s[ fie o
........................................................................................ pecetluire a credin'ei, t[ierea ]mprejur ar fi ]nlocuit
Pavel considera c[ a fost pus[ sub semnul ]
ntre- b[rii suficien'a lucr[rii lui Cristos. Oare ni se
aplic[
;i nou[ versetul 2? Am putea s[¬l reformul[m
poyi- tiv+ Cristos le este de folos acelora care
se ]ncred numai ]n El pentru a fi m=ntui'i. Dar
dac[ ]ncerc[m s[ mai ad[ug[m orice altceva ca
bay[ a m=ntuirii
— boteyul, 'inerea Sabatului sau orice reguli de
con- duit[ —, Cristos nu ne va fi de nici un
folos. A ad[uga aceste lucruri lucr[rii
r[scump[r[toare a lui Cristos ]nseamn[ a spune
c[ moartea Lui nu este de ajuns ca s[ ne
m=ntuiasc[ ;i c[ mai este nevoie de ceva pe
l=ng[ ea.

5 Conform versetului Galateni 5.3, sub ce obli-

ga'ie s¬ar pune galatenii dac[ ar accepta
t[ierea
]mprejur?
........................................................................................
…i Legea, pentru a fi o cale a justific[rii,
avea caracterul de totul sau nimic. Numai
aceia care respectau toat[ Legea (care nu au
c[lcat niciodat[ vreo porunc[) puteau fi
justifica'i prin Lege.

6 Ce i s¬ar fi ]nt=mplat rela'iei galatenilor cu

Cris- tos dac[ ei ar fi primit t[ierea ]mprejur? v.
4.
........................................................................................
........................................................................................
7 Cum descrie Pavel starea acelora care L¬au
cu- noscut pe Cristos, dar acum se ]ndreapt[
spre un sistem de legi care s[ le fie temeiul ]
ndrept['irii ]na- intea lui Dumneyeu? v. 4.
........................................................................................
Este foarte important s[ ne d[m seama c[
Avra- am a fost justificat (socotit neprih[nit) prin
credin'[ (Genesa 15.6) ]nainte ca t[ierea ]mprejur
s[ devin[ un semn al leg[m=ntului evreu
(Genesa 17.9-14). T[ierea ]mprejur era legat[ de
credin'a lui Avraam
]n dou[ moduri. Ea era sigiliul lui Dumneyeu
pe credin'a lui Avraam. Ea era asigurarea ]
ndrept['irii pe care o primise deja prin credin'[.
‘n'elesul ver- setului din Galateni 5.4 este
foarte clar.
Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia, la fel
ca Avraam, se g=ndeau c[ ar trebui s[ fie t[ia'i ]
credin'a lor ]n Isus Cristos cu credin'a ]n
ceea ce puteau ei ]n;i;i s[ fac[. Ei ar fi p[r[sit
domeniul ]n care opereay[ harul lui
Dumneyeu — domeniul credin'ei. Nimeni
nu poate fi justificat pe dou[ c[i. Harul
trebuie s[ fie ;i el totul sau nimic ]n m=ntui-
rea noastr[. El nu poate fi amenstecat cu
eforturile noastre, ca prin aceast[ combina'ie
s[ primim justi- ficarea.

8 ‘n Galateni 5.5, care sunt cele dou[

mijloace prin care a;tept[m n[dejdea
neprih[nirii (n[dejdea ]n- drept['irii)?
.......................................................................................
.
N[dejdea ]ndrept['irii iudaiyatorilor era
tocmai opusul n[dejdii `prin Duhul ;i prin
credin'[.~ N[- dejdea ]ndrept['irii lor era
prin t[ierea ]mprejur (prin trupul fiyic), ;i
prin Lege (prin faptele lor).

`A;tept[m prin credin'[ n[dejdea

Duh Trup
neprih[nirii~ (v. 5) nu ]nseamn[ c[ nu avem ]
nc[ starea de ]ndrep- t['ire ]naintea lui sau
Dumneyeu. Ea se refer[ la timpul c=nd vom fi
Credin'a Fapte
totalmente ]ndep[rta'i din preyen'a p[-
catului. Noi am fost m=ntui'i de pedeapsa
p[catului, suntem ]n proces de m=ntuire de
puterea p[catului
;i vom fi m=ntui'i de preyen'a p[catului. ‘n ]
ndrep- t['irea noastr[ exist[ aspecte care se
refer[ la trecut, la preyent ;i la viitor. Noi am
fost declara'i ]ndrept[- 'i'i (trecut), ]n preyent
vie'ile noastre oglindesc
]ndrept['irea primit[ prin tr[irea
noastr[ prin credin'[, iar ]n viitor, ]
ndrept['irea noastr[ va fi complet[ ;i perfect[
]n toate privin'ele.
Eliberare de P“CAT

Pedeaps[PuterePreyen'[ (trecut)(preyent)(viitor)

Versetul cheie al acestei sec'iuni este

Galateni
5.6. Pavel anticipeay[ un argument al
iudaiyatori- lor. `Dac[ cineva nu respect[
Legea, comportarea sa va fi imoral[.
Predicarea m=ntuirii numai pe baya credin'ei
]i va face pe oameni s[ neglijeye conduita lor
moral[.~
 Galateni 5.5-6 red[ dou[ aspecte ale ........................................................................................
r[spun- sului lui Pavel adus acestui argument al
legali;tilor. Ele sunt `Duhul~ (v. 5) ;i `dragostea~
(v. 6). Mai ]nt=i, iudaiyatorii nu au luat ]n
considerare faptul c[ cel care este ]ndrept['it prin
credin'[ experimenteay[ o transformare l[untric[.
Aceast[ schimbare a l[un- trului este ]ndeplinit[
prin puterea Duhului Sf=nt. Duhul Sf=nt nu
numai c[ produce transformarea l[untric[, ci El
este ;i sursa de putere care¬l ajut[ pe
credincios s[ tr[iasc[ o via'[ moral[. Acest
avantaj exist[ numai `]n Cristos~ (v. 6). Acesta
este temeiul argumentului moral.

‘n al doilea r=nd, Pavel spune c[ credin'a

ope- reay[ pe principiul dragostei. Omul credin'ei
nu este liber s[ fac[ tot ce¬i place. Dragostea
men'ionat[ aici este dragostea divin[. Este tipul
de dragoste cu care iube;te Dumneyeu. C=nd
Dumneyeu intr[ ]n via'a unui credincios, intr[ ;i
dragostea lui Dumneyeu (Romani 5.5).
Conduita celui care tr[ie;te prin cre- din'[ este
ghidat[ de principiul dragostei. El experi-
menteay[ aceast[ dragoste fa'[ de Dumneyeu ;i
fa'[ de semeni ca o road[ a Duhului care
tr[ie;te prin credin'a ]n Cristos ;i c[l[uyit[ de
principiul dra- gostei divine.

9 Care sunt cele dou[ c[l[uye pe care le are

cre- dinciosul ca s[¬l ghideye ;i s[¬l ajute ]n
conduita lui moral[?

........................................................................................
........................................................................................
10 G=nde;te¬te la ilustra'ia cu limita de vitey[
;i conducerea atent[. Ce este mai eficient ]n
contro- larea conduitei unei persoane+ o list[
complet[ de reguli pentru o via'[ sf=nt[, sau
Duhul Sf=nt care s[ umple persoana respectiv[
cu dragoste divin[?

........................................................................................
........................................................................................
11 Care a fost obiec'ia lui Pavel cu privire la
t[ierea
]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri din
Galatia?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
12 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau
nimic~, atunci c=nd vorbim despre credin'a ]n
Cristos?
........................................................................................
13 Ce ]n'elegi prin cuvintele `totul sau ........................................................................................
nimic~, atunci c=nd vorbim despre Lege?
........................................................................................
.......................................................................................
........................................................................................
.
‘n aceste complimente, vedem o lec'ie
....................................................................................... practic[ pentru liderii cre;tini. ‘i putem ]ncuraja
. pe oameni vorbind despre p[r'ile lor bune ;i
....................................................................................... despre ]ncrederea pe care o avem ]n ei. Dac[
trebuie s[ mustr[m pe cineva, este bine s[
.
g[sim ;i ceva de apreciat ]n el. ‘n Galateni 5.11,
....................................................................................... Pavel se refer[ la persecu'iile
. pe care le¬a suferit el pentru c[ nu a mai
predicat
PROGRESUL ESTE
‘MPIEDICAT DE LEGALISM
5.7-12

Aminte;te¬'i c[ ]n acest capitol

compar[m re- yultatele Evangheliei ;i
reyultatele legalismului iu- daiyatorilor.

14 Ce spune Pavel despre progresul

galatenilor din timpul c=nd urmau Evanghelia
credin'ei ]n Cris- tos? v. 7.
.......................................................................................
.
15 Ce efect a avut mesajul iudaiyatorilor
asupra lor? v. 7.
.......................................................................................
.
16 Cine sau ce este repreyentat prin `aluat~?
v. 9.
.......................................................................................
.
17 Ce lec'ie despre pericolul `aluatului~ putem
]nv['a pentru bisericile noastre din versetul 9?
Ce ar trebui s[ facem? Matei 16.11-12.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
18 Pavel le face complimente galatenilor prin
dou[ afirma'ii. Care sunt acestea? Galateni
5.7, 10.
.......................................................................................
.
t[ierea ]mprejur. Se poate ca iudaiyatorii s[ le fi
spus galatenilor c[ ;i Pavel a predicat ........................................................................................
necesitatea t[ierii
]mprejur. Pavel spune c[ dac[ ar fi fost a;a, el ........................................................................................
n¬ar fi fost persecutat ;i acuyat pretutindeni de ........................................................................................
iudaiya- tori. Dar iudaiyatorii se luptau ;i ]l
23 Prive;te acum la cuvintele aspre ale lui
acuyau f[r[ ]nce- tare. Pavel spune+ `Aceasta este
Pavel pentru iudaiyatori ]n Galateni 5.10, 12 ;i
dovada c[ eu predic aceea;i Evanghelie
1.8-9. Com- par[¬le cu Matei 18.6. De ce creyi
pretudindeni unde merg: privi'i la reac'ia acestor
c[ li s¬a opus Pa- vel iudaiyatorilor cu at=ta
iudaiyatori, care resping crucea lui Cristos!~
t[rie, ]nc=t a cerut chiar judecata lui Dumneyeu
asupra lor?
19 C=nd este cel mai probabil ca Pavel s[ fi
pre- dicat necesitatea t[ierii ]mprejur? ........................................................................................
....a) La ]nceputul propov[duirii Evangheliei.
........................................................................................
....b) Pe vremea c=nd l¬a t[iat ]mprejur pe
Ti- motei. ........................................................................................
....c) ‘nainte de convertirea sa la Cristos.
........................................................................................
....d) C=nd audien'a lui a fost format[ numai
din cre;tini evrei. ‘nc[ o problem[ la care s[ te g=nde;ti ;i
pentru care s[ te rogi. Care este efectul
S[ privim la o expresie important[ din legalismului asupra celor care vor s[¬L urmeye
verse- tul 11+ `pricina de poticnire a crucii~. pe Cristos ]n yilele noas- tre+ ]i ajut[ s[ creasc[
Aceasta re- flect[ atitudinea evreilor fa'[ de spiritual, sau ]i tulbur[?
modul ]n care a murit Isus. Uneori, aceste
cuvinte sunt traduse prin LEGEA ESTE ‘MPLINIT“ PRIN DRAGOSTE
`piatra de poticnire a crucii~. Veyi 1 5.13-15
Corinteni 1.22¬23. Ideea unui Cristos crucificat
le repugna e- vreilor, era o ofens[ pentru ei Obiectivul 4. S[ descrii pe scurt cele trei
deoarece ei a;teptau un Mesia care trebuia s[ partide care, dup[ toate probabilit['ile,
vin[ ca un cuceritor victo- rios. Mesajul crucii — existau ]n bise- rica din Galatia.
r[scump[rare deplin[ prin M=ntuitorul
crucificat — ]i ofensa pe iudaiyatori, deoarece Obiectivul 5. S[ explici rolul dragostei ]n ]
acesta elimina meritele ;i gloria uman[. nvin- gerea faptelor firii p[m=nte;ti ;i s[ aplici
aceas- t[ ]nv['[tur[ vie'ii tale.
20 Cum elimin[ Cristosul r[stignit meritele
uma- ne ca temei al ]ndrept['irii ]naintea lui ‘n aceste versete ;i ]n cele ce urmeay[, Pavel
Dumneyeu? se
........................................................................................ ]ntoarce la cele dou[ for'e care ghideay[ via'a
de libertate a cre;tinului — Duhul Sf=nt ;i
........................................................................................ dragostea divin[. Iudaiyatorii ar fi spus c[
........................................................................................ eliberarea de Lege duce la imoralitate ;i tr[ire
lipsit[ de sfin'enie. Pa- vel arat[ c[ aceast[
Pavel ]ncadreay[ g=ndul acesta al ofensei
afirma'ie nu este adev[rat[. Mai degrab[ este
crucii adev[rat[ afirma'ia opus[+ Credin'a face
]n argumentul moral. Acuya'iile ;i criticile posibil[ via'a sf=nt[. Libertatea noastr[ ]n Cris-
legali;- tilor nu ]nseamn[ c[ cei credincio;i duc tos este libertatea s[ fim sfin'i.
o via'[ imoral[. Persecu'ia ;i opoyi'ia sunt de Este probabil ca ]n bisericile Galatiei s[ fi
a;teptat din partea celor care se ]ncred ]n merite existat trei partide sau grup[ri+
omene;ti pen- tru ]ndrept['ire. Pentru asemenea
oameni, ]ndrep- t['irea credinciosului prin 1. A lui Pavel.
cruce va fi totdeauna o piatr[ de poticnire. 2. A iudaiyatorilor.
........................................................................................ 3. A antinomienilor (anti¬lege).
21 Cum se refer[ Pavel, ]n Galateni 5.12, la
Grupul lui Pavel era format din aceia care
iuda- iyatori?
sus'i- neau ]nv['[tura ]ndrept['irii numai prin
........................................................................................ credin'[. Grupul iudaiyatorilor, desigur, era
format din aceia care voiau s[ adauge Legea
22 Prive;te acum la Galateni 1.7: 3.1: 5.7. Care
ex- presii descriu modul ]n care ace;ti ] credin'ei ]n Cristos, ca temei al m=ntuirii. Grupul
nv['[tori fal;i ]i tulburau pe galateni? antinomian era format din cre;tinii care acceptau
doctrina justific[rii prin
credin'[, dar respingeau orice lege sau control a- tunci c=nd dragostea lui Cristos le controleay[
asu- pra conduitei lor. Ei interpretau ;i foloseau ] vie- 'ile, ei fac ]n mod natural ;i cu bucurie ceea
n mod gre;it libertatea lor. Iudaiyatorii ar[tau ce nu puteau face ]nainte. Ei ]mplinesc ]ntreaga
spre ace;tia Lege! Vedem c[ Evanghelia trece testul vie'ii prin
;i spuneau+ `Vede'i la ce duce ]nv['[tura puterea
voastr[ despre credin'[? La imoralitate!~ Pavel
r[spunde acestei acuya'ii a iudaiyatorilor
ar[t=nd c[ aceast[ grupare antinomic[ este gre;it[.
Aduce'i¬v[ aminte c[ Pavel nu era ]mpotriva
Legii. El i¬a recunoscut valoarea ca revela'ie a
standardelor lui Dumneyeu pentru bine ;i r[u.
Dar el era ]mpotriva ]ncerc[rii de a folosi
aceste standarde ca temei al m=ntuirii. Celor
din gruparea antinomic[ el le spune c[ trebu- ie
s[¬;i foloseasc[ libertatea ]n mod ]n'elept, potri-
vit unui principiu c[l[uyitor.

24 ‘n versetul 13, Pavel d[ dou[ principii

c[l[u- yitoare — unul poyitiv ;i altul negativ
—, ca dou[ linii paralele ]ntre care putem s[
alegem liber cursul ac'iunilor noastre. Care
sunt acestea?

Negativ[ ...............................................................

Poyitiv[ .................................................................

Cuv=ntul `carne~ (]n traducerea rom=neasc[

`firea p[m=nteasc[~) este unul dintre cuvintele cheie
din Galateni 5. Biblia folose;te acest cuv=nt cu
trei sensuri diferite+
1. Substan'a fiyic[ pe care o numim
carne.
2. Trupul omenesc sau omul muritor.
3. Natura uman[ sau ceea ce este natural ]n
om.

‘n versetul 13, `carne~ este folosit ]n cel

de¬al treilea sens. Natura uman[ poate fi ]
n'eleas[ ca eul sau dragostea de sine. `Nu folosi'i
libertatea voastr[
]n mod egoist, ci sluji'i¬v[ unul altuia, prin
dragos- te.~ Aminti'i¬v[ c[ Pavel vorbe;te despre
dragostea divin[ pe care Duhul Sf=nt o pune ]n
inimile noastre. Dumneyeu pune dragostea Sa ]n
inimile noastre ca un control poyitiv asupra
naturii noastre umane, sau a iubirii de sine.
Dragostea divin[ ne face s[¬i iubim pe al'ii ;i s[
facem ceea ce este bine pentru ei (nu doar ceea
ce vrem noi s[ facem).
Isus ne¬a ar[tat ce ]nseamn[ dragoste
divin[ atunci c=nd S¬a jertfit pe Sine pentru
binele altora. Dragostea divin[ este dragostea
care se d[ruie;te pe sine, care sluje;te altora.
‘n versetul 14, Pavel afirm[ c[ aceast[
dragoste divin[ este ]mplinirea ]ntregii Legi.
Ce surpriy[! Aceia care au renun'at s[ mai ]
ncerce s[ 'in[ Legea
;i s¬au ]ntors de la Lege la Cristos descoper[ c[
transformatoare a dragostei divine. conformeye standardelor lor? Ai ]nt=lnit
Reyultatul este o via'[ de sfin'enie, pe care vreodat[ o asemenea problem[ ]n biseric[? Care
Legea nu a putut¬o pro- duce. este reme- diul pentru certurile din biseric[?

25 Nume;te cele trei grup[ri din bisericile ........................................................................................

Galati- ei. ........................................................................................
....................................................................................... ........................................................................................
.
........................................................................................
.......................................................................................
........................................................................................
.
........................................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
26 Care grupare pretindea c[, devreme ce ei
sunt
]ndrept['i'i numai prin credin'[, ei nu mai
trebuie s[ se supun[ vreunui control?
.......................................................................................
.
27 Compar[ Galateni 5.14 cu Matei 22.34-40.
Co- piay[ afirma'ia care arat[ c[ Pavel avea
aceea;i con- cep'ie ca ;i Isus despre ]
mplinirea Legii.

Pavel .............................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

Isus ..................................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
28 Reyum[ ]ntr¬un singur cuv=nt `legea~ care
con- troleay[ ;i c[l[uye;te conduita
cre;tinului.
.......................................................................................
.
29 Compar[ Galateni 5.14 cu versetul 15.
Creyi c[ Pavel se refer[ aici la conduita grup[rii
antinomiene, la `tulburarea~ pe care o
produceau iudaiyatorii, sau la spiritul critic,
diviyator, care apare at=t de adesea c=nd un
grup caut[ s[¬i for'eye pe to'i ceilal'i s[ se
30 Care cuvinte descriu cel mai bine umbl[rii noastre cre;tine este natura noastr[
dragostea divin[? uman[, propriile noas- tre dorin'e. Versetul 17 ne
...a) Dragoste de sine. face cunoscut c[ exist[
...b) Dragoste jertfitoare.
...c) Afec'iune profund[.

CONFLICT ‘NTRE
FIREA P“MÂNTEASC“ …I DUH
5.16-18

Observ[m c[ ]n Galateni 5.16-18, Duhul

este pus ]n opoyi'ie cu carnea (firea
p[m=nteasc[). Pa- vel ne atrage aten'ia asupra
unei alte for'e care tinde s[ controleye via'a
cre;tinului. ‘n Romani, Pavel folose;te expresia
`legea duhului de via'[~, c=nd se refer[ la
controlul Duhului Sf=nt asupra vie'ii cre;ti-
nului. Veyi Romani 8.2-5.

31 Observ[ foarte importantul secret al victoriei

asupra p[catului ]n versetul 16. Ce le spune
Pavel galatenilor s[ fac[?
........................................................................................
32 Ce expresie similar[ g[se;ti ]n versetul 18?
........................................................................................
Ambele expresii descriu controlul
Duhului Sf=nt asupra vie'ii cre;tinului. Ele
descriu lucrarea continu[ a Duhului. Boteyul ]n
Duhul Sf=nt este un pas important c=nd cre;tinul
intr[ sub conducerea Duhului ]ntr¬un mod
deosebit. Dar acesta este doar un pas. ‘n aceste
versete, Pavel vorbe;te despre umblare.
Umblarea este o serie de pa;i. Umplerea cu
Duhul Sf=nt se petrece atunci c=nd cineva se
pred[ pe sine controlului Duhului Sf=nt, dar
acest prim pas trebuie continuat printr¬o
permanent[ l[sare a Duhului Sf=nt s[ decid[ ]n
noi. Aceasta ]n- seamn[ a umbla prin Duhul,
c[l[uyi'i ;i ]nt[ri'i prin puterea Lui ]n noi.
Expresia `c=rmui'i de Duhul~
]nseamn[ c[ noi ar trebui s[ fim sensibili la
ceea ce vrea Duhul Sf=nt ;i s[ urm[m ]
ndrum[rile pe care ni le d[ El.
Galateni 5.17 vorbe;te despre r[yboiul care
are loc ]n via'a fiec[rui cre;tin. Este r[yboiul ]ntre
Duh
;i carne, sau natura noastr[ uman[. Acestea
sunt
]ntr¬un permanent r[yboi, deoarece natura
noastr[ uman[ este o natur[ uman[ c[yut[. Ea ]
nc[ este vulnerabil[ fa'[ de puterea p[catului.
Ce decide cursul b[t[liei? Noi decidem! Noi
decidem cui s[ ne supunem — Duhului sau
c[rnii. Noi to'i suntem sensibili la ceea ce vrea
carnea. Noi trebuie s[
]nv['[m s[ devenim sensibili fa'[ de Duhul.
‘ntr¬un sens, cea mai mare problem[ a
pericolul de a fi birui'i de carne. Dar Dumneyeu Duhul. Trebuie s[ ]n'elegem c[ p[catele
ne¬a dat Duhul S[u Sf=nt s[ ne ajute. Dac[ I enumerate aici ne pot ispiti pe oricare dintre noi.
ne supu- nem, dac[ aducem fiecare situa'ie Nimeni nu este destul de bun, ]nc=t s[ nu fie
sub controlul Lui, nu vom ]mplini dorin'ele ispitit de oricare dintre aces- te p[cate. Acestea
p[c[toase, egoiste, ale na- turii umane c[yute. sunt fapte ale naturii umane c[yu- te, pe care
fiecare dintre noi o posed[.
33 Compar[ ]nc[ odat[ Romani 8.1-5 cu Aminte;te¬'i c[ argumentarea lui Pavel
Galateni 5.16-18. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu din acest capitol are scopul de a ar[ta prin
pentru liber- tatea pe care o descriu aceste reyultate care este calea cea dreapt[ — credin'[
texte. Nume;te dou[ lucruri de care suntem sau fapte, Evan- ghelie sau Lege. El a ar[tat c[
elibera'i dac[ umbl[m ]n Duhul. prin Evanghelia cre-
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
34 Care sunt cele dou[ controale asupra
libert['ii cre;tine?
.......................................................................................
.
35 Care este contrastul pe care Pavel ]l
folose;te
]n descrierea b[t[liei l[untrice care are loc ]n
cre;tin?
....a) Lege ;i har.
....b) Dragoste ;i ur[.
....c) Carne ;i Duh.
....d) Cunoa;tere ;i voin'[.

36 Explic[ ce ]nseamn[ a umbla ]n Duhul.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

E…ECUL EFORTURILOR
UMANE 5.19-21

Pavel explic[ aici ceea ce ]n'elege el prin

`pof- tele firii p[m=nte;ti~ din versetul 16.
Lista nu este complet[, dar Pavel enumer[
c=teva dintre p[catele
]n care galatenii ar fi putut c[dea dac[ s¬ar fi ]
ncreyut
]n eforturile lor ]n loc s[ se lase c[l[uyi'i de
din'ei, noi suntem transforma'i de dragostea lui
tele `faptele~ ;i `roada~. Lista faptelor sau
Dumneyeu ;i c[l[uyi'i de Duhul Sf=nt astfel ]
lucr[rilor c[rnii (firii p[m=nte;ti) din Galateni
nc=t s[ ne ]ncadr[m ]n standardul de sfin'enie pe
5.19-21 este lista reyultatelor voin'ei sau a
care ni l¬a fixat El. Acum vedem, prin contrast,
alegerii. ‘n contrast, roada Duhului nu este
c[ ]ncre- derea ]n eforturile noastre de a fi
produsul voin'ei, a alegerii sau a eforturilor
sfin'i ne duce la
omene;ti. Ea este reyultatul natural al preyen'ei
]nfr=ngere. De ce? Deoarece natura noastr[
Duhului Sf=nt ]n via'a unei persoane care ‘l las[
uman[ este mai puternic[ dec=t dorin'a noastr[
pe El s[ decid[. Cuv=ntul `road[~ sugereay[ c[
de a¬I fi pl[cu'i lui Dumneyeu. Dac[ ne ]
aceste calit['i spirituale enumerate sunt produsul
ncredem ]n noi
spontan al Duhului lui Cristos care tr[ie;te ]n
]n;ine, experiment[m reyultatele normale ale naturii
cre;- tin. Aceast[ road[ nu este ceva ce pot face
umane. Pavel ]i avertiyeay[ pe galateni+
oamenii, ci ea apare ca o r[s[rire sau ca o
`Baya'i¬v[ pe eforturile voastre de a tr[i corect,
exprimare normal[ a vie'ii Duhului — via'a
;i iat[ care vor fi reyultatele!~
abundent[ pe care o d[ Isus.
37 Care dintre `faptele firii p[m=nte;ti~ s¬ar
p[rea c[ erau deja o problem[ ]n bisericile
Galatiei, potri- vit cu ceea ce citim ]n aceast[
epistol[? ‘n lista de mai jos am folosit
terminologia modern[.

....a) imoralitate
sexual[ ....i) omor
....b) obscenitate, ....j) certuri
indecen'[ ....k) frac'iuni,
....c) desfr=u grupuri
....d) idolatrie opuse
....e) vr[jitorie ....l) ]
....f) ur[, m=nie nv['[tur[ fal
....g) lupte s[
....h) geloyie ....m) invidie
....n) be'ie
....o) orgii

S[ privim acum la cuvintele lui Pavel din hului.

ver- setul 21+ `cei ce fac astfel de lucruri nu vor
mo;teni ‘mp[r['ia lui Dumneyeu~. Sensul devine Pavel ne¬a dat o list[ cu faptele c[rnii. Acum ne
;i mai clar dac[ examin[m cuv=ntul `fac~. O d[ o alt[ list[, cu roada Duhului. Observ[ cuvin-
traducere mai bun[ ar fi `practic[~, ;i se
refer[ la a face ]n mod continuu aceste lucruri.
O persoan[ care face aceste lucruri ale c[rnii
(firii p[m=nte;ti) dovede;te o ati- tudine de
lips[ de poc[in'[. F[r[ poc[in'[ nu poate fi
iertare de p[cat ;i nici iyb[vire din p[cat. F[r[
ier- tarea p[catelor, nimeni nu poate intra ]n sau
mo;teni ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. S[¬I mul'umim
lui Dum- neyeu pentru biruin'a pe care Duhul
Sf=nt ne¬o d[ asupra acestor lucruri ale c[rnii
(firii p[m=nte;ti).

TRIUMFUL VIEæII ‘N DUH

5.22-26
Obiectivul 6. S[ expui rolul pe care Duhul
Sf=nt
]l are ]n lupta credinciosului ]mpotriva firii
p[m=nte;ti.

Obiectivul 7. S[ preyin'i ]n paralel ;i s[ con-

trasteyi lucr[rile firii p[m=nte;ti ;i roada Du-
 DUHUL
SFÂNT

Deoarece aceste calit['i spirituale nu

sunt re- yultatul eforturilor proprii, ]
ntoarcerea la sistemul legalist al religiei
ceremoniale i¬ar lipsi pe galateni de via'a
roditoare, biruitoare, ]n Duhul. Dimpotriv[,
calea credin'ei ]n Cristos duce la felul de
via'[ pe care Dumneyeu vrea s[ o tr[im.

‘'i va fi de mare folos, at=t ]n via'[, c=t

;i ]n lu- crarea ta, s[ faci referin'[ la aceste
nou[ calit['i nu- mite `roada Duhului~.
Sugestia mea este s[ memo- reyi aceste
versete acum dac[ ]nc[ nu le¬ai memorat.
 Atitudini mentale+
le¬ai v[yut? Care au fost reyultatele? Ce roade
Dragoste, Bucurie, Pace ale Duhului ai v[yut? Cum au fost dovedite?
Cum s¬au manifestat? Care au fost reyultatele?
Rela'ii cu ceilal'i+ Ce ar fi spus apostolul Pavel dac[ ar fi viyitat
R[bdare, Bun[tate, Facere de bine biserica ta ;i i¬ar cunoa;te bine pe membri? Este
un moment potrivit s[ te rogi pentru tine ]nsu'i
Principii c[l[uyitoare pentru conduit[+ ;i pentru biserica ta ca s[ tr[i'i o via'[ biruitoare
Credin'[, Bl=nde'e, ‘nfr=narea poftelor. prin Duhul.

38 Dac[ vei preda un studiu biblic privitor la 39 Potrivit versetului 5.24, cre;tinul a f[cut o
acest capitol, cred c[ vei g[si foarte interesant ac- 'iune din care reyult[ libertatea lui fa'[ de
s[ scrii pe tabl[ faptele firii p[m=nte;ti. Cere¬i Lege ;i care face posibil ca el s[ produc[ roada
apoi grupului s[ sugereye care road[ a Duhului Duhului. Care este acea ac'iune?
anuleay[ fiecare dintre faptele firii p[m=nte;ti.
Cere¬le s[ scrie aces- te roade ]n dreptul faptelor ........................................................................................
firii, repet=nd ori de c=te ori este necesar. Pentru 40 De ce eveniment istoric este legat[
a te preg[ti pentru o aseme- nea lec'ie, f[ chiar aceast[ ac'iune? Veyi Romani 6.1-13.
acum propria ta list[. æine minte c[ credin'a se
refer[ la credin'[ ]n Dumneyeu ;i ]n Cuv=ntul ........................................................................................
S[u. ‘n versetul 25, Pavel ne spune c[ cel
Aceasta duce la ascultare. credincios a primit via'[ nou[ de la Duhul
Sf=nt. ‘n Cristos exist[ posibilitatea de a tr[i
........................................................................................
sf=nt. Preyen'a Duhu- lui Sf=nt ]n noi face
........................................................................................ posibil lucrul acesta. Pavel spune+ `Deoarece
........................................................................................ ave'i la dispoyi'ie resurse divine, folosi'i¬le!
Baya'i¬v[ pe Duhul Sf=nt pentru puterea de a
........................................................................................ tr[i o via'[ ca a lui Cristos. Prin credin'[, supu-
........................................................................................ ne'i¬v[ Duhului Sf=nt ;i l[sa'i¬L s[ v[
controleye conduita. Umbla'i ]n Duhul!
........................................................................................
........................................................................................ 41 Care este sursa de putere dat[
credincio;ilor pentru a¬i face ]n stare s[ tr[iasc[
........................................................................................ o via'[ sf=nt[?
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................
42 Ce face ca roada Duhului s[ apar[ ]n
........................................................................................
via'a credinciosului.
........................................................................................
....a) Hot[r=rea lui de a o produce.
........................................................................................
....b) Eforturile lui de a 'ine legile lui
........................................................................................ Dumne- yeu.
........................................................................................ ....c) Preyen'a Duhului Sf=nt.
....d) Boteyul ;i apartenen'a la biseric[.
........................................................................................
........................................................................................ Poate c[ ai observat deja ]n timp ce c[utai
re- mediul pentru fiecare fapt[ a firii
........................................................................................ p[m=nte;ti c[ dragostea pentru Dumneyeu ;i
........................................................................................ pentru semenii no;- tri reyolv[ problema. Toate
celelalte opt calit['i sunt de fapt reyultatul
........................................................................................ dragostei sau exprimarea ei. Deci dragostea —
........................................................................................ care este ]ns[;i natura Duhului lui Dumneyeu
care tr[ie;te ]n noi — ne face s[ biruim asupra
S[ ne g=ndim acum c=teva minute la ocayii ] lucr[rilor c[rnii ;i s[ demonstr[m c[ dragos- tea
n care am v[yut faptele firii p[m=nte;ti ;i roada este ]mplinirea Legii.
Du- hului ]n vie'ile noastre ;i ]n vie'ile
membrilor bise- ricilor noastre. Care dintre
43 Cum poate folosi cre;tinul aceast[ putere
faptele firii p[m=nte;ti pen- tru a se ajuta pe sine?
........................................................................................
44 Pentru care dintre cele trei grup[ri din
se cred corec'i din punct de vedere doctrinar
biserici- le Galatiei au versetele 24 ;i 25 o
sunt tenta'i adesea s[ aib[ o atitudine critic[ ;i
importan'[ aparte?
l[ud[- roas[. ‘ndemnul lui Pavel li se adreseay[
........................................................................................ ]n egal[ m[sur[ tuturor celor trei grup[ri, dar ;i
cre;tinilor de ayi.
Probabil c[ Pavel s¬a g=ndit la gruparea
antino- mian[. El vrea ca ]ntreaga biseric[ s[ Pavel ne spune c[, ]n loc s[ provoc[m ;i s[
;tie c[ purta- rea lor este important[ chiar dac[ critic[m comportarea altora, s[ l[s[m ca
ei nu sunt sub Lege. ‘n versetul 26, el ]i principiul dragostei divine ;i preyen'a Duhului
avertiyeay[ s[ nu se consi- dere superiori prin Sf=nt s[ ]n- drume comportarea noastr[.
faptul c[ sunt liberi. Aceia care
Evanghelia aplicat[ vie'ii de toate yilele
Galateni 6
‘NDRUM“RI PENTRU RELAæIILE PERSONALE ........................................................................................
6.1¬6
........................................................................................
Obiectivul 8. S[ po'i da dou[ sensuri ale cu-
v=ntului `sarcin[~, a;a cum este el folosit ]n
Ga- lateni 6.

‘n prima sec'iune a capitolului 6, Pavel li se

adre- seay[ cre;tinilor galateni care sunt
`spirituali~. El tocmai le¬a spus tuturor c[ trebuie
s[ umble ]n Du- hul. Acum el aplic[ faptul acesta
problemei specifice din bisericile lor. Iat[ o ocayie
de a face primul pas ;i de a ar[ta roada Duhului ]
n vie'ile lor. Cei care sunt spirituali trebuie s[¬i
reprimeasc[ pe aceia care au gre;it. Creyi c[ el se
refer[ la cei care au fost du;i ]n eroare de
iudaiyatori ;i care erau gre;i'i din punct de
vedere doctrinar? Sau se refer[ la antinomienii
care respingeau orice standarde de conduit[
cre;tin[? Probabil c[ la ambele grupuri. Am
v[yut c[ lega- lismul iudaiyatorilor i¬a ]
ndep[rtat pe cre;tini de via'a ]n Duhul ;i i¬a dus
la faptele firii p[m=nte;ti. ‘n aceste versete, avem
c=teva principii importante care ne vor ajuta s[
;tim cum s[¬i trat[m pe membrii bisericii
noastre care au f[cut ceva r[u. ‘n timp ce
parcurgi aceast[ sec'iune, ]ntreab[¬te dac[ tu ;i
bise- rica ta urma'i aceste principii nou-
testamentare.
‘n versetul 1, `un om c[yut ]n gre;eal[~ ar
putea s[ ]nsemne fie cineva care a fost surprins
f[c=nd ceva r[u, fie cineva care face ceva r[u sub
un impuls de moment. Pavel ]i descrie aici pe
galatenii care au fost birui'i de p[cat ]nainte ca
s[¬;i dea seama c[ fac ceva r[u. Ei voiau s[ fac[
bine dar au f[cut ce este r[u.
Ei erau gre;i'i pentru c[ nu foloseau
resursele lui Dumneyeu pe care El le¬a pus la
dispoyi'ie pen- tru via'a cre;tin[. Nu era un p[cat
deliberat, ci reyul- tatul neglijen'ei lor de a
umbla ]n Duhul.

45 Care trebuie s[ fie atitudinea unui cre;tin

atunci c=nd are de¬a face cu fratele s[u care a
p[c[tuit? v. 1.
 46 De ce trebuie s[ aib[ aceast[ atitudine?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
‘n versetul 1, Pavel d[ un ]ndemn realist.
Faptul c[ e;ti spiritual nu te protejeay[ ]n mod
automat de ispite. M=ndria pentru bun[tatea
noastr[ (care ne face critici aspri ai celorlal'i)
ne duce sigur la c[dere.
`Purta'i¬v[ sarcinile unii altora~, ]
ndemnul versetului 2, se refer[ la
responsabilitatea fiec[rui cre;tin de a fi
preocupat de bun[starea spiritual[ a fratelui
s[u ;i de a¬l ajuta. Pavel vorbe;te despre
fra'ii care au p[c[tuit. Cuv=ntul tradus
`sarcini~ se refer[ la tot ceea ce¬l poate ap[sa
spiritual pe un om ;i amenin'[ s[¬l
cople;easc[. Este o povar[ prea grea pentru
ca o persoan[ s[ o poarte singur[.

47 Explic[ ]n ce mod este purtarea sarcinilor

unii altora un fel de via'[ ca a lui Cristos.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
48 Care este legea lui Cristos pe care o ]
mplinim atunci c=nd ne purt[m sarcinile
unii altora? Ioan 13.34-35. Galateni 5.6, 14.
........................................................................................
Aici este aplicarea practic[ a legii
dragostei a lui Cristos — trebuie s[¬i ajut[m
pe al'ii ]n poverile lor spirituale, ]n
problemele lor. `Credin'a care lu- creay[ prin
dragoste~ (Galateni 5.6) nu afecteay[ doar
comportarea noastr[, ci ne face o surs[ de aju-
tor ;i binecuv=ntare pentru al'ii. Noi ne ajut[m
unii pe al'ii s[ tr[im o via'[ de victorie
asupra p[catului. Prin ce difer[ `sarcina~
din versetul 2 de `sar- cina~ din versetul 5?
S¬ar p[rea c[ cele dou[ versete se contrayic.
Problema este c[ dou[ cuvinte grece;ti diferite
au fost traduse prin acela;i cuv=nt `sarcin[~.
Cuv=ntul din versetul 2, dup[ cum ai v[yut,
se re- fer[ la o povar[ grea, una care
necesit[ ajutor. Cuv=ntul din versetul 5 se
refer[ la o povar[ mai mic[, mai u;oar[ pe
care cineva ar fi de a;teptat s[
o poat[ duce singur, f[r[ ajutorul altora. Fiecare ]l va avea ]n via'a lor. Pavel a pus ]naintea
tre- buie s[¬;i poarte propriile responsabilit['i. galatenilor alegerea ]ntre cele
Sarcina responsabilit['ii personale despre
care vorbe;te Pavel ]n versetul 5 este legat[ cu
versetele 3 ;i 4. Pavel vorbe;te despre
atitudinea cre;tinului care vrea s[¬l ajute pe
fratele s[u care a f[cut ce este r[u. Dac[ suntem
m=ndri de puterea noastr[ spiri- tual[ ;i nu ne
d[m seama c[ suntem la fel de slabi ca cel care
a p[c[tuit, ne ]n;el[m singuri. Numai Du- hul lui
Dumneyeu din noi ne d[ putere ca s[ reyis-
t[m ispitelor ;i s[ ]nvingem atacurile
Diavolului.
‘n versetul 4, Pavel spune+ `Nu te m[sura
cu cel care a p[c[tuit. M[soar[¬'i comportarea
cu eta- lonul divin, cu Legea lui Cristos.
Atunci te vei ve- dea ]n lumina adecvat[. Atunci
nu vei mai avea pri- cin[ de laud[.~ Acum, ]n
versetul 5, po'i ]n'elege sensul expresiei
`Fiecare ];i va purta sarcina lui
]nsu;i~. ‘nseamn[ c[ fiecare este responsabil fa'[
de Dumneyeu pentru conduita sa. Conduita sa
este propria responsabilitate. Versetul 5 spune c[
vino- v['ia altei persoane nu este o scuy[
pentru mine. Eu sunt r[spuny[tor s[ ]nfrunt
propriile mele ispite, sl[biciuni ;i probleme.
Aceasta este sarcina pe care trebuie s[ ;i¬o poarte
fiecare. Ea este aceea;i sarcin[ ca ;i versetul 2.

49 Dac[ ai o versiune modern[ a Bibliei,

cite;te Galateni 6.6. Explic[ ]n cuvintele tale care
este da- toria celui care a primit Cuv=ntul fa'[ de
cel care l¬a
]nv['at.
........................................................................................
........................................................................................
50 Compar[ Galateni 6.6 cu Romani 15.26-27 ;i 1
Co- rinteni 9.4-14. Creyi c[ acest principiu al
sprijinirii lucr[torilor cre;tini se aplic[ ;i ayi?
........................................................................................

DECIYIE AVÂND ‘N VEDERE REYULTATELE

6.7-10

Obiectivul 9. S[ expui principiul

`seceri;ului~ a;a cum se aplic[ acesta
preyentului ;i trecu- tului ;i s[¬l aplici vie'ii ;i
lucr[rii tale.

Prin cuvintele cu care ]ncepe versetul 7,

`Nu v[ ]n;ela'i~, Pavel atrage aten'ia galatenilor
asupra importan'ei deciyiei pe care trebuia s[ o
ia ei. Acesta este momentul apelului la sf=r;itul
predicii argu- mentului moral. Adic[, Pavel ]i
cheam[ pe galateni s[ ia deciyia corect[, av=nd ]n
vedere reyultatul pe care luarea aceastei deciyii
dou[ moduri de via'[ — credin'[ sau fapte, ] ajutorul lui Dumneyeu, reyultatul este corup'ia.
ncre- dere ]n Cristos sau eforturi de a 'ine Dac[ tr[im ]n domeniul Duhului, vom recolta
Legea. ‘n a- ceast[ lec'ie, l¬am v[yut pe Pavel bucuriile vie'ii ve;nice.
explic=nd reyul- tatele pe care aceast[ alegere
le va produce ]n via'[. Reyultatul unuia este ]
ndrept['ire prin puterea Du- hului Sf=nt.
Cel[lalt duce la condamnare, deoarece
eforturile proprii nu pot produce dec=t
faptele firii p[m=nte;ti.

`Dumneyeu nu Se las[ s[ fie batjocorit~ ar

putea fi tradus ;i `Nimeni nu¬;i poate bate joc
de Dumne- yeu~. Este un mod de a spune c[
Dumneyeu va res- pecta legile pe care El le¬a
stabilit. Nimeni nu poate schimba ceea ce El
a r=nduit. Reyultatele vie'ii pe care o
alegem vor fi exact acelea pe care le spune
Dumneyeu. Cine se ]ncrede ]n Cristos va fi ]
ndrep- t['it. Cine se ]ncrede ]n 'inerea Legii
pentru a fi m=ntuit va fi condamnat.

Sem[narea despre care vorbe;te aici este

un simbol pentru felul ]n care ne tr[im via'a.
‘ntreaga noastr[ via'[ pe p[m=nt este timpul
sem[natului. Recoltarea, seceri;ul, se refer[
la reyultate, la r[s- plata pe care o vom
primi pentru ceea ce am f[cut. Seceri;ul
judec['ii lui Dumneyeu corespunde se-
min'elor pe care omul le¬a sem[nat. N¬ar
trebui s[ ne g=ndim la acest principiu al
recolt[rii doar ]n termenii viitorului. El are ;i
o aplica'ie preyent[. O parte din recoltare o
facem ]n cursul acestei vie'i. Pavel scoate ]n
eviden'[ rela'ia dintre ceea ce plan- t[m ;i ceea
ce recolt[m. Dac[ semeni porumb, la vremea
recoltei vei str=nge porumb. Niciodat[ nu vei
recolta orey dac[ ai sem[nat porumb!

51 Cite;te versetul 8. ‘n purtarea de toate

yilele, iudaiyatorii ;i cei ce¬i urmau se
bayau pe natura uman[ sau pe Duhul
Sf=nt?
.......................................................................................
.
52 Ce vor recolta aceia care se bayeay[ pe
eforturile lor de a face bine sau care se las[
condu;i de dorin- 'ele lor? v. 8.
.......................................................................................
.
53 Ce va recolta acela care tr[ie;te prin
Duhul Sf=nt, ca surs[ a ]ndrept['irii sale?
.......................................................................................
.

‘n versetul 8, ne putem g=ndi nu numai la

felul de s[m=n'[ pe care ]l sem[n[m
(ac'iunile noastre), ci ;i la c=mpul ]n care
sem[n[m, ]ntregul teren al vie'ii. Dac[ tr[im
]n domeniul c[rnii, sau al eului, separat de
 Galateni 6.7-9

Versetul 9 ne face cunoscut[ certitudinea Dumneyeu ]n aceast[ privin'[, pentru tine ;i

jude- c['ii lui Dumneyeu — fie pentru r[spl[tire, pentru biserica ta.
fie pen- tru pedeaps[. Este o certitudine care nu
trebuie pus[ la ]ndoial[ pentru faptul c[ judecata
]nt=ryie. Dup[ cum semin'ei care este plantat[ ]i
trebuie timp ca s[ creasc[, dar la timpul potrivit
produce road[, tot a;a, ne vom primi r[splata
etern[, la timpul pe care Dumneyeu l¬a
stabilit.

Aduce'i¬v[ aminte c[ galatenii ]ncepuser[

via'a cre;tin[ `]n Duhul~. ‘n versetul 9, Pavel ]i
]ncura- jeay[ s[ nu se lase obosi'i de o
asemenea via'[, cu toate resposabilit['ile pe care
ea le aduce. A;teptarea r[spl[tirii ne ajut[ ;i ne
d[ putere s[ plant[m ;i s[ cultiv[m ceea ce
trebuie.
‘n versetul 10, Pavel ne spune c[ p=n[ la
vremea recolt[rii ar trebui s[ folosim orice ocayie
pentru a¬i permite legii lui Cristos — legea
dragostei — s[ lucreye ]n vie'ile noastre.
Cre;tinii au responsabi- litatea de a ajuta la
satisfacerea nevoilor materiale
;i sociale ale oamenilor din jurul nostru, chiar
dac[ aceasta nu este func'ia primordial[ a
bisericii.

54 Care sunt grup[rile fa'[ de care avem

datoria s[ facem bine atunci c=nd avem
ocayia? v. 10.
........................................................................................
Mediteay[ c=teva minute asupra situa'iei
tale. Ce faci tu pentru a¬'i ]mplini aceast[
datorie? Ce ai putea face? Biserica ta ia ]n serios
datoria aceasta? Cred c[ este un moment
potrivit ca s[ te rogi ;i s[ ceri c[l[uyirea lui
 55 Care sunt cele dou[ c=mpuri sau domenii
]ntre care trebuie s[ alegi pentru a determina
modul t[u de via'[? v. 8.
........................................................................................
........................................................................................
CONCLUYIE+ VIAæA NOU“ ‘N
CRISTOS 6.11-18

Obiectivul 10. S[ enun'i regula care

reyum[ argumentul practic al lui Pavel ;i
s[ o aplici unei situa'ii date.
Obiectivul 11. S[ aplici ]n via'a ;i ]n
lucrarea ta principiile tr[irii unei vie'i de
biruin'[ ;i prin- cipiile rela'iilor personale
cu al'ii a;a cum sunt ele date ]n aceste
capitole.
Obiectivul 12. S[ ]n'elegi mai profund
mo;- tenirea ta cre;tin[ a;a cum este ea
revelat[ ]n Epistola c[tre Galateni.

Ultimele versete au fost scrise de Pavel ]

nsu;i. Obiceiul s[u era s[ foloseasc[ un
secretar. De obicei, el semna sau ]ncheia
scrisorile cu propria sa m=n[. Veyi 1 Corinteni
16.21 ;i versetele urm[toare. Colo- seni 4.18 ;i
2 Tesaloniceni 3.17.
 Comentatorii au p[reri diferite cu privire la altor ritualuri religioase, de a ]ndrept['i pe cineva
sen- sul cuvintelor lui Pavel+ `Uita'i¬v[ cu ce slove ]naintea lui Dumneyeu.
(litere) mari v¬am scris, cu ]ns[;i m=na mea.~
Unii spun c[ Pavel a scris cu litere mari, pentru
c[ el nu era obi;- nuit s[ scrie. Aceasta este
foarte pu'in probabil: Pavel era un savant. Al'i
comentatori spun c[ aceas- t[ afirma'ie este o
dovad[ c[ Pavel avea probleme cu vederea.
Al'ii cred c[ problema din Galatia era at=t de
urgent[, ]nc=t Pavel n¬a mai a;teptat p=n[ s[
aib[ un secretar c[ruia s[¬i dicteye, a;a cum
f[cea de obicei, ci a scris el ]nsu;i ]ntreaga
scrisoare, nu numai semn[tura de ]ncheiere.
Al'ii spun c[ el a folosit litere mari, pentru a
distinge scrisul lui de cel al secretarului care a
scris partea cea mai mare a scrisorii, dup[
dictarea lui. Al'ii cred c[ Pavel a scris concluyia
acestei epistole cu litere mari, pentru a sublinia
importan'a celor spuse.
‘n concluyia scrisorii, Pavel face un apel
perso- nal puternic c[tre galateni. El compar[
motiva'ia sa cu cea a iudaiyatorilor.

56 ‘n versetul 12, Pavel scoate ]n eviden'[

dou[ motive pentru care iudaiyatorii ]ncercau
s[¬i fac[ pe galateni s[ se taie ]mprejur ;i
s[ devin[ evrei. Explic[¬le.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Dac[ un evreu reu;ea s[¬l conving[ pe un
p[g=n (neevreu) s[ se taie ]mprejur ;i s[ accepte
legile ;i tradi'iile religiei iudaice, aceasta era cea
mai mare cucerire pe care o putea face. Ea ]i
aducea laud[ din partea celorlal'i evrei. La
aceasta se refer[ Pavel ]n versetele 12 ;i 13.
Iudaiyatorii ];i f[ceau un titlu de glorie din
num[rul converti'ilor pe care i¬au convins s[
accepte t[ierea ]mprejur. Orice evreu care sus-
'inea c[ t[ierea ]mprejur nu poate m=ntui pe
cineva era normal s[ fie persecutat de
iudaiyatori. Pavel spune c[ teama de
asemenea persecu'ie era unul dintre
principalele motive pentru care iudaiyatorii
]ncercau s[¬i fac[ pe galateni s[ primeasc[
t[ierea
]mprejur. Ei ]n;i;i nu 'ineau Legea pe care ]
ncercau s[ le¬o impun[ cre;tinilor dintre
Neamuri, dar le era team[ s[ predice c[
m=ntuirea se g[se;te numai ]n Cristos. Mesajul
crucii le¬ar fi adus persecu'ie de- oarece el
vorbe;te despre suficien'a jertfei lui Cris- tos ;i
despre incapacitatea t[ierii ]mprejur, sau a
57 Conform versetului 14, care este motivul de versetul 16? El se refer[ la afirma'ia sa din
laud[ al lui Pavel? versetul 15, c[ o nou[ crea'ie ]n Cristos — cineva
....a) Num[rul celor pe care i¬a convertit. ref[cut, n[scut din nou, regenerat prin puterea
....b) Poyi'ia pe care o de'ine ca apostol al Duhului Sf=nt — este
Nea- murilor.
....c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos de pe
cruce.
....d) Suferin'ele sale din pricina predic[rii me-
sajului crucii.

Pavel spune c[ el ];i g[se;te gloria

tocmai ]n ceea ce iudaiyatorii evitau cel mai
mult. Prin crucea lui Cristos, Pavel a murit
fa'[ de gloria lumii — glo- rie pentru care se
yb[teau iudaiyatorii. Gloria lui Pavel este ]n
cruce, ;i lumea este r[stignit[ fa'[ de el —
lumea nu mai este un centru de atrac'ie
pen- tru el, nu mai este casa lui. El este
cet['ean al Ceru- lui. Ca dovad[ c[ nu mai
apar'ine acestei lumi, Pa- vel men'ioneay[ ]n
versetul 17 semnele suferin'elor pentru
Cristos, semne pe care le poart[ pe trupul
s[u.

58 Cum nume;te Pavel cicatricile de pe urma

per- secu'iilor pentru Cristos? v. 17.
.......................................................................................
.
Termenul folosit se refer[ la practica ]
nsemn[rii sclavilor cu sigiliul proprietarului lor.
Cicatricile lui Pavel erau sigiliul propriet['ii
Celui care fusese r[s- tignit pe cruce pentru
el.

Galateni 6.15 este adev[rul central ;i

reyumatul
]ntregului argument moral. Cum poate s[ fie
pl[cut[ lui Dumneyeu via'a cuiva? Poate
t[ierea ]mprejur s[ produc[ o asemenea via'[?
Nu! Dar net[ierea
]mprejur? Nu! Atunci ce poate? O nou[
crea'ie! (Crea'ie este o traducere mai adecvat[
a cuv=ntului grecesc: este mai corect[ dec=t
`f[ptur[~ sau `crea- tur[~.) Aceasta este
lucrarea Evangheliei — s[ fac[ o nou[ crea'ie!
Oricine este ]n Cristos este o nou[ crea'ie —
o nou[ persoan[ — ]n care tr[ie;te Duhul
Sf=nt, care ]i d[ puterea s[ tr[iasc[ via'a pe
care o vrea Dumneyeu.

59 ‘n versetul 15, po'i vedea contrastul dintre

me- sajul predicat de Cristos ;i cel al
iudaiyatorilor. Care mesaj produce o crea'ie
nou[?
....a) Mesajul religiei ceremoniale.
....b) Mesajul credin'ei ]n Cristos.
....c) Mesajul 'inerii Legii.
....d) Mesajul imit[rii exemplului lui Cristos.

Despre ce `dreptar~ vorbe;te Pavel ]n

singurul lucru necesar, este singurul lucru care
este alteori formulat[+ `Cre;tinii sunt singurii
ne poate ]ndrept['ii ]naintea lui Dumneyeu ;i
evrei adev[ra'i~?
singura via'[ care ‘i este pl[cut[ Lui. Noi
trebuie s[ umbl[m, s[ tr[im conform cu via'a ........................................................................................
nou[ pe care ne¬a dat¬o Cristos. Acest
........................................................................................
`dreptar~, sau aceast[ regul[, sau a- ceast[ lege
poate fi exprimat[ ]n mai multe moduri, ........................................................................................
deoarece ea se refer[ la ]ntreaga tem[ a
........................................................................................
Epistolei c[tre Galateni. Am putea¬o numi legea
credin'ei, sau legea Duhului, sau legea dragostei
divine. Oricum am formula¬o, legea aceasta are Observ[m acum c[ ]n ultimul verset Pavel
nu evit[ s[¬i numeasc[ pe galateni `fra'i~. El se
de¬a face cu lucra- rea lui Cristos de
roag[ ca harul lui Dumneyeu s[ fie peste ei:
r[scump[rare a omului.
harul — care este adeseori definit, simplu dar
Observ[ binecuv=ntarea pe care Pavel o roste;te
minunat, ca fiind darul nemeritat al lui
]n versetul 16 asupra `Israelului lui Dumneyeu~.
Dumneyeu pentru oameni: harul — primit nu pe
Aceasta ne aminte;te de ]nv['[tura lui asupra
baya faptelor, ci pe baya dra- gostei ;i milei lui
aces- tui subiect ]n Galateni 3.7, 9, 26, 28-29: 4.5-
Dumneyeu: harul — mijlocul prin care suntem
7, 21¬31.
m=ntui'i ;i ]ndrept['i'i prin credin'[! Efeseni
2.8-9.
60 Recite;te textele amintite mai sus. Ce creyi
des- pre afirma'ia+ `Biserica este noul Israel~ sau
a;a cum

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Argumentul istoric — Galateni 1 ;i 14 Voi alerga'i bine.

2
Argumentul teologic — Galateni 3 ;i temeiul
4 Argumentul moral — Galateni 5 ]ndrept['irii noastre ]naintea lui Dumneyeu,
;i 6. trebuie s[ 'inem toat[ Legea, pentru c[ dac[
2 R[spunsul t[u. Legea ar fi o complicare a nu 'inem toat[ Legea, aceasta nu ne este de nici
si- tua'iei ;i o robie. ‘ncerc[rile de a ajunge un folos.
]n cer prin eforturile proprii i¬ar fi l[sat ]
ncurca'i ;i f[r[ speran'[.
3 T[iere ]mprejur.
4 M=ntuire.
5 S[ 'in[ toat[ Legea.
6 S¬ar fi rupt. Cristos nu le¬ar mai fi de nici
un folos.
7 C[yu'i din har.
8 Prin Duh ;i prin credin'[.
9 Duhul Sf=nt ;i dragostea divin[.
10 Duhul Sf=nt, care umple cu dragoste
persoana respectiv[.
11 Deoarece iudaiyatorii ]nv['au c[ este
necesar[ pentru m=ntuire. Aceasta ar fi
ad[ugat ceva lucr[rii de r[scump[rare a
lui Cristos.
12 Credin'a noastr[ trebuie s[ fie numai ]n
Cris- tos, altfel El nu ne este de nici un
folos. Nu putem fi m=ntui'i prin har plus
fapte.
13 Dac[ vrem s[ facem din 'inerea Legii
15 I¬a ]mpiedicat s[ asculte de adev[r.
16 Iudaiyatorii ;i ]nv['[tura lor.
17 R[spunsul t[u. Chiar o ]nv['[tur[ fals[
ne- b[gat[ ]n seam[ sau c='iva ]nv['[tori
fal;i pot influen'a o ]ntreag[ biseric[.
`Aluatul~ trebu- ie ]ndep[rat mai ]
nainte ca toat[ pl[m[deala s[ fie
afectat[.
18 A'i alergat bine. Am ]ncredere ]n voi c[
nu ve'i adopta o alt[ atitudine.
19 c) ‘nainte de convertire
20 R[spunsul t[u. Numai credin'a ]n
moartea lui Cristos este necesar[. Ceea
ce conteay[ este meritul lui Cristos, nu
al nostru.
21 Aceia care v[ tulbur[.
22 Unii care pervertesc (r[stoarn[)
Evanghelia lui Cristos. V¬au fermecat,
astfel ]nc=t s[ nu ascul- ta'i de adev[r. V[
]mpiedic[ s[ asculta'i de adev[r.
23 R[spunsul t[u. Doctrina lor ]mpiedica
pro- gresul spiritual al cre;tinilor,
tulbura biserica, pervertea Evanghelia ;i
chiar ]i ]ntoarcea pe oameni de la
credin'a ]n Cristos.
24 Negativ — Nu face'i o pricin[ ca s[ tr[i'i
pen- tru firea p[m=nteasc[.
Poyitiv — ‘n dragoste, sluji'i¬v[ unii
altora.
25 Grupul lui Pavel, al iudaiyatorilor ;i cel
anti- nomian.
26 Grupul antinomian.
27 Pavel+ Toat[ Legea se cuprinde ]ntr¬o
singur[ porunc[+ S[¬l iube;ti pe aproapele
t[u ca pe tine ]nsu'i.
Isus+ S[¬L iube;ti pe Domnul, Dumneyeul
t[u, cu toat[ inima ta, cu tot sufletul t[u ;i
cu tot cugetul t[u ... S[¬l iube;ti pe
aproapele t[u ca pe tine ]nsu'i. ‘n aceste
dou[ porunci se cuprind toat[ Legea ;i
Prorocii.
28 Dragoste.
29 R[spunsul t[u. Solu'ia este dragostea.
30 Dragostea jertfitoare.
31 Umbla'i ]n Duhul.
32 C=rmui'i de Duhul.
33 Legea p[catului ;i a mor'ii, sau puterea
pofte- lor firii p[m=nte;ti. Legea.
34 Duhul ;i dragostea.
35 Carne ;i Duh. (c)
36 R[spunsul t[u. S[ te supui permanent
Duhu- lui Sf=nt. S[ fii sensibil fa'[ de
Duhul Sf=nt ;i s[ fii condus de El.
37 f) ur[, m=nie
h) geloyie
j) certuri
k) grup[ri opuse
l) ]nv['[tur[ fals[
m) invidie.
38 R[spunsul t[u. Probabil c[ fiecare va
preyenta o list[ prelucrat[ ]ntr¬un mod
diferit. Imorali- tatea sexual[, obscenitatea,
indecen'a, desfr=- ul, be'ia, orgiile sunt ]
nl[turate ]n principal prin ]nfr=narea
poftelor (st[p=nire de sine). Dar
dragostea, bucuria, pacea ;i bun[tatea
sunt calit['ile care anuleay[ ]ndemnurile firii
spre o asemenea via'[ imoral[ ;i fac astfel
po- sibil[ st[p=nirea de sine. Dragostea
pentru Dumneyeu ;i credin'a ]n
Cuv=ntul S[u sunt remediul pentru
vr[jitorie, idolatrie ;i ]nv['[- tur[ fals[. Toate
cele nou[ elemente ale roadei Duhului
lucreay[ ]mpreun[ pentru a ne elibera
de ur[, m=nie, lupte, geloyie, certuri,
omor, lupte de partide ;i invidie.
39 El ;i¬a r[stignit carnea (firea p[m=nteasc[).
40 R[stignirea lui Isus.
41 Duhul Sf=nt.
42 c) Preyen'a Duhului Sf=nt.
43 R[spunsul t[u. S[ te bayeyi pe Duhul
Sf=nt ;i s[¬L ascul'i, s[ I te predai.
44 Probabil gruparea antinomian[.
45 Ar trebui s[¬l ajute cu un duh de bl=nde'e.
46 Deoarece s¬ar putea ca ]ntr¬o yi s[
p[c[tuiasc[
;i el ;i s[ aib[ nevoie s[¬l ajute ;i pe el cineva.
47 R[spunsul t[u. Cristos a luat asupra Lui
sar- cina p[catului ;i a vinov['iei noastre.
48 Legea pe care Cristos a dat¬o, s[ ne iubim
unii pe al'ii.
49 R[spunsul t[u. Ar trebui s[¬l ajute
material ;i financiar.
50 R[spunsul t[u.
51 Se bayau pe natura uman[, pe eforturile
lor de a 'ine Legea.
52 Vor secera putreyirea, vor fi pierdu'i.
53 Via'a ve;nic[.
54 Tuturor oamenilor, ;i ]n special fra'ilor cre;tini.
55 Carnea (firea p[m=nteasc[) ;i Duhul.
56 R[spunsul t[u. Dorin'a de a p[rea bine ]
nain- tea oamenilor este m=ndrie. Ei
voiau s[ fie admira'i pentru num[rul
mare de converti'i pe care i¬au c=;tigat
pentru iudaism. Teama de persecu'ie din
partea iudeilor i¬a f[cut s[ nu recunoasc[
lucrarea lui Cristos ca fiind o
bay[ suficient[ pentru m=ntuire.
57 c) Suficien'a lucr[rii lui Cristos pe cruce.
58 Semnele Domnului Isus.
59 b) Mesajul credin'ei ]n Cristos.
60 R[spunsul t[u.
Evanghelia supus[ la testul 12
vie'ii

RECAPITULARE PENTRU
TESTUL AL DOILEA

Mai ]nt=i, uit[¬te peste planurile lec'iilor 3- Epistola c[tre Galateni la ora ta de studiu biblic
7. ‘ncearc[ s[¬'i aminte;ti c=t mai mult posibil din per- sonal, ]ntr¬o singur[ ;edin'[, av=nd ]n fa'[
cele studiate ]n fiecare sec'iune. planul epistolei.

‘n al doilea r=nd, recapituleay[ obiectivele
fie- c[rei lec'ii ;i evalueay[ modul ]n care le¬ai ]
ndepli- nit. Dac[ nu e;ti sigur de r[spunsurile
pe care le dai, uit[¬te peste sec'iunea
respectiv[ din lec'ie.
Sugestia mea este ca acum, c=t[ vreme
mate- rialul ]'i este proasp[t ]n minte, s[ cite;ti ]n
]ntregime
Dac[ ai urmat to'i ace;ti pa;i, ar trebui s[
treci f[r[ probleme testul al doilea ;i partea din
exame- nul final referitoare la Galateni. Dar
ce este mai important este c[ ]nv['[tura ta va fi
mai temeinic[, tu ]'i vei aminti mai bine ceea
ce ai ]nv['at ;i vei face un progres real ]nspre
atingerea obiectivelor acestui curs.

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Stabile;te teme pentru mai mul'i studen'i.

mediul — a;a cum ar face¬o ]ntr¬un
Fie- care poate preyenta subiectul stabilit
studiu biblic de grup.
dup[ cum crede el c[ este bine.
5. Recapituleay[ ]ntregul argument pe care ]l
2. D[¬le ocayia studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[
dey- volt[ Pavel ]n Epistola c[tre Galateni,
m[r- turii personale ;i fapte de via'[ care le-
pun=nd
ar putea fi de folos pentru predici sau
]n scen[ o ]ntrunire ]ntr¬una dintre bisericile
studii biblice.
Ga- latiei. Oamenii discut[ scrisoarea lui
Pavel ;i ceea ce trebuie f[cut.
3. Preyint[ un film despre puterea
transforma- toare a Evangheliei.
6. Recapituleay[ obiectivele acestei unit['i ;i
cele ale cursului, acord=nd aten'ie progresului
4. Cere¬le studen'ilor s[ scrie ]n dou[
f[cut
coloane faptele c[rnii enumerate de Pavel
;i not=nd punctele mai slabe care necesit[
care ridic[ probleme ]n cercul t[u. Pentru
stu- diu suplimentar, ]nainte de completarea
fiecare lucrare a firii p[m=nte;ti, cere¬le
testu- lui al doilea.
studen'ilor s[ dea re- mediul din lista
roadei Duhului ;i s[ trag[ o linie ]ntre cele
7. Formeay[ din studen'ii clasei dou[ echipe
dou[. S¬ar putea ca acela;i re- mediu s[ fie
care s[ concureye r[spuny=nd la ]ntreb[rile
folosit pentru mai multe proble- me.
recapi- tulative din unit['ile 1 ;i 2. Aceste ]
Cere¬le studen'ilor s[ explice pe scurt re-
ntreb[ri pot fi alese din teste, din exerci'ii
sau din obiective.
122 Galateni ;i

alb
 123

Unitatea a treia
PAVEL EXPLIC“ EVANGHELIA SA
Lec'ia 8
introducere ;i preyentarea
epistolei
romani 1.1-17: 15.14 - 16.27

PLANUL LECæIEI

Epistola c[tre Romani

Importan'a epistolei
Motivele lui Pavel pentru scrierea epistolei
— 15.14¬33
Biserica din Roma — 16.1¬16
Mesajul epistolei
Preyentarea epistolei
Introducerea epistolei — 1.1¬17
Salut[ri — 1.1¬7
Autorul
Subiectul
Destinatarii
Viyita pl[nuit[ de Pavel — 1.8¬15 6. S[ enumeri cel pu'in cinci caracteristici ale
Tema epistolei — 1.16¬17 unui bun propov[duitor al Evangheliei, a;a
cum sunt ele demonstrate de Pavel ]n
OBIECTIVELE LECæIEI Romani 1.1¬17, ;i s[ le aplici ]n via'a ta.

1. S[ po'i expune valoarea epistolei din punct 7. S[ po'i stabili leg[tura dintre tema
de vedere teologic, spiritual ;i practic ;i Epistolei c[tre Romani ;i folosirea
s[¬'i for- muleyi propriile obiective pentru cuv=ntului `credin'[~ pe parcursul ]ntregii
studiul Epis- tolei c[tre Romani. epistole.

2. S[ preyin'i data, locul ;i motivele scrierii TEME

epis- tolei.
3. S[ expui trei p[reri cu privire la modul ]n
care s¬a format biserica din Roma ;i s[
identifici ]n Romani 16 patru observa'ii cu
privire la aceas- t[ biseric[.
4. S[ po'i cita cel pu'in cinci probleme
importan- te pe care Pavel le discut[ ]n
Galateni ;i ]n Ro- mani.
5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din introducerea
e- pistolei, Romani 1.1¬17, informa'ii
importante despre autor, subiectul epistolei
;i persoanele c[rora le este adresat[.
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Epistola c[tre Romani c=nd 'i se indic[.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune
dup[ sec'iune, citind referin'ele din Biblie,
r[spun- y=nd ]ntreb[rilor de studiu ;i
verific=ndu¬'i r[s- punsurile.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi
dac[ le¬ai atins.
 STUDIUL CUVINTELOR

sfin'i — pu;i deoparte pentru Dumneyeu,

barbari — str[ini: termen folosit de greci pen-
1.7 separa'i. Acesta este un termen
1.14 tru to'i aceia care nu vorbeau
folo-
limba lor ;i nu ]mp[rt[;eau
sit frecvent ]n Noul Testament
cultura lor (termenul nu mai este
pen- tru a¬i desemna pe cre;tini.
folosit ]n acest sens.)
ne]ncetat — continuu, ]n mod constant. Pavel ]
sunt — sunt convins, sunt sigur.
i
]ncredin'at
1.9 amintea totdeauna ]n rug[ciunile 15.14
sale.
Neamurile — Pavel se compar[ cu un preot
s[ ne — s[ ne ]nt[rim. Pavel avea ]n
care s[¬i fie I¬ar aduce Neamurile ca o jertf[
vedere vie o jertf[ lui Dumneyeu.
]mb[rb[t[m ]nt[rirea reciproc[ ]n credin'[ 15.16
— laolalt[ Pavel va fi ]nt[rit prin credin'a
lor, polemic[ — discu'ie, argumentare. ‘n Galateni ;i
1.12 iar ei vor fi ]nt[ri'i prin credin'a Romani Pavel preyint[ doctrina ]n-
lui Pavel. drept['irii prin credin'[ ;i o ap[r[
]mpotriva ]nv['[turii iudaiyatorilor.
s[ culeg — oameni converti'i sau ajuta'i
prin rod propov[duirea lui.
1.13
Introducere ;i preyentarea
epistolei
DEYVOLTAREA LECæIEI
IMPORTANæA EPISTOLEI
Obiectivul 1. S[ po'i expune valoarea
epistolei din punct de vedere teologic, spiritual
;i practic
;i s[¬'i formuleyi propriile obiective pentru
stu- diul Epistolei c[tre Romani.
Mai ]nt=i a; vrea s[ te felicit! Ai terminat
stu- diul Epistolei c[tre Galateni ;i ai parcurs
aproape jum[tate din acest curs. Studiul
Epistolei c[tre Ga- lateni 'i¬a ridicat vreo ]
ntrebare sau problem[ doc- trinar[ ;i nu ai
primit r[spuns la ea ]n lec'iile ante- rioare?
Dac[ este a;a, caut[ r[spunsul ]n Romani.
Acum ai o temelie solid[ ca s[ po'i studia
aceast[ epistol[. Similitudinea temei ;i a
subiectelor discu- tate ]n Galateni ;i Romani te
va ajuta s[ g[se;ti r[s- puns la majoritatea ]
ntreb[rilor tale. Cel pu'in spe- r[m s[ fie a;a!
‘n Galateni, Pavel ap[r[ Evanghelia ]
mpotriva legalismului iudaiyatorilor, dar nu ]
ncearc[ s[ fac[ o preyentare complet[ ;i
sistematic[ din punct de vedere teologic.
Epistola c[tre Romani este tocmai o astfel de
preyentare. Martin Luther, marele condu- c[tor al
Reformei, spunea despre Epistola c[tre Ro-
mani+
`Este cartea de c[p[t=i a Noului Testament,
E- vanghelia ]n starea cea mai pur[.
Niciodat[ nu po'i spune c[ ai citit¬o sau ai
studiat¬o prea mult. Cu c=t te ad=nce;ti mai
mult ]n ea, cu at=t o pre'uie;ti mai mult ;i
cu at=t gustul ei este mai bun.~
Importan'a teologic[ a Epistolei c[tre Romani
este mare. Este cartea fundamental[ a ]ntregii
teo- logii ;i ]nv['[turi a apostolului Pavel. C=nd
vei ter- mina acest studiu, vei avea o ]n'elegere
mai pro- fund[ a lucr[rii de r[scump[rare a lui
Cristos. Va- loarea spritual[ a epistolei este la
fel de mare. Lu- mina pe care Epistola c[tre
Romani o revars[ asupra modului de via'[
cre;tin va fi de o deosebit[ im- portan'[ pentru
tine. Sursa puterii ;i secretul tr[irii cre;tine
biruitoare este o tem[ important[ a episto- lei.
Valoarea practic[ a epistolei este
determinat[ de imaginea pe care ne¬o d[ ea
despre ceea ce este cre;tinismul ]n realitate.
Ultima parte a epistolei ne d[ multe principii
importante pentru via'a de yi cu yi a
cre;tinismului.
C=nd studieyi aceste lec'ii, roag[¬te ca
Duhul Sf=nt s[ fac[ Romani o surs[ de ]
mbog['ire spiritu- al[ pentru via'a ta ;i o
unealt[ puternic[ pe care s¬o folose;ti ]n
propov[duirea ta. Noi ne rug[m pentru tine!
12
1 ‘n care carte a Bibliei vei g[si cea mai
sistema- tic[ ;i cea mai complet[ preyentare
teologic[ a E- vangheliei?
........................................................................................
2 Preyint[ pe scurt din ce const[ valoarea
Epis- tolei c[tre Romani din punct de vedere+
Teologic..........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Spiritual .........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Practic ...........................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
3 Prin ce sunt foarte asem[n[toare epistolele
c[tre Galateni ;i Romani?
........................................................................................
4 Care dintre ele este ]n esen'[ o ap[rare a
Evan- gheliei?
........................................................................................
5 Care dintre ele este ]n esen'[ o preyentare
a Evangheliei?
........................................................................................
6 Cite;te din nou `Cuv=ntul ]nainte~, de la
pagina 9, ;i obiectivele cursului, de la pagina 5.
Scrie bene- ficiile pe care a;tep'i s[ le ai ]n urma
studierii Epis- tolei c[tre Romani.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 MOTIVELE LUI PAVEL El dorea s[ aib[ p[r- t[;ie cu fra'ii din Roma —
PENTRU SCRIEREA EPISTOLEI s[¬i ]ncurajeye spiritual
15.14¬33

Obiectivul 2. S[ preyin'i data, locul ;i

motivele scrierii epistolei.

‘'i aduci aminte care sunt cele trei lucruri

pe care trebuie s[ le ;tii pentru a ]n'elege orice
scrisoa- re? Ceva despre autor, ceva despre
persoana c[reia
]i este adresat[ ;i motivul pentru care a fost scris[
scrisoarea. Deja l¬am preyentat pe autor+ Pavel, a-
postolul Neamurilor. Am v[yut cum l¬a preg[tit
Dumneyeu pentru scrierea acestei importante expu-
neri a credin'ei cre;tine. Chiar problema cu iudaiya-
torii ;i scrisoarea c[tre galateni l¬au ajutat s[ dey-
volte preyentarea clar[ pe care o avem ]n Romani.
Pavel a cheltuit yece ani, ]ntre 47 ;i 57 A.D., pen-
tru a evangheliya '[rile ]nvecinate cu Marea
Egee. Pe harta al[turat[ po'i vedea c[ Marea
Egee este situat[ ]ntre Marea Neagr[ ;i Marea
Mediteran[. Ea separ[ Europa de Asia. Pe '[rmul
european (Grecia de ast[yi), Pavel ;i ]nso'itorii
s[i au predicat Evan- ghelia ;i au ]nfiin'at
biserici ]n principalele ora;e ale provinciilor
romane Macedonia ;i Ahaia. Pe '[r- mul asiatic
(Turcia de ast[yi), ei au f[cut aceea;i lu- crare ]n
provinciile Galatia ;i Asia. Pavel a ]nfiin'at
biserici ]n Iconia, Filipi, Tesalonic, Corint ;i
Efes ;i le¬a l[sat ]n grija unor conduc[tori
spirituali.
Iarna anului 56¬57 Pavel a petrecut¬o la Corint,
]n cauya unui prieten convertit, Gaius. Misiunea
sa apostolic[ de a duce Evanghelia '[rilor egeene
era
]mplinit[. Pavel c[uta noi c=mpuri de
evanghe- liyare. El f[cea lucrare de pionierat
(veyi Romani 15.18¬24) ;i voia s[ predice acolo
unde oamenii ]nc[ nu auyiser[ despre Isus
Cristos. El s¬a decis s[ mear- g[ ]n Spania, cea
mai veche colonie roman[ ]n vest, centru de
cultur[ roman ]n acele p[r'i.

C[l[toria spre Spania i¬ar fi dat lui Pavel

ocayia s[ viyiteye ;i Roma. El nu avea de g=nd s[
stea mult[ vreme la Roma sau s[ predice acolo,
pentru c[ exista acolo deja o biseric[ prosper[.
;i s[ fie ]ncurajat de ei — ]nainte de a merge ]n
Spa- nia.
Pavel avea c=teva motive serioase pentru a
scrie Epistola c[tre Romani. Mai ]nt=i,
Dumneyeu l¬a inspirat s[ scrie. Apoi, din
Romani 16 ;tim c[ Pavel avea c='iva prieteni ;i
fo;ti colaboratori care erau acum conduc[torii
bisericii din Roma. Este normal ca el s[ vrea s[¬i
anun'e c[ pl[nuie;te s[¬i viyiteye. Cu siguran'[
ei ar fi apreciat foarte mult o preyen- tare a
Evangheliei care s[¬i ajute ;i pe ei ]n bisericile pe
care le conduceau. Aduce'i¬v[ aminte c[ biseri-
cile pe care Pavel le¬a ]nfiin'at datorau o mare
parte a deyvolt[rii lor spirituale ]nv['[turilor pe
care le trimitea Pavel ]n epistole.
Apoi, exista ve;nica problem[ a
iudaiyatorilor. Ei i se ]mpotriveau lui Pavel
oriunde se ducea. Ei r[sp=ndiser[ informa'ii
false despre ]nv['[tura lui. Poate c[ de aceast[
dat[, Pavel a vrut s[ le¬o ia ]na- inte. Domnul
l¬a ]ndrumat s[ trimit[ cre;tinilor din Roma o
preyentare complet[ a Evangheliei pe care o
predica el. Ei puteau s[ o studieye ]nainte de
sosirea lui. Dac[ ar fi avut problme, puteau
s[¬l
]ntrebe c=nd va fi cu ei. Dac[ iudaiyatorii ar ]
ncerca s[ st=rneasc[ opoyi'ie sau s[¬i ]ntoarc[ pe
Romani de la adev[rata Evanghelie, ace;tia ar fi
deja preg[- ti'i s[ stea ferm pe poyi'ia credin'ei.

Astfel, ]n primele yile ale anului 57 A.D., la

opt ani dup[ scrierea Epistolei c[tre Galateni,
Pavel ]i dicteay[ prietenului s[u Ter'iu o
scrisoare pentru cre;tinii din capitala imperiului
— Roma. ‘n aceas- t[ epistol[, el explic[ motivul
pl[nuitei viyite ;i preyint[ bisericii o expunere
complet[ a Evanghe- liei, a;a cum a ]n'eles¬o ;i
cum a propov[duit¬o el.

7 Nume;te patru provincii romane pe care le¬a

evangheliyat Pavel ]ntre anii 47 ;i 57 A.D.
........................................................................................
........................................................................................
8 Care era noul c=mp misionar ]n care voia
Pavel s[ se angajeye ca pionier al Evangheliei?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ alegere a lui
Pa- vel ;i Epistola c[tre Romani?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
10 ‘n ce an ;i din ce ora; a scris Pavel aceast[
epistol[?
........................................................................................
BISERICA DIN ROMA
16.1¬16
Obiectivul 3. S[ expui trei p[reri cu privire la
modul ]n care s¬a format biserica din Roma ;i
s[ identifici ]n Romani 16 patru observa'ii cu
privire la aceast[ biseric[.
Nu ;tim cu certitudine cum s¬a format
biserica din Roma. …tim c[ unii dintre cre;tinii
care tr[iau acolo ‘l primiser[ pe Cristos ]nainte
de convertirea lui Pavel. Veyi Romani 16.7.
Oriunde se duceau cre;- tinii, ei le spuneau
oamenilor despre Isus. Ei se ]nt=l- neau ]n casele
lor pentru rug[ciune, pentru citirea Scripturii ;i
pentru p[rt[;ie. Pe m[sur[ ce oamenii ‘l
primeau pe Cristos, aceste adun[ri s¬au
r[sp=ndit
]n tot ora;ul.
11 Cite;te Fapte 2.10. Cine creyi c[ au fost cei
dint=i care au dus Evanghelia la Roma?
........................................................................................
........................................................................................
1 2
Converti'ii de la Rusalii
Mul'i cred c[ unii dintre pelerinii care au
fost la Ierusalim la s[rb[toarea Rusaliilor, ]n
anul 30 A.D., ;i care l¬au auyit pe Petru
predic=nd Evan- ghelia, au fost converti'i ;i
umplu'i cu Duhul Sf=nt,
;i apoi au adus cu ei la Roma Vestea Bun[.
Faptul c[ Roma era capitala imperiului a
f[cut ca mesajul Evangheliei s[ fie adus
oamenilor de aco- lo. C[l[toriile ]ntre Roma ;i
provincii erau frecvente. ‘nc[ mai avem ;i ast[yi
expresia+ `Toate drumurile duc la Roma.~ Pe
m[sur[ ce au fost ]nfiin'ate bise- rici cre;tine ]n
centre mari, ca Ierusalimul, Antiohia, Filipi,
Corint, Efes, unii dintre converti'ii acestor bi-
serici trebuie s[ fi viyitat capitala ;i s[ le fi spus
pri- etenilor lor de acolo despre Cristos.
‘n Romani 16.3¬16, po'i vedea c[ Pavel
avea mul'i prieteni la Roma, de;i el nu fusese ]
nc[ nicio- dat[ acolo. El le trimite salut[ri
oamenilor pe care ]i
]nt=lnise ]n diferite locuri. Unii dintre ei au
fost converti'i la propov[duirea lui, ;i acum
tr[iau la Roma.
12 ‘n loc s[ prive;ti la Romani 16.1¬16 ca la o
sim- pl[ list[ de nume, ]ncearc[¬'i puterea de
observa'ie. Nu uita c[ una dintre cerin'ele unei
bune interpre- t[ri a Bibliei este buna observa'ie
a Bibliei! Ce po'i afla despre aceast[ biseric[
din Roma ;i despre bi- sericile primare, ]n
general, din aceste versete? Noteay[¬'i
observa'iile ]n spa'iul reyervat mai jos.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Ai observat c[ biserica se ]ntrunea ]n
casele credincio;ilor? Cercet=nd numele
membrilor, pu- tem vedea c[ ei erau de diferite
na'ionalit['i+ romani, evrei, greci, per;i, asiatici.
Cre;tinii treceau prin persecu'ii. Erau acolo
Converti'i de/ai lui Pavel unele dintre rudele lui Pavel, care
fuseser[ convertite ]naintea lui. Cel dint=i
convertit al Ahaiei era acolo. C=teva femei
sunt men'ionate ca av=nd un rol important ]n
lucrarea lui Dumneyeu. N¬ai fi vrut ca Pavel s[
fi spus mai multe despre sora Fivi, pe care i¬o
3
Petru
recomand[ cu at=ta c[ldur[ bisericii? Unii cred
c[ era o comer- ciant[ cre;tin[ care a dus
scrisoarea lui Pavel la Roma, cu ocayia unei
c[l[torii de afaceri. Unii suge- reay[ c[ ea ar fi
fost un repreyentant legal ca s[¬i apere la
judecat[ pe cre;tinii prigoni'i. Cite;te din nou
versetele 1¬16, ]n lumina acestor observa'ii.
O a treia posibilitate cu privire la
formarea bisericii din Roma au fost evreii
cre;tini. Se ;tie c[ la Roma era o comunitate de
evrei ]nc[ din secolul al doilea ]nainte de
Cristos. Guvernul roman i¬a expulyat cel
pu'in de dou[ ori din ora;, dar apoi le¬a permis
din nou s[ se ]ntoarc[. Acuila ;i Priscila,
colaboratorii lui Pavel la Corint, au fost obliga'i
s[ p[r[seasc[ Roma atunci c=nd ]mp[ratul
Claudiu i¬a expulyat pe evrei din Roma. Veyi
Fapte 18.2. Este posibil ca ei s[ fi fost cre;tini ]
nainte de a se ]nt=lni cu Pavel. Ulterior, ei s¬au
]ntors la Roma ;i erau prin- tre conduc[torii
bisericii c[rora Pavel le trimite sa- lut[ri. Veyi
Romani 16.3¬5. Pavel men'ioneay[ de
asemenea ni;te rudenii de¬ale sale, ]n Romani
16.7,
11. Discu'ia despre Israel, din capitolele 9 ;i 11,
ne face s[ credem c[ erau mai mul'i evrei ]n Romani este ultima epistol[ pe care o scrie Pa-
biserica din Roma. Pe vremea c=nd Pavel scria vel ]nainte de ]ntemni'are. Prin tem[ ;i con'inut, ea
epistola, pe la anul 57 A.D., se pare c[ num[rul
Neamurilor era mai mare dec=t al evreilor ]n
biserica din Roma. Creyi c[ acesta a fost un
motiv pentru Pavel, apos- tolul Neamurilor, ca
s[ le trimit[ aceast[ expunere complet[ a
Evangheliei?

13 Cui s¬ar p[rea c[ se adreseay[ ]n principal

e- pistola+ evreilor sau Neamurilor? Romani 1.5¬6,
13: 11.13, 25¬30.
........................................................................................
14 Preyint[ cele trei p[reri cu privire la
formarea bisericii din Roma.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n cele din urm[, Pavel a ajuns la Roma, la
trei ani dup[ ce a scris epistola. ‘mprejur[rile
au fost
]ns[ totalmente diferite de cele pe care le
pl[nuise. ‘n timp ce se afla la Ierusalim, a fost
acuyat de hul[ la adresa Templului ;i a fost ]
nchis. Dup[ un proces lung, ]n cele din urm[
Pavel se vede nevoit s[ ape- leye ca judecarea
cayului s[ fie trecut[ sub jurisdic'ia
]mp[ratului, la Roma. ‘n drum spre Roma, ca
de'i- nut, trece printr¬un naufragiu ;i petrece o
iarn[ pe insula Malta. Ajunge la Roma, ]n anul
60 A.D.
Istoria prov[duirii lui Pavel se termin[ brusc,
dup[ ce ni se spune c[ a petrecut doi ani ]n
Roma, sub arest la domiciliu. ‘n Fapte 28.30¬31,
vedem c[
]n timpul acestor doi ani, Pavel predica ;i ]
nv['a despre Isus Cristos cu toat[ ]ndr[yneala.
Nu ;tim ce s¬a ]nt=mplat la sf=r;itul acestor
doi ani. Din scrisorile sale s¬ar p[rea c[ a fost
eliberat dup[ proces ;i a putut din nou s[
c[l[toareasc[, dar pentru o scurt[ perioad[ de
timp. Cur=nd dup[ a- ceea, s¬a pornit un val
de prigoan[ ;i pare cert c[ el a fost din nou
arestat ;i condamnat la moarte, ca fiind
conduc[tor al cre;tinilor. Pavel a fost scos afar[
din ora; ;i decapitat, dar persecu'ia nu a
distrus cre;tinismul ]n Roma. Biserica a
continuat s[ creasc[
;i s[ prospere ]n marele ora;.

MESAJUL EPISTOLEI

Obiectivul 4. S[ po'i cita cel pu'in cinci

proble- me importante pe care Pavel le discut[
]n Gala- teni ;i ]n Romani.
se deosebe;te de celelalte epistole. Galateni
a fost scris[ dup[ prima c[l[torie misionar[ a
lui Pavel, iar Romani dup[ a treia. ‘n timpul
celor opt ani de propov[duire scur;i ]ntre
scrierea celor dou[ epis- tole, Pavel a
deyvoltat mai complet adev[rurile pe care
le¬a scris ]n grab[ galatenilor. Acum, la aproa-
pe ;aiyeci de ani, Pavel face o preyentare
teologic[ sistematic[ a ]nv['[turii pe care le¬a
dat¬o galatenilor.

15 Care este tema principal[ at=t a Epistolei

c[tre Galateni, c=t ;i a celei c[tre Romani?
.......................................................................................
.
Esen'a Evangheliei lui Pavel este
justificarea prin credin'[. ‘n Romani g[sim o
expunere extins[ a acestei mari doctrine a
Scripturilor. ‘n Galateni accentul a fost pus
asupra faptului c[ noi suntem m=ntui'i nu
prin faptele Legii, ci prin credin'a ]n Cristos.
‘n Romani, doctrina justific[rii prin credin'[ o
vedem dintr¬un alt unghi ;i cu un alt
accent+ dreptatea (neprih[nirea) lui
Dumneyeu. Aceea;i tem[ este discutat[, dar
accentul este pus pe credin'[ ca mod ]n care se
reveleay[ dreptatea lui Dumne- yeu.

DOU“ ACCENTE

Pe l=ng[ tema major[, vei ]nt=lni mai

multe su- biecte ;i probleme doctrinare pe care GALATENI ROMANI
le¬ai v[yut deja Justificarea
]n Galateni. ‘n capitolele 7 ;i 8, carnea prinNeprih[nirea Nu princredin'[lui LegeDumneyeu
(eforturile proprii) sunt puse ]n contrast cu
Duhul. Avraam este preyentat ca un om al
credin'ei, ;i promisiunea pe care Dumneyeu
i¬a f[cut¬o lui Avraam este legat[ de
Evanghelie. Pavel abordeay[ din nou tema
dra- gostei divine. Doctrina despre Mesia Cel
r[stignit
;i semnifica'ia lucr[rii Sale, men'ionat[ pe
scurt ]n Galateni, este preyentat[ clar ]n
Romani. Ambele epistole vorbesc despre
t[ierea ]mprejur ;i despre rela'ia cre;tinului
cu Legea.
 TABLOUL ACCENTELOR DOCTRINARE

GALATENI GALATENI …I ROMANI ROMANI

Ap[rarea apostoliei Justificare prin credin'[ Originea p[catului
M[rturia convertirii Credin'[ ;i fapte Condamnarea universal[
Iudaiyatorii Scopul m=ntuirii
Duh ;i carne
Conflictul cu Petru Destinul lui Israel
E;ecul eforturilor proprii
Preocuparea pentru galateni Promisiunea pentru Avraam Preocuparea pentru Israel
Sara ;i Agar Evreii ;i Neamurile
Planul m=ntuirii
Robi ;i fii Dragostea Guvernul
divin[ Unirea cu Cre;tinii slabi
Cristos T[ierea ] Planuri personale
mprejur Rela'ia cu Misiunile ;i d[rnicia
Legea Rela'ia cu Felicit[ri
ceilal'i Boteyul ]n Salut[ri personale
ap[ ‘nv['[torii fal;i

‘n Romani, Pavel mai discut[ c=teva

PREYENTAREA EPISTOLEI
doctrine. Pe l=ng[ problema `Cum poate fi un
om drept
‘nainte de a trece la un studiu detaliat al
]naintea lui Dumneyeu?~, el se mai ocup[ ;i de
Epis- tolei c[tre Romani, exist[ dou[ lucruri
alte probleme, cum sunt+ `Semnifica'ia Israelului ]n
care te vor ajuta s[ veyi epistola ca un tot
isto- rie~, `Care ar trebui s[ fie atitudinea
unitar ;i s[ ]n'elegi mai clar desf[;urarea
cre;tinilor din- tre Neamuri fa'[ de evrei?~,
g=ndirii lui Pavel. æi¬a fost folositoare citirea
`Care sunt doveyile practice ale caracterului
Epistolei c[tre Galateni av=nd al[turi ;i urm[rind
cre;tin?~ R[spunsul pe care Pavel ]l d[ acestor ]
schi'a epistolei? Vei urma acela;i procedeu ;i ]n
ntreb[ri ne descoper[ o bog['ie de adev[ruri
Romani+ Vei citi acum epistola ]n ]n- tregime, ]
spirituale.
ntr¬o singur[ ;edin'[, ;i vei citi schi'a al[-
turat[ a epistolei.
16 Cu care dintre epistolele lui Pavel este
Imagineay[¬'i c[ e;ti un soldat roman
mai str=ns legat[ Epistola c[tre Romani?
convertit la predicile lui Pavel, pe c=nd te aflai
........................................................................................ la Corint. A trebuit s[ te ]ntorci la Roma ]nainte
de a avea prilejul s[ ]nve'i mai
17 Pavel folose;te dou[ serii de contraste, at=t
]n Galateni, c=t ;i ]n Romani. Care dintre mult[ doctrin[ cre;tin[. Tu ]ncerci acum s[ le
acestea ne arat[ cum putem tr[i via'a cre;tin[? spui prietenilor t[i despre Dumneyeu ;i despre
m=ntuire. Prietenii t[i se ]nchin[ yeit['ilor
........................................................................................ romane. Un prieten de¬al t[u, filosof, este
interesat, dar tu nu po'i s[ r[spunyi ]ntreb[rilor
........................................................................................ lui. ‘ntr¬una din yile, Acuila ;i Priscila ]'i spun
18 Ce contrast folose;te Pavel pentru a ne c[ tocmai au primit o scrisoare de la Pavel, ]n
ar[ta cum putem tr[i via'a cre;tin[? care acesta ]'i trimi- te ;i 'ie salut[ri (g[se;te¬'i
numele ]n Romani 16). Ei ]'i mai spun c[ dorin'a
........................................................................................ lui Pavel este ca scrisoarea s[ fie citit[ ;i de al'ii.
........................................................................................ Foarte bine! Acum e;ti gata s[ o cite;ti. ‘n timp
ce
19 Nume;te alte patru subiecte doctrinare pe cite;ti epistola, 'ine
care le deyvolt[ Pavel ]n ambele epistole. ]n m=n[ schi'a
Epis- tolei c[tre
........................................................................................
Romani. Dac[ ai o
........................................................................................ traducere
modern[ a
........................................................................................
epistolei, ai putea
........................................................................................ s¬o folose;ti pe
........................................................................................ aceea.
 SCHIæA EVANGHELIEI DUP“ ROMANI

Introducere — 1.1¬17 ‘nviere — 8.10¬13

Salut[ri — 1.1¬7 Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu — 8.14¬16
Viyita pl[nuit[ de Pavel — 1.8¬15
Tema epistolei — 1.16¬17

Nevoia de m=ntuire a omului — 1.18 -

3.20 M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat
— 1.18 Neamurile sunt condamnate
— 1.19¬32
Revela'ia general[ a lui Dumneyeu —
1.19¬20 Respingerea adev[rului —
1.21¬32
Oamenii care se socotesc singuri drep'i
sunt condamna'i — 2.1¬16
Auto¬]n;ela'i ;i auto¬condamna'i — 2.1¬6
Principiile judec['ii sunt revelate —
2.5¬16
Evreii sunt condamna'i — 2.17¬3.8
Avantaje ;i responsabilit['i — 2.17¬19
‘ntreb[ri ;i concluyii — 3.1¬8
Toat[ lumea este condamnat[ — 3.9¬20

M=ntuirea dat[ de Dumneyeu — 3 - 5

Justificarea prin credin'a ]n Cristos —
3.21¬31
Revelarea drept['ii lui Dumneyeu —
3.21¬26 Justificare numai prin credin'[ —
3.27¬31
Justificarea ]n Vechiul Testament — 4.1¬5
Avraam justificat prin credin'[ — 4.1¬5
Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite — 4.6¬8
‘ndrept['ire ;i pentru Neamuri — 4.9¬25
Binecuv=nt[rile date prin justificare — 5.1¬11
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii —
5.12¬21
P[cat ;i moarte prin Adam — 5.12¬14
‘ndrept['ire ;i via'[ ]n Cristos —
5.15¬21

O nou[ via'[ de libertate — 6 - 7

Libertate fa'[ de p[cat —
6.1¬23
Moarte ;i ]nviere — 6.1¬10
Biruin'[ prin credin'[ — 6.11¬14
Alegerea unui nou st[p=n — 6.15¬23
Libertatea fa'[ de Lege — 7.1¬13
Moarte ;i o nou[ c[s[torie —
7.1¬6 Func'iile Legii — 7.7¬13
Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturile
proprii 7.14¬25

Via'a ]n Duh — 8
Biruin'[ ]n Duhul vie'ii — 8.1¬13
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii —
8.1¬4 Biruin'[ asupra c[rnii (firii
p[m=nte;ti) — 8.5¬9
 Suferin'[ ;i slav[ — 8.17¬18 Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor — 16.17¬20
R[scump[rarea trupului — 8.19¬25 P[rt[;ie ]ntre biserici — 16.21¬24
Ajutor ]n rug[ciune — 8.26¬27 Slav[ lui Dumneyeu — 16.25¬27
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre —
8.28¬39
Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l
— 8.28¬30
Siguran'[ ]n dragostea Tat[lui — 8.31¬39

Evanghelia pentru evrei ;i Neamuri —

9 - 11 Poporul ales al lui Dumneyeu
— 9.1¬29
Preocuparea lui Pavel pentru Israel —
9.1¬5 Ales ]n mila lui Dumneyeu —
9.6¬22
Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri —
9.23¬29 M=ntuire numai prin credin'[ —
9.30¬10.21
Tragedia necredin'ei lui Israel — 9.30 ¬
10.3 Partea omului ]n m=ntuire —
10.4¬11
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i
pentru Neamuri — 10.12 - 11.36
Evangheliyare mondial[ —
10.12¬21 Israelul nu este lep[dat de
tot — 11.1¬16 Includerea
Neamurilor — 11.17¬25
Restaurarea lui Israel — 11.25¬31
Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu —
11.32¬36

Evanghelia ;i cre;tinul — 12 - 13
Dedicare ;i transformare —
12.1¬21
Atitudinea fa'[ de Dumneyeu —
12.1¬2 Atitudinea f['[ de sine —
12.3¬8 Atitudinea fa'[ de ceilal'i —
12.9¬21
Rela'iile cu lumea —
13.1¬14 Buni cet['eni
— 13.1¬7
Ac'iunile determinate de dragoste —
13.8¬10 Folosire ]n'eleapt[ a timpului
— 13.11¬14

Evanghelia ;i Biserica — 14 -16

Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ — 14.1 -
15.12 Nu v[ judeca'i ;i nu v[ certa'i
— 14.1¬13
Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ —
14.13¬23 Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora —
15.1¬6 Acceptarea celorlal'i — 15.7¬12
Responsabilit['ile bisericii —
15.13¬33 ‘nv['[tura ;i
spiritualitatea — 15.13¬15
Evangheliyarea lumii —
15.15¬21 Daruri — 15.22¬29
Rug[ciune — 15.30¬33
P[rt[;ia cre;tin[ —
16.1¬27
Aprecieri ;i ]ndemnuri — 16.1¬16
 INTRODUCEREA
Romani 1.1¬17
Obiectivul 5. S[ po'i scoate ]n eviden'[ din `trimis~ — un apostol ]ncre- din'at s[ proclame
introducerea epistolei, Romani 1.1¬17, infor- Vestea Bun[ Neamurilor.
ma'ii importante despre autor, subiectul epis-
tolei ;i persoanele c[rora le este adresat[.

SALUT“RI
1.1¬7

Salut[rile pe care Pavel le preyint[ la ]

nceputul Epistolei c[tre Romani ocup[ un
spa'iu mai mare dec=t ]n oricare alt[ epistol[.
Motivul poate fi g[sit
]n faptul c[ Pavel nu este ]ntemeietorul acestei
bi- serici ;i, dup[ c=te ;tim, ]nc[ nu o viyitase.
Este interesant s[ observ[m c[ ;i Epistola c[tre
Galateni are o salutare lung[ ca introducere.
S¬ar putea ca motivul s[ fie legat de natura
acestor epistole. Am- bele con'in o polemic[
puternic[. ‘n am=ndou[, Pa- vel face o
introducere destul de lung[ pentru a stabili o
bay[ pentru argumentarea care urmeay[.

Autorul

‘n majoritatea epistolelor sale, Pavel ]ncepe

prin preyentarea slujbei sale apostolice, dar aici el ]
ncepe prin a se descrie altfel.

20 Compar[ Romani 1.1 cu 1 Corinteni 1.1: 2

Co- rinteni 1.1: Galateni 1.1: Coloseni 1.1: 1
Timotei 1.1: 2 Timotei 1.1. Care este titlul pe
care ]l folose;te Pavel pentru sine ]n Romani ;i
pe care nu¬l g[se;ti
]n celelalte epistole?
........................................................................................
Pavel subliniay[ aici predarea sa lui Isus
Cris- tos ca Domn. Cuv=ntul `rob~ a fost folosit ]
n Vechiul Testament pentru a¬i descrie pe
Avraam, pe Moise, pe David ;i pe profe'i. Ei
erau `robii Domnului~. C=nd Pavel folose;te
aceast[ expresie, el accentu- eay[ ideea domniei
lui Cristos. El nu eyit[ s[¬L pun[ pe Domnul Isus
]n poyi'ia de `Domn~ al Vechiului Testament.
Cuv=ntul pe care ]l folose;te Pavel ]n limba
greac[ ]nseamn[ `rob¬legat~ sau literar, `unul
care este legat~. Un rob¬legat este un sclav.
Pavel nu a fost angajat ca slujitor pentru o
perioad[ deter- minat[. El renun'ase ]n mod
voluntar la libertatea personal[ (la fel ca sclavii
din dragoste despre care citim ]n Vechiul
Testament), ;i el ;i¬a predat via'a de bun[ voie
St[p=nului s[u.
Pavel spune c[ el este rob al lui Isus
Cristos, pus deoparte pentru Evanghelia lui
Dumneyeu. Dar, el nu este numai pus
deoparte sau dedicat mesajului. El este un
 Sentimentul unei chem[ri din partea lui .
Dum- neyeu ;i dedicarea pentru Evanghelie
sunt am=n- dou[ de importan'[ vital[ pentru ........................................................................................
un propov[duitor al Evangheliei. Po'i ;i tu s[ ........................................................................................
depui o m[rturie des- pre chemarea ta ;i
despre dedicarea ta la fel ca Pa- vel ]n
versetul 1?
Predarea ta lui Isus Cristos ;i punerea ta
deo- parte pentru Evanghelie vor fi de prim[
importan'[ pentru lucrarea ta. Cred c[ acum
este un prilej po- trivit ca s[ te rogi pentru
aceasta. Pred[¬te ]n ]ntre- gime Domnului
Isus Cristos, Evangheliei Sale, mi- siunii pe
care o are El pentru tine.

Subiectul

‘n Romani 1.1¬4, avem o defini'ie bun[ a

Evan- gheliei, a Ve;tii Bune despre care va
scrie Pavel.
Primul verset ne preyint[ temeiul lui
Pavel pen- tru Evanghelia pe care o preyint[ ]
n aceast[ epistol[. Prin cuvintele `Evanghelia
lui Dumneyeu~, Pavel enun'[ dou[ adev[ruri
importante. Mai ]nt=i, el ne spune c[ Vestea
Bun[ a Evangheliei este despre Dumneyeu.
Compar[ cu Romani 1.17, Evanghelia este de
origine divin[ — este Evanghelia lui Dum-
neyeu.

21 Dup[ Romani 1.3, care este tema

Evangheliei?
.......................................................................................
.
Evanghelia, Vestea Bun[, este o persoan[,
nu o formul[. Este Domnul Isus Cristos. Pavel
era dedicat unei persoane, nu unui ideal sau
unei filosofii. El era dedicat predic[rii unei
persoane, nu a unei religii. El proclama
Vestea Bun[. Religia nu este Vestea Bun[.
Vestea Bun[ este c[ Dumneyeu, ]n persoana
Domnului Isus Cristos, a venit la oameni
av=nd o misiune de r[scump[rare. Veyi
Ioan 1.1,
14. Dumneyeu a venit pe P[m=ntul acesta
— iat[ esen'a Evangheliei. De aceea, ]n
primele ;apte versete, Pavel face o
preyentare a lui Isus Cristos ca Domn. El este
Evanghelia.

22 Scrie titlurile date lui Isus ]n Romani

1.1¬7, care arat[ dumneyeirea Lui. Indic[
versetul ]n care este g[sit fiecare.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
 ‘n titlul Domnul Isus Cristos (v. 7), fiecare
27 S[ privim din nou la Romani 1.4 ;i s[
cu- v=nt are importan'a ;i semnifica'ia lui. Isus ]
compar[m cu Romani 8.11. Prin ce putere a avut
nseam- n[ M=ntuitor. El vorbe;te despre
loc minunea
umanitatea lui Cristos — despre via'a ;i
moartea Aceluia care a venit pe P[m=nt ]ntr¬un ]nvierii lui Isus Cristos?
anumit moment al istoriei, pentru a ne m=ntui ........................................................................................
de p[cate. Cristos ]nseamn[
........................................................................................
`Unsul~ (Mesia). El ne vorbe;te despre
lucrarea oficial[ a lui Isus — El a fost uns ;i ] Cuv=ntul dovedit, din versetul 4, ar putea
ncredin'at s[ fac[ o anumit[ lucrare. Domn ne fi tradus ;i `stabilit~. ‘nvierea lui Isus nu L¬a
vorbe;te despre suveranitatea ;i dumneyeirea f[cut Fiu al lui Dumneyeu, ci doar a stabilit sau
lui Cristos. El este St[p=nul, Conduc[torul, a dovedit faptul, sau l¬a f[cut evident.
Regele nostru. Toat[ auto- ritatea ]n ceruri ;i pe
p[m=nt I¬a fost dat[ Lui. Veyi Matei 28.18. 28 Potrivit versetului 5, cu ce scop l¬a f[cut
Dum- neyeu apostol pe Pavel?
23 Care afirma'ie din Romani 1.1¬7 preyint[ o ........................................................................................
do- vad[ a dumneyeirii lui Isus Cristos?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
29 Ce produce credin'a despre care vorbe;te Pa-
........................................................................................ vel ]n versetul 5?
24 Citeay[ o afirma'ie care se refer[ cel mai ........................................................................................
clar la umanitatea lui Isus.
........................................................................................
........................................................................................
Scopul lui Pavel era s[ aduc[ Neamurile
........................................................................................ la aceea;i dedicare pentru Cristos pe care o avea
Conform versetului Romani 1.2, Evanghelia nu el. El voia ca ;i ei s[ devin[ robi¬slujitori
];i are ]nceputul odat[ cu venirea lui Cristos. ascult[tori de Isus Cristos, implica'i ]n
Ve- nirea Lui ;i r[scump[rarea pe care urma s[ misiunea Lui ]n lume. ‘n acest principiu, g[sim
o aduc[ El fuseser[ f[g[duite cu mult timp ] principiul multiplic[rii. Pa- vel s¬a dedicat
nainte. ac'iunii de a multiplica, de a se re- produce pe
sine ]n al'ii, adic[ s[ produc[ ;i ]n al'ii aceea;i
25 Citeay[ o afirma'ie care arat[ c[ oameni din devotare pentru Isus Cristos. El spune c[ are
Vechiul Testament au auyit despre vestea `copii spirituali~. Acesta este un principiu
bun[ a venirii M=ntuitorului. v. 2. funda- mental ]n planul lui Dumneyeu de
evangheliyare a tuturor na'iunilor. S[
........................................................................................ examin[m dou[ pasaje din Scriptur[ referitoare
........................................................................................ la acest subiect.

26 Cite;te Romani 16.25¬27. Pavel descrie Evan- 30 Prive;te la Marea ‘ns[rcinare. Care este
ghelia a;a cum a fost promis[ ]n Vechiul primul lucru pe care ne spune Isus s[¬l facem
Testament, ca o tain[. Care este termenul pentru toate na'iunile ]n Matei 28.18¬20?
contrastant pe care ]l folose;te pentru a descrie
felul ]n care predic[ el Evanghelia? ........................................................................................
31 O traducere spune+ `Face'i ucenici din
........................................................................................ toate na'iunile~. Ucenicul este un ]nv['[cel. Ce ne
........................................................................................ spune Isus s[¬i ]nv['[m pe oameni pentru a face
din ei felul de ucenici pe care ;i¬I dore;te El?
Una dintre acele promisiuni tainice date
profe- 'ilor se g[se;te ]n 2 Samuel 7.12¬16. Acolo, Matei 28.20.
Dumne- yeu ]i promite lui David o domnie ........................................................................................
ve;nic[. Aceast[ promisiune urma s[ fie ]mplinit[
Ucenicii lui Isus trebuia s[ se reproduc[ pe ei
]n Mesia, care tre- buia s[ fie un urma; al lui
David, ;i care adeseori este numit Fiul lui ]n;i;i atunci ;i ]n fiecare genera'ie care va urma!
David. ‘n Romani 1.3, Pavel arat[ c[ Isus a fost
n[scut din familia domnitoare a lui David. 32 Cite;te 2 Timotei 2.2. Ce ]i spune Pavel lui
Ti- motei s[ fac[?
Domnia Lui ve;nic[ va fi ]mplinirea promi-
siunii f[cute lui David. ........................................................................................
.......................................................................................
.
33 Pe ce fel de oameni trebuie s[¬i ]nve'e
Po'i aplica principiul acesta ;i preg[tind
Timotei aceste adev[ruri?
oameni pentru a¬L m[rturisi pe Cristos.
........................................................................................ Preg[te;te¬i ;i inspir[¬i s[¬i c=;tige pe cei
pierdu'i, apoi observ[ cum va cre;te biserica!
........................................................................................
Chiar dac[ nu e;ti p[stor, principiul acesta ]
Principiul multiplic[rii este cheia cre;terii
nc[ 'i se aplic[. Marea ‘ns[rcinare este pentru
bise- ricii tale. Dac[ e;ti p[stor al unei biserici
fiecare cre;tin — multiplic[¬te! G[se;te pe
locale, pune
cineva ;i vor- be;te¬i despre Cristos. Consider[¬l
]n aplicare principiul acesta ;i urm[re;te
copilul t[u spi- ritual.
reyultatele. Ia pe cineva care este un cre;tin
Supravegheay[ deyvoltarea lui spiritual[ ;i veyi
devotat lui Dum- neyeu ;i preg[te;te¬l s[
cum Dumneyeu te va face o binecuv=ntare pen- tru
foloseasc[ darurile ;i capa- cit['ile pe care i
biserica ta. Aceasta este lucrarea pe care ar putea
le¬a dat Dumneyeu. Ajut[¬l s[ devin[ un
s[ o aib[ fiecare cre;tin — ;i ar trebui s¬o aib[!
slujitor eficient al Domnului. D[¬i respon- sabilit['i
2 Timotei 2.6 ni se aplic[ oare ;i nou[?
;i oportunit['i s[ slujeasc[ ]n biseric[.

Principiul Reproducerii

Destinatarii VIYITA PL“NUIT“ DE PAVEL

1.8¬15
Ai observat deja ]n Romani 1.5¬7 c[ Pavel li
se adreseay[ ]n principal cre;tinilor dintre
Obiectivul 6. S[ enumeri cel pu'in cinci
Neamuri din biserica din Roma.
carac- teristici ale unui bun propov[duitor al
Evan- gheliei, a;a cum sunt ele demonstrate de
34 ‘n versetul 7, Pavel descrie persoanele c[rora Pavel
li se adreseay[ prin trei expresii. Care sunt
]n Romani 1.1¬17, ;i s[ le aplici ]n via'a ta.
acestea?
........................................................................................ ‘n timp ce citeai acest pasaj, probabil c[ ai
ob- servat c[ versetul 8 este `puntea~ care leag[
........................................................................................
salu- t[rile lui Pavel din versetele 1¬8 cu ;tirea
Sfin'ii sunt poporul sf=nt al lui Dumneyeu, despre viyita pe care a pl[nuit¬o. Afl[m mai
cei pu;i deoparte pentru El. multe lucruri despre oamenii c[rora le era
adresat[ scrisoarea. Expresia `mai ]nt=i~ ne
35 ‘n versetul 7, cuv=ntul de salut al lui Pavel arat[ c[ Pavel deschide un nou subiect. ‘n acest
ia forma unei rug[ciuni. Care sunt cele dou[ verset, el urmeay[ tiparul obi;- nuit al
lucruri pe care le dore;te el celor din Roma? epistolelor sale, omis ]ns[ ]n Epistola c[tre
Galateni+ el are cuvinte de apreciere pentru o
........................................................................................
anu- mit[ calitate a bisericii.
........................................................................................
Harul este dragostea nemeritat[ al lui 36 Ce afl[m din versetul 8 despre biserica (sau
Dumne- yeu fa'[ de oameni, dat[ prin Cristos bi- sericile) din Roma?
Isus. Pacea men'ionat[ aici se refer[ la
........................................................................................
bun[starea de care se bucur[ ace;ti oameni
prin harul lui Dumneyeu. ........................................................................................
 Pavel este mul'umitor c[ ]n capital[ exista o ........................................................................................
`Biseric[ misionar[~! Observ[ c[ Pavel se ruga ne- v. 11. .................................................................................
]ncetat pentru aceast[ biseric[, de;i nu fusese
nicio- dat[ la Roma. Este un bun exemplu pentru
noi. Ar trebui s[ fim interesa'i de lucrarea lui
Dumneyeu din alte 'inuturi ;i din alte '[ri.

37 De ce dore;te Pavel s[¬i vad[ pe ace;ti

cre;tini? v. 11.
........................................................................................
........................................................................................
Cuvintele `s[ v[ dau~ ar putea fi traduse
mai bine prin `s[ v[ ]mp[rt[;esc~. Pavel folose;te
acela;i cuv=nt grecesc ]ntr¬o afirma'ie similar[
pe care o face ]n 1 Tesaloniceni 2.8. Ideea nu este
c[ Pavel dis- tribuie daruri, ci c[ ]mp[rt[;e;te cu
ceilal'i cre;tini darurile pe care Dumneyeu i
le¬a dat.

38 Cu ce scop voia Pavel s[ le

propov[duiasc[ cre;tinilor din Roma? v. 11.
........................................................................................
........................................................................................
‘'i d[ acest verset mai mult[ lumin[ cu
privire la scopul pentru care a scris Pavel
epistolele, ;i ]n special aceasta? Avem ;i noi
aceea;i dorin'[, aceea;i motiva'ie ]n lucrarea
noastr[?

Observ[ acum un principiu important ]n

ver- setul 12. Este un principiu pentru
conduc[tori. Pa- vel le spune acestor cre;tini c[
;i ei vor fi o surs[ de
]nt[rire ;i de m=ng=iere pentru el. Exist[ un
senti- ment de fraternitate ]ntre Pavel ;i cititorii
lui, nu un sentiment de superioritate din
partea lui.

39 Cite;te cuvintele lui Pavel din

Romani 1.8¬15 ;i caut[ s[ veyi c=te
caracteristici de condu- c[tor cre;tin ideal ale
lui Pavel po'i extrage. Pune un X ]n dreptul
acelora pe care ai vrea s[ le cultivi
;i ]n via'a ta. Am s[ te ajut s[ porne;ti.

v. 8. El ]i laud[ pe oamenii care merit[ acest

lucru. v. 9.

................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 10. .................................................................................
........................................................................................
 Dumneyeu (s[ primeasc[ dreptatea lui Dumne-
yeu) nu putea fi cunoscut dec=t dac[
.......................................................................................
Dumneyeu alegea s[¬l fac[ cunoscut. F[r[ o
.
revela'ie de la Dum- neyeu, noi nu am putea
....................................................................................... g[si o cale de a face vie'ile noastre drepte ]
. naintea lui Dumneyeu. Dreptatea lui Dumneyeu
este revelat[ ]n Evanghelie. Evanghelia este
v. 12. .................................................................................
relatarea efortului lui Dumneyeu de a Se revela
....................................................................................... pe Sine ]n Fiul S[u. Relatarea prive;te via'a,
. moartea
;i ]nvierea lui Isus. Ini'iativa ‘i apar'ine totalmente
.......................................................................................
.
v. 13. .................................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
v. 14. .................................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
v. 15. .................................................................................

TEMA
EPISTOLEI
1.16¬17

Obiectivul 7. S[ po'i stabili leg[tura dintre

tema Epistolei c[tre Romani ;i folosirea
cuv=ntului
`credin'[~ pe parcursul ]ntregii epistole.

Romani 1.16¬17 este reyumatul ]ntregii

episto- le. Tema epistolei c[tre Romani este
dreptatea reve- lat[ a lui Dumneyeu. Am
spus mai ]nainte c[ nu religia este Vestea
Bun[. De ce nu? Ce ]nseamn[ a- ceast[
afirma'ie? Dreptatea lui Dumneyeu a fost
descoperit[ prin religie. Toate religiile au
aceea;i tr[s[tur[ fundamental[+ adep'ii lor ]
ncearc[ s[ a- jung[ ei la Dumneyeu, s[¬L
g[seasc[ ei pe Dumne- yeu ;i s[¬I fie pl[cu'i
lui Dumneyeu prin propriile lor eforturi.
Religiile sunt sisteme de ]nchin[ciune care
tind spre Dumneyeu. Este aceasta
Evanghelia? Este aceasta `Vestea Bun[~?
Oare poate fi g[sit[ dreptatea lui Dumneyeu
]n religie?
‘n versetul 17, Pavel ne spune c[
dreptatea (ne- prih[nirea) lui Dumneyeu s¬a
revelat (s¬a ar[tat). Cuv=ntul grecesc tradus ]n
versetul 17 prin `s¬a ar[- tat~ se refer[ la
deyv[luirea a ceva ce a fost ascuns. Modul ]
n care oamenii pot fi ]ndrept['i'i ]naintea lui
lui Dumneyeu, la fel ;i ]mplinirea, prin Fiul S[u
Dumneyeu trebuie s[ tr[iasc[ o via'[ dreapt[,
Isus Cristos.
nepri- h[nit[. Principiul conduc[tor al omului ]
ndrept['it (neprih[nit) este credin'a.
40 Cum primim noi revela'ia drept['ii lui
Dum- neyeu ]n Evanghelie? v. 17.
44 Explic[ cele dou[ sensuri ]n care este
........................................................................................ folosit cuv=ntul `credin'[~ ]n versetul 17, ]n
contextul temei Epistolei c[tre Romani.
........................................................................................
‘n ce sens este Evanghelia `mai ]nt=i a ......................................................................................
pentru evrei~? Aceasta se refer[ la ordinea
istoric[ ]n care Evanghelia a fost oferit[ omenirii. ........................................................................................
Oportunitatea accept[rii Evangheliei a fost oferit[ b ......................................................................................
omenirii. Opor- tunitatea de a accepta
Evanghelia le¬a fost oferit[ mai ]nt=i evreilor, ........................................................................................
poporul ales al lui Dumneyeu. Veyi Fapte ........................................................................................
3.25¬26. C=nd Pavel spune `apoi grecu- lui~, el
45 Care este sensul cuv=ntului `dreptate~
folose;te termenul de grec pentru a¬i desem- na
(nepri- h[nire) c=nd se refer[ la noi ]n versetul
pe neevrei. Mesajul Evangheliei a fost adus mai
17?
]nt=i evreilor, ;i apoi tuturor celorlalte na'iuni.
Vei ajunge s[ folose;ti adeseori Romani
....a) Poyi'ie dreapt[ ]naintea lui Dumneyeu.
1.16¬17
....b) Conformitate cu con;tiin'a.
]n propov[duirea ta, deoarece aceste dou[ ....c) Conformitate cu Legea lui Dumneyeu.
versete reyum[ ]ntregul mesaj al epistolei. Cred
....d) Corectitudine doctrinar[.
c[ este bine s[ le memoreyi.
46 Unde g[sim revela'ia drept['ii lui Dumneyeu?
41 Ce aduce Evanghelia? v. 16.
........................................................................................ ....a) ‘n c[utarea sincer[ dup[ adev[r ]n orice
religie.
42 Ce condi'ie trebuie s[ ]ndeplineasc[ cineva
pen- tru a avea parte de binecuv=nt[rile ....b) ‘n Biserica cre;tin[.
Evangheliei? v. 16. ....c) ‘n ]nchin[ciune.
....d) ‘n Evanghelia lui Isus Cristos.
........................................................................................
43 De ce nu ]i este ru;ine lui Pavel de 47 Care este semnifica'ia cuv=ntului Evanghelie?
Evanghelie? v. 16.
....a) Doctrin[.
........................................................................................ ....b) Veste Bun[.
Dreptatea lui Dumneyeu care este revelat[ ] ....c) Sistem religios.
n Evanghelie, oamenilor care cred ]n Cristos, ....d) Adev[r religios.
este dreptatea lui Dumneyeu ‘nsu;i. Termenul
dreptate (neprih[nire) din versetul 17 vorbe;te 48 Scrie din memorie versetele care cuprind
despre poyi'ia pe care o prime;te un om ] tema epistolei ;i care reyum[ ]ntregul mesaj al
naintea lui Dumneyeu atunci c=nd crede. El epistolei.
este declarat `drept~ (nepri- h[nit) ]naintea lui ........................................................................................
Dumneyeu. Aceast[ poyi'ie sau stare este
conform Legii lui Dumneyeu ;i drept['ii Lui. ........................................................................................
Dup[ cum am v[yut, principiul care ne aduce ........................................................................................
]ntr¬o stare de ]ndrept['ire ]naintea lui
Dumneyeu este credin'a. Cuvintele `prin ........................................................................................
credin'[ ;i care duce la poc[in'[~ ]nseamn[ c[ ........................................................................................
primul act de credin'[ care ne aduce ]n starea de
........................................................................................
]ndrept['ire ]naintea lui Dum- neyeu trebuie s[
aib[ ca urmare o via'[ tr[it[ ]n baya aceluia;i ........................................................................................
principiu — credin'a. Pentru a sublinia
........................................................................................
aceasta, Pavel citeay[ din Vechiul Testament.
`Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin `credin'[~. Reviyuie;te obiectivele acestei lec'ii.
Habacuc
2.4. Adic[ cel care este declarat `drept~ de
c[tre
 Verific[¬'i r[spunsurile
1 ‘n Romani.
2 Teologic. Este o preyentare sistematic[ ;i
com- plet[ a teologiei lui Pavel.
Spiritual+ ne conduce la o tr[ire cre;tin[
birui- toare, dac[ accept[m ;i aplic[m
adev[rurile ei. Practic+ Ne arat[ ce este
cre;tinismul cu adev[- rat ;i ne d[ principii
practice pentru tr[irea de yi cu yi.
3 ‘n tem[ ;i con'inut.
4 Galateni
5 Romani
6 R[spunsul t[u.
7 Galatia, Macedonia, Ahaia, Asia.
8 Spania.
9 El le¬a scris Romanilor ca s[ le fac[
cunoscut c[ ]i va viyita, ]n drum spre
Spania.
10 Anul 57 A.D., din Corint.
11 Este posibil ca biserica s[ fi fost format[
din evreii care locuiau la Roma ;i fuseser[ la
Ieru- salim cu ocayia Rusaliilor.
12 Observa'iile tale. Biserici ]n familii. Multe
fe- mei, mul'i b[rba'i. Diferite na'ionalit['i.
Cre;- tinii erau persecuta'i. Unii au fost
converti'i
]nainte de Pavel. Unii erau rude sau din
aceea;i semin'ie cu Pavel. Pavel avea mul'i
prieteni la Roma.
13 Neamurilor.
14 Prin m[rturia evreilor din Roma care au
fost converti'i la Rusalii, la Ierusalim.
Prin unii converti'i de Pavel care au mers
la Roma.
Prin propov[duirea lui Petru la Roma.
15 Justificarea prin credin'[.
16 Galateni.
17 Prin credin'[ — nu prin fapte.
18 Prin Duhul Sf=nt — nu prin carne (firea
p[- m=nteasc[).
19 R[spunsul t[u. Legea, valoarea t[ierii ]mpre-
jur, promisiunea dat[ lui Avraam,
justificarea lui Avraam prin credin'[.
Mesia r[stignit.
20 Rob al lui Isus Cristos.
21 Fiul lui Dumneyeu. Isus Cristos, Domnul
nos- tru.
22 Fiul S[u - v. 3. Cristos Domnul nostru - v. 3.
Fiul lui Dumneyeu - v. 4. Domnul Isus
Cristos - v. 7.
23 `Dovedit cu putere c[ este Fiul lui
Dumneyeu prin ]nvierea mor'ilor~. v. 4.
24 N[scut din s[m=n'a lui David ]n ce
prive;te trupul. v. 3.
25 Prin prorocii S[i ]n Sfintele Scripturi.
26 Revela'ie, sau revelarea misterului,
revelarea tainei.
27 Prin puterea Duhului Sf=nt.
28 S[ aduc[ Neamurile la ascultarea credin'ei.
29 Ascultare.
30 S[ ]i ]nve'e.
31 S[ p[yeasc[ (s[ respecte, s[ asculte) tot
ceea ce ne¬a poruncit El nou[.
32 S[ ]ncredin'eye la oameni de ]ncredere
lucru- rile pe care le¬a ]nv['at de la Pavel.
33 Oameni de ]ncredere care s[ fie ]n stare s[¬i
]nve'e pe al'ii.
34 Preaiubi'i ai lui Dumneyeu ]n Roma,
chema'i s[ fie sfin'i.
35 Har ;i pace de la Dumneyeu, Tat[l nostru,
;i de la Domnul nostru Isus Cristos.
36 Despre credin'a lor se vorbe;te ]n toat[
lumea.
37 Ca s[ le dea vreun dar duhovnicesc.
38 Ca ei s[ fie ]nt[ri'i.
39 v. 9. Sluje;te ]n duhul s[u Evanghelia
Fiului lui Dumneyeu. Este perseverent ]n
rug[ciune. Se roag[ pentru cre;tini pe care
nu i¬a ]nt=lnit niciodat[.
v. 10 Se roag[ pentru voia lui Dumneyeu
]n toate planific[rile pe care le face. Face
cereri concrete ]n rug[ciune.
v. 11 Este dornic s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii
ceea ce i¬a dat Dumneyeu+ Dore;te s[ vad[
poporul lui Dumneyeu ]nt[rit ]n credin'[.
Propov[- duie;te cu acest scop.
v. 12 Recunoa;te c[ ceilal'i cre;tini ]l pot
ajuta spiritual.
v. 13 Vrea ca propov[duirea lui s[ fie rodnic[:
];i ia chemarea ]n serios.
v. 14 Simte obliga'ia spiritual[ fa'[ de to'i
oa- menii ;i le predic[ tuturor, indiferent
de ras[, na'ionalitate sau nivel cultural.
Introducere ;i preyentarea 13
epistolei

v. 15 Este totdeauna gata s[ predice

Evanghe- lia, oriunde ]l conduce
Dumneyeu.
40 Care vine prin credin'[ ;i care duce la
credin'[.
41 M=ntuire.
42 S[ cread[ Evanghelia.
43 Deoarece este puterea lui Dumneyeu
pentru m=ntuire.
44 a) Actul credin'ei care aduce ]ndrept['irea
lui Dumneyeu (poyi'ie dreapt[).
b) Credin'a continuu activ[ ca principiu
de via'[ care reveleay[ dreptatea lui
Dumneyeu
]n tr[irea unei persoane (tr[ire dreapt[).
45 a) ‘ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu.
46 d) ‘n Evanghelia lui Isus Cristos.
47 b) Vestea Bun[.
48 C[ci mie nu mi¬e ru;ine de Evanghelia lui
Cris- tos: fiindc[ ea este puterea lui
Dumneyeu pen- tru m=ntuirea fiec[ruia
care crede+ ]nt=i a iudeului, apoi a
grecului: deoarece ]n ea este descoperit[ o
neprih[nire pe care o d[ Dum- neyeu prin
credin'[ ;i care duce la credin'[, dup[ cum
este scris+ `Cel neprih[nit va tr[i prin
credin'[.~
 SUGESTII PENTRU PREDARE

1 Reviyuie;te ]mpreun[ cu studen'ii

6 Cere¬le studen'ilor s[ fac[ o preyentare
r[spunsurile la textul al doilea. Treci ]
drama- tic[ pe care ar putea¬o folosi ]ntr¬un
mpreun[ cu ei peste obiectivele cursului ;i
studiu de tineret. Personajele ar putea fi
evalueay[ progresul f[- cut.
Acuila, Priscila
;i al'i prieteni de¬ai lui Pavel din Roma.
2 Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru
Tocmai au primit scrisoarea lui Pavel ;i
progresul f[cut ;i roag[¬te pentru
discut[ despre ea. Sau ai putea ]nscena o ]
studen'i ;i profesori acum, c=nd ]ncepi
nt=lnire a unor pastori din Galatia ;i din
studiul Epistolei c[tre Ro- mani.
Roma, dup[ moartea lui Pavel. Ei discut[
despre valoarea epistolelor lui Pavel,
3 Cere¬le studen'ilor s[ scrie o lucrare despre
povestind ceea ce ];i amintesc des- pre ]
ceea ce au g[sit cu privire la cadrul epistolei,
mprejur[rile ]n care a sosit fiecare epistol[
scopul
;i efectul pe care l¬a avut asupra adun[rii.
;i rolul important pe care l¬a avut ]n
cre;tinism.
7 Cere¬le studen'ilor s[ compare citirile
prelimi- nare ale epistolelor c[tre Galateni
4 Folose;te mijloace audio¬viyuale de care dispui ;i Romani. Ce au sim'it la fiecare citire?
pentru a preyenta Italia — oameni ;i locuri
Care sunt p[r'ile Epistolei c[tre Romani pe
— din antichitate ;i din preyent.
care le ]n'eleg mai bine deoarece au
studiat deja Galateni? Ce avantaj au g[sit ]
5 Stabile;te doi studen'i care s[ discute n citirea epistolei av=nd schi'a ei ]n fa'[? Dar
similitu- dinile ]ntre Galateni ;i Romani ]n
]n ]ncercarea de a se imagina ca fiind
ce prive;te stilul, scopul ;i con'inutul.
cre;tini ai primului veac care au primit
scrisoarea de la Pavel?
 139

Lec'ia 9
nevoia de mÂNTUIRE A
OMULUi
romani 1.18 - 3.20
PLANUL LECæIEI

M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat —

1.18 Natura m=niei lui
Dumneyeu
Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat
Principiul retribu'iei
Obiectul m=niei lui Dumneyeu
Neamurile sunt condamnate — 1.19¬32
Revela'ia general[ a lui Dumneyeu — 1.19¬20
Respingerea adev[rului — 1.21¬32
Originea religiilor false
Originea practicilor p[c[toase
Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt
con- damna'i — 2.1¬16
Auto¬]n;ela'i ;i auto¬condamna'i — 2.1¬6
Principiile judec['ii sunt revelate — 2.5¬16 7. S[ reyumi avantajele ;i responsabilit['ile
Evreii sunt condamna'i — 2.17—3.8 evre- ilor ;i s[ explici cum au ajuns ei sub
Avantaje ;i responsabilit['i — 2.17¬29 condam- nare.
‘ntreb[ri ;i concluyii 3.1¬8
Toat[ lumea este condamnat[ — 3.9¬20 8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai profund juste'ea
m=niei lui Dumneyeu.
OBIECTIVELE LECæIEI 9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai mult[
putere despre starea omenirii pierdute ]n
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie va p[cat ;i des- pre nevoia universal[ de a avea
trebui s[ fii ]n stare+ un M=ntuitor.

1. S[ po'i descrie natura m=niei lui Dumneyeu TEME

;i modul ]n care se exprim[ ea.
2. S[ formuleyi principiul ar[tat ]n Romani 1.18
referitor la reyultatele respingerii adev[rului
lui Dumneyeu.
3. S[ po'i descrie revela'ia general[ a lui
Dumne- yeu, dou[ surse din care oamenii
o primesc ;i importan'a pe care o are ea ]n
judecarea oame- nilor.
4. S[ preyin'i originea religiilor false ;i a
practi- cilor p[c[toase ;i s[ descrii natura
progresiv[ a p[catului.
5. S[ po'i explica modul ]n care pot fi
recunoscute p[catele auto¬]ndrept['irii ;i
f['[rniciei ;i s[ aplici aceast[ cunoa;tere
vie'ii tale ;i slujbei tale.
6. S[ enumeri cinci principii ale judec['ii
divine.
1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. Cite;te Romani 1.18 — 3.20.
4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune
dup[ sec'iune, citind referin'ele biblice,
r[spuny=nd
]ntreb[rilor ;i verific=nd r[spunsurile.
5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei ca s[ veyi
dac[ le¬ai atins.
6. Facultativ. Predic[ sau 'ine o lec'ie despre
nevo- ia de m=ntuire a omului sau asupra
unui alt subiect preyentat ]n aceast[ sec'iune
a Episto- lei c[tre Romani.
 STUDIUL CUVINTELOR

]nsu;irile — atributele lui Dumneyeu care nu pot

s[¬L p[s- — s[ se g=ndeasc[ la El, s[¬I
nev[yute fi v[yute: caracterul lui Dumneyeu.
recunoasc[ treye pe preyen'a.
1.20
Dumneyeu
]n con-
inima — mintea nu a mai fost ]n stare s[
;tiin'a lor
recu¬
1.28
]ntune¬ noasc[ adev[rul.
cat[
nu ]n slov[ — nu literal, nu t[iere ]mprejur ]n
1.21 trup. 1.29
necur['ie — perversiune sexual[.
deyl[n'uie — ]i pedepse;te pe aceia care fac
1.24
r[ul. m=nia
3.5
binecu¬ — (aici) vrednic de
cinste. v=ntat
revela'ie — actul lui Dumneyeu prin care Se face
1.25
cunoscut pe Sine sau adev[rul S[u.
Nevoia de m=ntuire a 14
omului

DEYVOLTAREA LECæIEI

M=nia lui Dumneyeu s¬a revelat

Romani 1.18
ne iube;te pe to'i, nu vrea ca p[catul s[ ne distrug[.
Obiectivul 1. S[ po'i descrie natura m=niei ‘ns[;i bun[- tatea Sa ‘l face s[ reac'ioneye ]
lui Dumneyeu ;i modul ]n care ea se exprim[. mpotriva acelor lu- cruri care ]i distrug pe copiii
S[i.
Romani 1.18 preyint[ tema acestei lec'ii.
Pavel
]ncepe explicarea Evangheliei ar[t=nd nevoia de
m=ntuire a omului. Noi avem nevoie s[ fim
m=ntui'i de sub puterea p[catului ;i de sub
m=nia lui Dum- neyeu. Trebuie s[ recunoa;tem
nevoia de m=ntuire
]nainte de a putea ]n'elege vestea bun[ c[
Cristos ne m=ntuie. Trebuie s[ ne d[m seama de
neputin'a noastr[ ]nainte de a vrea s[ ne pred[m
via'a M=ntui- torului.

NATURA MÂNIEI LUI DUMNEYEU

1.18

‘n acest prim capitol al Epistolei c[tre

Romani, Pavel ne spune c[ exist[ dou[ tipuri de
revela'ie. ‘n versetele 16 ;i 17, am v[yut c[
dreptatea lui Dum- neyeu s¬a revelat ]n
Evanghelie. ‘n versetul 18, Pa- vel vorbe;te
despre o revelare a m=niei lui Dumne- yeu.
‘nainte de a putea ]n'elege dreptatea lui Dum-
neyeu ]n lucrarea Sa de r[scump[rare, trebuie
s[
]n'elegem m=nia lui Dumneyeu, care a fost de
ase- menea revelat[. Compar[ versetele 17 ;i
18.
S[ privim acum la dou[ aspecte ale m=niei
lui Dumneyeu. Primul descrie natura m=niei,
iar al doilea descrie modul ]n care ea se
exprim[.

Reac'ia sfin'eniei fa'[ de p[cat

Mai ]nt=i, s[ privim la m=nia lui Dumneyeu

ca r[spuns al sfin'eniei Sale la r[utate ;i
r[yvr[tire. Unora le vine greu s[ cread[ c[
Dumneyeu Se poate m=nia. Ei cred c[ m=nia nu
este ]n acord cu caracte- rul lui Dumneyeu. Ei
g=ndesc a;a pentru c[ ]n'eleg m=nia ]n termenii
m=niei omene;ti, care, de multe ori, include
patim[ p[c[toas[. M=nia lui Dumne- yeu nu
este nejustificat[. Deoarece Dumneyeu este sf=nt,
El este ]mpotriva oric[rui fel de p[cat. Deoa- rece
El este bun, El Se opune r[ului.
S[ presupunem c[ un c=ine ]l atac[ pe
copilul t[u. Ce ai sim'i tu fa'[ de c=ine? Ai
putea sta s[ prive;ti y=mbitor cum c=inele ]'i
omoar[ copilul pe care ]l iube;ti? Ar fi drept sau
nu s[ te m=nii pe c=ine
;i s[ te lup'i cu el ca s[¬'i salveyi copilul?
P[catul ]l distruge pe p[c[tos. Dumneyeu, care
14 Galateni ;i
Romani
Deci po'i vedea c[ m=nia lui Dumneyeu
este r[spunsul fa'[ de p[cat. Deoarece
Dumneyeu este sf=nt, este conform cu natura
Lui s[ r[spund[ p[ca- tului ;i r[ut['ii
manifest=ndu¬…i m=nia. Acest r[s- puns nu
vine dintr¬o patim[ p[c[toas[, ci, dimpo-
triv[, din sfin'enia Sa.

Dumneyeu sf=nt

P[cat

Cu c=t ne g=ndim mai mult la m=nia lui

Dum- neyeu ca fiind reac'ia normal[ a
sfin'eniei Sale fa'[ de p[cat, cu at=t ]n'elegem
mai bine de ce nici un p[c[tos nu va putea
s[ intre ]n loca;ul ve;nic al lui Dumneyeu. Ce
fel de rai ar fi acela dac[ am intra cu p[catele
noastre ;i am fi ]ncontinuu obiectul m=niei lui
Dumneyeu?

Principiul r[spl[tirii

Un Dumneyeu bun ;i drept le d[

oamenilor r[s- plata pe care o merit[ ]n raport
cu ceea ce fac. Acesta este principiul
r[spl[tirii care trebuie s[ opereye
]ntr¬un Univers moral. Faptele bune sunt
r[spl[tite. Faptele rele sunt pedepsite. Ai ]
nt=lnit acest princi- piu ]n Galateni? (Galateni
6.8) ‘n Romani vedem c[ m=nia lui Dumneyeu
se manifest[ ca fiind r[splata meritat[ de
p[c[to;i pentru r[utatea ;i r[yvr[tirea lor.
Moartea este plata dreapt[ a p[catului.
Aceia care ‘l resping pe Dumneyeu, sursa
vie'ii, trebuie s[ ]nfrunte moartea. Aceasta este
r[splata dreapt[
;i consecin'a normal[ a respingerii vie'ii.
Pedeapsa este pe m[sura ofensei. Oamenii
secer[ ceea ce au sem[nat. `Plata p[catului
este moartea.~ Romani 6.23

Deci m=nia lui Dumneyeu este r[spunsul

sfin- 'eniei fa'[ de p[cat ;i o vedem
manifestat[ ]n prin- cipiul r[spl[tirii —
pedeapsa dreapt[ pentru p[c[- to;i. Urm[re;te
acest principiu ]n ]ntreg capitolul. Vei g[si de
trei ori cuvintele `Dumneyeu i¬a l[sat~ (]n
sensul de `abandonat~), ca semn al m=niei
Sale.
 necredin'[ adev[rului lui Dumneyeu.
RESPINGERE
Dum-
neyeu 5 A r[spunde prin credin'[ revela'iei lui
Dum- neyeu ]nseamn[ a o accepta. A r[spunde
Via'a
prin ne- credin'[ ]nseamn[ a o respinge. Red[
Adev[rul
modul ]n care descrie Pavel aceast[ respingere
Sfin'enia
Omul ]n versetul 18.
Moarte
Gre;eal[ ........................................................................................
P[cat ........................................................................................
6 Extrage din versetul 18 un principiu care s[
1 Descrie natura m=niei lui Dumneyeu. arate reyultatele, consecin'ele respingerii adev[rului
........................................................................................ lui Dumneyeu.
2 Cum s¬a ar[tat m=nia lui Dumneyeu? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
3 Prin ce difer[ m=nia lui Dumneyeu de cea Po'i da vreun exemplu ]n care ai v[yut
a omului? aplic=n- du¬se acest principiu?
........................................................................................ ........................................................................................
4 Care este cel mai bun termen pentru a ........................................................................................
descrie r[spl[tirea divin[? ‘ntr¬o traducere parafrayat[, versetul 18 sun[
astfel+ Dar Dumneyeu ‘;i arat[ din ceruri
....a) R[ybunare. m=nia ]mpo- triva tuturor oamenilor
....b) Recompensare. p[c[to;i, r[i, care ]nde- p[rteay[ adev[rul de
....c) Disciplin[. la ei.
....d) Pedeaps[.
‘ntr¬o alt[ traducere, acela;i verset este+
OBIECTUL MÂNIEI LUI DUMNEYEU M=nia lui Dumneyeu este revelat[ venind
1.18 din ceruri peste orice p[cat ;i peste oamenii
r[i, ale c[ror c[i rele ]mpiedic[ cunoa;terea
Obiectivul 2. S[ formuleyi principiul ar[tat ] adev[rului.
n Romani 1.18 referitor la reyultatele
respingerii adev[rului lui Dumneyeu. Sensul versetului 18 este c[ oamenii
suprim[ sau ]mpiedic[ adev[rul, refuy=nd s[
‘n Romani 1.18, Pavel vorbe;te despre tr[iasc[ pe baya lui. Acest subiect va fi deyvoltat
revelarea m=niei lui Dumneyeu. Dup[ cum mai pe larg ]ntr¬o alt[ sec'iune a acestei lec'ii. De
dreptatea lui Dumneyeu este revelat[ acelora fapt, tot restul acestei p[r'i a Epistolei c[tre
care r[spund prin credin'[ adev[rului lui Romani este deyvoltarea afir- ma'iei din
Dumneyeu, tot a;a m=nia lui Dumneyeu este versetul 18. El ne arat[ c[ to'i oamenii sunt
revelat[ oricui r[spunde prin vinova'i de `]n[bu;irea adev[rului~ — c[ to'i
am p[c[tuit ;i am devenit obiect al m=niei lui
Dum- neyeu.

Neamurile sunt condamnate

Romani 1.19¬32

REVELAæIA GENERAL“ A LUI

neyeu. ‘n versetele care urmeay[, el arat[ c[
DUMNEYEU 1.19¬20
respin- gerea lui Dumneyeu duce ]n mod
natural la o via'[ nelegiuit[, care merge din r[u ]n
Obiectivul 3. S[ po'i descrie revela'ia
mai r[u. El ne arat[ originea idolatriei ;i a
general[ a lui Dumneyeu, dou[ iyvoare din
corup'iei morale. El ne arat[ cum un p[cat duce
care oame- nii o primesc ;i importan'a pe care
la altul, ;i astfel ]ntreaga ras[ uman[ devine
o are ea ]n judecarea oamenilor.
pierdut[, f[r[ n[dejde, f[r[ Dumne- yeu.
evlavie
‘n versetul 18, Pavel vorbe;te despre lipsa de ;i nelegiuirea acelora care resping revela'ia lui Dum-
 Oare Pavel vorbe;te aici despre istoria
rasei umane, sau despre p[g=nii de pe vremea
sa? …i des- pre unii ;i despre al'ii. …tim c[
omul, ]n mod deli-
berat s¬a ]ndep[rtat de revela'ia original[, p=n[
turor oamenilor de pretutindeni este numit[
ce lumea a devenit at=t de corupt[, ]nc=t
reve- la'ia general[. Crea'ia ne spune c[ o Mare
Dumneyeu a trimis potopul. Rasa uman[ a luat
For'[ ne¬a creat pe noi ;i lumea ]n care tr[im.
un nou start, cu o nou[ revela'ie de la
Dac[ este a;a, ar trebui s[ ]ncerc[m s[¬L g[sim pe
Dumneyeu, dar majoritatea urma;ilor lui Noe
Creator. Ar trebui s[ facem ceea ce ‘i place Lui.
au respins adev[rul ;i au ales calea p[catului.
El ]i vorbe;te con;tiin'ei noastre ;i ne face
Pavel descrie lumea p[g=n[ a yilelor sale ;i
cunoscut ce este bine ;i ce este r[u. Dac[
scoate ]n eviden'[ c[ ;i ei au primit o revela'ie a
accept[m revela'ia Lui, ‘l vom ;i asculta
lui Dumneyeu, dar au respins¬o.
;i ne vom da toate silin'ele ca s[ facem voia Lui.
7 Dou[ versete din acest pasaj ne spun c[
REVELAæIA
ace;ti oameni au primit o oarecare revela'ie a lui
Dumne-
yeu. Care sunt aceste versete? General[ Special[
........................................................................................ Creator ;i Judec[tor Dumneyeu ;i adev[rul
........................................................................................ revelat ]n+ S[u revelat ]n+
Natur[ Istori Biblie
‘n versetele 19¬20 g[sim afirma'ia hot[r=t[
e Providen'[ Profe'ii
c[ p[g=nii, Neamurile, au primt o revela'ie,
Con;tiin'[ Miracole
astfel c[ nu se pot deyvinov['i pentru
Isus Cristos
respingerea ei. Cite;te acum ;i aceste versete
Experien'[
care arat[ c[ ei au avut o oarecare cunoa;tere a
lui Dumneyeu ;i ;tiau c[ ceea
ce fac este r[u atunci c=nd ]n mod deliberat ne ]ncon- joar[. Cunoa;terea lui Dumneyeu care
s¬au este dat[ tu-
]ndep[rtat de revela'ia primit[. Cite;te Romani
1.21¬23, 25, 32.

8 Conform acestor versete, ce ;tiau

Neamurile despre Dumneyeu?

v. 20 ................................................................................
v. 23 ................................................................................
v. 25 ................................................................................
v. 32 ................................................................................

Pavel vorbe;te aici despre oameni care

nu aveau Scripturile ;i care nu au auyit
niciodat[ me- sajul Evangheliei. Vor fi ei
condamna'i? Aceasta este o ]ntrebare important[,
deoarece ne confrunt[m cu ea ;i ast[yi.

9 Po'i g[si ]n acest pasaj vreo indica'ie c[

revela'ia lui Dumneyeu dat[ Neamurilor
cuprinde totul des- pre r[scump[rare sau
m=ntuire?
........................................................................................
........................................................................................
Dou[ surse ale cunoa;terii lui Dumneyeu
au fost date ]ntregii rase umane — con;tiin'a ;i
natura. Veyi versetele 19 ;i 20. Unele ]nsu;iri
nev[yute ale lui Dumneyeu `le sunt descoperite
]n ei~ prin vocea l[untric[ a lui Dumneyeu
vorbind con;tiin'ei. Alte
]nsu;iri sunt revelate ra'iunii, g=ndirii, prin
minu- nile crea'iei lui Dumneyeu din lumea care
 Dar r[spunsul omului la revela'ia
general[ a fost respingerea lui Dumneyeu.
Exist[ dovada unui impuls interior de a ]
ndep[rta adev[rul. Acest impuls este
p[catul din inima omeneasc[.

10 Nume;te dou[ c[i prin care Dumneyeu i

S¬a revelat omenirii.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
RESPINGEREA ADEV“RULUI
1.21¬32
Obiectivul 4. S[ preyin'i originea religiilor
fal- se ;i a practicilor p[c[toase ;i s[ descrii
natura progresiv[ a p[catului.
Originea religiilor false

Care este consecin'a natural[ a

respingerii adev[rului? S[ creyi ceea ce nu
este adev[rat. Dac[ refuy[m s[ credem ceea
ce Dumneyeu ne spune despre originea
lumii ;i a puterilor care o con- troleay[,
Dumneyeu ne las[ ]n h['i;ul propriilor
noastre idei despre aceste lucruri. ‘n Romani
1.19.23, vedem c[ Neamurile s¬au f[cut vinovate
de idolatrie dup[ ce au respins revela'ia lui
Dumneyeu. Ei l¬au respins pe Creator ;i s¬au
treyit ]nchin=ndu¬se lu- crurilor pe care le¬a
creat El. Pare de neconceput, dar a;a cum s¬a
spus adesea, omul este religios incurabil.
Dac[ ‘l respinge pe Dumneyeu, el va g[si
]ntotdeauna un obiect sau un ideal c[reia s[ i se
]nchine.
11 Te po'i g=ndi la lucruri sau idei c[rora
oamenii
li se ]nchin[ (sau le acord[ primul loc ]n via'[) ] putea folosi o linie dreapt[ pentru a sublinia
n loc s[ I se ]nchine lui Dumneyeu ? pa;ii ;i o linie ondulat[ pentru consecin'e.
Enumer[¬le.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Originea practicilor p[c[toase

‘n versetul 24, vedem c[ idolatria oamenilor

L¬a f[cut pe Dumneyeu s[¬i lase prad[
imoralit['ii. ‘n- torc=ndu¬se de la Dumneyeu ;i
sfin'enia Lui, ei fac ceea ce este nelegiuit.
Resping=nd revela'ia lui Dumneyeu ]n
natur[, ei au ]nceput s[ s[v=r;easc[ p[cate care
sunt ]mpotriva naturii (1.26¬27). Vedem prin
aceasta c[ m=nia lui Dumneyeu continu[
s[ opereye prin principiul r[spl[tirii. Omul
alege ;i apoi suport[ consecin'ele. Cuvintele
`Dumneyeu i¬a l[sat~ exprim[ groy[via situa'iei.
Cea mai grea pe- deaps[ pe care Dumneyeu i¬o
poate da omului este s[¬…i retrag[ m=na ;i s[¬l
lase s[ fac[ ce¬i place.

Dum-
neyeu

Om

Tabloul pe care ]l yugr[ve;te Pavel ]n

Romani 1.18¬32 explic[ de ce este at=t de mult
p[cat ast[yi
]n lume. Aici ]nv['[m o lec'ie important[
despre natura p[catului — este progresiv.
Adic[, se ]nt[- re;te, cre;te, se r[sp=nde;te ;i
devine din ce ]n ce mai r[u. Un p[cat odat[
s[v=r;it te duce la altul. ;i acela la altele. Po'i
vedea influen'a progresiv[, dis- trug[toare a
p[catului, ]n versetele 18¬32? Respin- gerea
adev[rului lui Dumneyeu este punctul de por- nire
al acestei imoralit['i progresive.
Dac[ dore;ti, po'i s[ sublinieyi ]n Biblia ta
pa;ii
]n jos pe calea p[catului ;i consecin'ele lor. Ai
v. 18. Ei ]n[bu;e adev[rul lui Dumneyeu, ]l ]n-
dep[rteay[.
Consecin'a — M=nia lui Dumneyeu se
reveleay[.
v. 21. De;i L¬au cunoscut pe Dumneyeu, nu
L¬au onorat ca Dumneyeu: nu au fost re-
cunosc[tori: s¬au dedat la g=nduri de-
;arte.
Consecin'a — Inima lor f[r[ pricepere
s¬a ]ntunecat.
v. 22. S¬au l[udat cu ]n'elepciunea lor.
Consecin'a — Au ]nnebunit.
v. 23. Au schimbat slava lui Dumneyeu cu
i- magini ale f[pturilor (au ]nlocuit ]
nchi- n[ciunea spiritual[ cu idolatria
sau reli- gie ceremonial[.
Observ[ degenerarea: de la ]nchinarea
la Dumneyeu au trecut la ]nchinare ]
naintea oamenilor, p[s[- rilor,
animalelor, t=r=toarelor.)
v. 24 Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat pra-
d[ poftelor lor ;i necur['iei.
v. 25 Au schimbat adev[rul lui Dumneyeu cu
o minciun[. S¬au ]nchinat ;i i¬au slujit
creaturii, ]n locul Creatorului.
v. 26. Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat
pra- d[ unor patimi sc=rboase ;i
perversiunii sexuale.
v. 27. Au practicat homosexualitatea.
Consecin'a — au suportat consecin'ele
fiyice ale deprav[rii lor.
v. 28. Nu au vrut s[¬L recunoasc[ pe
Dumne- yeu, nici s[ se g=ndeasc[ la
El. Consecin'a — Dumneyeu i¬a l[sat ]
n voia min'ii lor blestemate, ca s[ fac[
lu- cruri ne]ng[duite.
v. 29. Consecin'a — Au ajuns plini de orice fel
de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de
l[comie, de r[utate: plini de piym[, in-
vidie, de ucidere, de ceart[, de ]n;el[-
ciune, b=rfitori.
v. 30. Consecin'a — Au ajuns b=rfitori, ur=tori
de Dumneyeu, obraynici, trufa;i, l[u-
d[ro;i, n[scocitori de rele, neascult[tori
de p[rin'i.
v. 31. Consecin'a — Au fost f[r[ pricepere,
c[lc[tori de cuv=nt, f[r[ dragoste fireas-
c[, ne]ndupleca'i, f[r[ mil[.
v. 32. Cunosc=nd judecata lui Dumneyeu, c[
aceia care fac asemenea lucruri sunt vred-
nici de moarte, au continuat s[ le fac[
;i s[ g[seasc[ pl[cere ]n cei ce le f[ceau.
Consecin'a+ sunt vrednici de moarte.
 ‘n versetul 32, vedem teribila consencin'[
14 Care este motivul principal pentru care
a respingerii adev[rului lui Dumneyeu —
m=nia lui Dumneyeu s¬a revelat?
p[c[tosul a devenit sfid[tor fa'[ de Dumneyeu ;i
se bucur[ s[¬i vad[ ;i pe al'ii r[yvr[tindu¬se ] ........................................................................................
mpotriva Lui ;i a legilor Sale. Ai v[yut vreodat[
........................................................................................
un asemenea om? Po'i ]n'elege mai bine
gravitatea respingerii reve- la'iei adev[rului lui 15 Ce spune Dumneyeu ]n versetele 20 ;i 32
Dumneyeu? ‘n lumina acestui pasaj, care este des- pre vina acelora care au respins adev[rul
sim'[m=ntul t[u cu privire la impor- tan'a Lui? Care este sentin'a pe care o merit[ ei?
evangheliy[rii ]ntre copii ;i tineri? Predicile
........................................................................................
;i lec'iile tale ]i ajut[ pe oameni s[ vad[
gravitatea p[catului, faptul c[ el duce la ........................................................................................
moarte? Dumneyeu a folosit de multe ori acest
pasaj pentru a¬i convinge pe oameni de
12 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu p[c[to;enia fun- damental[ a naturii umane ;i a
tr[iesc o via'[ curat[ ;i nu pricinuiesc nici un le ar[ta nevoia de m=ntuire. Inten'ioneyi s[
neajuns seme- nului meu. De ce am nevoie de predici sau s[ ]nve'i din acest text? æi¬a; sugera
Dumneyeu sau de religie?~ Cum ai putea folosi s[ cite;ti aceste versete ]ntr¬o traducere modern[.
lucrurile pe care tocmai le¬ai ]nv['at despre
natura p[catului ca s[¬i r[s- punyi? 16 Uit[¬te din nou peste lista p[catelor din
verse- tele 24¬32 ;i identific[¬le pe cele care sunt
........................................................................................ obi;nuite
........................................................................................ ]n locul unde tr[ie;ti. Este lumea ta mai bun[
dec=t lumea p[g=n[ din vremea lui Pavel?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n acest capitol, Pavel ne¬a ar[tat c[ separa'i
........................................................................................ de Dumneyeu nu putem reyista influen'ei
........................................................................................ corup[toare
;i degeneratoare a p[catului. Numai prin credin'[
........................................................................................ ]n revela'ia lui Dumneyeu — Evanghelie — pot
13 Cite;te Iacov 1.21¬22, 26: Matei 7.24¬27. oa- menii s[ fie elibera'i de puterea p[catului.
Este respingerea adev[rului descris[ ]n aceste Avem nevoie de ]ndrept['irea pe care numai
pasaje ca deyacord intelectual, sau ca e;ecul Dumneyeu ne¬o poate da. Lumea are nevoie de
tr[irii conform Vestea Bun[ a unui M=ntuitor, deoarece ea a fost
]nv['[turilor adev[rului revelat? judecat[, a fost g[sit[ vinovat[ ;i a fost declarat[
vrednic[ de moar- te.
........................................................................................

Oamenii care se socotesc singuri drep'i sunt condamna'i

Romani 2.1¬16

AUTO¬‘N…ELAæI …I AUTO¬CONDAMNAæI foarte aspru pe cei care f[ceau asemenea lucruri.

2.1¬6 Pavel se adre-

Obiectivul 5. S[ po'i explica modul ]n care

pot fi recunoscute p[catele
auto¬]ndrept['irii ;i f[- '[rniciei ;i s[ aplici
aceast[ cunoa;tere vie'ii ;i slujbei tale.

Pavel vorbe;te aici despre oamenii `buni~

con- form standardelor omene;ti. Ace;tia pot fi
at=t evrei, c=t ;i Neamuri. Mul'i oameni dintre
Neamuri se
]mpotriveau cu toat[ puterea unora dintre
p[catele
]n;irate de Pavel, ]n lista din Romani 1.24¬32.
Oa- menii buni, morali, considerau aceste p[cate ca
fiind foarte grave. De fapt, ei ]i condamnau
 seay[ tocmai acestor oameni care aveau
standarde morale ]nalte ;i care ]i criticau pe
aceia care nu se ridicau la ]n[l'imea lor. Poate
c[ Pavel se g=ndea la evreii morali;ti ai yilelor
sale. Ace;tia erau foarte m=ndri c[ sunt din
poporul ales al lui Dumneyeu. Ei considerau
toate celelalte popoare ca fiind mai prejos dec=t
ei ;i ]i condamnau pentru p[catele lor. Ace;ti
critici se ]n;elau singuri. Ei se ]ncredeau
]n bun[tatea lor ;i ]i criticau aspru pe al'ii.
‘ns[;i aceast[ atitudine arat[ c[ erau plini de
p[catul m=n- driei, de asprime ;i lips[ de
dragoste. Veyi Matei 7.1.
Pavel le spune oamenilor care se credeau
buni
;i¬i condamnau pe al'ii c[ ei sunt vinova'i de
]nse;i lucrurile pe care le condamn[ la
ceilal'i. Ai v[yut vreodat[ un om care minte,
dar ]l pedepse;te pe fiul
s[u atunci c=nd ]l prinde cu minciuni? Sau pe ........................................................................................
unul care ]l critic[ pe predicator pentru c[
folose;te limba- jul pe care el ]nsu;i ]l folose;te? ........................................................................................
Sau pe cineva care
]l condamn[ pe un uciga;, dar are ;i el un
du;man pe care ]l ur[;te? De fapt, atitudinea
noastr[ critic[ fa'[ de al'ii este adesea doar o ]
ncercare incon;tien'[ de a acoperi acelea;i defecte
]n propria noastr[ via'[. Criticismul aspru este
semn c[ ceva este r[u ]n acela care critic[. A
pretinde c[ e;ti mai bun dec=t al'ii este o form[
de ipocriyie, de f['[rnicie.

17 Ce spune Pavel despre vinov['ia oamenilor

care ]i condamn[ pe al'ii pentru lucrurile pe care
ei
]n;i;i le fac? Romani 2.1.
........................................................................................
........................................................................................
18 Potrivit versetului 2.3, care este ideea
gre;it[ pe care o au uneori `oamenii buni,
morali~?
........................................................................................
........................................................................................
19 Pe ce bay[ ]i va judeca Dumneyeu pe ace;ti
oa- meni? v. 2.

....a) Pe baya superiorit['ii lor fa'[ de cei r[i.

....b) Pe baya standardelor lor morale.
....c) Pe baya p[rerii bune pe care o au
despre ei ]n;i;i.
....d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat.

20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[¬i convingi pe

oa- meni s[ se lase de p[cate ;i s[ se consacre
deplin pentru Dumneyeu. Un membru al
bisericii tale ]'i yice+ `Dumneata ]mi spui c[
minciuna ;i ]n;elarea
]n afaceri sunt p[cat ;i c[ Dumneyeu le
pedepse;te. Uit[¬te ]ns[ cum m¬a binecuv=ntat
Dumneyeu! Pro- babil El nu consider[ r[u
s[ min'i sau s[ ]n;eli ]n afaceri. El ;tie c[ trebuie
s[ fac ceva ca s[ nu falimen- tey. Dac[ ar fi chiar
a;a de grav, El m¬ar pedepsi cu siguran'[.
Chiar dumneata po'i vedea cum El m¬a
binecuv=ntat ca s[ prosper ;i m¬a binecuv=ntat
;i
]n biseric[. Toate astea dovedesc c[ sunt bine
a;a, c[ sunt drept ]naintea lui Dumneyeu.~ Cum ai
putea folosi acest text pentru a¬i explica modul
]n care Dumneyeu trateay[ situa'ia lui?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
21 De ce p[cate se fac vinova'i oamenii care se gre;eli. Judec['ile lui Dumneyeu nu sunt
]ncred ]n meritele lor ;i refuy[ s[ se poc[iasc[ niciodat[ gre;ite. ‘nainte de a r[spunde
;i s[¬I cear[ iertare lui Dumneyeu? vv. 4¬5. urm[toarelor ]ntreb[ri refe- ritoare la judecata lui
Dumneyeu, studiay[ Romani 2.5¬16.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
22 Ce ];i adun[ `oamenii ace;tia buni~ care
refuy[ s[¬L caute pe Dumneyeu? v. 5.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

PRINCIPIILE JUDEC“æII SUNT REVELATE

2.5¬16

Obiectivul 6. S[ enumeri cinci principii ale

judec['ii divine.

Ai studiat deja ]n lec'ia de fa'[ despre

revelarea drept['ii lui Dumneyeu (1.17),
revelarea m=niei lui Dumneyeu (1.18) ;i
revela'ia general[ a lui Dum- neyeu
(1.19¬20). Citim acum despre revelarea unui
fapt viitor. Avem nevoie s[ ]n'elegem ceva
cu pri- vire la acesta deoarece este o parte
esen'ial[ a me- sajului Evangheliei.

23 Care este revela'ia viitorului men'ionat[ ]

n Ro- mani 2.5?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Este momentul s[ ]nv['[m despre sensul
;i fo- losirea cuv=ntului `a judeca~. Aceste
versete ne arat[ principiile pe baya c[rora va
judeca Dumneyeu. Ele con'in de asemenea
avertismente serioase pentru a nu ne judeca
unii pe al'ii. Cuv=ntul `a judeca~ poate avea
dou[ sensuri. El poate ]nsemna `a condamna~
sau `a evalua~, `a distinge~.

24 Pentru a ilustra aceste sensuri, ce sens

ai dat cuv=ntului `a judeca~, ]n urm[toarele
versete+

a. Matei 7.1 ........................................................

b. Ioan 7.24 ........................................................
c. Romani 2.1 ......................................................

‘n judec['ile lor, oamenii fac multe

25 Care este primul principiu al judec['ii lui ........................................................................................
Dum- neyeu aflat ]n v. 5?
........................................................................................
........................................................................................
26 Ce caracteristic[ a judec['ii lui Dumneyeu
am
]nt=lnit deja ]n Romani 2.2?
........................................................................................
27 Care este principiul formulat ]n versetul 6?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Fii atent! S[ nu interpreteyi gre;it versetele
6¬10. Aceste versete nu ne ]nva'[ c[ faptele
noastre bune ne pot m=ntui. Tema acestui pasaj
este metoda de judecat[ a lui Dumneyeu, nu
metoda Lui de justi- ficare. El ]i va r[spl[ti
fiec[ruia dup[ faptele sale. Ulterior vom vedea
c[ via'a bun[ descris[ ]n verse- tul 7 este posibil[
numai pentru aceia care¬L primesc pe
M=ntuitorul ;i ]ndrept['irea Lui. Acestora, Dum-
neyeu le d[ via'a ve;nic[. Versetele 7¬11 sunt
dey- voltarea principiului formulat ]n versetul
6.

28 Dumneyeu reyum[ lunga list[ de p[cate ]n

trei descrieri ale oamenilor care vor avea de ]
nfruntat m=nia Lui la judecat[. Care sunt
acestea? v. 8.

........................................................................................
........................................................................................
29 Cum sunt reyumate acestea trei ]n versetul
9?

........................................................................................
........................................................................................
30 Ce vor primi aceia care fac r[ul? v. 8¬9.

........................................................................................
........................................................................................
31 Ce vor primi aceia care fac binele? v. 10.

........................................................................................
........................................................................................
32 Care este principiul judec['ii ]nt=lnit ]n
verse- tele 9¬10?
........................................................................................
 Vedem aici c[ Dumneyeu ]i judec[ pe
oameni potrivit oportunit['ilor pe care le¬au
avut. Cu c=t a fost mai deplin[ revelarea
adev[rului, cu at=t mai mare este vina de a o
fi respins.

33 Formuleay[ ]n propriile tale cuvinte

principiul judec['ii g[sit ]n versetul 11.
......................................................................................
..
......................................................................................
..
Versetele 12¬16 deyvolt[ principiul dat ]n
ver- setul 11. ‘n versetul 12, vedem c[
Dumneyeu ]i jude- c[ pe oameni pe baya a
ceea ce fac cu ceea ce au primit. El nu¬i
judec[ pe baya a ceea ce n¬au primit.

34 Cum ]i va judeca Dumneyeu pe evreii

care sunt sub Lege? v. 12.
......................................................................................
..
35 Care va fi temeiul judec['ii — cunoa;terea
ade- v[rului, sau ascultarea de adev[r? v.
12.
......................................................................................
..
36 Compar[ versetul 13 cu Galateni 2.16:
3.10¬13: Romani 3.19¬20. C='i oameni au 'inut
toat[ Legea ;i
;i¬au c=;tigat astfel via'a ve;nic[?
......................................................................................
..
37 Dup[ ce lege vor fi judecate Neamurile,
de vre- me ce ele nu au Legea care le¬a fost
dat[ evreilor? v. 14¬15.
......................................................................................
..
 ‘n versetele 14¬15 ne este dat un principiu
foar- te important. Ai v[yut deja ]n Romani
1.19¬20 cum con;tiin'a este unul dintre cele dou[
canale prin care primim revela'ia general[ a lui
Dumneyeu. Vedem acum c[ Dumneyeu ]l judec[
pe om potrivit cu ceea ce face cu acea revela'ie.
Este un principiu impor- tant ;i trebuie s[¬l
privim mai ]ndeaproape.
;tia c[ este bine. A;adar, ;i el este condamnat ;i are
nevoie de M=ntuitor.
38 Cite;te Ioan 3.36: 14.6: Marcu 16.15¬16: Fapte
4.12: Efeseni 2.1¬3: Romani 10.9¬14. ‘n lumina acestor
pasaje, cum ai interpreta Romani 2.12¬16 ]n ceea ce

Mai ]nt=i, ce este con;tiin'a? Este un sim' al

binelui ;i al r[ului. Cel mai bine o putem vedea
ca fiind o parte din spiritul omului, parte a
chipului lui Dumneyeu ]n noi care ne
diferen'iay[ de anima- le. Dumneyeu poate
discerne ]ntre bine ;i r[u ;i El ne¬a dat ;i nou[
capacitatea aceasta. Noi spunem deseori+ `F[
ce¬'i dicteay[ con;tiin'a~, cu sensul `F[ ceea ce
sim'i tu c[ este bine.~

Con;tiin'a ]n sine nu este o c[l[uy[ pe care

s[ te po'i baya. Cuv=ntul `con;tiin'[~ deriv[ de la
dou[ cuvinte latine;ti, care ]nseamn[ `a ;ti ]
mpreun[ cu~. Cuv=ntul grec pe care ]l folose;te
Pavel are acela;i
]n'eles. El ne arat[ c[ con;tiin'a trebuie s[ fie
condu- s[ de o autoritate superioar[ pentru a
putea distin- ge corect ]ntre bine ;i r[u.
Dumneyeu vorbe;te con-
;tiin'ei noastre prin Duhul Sf=nt. El ne¬a dat ;i
Cu- v=ntul S[u ca ghid infailibil pentru
credin'[ ;i con- duit[. Pentru a te putea baya pe
con;tiin'[, ea ]ns[;i trebuie s[ fie condus[ de
Cuv=ntul lui Dumneyeu.

Poate c[ ]'i pui ]ntrebarea+ `Oare aceia care

nu au auyit niciodat[ Evanghelia pot fi m=ntui'i
prin ascultarea de vocea con;tiin'ei lor? Oare
nu vor merge ei ]n cer dac[ au f[cut ]ntotdeauna
ceea ce au
;tiut c[ e bine?~ C='i oameni creyi c[ au ascultat
]ntotdeauna de vocea con;tiin'ei lor, f[r[ s[ fi
gre;it m[car odat[? E;ti tu un asemenea om?
Prive;te din nou la tabloul naturii umane
separate de Dumne- yeu, a;a cum este el
yugr[vit ]n Romani 1. Prin noi
]n;ine nu avem puterea s[ ascult[m de
con;tiin'[. Noi putem s[ o ignor[m sau s[
ac'ion[m ]mpotriva
]ndemnurilor ei p=n[ c=nd, ]n cele din urm[, ea
se
]nchisteay[, se ofile;te ;i devine ineficient[. Veyi
Tit 1.15: 1 Timotei 4.1, 2.

Singurul scop al lui Pavel ]n aceast[ parte

a epistolei este s[ ne conving[ c[ to'i oamenii
au nevoie de Evanghelie. `Omul moral~, omul
bun, care ]i condamn[ pe al'ii pentru r[utatea
lor, ;tie ]n inima lui c[ de multe ori nici el nu a
f[cut ceea ce
prive;te rolul con;tiin'ei ]n judecat[. Dac[ .
dore;ti, po'i s[ te referi ;i la Romani 1.20 ;i
2.1. ........................................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
. ........................................................................................
....................................................................................... ........................................................................................
. ........................................................................................
....................................................................................... ........................................................................................
.
........................................................................................
.......................................................................................
. Ce creyi despre aceste principii ale judec['ii
lui Dumneyeu? Creyi c[ ea va fi corect[? Ai
....................................................................................... vreun prieten sau pe cineva apropiat care nu
. este preg[tit s[ stea la judecata lui Dumneyeu?
....................................................................................... Roag[¬te pentru ei. Roag[¬te s[ ai prilejul s[ le
veste;ti Evanghelia. Creyi c[ este nevoie ca s[
.
se predice mai mult des- pre judecat[ ]n
....................................................................................... biserica ta?
.
39 ‘n Romani 2.16 g[se;ti c=teva principii ale
jude- c['ii. Care sunt acestea?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
40 S[ presupunem c[ urmeay[ s[ 'ii o lec'ie
sau s[ predici pe tema Judec['ii lui
Dumneyeu. ‘n;ir[ pe scurt punctele pe care
le¬ai folosi din Romani 2.2¬16.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
 Evreii sunt condamna'i

Romani 2.17 - 3.8

Obiectivul 7. S[ reyumi avantajele ;i ........................................................................................

responsa- bilit['ile evreilor ;i s[ explici cum au
ajuns ei sub condamnare.

AVANTAJE …I RESPONSABILIT“æI
2.17¬29

‘n Romani 2.17¬29, Pavel li se adreseay[

direct evreilor. De ce? Deoarece evreii se l[udau
totdeauna cu privilegiile ;i avantajele lor, dar
vie'ile lor nu erau pe m[sura laudelor. ‘n
versetul 17 ;i 18 g[sim ;ase fapte pe care ei le
considerau avantaje+

1. Ei sunt numi'i evrei.

2. Ei se bayeay[ pe Lege.
3. Ei I se ]nchin[ lui Dumneyeu.
4. Ei cunosc voia lui Dumneyeu.
5. Ei ;tiu s[ fac[ deosebirea ]ntre lucruri
(ei de'in standardele corecte pentru
evalu- are.)
6. Ei sunt ]nv['a'i de Lege.

‘n versetele 19¬20 mai g[sim alte cinci

preten'ii. Ele ne arat[ cum se vedeau evreii pe
ei ]n;i;i ]n raport cu p[g=nii sau cu Neamurile.

7. Ei sunt o c[l[uy[ pentru cel orb.

8. Ei sunt o lumin[ pentru cei din ]
ntuneric.
9. Ei sunt pov['uitorii celor f[r[ minte.
10. Ei sunt ]nv['[tori pentru cei ne;tiutori.
11. Ei sunt p[yitorii formei de cunoa;tere
;i ai adev[rului Legii.

Pavel le arat[ acestor evrei c[rora li s¬au

dat asemenea mari avantaje ;i privilegii
c[ odat[ cu privilegiile, ei au primit ;i o
responsabilitate — res- ponsabilitatea de a tr[i
conform revela'iei primite. Cu c=t avem o
cunoa;tere mai deplin[ a lui Dum- neyeu ;i a
voii Lui, cu at=t este mai mare r[spun- derea
noastr[ fa'[ de El. Necayul cu toat[ lauda
evreilor era c[ ei nu tr[iau potrivit cu ceea ce
pre- tindeau a fi.

41 Ce cuv=nt descrie cel mai bine p[catul

evreilor
]n ce prive;te laudele ;i via'a lor ]n Romani
2.17¬24?
42 S[ compar[m acum primul privilegiu din ........................................................................................
list[ cu via'a lor. Care este primul
privilegiu? v. 17. ........................................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
. 47 Cum sim'i tu c[ ipocriyia acestor oameni cu
privilegiile lor se compar[ cu p[catele Neamurilor?
Evreii erau poporul ales al lui
Dumneyeu. Ei au fost ale;i ca s[ fie o
na'iune misionar[ care s[ le spun[ altora
despre Dumneyeu. Scopul existen'ei lor era s[
primeasc[ ;i apoi s[ ]mp[rt[;easc[ cu al'ii
revela'ia adev[rului lui Dumneyeu.
Dumneyeu i¬a numit martori ai S[i. ‘nsu;i
numele de `iudeu~ ]n- seamn[ `laud[~. Prin
vie'ile lor, ei ar fi trebuit s[¬I aduc[ laud[ lui
Dumneyeu.

43 ‘n ce m[sur[ se ridicau evreii de pe

vremea lui Pavel la nivelul preten'iilor lor de
a se baya pe Lege, de a cunoa;te voia lui
Dumneyeu, de a avea adev[- ratele standarde
de valori ;i de a fi ]nv['a'i de Lege? Romani
2.18, 23.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
44 Exprim[ prin cuvintele tale contrastul
dintre Romani 2.17 ;i 2.23¬24.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
45 Cum afecteay[ c[lcarea Legii drepturile ;i
privi- legiile lor de evrei conform lui
Romani 2.25¬29?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
‘ntocmai cum Neamurile sunt judecate ;i
con- damnate pentru c[ au respins revela'ia
primit[ de la Dumneyeu, tot a;a, ]n acest
pasaj, evreii sunt ju- deca'i potrivit cu ceea ce
ei au f[cut cu revela'ia lor mai ]nalt[ ;i
responsabilitatea lor mai mare.

46 Examineay[ cele cinci preten'ii din

versetele 19¬20 ;i modul ]n care ]nv['au evreii
]n v. 21¬23. Ce era gre;it ]n ]nv['[tura lor?
.......................................................................................
.
Cine ar merita o pedeaps[ mai mare? unei consacr[ri interioare. Unii se ]ncred ]n botey
........................................................................................ ;i se m=ndresc cu el, la fel cum f[ceau evreii cu
t[ierea
........................................................................................ ]mprejur. Dar ;i boteyul ;i t[ierea ]mprejur sunt
Nu uita c[, de;i Pavel se adreseay[ f[r[ sens dac[ nu sunt ]nso'ite de consacrarea
iudeilor yilelor sale, exist[ o aplicare mai larg[ a interioar[ pe care o simboliyeay[.
cuvintelor sale. Cuno;ti oameni care cred
despre ei ]n;i;i la fel ca evreii? Descrierea lui 49 Pentru a aplica lec'ia acestui pasaj ]n via'a
Pavel li se potrive;te multor oameni religio;i din ;i ]n lucrarea ta, cite;te Romani 2.25¬29, ]
yilele noastre. S¬ar putea s[ fie cre;tini cu numele nlocuind `t[ie- rea ]mprejur~ cu `botey~ sau
sau urma;i ai altor religii. Te¬ai lovit de aceast[ `boteyat~. Oare biserica ta nu are nevoie de o
problem[ ]n biserica ta? Ai ]nt=lnit predic[ despre falsa siguran'[
vreodat[ oameni care refuy[ s[ cread[ Evanghelia ]n religie?
pentru c[ au v[yut f['arnici ]n biseric[? Acest
pasaj ne face cunoscut c[ Dumneyeu ]i judec[ ........................................................................................
pe cei f['arnici. ........................................................................................
Desigur, ;tii deja, din studiul Galatenilor,
Unii numesc religia `opiul poporului~. c[ oricine calc[ Legea lui Dumneyeu o singur[
Desigur, o asemenea afirma'ie nu este adev[rat[ dat[ este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi ;i este
pentru o religie adev[rat[, care¬l pune pe condamnat.
cineva ]n contact cu Dumneyeul Cel viu. Dar, ]
ntr¬un oarecare sens, aceast[ afirma'ie este
‘NTREB“RI …I CONCLUYII
adev[rat[. Dac[ cineva se ]n- crede ]n religia 3.1¬8
lui (apartenen'a lui la o biseric[), dar via'a lui
este lipsit[ de evlavie, religia este pen- tru el ca
‘n Romani 3.1¬8 Pavel r[spunde la c=teva ]
un drog. Ea ]i d[ o fals[ siguran'[. Acesta este ntre- b[ri care s¬ar fi ridicat ]n mod normal ]n
tipul de credincios pe care ]l descrie Pavel ]n mintea evre- ilor c[rora li s¬a adresat. G[se;ti
Romani 2.17¬29. aceste ]ntreb[ri ]n versetele 1, 3 ;i 5.
48 Care afirma'ie exprim[ cel mai bine tema
50 Care este prima ]ntrebare pe care ar pune¬o
Epis- tolei c[tre Romani ]n 2.17¬29?
un evreu dup[ ce a citit despre falimentul
evreilor? v. 1.
....a) Evreii s[ nu se laude.
....b) Oamenii religio;i sunt to'i ipocri'i. ........................................................................................
....c) Un mai mare privilegiu aduce o mai ........................................................................................
mare responsabilitate.
Pavel d[ un r[spuns mai complet acestei ]
‘n Romani 2.25¬29, Pavel ne spune c[ este ntre- b[ri ]n capitolul 9. Aici el doar afirm[ c[
bine s[ fii evreu dac[ 'ii Legea lui Dumneyeu. cel mai mare avantaj al evreilor este c[
Dar un evreu care calc[ Legea nu este mai bun Dumneyeu le¬a dat revela'ia Sa special[ ]n
dec=t un p[g=n. T[ierea ]mprejur, pe care o Scripturi.
discut[ Pavel aici, era un semn al leg[m=ntului
lui Dumneyeu cu isra- eli'ii. Dup[ cum ai v[yut ‘ntreb[rile din Romani 3.3 ];i primesc
]n Galateni, acesta era semnul obliga'iei r[spunsul
evreului de a 'ine Legea ]n ]ntre- gime. Dar dac[ ]n capitolele 10¬11. Pavel ne¬a ar[tat e;ecul lui
cineva nu¬L iubea pe Dumneyeu ;i nu I se ] Is- rael de a fi na'iune misionar[ a;a cum l¬a ales
nchina Lui, el nu asculta poruncile lui Dum- Dum- neyeu s[ fie. Ipocriyia lor i¬a ]ndep[rtat pe
neyeu, c[lca leg[m=ntul, ;i semnul exterior oameni de ]nv['[turile lor. Ei au c[lcat
(t[ierea leg[m=ntul ;i nu mai puteau fi considera'i iudei
]mprejur) devenea f[r[ sens. …i oameni din alte ;i mo;tenitori ai f[g[du- in'elor lui Dumneyeu.
po- poare practicau t[ierea ]mprejur. Israeli'ii Ce ]nseamn[ aceasta? Au c[yut f[g[duin'ele lui
care nu ascultau din inim[ de Dumneyeu nu Dumneyeu? Leg[mintele Sale nu mai sunt
erau cu nimic mai buni dec=t p[g=nii. valabile. A e;uat planul lui Dumneyeu? A;a ceva
nu se poate — spune Pavel. v. 4. Lipsa de
‘n studiul Epistolei c[tre Galateni am credin'[ a oamenilor nu afecteay[ credincio;ia
v[yut c[ boteyul cre;tin poate fi privit ca un lui Dumneyeu. Veyi 2 Timotei 2.13.
echivalent al t[ierii ]mprejur. Am=ndou[ sunt
ritualuri religioase poruncite de Domnul ca fiind ‘n Romani 3.5 Pavel citeay[ modul de
semne exterioare ale argumen- tare a unora referitor la dreptatea
judec['ii lui Dum- neyeu. De ce ne las[
Dumneyeu s[ p[c[tuim ;i apoi ne pedepse;te
c[ p[c[tuim? Dac[ p[catul nostru, prin
contrast, face s[ se vad[ bun[tatea lui Dumne-
yeu, de ce s[ mai fim condamna'i? Pentru
Pavel o asemenea idee era de neconceput ;i nu¬i
r[spunde direct. Ar putea fi o lec'ie pentru noi
cum s[ r[s- pundem atunci c=nd unii critic[
cre;tinismul sau pe ‘nsu;i Dumneyeu. Uneori, ]
ntreb[rile criticilor nu sunt dec=t indica'ia c[
inima lor este ]mpietrit[ ;i nu vor s[ aud[
argumentele. Ar trebui s[ ne l[s[m c[l[uyi'i de
Duhul Sf=nt ca s[ ;tim c=nd s[ vorbim
;i c=nd s[ t[cem. ‘n loc s[ se angajeye ]ntr¬o
disput[, Pavel subliniay[ c[ Dumneyeu este drept ]
n judecata Lui, c[ ]i va pedepsi pe to'i aceia care
fac r[ul. Chiar dac[ cineva are motive bune,
dar face r[ul pentru a¬;i ]mplini scopul cel
bun, Dumneyeu ]l va con- damna pe drept
pentru aceasta.
Toat[ lumea este condamnat[
Romani 3.9¬20
Obiectivul 8. S[ ]n'elegi ;i s[ sim'i mai
profund juste'ea m=niei lui Dumneyeu.
Obiectivul 9. S[ po'i predica ;i ]nv['a cu mai
mult[ putere despre starea omenirii pierdute
]n p[cat ;i despre nevoia universal[ de a avea
un M=ntuitor.
Cuvintele `to'i sunt sub p[cat~, din versetul
9, sunt cheia ]n'elegerii acestei sec'iuni. Adu¬'i
aminte c[ pentru evrei, lumea era format[ numai
din dou[ grupe — evrei ;i Neamuri (neevrei).
‘n Romani 1.18¬32 Pavel ne¬a ar[tat c[ Neamurile
sunt p[c[toase
;i de aceea sunt sub condamnarea lui
Dumneyeu. ‘n Romani 2.1 - 3.8, Pavel arat[ c[ ;i
evreii sunt p[c[- to;i ;i sunt sub condamnarea lui
Dumneyeu. ‘n Ro- mani 3.10¬18, Pavel ]i citeay[
pe psalmist ;i pe pro- fe'i pentru a ne da
imaginea biblic[ a inimii omene;ti.
DUMNEYEU
MÂNIE RESPINGERE
SFÂNT
51 Te po'i g=ndi la vreun exemplu c=nd ai
fost ispitit s[ faci ceva r[u pentru ca ceva bun
s[ ias[ din el? Conform versetului 7, cum ]l
nume;te Dum- neyeu pe un evanghelist care ]n
mod inten'ionat exagereay[ num[rul
convertirilor la predicile sale?
........................................................................................
52 Care dintre versetele de la 1 la 8 dovede;te
c[ scopul nu scuy[ mijloacele?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘ncep=nd cu versetul 9, observ[ repetarea cu-
vintelor+ to'i, niciunul. Subliniay[¬'i ]n Biblie
aceste cuvinte. Te vor ajuta s[ ]n'elegi concluyia
lui Pavel. Pavel subliniay[ c[ nevoia de
m=ntuire este uni- versal[ ;i f[r[ excep'ie. Putem
observa dou[ aspecte ale condi'iei ]ntregii rase
umane+
1. Romani 3.9¬12. Condamnarea universal[.
2. Romani 3.13¬18. O p[c[tuire intensiv[
;i personal[, at=t prin vorbire, c=t ;i prin
ac- 'iune.
Dup[ ce Pavel a ar[tat extinderea p[catului,
el arat[ intensitatea lui. P[catul afecteay[ fiecare
parte a omului — din cre;tet p=n[¬n t[lpi.
Versetele 13 ;i 18 yugr[vesc teribila boal[ a rasei
umane. Pavel ];i bayeay[ argumentul s[u pe
Scripturi. (El citeay[ din
OMUL
EVREU NEEVREU
LEGEA CON…TIINæA
CUNO…TINæA P“CATULUI
Psalmul 5.9: 10.7: 14.1¬4: 36.1: Isaia 59.7:
epistol[ ;i peste tot ]n Scripturi, r[utatea, p[c[to-
Eclesiastul 7.20.) Pavel nu vrea s[ spun[ c[ fiecare
;enia nem[surat[ a oamenilor, st[ ]n contrast cu
om face toate aceste p[cate. El folose;te pasajele
]ndurarea lui Dumneyeu. Noi suntem m=ntui'i prin
din Vechiul Tes- tament ca s[ ilustreye
har — ]ndurare nemeritat[.
p[c[to;enia general[ a ome- nirii.
C[ci prin har sunte'i m=ntui'i, prin ]ncredere
53 Citeay[ cuvintele cheie ;i versetele respective
din Romani 3.9-18 care explic[ de ce apar ]n El: nu prin faptele voastre. Este darul
lui Dumneyeu, nu r[splat[ pentru ce ai
p[catele
f[cut. Efeseni 2.8¬9. (NEB)
]n;irate aici.
........................................................................................ ‘n primele trei capitole ale Epistolei c[tre
Ro- mani vedem c[ to'i oamenii, pretutindeni, au
........................................................................................
nevoie de dou[ lucruri+ iertarea sentin'ei de
54 Cui i se adreseay[ Pavel ]n Romani condamnare la moarte ca urmare a vinov['iei ;i
3.19¬20? eliberare de sub puterea p[catului care le
domin[ via'a. Aceasta este ceea ce ofer[
........................................................................................
Dumneyeu prin Evanghelie. Aceasta este Vestea
‘n versetul 19, Pavel folose;te expresia Bun[ pe care trebuie s[ le¬o ducem oa-
`ce spune Legea~, referindu¬se la ]ntregul Vechi menilor. Pavel a fost ]n stare s[ vad[ c[ to'i
Testa- ment, nu doar la c[r'ile Legii. Iudeii care oame- nii de pretutindeni au nevoie de
se ]ncred Evanghelie. Nevoia pe care a v[yut¬o l¬a ]mpins
]n Lege ca s[ fie justifica'i prin ea (veyi Romani la lucru ;i l¬a f[cut s[ devin[ marele misionar
2.17) nu pot nega verdictul vinov['iei pe care care a ;i fost. El vorbe;te despre acest imbold
li¬l d[ Legea. Cite;te acest verdict ]n versetele l[untric ca despre dragostea lui Cristos care
10¬18. este ]n el. ‘ntr¬una dintre traducerile versetului 2
Corinteni 5.14 se spune+ `C[ci dragostea lui
55 Care cuvinte din Romani 3.19 ne arat[ Cristos ne pune ]n mi;care.~ …i tu ar trebui
scopul s[ la;i ca aceast[ cunoa;tere a nevoii oamenilor
;i func'ia Legii ]n planul de m=ntuire? de a primi Evanghelia s[ te pun[ ]n mi;care ca
s[ le duci Evanghelia. Aceasta este misiunea
........................................................................................
Bisericii. Aceas- ta este misiunea ta. Roag[¬te
........................................................................................ ca Dumneyeu s[ te ajute s[¬'i ]mpline;ti rolul
56 Care este concluyia versetului 20 cu privire de martor al S[u.
la posibilitatea m=ntuirii prin Lege? De ce? G=nde;te¬te acum la oamenii din apropierea
ta, la nevoia lor ;i la atitudinea lor fa'[ de p[cat.
........................................................................................ Privesc ei p[catul a;a cum este preyentat ]n
........................................................................................ Romani? Sunt ei con;tien'i de vinov['ie ;i de
nevoia de m=ntuire? Cum ar trebui s[ predici
........................................................................................ despre aceste subiecte? Care versete din
Dup[ cum ai v[yut ]n studiul Galatenilor, Romani 1.18 - 3.20 creyi c[ ar fi texte bune
sco- pul Legii nu a fost niciodat[ s[ aduc[ pentru predic[? ‘n timp ce mediteyi, no- teay[
justificarea. Pentru omul murdar de p[cat, aceste versete ;i titlul (sau subiectul) mesaju- lui
Legea a fost oglinda, nu s[punul! Scopul Legii a pe care ai dori s[¬l predici din fiecare text.
fost s[¬i arate nevoia de cur['ire, nu s[¬l
cur['easc[. ........................................................................................
S¬a spus c[ dup[ ce prive;ti la tabloul ........................................................................................
omenirii
]n Scripturi, lucrul care surprinde cel mai mult ........................................................................................
nu este ca cineva s[ fie pierdut, ci nevoia ca ........................................................................................
cineva s[ fie m=ntuit!
Afirma'ia aceasta este desigur adev[rat[
c=nd cite;ti primele trei capitole din Romani.
‘n aceast[

Verific[¬'i r[spunsurile
p[cat.
1 Este r[spunsul sfin'eniei Sale fa'[ de
2 ‘n principiul r[spl[tirii. 4 b) Recompensare.
3 Este dreapt[, lipsit[ de pasiuni p[c[toase. 5 Necinstire a lui Dumneyeu, nelegiuire, ]
n[bu-
;ire a adev[rului.

6 R[spunsul t[u. M=nia lui Dumneyeu va veni

 peste aceia care resping ne]ncetat adev[rul
23 Revela'ia dreptei judec['i a lui Dumneyeu.
Lui. R[spunsul t[u.
24 a) a condamna b) a evalua c) a condamna
7 Romani 1.19¬20
25 Este dreapt[.
8 v. 20 Puterea ve;nic[ a lui Dumneyeu ;i
Dum- neyeirea Sa.
26 Este conform[ cu adev[rul.
v. 23 Slava Sa.
v. 25 Adev[rul Lui.
27 R[spl[tire. Orice om va fi r[spl[tit sau
v. 32 Judecata Lui.
pedep- sit potrivit faptelor sale.
9 Nu.
28 Cert[re'ii nu ascult[ de adev[r, ascult[ de
nele- giuire.
10 ‘n con;tiin'[ ;i ]n natur[.
29 Face r[ul.
11 R[spunsul t[u. Ai putea include idoli,
duhuri, Satan, ]ngeri, mor'i, str[mo;i,
30 Necay, m=nie, str=mtorare.
obiecte de cult, relicve, stele, alte lucruri
din natur[, bog['ie, confort, pl[cere, putere,
faim[, partid politic, familie, eul. 31 Slav[, cinste, pace.

32 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]i judec[ pe

12 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta c[ a refuya
oameni potrivit cu oportunit['ile pe care
s[ ascul'i de Dumneyeu este p[cat, ;i p[catul
le¬au avut.
are o influen'[ corup[toare asupra vie'ii
noastre. Dac[ respingem revela'ia
adev[rului lui Dum- neyeu, p[catul ne va 33 R[spunsul t[u. Dumneyeu ]l trateay[ corect,
drept, pe fiecare, f[r[ s[ 'in[ seama de
domina via'a ;i ne va con- damna la
poyi'ii sau de ranguri.
moarte ve;nic[.
34 Prin Lege.
13 E;ecul ]ncerc[rii de a tr[i conform ]
nv['[turilor adev[rului revelat.
35 Ascultarea de adev[r.
14 Pentru c[ au respins adev[rul Lui.
36 Unul singur — Isus Cristos.
15 Nu au nici o scuy[ ;i sunt vrednici de
37 Dup[ legea scris[ ]n inimile lor.
moarte.
38 R[spunsul t[u. Ai putea spune c[ ]ns[;i con-
16 Nu.
;tiin'a cuiva va m[rturisi ]mpotriva lui ;i¬l
va l[sa f[r[ nici o scuy[. To'i vor
17 Nu au nici o scuy[ ;i se condamn[ singuri. recunoa;te drep- tatea lui Dumneyeu ]n
m=nia ;i judecata Lui.
18 Cred c[ vor sc[pa de judecata lui
Dumneyeu. 39 R[spunsul t[u. Vine o yi de judecat[.
Dumne- yeu va judeca. El va judeca
19 d) Pe baya a ceea ce sunt ei cu adev[rat. g=ndurile tainice, motivele ;i faptele.
Judecata va fi prin Isus Cristos, potrivit
20 R[spunsul t[u. Versetul 4 ne arat[ c[ Evangheliei.
bun[tatea lui Dumneyeu fa'[ de o persoan[
este o ]ncer- care r[bd[toare de a¬l aduce 40 R[spunsul t[u.
la poc[in'[ ]n loc s[¬l pedepseasc[ pentru
p[cat. Faptul c[ nu mai suntem pedepsi'i 41 F['[rnicie, ipocriyie.
pe moment nu ]nseam- n[ c[ ceea ce facem
este bine. 42 Ei sunt numi'i iudei.

21 Dispre'uind bun[tatea lui Dumneyeu, ]nde-
lunga Lui r[bdare. ‘mpietrirea inimii. Lips[
de poc[in'[.
22 M=nie pentru yiua m=niei lui Dumneyeu.
43 R[spunsul t[u. Evreii ar fi trebuit s[¬L
laude pe Dumneyeu ;i s[¬i aduc[ ;i pe al'ii
la a¬L l[u- da. Ei ‘l deyonorau pe
Dumneyeu. Vie'ile lor ]i f[ceau pe p[g=ni
s[¬L huleasc[ pe Dumneyeu.
44 Au c[lcat Legea.
45 Nu mai erau adev[ra'i iudei.
46 Cu gura ei ]nv['au una, iar prin via'a lor,
alta.
47 R[spunsul t[u. Probabil cei care au avut o
cu- noa;tere mai mare a adev[rului.
48 c) Privilegiul mare aduce cu sine o
responsabi- litate mare.
49 R[spunsul t[u.
50 Ce avantaj are iudeul?
51 Este un p[c[tos.
52 3.5¬8. ‘n special versetul 7.
53 To'i sunt sub p[cat. Romani 3.9
54 Evreilor.
55 Pentru ca orice gur[ s[ fie astupat[ ;i toat[
lumea s[ fie g[sit[ vinovat[ ]naintea lui
Dum- neyeu.
56 Nimeni nu poate fi justificat prin Lege.
Legea doar ne face cunoscut ce este
p[catul. Legea nu ne d[ puterea de a ne
elibera de p[cat.

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Discut[ necesitatea de a predica despre

religiile au acela;i punct final — nu
p[cat. Ce rol are convingerea de p[cat ]n
con- teay[ ce creyi, c=t[ vreme e;ti
aducerea oa- menilor la Cristos? Preyint[
sincer.
c=teva referate des- pre mari treyiri spirituale
e) O conversa'ie cu cineva care crede c[
din trecut ;i convin- gerea p[c[to;eniei
fap- tele lui bune ]l vor m=ntui.
personale care a dus la po- c[in'[. Oamenii
f) O conversa'ie cu cineva care se ]
din apropierea ta sunt con;ti- en'i de
ncrede pentru m=ntuire ]n faptul c[
nevoia lor de m=ntuire? Este necesar[
este membru al unei biserici ;i este un
]nv['[tura din primele trei capitole din
critic foarte aspru al necre;tinilor.
Romani?
Ai putea preyenta aceste probleme ;i ca
discu'ii
2. C='iva studen'i s[ dramatiyeye ni;te situa'ii
]n cadrul unui grup de studen'i care s¬au ]
sau probleme pe care le ]nt=lnesc ]n tr[irea
n- t=lnit pentru studiu biblic al Epistolei
sau ]n lucrarea lor.
c[tre Ro- mani. Studen'ii cre;tini din grup
a) O conversa'ie cu cineva care spune c[ ];i vor baya r[spunsurile pe primele trei
un Dumneyeu care iube;te nu va
capitole ale Epis- tolei c[tre Romani, dar se
trimite pe nimeni ]n iad.
pot referi ;i la alte texte din Biblie.
b) O conversa'ie cu cineva care este
profund tulburat de moartea unei
3. Discut[ originea religiilor false. Compar[ de-
persoane iubite care a murit f[r[ s[ fi
gradarea progresiv[, a;a cum este descris[
auyit vreodat[ E- vanghelia.
]n Romani 1, cu ceea ce s¬a ]nt=mplat ]n
c) O conversa'ie cu cineva care nu crede unele '[ri cre;tine, cunoscute c=ndva ca
c[ Dumneyeu s¬ar putea m=nia.
na'iuni cre;tine. Discut[ modul ]n care
d) O conversa'ie cu cineva care crede c[ poate fi oprit[ ;i schim- bat[ tendin'a de
toate dec[dere.
 155

Lec'ia 10
mÂntuirea preg[tit[
de dumneyeu
romani 3.21 - 5.21

PLANUL LECæIEI

Justificare prin credin'a ]n Cristos — 3.21-31

Revelarea drept['ii lui Dumneyeu — 3.21-26
‘ndrept['irea primit[ prin credin'[
‘ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare
Justificare numai prin credin'[ — 3.27-31
Justificarea ]n Vechiul Testament — 4.1-25
Avraam justificat prin credin'[ — 4.1-5
Binecuv=nt[rile ]ndrept['irii atribuite 4.6-8
‘ndrept['ire ;i pentru Neamuri — 4.9-25
Binecuv=nt[rile date prin justificare — 5.1-11
Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 5.12-
7. S[ ar['i care este func'ia cuvintelor `deci,
21
c[ci, de aceea~ ]n interpretarea unui text din
Scrip- tur[.
OBIECTIVELE LECæIEI
8. S[ compari cele dou[ principii pe care le
C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va discut[ Pavel ]n Romani 5.12-21.
trebui s[ fii ]n stare+ 9. S[ ar['i lucrul pe care ]l accentueay[ Pavel ]
n Romani 5.12-21.
1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale revela'iei
drep- t['ii lui Dumneyeu ]n Romani 3 ;i TEME
s[ le po'i preyenta acelora care pun la ]
ndoial[ juste'ea lui Dumneyeu ]n modul ]n 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
care ]i trateay[ pe cei p[c[to;i.
2. S[ descrii dilema cu care a fost confruntat 2. Cite;te studiul cuvintelor.
Dum- neyeu ;i modul ]n care a reyolvat/o
El, asigu- r=nd m=ntuire pentru p[c[to;i. 3. Cite;te Romani 3.21 - 5.21 ]nainte de a ]
ncepe studiul detaliat (dac[ este posibil
3. S[ dai dou[ exemple pe care le citeay[
cite;te acest text ]ntr/o traducere
Pavel din Vechiul Testament de oameni care
parafrayat[).
au fost justifica'i prin credin'[.
4. S[ descrii natura binecuv=nt[rilor care ] 4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de obicei.
nso'esc justificarea.
5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei atunci c=nd ] 5. Reviyuie;te obiectivele lec'iei, ca s[ veyi ]n
n- frun'i problemele vie'ii, men'in=ndu/'i tot ce m[sur[ le/ai ]mplinit.
tim- pul atitudinea de ]ncredere ]n
Dumneyeu. 6. Facultativ. æine un studiu sau o predic[
des- pre harul lui Dumneyeu, a;a cum este
6. S[ explici cum Romani 5.12-21 sluje;te ca el pre- yentat ]n Romani 5, sau despre un
test de tranyi'ie ]n deyvoltarea de c[tre alt subiect tratat ]n aceast[ lec'ie.
Pavel a te- mei Epistolei c[tre Romani.
 STUDIUL CUVINTELOR

sunt lipsi'i — nu au reu;it s[ ajung[ la

]mpotriva — ]mpotriva la tot ce te¬ai putea
3.23
a;tepta oric[rei s[ se ]nt=mple ]n mod
natural. n[dejdi
jertf[ de — sacrificiu care s[ determine pe
4.18
cine- isp[;ire va la ]mp[care.
3.25
r[bdarea — suportarea f[r[ murmur.
5.4
]n s=ngele — ]n moartea Sa ca ]nlocuitor al
nostru. Lui
f[r[ putere — incapabili s[ ne m=ntuim noi ]
3.25
n;ine. 5.6
a desfiin'a — a anula, a ]nl[tura ca nefiind
]mp[ca'i — readu;i la o stare de prietenie dup[
valabil. 3.31
5.10 ]nstr[inare sau du;m[nie.
nu lucreay[ — nu ]ncearc[ s[ dob=ndeasc[
]mp[carea — pace cu Dumneyeu care vine prin
m=ntu-
5.11 jertfa de isp[;ire a lui Cristos.
4.5 irea prin faptele sale.
dilem[ — problem[ care pare s[ nu aib[ reyol-
p[cate — iertate.
vare.
acoperite
4.7 sfin'ire — separare de p[cat ;i dedicare pen-
tru Dumneyeu.
pecete — semn sau ;tampil[ a recunoa;terii
4.11 oficiale a unei ]n'elegeri legale. paralel[ — cu privire la dou[ fapte sau ac'iuni
al c[ror curs este similar sau echi-
calc[ pe — urmeay[ exemplul de credin'[.
valent ]n aspectele esen'iale.
urmele
credin'ei
poten'ial — posibilitate, capacitate care poate fi
4.12
deyvoltat[.
va mo;teni — va mo;teni dreptul de a
a achita — a elibera de sub acuya'ie, a
conduce lumea lumea.
primi verdict de nevinovat.
4.13
solidaritate — rela'ie de unitate.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu
REVELAREA DREPT“æII LUI DUMNEYEU
3.21-26
Obiectivul 1. S[ ]n'elegi cele dou[ aspecte ale
revela'iei drept['ii lui Dumneyeu ]n Romani
3 se ]nchin[ la i- doli, p=n[ la evreul luminat: to'i
;i s[ le po'i preyenta acelora care pun la ]
ndo- ial[ juste'ea lui Dumneyeu ]n modul ]
n care ]i trateay[ pe cei p[c[to;i.
Cuvintele cu care ]ncepe versetul 21, `dar
acum~, ne ]ntorc privirile de la groy[via st[rii
omenirii spre ceea ce a preg[tit Dumneyeu
pentru m=ntuire. Ver- setele 21 ;i 22 introduc cea
de/a doua mare sec'iune a Epistolei c[tre
Romani ;i preyint[ din nou tema epistolei.
DUMNEYEU
MÂNIE DAR
ACUM...
drept MÂNTUIRE
Romani 1.18-3.20
1 Compar[ Romani 3.21-22 cu 1.16-18. Ce
este revelat ]n Romani 1.18?
........................................................................................
2 Ce este revelat ]n Romani 1.16-17: 3.21?
........................................................................................
3 Prin ce s/a revelat dreptatea lui
Dumneyeu? Romani 1.16-17.
........................................................................................
Pavel spune c[ dreptatea (neprih[nirea)
lui Dumneyeu s/a revelat prin Evanghelie.
Acum, ]n Romani 3.21/31, el arat[ cum
Evanghelia reveleay[ dou[ aspecte ale drept['ii
lui Dumneyeu+ 1) ‘n- drept['irea pe care
Dumneyeu le¬o d[ oamenilor este revelat[ ]n
experien'a personal[, atunci c=nd ei cred ]n
Cristos. 2) Dreptatea lui Dumneyeu ‘nsu;i este
revelat[ ]n lucrarea de r[scump[rare. El este
drept ;i corect ]n felul ]n care ]i trateay[ pe
15
DEYVOLTAREA LECæIEI
Justificare prin credin'a ]n Cristos
Romani 3.21-31
‘ndrept['irea primit[ prin credin'[
‘n Romani 1.18 - 3.20 ai v[yut modul ]n
care Pavel dovede;te c[ to'i au nevoie s[ fie ]
ndrept['i'i de Dumneyeu+ de la p[g=nul care
sunt dovedi'i a fi p[c[to;i, sub condamnarea lui
Dumneyeu. Lec'ia 9 s/a terminat cu
preyentarea adev[rului c[ to'i oa- menii sunt
vinova'i ]naintea lui Dumneyeu. Pavel a yugr[vit
un tablou sumbru ]naintea ochilor no;tri, dar un
tablou adev[rat!
S/a spus c[ oamenii nu vor aprecia
valoarea Evangheliei p=n[ ce nu vor ]n'elege c[
au nevoie de ea. Este cert c[ ceea ce ]l face pe
om s[ caute un m=ntuitor este con;tientiyarea
gravit['ii p[catului! Orice ]ndoial[ ne/a fost ]
ndep[rtat[ din minte dup[ ce Pavel ne/a
OMUL preyentat condi'ia omului. Oamenii au nevoie
disperat[ de a fi ierta'i de vin[, de a fi elibera'i
de puterea p[catului ;i au nevoie de o nou[
natur[ care s[ fac[ posibil ca s[/;i tr[iasc[ via'a
CREDINæA
con- form standardelor lui Dumneyeu. Aceasta
este ]n- drept['irea pe care numai Dumneyeu o
poate da. Aceasta este singura noastr[ speran'[,
deoarece am v[yut c[ prin noi ]n;ine suntem
]ndrept['it neputincio;i s[ tr[im la nivelul standardelor
lui Dumneyeu.
Romani 3.21-8.39 ‘n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre
Romani, Pavel arat[ c[ Evanghelia r[spunde
nevoii de ]n- drept['ire a p[c[tosului. Rela'ia
dintre prima parte a Epistolei c[tre Romani ;i
aceasta este foarte bine ilustrat[ de
urm[toarele versuri+
oameni.
15 Galateni ;i
`F[ aceasta ;i vei tr[i~, porunce;te Romani
Legea, dar nu/mi d[ nici m=ini, nici
picioare — Un cuv=nt mai bun
mi/aduce Evanghelia: Ea m[ ]
ndeamn[ s[ ybor ;i ]mi d[ aripi.
‘n Romani 3.21-22, compar[ biyuirea pe
Lege pentru a fi ]ndrept['it cu biyuirea pe
credin'[ pen- tru a fi ]ndrept['it. Pavel
spune c[ dreptatea lui Dumneyeu a fost
revelat[. Aceste cuvinte, prin ele
]nsele, nu arunc[ nici o lumin[ asupra
tabloului ]n- tunecat, sumbru, al p[catului.
Dar Pavel adaug[ cuvintele `f[r[ Lege~.
Acum, parc[ o lic[rire de speran'[ r[ybate
p=n[ la noi! Dreptatea lui Dumne- yeu fusese
v[yut[ ]n poruncile Lui scrise, dar nimeni n/a
putut s[ schimbe natura p[c[toas[ a omului.
A;a cum am v[yut ]n Galateni, Legea doar
le¬a ar[tat oamenilor care este nevoia lor.
Pavel preyint[ acum tema pe care ai studiat/o
deja ]n Galateni — Calea pe care Dumneyeu
o are pentru ]ndrept['irea oa- menilor este
aparte de Lege.
 ‘n primele trei capitole ale Epistolei c[tre Prin credin'[. Nici
Ro- mani, l/am v[yut pe Pavel explic=ndu¬le at=t
Neamu- rilor, c=t ;i iudeilor, c[ sunt condamna'i ;i
au nevoie s[ fie ]ndrept['i'i, s[ fie socoti'i drep'i
de c[tre Dum- neyeu. Afirma'ia lui Pavel c[
aceast[ ]ndrept['ire se poate primi `f[r[ Lege~
aduce speran'[ Neamu- rilor, dar ]i pune ]n ]
ncurc[tur[ pe iudei. F[r[ Lege! Cum ar putea fi
a;a ceva? Cu mult[ grij[, Pavel le arat[ c[
aceast[ cale prin care Dumneyeu ‘;i arat[
dreptatea este ]n acord cu Scripturile Vechiului
Tes- tament. Legea ;i prorocii m[rturisesc despre
aceas- t[ cale de ]ndrept['ire (v. 21).
‘n versetul 21, Pavel spune c[ ]ndrept['irea
pe care o d[ Dumneyeu este aparte de `faptele~
Legii. El accentueay[ aici un adev[r foarte
important refe- ritor la justificare+ Faptele Legii
nu au nimic de¬a face cu modul ]n care
Dumneyeu ]i ]ndrept['e;te pe oameni. Acest
adev[r este esen'ial pentru o ]n'e- legere corect[ a
Evangheliei. Pavel desf[;oar[ acest subiect pe tot
parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i al celei
c[tre Romani. El spune c[ Legea nu este calea
prin care Dumneyeu ne d[ ]ndrept['ire.

4 Cum putem primi ]ndrept['irea lui

Dumneyeu? Romani 3.22.
........................................................................................
O tehnic[ util[ ]n studiul pasajelor biblice
este observarea cuvintelor cheie care sunt repetate
]n acel pasaj. Adesea te va ajuta s[ veyi care
este scopul scriitorului ;i tema principal[ a
pasajului.

5 De c=te ori folose;te Pavel cuv=ntul `credin'[~

]n Romani 3.21-31?
........................................................................................
‘n Romani 3.22, ]ncepem s[ vedem dreptatea
lui Dumneyeu ]n asigurarea unei c[i de m=ntuire
accesibil[ tuturor. Oamenii p[c[to;i, de;i condam-
na'i ;i neputincio;i spiritual, pot avea credin'[ ]
n Isus Cristos. Raya de lumin[ pe care am
y[rit/o ]n versetul 21 devine din ce ]n ce mai
str[lucitoare, p=n[ ce risipe;te complet ]
ntunericul din Romani
1.18 - 3.20. ‘ndrept['irea vine prin credin'a ]n
Isus Cristos? Aceasta este Vestea Bun[!

6 Pentru care grup ar fi cuvintele `nu este

nici o deosebire~ (v. 22) ]n mod deosebit o
veste bun[?
........................................................................................
‘n Romani 3.22-23 vedem c[ Dumneyeu are
o singur[ cale a m=ntuirii, at=t pentru iudei, c=t ;i
pen- tru Neamuri. To'i sunt vinova'i. …i to'i cei
vinova'i trebuie s[ se apropie de Dumneyeu ]n
acela;i mod ca s[ primeasc[ m=ntuirea. Cum?
un om nu este mai aproape de Dumneyeu de Lege?
dec=t altul. Dumneyeu nu face deosebire ]
........................................................................................
ntre rase, na'io- nalit['i sau indiviyi. Nu este
nici o deosebire.

7 S[ compar[m acum Romani 1.16-17 cu

3.21-22. Pentru fiecare idee sau expresie
citat[ din 1.16-17 scrie cuvintele care
exprim[ o idee similar[ ]n 3.21¬22.

1.17 dreptatea lui Dumneyeu a fost revelat[

3.21 dreptatea lui

Dumneyeu ......................................

1.16 fiec[ruia care crede

3.22 ..............................................................................

1.16 ]nt=i iudeului, apoi grecului

3.22 ..............................................................................

1.17 vine prin credin'[ ;i care duce la credin'[

3.22 ..............................................................................

1.17 cel neprih[nit va tr[i prin credin'[

3.22 ..............................................................................

Pavel reformuleay[ principiul `de la

credin'[ la credin'[~ din Romani 1.17, ]n
cuvintele `prin credin'a ]n Isus Cristos,
pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n El~.
C=nd credem Evanghelia ;i ne punem
]ncrederea ]n Cristos, El ne d[ credin'a de care
avem nevoie pentru a fi m=ntui'i ;i pentru a
tr[i o via'[ nou[. Credin'a care aduce ]
ndrept['ire ]n via'a p[c[- tosului devine
principiul pe baya c[ruia putem tr[i o via'[ de
biruin'[ asupra p[catului. Credin'a ]n
Dumneyeu, care a fost r[spunsul ini'ial,
devine r[s- punsul de yi cu yi pe care I¬l
d[m lui Dumneyeu. Din punct de vedere
teologic, primul act al credin'ei are de/a face
cu justificarea. Via'a de credin'[ care
]i urmeay[ are de/a face cu sfin'irea. Vedem
aici temelia ]nv['[turii despre sfin'ire pe care o
preyint[ Pavel ]n epistola sa. Via'a de credin'[,
r[spuny=nd yilnic Cuv=ntului lui Dumneyeu, ]
n mod progresiv
]l separ[ pe p[c[tos tot mai mult de p[cat.
Credin'a, spune Pavel, este calea spre
sfin'ire.

8 Conform lui Romani 3.21, dreptatea lui

Dum- neyeu (neprih[nirea pe care o
d[ Dumneyeu) este f[r[
.......................................................................................
.
9 Care parte din Scripturi st[ m[rturie c[ ]
ndrep- t['irea lui Dumneyeu nu este legat[
10 Cum se poate ob'ine ]ndrept['irea lui
‘n Romani 1.18-32, ai v[yut deja c[ p[catul
Dumne- yeu?
are ca reyultat o continu[ deteriorare spiritual[.
........................................................................................ Influ- en'a sa corup[toare l/a afundat pe om tot
mai mult
11 Cine poate primi ]ndrept['irea lui
]n p[cat. `Lipsit de slava lui Dumneyeu~ ]
Dumneyeu?
nseamn[ c[, ]ncep=nd cu Adam, nimeni nu a
........................................................................................ reu;it s[ ating[ idealul glorios pe care
Dumneyeu l/a avut ]n vedere atunci c=nd l/a
12 Ce ]nseamn[ cuvintele `f[r[ Lege~ din
creat pe om. Vom studia aceasta mai
Romani 3.21?
]n detaliu.
........................................................................................
‘ndrept['irea revelat[ ]n r[scump[rare
CALEA LUI DUMNEYEU PENTRU
‘NDREPT“æIRE Obiectivul 2. S[ descrii dilema cu care a fost
confruntat Dumneyeu ;i modul ]n care a re-
yolvat/o El, asigur=nd m=ntuire pentru p[c[-
Romani 3.21-22
to;i.
Sursa......................................................Dumneyeu
Rela'ia f[r[ Lege.........separat[ de Lege, f[r[ Lege `Justificare~, sau `]ndrept['ire~, este un
termen legal. El ne aduce ]n minte o scen[ de
Legea m[rturise;te despre
tribunal. Un om este judecat. Nevinov['ia sa
aceast[ cale Principala caracteristic[
este dovedit[ ;i judec[torul ]l
.........................................................credin'a ]n
declar[ nevinovat. Dar problema noastr[ este
Cristos
c[ noi to'i suntem vinova'i de c[lcarea legilor
Condi'ia.......................................credin'a ]n Cristos
lui Dumneyeu. Atunci, cum putem fi noi
Extinderea.................................................pentru to'i
declara'i nevinova'i ;i liberi de pedeapsa meritat[
Motivul extinderii.........................nu face deosebire
pentru p[catele noastre?
Romani 3.23 este reyumatul primei sec'iuni
importante a epistolei. To'i oamenii au fost
dovedi'i a fi p[c[to;i. Acest verset afirm[ c[ to'i
oamenii au p[c[tuit. Timpul verbelor din acest
verset preyint[ p[catul ca un act precis care a
fost comis ]n trecut, dar care ];i continu[ efectul
]n preyent+ cei care au p[c[tuit continu[ s[ fie
lipsi'i sau priva'i de slava lui Dumneyeu. Deoarece Dumneyeu este sf=nt, El trebuie
Aceea;i idee o ]nt=lnim ]n Romani s[ condamne p[catul ;i s[/l judece pe p[c[tos.
5.12. Acolo, Pavel arat[ cum a intrat p[catul ]n Dar Dumneyeu este ;i iubitor. Cum ar putea
lume, prin p[catul lui Adam, ;i de atunci ] Dumne- yeu s[ fie drept ]n judecarea omului
ncoace to'i au p[c[tuit. p[c[tos ;i totu;i s[/l trateye cu mil[ ;i dragoste?
Motivul pentru care aceast[ afirma'ie apare aici Justi'ia cere condam- narea la moarte. Dragostea
]n capitolul 3 poate fi paralela dintre versetele 22 cere iertarea. Aceasta este dilema ]n care Se
;i g[sea Dumneyeu.
23. Ambele vorbesc despre un act de moment Pavel ne¬a ar[tat c[ Dumneyeu ]l pune pe om
;i despre o experien'[ continu[. ‘n versetul 22, ]ntr/o poyi'ie juridic[ (sau ]i d[ un statut juridic)
actul singular al credin'ei aduce ]ndrept['irea de
care tre- buie urmat[ de un continuu r[spuns ]ndrept['ire ]naintea Lui prin credin'a ]n Isus
dat lui Dum- neyeu prin credin'[ (veyi ;i 1.17). Cris- tos. Dar ce se ]nt=mpl[ cu p[catul? Ce face
‘n versetul 23, actul singular al p[catului a adus Dumne- yeu cu p[catul, care st[ ca o barier[ ]
moartea. Reyulta- tul continuu este c[ to'i ntre El — Dumneyeul cel Sf=nt — ;i omul
oamenii continu[ s[ fie lipsi'i de slava lui p[c[tos? Cum poate Dumneyeu s[ r[m=n[ drept
Dumneyeu. ;i ]n acela;i timp s[/l
PARALELA ‘N ROMANI 3.22-23 ]ndrept['easc[, s[/l justifice pe omul p[c[tos? Cum
poate El s[/l ierte pe p[c[tos, c=nd justi'ia cere
pe- depsirea? Cum poate Dumneyeu s[ reyolve
Ac'iune momentan[Reyultate continue dilema? Ajungem acum la unul dintre cele mai
‘ndrept['irea prin credin'[ credin'a importante pasaje teologice din Noul Testament
P[catpierderea slavei lui Dumneyeu — Romani 3.24-26. Pavel explic[ aici solu'ia lui
Dumneyeu la aceast[ dilem[. El descrie modul
]n care Dumne- yeu a efectuat m=ntuirea
pentru oameni.
Observ[ mai ]nt=i modul ]n care
realiyeay[ Dumneyeu m=ntuirea+ `sunt
socoti'i neprih[ni'i
(]ndrept['i'i, justifica'i) prin harul S[u~. S/ar ........................................................................................
putea traduce ;i `ca un dar al harului S[u~.
Pavel ]ncepe prin a sublinia c[ actul justificator ........................................................................................
al lui Dumneyeu nu este bayat ]n nici un fel pe
ceea ce face omul. Justificarea este ]n ]
ntregime un dar nemeritat. Motivul pentru
care Dumneyeu ]i justific[ pe oa- meni este
dragostea pe care o are fa'[ de ei (Efeseni 2.4-5).
‘nainte ca Pavel s[ devin[ cre;tin, el n[d[j- duia
c[ dac[ va 'ine Legea ]ntreaga lui via'[, la
sf=r;it Dumneyeu ]l va declara neprih[nit (drept).
‘n calea de ]ndrept['ire pe care Dumneyeu a
preg[- tit/o, ]ntreaga procedur[ este inversat[.
Dumneyeu
]l declar[ neprih[nit (]ndrept['it) pe om la ]
nceputul vie'ii sale spirituale, nu al sf=r;itul ei.
De aceea, sursa ]ndrept['irii omului nu poate fi
nicidecum ]n ceea ce a f[cut el. Dimpotriv[, este ]
n harul lui Dum- neyeu.
Este important s[ ]n'elegi c[ Dumneyeu ]l
soco- te;te pe un om neprih[nit chiar ]n
momentul ]n care crede ]n Isus ca M=ntuitor al
s[u. ‘n unele biserici, li se spune oamenilor c[ ei
nu vor putea ;ti niciodat[ dac[ sunt sau nu ]
ndrept['i'i ]naintea lui Dumne- yeu. Ei nu au
siguran'a m=ntuirii. Ei cred c[ trebuie s[ a;tepte
p=n[ la moarte ca s[ ;tie dac[ Dumneyeu i/a ]
ndrept['it sau nu. Pe m[sur[ ce vei ]nainta ]n
studiul Evangheliei ]n Romani, vei remarca sigu-
ran'a pe care o putem avea cu privire la faptul
c[ suntem justifica'i.
Dou[ cuvinte din Romani 3.24-25 ne arat[
cum a reyolvat Dumneyeu problema p[catului.
Aceste cuvinte sunt r[scump[rare ;i isp[;ire.
Termenul r[scump[rare ne aminte;te despre
pia'a cu sclavi. R[scump[rarea este actul de
cump[rare a unui sclav pentru a/l scoate din
robie ;i pentru a/l pune ]n libertate. De ce exist[
r[scump[rare ]n Isus? Deoa- rece El ne/a
cump[rat din pia'a de sclavi a p[catu- lui. El …
i/a dat s=ngele — via'a Sa — ca pre' pentru
libertatea noastr[. Prin moartea Sa, El ne/a
r[s- cump[rat din robia p[catului.
Se poate ca Pavel s[ fi avut ]n minte ;i o
alt[ imagine a r[scump[r[rii — eliberarea
israeli'ilor din robia egiptean[. Jertfa mielului
pascal ;i s=ngele pus pe u;iorii u;ii au protejat
fiecare cas[ de evrei de
]ngerul mor'ii. Puterea lui Dumneyeu ar[tat[ ]n
pl[- gile care au venit asupra Egiptului ;i ]n
despicarea M[rii Ro;ii i/a eliberat din robia
Egiptului. De atunci
]ncolo, ]ntreaga na'iune care fusese
r[scump[rat[ trebuia s[ fie un popor sf=nt, pus
deoparte pentru Domnul, ca slujitori ai
Domnului.
13 Conform cu Matei 20.28: Romani 3.24-25
;i 1 Petru 1.18-19, de ce a murit Isus?
 14 Potrivit versetului Romani 3.25, ce L/a acela;i cuv=nt care este tradus aici prin
r=nduit Dumneyeu pe Isus s[ fie? `isp[;ire~ este tradus ]n Evrei 9.5 prin `capacul isp[-
;irii~, iar ]n subsolul paginii ne este dat[
.......................................................................................
cealalt[ posibilitate de traducere, ;i anume
. `scaunul ]ndu- r[rii~. Epistola c[tre Evrei ne
S[ privim acum la cuv=ntul isp[;ire. face cunoscut c[ ceea ce s/a ]nt=mplat acolo, la
Acest cu- v=nt poart[ ]n sine at=t ideea scaunul ]ndur[rii, este o imagine simbolic[
acoperirii, c=t ;i cea a referitoare la modul ]n care ‘l putem cunoa;te
]mp[c[rii sau a satisfac'iei date pentru un r[u pe Dumneyeu ;i cum putem primi
comis. El ne aminte;te c[ m=nia dreapt[ a lui ]ndurarea Lui datorit[ mor'ii lui Isus Cristos.
Dumneyeu este ]ndreptat[ ]mpotriva
oamenilor p[c[to;i. Jus- ti'ia cere condamnarea
la moarte pentru to'i. Cum poate fi satisf[cut[
aceast[ cerere? Cum poate fi potolit[ m=nia
lui Dumneyeu (reac'ia sfin'eniei Sale
]mpotriva p[catului)? Dumneyeu ‘nsu;i a luat
asu- pra Sa pedeapsa ;i a satisf[cut justi'ia
divin[. Dum- neyeu-Fiul a murit ]n locul
nostru. Neprih[nirea (dreptatea) Sa a fost
trecut[ ]n contul tuturor celor ce L/au primit
pe El ca M=ntuitor. S=ngele Lui aco- per[
p[catele noastre ;i toate acuya'iile Legii.
Dra- gostea ;i harul lui Dumneyeu au
preg[tit jertfa de isp[;ire care s[ ne elibereye
de sub pedeapsa cu moartea ;i s[ ne dea
pace cu Dumneyeu.

15 Conform versetului 1 Ioan 4.10, cu ce

scop L/a trimis Dumneyeu pe Domnul Isus
pe p[m=nt?
.......................................................................................
.
16 Ce L/a determinat pe Dumneyeu s[¬L
trimit[ pe Fiul S[u ca jertf[ de isp[;ire
pentru p[catele noastre? 1 Ioan 4.10.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
17 Creyi c[ 1 Ioan 2.2 este r[spunsul
perfect pen- tru problema ridicat[ de
Romani 1.18 ;i 3.23? ‘n ce mod?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

Cuv=ntul isp[;ire ne aduce aminte de ]

ntregul sistem de sacrificii din Vechiul
Testament ;i ]n mod deosebit de capacul ]
ndur[rii, care acoperea chivotul leg[m=ntului, ]n
locul preasf=nt din cortul ]nt=lnirii. De fapt,
 ‘nl[untrul chivotului leg[m=ntului erau peste pr[pastia care ‘l desparte pe
cele Yece Porunci — Legea lui Dumneyeu.
Preyen'a lui Dumneyeu era deasupra scaunului ]
ndur[rii. ‘n yiua isp[;irii, ]n fiecare an, marele
preot intra ]n locul prea sf=nt ;i stropea cu
s=ngele jertfei scaunul ]ndu- r[rii. El f[cea aceasta
]n calitate de repreyentant al
]ntregului popor, cer=nd iertare pentru p[catele
poporului. Legea cerea moartea p[c[to;ilor.
S=ngele jertfei satisf[cea aceast[ cerin'[ a legii.
Acolo, la scaunul ]ndur[rii, prin credin'a ]n
jertf[, poporul era iertat. P[catele lui erau
;terse. Dumneyeu Se
]nt=lnea cu repreyentantul poporului la scaunul ]n-
dur[rii, stropit cu s=nge, ;i acolo binecuv=nta ]
ntreg poporul cu preyen'a Sa.

18 Compar[ Exod 25.21/22 cu Evrei 9.5. Ce ]

n'eles g[se;ti dac[ cite;ti `scaunul ]ndur[rii~ ]n
loc de
`jertf[ de isp[;ire~, ]n Romani 3.25 ;i 1 Ioan 2.2?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Scaunul
]ndur[rii

Chivotul leg[m=ntului

‘n Romani 3.25, Pavel vorbe;te despre

revela- rea drept['ii lui Dumneyeu ]n iertarea
p[catelor poporului S[u ]n vremea Vechiului
Testament. Oricine ;tia c[ via'a unui animal nu
are aceea;i va- loare ca via'a unui om. S=ngele
animalului nu putea
]n nici un cay s[ ;tearg[ p[catul! Dar acum,
prin moartea Fiului Lui, Dumneyeu satisface
deplin toate cerin'ele Legii. Toate jertfele aduse
p=n[ atunci, oferite prin credin'[, erau doar o
m[sur[ temporar[ menit[ s[ arate spre jertfa
mielului lui Dumneyeu care ridic[ p[catul
lumii. Dumneyeu a reyolvat complet problema
p[catelor la cruce. Veyi Evrei 10.1/4: 9.11/12.
Numai crucea lui Cristos poate stabili o punte
Dumneyeul Cel Sf=nt de omul p[c[tos. Vedem
acum c[ ]ntotdeauna modul ]n care oamenii
au primit
]ndrept['irea lui Dumneyeu a fost prin
credin'[. Ei au oferit sacrificiile ca r[spuns la
Cuv=ntul lui Dum- neyeu, ]ncrey=ndu/se ]n
f[g[duin'a Lui. ‘nainte de Calvar, oamenii nu
puteau ]n'elege cum poate fi drept acest
aranjament. Dar Calvarul a achitat toat[
datoria.

‘n Romani 3.26, vedem c[ nu numai ]n

trecut, ci ;i ]n preyent, ]ndrept['irea lui
Dumneyeu este acordat[ prin iertarea
p[c[to;ilor pe baya credin'ei
]n Cristos. Dilema este reyolvat[ prin
r[scump[rare
;i isp[;ire. Dumneyeu este Justificatorul —
El ]i declar[ drep'i ]naintea Lui pe aceia care
cred ]n Isus. Dumneyeu este ]ndrept['it
s[ procedeye astfel — este drept.

19 ‘n ce moment al vie'ii cre;tine ]l declar[ DILEMA MÂNTUIRII ESTE REYOLVAT“

Dum- neyeu ]ndrept['it pe cineva?
Romani 3.24/26
Cum? Prin r[scump[rare prin jertfa de isp[;ire a
....a) C=nd ‘l accept[ pe Cristos ca
lui Isus Cristos.
M]ntuitor.
...b) C=nd este boteyat ]n ap[. Cum este primit[? Gratuit.
....c) C=nd este boteyat cu Duhul Sf=nt. Prin credin'a ]n s=ngele Lui.
....d) C=nd moare crey=nd ]n Cristos. De ce? Prin harul S[u.

20 Ce eveniment al Vechiul Testament ne Care este reyultatul? Justificare.

este rea- mintit de cuv=ntul r[scump[rare?
.......................................................................................
.
21 Cu ce obiect din Vechiul Testament este
corelat cuv=ntul isp[;ire?
.......................................................................................
.
22 Care este sensul cuvintelor `f[r[ Lege~, ]n
Ro- mani 3.21?

....a) O cale nelegiuit[.

....b) O cale care nu are nimic de¬a face cu
Legea.
....c) Aparte de cele Yece Porunci.
....d) Aparte de faptele Legii.

23 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind

jertfa
care satisface cerin'ele Legii ;i ]mpac[ m=nia lui
28 Compar[ Efeseni 2.8/9 cu Romani 3.27. De
Dumneyeu?
ce nu are nimeni dreptul s[ se laude cu
........................................................................................ bun[tatea lui sau cu rela'ia lui cu Dumneyeu?
24 Ce cuv=nt descrie moartea lui Isus ca fiind ........................................................................................
pre- 'ul pl[tit pentru a/i elibera pe p[c[to;i de
p[cat? ........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
29 Compar[ Romani 1.16 cu 3.22/23 ;i 3.29/30.
‘n'e- legi mai bine acum de ce exist[ o singur[
cale de m=ntuire, at=t pentru iudei c=t ;i pentru
JUSTIFICARE NUMAI PRIN CREDINæ“ Neamuri? D[ dou[ argumente ]n favoarea
3.27/31
acestei afirma'ii.
‘n Romani 3.27/31 g[sim concluyia logic[ ........................................................................................
pe care o trage Pavel din tot ce a preyentat p=n[
........................................................................................
acum
]n Epistola c[tre Romani. ........................................................................................
........................................................................................
25 Dac[ oamenii ar putea fi justifica'i prin
faptele lor bune, ce ar avea ei dreptul s[ fac[? 30 Care este singura cale posibil[ ca cineva s[ fie
(v. 27) ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu? Romani 3.30.

........................................................................................ ........................................................................................
26 Care sunt cuvintele din Romani 3.27/31 31 Compar[ Romani 3.20 cu 3.31. Cum ]nt[rim
care exprim[ concluyia lui Pavel ;i reafirm[ tema noi Legea atunci c=nd mergem la Isus Cristos ca
Epis- tolei c[tre Galateni? s[ fim m=ntui'i?

........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................

27 Care sunt cele dou[ grupuri de oameni ........................................................................................

despre care vorbe;te Pavel ]n prima parte a
Epistolei c[tre Romani, oameni care ]i criticau
pe al'ii ;i se l[udau cu bun[tatea lor ;i cu
neprih[nirea lor ]naintea lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Justificarea ]n Vechiul Testament

Romani 4.1/25

Obiectivul 3. S[ dai dou[ exemple pe care le

uy de un principiu care este foarte important
citeay[ Pavel din Vechiul Testament de
]n tribunale. Avoca'ii caut[ precedente — cayuri
oameni care au fost justifica'i prin credin'[.
simi- lare cu cel pe care ]l sus'in ;i ]n care
argumentarea sau deciyia poate fi un exemplu
AVRAAM SOCOTIT NEPRIH“NIT
pentru cayul s[u.
PRIN CREDINæ“
4.1/5
Pavel arat[ spre Avraam, p[rintele poporului
evreu, ;i arat[ c[ el a fost justificat prin credin'[,
Am studiat deja ]n Galateni referin'a pe care
nu prin fapte. Ai v[yut deja ]n Galateni c[
o face Pavel la Avraam ca fiind un exemplu
Avraam este
biblic de justificare prin credin'[. Veyi Galateni 3.
`p[rintele tuturor credincio;ilor~ ;i un model ]n
Pavel face
ce prive;te modul ]n care at=t iudeii, c=t ;i
Neamurile, sunt ]ndrept['ite ]naintea lui
Dumneyeu.
32 Conform versetului Romani 4.1, cui le scrie
Pa- vel acest capitol, iudeilor sau Neamurilor? BINECUVÂNT“RILE ‘NDREPT“æIRII
Explic[¬'i r[spunsul. ATRIBUITE
4.6/8
........................................................................................
........................................................................................ Avraam nu este singurul personaj din
Vechiul Testament care s[ fi experimentat
........................................................................................ justificarea prin credin'[. Pavel citeay[ din
........................................................................................ Psalmul 32.1 m[rturia lui David.
33 Scrie versetul biblic pe care ]l citeay[ Pavel
38 Care sunt cuvintele din Psalmul 32.1 care
ca bay[ pentru ]ntreg capitolul 4.
ne amintesc de ac'iunea de isp[;ire?
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ 39 Care sunt cuvintele care ne amintesc de
........................................................................................ contul care trebuie reyolvat ]n justificare?
34 Care sunt cuvintele cheie care ai observat c[ ........................................................................................
se repet[ ]n acest capitol? `A nu 'ine ]n seam[ p[catul~ (Romani 4.8) ]
........................................................................................ n- seamn[ de fapt a socoti pe cineva ]ndrept['it,
nepri- h[nit! Forma negativ[ de a descrie
........................................................................................ justificarea ne aminte;te c[ cuv=ntul `justificare~
........................................................................................ este un termen legal. El poart[ ]n sine ideea
achit[rii sau a declar[rii ca nevinovat.
Cuv=ntul cheie al acestui capitol este un
Dumneyeu ]l trateay[ pe p[c[tosul care crede ]
termen folosit ]n contabilitate `socotit~. El este
n Cristos ca ;i cum n/ar fi p[c[tuit nicio- dat[.
folosit ]n sensul de `a se trece ]n credit~, sau `a
Dreptatea Lui este pus[ ]n contul nostru.
se pune ]n contul~, sau `a i se atribui~, sau `a i
se imputa~.
‘n aceste versete, Pavel preyint[ subiectul
feri- cirii unei persoane care este justificat[ prin
35 Subliniay[ cuvintele `socotit neprih[nit~ ]n
credin'[, f[r[ a ]ncerca s[ c=;tige favorurile lui
Romani 4.3/11, 22/24. Treci din nou peste aceste
Dumneyeu prin propriile sale eforturi. Ce
ver- sete ;i subliniay[ ceea ce se spune c[ i se
eliberare de vinov[- 'ie! Ce pace ai c=nd ;tii c[
trece ]n contul cuiva ca neprih[nire
e;ti iertat! ‘n Romani 5, vom studia mai detaliat
(]ndrept['ire). Ce este aceea?
binecuv=nt[rile care decurg din justificarea prin
........................................................................................ credin'[.
36 Compar[ Romani 4.5 cu 4.4. Ce subliniay[
Pa- vel cu privire la metoda lui Dumneyeu de a/i
justi- fica pe p[c[to;i? ‘NDREPT“æIRE …I PENTRU NEAMURI
4.9/25
........................................................................................
40 Din cele studiate ]n Galateni, ce ]n'eles ai da
........................................................................................ `t[ierii ]mprejur~ din Romani 4.9?
........................................................................................ ........................................................................................
37 Compar[ Romani 4.5 cu 3.26. Ce fel de
........................................................................................
credin- '[ ne este socotit[ de Dumneyeu ca
neprih[nire (]n- drept['ire)? 41 Ce se ]n'elege prin `net[iat ]mprejur~? v. 4.9
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pavel pune o ]ntrebare ]n Romani 4.9 ;i apoi
........................................................................................ ]n tot restul capitolului r[spunde acelei ]ntreb[ri.
........................................................................................ Cine poate avea aceast[ fericire pe care o
aduce cu sine
........................................................................................ ]ndrept['irea lui Dumneyeu? Numai iudeii, sau ;i
Neamurile? E;ti familiariyat deja cu r[spunsul pe
care l/a dat Pavel ]n Galateni ;i pe care ]l repet[
aici.
42 Care afirma'ie este adev[rat[ cu privire la
Pavel ]ncepe s[ o descrie ]n termeni de via'[.
Avra- am?
Noi suntem copiii spirituali ai lui Avraam (vv.
11/12) ;i mo;tenim promisiunile care i/au fost
....a) Faptele sale bune ]mpreun[ cu credin'a
f[cute lui, de- oarece el este p[rintele nostru
sa l/au justificat ]naintea lui
spiritual (vv. 13, 16).
Dumneyeu.
....b) Faptele sale bune au fost reyultatul
46 Versetul 17 ne spune c[ Dumneyeul ]n care
cre- din'ei.
cre- dea Avraam face dou[ lucruri. Care sunt
....c) T[ierea ]mprejur ;i credin'a i/au fost soco-
acestea?
tite ca neprih[nire.
....d) Faptele sale bune au fost temeiul pe ........................................................................................
baya c[ruia Dumneyeu i/a acordat
........................................................................................
justificarea.
........................................................................................
43 Conform cu Romani 4.9/10, la data c=nd
Avra- am a fost justificat era el iudeu sau era Observ[ rela'ia dintre prima ;i ultima parte
dintre Nea- muri? De ce? a versetului 17. Dumneyeu a yis+ `Te/am r=nduit
........................................................................................ s[ fii tat[l multor Neamuri~, pe vremea c=nd
aceste neamuri ]nc[ nu existau ;i Avraam nu
........................................................................................ avea nici un fiu. Dumneyeu vorbe;te despre ceea
........................................................................................ ce a promis ca despre fapte ]mplinite. `Te/am
f[cut...~ Avraam, pur
44 Conform cu Romani 4.12, cine au dreptul s[
;i simplu, a creyut ceea ce i/a spus Dumneyeu.
yic[ c[ Avraam este p[rintele lor spiritual?
S[ privim acum la credin'a lui Avraam, ]n
........................................................................................ ver- setele 17/21. Mai ]nt=i, el a creyut ]n
Dumneyeu ca D[t[tor al vie'ii ;i Creator
........................................................................................
(`]nviay[ mor'ii~). Dum- neyeu trebuia s[ le
........................................................................................ dea lui Avraam ;i Sarei o nou[ via'[, ]nc=t s[
Deoarece Avraam a fost justificat ]nainte de poat[ avea fiul pe care li l/a promis. Ei erau
a fi t[iat ]mprejur, aceasta ]l face p[rinte `aproape mor'i~ (v. 19, Evrei 11.11/12), din
spiritual al tuturor celor net[ia'i ]mprejur (al pricina v=rstei ]naintate. Avraam recunoa;te
Neamurilor) care au aceea;i credin'[ cu a lui. Dar acest fapt, dar ]n versetul 18 vedem c[ atunci
deoarece mai t=ryiu a fost t[iat ]mprejur, el este c=nd, omene;te vorbind, nu mai era nici o
p[rintele spiritual ;i al celor t[ia'i ]mprejur n[dejde, Avraam a creyut ;i a a;teptat cu
(evreii) care cred la fel ca ;i el. Deci faptul c[ ner[bdare ]mplini- rea promisiunii lui
cineva este sau nu este t[iat ]mprejur n/are nici o Dumneyeu. Versetele 19/20 ne dau c=teva
importan'[ ]n ce prive;te justificarea. principii importante privitoare la cre- din'[. El
Justificarea ;i toate binecuv=nt[rile ei vin prin n/a privit la dificult['i — el a privit la pro-
cre- din'[. Veyi versetul 16. misiune.

45 Romani 4.13/18 vorbe;te despre 47 Care sunt cele trei lucruri referitoare la
promisiunile f[cute lui Avraam ;i semin'ei credin'a lui Avraam care ne sunt spuse ]n
(urma;ilor) lui. Ce promisiune le este dat[ ]n versetul 20?
versetul 13? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
‘'i aminte;te versetul 14 de Epistola c[tre ........................................................................................
Ga- lateni? Acolo ai v[yut c[ Legea, dat[ la 400
........................................................................................
de ani dup[ promisiunea dat[ lui Avraam, nu
a putut s[ anuleye promisiunea lui Dumneyeu sau Din acest verset ]nv['[m c[ credin'a se ]
s[/i modifi- ce termenii. nt[re;te c=nd prime;te o provocare. Credin'a se
Versetul 15 ne aminte;te de prima ]nt[re;te atunci c=nd se odihne;te pe
sec'iune major[ din Romani. Legea doar face promisiunile lui Dum- neyeu, av=nd ]n vedere
r[utatea noas- tr[ mai grav[, deoarece c[lc[m ]n natura Lui, puterea Lui, capacitatea Lui de a
mod deliberat legile lui Dumneyeu ;i ]nfrunt[m face ceea ce a promis. O tradu- cere
m=nia Lui. Com- par[ aceasta cu Romani 3.20. parafrayat[ (TodazŒs English Version) spune
‘ncep=nd cu versetul 11, vedem un alt ]n versetele 20/21+ `Credin'a sa l/a umplut de
aspect major al m=ntuirii. Ea este mai mult dec=t putere, iar el I¬a dat slav[ Domnului. El era
achitare. absolut sigur c[ Dumneyeu poate face ceea ce
i/a promis.~ Ob- serv[ ]n aceste versete
atitudinea de sl[vire, de venera'ie, ;i ]
ncrederea pe care Avraam a avut/o fa'[ de
Dumneyeu.
 ‘n Romani 4.22/25, Pavel aplic[ rela'iei
cred ]n El. Versetele 24/25 ne arat[ trei lucruri
noastre cu Isus Cristos ilustra'ia cu credin'a lui
pe care trebuie s[ le cuprind[ credin'a noastr[+ 1)
Avraam. Credin'a lui Avraam i/a fost socotit[ ca
S[¬L primim pe Isus ca Domn al nostru: 2) S[
]ndrept['ire (v. 22). Dumneyeu a f[cut aceast[
credem c[ Dumneyeu L/a trimis pe Domnul
declara'ie scris[
Isus ca s[ fie crucificat pentru p[catele noastre:
]n Scripturi (v.23) spre folosul nostru (v. 24). …i
3) S[ credem c[ Dumneyeu L/a ]nviat pe
noi trebuie s[ credem ]n Dumneyeu ca d[t[tor
Domnul Isus din mor'i pentru a ne da o nou[
al vie'ii
via'[ ]n El (o via'[ de dreptate
;i Creator. El L/a ]nviat pe Isus din mor'i (v.
;i o poyi'ie de ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu).
24) ;i El le d[ via'a spiritual[ — via'a etern[—
celor care

Binecuv=nt[rile asigurate prin justificare

Romani 5.11
Obiectivul 4. S[ descrii natura Pavel ne spune c[ u;a spre favoarea neme- ritat[
binecuv=nt[rilor care ]nso'esc justificarea. din partea lui Dumneyeu ne/a fost deschis[ prin
credin'[. Ce urmeay[ acum? Exist[ binecuv=n-
Obiectivul 5. S[ ]n'elegi valoarea suferin'ei
atunci c=nd ]nfrun'i problemele vie'ii, men'i-
n=ndu/'i tot timpul o atitudine de ]ncredere ]
n Dumneyeu.

Pavel ne/a ar[tat Calea lui Dumneyeu de a¬i

]n- drept['i pe oameni. ‘n aceast[ a treia
sec'iune ma- jor[ a Epistolei c[tre Romani
(3.21/5.2), el a ar[tat c[ aceast[ `cale~ este
credin'a. R[spunsul la `dile- ma~ ]n fa'a c[reia
Se afla Dumneyeu este ]n ceea ce era preg[tit de
El prin crucea lui Cristos. Pavel a demonstrat
de asemenea c[ aceast[ cale de ]ndrep- t['ire este
sus'inut[ de Vechiul Testament. Expresia
`de aceea~, cu care ]ncepe capitolul 5, ne ]
ndreapt[ privirile ]napoi spre ceea ce a afirmat
anterior ;i ]n acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile
spre ceea ce are s[ urmeye. `De aceea~ este o
expresie important[, de obicei, pretutindeni ]n
Scripturi. De obicei ea ne arat[ anumite rela'ii ]
ntre anumite afirma'ii sau idei expuse anterior ;i
cele ce vor urma. ‘n cayul de fa'[, ea ne ]
ndreapt[ privirile spre doctrina justific[rii,
explicat[ ]n capitolele anterioare, ;i
binecuv=nt[rile justific[rii, care urmeay[ s[ fie
preyentate.

DOCTRINA APLICAæIA

JUSTIFICARE DE ACEEA BINECUVÂNT“RI

P=n[ acum, Pavel a dovedit c[ prin credin'[

noi avem o poyi'ie ]naintea lui Dumneyeu+
`Deci, fiind- c[ suntem socoti'i neprih[ni'i
(]ndrept['i'i) prin credin'[...~ (v. 1). ‘n versetul
2, el afirm[ c[ aceast[ poyi'ie care a fost
c=;tigat[ prin credin'[...~ (v. 1). ‘n versetul 2 el
afirm[ c[ aceast[ poyi'ie care a fost c=;tigat[ prin
credin'[ se datoreay[ harului lui Dum- neyeu.
t[ri care ]i ]nso'esc pe cei ce sunt justifica'i!
Trei din- tre ele sunt men'ionate chiar ]n
versetele pe care le ai ]nainte+ pace, bucurie
;i n[dejde.

Se ridic[ o ]ntrebare important[+ Sunt

binecu- v=nt[rile acestea o parte a experien'ei
cre;tine? Pa- vel a dovedit c[ ele le sunt
accesibile tuturor celor care sunt justifica'i.
Ai tu pace, bucurie, n[dejde? Sunt mul'i
cre;tini care au fost justifica'i, care ocup[ o
nou[ poyi'ie ]n harul lui Dumneyeu, dar care
nu au pace, bucurie sau n[dejde. De ce?

Pentru a afla r[spunsul, s[ mai privim

odat[ la principiul `credin'[ care duce la
credin'[~, care este at=t de important ]n
aceast[ epistol[. ‘'i aminte;ti de el ]n versetul
cheie (1.17)? ‘l vedem din nou ]n
3.22. Credin'a care ne aduce ]n harul lui
Dumneyeu trebuie s[ se continue ]n via'a
credinciosului. `Cel neprih[nit (drept) va tr[i
prin credin'[~ (1.17). ‘n lumina acestui
principiu, putem ]n'elege mai bine Romani
5.1/11. Binecuv=nt[rile justific[rii nu ne vin
]n mod automat, de;i ne apar'in. Credin'a
trebuie s[ pretind[ aceste binecuv=nt[ri pe
care harul lui Dumneyeu le/a preg[tit
pentru noi. U;a este larg deschis[ spre
pacea, bucuria ;i n[dejdea de care avem
nevoie. S[ credem ;i s[ le pretindem!

C=teva traduceri ale textului Romani 5.1/3

scot
]n eviden'[ responsabilitatea noastr[ ]n ]
nsu;irea binecuv=nt[rilor justific[rii. Iat[ un
exemplu din
`Noul Testament+ O traducere pe limba
poporului~ de Charles B. Williams+

Deoarece ni s/a dat ]ndrept['ire ]

naintea lui Dumneyeu, prin credin'[, s[
continu[m s[ ne bucur[m de pacea cu
Dumneyeu prin Domnul nostru Isus
Cristos, prin care avem acces — prin
credin'[ — ]n aceast[ stare a harului lui
Dum- neyeu, ]n care avem siguran'[, ;i
s[ continu[m s[ jubil[m ]n n[dejdea
bucuriei preyen'ei glo- rioase a lui
Dumneyeu. …i nu numai at=t, dar
aceasta s[ ne fac[ s[ jubil[m chiar ;i ]n
sufe- rin'ele noastre... Romani 5.1/3.
 Schema de mai jos este o analiy[ a versetelor Cel mai important lucru este c[ avem pace cu
1¬3. Dumneyeu. Pavel ne spune s[ ne bucur[m de
acest fapt, indiferent de
ROMANI 5.1/3

Poyi'ia

1. Am fost justifica'i prin credin'[ — 5.1

2. Suntem ]n sfera harului lui Dumneyeu —
5.2.

Poten'ial

Trei apeluri c[tre cel credincios+

1. S[ continu[m s[ avem pace cu Dumneyeu
— 5.1.
2. S[ ne bucur[m ]n n[dejdea splendorii
divine, care urmeay[ s[ fie a noastr[ —
Observ[ c[ credin'a a fost instrumentul
sau mijlocul prin care am fost pu;i ]n poyi'ia
ilustrat[
]n schema anterioar[. Binecuv=nt[rile justific[rii, ale
poyi'iei noastre, sunt trecute sub titlul
poten'ial. Pavel face apel la credincio;i s[ aib[
aceste lucruri. Adev[rul central este aici c[
binecuv=nt[rile justific[rii nu ne vin ]n mod
automat. Ele trebuie
]nsu;ite prin credin'[. Credin'a noastr[ ne/a pus ]
n poyi'ia de ]ndrept['i'i ]naintea lui Dumneyeu.
Cre- din'a, de asemenea, ne/a introdus ]n harul
lui Dum- neyeu. Aceea;i credin'[ ne va
dob=ndi continua desf[tare a p[cii lui
Dumneyeu — o stare de bucu- rie ]n care
r[m=nem chiar dac[ unele tulbur[ri ne ies ]n
cale.
Experien'a de via'[ este ]n acord cu ceea ce
Pa- vel ne ]nva'[ ]n aceste versete. Starea
minunat[ de pace cu Dumneyeu poate fi
tulburat[. Satan o poate tulbura prin atacurile
sale, prin minciunile sale. Sentimentul de
vinov['ie care vine din faptul c[ nu credem c[
Dumneyeu ne/a iertat p[catul poate tul- bura
starea de pace. Lupta yilnic[ pe care o ducem cu
carnea, cu poftele firii noastre, o poate tulbura.
Putem s[ pierdem bucuria din pricina ]
ngrijor[rilor vie'ii ;i a necayurilor de care fiecare
cre;tin are parte. N[dejdea poate fi ]ntunecat[ ]n
mijlocul ]ncerc[rilor. Pacea, bucuria ;i n[dejdea
nu sunt cantit['i fixe, neschimbabile, ]n via'a
cre;tinului! Ele necesit[ o credin'[ vie! Pavel
spune+ `Deoarece ave'i aceast[ poyi'ie ]naintea
lui Dumneyeu ;i sunte'i ]n harul Lui, ]
nsu;i'i/v[ binecuv=nt[rile unei asemenea
poyi'ii — prin credin'[!~
Pavel explic[+ `Acum, dac[/'i ]n'elegi poyi'ia,
crede ]n ea!~ C=nd ]ncerc[rile ;i conflictele,
c=nd asalturile lui Satan vin asupra ta, prin ochii
credin'ei ar trebui s[ prive;ti la Dumneyeu,
pentru a primi har ;i ajutor la vreme de nevoie.
]mprejur[ri. ‘n capitolul 14, Pavel ne spune ‘n Romani 5.1/11, Pavel le d[ cre;tinilor
din nou c[ neprih[nirea, pacea ;i bucuria din Roma un principiu care ]i va ajuta s[ ]
sunt drepturile noastre, prin na;tere ]n nfrunte opoyi'ia ;i conflictele. O credin'[ vie ]i
‘mp[r['ia lui Dumneyeu (veyi Romani 14.17). va sus'ine ]n vremuri de ]ncercare ;i prigoan[.
‘mp[r['ia lui Dumneyeu este domeniul Dar Pavel are ]n g=nd ;i o alt[ dimensiune a
spiritual ]n care domne;te Dumneyeu. conflictului ;i opoyi'iei. Expresia `n[dejdea
Observ[ ordinea cuvintelor ]n versetul 14.17. slavei lui Dumneyeu~ ne ]n- dreapt[ aten'ia
Mai spre un conflict l[untric. ‘n Romani 3.23, expresia
]nt=i, este men'ionat[ neprih[nirea (dreptatea), `slava lui Dumneyeu~ se refer[ la stan-
apoi pacea, ;i apoi bucuria ]n Duhul Sf=nt.
Aceasta este
;i ordinea din 5.1/2. Duhul Sf=nt este Acela
prin care ne men'inem bucuria cre;tin[. La El
se refer[ ;i ver- setele pe care le ai ]nainte —
5.5.
Pavel dore;te ca fra'ii cre;tini din Roma
s[ tr[- iasc[ ;i s[¬L slujeasc[ pe Cristos cu
bucurie ]n Du- hul Sf=nt. Biserica din Roma
era o biseric[ perse- cutat[. Evreii cre;tini din
Roma au fost iygoni'i din ora; ]n trei ocayii
diferite. Cre;tinii din Roma erau nepopulari ;i
erau acuya'i a fi `du;mani ai rasei umane~.
‘n multe cayuri, cre;tinii au devenit `'api
isp[;itori~ pentru problemele sociale sau
politice. Persecu'ia s/a intensificat ;i a culminat
cu executarea unui mare num[r de cre;tini, din
porunca lui Nero. Conform tradi'iei, Pavel ]
nsu;i a fost martiriyat ]n v=rtejul acestei
persecu'ii.
Nu trebuie s[ ne g=ndim la Pavel doar
ca la un teolog, interesat doar de teologie, dar
rupt de via'[. O asemenea imagine este gre;it[.
De asemenea, nu trebuie s[ privim aceast[
scrisoare c[tre Romani ca preyent=nd o
teologie f[r[ leg[tur[ cu via'a. Chiar
]nainte de a intra ]n ceea ce unii numesc
partea
`practic[~ a epistolei (cap. 12 / 16), exist[
multe sec'iuni cu aplica'ie practic[. Pasajul
la care ne referim face parte dintre ele. ‘n
acest pasaj, Pavel ]i cheam[ pe cre;tinii din
Roma s[ se bucure de poyi'ia lor de copii
justifica'i ai lui Dumneyeu. Pentru a o face,
ei trebuie s[/;i exercite credin'a, s[ o aplice ]
n via'[.

48 Cum se aplic[ principiul `de la credin'[

la cre- din'[~ ]n Romani 5.1/3?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
dardul pe care Dumneyeu ]l stabilise pentru om, posibil pentru cre;tinul care nu/;i tr[ie;te via'a la ]
la nivelul la care ar fi trebuit el s[ tr[iasc[. nt=mplare, sau ]n voia sor'ii. Toate eveni-
Acolo, Pa- vel spunea c[ oamenii sunt lipsi'i
de ceea ce Dum- neyeu inten'ionase pentru ei.
Omul a fost creat dup[ chipul lui Dumneyeu,
ca s[ tr[iasc[ pentru gloria lui Dumneyeu.
Principalul motiv pentru care oame- nii sunt
incapabili s[ tr[iasc[ la nivelul standardului lui
Dumneyeu ;i al gloriei Sale este p[catul. Oame-
nii au o problem[ `l[untric[~, care ]i face s[ fie
lipsi'i de slava lui Dumneyeu. Principiul
p[catului a dete- riorat chipul sau imaginea pe
care Dumneyeu a creat/o ]n oameni.
‘n Romani 5.2, expresia `n[dejdea slavei
lui Dumneyeu~ nu se refer[ doar la slava
viitoare care are s[ fie descoperit[ la venirea lui
Cristos, ci ;i la restaurarea chipului sau imaginii
lui Dumneyeu ]n credincios, aici ;i acum. Pavel
ne concentreay[ a- ten'ia spre marele c=mp de
lupt[ pe care se desf[-
;oar[ conflictul — conflictul l[untric cu
puterea p[catului. ‘n Galateni, acest r[yboi
este descris ca fiind conflictul dintre carne ;i
Duh. Aici, ]n Romani, Pavel ]i spune bisericii c[
ei nu trebuie s[¬i permit[ acestui conflict
l[untric s[/i jefuiasc[ de bucuria p[cii cu
Dumneyeu. C=nd cre;tinii sunt angaja'i ]n acest
conflict cu carnea, cu firea p[m=nteasc[, Sa-
tan profit[ de multe ori. El le spune c[ ]nsu;i
faptul c[ ei, care se numesc credincio;i, sunt ]n
conflict este dovada c[ nu sunt ]ntr/o rela'ie
bun[ cu Dumne- yeu. Desigur, aceasta nu este
adev[rat. Satan poate spune+ `Tu ai fost ispitit,
prin urmare ai p[c[tuit: ai falimentat ]naintea
lui Dumneyeu ;i aceasta este dovada c[ tu nu
e;ti un copil al S[u!~ Acesta este un exemplu de
minciun[ pe care o folose;te Satan. Ispita nu este
p[cat. P[cat este atunci c=nd cedeyi ispitei.
Dac[ un cre;tin comite un p[cat, el are sc[pare
]n harul lui Dumneyeu. Veyi 1 Ioan 1.9. Pa- vel
spune+ `S[ ne bucur[m ]n n[dejdea slavei lui
Dumneyeu~. Cu alte cuvinte, s[ ne bucur[m
pentru c[ ]n mod cert Dumneyeu va ]mplini ceea
ce a inten- 'ionat pentru vie'ile noastre. ‘n ciuda
conflictului, exist[ n[dejdea c[ Dumneyeu este ]n
curs de restau- rare ]n noi a imaginii Sale, prin
lucrarea Duhului Sf=nt. Slava lui Dumneyeu
este o realitate ]n via'a cre;tinului chiar acum,
aici pe p[m=nt. ‘n capitolele 6/8, Pavel se ocup[
mai pe larg cu acest conflict l[untric. Aici doar
l/a preyentat.
‘n versetul 3, Pavel spune, de asemenea,
`De- oarece ;ti'i c[ ave'i pace cu Dumneyeu, v[
pute'i bucura chiar ]n mijlocul necayurilor!~ Cu
alte cu- vinte, Pavel le spune s[ nu permit[
luptelor exte- rioare, necayurilor ;i conflictelor s[
tulbure bucuria p[cii lor cu Dumneyeu. Ai
nevoie de credin'[ ca s[ te bucuri chiar ;i ]n
mijlocul necayurilor! Acest lucru este ]ns[
mentele din via'a unui cre;tin ‘i sunt .
cunoscute lui Dumneyeu. Este posibil s[ te
bucuri chiar ;i ]n neca- yuri, deoarece tu ;tii 50 Exist[ ]n aceste versete vreo asigurare
pentru aceia care au fost justifica'i? ‘n care
c[ ele vin prin voia lui Dum- neyeu. Dac[
versete?
sunt ]nfruntate prin credin'[, lucrurile care
produc am[r[ciune ;i distrug vie'ile altora vor ........................................................................................
lucra spre bine ]n via'a cre;tinului. Necayurile
slu- jesc la cultivarea r[bd[rii ;i a statorniciei 51 Care este ra'ionamentul lui Pavel ]n versetul
(vv. 3/4). Acestea, la r=ndul lor, vor stimula
n[dejdea.
Este important s[ ]n'elegem c[ termenul
`n[- dejde~, ]n sensul folosit ]n Noul
Testament, nu implic[ ideea de
incertitudine cu privire la viitor.
Dimpotriv[, este o atitudine care exprim[ ]
ncredere deplin[ c[ Dumneyeu va ]mplini
ceea ce a promis. Acesta este un argument
similar cu cel folosit de Pavel ]n capitolul 8.
Acolo, el spune+ `De alt[ parte,
;tim c[ toate lucrurile lucreay[ împreun[ spre
binele celor ce/L iubesc pe Dumneyeu, ;i
anume, spre binele celor ce sunt chema'i
dup[ planul S[u.~ (8.28). ‘n acela;i capitol,
Pavel spune+ `Dac[ Dumneyeu este pentru
noi, cine va fi împotriva noastr[?~ (8.31). Aici,
]n capitolul 5, el folose;te acela;i argument. ‘n
versetele 5/11, le reaminte;te romanilor c[
Dumne- yeu este de partea lor!
‘n versetul 5, el spune c[ aceast[ n[dejde nu
]n;eal[, nu deyam[ge;te. Nu ]n;eal[, deoarece
exist[ doveyi puternice ]n favoarea ei.
Preyen'a Duhului Sf=nt ]n vie'ile cre;tinilor
poate comunica dragos- tea lui Dumneyeu
pentru ei (v. 5). Duhul Sf=nt joac[ un rol
important ]n argumentarea similar[ pe care o
face Pavel ]n capitolul 8.
‘n aceast[ lec'ie, ai v[yut c[ ‘mp[r['ia lui
Dum- neyeu este dreptate (neprih[nire),
pace ;i bucurie
]n Duhul Sf=nt. Duhul Sf=nt este Acela care
ne ajut[ s[ tr[im o via'[ neprih[nit[, care
men'ine pacea min'ii ;i a inimii ;i este sursa
bucuriei noastre. Vedem aici c[ tot El este
cel Cel care ne asigur[ de dragostea lui
Dumneyeu. El face posibil s[ ne bucu- r[m ]n
mijlocul conflictelor exterioare sau interioare. ‘n
capitolul 8 vei ]nv['a mai multe despre
lucrarea Duhului Sf=nt.

49 Pavel spune+ `‘ndr[yni'i, Dumneyeu este

de partea noastr[!~ S[ privim la versetele
6/11. Cum
…i/a demonstrat Dumneyeu dragostea fa'[ de oa
meni?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
10 ca s[ demonstreye c[ Dumneyeu ]i va ajuta
Prin Isus Cristos exist[ reconciliere sau, a;a
pe cre;tinii care au fost deja justifica'i?
cum o spune versetul 11, exist[ ]mp[care. Nu
........................................................................................ mai suntem du;mani cu Dumneyeu, ci prieteni.
Dumneyeu este de partea noastr[. El ne va
........................................................................................
purta de grij[ p=n[ la cap[t. Putem s[ ne ]
........................................................................................ ncredem ]n El ;i s[ folosim a- ceast[ credin'[
pentru a birui at=t conflictele l[un- trice, c=t ;i
........................................................................................
necayurile exterioare. S[ avem bucurie
........................................................................................ ]n conflict. El ne deyvolt[ caracterul cre;tin. S[
con- tinu[m s[ ne bucur[m ]n pacea lui
........................................................................................
Dumneyeu.
........................................................................................
........................................................................................ 52 S[ lu[m acum o expresie cheie referitoare
la binecuv=nt[rile m=ntuirii. O vei g[si ]n prima
........................................................................................
fray[ din aceast[ sec'iune (v. 1) ;i este repetat[ ]
`Bucura'i/v[ ]n Domnul!~ le spune Pavel n ultima fray[ (v. 11). Care este aceast[
roma- nilor ]n 5.11. Bucuria noastr[ nu este expresie cheie?
doar ]ntr/o n[dejde pentru viitor sau ]n faptul
c[ ;tim c[ neca- yurile ne vor face mai buni. Noi ........................................................................................
ne bucur[m ]n Dum- neyeu ‘nsu;i ;i ne desf[t[m ........................................................................................
]n p[rt[;ia cu El (v. 11).
Toate binecuv=nt[rile unei vie'i cre;tine
victori- oase ne vin av=ndu/L pe Isus ca Domn ;i
M=ntuitor. Restul capitolului ne vorbe;te despre
aceast[ rela'ie.

Victorie asupra p[catului ;i a mor'ii

Romani 5.12/21

Obiectivul 6. S[ po'i explica modul ]n care p[catului — sfin'irea. Urm[toarele capitole (6 - 8) se

Ro- mani 5.12/21 func'ioneay[ ca text de ocup[ ]n profunyime de puterea p[catului, care
tranyi'ie locuie;te ]n inimile oa- menilor.
]n deyvoltarea temei Epistolei c[tre Romani.

Obiectivul 7. S[ ar['i care este func'ia cuv=n-

tului `deci~ ]n interpretarea unui text biblic.

Obiectivul 8. S[ compari cele dou[ principii pe

care Pavel le discut[ ]n Romani 5.12/21.

Obiectivul 9. S[ ar['i lucrul principal pe care

]l accentueay[ Pavel ]n Romani 5.12/21.

Romani 5.12/21 este un text de tranyi'ie ]n

dey- voltarea temei epistolei, care este dreptatea
revelat[ a lui Dumneyeu. P=n[ aici, discu'ia s/a
concentrat asupra drept['ii lui Dumneyeu ;i a
modului ]n care aceasta ]i este atribuit[ omului
— justificarea. Acum, Pavel se ]ntoarce spre un
alt aspect al temei, ;i anu- me dreptatea lui
Dumneyeu, a;a cum se manifest[
]n tr[irea de yi cu yi a cre;tinului — sfin'irea.
Vedem din nou ]n ac'iune principiul `de la
cre- din'[ la credin'[~. Justificarea are de/a face
cu pri- mul act al credin'ei. Acum, Pavel se ]
ntoarce spre tr[irea continu[ prin credin'[, prin
care oamenii sunt elibera'i de sub puterea
 Pentru a ]n'elege textul care/'i st[ ]nainte,
este necesar s[ faci distinc'ia ]ntre `p[cate~ ;i
`p[cat~. P[catul este at=t un act, c=t ;i o
putere sau un prin- cipiu. P=n[ acum, Pavel
s/a ocupat, ]n principal, de p[catele
oamenilor, faptele lor prin care au c[lcat
Legea lui Dumneyeu. ‘n acest text de
tranyi'ie, el explic[ cum a intrat p[catul —
acest puternic prin- cipiu care locuie;te ]n
inimile oamenilor — ]n omenire, prin
Adam.

53 Care este primul indiciu cu privire la

scopul lui Pavel ]n aceste versete?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

Expresia `de aceea~ ne ]ntoarce privirile ]

napoi la versetele 1/11. Acolo, Pavel a subliniat
necesitatea folosirii credin'ei pentru ]nsu;irea
binecuv=nt[rilor
;i beneficiilor faptului c[ suntem ]n harul lui
Dum- neyeu. Acum el vrea s[ explice mai
multe despre aceast[ poyi'ie pe care o avem ]
n harul lui Dumne- yeu. ‘n mod progresiv,
Pavel ne aduce de la nivelul doctrinal ;i
teoretic, la cel practic ;i realist.
 ‘n versetele acestea (12/21), Pavel ]i pune ]n
con- trast pe Adam ;i pe Cristos. Dar compara'ia
nu este doar ]ntre Adam ;i Cristos. Ceea ce este ]
n obiectiv aici este rela'ia, raportul cre;tinului
fa'[ de Adam
;i fa'[ de Cristos. Din cauya rela'iei noastre cu
A- dam, preyen'a puterii p[catului ]n noi este o
reali- tate care trebuie reyolvat[. Pavel nu neag[
realitatea preyen'ei p[catului. Neascultarea lui
Adam a pro- dus o pagub[ imens[ ]ntregii rase
umane. Pavel nu subestimeay[ acest aspect. Dar
Pavel spune aici c[ rela'ia dintre cre;tin ;i
Cristos introduce un nou principiu ]n arena
conflictului nostru cu principiul p[catului.
Acest nou principiu este principiul harului
(Ro- mani 5.15, 17, 20/21). Accentul acestui
pasaj este asupra faptului c[ ceea ce Dumneyeu
a preg[tit prin Isus Cristos este mai mult dec=t
suficient pentru a reyolva problema creat[ de
rela'ia noastr[ cu Adam. Beneficiile rela'iei cu
Cristos sunt mai mult dec=t suficiente pentru
a birui p[catul. Cite;te din nou versetele ]n care
sunt men'ionate cuvintele `har~ sau
`harul lui Dumneyeu~.
54 Ce alte cuvinte referitoare la har sau la
harul lui Dumneyeu sunt repetate?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Compara'ia dintre Cristos ;i Adam ne arat[
tri- umful harului asupra p[catului. Acesta este
accentul principal al pasajului. Aceasta este ]
ncurajarea pe care Pavel le¬o d[ romanilor+
Poyi'ia ]n care ei sunt este poyi'ia de
`]nving[tori~! Pavel le/a spus c[ aco- lo unde se ]
nmul'e;te p[catul, harul se ]nmul'e;te
;i mai mult! Romani 5.20. Po'i vedea aceasta ;i
]n schema de la pagina 170.
55 Folosind cuvintele cheie din text, explic[
accen- tul principal al pasajului Romani
5.12/21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
56 Cum leag[ Pavel principiul `de la credin'[
la credin'[~ cu textul Romani 5.12/21 ;i
deyvoltarea Epistolei c[tre Romani?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Exist[ diferen'e de opinie referitoare la m[sura
]n care actul de neascultare al lui Adam ]l
afecteay[ pe omul de ayi. Dup[ p[rerea mea,
Pavel vrea s[ ne spun[ c[ noi avem o
solidaritate at=t cu Adam, c=t
;i cu Cristos. Dificultatea acestui text st[ nu ]n
con- ceptul rela'iei sau al solidarit['ii noastre cu
Cristos, ci ]n conceptul solidarit['ii noastre cu
Adam. (Veyi schema de la pagina 170.)
Ideea de a fi p[rta; cu cineva care
ac'ioneay[ ca repreyentant al unui grup este un
concept fami- liar g=ndirii orientale. Numele
`Adam~, ]n ebraic[,
]nseamn[ `omenire~. Pavel ]l ]nf['i;eay[ pe Adam
ac'ion=nd ]n calitate de repreyentant al
omenirii atunci c=nd a p[c[tuit. El consider[ c[
to'i oamenii au participat ]n mod colectiv cu
Adam (5.12, 18/19). Ideea nu este str[in[
Scripturii: despre Levi se spune c[ a pl[tit
yeciuial[ prin persoana lui Avraam cu mult ]
nainte ca el, Levi, s[ se fi n[scut. Actul repre-
yentativ al lui Avraam ni se spune c[ a fost ]
m- p[rt[;it de Levi (Evrei 7.9).
Pavel afirm[, conform g=ndirii ebraice, c[ oa-
menii nu sunt vinova'i numai pentru anumite
p[ca- te particulare, ci ei poart[ o vin[ ;i din
cauya a ceea ce sunt. Ei sunt p[c[to;i: puterea
`p[catului~ locu- ie;te ]n ]ns[;i natura lor. Veyi
Efeseni 2.3: Iov 14.4: 15.14: Psalmul 51.5. Pavel
arat[ aici c[ p[catul este mai mult dec=t un act al
voin'ei omului. El este de- finit ;i ca un
principiu sau ca o lege care ac'ioneay[
]n inima omeneasc[ (Romani 7.21, 23: 8.2).
‘n aceast[ sec'iune a Epistolei c[tre
Romani (5.12/21), la fel ca ]n 1 Corinteni 15.22,
45/49, Pavel schi'eay[ o paralel[ ]ntre Adam ;i
Cristos. El se re- fer[ la Cristos ca fiind `ultimul
Adam~ (1 Corinteni 15.45). Aceste dou[ texte
sunt doveyi pentru faptul c[ Adam a repreyentat
]ntreaga ras[ uman[ atunci c=nd a p[c[tuit.
Totu;i, ar trebui s[ observi c[ ana- logia dintre
Adam ;i Cristos nu este paralel[ ]n toate
aspectele. Pavel scoate aceasta ]n eviden'[ ]n
c=teva locuri (5.15/16). Rela'ia cu Adam este o
unire `nece- sar[~: ea este prin na;tere, nu prin
alegere. Dar re- la'ia cu Cristos este o unire
`poten'ial[~, depiny=nd de r[spunsul persoanei
fa'[ de lucrarea de r[scum- p[rare a lui
Cristos.
57 Cum ne ajut[ expresia `de aceea~ s[
interpret[m anumite texte biblice?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
58 Explic[ sursa ;i efectul asupra vie'ii tale a ........................................................................................
celor dou[ principii pe care le discut[ Pavel ]n ........................................................................................
Romani 5.12/21.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

RELAæIA CU ADAM
Principiul p[catului

v. 12 — P[catul a intrat ]n lume, ;i prin p[- cat a intrat moartea. Adam, repre- yentantul omenirii, a p[c[tuit: de aceea, moa

v. 15 — Datorit[ p[catului unuia singur (Adam) to'i oamenii au fost lovi'i de moarte.

v. 16 — Judecata ;i condamnarea au fost consecin'ele actului lui Adam.

v. 17 — Moartea a domnit asupra ]ntregii rase umane datorit[ p[catului lui Adam.

v. 18 — To'i oamenii au fost condamda'i datorit[ unui p[cat.

v. 19 — Prin neascultarea unui om, cei mul'i au fost f[cu'i p[c[to;i.

v. 20 — Legea a venit pentru ca s[ se ]n- mul'easc[ gre;eala. P[catul s/a

]nmul'it.

v. 21 — P[catul a st[p=nit prin moarte.

v. 21 — Harul st[p=ne;te prin neprih[ni- re, pentru a da via'[ ve;nic[ prin Isus Cristos, Domnul nostru.
 Verific[/'i r[spunsurile

1 M=nia lui Dumneyeu. 21 Scaunul ]ndur[rii.

2 Dreptatea lui Dumneyeu. 22 d) Aparte de faptele Legii.
3 ‘n Evanghelie. 23 Isp[;ire.
4 Prin credin'a ]n Isus Cristos. 24 R[scump[rare.
5 De ;apte ori. 25 S[ se laude.
6 Neamurile. 26 Omul este ]ndrept['it prin credin'[, f[r[
fap- tele Legii. Romani 3.28.
7 3.21 s/a ar[tat.
3.22 pentru to'i ;i peste to'i cei ce cred ]n 27 Criticii care se considerau singuri neprih[ni'i
El
;i iudeii.
3.22 nu este nici o deosebire.
3.22 prin credin'a ]n Isus Cristos, pentru 28 Deoarece ]ntreaga lucrare de m=ntuire
to'i este darul lui Dumneyeu. Chiar ;i
;i peste to'i cei ce cred ]n El credin'a care aduce m=ntuire este darul
3.22 neprih[nirea (]ndrept['irea) dat[ de lui Dumneyeu.
Dumneyeu prin credin'[.
29 To'i au aceea;i nevoie de m=ntuire de
8 Lege. vreme ce to'i au p[c[tuit.
Acela;i Dumneyeu a preg[tit ]ndrept['irea
9 Legea ;i profe'ii. pentru to'i.

10 Prin credin'[. 30 Prin credin'a ]n Isus Cristos.

11 To'i cei care cred. 31 R[spunsul t[u. Noi recunoa;tem c[ nu

12 F[r[ faptele Legii, independent de acestea.
13 El …i/a dat via'a ca pre' de r[scump[rare
pen- tru noi.
14 Jertf[ de isp[;ire.
15 S[ fie jertf[ de isp[;ire pentru p[catele
noastre.
16 Dragostea Sa pentru noi.
17 R[spunsul t[u. Toat[ lumea a p[c[tuit ;i
este sub m=nia lui Dumneyeu. Isus este
jertfa de isp[;ire.
18 R[spunsul t[u. Prin moartea Sa pentru
noi, Isus satisface cerin'ele Legii ;i face
posibil ca noi s[ primim ]ndurarea ;i
binecuv=nt[rile lui Dumneyeu.
putem tr[i la nivelul standardelor lui
Dumneyeu ;i c[ Legea ne condamn[ pe
drept. Accept[m sentin'a de condamnare
la moarte ;i ‘l lu[m pe Cristos ca
‘nlocuitorul pe care Dumneyeu L/a preg[tit
pentru p[c[to;i.
32 Evreilor. Pavel ]l nume;te pe Avraam
`str[- mo;ul nostru~.
33 Avraam L¬a creyut pe Dumneyeu, ;i
aceasta i s/a socotit ca neprih[nire.
Romani 4.3
34 R[spunsul t[u ar putea include+ socotit,
con- siderat, drept, Avraam, tat[, credin'[, a
crede.
35 Credin'[.
36 Este prin har, prin credin'[, nu prin fapte.

19 a) C=nd ‘l accept[ pe Cristos ca M=ntuitor. 37 Credin'a ]n Isus ;i credin'a c[ Dumneyeu ]i

va ierta pe p[c[to;ii care se ]ncred ]n El.
20 Eliberarea lui Israel din robia egiptean[.
38 P[catele sunt acoperite.
39 Nu/i 'ine ]n socoteal[ p[catul.
40 Evreii.
41 Neamurile.
42 b) Faptele sale bune au fost reyultatele
credin- 'ei sale.
43 Dintre Neamuri, deoarece ]nc[ nu fusese
t[iat
]mprejur.
44 To'i cei ce cred sau urmeay[ exemplul s[u
de credin'[, fie c[ sunt evrei, fie c[ sunt
Neamuri.
45 Ei vor mo;teni lumea.
46 El d[ via'[ celor mor'i. El cheam[ lucrurile
care nu sunt ca ;i c=nd ar fi.
47 El nu s/a ]ndoit de promisiunea lui
Dumne- yeu, prin necredin'[. A fost tare ]
n credin'[. I¬a dat glorie lui Dumneyeu.
48 Binecuv=nt[rile care ]nso'esc justificarea nu
vin ]n mod automat. Ele trebuie ]nsu;ite
prin credin'[. Aceea;i credin'[ care ne/a
adus ]n poyi'ia de ]ndrept['ire ;i har
trebuie folosit[ pentru a ne ]nsu;i
binecuv=nt[rile p[cii, bucu- riei ;i n[dejdii.
49 Pe c=nd eram noi p[c[to;i, Cristos a murit
pen- tru noi (vv.6, 8).
50 Da (vv.9, 10).
51 Dac[ pe c=nd erau du;mani cu Dumneyeu,
au fost ]mp[ca'i prin moartea Fiului S[u,
cu at=t mai mult acum, c=nd au fost ]
mp[ca'i cu Dum- neyeu, Via'a Fiului lui
Dumneyeu le va da putere s[ tr[iasc[ vie'i
drepte, neprih[nite, ]na- intea lui
Dumneyeu.
52 Prin Domnul nostru Isus Cristos.
53 Cuvintele `de aceea~. Ai fi putut r[spunde ;i
`harul lui Dumneyeu~. …i aceast[ expresie
este important[ ;i este repetat[ de patru
ori, dar prima indica'ie, prima `cheie~, este ]n
cuvintele
`de aceea~.
54 Cuvintele `mult mai mult~, `mai mult~ (vv.
15, 17, 20). Poate ai r[spuns `darul~. …i
aceasta este o idee important[. Ea ne arat[
modul ]n care harul lui Dumneyeu ne este
dat. Noi tre- buie s[/l primim prin
credin'[.
55 Accentul principal al textului este pus pe
fap- tul c[ beneficiile care decurg din rela'ia
noastr[ cu Cristos sunt mult mai mari
dec=t efectele rela'iei noastre cu Adam.
56 P=n[ acum, Pavel s/a ocupat de modul ]n
care dreptatea lui Dumneyeu ]i este
atribuit[ omu- lui care a r[spuns printr/un
act de credin'[ ]n Cristos. ‘n principal, el
s/a ocupat de `p[catele~ care au fost iertate
pe baya unui act de credin'[. Acum, el ]
ncepe s[ se ocupe de modul ]n care
dreptatea lui Dumneyeu se reveleay[ ]n
com- portarea de yi cu yi a omului care
prin credin'[ continu[ ]nvinge puterea
principiului `p[ca- tului~ care ac'ioneay[ ]n
via'a lui.
57 Ne ]ndreapt[ privirile at=t ]napoi c=t ;i ]
nainte, arat[ rela'ii ]ntre concepte ;i idei.
58 Cele dou[ principii sunt+ principiul
p[catului
;i principiul harului. Sursa principiului
p[ca- tului st[ ]n rela'ia sau ]n
solidaritatea mea cu Adam. Efectul
acesteia asupra vie'ii mele este c[ principiul
p[catului locuie;te ]n ]ns[;i via'a mea. Sursa
principiului harului este Dumne- yeu.
Principiul harului este activ ]n via'a mea
din cauya rela'iei pe care am stabilit/o cu
El prin credin'a ]n Cristos. Efectul harului
asupra vie'ii mele este acela c[ el ]mi ofer[
resursele care m[ fac ]n stare s[ ]nving
puterea p[ca- tului. Aceste resurse sunt ]
nsu;ite prin credin'[ vie ;i continu[.
M=ntuirea preg[tit[ de Dumneyeu 17

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Dac[ vreunul dintre studen'i pred[ sau

preyentarea (serviciu, ]nt=lnire de grup) ;i
predic[ din aceast[ parte a epistolei, cere/i
s[ fac[ preg[tirea ]n mod corespuny[tor.
s[ preyinte schi'a ;i pasajele biblice folosite ;i
s[ spun[ ceva despre experien'a lui ;i despre
4. Patru studen'i s[ joace rolul sfin'eniei,
reac'ia oameni- lor.
justi'iei, dragostei ;i p[c[tosului, ]ntr/o
preyentare dra- matiyat[ a dilemei ;i a
2. Cere¬le studen'ilor s[ ]mp[rt[;easc[
solu'iei pe care a dat¬o Dumneyeu.
impresiile lor despre metodele de studiu
Folose;te Scriptura.
biblic folosite ]n aceast[ lec'ie.
5. Preg[te;te mijloace viyuale pentru lec'ie
3. Solicit[ patru studen'i s[ preyinte cele
sau pentru diferite probleme discutate ]n
patru puncte principale ale lec'iei. Dac[
lec'ie. Po'i face schi'e pe tabl[, ca acelea din
doresc, ei pot s[ se preg[teasc[ ]mpreun[
manual, plan-
sau s[ solicite al'i colegi s[ participe. Poate fi
;e, desene.
o singur[ preyenta- re mai lung[ sau o serie
de patru preyent[ri mai scurte. Cere/le s[
6. Roag[/te pentru aceia care simt nevoia s[
decid[ ]n ce cadru vor s[ fac[
pri- measc[ binecuv=nt[rile pe care
Dumneyeu le asigur[ prin justificare.
174 Galateni ;i

alb
 175

Lec'ia 11
o nou[ via'[
de libertate
romani 6 - 7

PLANUL LECæIEI

Eliberare de p[cat — 6.1/23

Moarte ;i ]nviere — 6.1/10
Biruin'[ prin credin'[ — 6.11/14
Alegerea unui nou st[p=n — 6.15/23
Eliberarea de Lege — 7.1/13
Moarte ;i o nou[ c[s[torie — 7.1/6
Func'iile Legii — 7.7/13
Libertatea nu este ob'inut[ prin eforturi proprii —
7.14/25

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va

trebui s[ fii ]n stare+

1. S[ formuleyi tema fiec[reia dintre primele

trei sec'iuni principale ale Epistolei c[tre TEME
Romani.
2. S[ po'i explica semnifica'ia fundamental[ a 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei.
cu- v=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii dou[
aspecte ale ei. 2. Cite;te studiul cuvintelor.
3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din Romani 6
3. Cite;te Romani 6 / 7 (de preferin'[ ]ntr/o
pen- tru a explica raportul nostru fa'[ de
tradu- cere modern[) ]nainte de a ]ncepe
p[cat.
citirea pe sec'iuni ]n cadrul lec'iei.
4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i importan'a
boteyului 4. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune
]n ap[ ;i s[ explici dou[ adev[ruri dup[ sec'iune.
importante pe care el le ilustreay[.
5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care este 5. Recapituleay[ obiectivele lec'iei.
folosit ]n Scripturi cuv=ntul `Lege~.
6. Discut[ cu un prieten despre semnifica'ia
6. S[ po'i folosi ilustra'ia c[s[toriei pentru a bote- yului ;i aplica'iile lui practice pentru
ex- plica rela'ia dintre noi ;i Lege. tr[irea unei vie'i cre;tine biruitoare.
7. S[ enumeri patru func'ii ale Legii lui
Moise ;i s[ ar['i cum sunt ele ]ndeplinite. 7. Facultativ. ‘n;ir[ c=teva titluri ;i texte pe
care inten'ioneyi s[ le folose;ti ]n viitor
8. S[ po'i ]n'elege mai bine propriile conflicte pentru pre- dici sau lec'ii, folosind
spi- rituale ;i conflictele spirituale ale altor materialul din aceste dou[ capitole.
cre;tini.
9. S[ identifici principiile date ]n Romani 6 ;i
7 pentru o via'[ de biruin'[ asupra
p[catului ;i s[ le folose;ti ]n via'a ta ;i ]n
lucrarea ta cu al'ii.
 STUDIUL CUVINTELOR

boteyat ]n — introdus ]n, cufundat ]n. A nchin[- ciune spiritual[.

boteya
6.3 ]nseamn[ a cufunda ]n ap[.
omul vechi — natura veche, eul p[c[tos.
6.6 Trupul p[catului s[ fie deybr[cat de
puterea lui (literal, `nimicit~) —
trupul, ca instrument al p[catului, este
]ngropat. Rob al p[catului — a sluji
p[catului.
st[p=nire — autoritate, domnie, putere de a
con-
6.9 duce.
socoti'i/v[ — considera'i/v[: face'i/v[ bilan'ul ;i
6.11 vede'i care este reyultatul.
m[dula- — orice parte a trupului t[u prin
care rele... comi'i un p[cat.
ca unele
6.13
din inim[ — de bun[voie, voluntar (nu datorit[
6.17 unei obliga'ii.)
dreptarul ]nv['[turii — standardul
de ]nv['[tur[, Evanghelia.
vorbesc — vorbesc clar. Scriitorii foloseau a-
omene;te ceast[ expresie referindu/se la un
stil
6.19 clar, deschis.
neputin'a firii voastre — sl[biciunea
naturii voastre umane.
sfin'enie — separare de p[cat ;i
punere deoparte pentru Dumneyeu.
road[ — reyultat, produs.
6.21 sf=r;it — reyultat final.
plata — ceea ce produce p[catul.
p[catului via'[ ve;nic[ — via'[ f[r[ sf=r;it, de
6.23 o calitate special[, dumneyeiasc[.
deylegat[ — eliberat[ de leg[mintele c[s[toriei.
de legea
b[rbatului ei
7.2
patimile — dorin'e p[c[toase sau reac'ii st=rni-
p[catelor, te sau puse ]n mi;care de poruncile
a'='ate de ;i interdic'iile Legii.
Lege
7.5
slujim lui — ‘l slujim pe Dumneyeu ]n noua
via'[ Dumneyeu spiritual[ ;i ]n noua ]
nchin[ciune
]ntr/un spiritual[.
duh nou vechea slov[ — respectarea literei
7.6 Legii, supunerea fa'[ de rituri,
f[r[ a experimenta adev[rata ]
pofta — dorin'[ excesiv[, cople;itoare. rioade de timp.
7.7 a pofti — a t=nji sau a dori cu paradox — o afirma'ie care pare s[ se contrayic[
ar- doare ceva ce¬i apar'ine altei pe sine, dar care este adev[rat[.
persoa- ne.
a luat — a profitat de reac'ia fa'[ de
porunc[. prilejul a f[cut s[ se nasc[
— a produs tot
7.8 felul de dorin'e p[c[toase.
]nviat — readus la
via'[ 7.9
porunca — destinat[ s[ dea, s[ aduc[
via'[. care trebuia
s[/mi
dea
via'[
7.10
am[git — ]n;elat, dus ]n eroare, prins ]n
curs[.
7.11 m/a lovit — a folosit Legea
pentru a m[ omor],
f[c=ndu/m[ ]nt=i s[ calc Legea,
apoi s[ primesc pedeapsa cu
moartea.
dreapt[ — corect[, impar'ial[, bun[,
cinstit[. 7.12
p[m=ntesc, — (literal — `carnal~ condus de
dorin- v=ndut rob 'ele naturii mele josnice,
ale naturii p[catului corupte, rob al
p[catului.)
7.14
nu fac — nu sunt de acord cu ceea ce
fac: nu o ce vreau fac
voluntar.
7.15
locuie;te — tr[ie;te ]n mine.
]n
min
e
7.17
se lupt[ — se
r[yboie;te. 7.23
nenorocitul — extrem de nefericit,
distrus. 7.24
temporal — legat de existen'a ]n lumea
aceasta,
limitat de timp ;i de alte legi
ale na- turii: neetern.
a simboliya — a folosi obiecte sau ritualuri
pentru
a ilustra adev[ruri sau concepte
spi- rituale.
instantaneu — momentan, ce are loc ]ntr/o
clip[. progresiv — se desf[;oar[ pe parcursul
unei pe-
O nou[ via'[ de 17
libertate

DEYVOLTAREA LECæIEI

Eliberare din p[cat

Romani 6.1/23

Obiectivul 1. S[ formuleyi tema fiec[reia din-
tre primele trei principale sec'iuni ale
Epistolei c[tre Romani.
Obiectivul 2. S[ po'i explica semnifica'ia fun-
damental[ a cuv=ntului `sfin'ire~ ;i s[ descrii
dou[ aspecte ale ei.
Obiectivul 3. S[ folose;ti dou[ ilustra'ii din
Ro- mani 6 pentru a explica raportul nostru
fa'[ de p[cat.
sfin'irea din punctul de vedere al lui Dumneyeu.
El ne/a eliberat de p[cat, ne/a acceptat ca fii ai
S[i ;i ne/a pus deoparte pentru Sine. Cea de/a doua
sec'iu- ne (6.11/23) ne preyint[ sfin'irea din
punctul de ve- dere al omului. Ea nu este doar o
experien'[ ini'ial[, ci un proces continuu, o
d[ruire yilnic[ lui Dumne- yeu.
sec'iune (6.1/10) ne preyint[

‘n aceast[ lec'ie, intr[m ]n cea de/a treia mare

divi- yiune a p[r'ii teologice a Epistolei c[tre
Romani. Putem reyuma primele trei diviyiuni ]n
trei cuvinte+

1. Condamnare 1.18 / 3.20

2. Justificare 3.21 /
5.21 3. Sfin'ire 6.1 /
8.39

Prima parte o vorbit despre condamnarea

uni- versal[. Am v[yut c[ toat[ lumea este
vinovat[ de a fi p[c[tuit ;i este condamnat[ la
moarte. Cea de/a doua diviyiune ne/a ar[tat
ceea ce a preg[tit Dum- neyeu pentru m=ntuire
— justificarea prin credin'a
]n Isus Cristos, ‘nlocuitorul nostru. Aici g[sim
ier- tare, ]ndep[rtarea vinov['iei ;i ]ndrept['ire ]
naintea lui Dumneyeu. Acum, ]n cea de¬a treia
diviyiune, avem tema sfin'irii — noua via'[ ]n
Cristos. Aceste capitole ne arat[ cum putem
experimenta o via'[ de victorie asupra
p[catului.
‘n Romani 6 ;i 7 vedem m[surile luate de
Dum- neyeu pentru sfin'irea noastr[, c=t ;i nevoia
noastr[ de sfin'ire. Vedem, de asemenea, c[
Legea ;i efor- turile proprii sunt complet
neputincioase ]n ]ncer- carea de a ne separa de
p[cat. Apoi, ]n Romani 8 vom vedea cum
Duhul Sf=nt lucreay[ ]n vie'ile noastre pentru
a ne da victorie asupra oric[rui obs- tacol.
Sfin'enia este starea unei vie'i pus[
deoparte pentru Dumneyeu. Ea include
separarea de p[cat
;i libertate fa'[ de puterea p[catului. Sfin'irea
este actul sau procesul prin care o persoan[
devine sf=nt[. Un sf=nt este o persoan[ care ‘i
apar'ine lui Dumneyeu. ‘n Romani 6 vedem c[
Evanghelia este calea spre sfin'ire. Evanghelia
face din p[c[to;i sfin'i! Este foarte important s[ ]
n'elegem structura capitolului 6. El este ]mp[r'it ]
n dou[ sec'iuni, fieca- re dintre ele repreyent=nd
sfin'irea dintr/un alt punct de vedere. Prima
17 Galateni ;i
‘n tabelul de mai jos putem vedea o Romani
compara'ie
]ntre aceste dou[ aspecte ale sfin'irii. Avem
aici unul dintre paradoxurile vie'ii cre;tine.
Cre;tinul este numit `sf=nt~, dar de fapt el
este ]n procesul de sfin'ire. Sun[ ciudat.
Cre;tinii trebuie s[ devin[ ceea ce Dumneyeu
spune c[ ei sunt deja! Ai ]nt=lnit deja aceast[
idee ]n doctrina justific[rii. ‘n Romani 1.17, ai
v[yut c[ oamenii sunt declara'i drep'i
(nepri- h[ni'i) atunci c=nd cred. Dar ei
trebuie s[/;i folo- seasc[ credin'a pentru a
tr[i o via'[ dreapt[ sau neprih[nit[.
Dumneyeu ]i declar[ pe oameni drep'i
;i apoi spune, `Acum fi'i drep'i ]n tr[irea
voastr[!~

SFINæIREA

Punctul de vedere al lui Dumneyeu

Punctul de
Poyi'ional[
vedere alInstantanee
omului Experimental[
Ideal[ Progresiv[ Practi
Complet[ Par'ial[

1 Expune pe scurt temele primelor trei

diviyiuni teologice ale eEpistolei c[tre
Romani

1.18 -
3.20 ....................................................................
.......................................................................................
.
3.21 / 5.21 .......................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
6.1 -
8.39 .....................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

2 Care este aspectul sfin'irii cu care se

ocup[ pri- ma parte a capitolului 6 din
Romani — aspectul in- stantaneu sau cel
progresiv?
.......................................................................................
.
 MOARTE …I ‘NVIERE pe cruce ;i am fost ]nvia'i ]mpreun[ cu El ca s[
6.1/10 tr[im o nou[ via'[. Poyi'ia noastr[ ]n Cristos ]
nseamn[ c[ suntem mor'i
Obiectivul 4. S[ ]n'elegi semnifica'ia ;i im-
portan'a boteyului ]n ap[ ;i s[ explici
dou[ adev[ruri importante pe care le
ilustreay[.

‘n Romani 5, Pavel descrie principiul

harului, care opereay[ ]n via'a credinciosului.
El scoate ]n eviden'[ c[ harul lui Dumneyeu a
fost suficient pen- tru a reyolva problema
p[catului din via'a cre;ti- nului. El spune c[
acolo unde se ]nmul'e;te p[catul, harul se ]
nmul'e;te ;i mai mult. Acest mesaj trebu- ie s[/i fi
]ncurajat pe cre;tinii din Roma. Dar imediat
Pavel ];i d[ seama c[ unii s/ar putea s[/l
interpreteye gre;it. Unii (din ceata iudaiyatorilor)
ar putea spune c[ ]nv['[turile lui Pavel ]
ncurajeay[ un mod de via'[ p[c[tos, lipsit de
control. Al'ii (din ceata antino- mienilor — cei
care erau ]mpotriva oric[ror legi) ar fi putut
spune+ `Dac[ continu[m s[ p[c[tuim, harul lui
Dumneyeu va reyolva problema, a;a c[, de ce s[
ne facem probleme? De ce s[ ne poc[im de
p[cate? Dac[ harul abund[ ]ntotdeauna ]n
preyen'a p[catu- lui, s[ p[c[tuim, ca harul s[ se ]
nmul'easc[ ;i mai mult! Cu c=t vom p[c[tui mai
mult, cu at=t vor ve- dea mai bine oamenii c=t
de mare este harul lui Dumneyeu, care ne
iart[.~
Pavel le r[spunde energic acelora care ar
avea tendin'a s[ perverteasc[ ]n acest mod
doctrina harului. El a reliefat deja faptul c[
harul produce
]ndrept['ire ;i neprih[nire, nu p[cat. ‘n Romani
6, Pavel arat[ modul ]n care moartea ;i ]
nvierea lui Cristos ]l elibereay[ pe credincios
de p[cat ;i ]i d[ o nou[ via'[.

3 La care versete din Romani 5 se refer[ 6.1?

........................................................................................
4 Cite;te Romani 5.20/21 ;i 6.1/2. Cum
domne;te harul?
........................................................................................
5 Romani 6.2 este versetul cheie al acestui
capi- tol. De ce nu mai poate un adev[rat
cre;tin s[ tr[- iasc[ ]n p[cat?
........................................................................................
‘n versetele care urmeay[, Pavel explic[ modul
]n care cre;tinul este mort fa'[ de p[cat. ‘n
versetul 3, ne spune c[ am fost boteya'i ]n unirea
cu Cristos
— ]n moartea Lui. Dumneyeu ne identific[ at=t
de complet cu ‘nlocuitorul nostru, ]nc=t El
consider[ c[ noi am murit ]mpreun[ cu Cristos
fa'[ de p[cat. Din punctul de vedere al lui
Dumne- yeu, noi am fost separa'i de p[cat ;i
suntem sfin'i (suntem propriul lui popor).
Noi suntem ]n aceast[ poyi'ie de popor sf=nt
chiar dac[, ]n practic[, mai avem ]nc[ de
luptat ]mpotriva p[catului. De fapt, Pavel ]i
nume;te pe credincio;ii din Corint `sfin'i~, de;i
ei erau implica'i ]n unele p[cate foarte grave
(1 Corinteni 1.2).
Pavel vorbe;te despre semnifica'ia ;i
experien'a spiritual[ a boteyului ca fiind
motive puternice pen- tru a nu mai tr[i ]n
p[cat. Boteyul este porunca Dom- nului
pentru cei care L/au acceptat pe Cristos
(Matei 28.19/20). Ascultarea de
aceast[ porunc[, m[rturi- sirea credin'ei
noastre ]n Isus Cristos, ne sunt de mare
ajutor din punct de vedere spiritual. Este im-
portant s[/i ]nv['[m pe cre;tini ce ]nseamn[
boteyul. Dac[ ]i ]n'elegem semnifica'ia, ]nsu;i
actul boteyului
]nt[re;te hot[r=rea noastr[. El este ca un
jur[m=nt de credin'[ fa'[ de El.
Exist[ pasaje ]n Scriptur[ ]n care este
greu s[ spui dac[ autorul se refer[ la
experien'a exterioar[ a boteyului ]n ap[ sau
la experien'a spiritual[ de a fi boteyat ]n
Trupul lui Cristos. Veyi 1 Corinteni 12.13. ‘n
Romani 6.3, Pavel vorbe;te despre experien'a
spi- ritual[ ;i despre identificarea noastr[ cu
Cristos. Cuv=ntul `deci~ din versetul 4 ne ]
ndreapt[ aten'ia
]napoi spre versetul 3, spre experien'a
spiritual[, c=t ;i ]nainte, spre boteyul ]n ap[,
care este un simbol al acestei experien'e. Acest
pasaj ne d[ semnifica'ia boteyului. Este o
m[rturie public[ a faptului c[ am murit fa'[ de
p[cat ;i am ]nceput o nou[ via'[ ]n Cristos.

Cuvintele `prin boteyul ]n moartea Lui am

fost
]ngropa'i ]mpreun[ cu El~ ne arat[ c[ boteyul
este o recunoa;tere oficial[ a noii noastre
poyi'ii fa'[ de p[cat. Boteyul este sigiliul pe
certificatul nostru de deces. Este ]
nmorm=ntarea fa'[ de via'a pe care am tr[it/o
odinioar[ ]n p[cat. Noi am acceptat moartea
lui Cristos pentru p[cate ca fiind moartea
noastr[, deci cum am mai putea s[ tr[im ]n
p[cat? Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru
problema din ver- setul 2.

6 Boteyul ]n ap[ este ilustra'ia unirii noastre cu

Cristos ]n moartea Lui. Potrivit versetului 4, ce
11 Scrie care sunt referirile la via'[ ]n
mai ilustreay[ boteyul?
urm[roarele versete. Poate c[ le vei sublinia ;i ]
........................................................................................ n Biblia ta.
7 Romani 6.5 ne spune c[ noi suntem uni'i
cu Cristos nu numai ]n moartea Lui, ci ;i ]n 6.4 .....................................................................................
........................................................................................ 6.5 .....................................................................................
........................................................................................ 6.8 .....................................................................................
Versetul 6 ne spune c[ ]n via'a cre;tinului 6.9 .....................................................................................
pu- terea p[catului a fost ydrobit[. Vechea
6.10 ...................................................................................
noastr[ na- tur[ uman[ p[c[toas[ r[yvr[tit[ ]
mpotriva lui Dum- neyeu este r[stignit[ ]
mpreun[ cu Cristos, astfel c[ legea p[catului Observ[ c[ toate aceste versete se refer[ la
este anulat[. Trupul care a fost odinioar[ dat via'a noastr[ ]n Cristos. Victoria Sa este ;i victoria
p[catului ;i a fost sub st[p=nirea p[catului a noastr[. A;a spune ‘nsu;i Dumneyeu. Noi
fost eliberat de legea p[catului prin moarte accept[m acestea ca adev[ruri, ;i ele devin
(v. 7). Noi nu mai trebuie s[ ascult[m de p[cat! realit['i ]n via'a de yi cu yi. Pavel continu[ prin
a ne spune cum se produce aceasta, ]n pasajul
8 Din experien'a pe care o ai, ai observat ca care urmeay[.
bo- teyul s[/i ajute pe oameni s[/;i dea seama
mai clar de unirea lor cu Cristos? ‘n predicile
sau lec'iile tale faci deseori referire la importan'a BIRUINæA PRIN CREDINæ“
boteyului? Oare ar trebui s[ faci? 6.11/14

........................................................................................ Am v[yut c[ Romani 6.1/10 descrie

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Exist[ c=teva forme diferite ]n care este ]
nde- plinit boteyul ]n ap[, ]n diferitele biserici
cre;tine. Unii ]l cufund[ ]n ap[ pe cel care a
creyut: al'ii ]i toarn[ ap[ pe cap: al'ii ]l stropesc
cu ap[. Oricare ar fi forma, boteyul subliniay[
cur['irea ;i separarea de p[cat ;i totodat[
dedicarea pentru Dumneyeu prin unirea cu
Cristos, at=t ]n moartea, c=t ;i ]n ]nvi- erea Lui.
9 Conform cu Romani 6.3/5, care form[ de
botey simboliyeay[ mai clar experien'a
spiritual[ prin care a trecut cre;tinul? De ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
10 Ce separare ;i ce dedicare sunt simboliyate
prin botey? v. 10.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
poyi'ia noastr[ ]naintea lui Dumneyeu. ‘n
Cristos noi sun- tem mor'i fa'[ de p[cat ;i ]nvia'i
la o nou[ via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Dar
s[ observ[m acum ce se ]nt=mpl[ ]ncep=nd cu
versetul 11. Trebuie s[ credem ceea ce ne spune
Dumneyeu ;i s[ l[s[m ca ac'iunile noastre s[ fie
guvernate de credin'[. Ni se porunce;te s[ ne
socotim cu adev[rat mor'i fa'[ de p[cat ;i vii
pentru Dumneyeu.
Cuv=ntul tradus prin `socoti'i~ este
acela;i cuv=nt care este folosit ;i ]n capitolul 4
cu referire la credin'a care i/a fost `socotit[~ ca
neprih[nire lui Avraam. ‘n capitolul 4, este un
cuv=nt cheie vorbind despre actul lui Dumneyeu
de a ne atribui ]ndrep- t['irea. Aici, de
asemenea, este un cuv=nt cheie ]n leg[tur[ cu
via'a de credin'[ ;i de biruin'[ asupra p[catului,
via'[ pe care o tr[ie;te cre;tinul. Dum- neyeu ne
socote;te justifica'i, dar ;i noi trebuie s[ ne
socotim sfin'i'i!
Aspectul practic al sfin'irii (sfin'enia ]n
tr[irea yilnic[) depinde de voin'a noastr[ de a
admite ;i de a conta pe ceea ce Dumneyeu a
preg[tit deja pentru noi.
Observ[ ]n versetele 11 ;i 12 felul ]n care
credin- 'a transform[ cunoa;terea ]n ac'iune.
Prive;te din nou la acceptarea mintal[ a
adev[rului ]n versetele 3/9. Noi ;tim c[ Cristos a
murit pentru noi ;i c[ a
]nviat pentru a ne elibera de p[cat. ‘n'elegem ;i
cre- dem doctrina identific[rii cu Cristos. Dar
credin'a este cea care aplic[ acest adev[r vie'ii
prin ascultare de voia lui Dumneyeu. Exact
a;a cum ne/a ]ncurajat
Pavel, ca prin credin'[ s[ ne ]nsu;im
lateni poyi'ia sa ]n Cristos ;i secretul biruin'ei
binecuv=nt[rile asupra p[catului ]n via'a sa de yi cu yi?
;i beneficiile justific[rii, acum el ne spune ca tot
prin credin'[ s[ accept[m ceea ce ne spune ........................................................................................
Dumneyeu despre sfin'irea noastr[. Prin ........................................................................................
recunoa;terea faptului c[ Cristos a ydrobit
puterea p[catului asupra noas- tr[, noi ........................................................................................
experiment[m eliberarea de p[cat. ........................................................................................

12 La ce aspecte din versetele precedente ........................................................................................

face referire cuv=ntul `deci~, din versetul 12?
........................................................................................ ALEGEREA UNUI NOU ST“PÂN
6.15-23
........................................................................................
13 La ce se refer[ cuv=ntul `deci~, ]n versetele 16 Versetul 15 este ecoul unui verset anterior.
12 Care este acest verset?
;i 13? ........................................................................................
........................................................................................ ‘n versetele 2/10, Pavel r[spunde ]ntreb[rii
din versetul 1, ar[t=nd care este poyi'ia noastr[ ]n
........................................................................................
Cris- tos — suntem mor'i fa'[ de p[cat, a;a c[ de
........................................................................................ ce s[ mai tr[im ]n p[cat? Dup[ aceea, ]n
Uneori, noi vorbim despre aspectele negative versetele 11/14, Pavel ne spune c[ trebuie s[ ne
;i poyitive ale sfin'irii. Aspectul negativ este socotim mor'i fa'[ de p[cat ;i s[ tr[im a;a,
separa- rea de p[cat. Dedicarea pentru s[ aplic[m vie'ii yilnice adev[rul revelat. Apoi, ]
Dumneyeu este aspectul poyitiv. Moartea fa'[ n vesetele 15/23, continu[
de p[cat ;i via'a nou[
]n Cristos — ambele sunt importante.
s[ ne arate c[ punerea ]n practic[ a sfin'irii
s[ nu mai P noastre depinde de alegerea pe care o facem.
P mor'i fa'[ l[sa'i p[catul R
O de Pavel ilustrea- y[ aceast[ idee prin rela'ia dintre
s[ domneasc[ A
p[cat Y un sclav ;i st[- p=nul s[u.
C
I deci T
æ 17 Po'i s[ expui patru situa'ii ]n care un sclav
da'i/v[ pe I nu mai trebuie s[ asculte de st[p=nul lui?
I vii pentru voi ]n;iv[ C
E Dumneyeu lui Dumneyeu “ ........................................................................................
........................................................................................
Romani
........................................................................................
6.12
14 Cum este exprimat[ latura poyitiv[ a care ilustreay[ perfect ceea ce a spus el ]n Romani
sfin'irii 6.4¬14. Compar[ aceste pasaje. Cum preyint[ Pavel ]
]n Romani 6.13? n Ga-

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n versetul 14, Pavel spune despre cre;tin c[
tre- buie s[ fie liber fa'[ de puterea p[catului, din
pricina poyi'iei pe care o are ]n harul lui
Dumneyeu. Harul este suficient pentru a/l face
biruitor.

15 ‘n Galateni 2.20, avem m[rturia lui Pavel

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
18 Conform cu Romani 6.17, ai cui robi i¬am
fost noi c=ndva?
.......................................................................................
.
19 Care este plata cuvenit[ faptelor noastre?
Com- par[ Romani 6.17 cu 6.23.
.......................................................................................
.
Noi am fost sclavi ai p[catului, dar prin
unirea cu Cristos am murit fa'[ de vechiul
nostru mod de via'[. Vechiul st[p=n nu mai
are nici un drept asu-
pra noastr[. Ai v[yut, de asemenea, c[ Cristos studiat
ne¬a r[scump[rat din robia p[catului (Romani
3.24).

Acum, dac[ am fost elibera'i, ce ar trebui s[

facem? R[scump[rarea nu ne face ]n mod
automat cre;tini ascult[tori, supu;i. Noi nu
suntem robo'i. Dumneyeu nu ne for'eay[ s[ ‘l
slujim. Dac[ ‘i vom sluji lui Dumneyeu, o vom
face pentru c[ vrem s¬o facem. Alegerea este a
noastr[.

20 Care sunt cele dou[ alegeri de st[p=ni (sau

prin- cipii conduc[toare) pe care Pavel ]i
men'ioneay[ ]n Romani 6.16?
........................................................................................
........................................................................................
21 Cum poate cineva s[ devin[ sclav sau
slujitor al unuia dintre ace;ti st[p=ni? v. 16.
........................................................................................
........................................................................................
‘n acest pasaj, Pavel pune accentul asupra
su- punerii. Observ[ ]n versetul 17 care este
ascultarea, sau supunerea, care produce
neprih[nire. Este ascultarea credin'ei — din
toat[ inima, sincer, vo- luntar. Observ[ de
asemenea c[ ascultarea este ba- yat[ pe ]
nv['[tura (doctrina) care ne este dat[ ]n
Evanghelie.

22 Care este reyultatul dac[ un credincios

cedeay[
;i ascult[ din nou de p[cat? Romani 6.16, 21, 23.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
23 Compar[ versetele 19 ;i 22. Cum descrie
Pavel reyultatul faptului c[ ai devenit slujitor al
neprih[- nirii, sau faptul c[ ai fost eliberat de
p[cat ;i ai devenit slujitor al lui Dumneyeu?
........................................................................................
24 Compara'i versetele 19 ;i 22. Cum descrie
Pa- vel reyultatul devenirii robi ai neprih[nirii,
sau de a fi elibera'i de p[cat ;i a deveni robi ai
lui Dumne- yeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Cuv=ntul `roade~, folosit aici, probabil c[
ne aminte;te de roada Duhului despre care am
]n Galateni 5.22/23. Este reyultatul natural al fa'[ de p[cat din cauya unirii sale cu Isus
pre- yen'ei Duhului Sf=nt ]n noi. Cristos. Aceasta ]nseamn[ c[ el poate s[¬i spun[
`Nu~ p[catului ;i trebuie s[¬i spun[ `Nu~! Dac[
Pe parcursul ultimei p[r'i a capitolului 6, nu o face, supunerea fa'[ de p[cat
accen- tul este pus asupra sfin'irii ]l va aduce din nou la starea de robie, la ru;ine
progresive a credin- ciosului. El trebuie s[ ;i moarte.
continue s[ se socoteasc[ mort fa'[ de p[cat ;i
s[ se d[ruiasc[ complet noii vie'i, ca slujitor
al lui Dumneyeu. ‘n versetul 19, vedem
dou[ deyvolt[ri contrastante. P[c[tosul merge
din r[u ]n mai r[u. Cre;tinul trece de la poyi'ia
de ]ndrept['ire la tr[irea unei vie'i drepte.
Persoana care este ]n poyi'ie rea fa'[ de
Dumneyeu tr[ie;te ]n p[cat, po- trivit cu
poyi'ia sa. Acesta este principiul pe care ]l
eviden'iay[ Pavel, at=t ]n ap[rarea Evangheliei
sale
]naintea galatenilor, c=t ;i ]naintea romanilor.
Dac[ vrem s[ tr[im o via'[ neprih[nit[,
dreapt[ ]naintea lui Dumneyeu, trebuie s[ ]
ncepem cu poyi'ia corect[ fa'[ de Dumneyeu
— justificarea prin credin'[.

POYIæIE TR“IRE

B
u
n[
R
ea

Cuvintele `dup[ cum... tot a;a acum~, din

ver- setul 19, ne ]ndeamn[ s[¬L slujim pe
Dumneyeu cu aceea;i dedicare cu care am
tr[it pentru noi ]n;ine. A fi angajat ]n
lucrarea lui Dumneyeu este parte din secretul
cre;terii spirituale ;i al tr[irii unei vie'i de
biruin'[.

Romani 6.23 este un verset foarte mult

folosit
]n mesajele de evangheliyare, dar aici
trebuie s[ vedem c[ a fost scris pentru cre;tini.
Este reyumatul acestei sec'iuni despre via'a
pe care ar trebui s[ o tr[iasc[ cre;tinul. ‘n
acela;i timp, corecteay[ orice idee c[ ne/am
putea dob=ndi via'a ve;nic[ prin fap- tele
noastre, prin ascultarea noastr[. Moartea este
plata p[catului, dar via'a ve;nic[ este darul
lui Dumneyeu prin Isus Cristos.

Faptul important care trebuie re'inut din

capi- tolul 6 este c[ puterea p[catului a fost
ydrobit[ ]n via'a credinciosului. El este mort
 Eliberare de
lege
Romani 7.1/13
MOARTE …I O NOU“ C“S“TORIE
Obiectivul 5. S[ enumeri ;apte sensuri ]n care 7.1/6
este folosit ]n Scripturi cuv=ntul `Lege~.
........................................................................................
Pavel a dovedit deja c[ justificarea se
cap[t[ prin credin'[, f[r[ faptele Legii (Romani ........................................................................................
3.21/26). Acum, el dovede;te c[ ;i sfin'irea ........................................................................................
noastr[ este sepa- rat[ de Lege. ‘n Romani 6
am v[yut c[ noi suntem sfin'i'i instantaneu,
prin unirea cu Cristos, ;i pro- gresiv, prin
faptul c[ ne consider[m mor'i fa'[ de p[cat ;i ne
pred[m pentru a asculta de Dumneyeu
;i pentru a/L sluji. Legea cerea moartea
p[c[tosului. Cristos a suferit moartea pentru noi.
Prin unirea cu Cristos, credinciosul a murit
at=t fa'[ de p[cat, c=t
;i fa'[ de Lege. Legea se sf=r;e;te odat[ cu
moartea
— acum nu mai are nici un drept asupra
noastr[.

Ceea ce ai ]nv['at ]n Galateni referitor la

Lege (scopul ;i limitele Legii) te va ajuta s[ ]
n'elegi Ro- mani 7. ‘n Scripturi, cuv=ntul `Lege~
este folosit cu
;apte sensuri+

1. Legea Moyaic[+ legea moral[ din cele

yece porunci.
2. Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i
ce- remoniale.
3. Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale
Bi- bliei, numite ;i Pentateuh sau
Tora.
4. Vechiul Testament, ca un ]ntreg.
5. Un principiu.
6. Legea l[untric[ a con;tiin'ei.
7. Legi elaborate ;i impuse de guvern.

Referirile pe care le face Pavel la func'ia ;i

limi- tele Legii sunt legate ]n general de
primele dou[ sensuri.

25 Enumer[ ;apte sensuri ]n care este

folosit cuv=ntul `Lege~ ]n Scripturi ;i subliniay[
acelea la care se refer[ Pavel cel mai adesea ca
fiind `Legea~.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 Cum
Obiectivul 6. S[ po'i folosi ilustra'ia
c[s[toriei pentru a explica rela'ia dintre
noi ;i Lege.

Pavel urmeay[ un tipar devenit familiar,

for- mul=nd adev[rul principal al sec'iunii ]
ntr/o fray[ de deschidere. Dup[ aceea
,continu[ prin a deyvolta acel adev[r.
Romani 7.1 este versetul cheie ]n in-
troducerea subiectului care urmeay[ — rela'ia
din- tre noi ;i Legea Moyaic[. El deyvolt[
aceast[ idee folosind ilustra'ia c[s[toriei.
Mirele ;i mireasa ];i promit fidelitate
reciproc[ p=n[ la moarte. Moartea unuia
dintre parteneri pune cap[t acelei rela'ii.
Moartea anuleay[ leg[tu- rile c[s[toriei.

S[ ne reamintim un principiu important ]

n in- terpretarea Bibliei — ilustra'iile sunt
date, de obi- cei, pentru a expune sau pentru
a dovedi o idee. Suntem ]n pericol
s[ intrerpret[m gre;it Scriptura dac[ ]ncerc[m
s[ g[sim o semnifica'ie ]n fiecare detaliu al
ilustra'iei.

26 Care este ideea principal[ din ilustra'ia

c[s[to- riei, pe care o aplic[ Pavel? Romani
7.1/2
.......................................................................................
.
27 Care sunt cele dou[ c[s[torii ale
credinciosului, la care se refer[ Pavel ]n
Romani 7.4?

Prima c[s[torie.............................................................
A doua c[s[torie..........................................................

28 Care a fost reyultatul primei c[s[torii? v. 5

.......................................................................................
.
‘n versetul 5, vedem din nou ceea ce
Pavel a explicat deja. Interdic'iile ;i poruncile
Legii st=rnesc natura noastr[ r[yvr[tit[. Aceast[
reac'ie ]mpotriva autorit['ii lui Dumneyeu
este p[catul care duce la moarte. Legea nu
poate dec=t s[¬l condamne pe p[c[tos, nu s[/l
m=ntuiasc[. Veyi versetele 7 ;i 8.

29 Ce ne spune versetul 4, cum am murit

noi fa'[ de Lege?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
30 Care este noua c[s[torie din versetul 4?
este ea posibil[, de vreme ce noi am murit?
Compar[ cu 6.4/5. 33 Privind acest text, spune care sunt func'iile
........................................................................................
........................................................................................
31 Care este scopul celei de/a doua c[s[torii?
v. 4.
........................................................................................
Versetul 6 pune ]n contrast vechea motiva'ie
exterioar[ de a/L sluji pe Dumneyeu cu o nou[
mo- tiva'ie interioar[. Cea dint=i era litera
Legii. Dar acum, Duhul lui Dumneyeu ne/a
adus la o via'[ nou[, care este tr[it[ ]n puterea
Sa.
Prima c[s[torie, cu Legea, a fost neroditoare ]
n ce prive;te neprih[nirea, ]ndrept['irea. Moartea
lui Cristos a pus cap[t acelei c[s[torii pentru
to'i aceia care se unesc cu El prin credin'[. Cea
de/a doua c[s[torie este cu Cristos Cel ]nviat —
ea este o astfel de c[s[torie ]nc=t putem aduce
roada neprih[nirii
— ac'iuni care¬I sunt pl[cute lui Dumneyeu ;i ‘l
ono- reay[.

32 Ce este mai eficient ]n a face ca o adunare

s[ tr[iasc[ curat ;i s[ lucreye pentru Dumneyeu
— regulile sau treyirea spiritual[?
........................................................................................

FUNCæIILE LEGII
7.7/13

Obiectivul 7. S[ enumeri patru func'ii ale

Legii lui Moise ;i s[ ar['i cum sunt ele ]
ndeplinite.

Romani 7 ne arat[ exact ceea ce le/a expus

Pa- vel galatenilor+ Este imposibil ca Legea s[¬l
m=ntuie pe cineva de p[cat. Legea lui Moise nu
poate nici s[ ne justifice, nici s[ ne dea puterea
de a tr[i o via'[ sf=nt[. Nu acesta a fost scopul
Legii. S[ recapitul[m scopul pentru care a dat
Dumneyeu Legea+

1. Pentru a fi o revela'ie a lui

Dumneyeu ;i a voii Sale.
2. Pentru s[n[tatea ;i men'inerea rasei
uma- ne.
3. Pentru a aduce p[catul la lumin[, cu
sco- pul de a/i aduce pe oameni la
poc[in'[ ;i la ]ncredere ]n harul lui
Dumneyeu.
4. Pentru a fi un standard care s[/l
ghideye pe cel credincios ]n via'a de
yi cu yi, ca el s[ ;tie ce este bine ;i ce
este r[u.
Legii pe care le descoperi ]n fiecare dintre ]n care ne afl[m, dar pentru a fi elibera'i,
urm[- toarele versete? trebuie s[ ne ]ntoarcem privirile spre
M=ntuitorul.
7.7.......................................................................................
36 Dac[ Legea nu poate fi acuyat[ c[/i face pe
.
oa- meni s[ p[c[tuiasc[, atunci cine este
....................................................................................... vinovatul? vv.8¬13.
.
........................................................................................
7.9....................................................................................... 37 Expune pe scurt cele patru func'ii ale Legii
. lui Moise ;i arat[ modul ]n care s/a ]mplinit
....................................................................................... fiecare din- tre ele.
. ........................................................................................
7.13..................................................................................... ........................................................................................
...
........................................................................................
.......................................................................................
........................................................................................
.

34 Explic[ modul ]n care Legea st=rne;te

p[catul. v. 7/8.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
35 A fost Legea rea, sau a fost un e;ec, de
vreme ce ea a dus numai la moarte? Explic[
v. 7/13.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Legea este ca un termometru. Ea ]i arat[
pacien- tului starea ]n care se afl[, dar nu/l
poate sc[pa de febr[. Legea reu;e;te s[ ne
arate starea p[c[toas[
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
38 Reaminte;te/'i ]ntregul mesaj al Epistolei
c[tre Galateni. Dac[ Pavel spune c[ Legea este
sf=nt[, bun[ ;i dreapt[ (v. 12), de ce
accentueay[ faptul c[ trebuie s[ fim elibera'i de
ea — s[ fim mor'i fa'[ de Lege? C[rei idei i se
opune Pavel ]n ]ncercarea unui om de a 'ine
Legea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘'i aduci aminte c[ iudaiyatorii ]ncercau s[/i
fac[ pe cre;tinii dintre Neamuri s[ accepte Legea
Moya- ic[ ca o condi'ie a m=ntuirii. Via'a cre;tin[
ar deveni astfel doar respectarea unor reguli sau
legi. Tot ]n Galateni am aflat c[ Legea nu avea
func'ia de m=n- tuire a oamenilor. Pavel le/a
preyentat galatenilor acelea;i adev[ruri pe care
le expune ]n Romani 7 ;i 8+
1. Noi suntem liberi fa'[ de Lege ;i fa'[ de
cerin- 'ele ei, datorit[ poyi'iei pe care o
de'inem ]n Cristos.
2. Eforturile noastre se sf=r;esc ]n e;ec ;i ]n ]
mpli- nirea poftelor c[rnii. Biruin'a asupra
p[catului vine doar ca road[ a Duhului.

Libertatea nu este ob'inut[

prin eforturi proprii

Obiectivul 8. S[ po'i ]n'elege mai bine aici c[ dorin'ele

propriile conflicte spirituale ;i conflictele
spirituale ale altor cre;tini.

Obiectivul 9. S[ identifici principiile date ]n

Ro- mani 6 ;i 7 pentru o via'[ de
biruin'[ asupra p[catului ;i s[ le folose;ti ]n
via'a ta ;i ]n lucra- rea ta cu al'ii.

Probabil c[ ai observat c[ ]ncep=nd cu

versetul 7, Pavel schimb[ pronumele `noi~ cu
`eu~ ]n descri- erea acestei lupte foarte personale ]
mpotriva naturii p[c[toase. S/a discutat mult ;i
s/au f[cut multe specula'ii dac[ Pavel se
refer[ ]n acest capitol la perioada din via'a lui
de dinainte de convertire sau la cea de dup[
convertire. Este important s[ inter- pret[m
textul acesta ]n lumina contextului s[u. Pa- vel
ne arat[ absoluta imposibilitate de a tr[i la ]n[l-
'imea standardelor de neprih[nire ale lui
Dumne- yeu prin eforturile noastre. Acesta este
motivul mor- 'ii fa'[ de Lege ;i al ]nvierii la o
via'[ nou[, de liber- tate ]n Cristos.
‘n aceste versete, Pavel descrie propria lui
lupt[ l[untric[ cu carnea ;i cu principiul
p[catului. Aici vedem nu numai experien'a lui
Pavel, ci ;i expe- rien'a mea ;i a ta. Cre;tinul
tr[ie;te ]n acela;i timp
]n dou[ lumi — lumea temporal[ ;i cea
spiritual[: ambele sunt lumi reale. fiind ]n
conflict una cu cea- lalt[. Am studiat deja acest
conflict, ca fiind r[yboiul dintre carne (firea
p[m=nteasc[) ;i Duh.
‘n calitate de fii ai lui Adam, noi tr[im ]
ntr/o lume temporal[, ]n trupul de carne. Am
mo;tenit o natur[ p[c[toas[, care se r[yvr[te;te ]
mpotriva le- gilor lui Dumneyeu. Pavel arat[
naturii noastre egoiste se r[yboiesc continuu
cu Duhul lui Dumneyeu. ‘n versetul 15, Pavel
sublinia- y[ propria neputin'[ de a asculta Lumea spiritual[ Lumea temporal[
vocea con;tiin'ei sale. Nu este suficient s[ ;tii
ce este bine. Nici m[car acceptarea
standardelor corecte nu este suficient[.

39 Ce principiu spune Pavel c[ lucreay[ ]n el,

de- termin=ndu/l s[ fac[ ceea ce nu ar vrea?
vv. 21/23.
.......................................................................................
.
40 Versetul 21 spune+ `Vreau s[ fac binele,
dar r[ul este lipit de mine~. Ai experimentat
vreodat[ o ase- menea b[t[lie l[untric[? Sau
cuno;ti pe cineva care este ]n aceast[
situa'ie?
.......................................................................................
.
41 Ai ]nt=lnit cre;tini care nu au trecut
sfin'it[ (pus[ de/o parte pentru Dumneyeu).
niciodat[ acest stadiu de conflict permanent?
Reali- yarea practic[ a sfin'irii este progresiv[.
........................................................................................ Noi trebu- ie s[ ne ]ncuraj[m unii pe al'ii s[
privim la Domnul pentru a fi iyb[vi'i ;i pentru
42 Uneori tindem s[ credem c[ este suficient
s[ le spunem celor recent converti'i ce ar trebui a birui.
s[ fac[
;i ei vor face binele dac[ sunt sinceri. Ce le mai ‘n al treilea r=nd, ar trebui s[ nu uit[m c[
tre- buie? este inutil s[ privim la noi ]n;ine pentru a g[si
solu'ii la problemele spirituale. Proeminen'a
........................................................................................ pronumelor personale `eu, mie, al meu~ ]n
43 Pasajul acesta sumbru, p[truns de acest pasaj ne a- minte;te at=t de natura
descurajare, atinge punctul culminant ]n personal[ a conflictului, c=t
versetul 24. Care cu- vinte din acest strig[t ;i de faptul c[ principalul du;man este eul.
disperat sunt punctul de ]n- toarcere care ne Proemi- nen'a eului ]n vie'ile noastre este
conduce la victoria din Romani 8? Explic[. principala piedic[
]n calea sfin'irii. ‘ncrederea ]n puterea noastr[
........................................................................................ ne duce cu siguran'[ la ]nfr]ngere. Continua
........................................................................................ concen- trare asupra sl[biciunilor noastre ne
duce de ase- menea la c[dere. Secretul
........................................................................................ biruin'ei st[ ]n desprin- derea privirii de la noi
........................................................................................ ]n;ine ;i concentrarea ei asupra Domnului Isus
Cristos. Noi mai avem ]nc[ de luptat ]mpotriva
........................................................................................ p[catului, dar biruin'a este a noastr[ dac[
........................................................................................ aten'ia ne este ]ndreptat[ spre Dom- nul Isus
Cristos ;i spre victoria pe care a c=;tigat¬o
........................................................................................ pentru noi la Calvar.
Chiar ]nainte ca Pavel s[ reyume
argumentul s[u despre neputin'a ;i nevoia ‘n cele din urm[, a;a cum face apostolul Pavel
noastr[, ]n versetul 25, el iybucne;te ]ntr/un ;i ]ntr/o alt[ epistol[, s[ admitem ;i noi c[ nu
strig[t de bucurie ;i de sl[- vire a lui suntem perfec'i. S[/I mul'umim lui Dumneyeu c[
Dumneyeu c[ exist[ un r[spuns la acel strig[t m=ntui- rea noastr[ nu depinde de c=t de buni
disperat! Cristos ne va iyb[vi! ‘n capitolul care suntem. Dar
urmeay[, el ne spune cum lucreay[ Duhul Sf=nt ]n acela;i timp, `s[ alerg[m spre 'int[, pentru
]n noi pentru a ne da biruin'a. pre- miul chem[rii cere;ti a lui Dumneyeu, ]n
Cristos Isus~ (Filipeni 3.14).
S[ privim la c=teva sugestii practice
referitoare la acest text, ]nainte de a trece la 44 Expune pe scurt principiile tr[irii unei
lec'ia urm[toare. vie'i cre;tine biruitoare, a;a cum sunt ar[tate ]n
Romani 6 / 7. Ai putea folosi aceast[ idee
Mai ]nt=i, nu iyola textul din context. pentru un studiu biblic care ]'i va fi folositor.
Amin- te;te/'i c[ ]ntreg textul demonstreay[ c[ Iat[, ca exemplu, primul principiu.
nimic alt- ceva dec=t moartea fa'[ de p[cat ;i o
via'[ nou[ ]n Cristos nu ne poate ajuta. Mai 6.1 /2 S[ ]mi dau seama c[ Dumneyeu nu
presus de toate, nu privi ceea ce este descris vrea ca eu s[ r[m=n ]n p[cat. Modul meu de
aici ca o stare normal[ ]n via'a cre;tinului, ca via'[ trebuie s[ fie schimbat. ...
fiind experien'a cre;tinului de permanent[ lupt[ ;i
permanent[ ]nfr=ngere. El este fundalul sumbru 6.3/10 ...............................................................................
pentru tabloul glorios al biruin'ei din capitolul
urm[tor. Acest pasaj, ]mpreun[ cu Romani 8, ........................................................................................
deyvolt[ acela;i argument pe care Pavel l/a
........................................................................................
folosit ]n Galateni, pun=nd ]n opoyi'ie lucr[rile
c[rnii (firii p[m=nte;ti) ;i roada Duhului. 6.4......................................................................................

‘n al doilea r=nd, textul acesta ar trebui s[ ........................................................................................

ne fac[ s[ fim mai interesa'i ]n aceia care ........................................................................................
experimen- teay[ aceast[ lupt[ ]mpotriva
p[catului. Aminte;te¬'i c[ o persoan[ este 6.11......................................................................................
justificat[ atunci c=nd crede ]n Cristos ca
M=ntuitor. Tot atunci, acea persoan[ este ........................................................................................
.......................................................................................
.
6.12/20............................................................................... ........................................................................................
........................................................................................ 7.14.......................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................
7.23......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6.21/23...............................................................................
7.21/25...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.24......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.6......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.25......................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7.12...................................................................................... ........................................................................................

Verific[/'i r[spunsurile

1 1.18 / 3.20 Condamnarea, sau nevoia de

11 6.4 O via'[ nou[.
m=ntu- ire a omului.
6.5 ‘nviere asem[n[toare cu a Lui.
3.21 / 5.21 Justificarea sau solu'ia preg[tit[
6.8 Vom ;i tr[i ]mpreun[ cu El.
de Dumneyeu.
6.9 Moartea nu mai are nici o st[p=nire
6.1 / 8.39 Sfin'irea sau via'a nou[.
asupra Lui.
6.10 Tr[ie;te pentru Dumneyeu.
2 Aspectul instantaneu.
12 Poyi'ia noastr[ ]n Cristos — mor'i fa'[ de
3 Romani 5.20.
p[cat
;i vii pentru Dumneyeu, a;a cum este afirmat
4 Prin ]ndrept['ire.
]n Romani 6.4/11.
5 Deoarece este mort fa'[ de p[cat.
13 S[ nu¬i mai permitem p[catului s[ domneasc[
]n noi, s[ ne d[m pe noi ]n;ine lui
6 ‘nviere pentru o via'[ nou[.
Dumneyeu, s[/L l[s[m pe El s[/…i ]
mplineasc[ voia ]n vie- 'ile noastre.
7 ‘nviere.
14 S[ ne d[m pe noi ]n;ine lui Dumneyeu, ca
8 R[spunsul t[u.
unii care au fost ]nvia'i din moarte, ;i s[/I
d[m lui Dumneyeu m[dularele trupului
9 R[spunsul t[u. Cufundarea ]n ap[
nostru, ca instrumente ale neprih[nirii,
ilustreay[ mai clar unirea noastr[ cu Cristos
pentru Dumne- yeu.
]n moartea
;i ]nvierea Sa.
15 Am fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos ;i
tr[- iesc, dar nu mai tr[iesc eu, ci Cristos
10 Separare de p[cat (moarte fa'[ de p[cat) ;i
tr[ie;te
de- dicare pentru Dumneyeu.
]n mine+ ;i via'a pe care o tr[iesc acum ]n
trup o tr[iesc ]n credin'a ]n Fiul lui
Dumneyeu —
 care m/a iubit ;i S/a dat pe Sine ‘nsu;i
pentru mine.
16 Romani 16.1.
17 Dac[ st[p=nul moare. Dac[ sclavul
moare. Dac[ sclavul este v=ndut unui
nou st[p=n. Dac[ sclavul este eliberat.
18 Slujitor al p[catului.
19 Moartea.
20 P[cat ;i ascultare.
21 Ced=ndu/i ;i ascult=nd de el.
22 P[catul d[ ca plat[ moartea. Ascultarea,
supu- nerea fa'[ de Dumneyeu, produce
neprih[nire.
23 Devine din nou sclav al p[catului. Dac[
r[m=- ne ]n aceast[ stare, va suferi ru;ine ;i
moarte.
24 Sfin'enia. Roade ]n sfin'enie ;i via'[ ve;nic[.
25 Legea Moyaic[+ legea moral[ a celor yece
po- runci.
Legea Moyaic[+ legile morale, civile ;i
cere- moniale.
Legea Moyaic[+ primele cinci c[r'i ale
Bibliei, numite ;i Pentateuh sau Tora.
Vechiul Testament, ca un ]ntreg.
Un principiu.
Legea l[untric[ a con;tiin'ei.
Legi elaborate ;i impuse de guvern.
26 Moartea anuleay[ leg[turile c[s[toriei.
27 Prima c[s[torie — cu Legea.
A doua c[s[torie — cu Cristos.
28 Roade care duceau la moarte.
29 ‘n Trupul lui Cristos, prin unire cu El.
30 Am fost ]nvia'i ]mpreun[ cu Cristos la o
via'[ nou[ ;i suntem acum c[s[tori'i cu El.
31 S[ aducem roade pentru Dumneyeu.
32 Treyirea spiritual[.
33 7.7 S[ descopere p[catul.
7.9 S[ ]nvie p[catul.
7.13 P[catul s[ fie ar[tat din cale afar[ de
p[c[tos.
34 Interyicerea anumitor ac'iuni na;te ]n
natura noastr[ r[yvr[tit[ dorin'a de a le
face.
35 R[spunsul t[u. Legea este bun[, dreapt[
;i sf=nt[. Ea ;i/a ]mplinit scopul de a/i face
pe oameni s[/;i vad[ propria p[c[to;enie ;i
nevo- ie de ajutor.
36 P[catul sau o natur[ p[c[toas[ ]n oameni.
37 Revela'ie. Legea ‘l reveleay[ pe Dumneyeu
— caracterul Lui ;i voia Lui pentru om.
S[n[tate. Legile sanitare, morale ;i civile
l/au protejat ;i l/au p[strat pe om. Aceste
legi au fost pentru multe na'iuni o bay[
pentru dey- voltarea propriilor sisteme
legale. Convingere. Standardele din Lege
ne/au con- vins de p[c[to;enie ;i de nevoia
de m=ntuire. C[l[uyire. Standardele de
bine ;i r[u din Lege sunt reluate ;i explicate
]n Noul Testament ca un ghid practic
pentru via'a cotidian[.
38 Deoarece Legea poate doar s[ ne condamne,
nu s[ ne m=ntuie. Pavel se opune ideii
unei reguli sau legi care trebuie
respectate.
39 Legea p[catului.
40 R[spunsul t[u.
41 R[spunsul t[u.
42 R[spunsul t[u. Ei au nevoie de eliberare
de p[cat.
43 Cine m[ va iyb[vi? Faptul c[ o persoan[ ];i
recunoa;te neputin'a face posibil s[
accepte ajutorul pe care i/l ofer[
Dumneyeu. Iyb[virea lui Dumneyeu vine
din afara noastr[.
44 6.3/10 S[ fii unit cu Cristos ]n moartea ;i ]
nvie- rea Sa. Recunoa;terea faptului c[
scopul mor'ii
;i ]nvierii lui Cristos a fost ca s[/mi dea o
nou[ via'[.
6.4 S[ fiu boteyat ]n ap[, ca o m[rturie
public[ a unirii mele cu Cristos — mort
fa'[ de p[cat
;i viu pentru o via'[ nou[ ]n Cristos.
6.11 S[ m[ socotesc mort fa'[ de p[cat ;i viu
pentru Dumneyeu ]n Isus. S[ ]mi
amintesc acest fapt, s[ m[ bayey pe el.
6.12 /20 S[ refuy s[ las ca p[catul
s[/mi contro- leye trupul. S[¬i reyist ispitei.
S[ ]mi dau seama c[ nu mai sunt un slujitor
al p[catului. S[ fiu preo- cupat cu lucruri
care¬I plac lui Dumneyeu, ca un slujitor al
lui Dumneyeu ;i al neprih[nirii Sale.
 6.21/23 S[ m[ g=ndesc la consecin'ele
7.23 S[ recunosc c[ am de luptat ]
faptelor p[c[toase — ru;ine ;i moarte. Ca
mpotriva p[catului.
reyultat al slujirii lui Dumneyeu — roade
7.21/25 S[ recunosc faptul c[ puterea mea
spre sfin'ire ;i darul vie'ii ve;nice.
de voin'[ ;i eforturile proprii nu pot c=;tiga
7.6 S[ evit legalismul. S[ nu fac din religia
biru- in'a asupra p[catului.
mea o problem[ de respectare a unor
7.24 S[ cer ajutor ;i eliberare,
reguli. S[¬L servesc pe Dumneyeu cu o
m[rturisin- du¬mi p[catul, neputin'a ;i
via'[ nou[.
nevoia de a avea un M=ntuitor.
7.12 S[ recunosc faptul c[ poruncile lui
7.25 S[¬L sl[vesc pe Dumneyeu pentru
Dum- neyeu sunt sfinte, drepte ;i bune.
biru- in'a ]n Cristos ;i s[ recunosc c[ nu
7.14 S[ recunosc faptul c[ poruncile nu
trebuie s[ m[ ]ncred ]n mine ]nsumi.
pot s[¬mi schimbe natura.

SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Stabile;te un grup care s[ cerceteye problema

nu pot fi ]nfr=nte prin eforturile proprii, invit[¬l
boteyului ]n ap[ ;i s[ discute semnifica'ia ;i
s[/;i preyinte m[rturia ]n fa'a clasei.
importan'a boteyului.
6. Discut[ necesitatea de a/i ajuta pe noii
2. Un student s[ preg[teasc[ un referat
converti'i pentru a se ]nt[ri. Ce s/a f[cut
despre condi'iile sclaviei ;i s[ conduc[ o
pentru a/i ajuta s[ tr[iasc[ o via'[ de
discu'ie, ]n clas[, cu privire la sclavie ;i la
biruin'[ asupra p[catului? Ce ar trebui
libertate, a;a cum le preyint[ Pavel ]n
f[cut? Ce responsabilitate au cre;ti- nii mai
Romani 6 ;i 7.
maturi fa'[ de ei? Solicit[¬i pe studen'i s[/;i
]mp[rt[;easc[ experien'ele, ideile ;i suges-
3. Cere¬le unor studen'i s[ dramatiyeye scenele
tiile pentru ac'iune. Roag[/te pentru
pe care Pavel le folose;te ]n Romani 6 ;i 7
aceast[ problem[.
pentru a ilustra libertatea cre;tin[. Discut[
modul ]n care dramatiyarea ar putea fi ]
7. Cere¬le la ;apte studen'i s[ preyinte concis, ]
mbun[t['it[ ;i folosit[
n 1/2 minute fiecare, cele 14 principii ale
]ntr/un grup de studiu al tinerilor sau
vie'ii victorioase, preyentate ]n Romani 6 ;i
pentru o predic[ sau lec'ie biblic[.
7. Ei pot folosi plan;e, schi'e etc. pentru a
preyenta cu- vintele sau ideile cheie.
4. Un grup (]n care unii cu ]nclina'ii artistice)
Aceast[ idee ar putea fi folosit[ pentru
s[ preg[teasc[ o serie de plan;e ;i scheme
organiyarea unui mar; al biru- in'ei, ]n
care s[ fie folosite ]n studiul biblic despre
cadrul unui serviciu al tineretului.
func'iile legii. ‘n preyentarea acestor lec'ii
ilustrate studen'ii ar trebui s[ discute
8. Cere¬le studen'ilor s[ scrie pe tabl[
valoarea legii, ]n general ;i a legii lui
titlurile predicilor ;i textele alese, pe care
Dumneyeu, ]n particular.
le/ar folosi ca s[ predice din Romani 6 ;i 7.
5. C='iva studen'i s[ depun[ m[rturie despre
9. Preyint[ pe tabl[, elabor=nd/o ]mpreun[ cu
mo- dul ]n care au g[sit ei eliberarea de
stu- den'ii, o schi'[ de predic[ despre
p[cat. Dac[ cuno;ti pe cineva care poate
libertatea cre;tin[.
depune o m[rtu- rie deosebit[ despre
eliberarea de obiceiuri care
 189

Lec'ia 12
8. S[ expui rela'ia dintre starea P[m=ntului ;i
starea rasei umane, at=t ]n c[derea ]n p[cat, c=t
;i ]n r[scump[rarea ;i iyb[virea omenirii.
PLANUL LECæIEI

Biruin'[ prin Duhul Vie'ii — 8.1¬13

Biruin'[ asupra p[catului ;i a mor'ii — 8.1¬4
Biruin'[ asupra c[rnii (firii p[m=nte;ti) —
8.4¬9 ‘nviere — 8.10¬13
Duhul ]nfierii pentru fiii lui Dumneyeu —
8.14¬27 C[l[uyire ;i siguran'[ — 8.14¬16
Suferin'[ ;i slav[ — 8.17¬18
R[scump[rarea trupului — 8.19¬25
Ajutor ]n rug[ciune — 8.26¬27
Des[v=r;irea m=ntuirii noastre — 8.28¬30
Scopul planului lui Dumneyeu-Tat[l —
8.28¬30 Siguran'a ]n dragostea Tat[lui —
8.31

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va

trebui s[ fii ]n stare+

1. S[ descrii via'a ]n Duh.

2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci lucr[ri ale
Du- hului Sf=nt: de asemenea, s[ identifici
cinci lu- cr[ri ale Duhului Sf=nt ]n restul
epistolei.
3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i natura ]
ntrup[rii
;i a lucr[rii lui Cristos ;i modul ]n care
acestea sunt corelate cu via'a noastr[ ]n
Duhul.
4. S[ identifici ]n Romani 8 trei puncte de
contrast
]ntre g=ndirea carnal[ (via'a ]n carne, dup[ ]
n- demnurile firii p[m=nte;ti) ;i g=ndirea
spiritu- al[ (via'a ]n Duh).
5. S[ descrii puterea Duhului Sf=nt de a da
via'[ (Romani 8.11) ;i s[ dai c=teva exemple
de situa- 'ii ]n via'a ta ]n care ai avut
nevoie de aceast[ putere ;i ai experimentat
rev[rsarea ei ]n via'a
;i ]n lucrarea ta.
6. S[ descrii c[l[uyirea ;i siguran'a pe care ni
le asigur[ Duhul ]nfierii, s[ te bucuri de
aceste binecuv=nt[ri ;i s[¬i conduci ;i pe
al'ii spre ele.
7. S[ explici care este rela'ia ]ntre suferin'[ ;i
slav[
]n via'a cre;tinului.
 viaæa ‘n
duh
190 Galateni ;i
Romani 8 Romani

9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi ajuta'i

de Du- hul Sf=nt atunci c=nd ne
rug[m ;i s[ explici modul ]n care El
satisface nevoile noastre. Ac- cept[
ajutorul S[u pentru a avea o via'[ de rug[-
ciune mai eficient[.
10. S[ ar['i care este rela'ia dintre pre;tiin'[,
pre- destina'ie, chemare, justificare ;i
glorificare ;i s[ ]n'elegi mai bine scopul ;i
amploarea planu- lui de r[scump[rare al
lui Dumneyeu.
11. S[ tr[ie;ti o via'a cre;tin[ de biruin'[, plin[
de bucurie, bayat pe ]n'elegerea mai
profund[ a ceea ce face Dumneyeu ]n
tine ;i pentru tine.
12. S[ te bucuri de o profund[ siguran'[
datorit[ ocrotirii pe care o ai ]n
dragostea lui Dumne- yeu.
13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]nsu'i ;i pe al'ii
prin citi- rea frecvent[ a capitolului 8 din
Romani ;i prin aplicarea ]n via'[ a
adev[rurilor pe care acest text le
preyint[.

TEME

1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei ;i

studiul cuvintelor. Cite;te apoi, dac[ este
posibil, Ro- mani 8, ]ntr¬o traducere
modern[.

2. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, ca de

obicei.

3. Recapituleay[ lec'iile 7 ¬ 11 ;i ia testul al

treilea.

4 æine o predic[ sau o lec'ie sau discut[ cu

un prieten despre adev[rurile pe care
le¬ai desco- perit ]n Romani 8.
 STUDIUL CUVINTELOR

os=ndire — condamnare, sentin'[ de

robia — putere de deyintegrare, robia des-
vinov['ie, stric[ciunii compunerii.
8.1 constatare c[ exist[ vina de a fi 8.21
f[cut ceva r[u ;i pronun'are a
pedepsei. r[scump[- — eliberarea trupului de efectele p[ca-
rarea tului.
firea — deoarece natura uman[ era trupului
slab[. p[m=n- 8.23
teasc[ o f[-
cea n[dejde — ]ncredere, a;teptare av=nd
f[r[ putere certitudi-
8.3 8.24 nea ]mplinirii.
firea — ]n grece;te, `carnea~, natura mijloce;te — intervine pentru noi, pledeay[ ]n fa-
uman[ p[m=n- p[c[toas[, lipsit[ de 8.26 voarea noastr[, Se roag[ pentru noi.
putere. sfin'i — Cei care ‘i apar'in lui Dumneyeu.
teasc[ Pa- 8.27 vel ]i nume;te astfel pe to'i
8.5 cre;tinii.
umbl[ — se g=ndesc la: sunt preocupa'i de: cunoscut — Dumneyeu nu este limitat de
se dup[ concentreay[ asupra. timp. mai El cunoa;te at=t preyentul, c=t ;i
8.5 tre-
umblarea — ]n original+ `a g=ndi dup[ dinainte cutul ;i viitorul.
carne~, dup[ carnal, av=nd mintea st[p=nit[ 8.29
de lucrurile ceea ce dore;te natura uman[. prosl[vit — glorificat, onorat, f[cut p[rta; al glo-
firii 8.30 riei lui Dumneyeu, ]n[l'at la o
umblarea — natura p[c[toas[ ‘i este ostil[ lui nou[ demnitate, la poyi'ia de
Dum- dup[ neyeu, ‘i este du;man[. copil al lui Dumneyeu.
lucrurile str=mto- — suferin'[ extrem[, ]n trup sau ]
firii este n rarea minte. Sabia — moarte violent[.
vr[jm[;ie 8.35
8.7
socote;te — consider[, trateay[ ca, prive;te
face'i s[ — omor='i ac'iunile p[c[toase ale ca. 8.36
natu- moar[ rii voastre carnale.
faptele mai mult — am cucerit victoria
trupului complet[. dec=t
8.13 biruitori
8.37
]nfiere — adoptarea celor credincio;i ca fii
ai ]ncredin'at — convins.
8.15 lui Dumneyeu, av=nd toate 8.38 st[p=nirile, puterile —
dreptu- rile de fii, pe baya conduc[torii lumii spirituale ;i
lucr[rii de r[s- cump[rare for'ele lor.
f[cut[ de Cristos. Trinitate — Dumneyeu care este Unul ]n Trei,
adevere;te — m[rturise;te, declar[, confirm[. trei Persoane unite ]ntr¬un singur
8.16 Dumneyeu.

firea — cu speran'[. Firea — crea'ia, ]mpreju- — condi'ii externe

natura. a;teapt[ nou[. rare,
cu o circum-
dorin'[ stan'e
]nfocat[ sfin'ire — a fi f[cut sf=nt: separare de p[cat ;i
8.19 dedicare pentru Dumneyeu.
firea a fost — creaturile, ]ntreaga lume asigurare — ]ncredere ferm[, certitudine.
natural[, supus[ au fost condamnate la
deyintegrare, putreyirii descompunere.
8.20
Via'a ]n Duh 19

DEYVOLTAREA LECæIEI

Biruin'a prin Duhul Vie'ii

Romani 6.1¬23

Obiectivul 1. S[ descrii via'a ]n

Duh. R“SCUMP“RAREA
Obiectivul 2. S[ identifici ]n Romani 8 cinci
ROMANI PERSOANA
lucr[ri ale Duhului Sf=nt: de asemenea s[
iden- tifici cinci lucr[ri ale Duhului Sf=nt PROEMINENT“
enun'ate ]n alte p[r'i ale Epistolei c[tre 1.18 - 3.20 TAT“L
Romani. 3.21 - 5.21 ISUS CRISTOS
6.1 - 8.39 DUHUL SFÂNT
‘ncep=nd cu capitolul 3, Pavel ];i expune
Evan- ghelia — Vestea Bun[ a ceea ce a f[cut
Dumneyeu
pentru m=ntuirea noastr[. El ne¬a ar[tat cum proeminent[
un Dumneyeu drept ;i iubitor a reyolvat dilema ]n cea de¬a doua parte din Romani? 3.21 ¬ 5.21
care ‘l confrunta ;i a asigurat m=ntuirea
oamenilor p[c[- to;i. Prin credin'[ ;i prin ........................................................................................
lucrarea de r[scump[rare
]ndeplinit[ de Cristos, p[c[to;ii pot s[ aib[ acces
la harul lui Dumneyeu. ‘n Romani 6 ;i 7 l/am
v[yut pe cre;tin separat de p[cat ;i dedicat lui
Dumneyeu, identificat cu Cristos at=t ]n moarte,
c=t ;i ]n ]nviere. Dar aceast[ via'[ nou[ nu este
una de victorie auto- mat[ asupra p[catului.
`Vechea natur[~, sau `firea veche~, este c=mpul
pe care se d[ b[t[lia ]mpotriva p[catului.
Am v[yut c[ victoria este imposibil[
prin propria putere. Acum, ]n Romani 8, g[sim
puterea de a tr[i o via'[ nou[, putere pe care
ne¬o d[ Cris- tos. Conflictul descris ]n Galateni
5.17 este explicat
]n detaliu ]n Romani 7 ;i 8.
Romani 8 a fost numit culmea sc[ldat[ ]n
soare a doctrinei cre;tine. Este capitolul favorit al
multor cre;tini. Citirea frecvent[ a acestui capitol
i¬a ajutat pe mul'i s[ tr[iasc[ continuu ]ntr¬o via'[
de biruin'[ asupra p[catului, o via'[ de
comuniune cu Dumne- yeu str[b[tut[ de un
sentiment de ]ncredere pro- fund[. Aici g[sim
secretul unei vie'i victorioase. Este via'a ]n
Duhul. Duhul Sf=nt vine s[ tr[iasc[ ]n noi
pentru a ne face sfin'i ;i pentru a ne conduce
pe calea sfin'eniei. Duhul vie'ii ne elibereay[ de
p[cat
;i de moarte. Pe m[sur[ ce vei studia acest
capitol minunat, probabil c[ vei dori s[¬'i
sublinieyi sau s[ noteyi c=te ceva pe marginea
versetelor care 'i¬au fost deosebit de
folositoare.

1 Care Persoan[ a Sfintei Treimi apare

proe- minent ]n prima mare diviyiune a
Epistolei c[tre Ro- mani? 1.18 ¬ 3.20.
........................................................................................
2 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este
19 Galateni ;i
3 Care Persoan[ a Sfintei Treimi este Romani
proeminent[
]n cea de¬a treia mare diviyiune a Epistolei
c[tre Ro- mani? Romani 6 ¬ 8
.......................................................................................
.
‘n prima parte a Epistolei c[tre
Romani, ‘l vedem pe Dumneyeu-Tat[l ;i
judecata dreapt[ pe care o pronun'[ El
asupra ]ntregii omeniri. ‘n cea de¬a doua
parte, ‘l vedem pe Fiul, lu=nd asupra Sa
vinov['ia ;i condamnarea noastr[ la moarte, ]
nviind apoi pentru a ne da o via'[ nou[ de
libertate fa'[ de Lege, fa'[ de p[cat ;i fa'[ de
moarte. ‘n cea de¬a treia parte, ‘l g[sim pe
Duhul Sf=nt, lucr=nd ]n noi ceea ce Tat[l ;i
Fiul au pl[nuit ;i au realiyat pentru noi.
Totu;i, nu ar trebui s[ ne g=ndim la cele trei
Persoane ale Sfintei Treimi ca lucr=nd
independent una fa'[ de cealalt[. Ele
coopereay[ ]n lucrarea de r[scump[rare, dar
Scripturile ne arat[ c[ fiecare are un rol precis,
]ndeplinind o anumit[ parte a acestei lucr[ri.

4 Ce ]'i spun urm[toarele versete din

Romani despre lucrarea Duhului Sf=nt?

1.4 El a avut un rol ]n ]nvierea lui Cristos din

mor'i.

5.5 .............................................................................
..
8.2 ..................................................................................
8.4¬5 ..................................................................................
.......................................................................................
8.9..................................................................................
8.11................................................................................
..
8.14................................................................................
..
8.15................................................................................
..
8.16................................................................................
..
8.26................................................................................
..
 ]nc=t este greu s[ ]mpar'i capitolul ]n sec'iuni. (Ver-
setul 4, de pild[, este o punte ]ntre aceast[ sec'iune
8.27..................................................................................
.......................................................................................
9.1..................................................................................
14.17..................................................................................
.......................................................................................
15.13..................................................................................
15.16..................................................................................
15.18¬19..................................................................................
.......................................................................................
Prive;te acum din nou peste aceast[ list[ ;i
pune c=te un X ]n dreptul fiec[rei lucr[ri a
Duhului Sf=nt care descrie via'a ]n Duhul. Pune
un al doilea X ]n dreptul acelor lucr[ri ale
Duhului de care sim'i o nevoie imperioas[ ]n
via'a ;i lucrarea ta. Stai de vorb[ cu Domnul
despre toate acestea.
Ar fi bine s[¬'i planifici o serie de predici
sau studii biblice asupra lucr[rii Duhului Sf=nt. Ai
putea s[ te g=nde;ti la lucrarea ini'ial[ a
Duhului Sf=nt de conducere a noastr[ la Cristos,
la lucrarea pe care o desf[;oar[ ]n preyent ]n
via'a credinciosului ;i la lucrarea viitoare de
glorificare a noastr[. Av=nd acum o vedere de
ansamblu a acestor versete din Romani, e;ti
preg[tit mai bine pentru un studiu detaliat al
acestui capitol.

BIRUINæA ASUPRA P“CATULUI

…I A MORæII
Romani 8.1¬4
Obiectivul 3. S[ sco'i ]n relief importan'a ;i
natura ]ntrup[rii ;i a lucr[rii lui Cristos ;i mo-
dul ]n care acestea sunt corelate cu via'a
noastr[
]n Duhul.

`Acum nu mai este nici o os=ndire pentru

cei ce sunt ]n Cristos Isus!~ Ce afirma'ie
minunat[! Vinov['ia s¬a dus! Pedeapsa este
anulat[! Nu mai trebuie s[ ne temem de
judecata viitoare! …i aceast[ eliberare de
condamnare ne iyb[ve;te chiar ;i din robia
p[catului! Legea p[catului ;i a mor'ii a fost
]nfr=nt[. iar noi suntem liberi!
Romani 8.1 enun'[ tema care este apoi
deyvol- tat[, pas cu pas, ]n ]ntregul capitol.
Observ[ modul
]n care aceste versete sunt ]ntre'esute, fiecare
expli- c=nd sau ad[ug=nd un detaliu celui
precedent, sau fiind deyvoltat mai deplin ]n
versetul care urmeay[. Arunc[ o privire peste
pagin[ ca s[ veyi de c=te ori se repet[ cuvinte
ca+ deci, fiindc[, c[ci, dar, ;i. A- ceste versete
sunt at=t de str=ns legate unele de altele,
;i urm[toarea ;i le apar'ine ambelor.) Fiecare .
ver- set devine mai bogat ]n semnifica'ii
atunci c=nd vedem leg[turile pe care le are ........................................................................................
cu celelalte. 9 ‘n;ir[ cele trei legi diferite din versetele 2¬3.
Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 8
........................................................................................
`acum dar...~ ]'i ]ndreapt[ privirea ]napoi
p=n[ la Romani 1.17, care expune tema ........................................................................................
epistolei+ Cel ]ndrept['it va tr[i prin credin'[.
........................................................................................
Dar acest `acum dar...~ se refer[ mai ales la
capitolul 7. Acolo, am v[yut c[ ]n Cris- tos
am murit fa'[ de Lege ;i am fost elibera'i de
sub condamnarea la moarte pe care ne¬o
d[dea Legea. Pavel ne¬a convins c[ orice alt[
metod[ prin care
]ncerc[m s[ tr[im o via'[ dup[ voia lui
Dumneyeu se termin[ cu un e;ec. De aceea
suntem gata s[ ne
]ntoarcem de la falimentele noastre
miyerabile ;i s[ accept[m prin credin'[
biruin'a glorioas[ pe care o avem preg[tit[ ]
n Cristos.
Cuvintele `acum dar...~ ne ]ndreapt[ privirile
;i ]nainte, ar[t=ndu¬ne motivul pentru care nu
tre- buie s[ trecem prin lupta yadarnic[ ]
mpotriva c[rnii pe care o preyint[ Pavel ]n
capitolul 7. Legea Du- hului de via'[ care
tr[ie;te ]n noi este solu'ia conflic- tului pe care
l¬am v[yut ]n capitolele anterioare, 6
;i 7.

5 Potrivit cu Romani 7.24¬25, cum

primim eli- berarea de p[cat ;i de moarte?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
6 ‘n Romani 8.1 Pavel scoate ]n relief
faptul c[ aceast[ eliberare de condamnare este
pentru aceia care sunt ]n
.......................................................................................
.
7 ‘n Romani 8.2 Pavel ne spune care este
secretul c=;tig[rii biruin'ei. Ce poate ]nfr=nge
principiul p[catului ;i al mor'ii care lucreay[
]n noi?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
8 S[ subliniem acum cuvintele din versetele
1¬4 care se refer[ la Persoanele Sfintei Treimi.
Care Per- soane au un rol important ]n a ne
da aceast[ via'[ liber[ de condamnare?
.......................................................................................
10 Conform versetelor 2¬4, care dintre aceste
BIRUINæA ASUPRA C“RNII
legi produce o via'[ neprih[nit[, dup[ voia lui
(FIRII P“MÂNTE…TI)
Dumne- yeu? Explic[.
Romani 8.4¬9
........................................................................................
Obiectivul 4. S[ identifici ]n Romani 8 trei
........................................................................................
puncte de contrast ]ntre g=ndirea carnal[ (via'a
........................................................................................ ]n carne, dup[ ]ndemnurile firii p[m=nte;ti) ;i
g=ndirea spiritual[ (via'a ]n Duh).
........................................................................................
11 S[ privim pentru c=teva clipe la o expresie Cu toate c[ cel credincios st[ ]n harul lui
din versetul 3, expresie care s¬ar putea s[ ni se Dum- neyeu, fiind p[rta; al biruin'ei lui Cristos
par[ ciudat[. Ea se refer[ la ]ntruparea lui Isus. asupra p[catului ;i a mor'ii, el este ]nc[ ]
Cum L¬a trimis Dumneyeu pe Fiul S[u pe nconjurat de ispite
p[m=nt? ;i are de dus o lupt[ yilnic[ ]mpotriva
........................................................................................ p[catului. Reyultatul fiec[rei lupte depinde de
acceptarea a ceea ce ]i ofer[ Dumneyeu pentru
Modul ]n care Pavel descrie aici ]ntruparea a¬i asigura biru- in'a.
ne ajut[ s[ ]n'elegem eroarea din dou[ doctrine Oricine ]ncearc[ s[ duc[ aceast[ lupt[ bayat
false. Docetismul, care este o form[ de pe puterea sa de voin'[, pe for'a sa, pe
gnosticism, sus- 'inea c[ Isus nu a avut un trup eforturile sale, lupt[ ]ntr¬o b[t[lie care este de
real, un trup omenesc. Pe de alt[ parte, ]n dinainte pierdut[. Pavel ne¬a ar[tat clar c[ el
cealalt[ extrem[, unii sus'ineau c[ Isus o fost nu a fost ]n stare s[ se
doar un om, av=nd aceea;i natur[ uman[ ]mpotriveasc[ principiului p[catului care lucra ]n
p[c[toas[, ca to'i ceilal'i oameni. Prin cuvin- tele el (Romani 7.21¬24). Acest text precede capitolul
sale `]ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului~, 8
Pavel ne face cunoscut c[ Isus a venit ]n trup ;i este un avertisment pentru to'i aceia care
omenesc, pentru a fi o jertf[ pentru p[cat adus[ cred c[ ei ar putea tr[i o via'[ cre;tin[ aparte de
]n folosul nostru — jertfa pe care Dumneyeu a puterea Duhului Sf=nt.
preg[- tit¬o pentru noi. Dar Isus nu a fost p[c[tos. Cu toate acestea, credinciosul nu trebuie
El a avut un trup ca al nostru — El a venit ] s[ tr[iasc[ ]n ]nfr=ngeri ;i ]n ne]mplinire. El a fost
ntr¬o fire asem[- n[toare cu a p[catului. El a iertat
condamnat p[catul ]n trup, i¬a ]nfr=nt puterea ;i eliberat de sub puterea p[catului. Duhul
;i a decretat c[ to'i aceia care se vor face p[rta;i Sf=nt a venit ca s[¬l conduc[ pe calea sfin'eniei.
vie'ii Sale vor fi p[rta;i ;i ai biruin'ei Sale asupra Problema acum este dac[ cel credincios vrea
p[catului. Acum, Duhul Sf=nt a venit ]n noi sau nu s[¬L urmeye pe Duhul Sf=nt, care ]l
pentru a lucra ]n noi aceast[ biruin'[ pe care c[l[uye;te. ‘n Ro- mani 6.15¬23 am v[yut c[ o
Cristos a preg[tit¬o pentru noi. Numai pe baya persoan[ este fie rob al p[catului, fie rob al lui
jertfei lui Cristos ;i a biruin'ei Sale asupra Dumneyeu, dup[ cum se supune unuia sau
p[catului avem noi biruin'[ asupra p[catului ;i celuilalt. Noi putem alege ]ntre o via'[ de ]
a mor'ii. nfr=ngere ;i o via'[ de biruin'[.

12 Cuno;ti pe cineva care ar dori s[ se bucure 13 Potrivit versetului 4, ce responsabilitate are

de binecuv=nt[rile pe care le aduce Duhul Sf=nt, cre;tinul care vrea s[ se bucure de o via'[ de
dar are unele ]ndoieli cu privire la ]ntruparea lui biruin'[
Cris- tos? C=t de important sim'i c[ este s[¬i ar['i ;i de neprih[nire?
leg[tura dintre ]ntruparea lui Cristos ;i via'a ]n
Duhul? De ce? ........................................................................................
........................................................................................ ‘nc[ o dat[, ne aducem aminte de studiile
din Galateni c=nd vedem conflictul dintre carne
........................................................................................ ;i Duh. Compar[ Romani 8.4¬9 cu Galateni
........................................................................................ 5.16¬24.

........................................................................................ 14 Termenul `carne~ (sau `fire p[m=nteasc[~)

........................................................................................ este folosit ]n Biblie cu unul dintre sensurile de
mai jos. Ce sens are ]n Romani 8.4¬9 ;i
........................................................................................ Galateni 5.16¬24?
........................................................................................ ....a) Trupul omenesc.
....b) Natura p[c[toas[.
....c) Omenirea.
 ....d) Ob=r;ie uman[ natural[.

C=nd Pavel vorbe;te despre r[yboiul dintre

carne ;i duh, ]n mod sigur el nu vorbe;te
despre
trupul fiyic ;i despre minte. Unii cred c[ trupul
19 Romani 8.8¬9 sunt versete de importan'[
]n sine este p[c[tos ;i, de aceea, trebuie pedepsit.
vital[ pentru noi. Ce a vrut Pavel s[ le spun[
Biblia nu ne ]nva'[ a;a ceva.
cre;tinilor din Roma c=nd le scrie c[ ei nu mai
sunt p[m=nte;ti, ci duhovnice;ti? (‘n original `]n
15 Potrivit cu Romani 6.13, noi putem face
carne~ ;i `]n Du- hul~).
m[du- larele noastre instrumente fie ale
........................................................................................
...................................., fie ale ..........................................
Am v[yut deja ]n Galateni c[ acest conflict ........................................................................................
din noi este cu natura noastr[ egoist[, care vrea ........................................................................................
s[ fac[ ceea ce¬i place. Aceasta este natura
carnal[, fireasc[, pe care o putem birui dac[ ........................................................................................
umbl[m ]n Duhul. ........................................................................................
........................................................................................
16 Compar=nd Romani 8.4¬9 cu Galateni 5.16¬24,
ce¬i este oferit fiec[rui cre;tin pentru a putea ........................................................................................
c=;tiga biruin'a ]n acest conflict? 20 Ce spune Pavel despre cel care nu are
........................................................................................ Duhul lui Cristos (Duhul Sf=nt)?
17 Prive;te acum la versetele 5¬8 ;i noteay[ ]n ........................................................................................
co- loana din st=nga ceea ce Pavel spune despre Cu alte cuvinte, Duhul Sf=nt vine ]n via'a
g=n- direa carnal[, fireasc[. ‘n coloana din fie- c[rei persoane care¬L accept[ pe Isus
dreapta, scrie echivalentul (contrastant, evident) al Cristos ca M=ntuitor ;i Domn. Deci mesajul lui
g=ndirii spiri- tuale. G[se;ti acestea ]n versetele Pavel c[tre to'i cre;tinii este+ `Voi nu trebuie s[
1¬4. fi'i birui'i de p[cat. Voi sunte'i justifica'i. Voi
ave'i pe Duhul Sf=nt
G=ndirea carnal[ G=ndirea spiritual[ tr[ind ]n voi. Umbla'i ]n Duhul!~

‘NVIERE
Este interesat[ de Este interesat[ de ........... Romani 8.10¬13
........................................ ........................................... Obiectivul 5. S[ descrii puterea Duhului
Are ca reyultat Sf=nt de a da via'[ (Romani 8.11) ;i s[ dai
Are ca reyultat
............. c=teva exemple de situa'ii ]n via'a ta ]n care
................
ai avut nevoie de aceast[ putere ;i ai
............... cu ................ cu Dumneyeu. experimentat rev[rsarea ei ]n via'a ;i ]n
Dumneyeu. lucrarea ta.
...........................................
........................................ 21 Enumer[ trei libert['i pe care ni le d[
porunca legii. Dumne- yeu prin via'a ]n Duhul.
Legii lui Dumneyeu.
Umbl[................................ ........................................................................................
Nu poate ........................
........................................................................................
...........................................
........................................ ........................................................................................
Nu ....................................
Nu poate ........................ 22 Avem ]n acest text promisiunea c[ noi nu
........................................... vom muri? Explic[.
........................................
........................................................................................
18 Compar[ Romani 8.8 cu 8.9. De unde ;tim c[
expresia `p[m=nte;ti~ se refer[ la natura uman[
p[- c[toas[ ;i nu la simplul fapt de a tr[i ]n trup
uman?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Cuv=ntul tradus ]n versetul 11 prin
`]nviay[~, are sensul de `a face viu~, `a da
via'[~. Trupurile noastre sunt muritoare,
supuse mor'ii, dar Duhul de via'[ care tr[ie;te
]n noi le va aduce din nou la via'[ chiar ;i
dup[ ce au murit.
Via'a ]n Duh 19

23 Compar[ versetele 11 ;i 13. Prin ce putere

....c) victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i
poate fi eliberat un drogat de dorin'a
este o chestiune de via'[ ;i de moarte.
nest[p=nit[ dup[ droguri? Dar alcoolicul, cum
....d) putem avea biruin'[ asupra c[rnii prin
poate fi eliberat de dorin'a dup[ b[utur[? Dar
autopedepsire.
perversul sexual, prin ce putere poate fi
eliberat de poftele lui?
26 S[ presupunem c[ un nou convertit te ]
........................................................................................
ntreab[ ce este `via'a ]n Duh~. Cum i¬ai
24 ‘n alte pasaje citim despre vindecarea r[spunde, cum ai descrie aceast[ via'[ ;i cum
trupului prin lucrarea Duhului Sf=nt. Compar[ 1 l¬ai ]ncuraja s[ aib[ ;i el aceast[ via'[?
Corinteni 12.8/9 cu Romani 8.11. Dup[ p[rerea
ta, la ce se re- fer[ Romani 8.11 — la ]nvierea ........................................................................................
trupului, la vinde- carea trupului, la eliberarea ........................................................................................
de dorin'ele d[un[- toare, la puterea de a
reyista ispitei sau la toate acestea? ........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
25 ‘n versetele 12 ;i 13, Pavel reyum[ acest ........................................................................................
argu- ment, sco'=nd ]n relief c[ ........................................................................................
....a) ar trebui s[ continu[m s[ ne tr[im via'a
potrivit dorin'elor ;i instinctelor ........................................................................................
naturale. ........................................................................................
....b) ar trebui ]ntr¬adev[r s[ urm[m
........................................................................................
c[l[uyirea Duhului Sf=nt, dar aceasta
nu este un ele- ment esen'ial.

Duhul adopt[rii ca fii ai lui Dumneyeu

Romani 8.14¬27

C“L“UYIRE …I SIGURANæ“ 28 S[ vedem mai ]nt=i ce ]nseamn[ s[ fii c[l[uyit

Romani 8.14¬16 de Duhul lui Dumneyeu. C[tre ce rela'ie cu
Dum- neyeu ne c[l[uye;te Duhul? Romani 8.14.
Obiectivul 6. S[ descrii c[l[uyirea ;i
siguran'a pe care ni le asigur[ Duhul ]
nfierii, s[ te bucuri de aceste binecuv=nt[ri
;i s[¬i conduci ;i pe al'ii spre ele.

27 Care lucrare a Duhului Sf=nt este

men'ionat[
]n fiecare dintre urm[toarele versete+

8.14 ...................................................................................
8.15 ...................................................................................
8.16 ...................................................................................

C[l[uyire

........................................................................................ ........................................................................................
19 Galateni ;i
Din alte versete din Scriptur[, ;tim c[ Romani
Duhul Sf=nt ]i conduce pe p[c[to;i ca s[ se
poc[iasc[ de p[catele lor. El ne¬a condus la
M=ntuitorul. El ne¬a dat o nou[ natur[.
Urm=nd c[l[uyirea Lui, am deve- nit copii ai
lui Dumneyeu.

Via'a cre;tin[ nu este ]ns[ doar o

experien'[ ini'ial[ de ]nfiere sau rena;tere. Ea
este o umblare de yi cu yi. Compar[
versetele 1, 4 ;i 14. Expresiile
`a tr[i dup[ ]ndemnurile Duhului~ ;i `a fi
c[l[uyit de Duhul~ se refer[ la o experien'[
continu[ care a devenit obi;nuit[. Ele sunt
doar alt mod de a descrie via'a ]n Duhul. Ele
sunt menite s[ ne reaminteasc[ natura
progresiv[ a sfin'irii noastre. Duhul ne c[l[-
uye;te pas cu pas, dac[ ‘i d[m voie s[ ne
direc'io- neye.

19 Aminte;te¬'i c=teva experien'e de

c[l[uyire a Duhului Sf=nt. Te¬a f[cut El s[¬'i
par[ r[u pentru vreun r[u pe care l¬ai f[cut?
Ai sim'it ]ndemnul Lui de a face un lucru
bun? ‘n ce alt mod te¬a c[l[uyit Duhul?
 Pentru mul'i oameni, adev[rul revelat ]n Ro-
........................................................................................ mani 8.15¬16 este unul dintre cele mai importante
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
‘n cartea Faptele Apostolilor, citim despre
lu- crarea Duhului Sf=nt ]n ceea ce am putea numi
expe- rien'e de criy[. Vedem cum Duhul Sf=nt Se
pogoar[ asupra Bisericii, pe nea;teptate, cu
semne suprana- turale ;i cu mare putere, ]n
yiua Rusaliilor (Fapte 2.1¬4). Dup[ aceea
g[sim c[ Duhul Sf=nt ]i umple pe diferi'i
credincio;i care ];i deschid inimile ca s[¬L
primeasc[ (Fapte 10.44: 19.6). Vedem c[ se
petrec minuni, mul'imi se convertesc, Biserica se
]nmul- 'e;te ;i Evanghelia se r[sp=nde;te din
'ar[ ]n 'ar[, dup[ cum fiii lui Dumneyeu sunt
c[l[uyi'i de Du- hul lui Dumneyeu.

30 La ce aspect al lucr[rii Duhului Sf=nt se

refer[ Pavel atunci c=nd folose;te expresii ca
`umblarea
]n Duhul~, `roada Duhului~, `c[l[uyi'i de
Duhul~?
....a) O experien'[ de criy[.
....b) Boteyul cu Duhul Sf=nt.
....c) Controlul permanent pe care Duhul
Sf=nt
]l are asupra vie'ii credinciosului.
....d) La toate cele trei men'ionate mai sus.
‘n epistolele sale, Pavel pune accentul mai
mult pe lucrarea continu[ a Duhului ]n via'a
cre;tinului dec=t pe experien'ele de criy[.
Termeni ca `umblare, road[, via'[, c[l[uyire~,
care apar ]n epistolele lui, ne ajut[ s[ ]n'elegem
ce ]nseamn[ cuvintele `plini de Duhul Sf=nt~
din Faptele Apostolilor.
De;i este adev[rat c[ to'i cre;tinii au Duhul
Sf=nt tr[ind ]n ei (Romani 8.9), nu to'i ‘l las[ pe
Du- hul Sf=nt s[¬i c[l[uyeasc[. ‘n vie'ile lor se
vede ]n foarte mic[ m[sur[ roada Duhului.
Ai sim'it vreodat[ c[ stai pe loc sau chiar
dai
]napoi din punct de vedere spiritual, ]n loc s[
a- vanseyi? Ai dorit s[ po'i umbla ]n Duhul mai
cons- tant? Sim'i nevoia unei c[l[uyiri clare din
partea Domnului, ]ntr¬o anumit[ problem[? Sau
cuno;ti vreun cre;tin care simte una dintre
aceste nevoi? Mul'ume;te¬I acum lui
Dumneyeu pentru c[l[u- yirea pe care Duhul
Sf=nt o asigur[ pentru cei care sunt copii ai Lui.
Roag[¬te pentru cei care au nevo- ie de
c[l[uyirea Lui sau care au nevoie s[ urmeye
]ndrum[rile Lui.

Siguran'a
adev[ruri din Scripturi. Vei avea ocayia s[ acest cuv=nt c=nd li se adresau tat[lui lor. Dar
folose;ti aceste versete de multe ori ]n predici, oamenii nu folo- seau acest cuv=nt pentru a I
]n ]nv['[turile pe care le dai sau ]n ajutorarea se adresa lui Dumne- yeu. Isus a fost cel dint=i
spiritual[ a altor cre;tini. Ele vor fi o care i¬a ]nv['at pe urma;ii S[i s[ I se adreseye lui
permanent[ ]ncurajare ;i pen- tru tine. Dumneyeu cu `Tat[~. Pavel, la r=ndul s[u, ne
Sugestia mea este s[ le memoreyi ;i s[ te spune c[ Duhul ]nfierii ne aduce
]ntorci frecvent la ele. ]ntr¬o rela'ie familiar[ intim[ cu Dumneyeu, astfel
]nc=t putem s[ venim cu ]ncredere la El ;i s[¬L
31 Unii oameni cred c[ dac[ ei se str[duiesc numim `Tat[~. Nu mai suntem sclavi, ci fii!
s[ tr[iasc[ corect, Dumneyeu nu¬i va pedepsi. Ei
tr[iesc
]ntr¬o permanent[ team[ de a nu¬L ofensa pe
Dum- neyeu. Religia lor const[ ]n principal
din a fi siguri c[ fac anumite lucruri ;i nu le
fac pe altele. Cum descrie Pavel starea lor ]
n Romani 8.15?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
32 La ce se refer[ Pavel c=nd scrie cuvintele
cu care
]ncepe versetul 15 `;i voi...~?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
33 Ce titlu al Duhului Sf=nt folose;te Pavel ]
n ver- setul 15 pentru a¬L preyenta ]n
contrast cu duhul de fric[?
.......................................................................................
.
‘n unele traduceri ale acestui verset,
termenul folosit este `duhul ]nfierii~, pentru
a reda literal expresia din limba greac[. Al'ii
spun `un Duh care v[ face fii ai lui
Dumneyeu~, sau ceva similar. Noi
;tim deja, din ]nv['[turile Domnului Isus, c[
ceea ce El nume;te `na;terea din nou~ este
lucrarea supranatural[ pe care Duhul Sf=nt
o face ]n via'a p[c[tosului care ‘l accept[ pe
Isus ca M=ntuitor. Duhul Sf=nt face o
asemenea schimbare ]n natura unei
persoane, ]nc=t este ca ;i cum acea
persoan[ s¬ar fi n[scut din nou. El ]ncepe o
nou[ via'[ ca un copil al lui Dumneyeu (Ioan
3.3¬8: 2 Corinteni 5.17). Aici, ]n Romani 8.15,
Pavel accentueay[ asupra rela'iei, nu asupra
schimb[rii naturii. O tranyac'ie legal[ a avut
loc ]n ceruri. Dumneyeu ne¬a adoptat ca fii ai
S[i!

Abba este cuv=ntul aramaic pentru `tat[~.

Pe vremea lui Pavel, copiii evrei foloseau
 Pavel folose;te cuv=ntul `duh~ (`spirit~) ]n murit. Ce verset din acest capitol ai folosi pentru a¬i
c=te- va moduri+ r[spunde? Expune pe scurt sensul acelui verset.
1. Duhul omului, sau partea nemuritoare
........................................................................................
a omului: ]n particular, elementul
con;tien- 'ei de Dumneyeu, element
care este mort
]n om p=n[ c=nd acesta prime;te via'[
din Duhul lui Dumneyeu.
2. Natura superioar[ a cre;tinului, ]n
con- trast cu natura inferioar[ ]n
r[yboiul din- tre carne ;i duh.
3. O dispoyi'ie sau atitudine personal[.
4. Duhul lui Dumneyeu.
5. O fiin'[ spiritual[, bun[ (]nger) sau rea
(demon).

34 Care creyi c[ este sensul ]n care folose;te

Pavel cuv=ntul `duh~ ]n Romani 8.15?

Pentru duhul de robie .................................................

Pentru duhul de ]nfiere ...............................................

Duhul Sf=nt, care a venit ]n vie'ile noastre,

nu este un tiran care caut[ s[ domine ;i s[
produc[ ]n noi un r[spuns de sclavi ]
nfrico;a'i ;i slugarnici. Cuv=ntul `duh~ s¬ar
putea referi aici la Duhul lui Dumneyeu (nu la
duhul de robie, ci la Duhul de ]nfi- ere). Sau,
s¬ar putea referi la atitudinea ;i condi'ia duhului
nostru pe care o primim prin asigurarea pe care
ne¬o d[ Duhul Sf=nt (v. 16) c[ noi suntem de
acum fii ai lui Dumneyeu.

35 Compar[ Romani 8.15¬16 cu versetele echi-

valente din Galateni 4.6¬7. Pavel accentueay[ c[
noi nu mai suntem.........................,
ci.........................

36 Completeay[ tabloul de contraste de mai jos.

Dac[ dore;ti, po'i s[ preg[te;ti o plan;[ sau s[¬l
deseneyi pe tabl[, pentru a¬l folosi ca ilustra'ie la
o lec'ie sau la o predic[.

Duhul pe care l¬am primit

NU CI
Romani 8.15 al robiei al ]nfierii
1 Corinteni 2.12 ............... ...............
2 Timotei 1.7 ............... ...............

37 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune c[ nu

po'i fi sigur dac[ e;ti m=ntuit dec=t dup[ ce ai
 Aceste versete ar trebui s[ ne determine 40 Compar[ Romani 1.17¬18 cu Matei 5.10¬12: 2
s[¬L sl[vim pe Dumneyeu pentru siguran'a Corinteni 4.17: Faptele Apostolilor 5.40¬42.
pe care o avem cu privire la m=ntuirea Care sim'i c[ ar trebui s[ fie atitudinea noastr[
noastr[ ;i s[ ne rug[m pentru aceia care nu au atunci c=nd suntem def[ima'i, critica'i,
aceast[ siguran'[. amenin'a'i sau persecuta'i deoarece ‘l urm[m
pe Cristos? De ce?
........................................................................................
SUFERINæA …I SLAVA
Romani 8.17¬18 ........................................................................................
........................................................................................
Obiectivul 7. S[ explici care este rela'ia
dintre suferin'[ ;i slav[ ]n via'a cre;tinului. ........................................................................................

38 ‘n calitatea ta de copil al lui Dumneyeu,

ai citat vreodat[ plin de bucurie prima parte a
versetului 8.17? Le¬ai preyentat altora
frumuse'ea acestui ver- set? Nume;te c=teva
dintre lucrurile care ]'i vin ]n minte, ca
binecuv=nt[ri sau comori pe care le mo;-
tene;ti ]n calitatea ta de mo;tenitor al lui
Dumne- yeu ;i ]mpreun[-mo;tenitor cu
Cristos.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
39 Fiind ]mpreun[-mo;tenitori, como;tenitori
cu Cristos, care sunt cele dou[ lucruri pe care
le ]mp[r- t[;im cu El (v. 17)?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
A;a cum s¬a luptat ]mpotriva lui Isus prin
ispi- tire ;i persecu'ie, a;a se lupt[ Satan ;i cu
cei care ‘l urmeay[ pe Domnul. Uneori ne
mir[m ;i ne ]n- treb[m+ `De ce ]ng[duie
Dumneyeu ca cre;tinii s[ sufere at=t de
mult?~ Dar noi ;tim c[ dac[ suferim pentru
Numele Lui, suferin'a de aici ne aduce o mai
mare bog['ie de binecuv=nt[ri ]n Ceruri.
 R“SCUMP“RAREA TRUPULUI avea loc r[s-
Romani 8.19¬25

Obiectivul 8. S[ expui rela'ia dintre starea

P[m=ntului ;i starea rasei umane, at=t ]n c[-
derea ]n p[cat, c=t ;i ]n r[scump[rarea ;i iy-
b[virea omenirii.

Dumneyeu a creat P[m=ntul pentru a fi un

loc prielnic omenirii. Omul a fost destinat s[ aib[
st[p=- nire peste p[m=nt ;i peste tot ce este pe
el. C=t[ vreme Adam a urmat instruc'iunile lui
Dumneyeu cu privire la p[m=nt, acesta a fost un
loc perfect pen- tru Adam. Dar ]n yiua ]n care el
s¬a revoltat ]mpo- triva lui Dumneyeu, p[catul
s[u nu l¬a afectat doar pe el ;i pe urma;ii s[i, ci ;i
P[m=ntul.

41 Compar[ Genesa 3.17¬19 cu Romani 8.19¬23.

(dac[ ai posibilitatea, cite;te aceste pasaje ]ntr¬o
traducere modern[. Cuv=ntul tradus prin `firea~
— Romani 8.19-20 — ar putea fi tradus mai exact
prin
`crea'ia~.) Ce spune Pavel, care este dorin'a ]
nfocat[ a ]ntregii crea'ii?
........................................................................................
42 Romani 8.23 ne explic[ ce ]nseamn[
`descope- rirea fiilor lui Dumneyeu~. Care
sunt cele dou[ lucruri prin care o define;te
Pavel aici?
........................................................................................
........................................................................................
Observ[ cuv=ntul `]nfiere~ din versetele 15 ;i
23. Versetul 15 vorbe;te despre starea ini'ial[
a credinciosului, atunci c=nd este adoptat ]n
familia lui Dumneyeu. Duhul ]nfierii ]i d[
siguran'[ cu pri- vire la noua rela'ie ;i cu privire
la toate drepturile care decurg din noua poyi'ie.
El a primit cele dint=i roade ale Duhului. Dar
credinciosul tr[ie;te ]ntr¬o lume care este
r[yvr[tit[ ]mpotriva lui Dumneyeu. Mediul fiyic
]n care tr[ie;te ;i trupul s[u sufer[ de pe urma
acelei r[yvr[tiri. Credinciosul este de acum un
fiu al lui Dumneyeu, dar ]n suferin'ele lui ;i ]n
limit[rile lui, aceast[ calitate a sa nu se prea
poate vedea. Versetul 23 ne arat[ des[v=r;irea ]
nfierii, descoperirea sau revelarea fiilor lui
Dumneyeu,
]nvierea trupului.

43 Cum descrie Pavel ]n versetul 21 condi'ia

fiyic[ a p[m=ntului?
........................................................................................
........................................................................................
44 Ce schimbare va avea loc ]n natur[ — ]n ]
ntrea- ga planet[ P[m=nt — atunci c=nd va
cump[rarea trupului, sau ar[tarea fiilor lui Dum- discu'i mai mult despre aceste lucruri cu ei? Ar
neyeu? v. 21. trebui s[ c=nt[m mai mult despre aceste lucruri?
Ar avea aceasta o influ- en'[ stabiliyatoare?
.......................................................................................
Te¬ar face mai fericit sau mai r[bd[tor?
. Mediteay[ asupra acestor ]ntreb[ri. C=nd ai
....................................................................................... ocayia, discut[ cu un prieten aceste probleme.
. Noteay[ ]n spa'iul reyervat mai jos sugestiile pe
care 'i le¬ai ]nsu;it din aceste discu'ii.
.......................................................................................
.
45 Cite;te Isaia 35.1¬10: 65.25: Apocalipsa
21.4. Preyint[ pe scurt solu'iile pe care le
g[se;ti ]n aces- te pasaje pentru reyolvarea
problemelor fiyice sau de mediu ]nconjur[tor.
Subliniay[ sau marcheay[ pe margine
versetele pe care le po'i folosi pentru a¬i ]
ncuraja sau a¬i m=ng=ia pe al'ii sau pe tine ]
nsu'i.

R[scump[rarea P[m=ntului
Problema

Solu'ia

Pustiu, de;ert Isaia 35.1 Terenuri

productive

..................... Isaia 35.5¬6 .....................

..................... .....................

..................... Isaia 35.6¬7 .....................

..................... .....................

..................... Isaia 35.8¬9 .....................

..................... Isaia 65.25 .....................

..................... .....................

..................... .....................

..................... Apocalipsa 21.4 .....................

..................... .....................

46 Faptul c[ ;tie despre viitoarea eliberare

a P[- m=ntului ;i despre descoperirea fiilor lui
Dumne- yeu ]l umple pe cre;tin de speran'[.
Ce ne determin[ aceast[ speran'[ s[ facem?
Romani 8.23¬25
.......................................................................................
.
47 Predici sau 'ii deseori lec'ii despre
solu'ionarea
]n viitorul apropiat a problemelor p[m=ntului?
Des- pre viitorul glorios al cre;tinismului?
Creyi c[ oa- menii din jurul t[u au nevoie s[
Via'a ]n Duh 19

........................................................................................ 48 De ce avem nevoie de ajutorul Duhului Sf=nt

........................................................................................ ]n rug[ciune? v. 26.
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................
‘n `The New English Bible~, aceste versete
........................................................................................ sunt traduse astfel+
........................................................................................
`Tot a;a, Duhul ne vine ]n ajutor ]n
........................................................................................
sl[biciunea noastr[. Noi nu ;tim nici m[car
........................................................................................ cum ar trebui s[ ne rug[m, dar prin suspine
nearticulate, Du- hul ‘nsu;i pledeay[ pentru
........................................................................................
noi, ;i Duhul care cerceteay[ profunyimea
........................................................................................ fiin'ei noastre ;tie ce vrea Duhul s[ spun[,
deoarece El pledeay[ pen- tru poporul lui
........................................................................................
Dumneyeu, dup[ voia lui Dum- neyeu.~
........................................................................................
........................................................................................ 49 Compar[ Romani 8.26¬27 cu 1 Corinteni
14.2, 14¬15. ‘n am=ndou[ textele, Pavel vorbe;te
........................................................................................ despre a¬L l[sa pe Duhul Sf=nt s[ ne ajute ]n
........................................................................................ rug[ciune sau s[ Se roage prin noi. Ce descriere
a rug[ciunii Du- hului prin noi, ]n Romani,
........................................................................................ este similar[ cu rug[- ciunea ]n limbi sau ]n
........................................................................................ Duh, din Corinteni?

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
AJUTOR ‘N RUG“CIUNE
Romani 8.26¬27
Obiectivul 9. S[ explici nevoia noastr[ de a fi
ajuta'i de Duhul Sf=nt atunci c=nd ne rug[m
;i s[ explici modul ]n care El satisface nevoile
noastre. Accept[ ajutorul S[u pentru a avea o
via'[ de rug[ciune mai eficient[.
S[ vedem cum se leag[ Romani 8.26¬27 de
ver- setele anterioare. Suferin'a, durerea, ]
mprejur[rile potrivnice te¬au f[cut vreodat[ s[ te
sim'i abandonat de Dumneyeu? Sau s[ sim'i c[
nu exist[ nici o solu'ie pentru problema ta? Te¬ai
]ntrebat vreodat[ cum ar trebui s[ te rogi pentru
nevoile specifice ale cuiva? Ai vrea s[ te rogi
eficient pentru ca planul lui Dum- neyeu s[ fie ]
mplinit ]n vie'ile celor din jurul t[u? Cum te
rogi pentru ca s[ vin[ ‘mp[r['ia Lui ;i voia Lui
s[ fie f[cut[ pe P[m=nt a;a cum se face ]n
ceruri?
........................................................................................
........................................................................................
50 Compar[ 1 Corinteni 14.2 cu Romani
8.26¬27. Ce valoare arat[ Pavel c[ exist[ ]n a¬L
l[sa pe Du- hul Sf=nt s[ Se roage prin noi?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
51 Compar[ Romani 8.26 cu 1 Corinteni
14.14¬15 pentru a vedea cum stabile;te Pavel
un echilibru
]ntre cele dou[ feluri de rug[ciune, d=ndu¬i
fiec[ruia locul cuvenit. Care sim'i c[ ar trebui s[
ocupe un loc mai important ]n via'a ta? Ce ai
de g=nd s[ faci pentru a realiya aceasta?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 Des[v=r;irea m=ntuirii noastre
Romani 8.28¬39

SCOPUL PLANULUI LUI DUMNEYEU-TAT“L `Totu;i, nu voia mea, ci voia Ta s[ se fac[?~ O putem
Romani 8.28¬30

Obiectivul 10. S[ ar['i care este rela'ia

dintre pre;tiin'[, predestina'ie, chemare,
justificare ;i glorificare ;i s[ ]n'elegi mai
bine scopul ;i amploarea planului de
r[scump[rare al lui Dumneyeu.

Obiectivul 11. S[ tr[ie;ti o via'[ cre;tin[ de bi-

ruin'[, plin[ de bucurie, bayat pe ]n'elegerea
mai profund[ a ceea ce Dumneyeu face ]n tine
;i pentru tine.

Romani 8.28¬30 preyint[ m=ntuirea ]ntr¬un

singur cadru amplu, de la ]nceputurile sale din
ve;nicie ]n trecut, p=n[ la des[v=r;irea ]n
ve;nicie ]n viitor. M=ntuirea este mai mult dec=t
o doctrin[ — este o experien'[. ‘n vie'ile noastre,
yi de yi, putem vedea adev[rul din Romani
8.28¬30 — Dumneyeu face ca toate lucrurile s[
coopereye pentru bine.
Deja am avut prilejul s[ ne bucur[m de
dimen- siunile r[scump[r[rii, c=nd am privit la
restaurarea P[m=ntului ;i la ar[tarea fiilor lui
Dumneyeu ]n trupurile de slav[ ]n care vor fi ]
nvia'i (vv.17¬23).
Acum, ]n versetul 28 avem o promisiune ;i
o asigurare care este suficient[ pentru a ne face
s[¬L sl[vim pe Dumneyeu ;i s[ ne bucur[m ]n
orice ]m- prejur[ri. Dumneyeu ne¬a chemat s[
fim copii ai S[i,
;i noi ‘l iubim — deci acest verset este pentru
noi to'i. Toate lucrurile lucreay[ ]mpreun[ pentru
binele nostru! Cum am mai putea s[ fim m=hni'i
din cauya
]mprejur[rilor potrivnice dac[ credem aceasta?
Acest verset ne ]ndreapt[ privirile ]napoi la
verse- tele 17 ;i 18. El ne arat[ calea suferin'elor
]mpreun[ cu Cristo,s care duce la glorificare ]
mpreun[ cu El. El este legat ;i de versetele
imediat precedente — rug[ciunea ca s[ se fac[
voia lui Dumneyeu, chiar cu suspine negr[ite.

GLORIFICARE
JUSTIFICARE
CHEMARE
PREDESTINAæIE
PRE…TIINæ“
ROMANI 8.28¬31

Cum am putea s[ ne rug[m ]n Ghetsimanul

nostru+
face, pentru c[ Romani 8.28 ne sus'ine. …tim c[
Dum- neyeu are un plan perfect pentru noi
;i c[ El va face ca toate lucrurile s[
coopereye pentru ]mplinirea acelui plan.
Trec=nd la versetul 29, ne d[m seama c[
Dumneyeu folose;te problemele
suferin'ele pentru a lucra la ]mplinirea
scopului S[u ]n noi. El ne modeleay[ dup[
chipul Fiului S[u, preg[tin- du¬ne pentru
glorie!
52 S[ presupunem c[ ]i explici unui copil
versetul
29. Cum i¬ai explica ce ]nseamn[ `asemenea
chi- pului Fiului S[u~?
;tim c[ toate lu- crurile lucreay[ ]mpreun[ spre
binele nostru, pen- tru c[ Dumneyeu este ]n
control asupra vie'ilor noastre. Pavel ]i ]
ncuraja pe cre;tinii care treceau prin suferin'e,
ar[t=ndu¬le c[ Dumneyeu ‘;i ]mpli- ne;te planul
;i pe care ‘l are pentru copiii S[i. Sfin'irea noastr[,
transformarea noastr[ ]n asem[narea lui
Cristos, s¬ar putea s[ fie uneori un proces
dureros, dar este o parte esen'ial[ a glorific[rii
noastre. Este parte a lucr[rii de r[scump[rare a
lui Dumneyeu.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
53 Compar[ Romani 8.29 cu Evrei 2.9¬11.
Creyi tu c[ ceea ce Dumneyeu permite s[
suferim este pen- tru a deyvolta ]n noi un
caracter ca al lui Cristos? Sau pentru
ambele motive? Ai v[yut ]nt=mpl=n- du¬se
aceasta? Relateay[ pe scurt.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

54 Compar[ Romani 8.29: Genesa 1.26¬27: 2

Co- rinteni 3.18. R[scump[rarea
noastr[ include resta- urarea chipului lui
Dumneyeu ]n noi, adic[ transfor- marea
noastr[ ]n asem[narea Lui. Aceast[ restau-
rare are loc instantaneu, sau treptat?

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

Conjunc'ia `c[ci~, cu care ]ncepe

versetul 29, face leg[tura cu versetul 28. Noi
 Chemarea lui Dumneyeu este o parte impor- procesul prin care devenim, ]n mod progresiv,
tant[ a m=ntuirii noastre. El ne cheam[ prin asemenea lui Cristos
mesa- jul Evangheliei ;i prin lucrarea Duhului — aici ;i acum. Glorificare este perfecta ]mp[rt[;ire
Sf=nt care ne ]ndeamn[ s[ ‘l privim pe Cristos
ca M=ntuitor. Isus spune+ `Nimeni nu poate
veni la Mine, dac[ nu¬l atrage Tat[l, care M¬a
trimis.~ (Ioan 6.44) Cris- tos ne porunce;te s[
ducem Evanghelia la toat[ lumea, astfel ]nc=t
to'i s[ poat[ auyi invita'ia. ‘i mul- 'umim lui
Dumneyeu c[ noi am auyit ;i am r[spuns
chem[rii Lui.

Dumneyeu ne cunoa;te ;i ;tie cum s[ des[-

v=r;easc[ sau s[ completeye m=ntuirea noastr[. El
ne¬a cunoscut ]nainte de a fi n[scu'i. El ;tia
cine va r[spunde chem[rii la m=ntuire ;i cine o
va respinge. El ne¬a l[sat pe noi s[ alegem, dar
El a pl[nuit ce va face pentru aceia care vor
deveni fii ai S[i. El chea- m[, justific[, glorific[.
El ‘;i realiyeay[ planul pe care l¬a conceput ]
nainte de a fi creat lumea. Nimic nu¬L poate
opri! Va reu;i! Dumneyeul care a conceput
Universul ;i care conduce planetele pe orbitele
lor ne¬a predestinat calea ;i ne va conduce ]n
siguran'[ Acas[.

55 Romani 8.29¬30 ne d[ o ]n'elegere mai

profund[ a rela'iei dintre ace;ti cinci termeni
teologici foarte importan'i. Putem vedea cum
fiecare se deyvolt[ sau se bayeay[ pe
precedentul. Ace;ti termeni sunt+ pre;tiin'[,
predestina'ie, chemare, justificare, glo- rificare.
‘n schema de mai jos, pune fiecare termen
]n coloana corespuny[toare — Trecut, Preyent,
Viitor.
Po'i preyenta schema ca o plan;[ sau ca
desen pe tabl[. ‘n coloana `Preyent~, noteay[ acei
termeni care se refer[ la o experien'[ preyent[.
‘n coloana
`Viitor~, noteay[ termenii care se refer[ la ceea
ce este des[v=r;it ]n viitor, chiar dac[ a ]nceput
deja.

Des[v=r;irea m=ntuirii noastre

Trecut Preyent Viitor

........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
E;ti surprins c[ Pavel nu a men'ionat
sfin'irea
]n aceast[ descriere a m=ntuirii noastre? Creyi
c[ aceasta lipse;te pentru c[ este de fapt parte a
glo- rific[rii? Diferen'a dintre acestea este o
diferen'[ de grad, nu de esen'[. Sfin'irea este
a naturii lui Cristos ;i a mo;tenirii Lui, .
atunci ;i a- colo. Sfin'irea este gloria care a ]
nceput: glorificarea este sfin'irea dus[ p=n[ la ........................................................................................
cap[t. ........................................................................................
........................................................................................
SIGURANæA ‘N DRAGOSTEA TAT“LUI 57 Compar[ Romani 8.1 cu versetele 33¬34.
Romani Explic[ de ce nu mai este condamnare pentru
8.31¬39 aceia care sunt

Obiectivul 12. S[ te bucuri de o profund[

sigu- ran'[ datorit[ ocrotirii pe care o ai ]n
dragostea lui Dumneyeu.

Obiectivul 13. S[ te ]ncurajeyi pe tine ]

nsu'i ;i pe al'ii prin citirea frecvent[ a
capitolului 8 din Romani ;i prin aplicarea ]
n via'[ a adev[rurilor pe care le preyint[.

`Deci, ce vom yice noi ]n fa'a tuturor

acestor lucruri?~ ]ntreab[ apostolul Pavel,
reyum=nd me- sajul de ]ncurajare. Putem s[
biruim ]n conflictul cu carnea, cu firea
p[c[toas[? Oare ne va sus'ine cre- din'a ]n
vremuri de ]ncercare? Oare ne va condamna
Cristos pentru sl[biciunea noastr[? Pavel
r[spunde acestor ]ntreb[ri printr¬o exclama'ie
triumf[toare+
`Dac[ Dumneyeu este pentru noi, cine va fi
]m- potriva noastr[?~

Ar putea exista ceva mai ]ncurajator

pentru credin'a noastr[ dec=t cunoa;terea
faptului c[ Dum- neyeu este de partea
noastr[? Pavel recunoa;te c[ vom avea de ]
nt=mpinat opoyi'ie, dar cine poate sta
]mpotriva Aceluia care este de partea noastr[?
Ver- setele 35¬36 se refer[ la cele mai violente
forme de
]mpotrivire, dar Dumneyeu este ]n stare s[ fac[ chiar
;i aceste lucruri s[ lucreye ]mpreun[ spre
binele nostru.

56 Enumer[ cinci afirma'ii pe care Pavel le

face cu privire la Dumneyeu ]n Romani
8.31¬33.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
]n Cristos, conform acestor versete.
........................................................................................
Ce face Dumneyeu? ...................................................... ........................................................................................
Ce a f[cut Cristos? ......................................................... ........................................................................................
Ce face Cristos acum? ................................................... ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
Pavel men'ioneay[ de trei ori ]n acest text
Ai remarcat c[ ]n versetele 26¬27 ni se spune
dra- gostea lui Cristos sau dragostea lui
c[ Duhul Sf=nt ne ajut[. ‘n versetele 31¬33,
Dumneyeu (v. 35, 37, 39). Dragostea aceasta
Dumneyeu- Tat[l este de partea noastr[. ‘n
divin[ este at=t de puternic[, ]nc=t nu¬i va
versetul 34, Cristos este cel care ne ajut[. Toate
permite nici unei puteri sau for'e din ]ntregul
Persoanele dumneyeirii sunt de partea
Univers s[ ]l separe pe credincios de Dumneyeu.
cre;tinului, f[c=ndu¬l ]n stare s[ de-
Bine]n'eles, aceasta nu ]l elibereay[ pe cre;tin de
p[;easc[ opoyi'ia ;i suferin'a.
responsabilitatea de a¬I fi credincios Domnului.
Pavel accentueay[ adev[rul glorios c[ atunci c=nd
58 Versetele 35¬39 sunt printre cele mai m[re'e
opoyi'ia este de a;a natur[, ]nc=t credin- ciosul,
din
prin sine, nu¬i poate face fa'[, dragostea lui
]ntreaga Scriptur[. Formuleay[ ]n cuvintele tale,
Dumneyeu fa'[ de el ]l va face ]n stare s[ ias[
]ntr¬o singur[ fray[, mesajul principal al acestui
mai mult dec=t biruitor (v. 37)!
pasaj.

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Dumneyeu-Tat[l. 15.18¬19 Puterea Lui de a face semne ;i

minuni duce la convertirea p[c[to;ilor.
2 Isus Cristos.
5 Prin Isus Cristos, Domnul nostru.
3 Duhul Sf=nt.
6 Cristos Isus.
4 5.5 El pune dragoste de Dumneyeu ]n
inimile noastre. 7 Legea Duhului de via'[ ]n Cristos Isus.
8.2 El ne elibereay[ de legea p[catului ;i a
mor'ii. 8 Tat[l, Fiul ;i Duhul Sf=nt.
8.4¬5 El ne ajut[ s[ umbl[m ;i s[ g=ndim
drept, neprih[nit. El ne ]nva'[ care sunt 9 Legea p[catului ;i a mor'ii, legea Duhului
valo- rile spirituale. de via'[, Legea lui Moise.
8.9 El tr[ie;te ]n aceia care sunt ai lui
Cristos. 10 Legea Duhului de via'[. Aceasta este
8.11 El va ]nvia trupurile noastre muritoare. puterea Duhului Sf=nt care tr[ie;te ]n noi.
8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui
Dumneyeu. 11 ‘ntr¬o fire asem[n[toare cu a p[catului.
8.15 El ne ajut[ s[ I ne adres[m lui
Dumne- yeu ca unui Tat[. 12 R[spunsul t[u. Cea dint=i lucrare a
8.16 El ne face cunoscut c[ suntem fii ai Duhului Sf=nt este s[ ne ajute s[ credem ]n
lui Dumneyeu. Isus ca Dum- neyeu-Fiul, care a devenit om
8.26 El ne ajut[ ]n sl[biciunea noastr[, ca s[ moar[ pen- tru noi, ca repreyentant al
mijlo- ce;te pentru noi. rasei umane. Pe baya credin'ei, noi suntem
8.27 El mijloce;te pentru noi dup[ voia m=ntui'i ;i putem primi binecuv=nt[rile
lui Dumneyeu. Duhului.
9.1 El ne vorbe;te prin con;tiin'a noastr[.
14.17 El le d[ neprih[nire, pace ;i bucurie 13 S[ nu asculte de carne, ci de Duhul.
ace- lora care sunt ]n ‘mp[r['ia lui
Dumneyeu. 14 b) Natura p[c[toas[.
15.13 Puterea Lui ne d[ bel;ug de n[dejde.
15.16 El sfin'e;te.
15 Nelegiuire sau neprih[nire. ai lui Dumneyeu.

16 Duhul Sf=nt.

17 carne, Duh.
moartea, via'a
vr[jm[;ie,
pace.
Nu se supune, ]mpline;te.
s[ se supun[, dup[ Duhul
s[¬I plac[ lui Dumneyeu, este condamnat[.

18 R[spunsul t[u. Deoarece cre;tinii erau vii

;i tr[iau ]n trupurile lor fiyice, dar Pavel le
spune c[ ei nu mai tr[iesc dup[ ]
ndemnurile c[rnii.

19 R[spunsul t[u. Ei nu mai erau sub

controlul vechii lor naturi p[c[toase, ci sub
controlul Du- hului Sf=nt, care tr[ia ]n ei
pentru a le da o nou[ via'[.

20 Nu este al Lui (al lui Cristos).

21 Libertate fa'[ de p[cat, libertate fa'[ de

Lege
;i libertate fa'[ de moarte.

22 Potrivit versetelor 10¬11, trupurile noastre vor

muri, dar Duhul le va ]nvia.

23 Puterea Duhului Sf=nt.

24 R[spunsul t[u. Toate acestea sunt incluse

]n via'a ]nviat[ pe care o primim prin
preyen'a Lui ]n noi, fie c[ acest verset se
refer[ specific la fiecare aspect, fie c[ nu.

25 c) Victoria asupra c[rnii vine prin Duhul ;i

este o chestiune de via'[ ;i moarte.

26 R[spunsul t[u. Probabil vei dori s[¬i ar['i

din- tre versetele care descriu lucrarea
Duhului Sf=nt. Ai putea accentua faptul c[
Duhul Sf=nt tr[ie;te ]n fiecare cre;tin
adev[rat ;i c[ El d[ o via'[ de biruin'[
acelora care vreau s[ urmeye
]ndemnurile Lui. Ai putea s[ preyin'i
aceasta
]n contrast cu via'a dup[ ]ndemnurile c[rnii.
Cea mai mare ]ncurajare pe care i¬o po'i da
este s[ vad[ aceast[ via'[ ]n Duhul
demonstrat[ ]n tine, yi de yi.

27 8.14 El ]i c[l[uye;te pe copiii lui

Dumneyeu.
8.15 El ne ajut[ s[ venim la Dumneyeu ca
la Tat[l nostru.
8.16 El ne face cunoscut c[ suntem copii
 28 Noi devenim fii ai lui Dumneyeu. ;i va avea parte de libertatea glorioas[ a
fiilor lui Dumneyeu.
29 R[spunsul t[u.

30 c) Controlul normal pe care Duhul

Sf=nt ]l are asupra vie'ii
credinciosului.

31 Av=nd un duh de robie care produce

fric[.

32 Aceasta a fost starea cre;tinilor din

Roma ]na- inte de a¬L cunoa;te pe
Cristos. Unii dintre ei au fost ]n robia
idolilor, fiindu¬le fric[ de acei idoli.
Al'ii au fost ]n robia, ]n frica Legii lui
Moise.

33 Duhul ]nfierii.

34 R[spunsul t[u. R[spunsul t[u.

35 robi, fii.

36
NU CI
1 Corinteni 2.12 al lumii al lui Dumneyeu
2 Timotei 1.7 de fric[ de putere, de
dragoste,
de chibyuin'[.

37 R[spunsul t[u. Romani 8.16. Duhul

Sf=nt ne vorbe;te ;i ne face cunoscut
c[ acum suntem copii ai lui
Dumneyeu.

38 R[spunsul t[u ar putea include+ bucuria

etern[ din ceruri, o locuin'[, un trup
perfect, nu va mai fi durere sau necay,
vom domni ]mpreun[ cu Cristos, pace,
nu va mai fi p[cat.

39 Dac[ suferim ]mpreun[ cu El, vom fi

glorifica'i
]mpreun[ cu El..

40 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ ne

bucur[m. Este o onoare pe care
Dumneyeu ne¬a dat¬o — s[ suferim ]
mpreun[ cu Fiul S[u ;i s[ fim p[rta;i ai
r[spl[tirii Sale.

41 Ar[tarea fiilor lui Dumneyeu.

42 ‘nfierea, r[scump[rarea trupului nostru.

43 Robia stric[ciunii, robia descompunerii.

44 Natura va fi eliberat[ din robia

descompunerii
20 Galateni ;i
Romani

45
Problema Solu'ia 51 R[spunsul t[u.
Orbire, alte Is. 35.5¬6 Vindecare complet[
handicapuri fiyice de orice boli. 52 R[spunsul t[u. A fi ca ;i Isus. Sau+
Dumneyeu ne ajut[ s[ fim buni ;i ne face
Lips[ de Abunden'[ de ap[ tot mai mult asem[n[tori cu Isus.
Is. 35.6¬7
ap[ Pustiu, de;ert R=uri ]n pustie 53 R[spunsul t[u.
Pericol pe Is. 35.8¬9 Siguran'[. 54 Transformarea ]ncepe cu o schimbare real[
atunci c=nd suntem n[scu'i din nou ;i
drumuri Animale Is. 62.25 continu[ ca un proces treptat.
Natur[ schimbat[
de prad[ Nimic d[un[tor sau 55
distructiv. Trecut Preyent Viitor
Lucruri d[un[toare, Pre;tiin'[ Chemare Glorificare
distructive Predestina'ie Justificare
Apoc. 21.4 Dumneyeu le va
;ter- ge. Totul este
Lacrimi, durere, nou. 56 Dumneyeu este pentru noi.
moarte.
46 S[ a;tept[m cu r[bdare. Dumneyeu nu L¬a cru'at pe Fiul S[u.
Dumneyeu L¬a dat pe Fiul S[u pentru noi
47 Sugestiile tale. to'i. Dumneyeu ne va da toate lucrurile f[r[
plat[,
48 Din cauya sl[biciunii noastre ;i deoarece ]mpreun[ cu Cristos.
noi nu ;tim s[ ne rug[m cum ar trebui. Dumneyeu justific[.

49 Cu suspine negr[ite, care nu pot fi 57 El ]i justific[

exprimate. El a murit ;i a ]nviat.
El mijloce;te pentru noi, la dreapta lui Dum-
50 Duhul Se roag[ prin noi pentru lucrurile neyeu.
bune, dup[ voia lui Dumneyeu, atunci c=nd
noi nu 58 R[spunsul t[u.
;tim ce s[ cerem.
 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Cere/i unui student s[ preyinte un referat

6 Discut[ via'a ]n Duhul ;i lucrarea Duhului ]
des- pre reglement[rile cu privire la ]nfiere
n cre;tini, a;a cum sunt ele ar[tate ]n
]n 'ara sa. Compar[ acestea cu procedura
Romani.
de ]nfiere prin care noi devenim copii ai lui
Dumneyeu. Compar[ privilegiile pe care le
7. Discut[ probleme ecologice ;i r[scump[rarea
aduce ]nfierea cu privilegiile pe care le
crea'iei. Folose;te texte despre ‘mp[r['ia de
avem ]n calitatea de copii ai lui
o mie de ani ;i despre Cerul nou ;i P[m=ntul
Dumneyeu.
nou.
2. Solicit[¬i pe studen'i s[ spun[ cum au fost
8. Roag[¬te pentru vreunul dintre studen'i sau
aju- ta'i de diferitele p[r'i din Romani 8.
pentru un prieten care mai tr[ie;te ]n
Romani 7, pentru ca Dumneyeu s[¬l ajute
3. Scrie ]n dou[ coloane caracteristicile g=ndirii
s[ treac[ la experien'a din Romani 8.
carnale ;i cele ale g=ndirii spirituale.
Roag[¬te ca Dumne- yeu s[¬l ajute pe
fiecare student s[¬i conduc[ pe al'ii spre o
4. Alege doi studen'i care s[ interpreteye
via'[ cre;tin[ biruitoare.
rolul unui cre;tin care se teme c[ nu poate
tr[i o via'[ biruitoare ;i altul care ]l ]
9. Organiyeay[ o discu'ie despre locul pe care ]
ncurajeay[. Unul folo- se;te ca bay[ a
l au ]n via'a cre;tinului suferin'a, sfin'irea
atitudinii sale Romani 7, cel[lalt Romani 8.
;i glorificarea.
5. Cere¬le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ schi'e
10. Sl[ve;te¬L pe Dumneyeu pentru siguran'a
ale predicilor sau lec'iilor biblice bayate pe o
m=n- tuirii, pentru lucrarea Domnului ;i
anu- mit[ parte din Romani 8.
pentru m=n- tuirea minunat[ pe care ne¬a
preg[tit¬o.
 RECAPITULARE PENTRU
TESTUL AL TREILEA

FELICIT“RI! Ai parcurs deja patru cincimi

bleme cu testul sau cu por'iunea din examenul
din acest curs. Ai terminat de studiat partea
fi- nal care cuprinde aceast[ por'iune din
care este cel mai greu de ]n'eles. Acum este
Romani. …i ce este mai important, ]nv['area va
timpul s[ recapi- tuleyi, pentru a¬'i imprima ]n
fi mai deplin[, vei fi ]n stare s[¬'i aminte;ti mai
memorie cele ]nv['ate.
bine ceea ce ai
]nv['at ;i vei face progrese importante spre
Mai ]nt=i, uit[¬te peste planurile lec'iilor 8 ¬
atinge- rea obiectivelor cursului.
12. La fiecare titlu, caut[ s[¬'i aminte;ti c=t mai
mult posibil din ceea ce ai studiat.
‘n al doilea r=nd, treci peste obiectivele
TESTUL 3
fiec[rei lec'ii, verific=ndu¬te singur prin ele.
Oriunde nu e;ti sigur de r[spuns, recapituleay[
Dac[ studieyi independent, g[se;ti testul al
aceast[ parte a lec'i- ei ]n care este preyentat
trei- lea ]n pachetul studentului. Dac[ vrei, po'i
materialul respectiv.
s[¬l folo- se;ti atunci c=nd recapituleyi, dar
Acum, av=nd toate acestea proaspete ]n
c=nd e;ti gata pentru test, r[spunde f[r[ a te
minte, sugestia mea este s[ cite;ti, av=nd
uita ]n ghidul de stu- diu sau ]n noti'e.
schi'a ]n fa'[, Romani 1 ¬ 8, la fel cum ai citit
Expediay[ testul pe adresa instruc- torului
ini'ial.
(adresa este ]n pachetul cu testele).
Dac[ urmeyi ace;ti pa;i, ar trebui s[ nu ai
pro-
 207

Unitatea a patra
PAVEL — APLIC“ EVANGHELIA SA
Lec'ia
13 evanghelia pentru
evrei ;i neamuri
romani 9 - 11
PLANUL LECæIEI justificarea prin cre- din'[. Explic[ referirea sa la
piatra de poticnire
Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani ;i tragedia atitudinii pe care a adoptat¬o Israel.
Poporul ales al lui Dumneyeu — 9.1¬29
Preocuparea lui Pavel pentru Israel —
9.1¬5 Ale;i ]n mila lui Dumneyeu —
9.6¬22
Ale;i dintre evrei ;i dintre Neamuri 9.23¬29
M=ntuire numai prin credin'[ — 9.30 - 10.21
Tragedia necredin'ei lui Israel — 9.30 - 10.3
Partea omului ]n m=ntuire — 10.4¬11
Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru
Neamuri — 10.12 — 11.36
Evangheliyare mondial[ — 10.12¬21
Israelul nu este lep[dat complet — 11.1¬16
Includerea Neamurilor — 11.17¬25
Restaurarea lui Israel — 11.25¬31
Bog['iile ]n'elepciunii lui Dumneyeu —
11.32¬36

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va

trebui s[ fii ]n stare+

1. S[ ar['i care este leg[tura dintre Romani 1 ¬

8
;i Romani 9 ¬ 11 ;i s[ dai trei motive pe
care este probabil s[ le fi avut Pavel pentru
a scrie Bise- ricii din Roma ceea ce a scris ]n
capitolele 9 ¬ 11.
2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai profund ceea ce
cre;- tinismul ]i datoreay[ poporului Israel
;i s[ te rogi mai consistent pentru
restaurarea spiritu- al[ a Israelului.
3. S[ sco'i ]n relief ;i s[ aprecieyi justi'ia ;i
mila lui Dumneyeu ]n alegerea Sa suveran[
;i ]n mo- dul ]n care trateay[ indiviyii sau
na'iunile.
4. S[ sco'i ]n eviden'[ dou[ profe'ii despre
r[m[-
;i'a lui Israel ;i despre acceptarea de c[tre
Dum- neyeu a Neamurilor. Explic[ modul ]n
care s¬au
]mplinit acestea.
5. S[ expui modul ]n care aplic[ Pavel
poporului Israel doctrina sa despre
208 Galateni ;i
Romani

6. S[¬i explici unei persoane care vrea s[ fie

m=n- tuit[ ce are de f[cut.
7. S[ explici modul ]n care condi'iile impuse
pen- tru m=ntuire se leag[ de
responsabilitatea noas- tr[ de a
evangheliya lumea. Aplic[ aceast[
cunoa;tere ]n via'a ;i lucrarea ta.
8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n care se vede
c[ le- p[darea lui Israel nu este total[.
9. S[ extragi trei ]nv['[turi importante din
pilda m[slinului.
10. S[ preyin'i care sunt planurile lui
Dumneyeu pentru viitorul lui Israel.
11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'elepciunea lui
Dum- neyeu, capacitatea Lui de a ]
mplini ceea ce a stabilit ;i credincio;ia Lui
fa'[ de promisiunile pe care le¬a f[cut.

TEME

1. Studiay[ planul, obiectivele lec'iei ;i

studiul cu- vintelor.

2. Arunc[ o privire peste Romani 1 - 8 ;i

apoi cite;te capitolele 9 - 11, ]ncerc=nd s[
descoperi aplicarea adev[rurilor pe care
le¬ai studiat.

3. Studiay[ lec'ia ]n desf[;urarea ei, sec'iune

dup[ sec'iune, citind pasajele indicate.

4. Reviyuie;te obiectivele lec'iei.

 STUDIUL CUVINTELOR

durere — preocupare,
r[m[;i'[ — un num[r mic de oameni care au
durere. necurmat[
r[¬ 9.27 mas, c='iva care sunt p[stra'i.
]n inim[
9.2
Domnul — Domnul O;tirilor ;i, prin
urmare, Savaot Acela care execut[
desp[r'it — condamnat de Dumneyeu la a fi
judecata.
se¬ de Cristos parat de Cristos.
9.29
9.3
r=vn[ — devotare entuyiast[ pentru Dumne¬
au ]nfierea — au drepturile de fii, ]n calitatea
pentru yeu ;i cauya Lui.
lor
Dumneyeu
9.4 de copii ai lui Dumneyeu. 10.2
Slava — probabil c[ se refer[ aici
la preyen'a lui Dumneyeu ]ntre
Ad=nc — abisuri, ad=ncul iadului, locuin'a
ei. 10.7 mor'ilor.
copiii — descenden'ii lui Avraam, evreii. m[rturise;ti — recuno;ti ]n mod deschis c[ Isus
trupe;ti Copiii f[g[duin'ei — descenden'ii
este
9.8 spirituali ai lui Avraam, prin
... ca Domn Domnul t[u.
cre- din'a ]n f[g[duin'a lui
10.9
Dumneyeu.
]nt[r=ta — a¬i face
alegere — alegerea suveran[ a lui Dumneyeu
gelo;i. la piym[
9.11 ;i poporul astfel ales de El.
10.19
l¬am ur=t — l¬am iubit mai pu'in. Aceasta este
a lep[dat — a respins, a aruncat deoparte.
o 11.1
9.13 figur[ de stil folosit[ de evrei
pen- tru a ar[ta o preferin'[ sau Baal — yeul Soarelui la fenicieni, sau yeul
un con- trast.
11.4 fertilit['ii ;i al turmelor.
mil[ — bun[tate ar[tat[ unei persoane
sl[vesc — pun accent pe trimiterea mea ca
care a¬ slujba mea postol al Neamurilor.
9.15 merit[ pedeaps[ sau care se 11.13
a;teapt[ la pedeaps[ sau la un
tratament aspru. s[ st=rnesc — s[¬l pun ]n mi;care pe poporul
]ndurare — compasiune pentru cei meu geloyia ca s[ urmeye exemplul
care sufer[, ]nso'it[ de dorin'a de Neamurilor
a ajuta. Mila este produs[ de
11.14 care L¬au primit pe Cristos.
compa- siune.
cele dint=i — o m=n[ de aluat este adus[ ca
vase pentru — pentru o ]ntrebuin'are special[ jertf[ roade din cele dint=i roade ;i prin
pen¬ o ]ntrebu¬ tru a fi admirate ca ni;te aceasta
valori, por¬ in'are de 'elanuri fine. 11.16 ]ntregul aluat (Israelul) este ]
cinste ... de ocar[ — pentru ] nchinat lui Dumneyeu.
ntrebuin'are
9.21 obi;nuit[, vase de lut. ]nchis — f[cut priyonier.
11.32
Evanghelia pentru evrei ;i 20
Neamuri

DEYVOLTAREA LECæIEI
Privire general[ a capitolelor 9 - 11 din Romani

Obiectivul 1. S[ ar['i care este leg[tura dintre

Israel. El voia ca ;i ei s[ se bucure de
Romani 1 - 8 ;i Romani 9 - 11 ;i s[ dai trei
binefacerile Evangheliei.
moti- ve pe care probabil le¬a avut Pavel
‘n al doilea r=nd, problema promisiunii pe
pentru a¬i scrie Bisericii din Roma ceea ce a
care Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Israel ;i destinul
scris ]n capito- lele 9 - 11.
spiritual al acestei na'iuni aduce ]n discu'ie
problema drep- t['ii lui Dumneyeu. Faptul c[
Cum se ]ncadreay[ capitolele 9 ¬ 11 din
Israelul a respins E- vanghelia ]nseamn[ oare c[
Episto- la c[tre Romani ]n preyentarea justific[rii
Dumneyeu trebuie s[¬l lepede pe Israel? Cum
prin cre- din'[ pe care o face Pavel? Unii sus'in c[
r[m=ne atunci cu leg[m=ntul S[u cu Israel?
aceste capi- tole sunt o parantey[, o chestiune
‘n al treilea r=nd, dac[ m=ntuirea este
secundar[, sepa- rat[ de argumentul principal.
numai prin credin'a ]n Isus Cristos, cum
Al'ii cred c[ sunt o parte important[ ]n cadrul
afecteay[ aceasta rela'ia dintre evrei ;i
temei pe care o deyvolt[ Pavel ;i ]n cadrul
Neamuri? Ai v[yut deja felul
argument[rii despre justificarea prin credin'[.
]n care a tratat Pavel aceast[ problem[ ]n
Multe schi'e ale Epistolei c[tre Ro- mani clasific[
Galateni. Dar discriminarea rasial[ nu este
capitolele 1 ¬ 11 ca fiind teologice, iar 12 - 16 ca
numai dintr¬o singur[ direc'ie. Pare plauyibil
fiind practice. ‘n schi'a epistolei pe care o folosim
s[ credem c[ ]n biserica din Roma Neamurile se
noi, am preferat s[ trat[m capitolele 9 - 11 ca fiind
uitau de sus ]n jos la evreii cre;tini. De aceea
o parte a aplica'iei practice a doctrinei justifi- c[rii
aplic[ Pavel Evanghelia problemelor rasiale.
prin credin'[. Dac[ ceea ce Pavel a scris ]n ca-
‘n al patrulea r=nd, dac[ m=ntuirea este
pitolele 1 ¬ 8 este adev[rat, cum se aplic[ toate
numai prin credin'a ]n Isus Cristos, cum pot
aces- tea oamenilor din jurul lui? ‘n capitolele 9 -
ob'ine oame- nii aceast[ credin'[? Dac[
16 vom vedea modul ]n care Pavel aplic[
m=ntuirea este at=t pen- tru evrei, c=t ;i pentru
Evanghelia sa+
Neamuri, ce trebuie f[cut pentru ca ace;tia s[
cread[ ]n Domnul Isus Cristos
Evreilor ;i Neamurilor 9 - 11
;i s[ fie m=ntui'i? Aplicarea adev[rurilor
Cre;tinilor 12 - 13
Evanghe- liei duce ]n mod inevitabil la
Bisericii 14 - 16 responsabilitatea mi- sionar[ a acelora care au
Evanghelia.
‘n ultima parte a capitolului 8, Pavel
men'io- neay[ doctrinele despre precunoa;terea
MOTIVELE LUI PAVEL PENTRU
lui Dum- neyeu ;i predestina'ie. ‘n capitolele 9
SCRIEREA CAPITOLELOR 9 -
– 11, el aplic[ aceste adev[ruri evreilor ;i
11
Neamurilor. ‘n capitolul 8, Pavel vorbe;te despre
r[scump[rarea final[ a cre- dincio;ilor ;i despre 1. Personal — preocuparea lui pentru
eliberarea crea'iei din robia la care este supus[ desti- nul spiritual al Israelului.
din pricina p[catului omului. Acum, el intr[ ] 2. Doctrinar — nevoia de a ar[ta dreptatea
n detalii referitoare la aceste eveni- mente din lui Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[
vremurile de pe urm[, ]n special referitor la po- porul Israel.
modul ]n care se leag[ de poporul s[u, Israel. Pa- 3. Practic — problema rasial[ dintre evrei
vel ]ncheie aceast[ sec'iune cu o deyv[luire a ;i Neamuri.
scopu- lui divin ]n istorie. 4. Practic — responsabilitatea misionar[.
Dac[ ne uit[m la capitolele 9 - 11, putem
desco- peri patru motive care l¬au f[cut pe 1 ‘n ghidul nostru de studiu, care sunt
Pavel s[ scrie ceea ce a scris. Mai ]nt=i, orice capitolele din Romani pe care le clasific[m ca
cititor evreu ar fi dorit s[ afle despre destinul fiind doctrinare sau teologice?
spiritual al Israelului. Cum poate fi explicat ........................................................................................
faptul alegerii lui Israel de c[tre Dumneyeu,
inten'ia declarat[ a lui Dumneyeu de a 2 Cum clasific[m capitolele 9 - 16?
binecuv=nta ]ntreaga lume prin Israel, 'in=nd ........................................................................................
seama de faptul c[ Israelul, ca na'iune, a respins
3 ‘n schi'a Epistolei c[tre Romani, care este
Evanghe- lia? Acest subiect despre destinul
dat[ mai jos, completeay[ spa'iile libere cu
spiritual al popo- rului evreu era o preocupare
capitolele corespuny[toare. Nu este necesar s[
intens[ a lui Pavel. De;i era plin de succes ]n
indici ;i verse- tele. Schi'a aceasta arat[ doar
lucrarea sa printre Neamuri, el sim'ea o
diviyiunile majore, pe capitole.
extraordinar[ povar[ pentru poporul s[u,

ROMANI
Teologie .................... Aplica'ie .....................
Condamnarea ........... Evrei, Neamuri ...........
Justificarea ................ Cre;tini .........................
Sfin'irea ..................... Biserica ........................
4 ‘n;ir[, pe scurt, cu clasific[rile lor
(personal, etc.), patru motive probabile pentru
care Pavel a scris capitolele 9 - 11 din Romani.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Poporul ales al lui Dumneyeu
Romani 9.1¬29
PREOCUPAREA LUI PAVEL PENTRU ISRAEL
9.1¬5
Obiectivul 2. S[ explici ;i s[ ]n'elegi mai pro-
fund ceea ce cre;tinismul datoreay[ poporului
Israel ;i s[ te rogi mai consistent pentru
restaurarea spiritual[ a Israelului.
6 Prima problem[ de care se ocup[ Pavel este
]mpotrivirea Israelului fa'[ de Evanghelie. Cite;te
capitolele 2 ;i 3 din Romani acum. Cite;te apoi
9.1¬3. Explic[, pe scurt, de ce era Pavel a;a de ]
ntristat.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7 Ce a vrut Pavel s[ spun[ ]n versetul 3?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
5 Pentru a ]n'elege impactul acestei p[r'i a
epis- tolei, cite;te, te rog, ]nc[ o dat[ schi'a
pentru Ro- mani 1 - 8 (pagina 133). Tocmai ai
recapitulat acel material pentru test. Acum,
av=nd ]n fa'[ planul lec'iei, cite;te Romani 9 - 11.
Dac[ este posibil, cite;te
]ntr¬o versiune modern[. Dup[ aceea, noteay[
impresiile pe care le ai ]n urma acestei citiri.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
8 Compar[ voin'a lui Pavel de a se sacrifica
pe sine pentru a¬l m=ntui pe poporul s[u (v. 3)
cu rug[- ciunea lui Moise din Exod 32.32. Ce a
cerut Moise pentru sine dac[ Dumneyeu nu¬l
iart[ pe poporul s[u (Israel)? Veyi Apocalipsa
3.5.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Bine]n'eles, noi ;tim c[ nici Moise ;i nici
Pavel nu puteau s[ m=ntuiasc[ poporul Israel
murind pentru el sau ]mpreun[ cu el. Compar[
acum atitu- dinea lor cu Galateni 3.13: 2 Corinteni
5.21: Ioan 3.16. Ce asem[n[ri g[se;ti?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Sim'i ;i tu o ap[sare, o mare durere, pentru
cei din neamul t[u care nu¬L cunosc pe Isus
Cristos? Dar pentru rudele tale? E;ti preocupat
de soarta ve;nic[ a lor ;i a prietenilor t[i? Dar
pentru oame- nii pe care nu¬i cuno;ti?
10 ‘n 2 Corinteni 5.14¬16, care spune Pavel c[ departe? Pune un X ]n dreptul fiec[rei
este motiva'ia propov[duirii sale? binecuv=nt[ri care are un rol ;i ]n via'a ta, sau
care este de dorit ;i pentru tine.
........................................................................................
Observ[ ]n 2 Corinteni 5.14¬16 c[ dragostea
lui Cristos ]i d[ lui Pavel o nou[ viyiune
despre sine (v. 15) ;i despre al'ii (v. 16). …i noi
putem avea ca for'[ motivatoare pentru vie'ile
noastre aceea;i dra- goste a lui Cristos care l¬a
motivat pe Pavel. ‘'i amin- te;ti c[ ]n Romani 5.5,
Pavel ne spune c[ dragostea lui Dumneyeu a
fost turnat[ ]n inimile noastre prin Duhul Sf=nt.
Roag[¬te ca Dumneyeu s[ toarne dra- gostea Sa
]n inima ta ]n a;a fel ]nc=t s[ sim'i o a- p[sare
pentru cei nem=ntui'i ;i s[ folose;ti fiecare
prilej pentru a le spune Vestea Bun[ despre
Isus Cristos.

11 Dumneyeu ne d[ dragoste pentru oameni

;i dorin'[ de a lucra pentru m=ntuirea lor.
Exist[ modalit['i bune ;i modalit['i gre;ite de a
exprima dragostea aceasta. Marcheay[ cu un X
modurile ]n care inten'ioneyi s[ exprimi
dragostea lui Dumne- yeu ;i cu un O modurile
pe care le consideri gre;ite.

....a) S[ te rogi cu r=vn[ pentru al'ii ca ei

s[¬L accepte pe Cristos.
....b) S[¬I spui lui Dumneyeu c[ dac[ cei
iubi'i de tine nu pot merge ]n cer, nu
vrei s[ mergi nici tu.
....c) S[ renun'i la comoditate ;i la ]
mplinirea unor dorin'e personale
pentru a le duce altora Evanghelia.
....d) S[ faci fapte bune sau s[¬'i produci
singur suferin'[ pentru ca apoi s[¬I ceri
lui Dum- neyeu s[ le pun[ ]n socoteala
acelora care nu¬L urmeay[ pe Cristos.

‘n Romani 9.4¬5, Pavel ]n;ir[ opt

binecuv=nt[ri de care s¬a bucurat poporul s[u
Israel. Ultima din- tre ele este cea mai mare+
Cristos ‘nsu;i a fost una dintre aceste
binecuv=nt[ri! Aceste binecuv=nt[ri au f[cut ca
necredin'a lui Israel s[ fie ;i mai grav[, ;i
]n acela;i timp mai greu de ]n'eles. De ce a
falimentat Israel? Care a fost gre;eala? Dar ]
nainte de a intra
]n aceast[ problem[, s[ lu[m ]n considerare
c=teva dintre lucrurile pe care le dator[m
poporului Israel
;i s[ vedem care ar trebui s[ fie atitudinea
noastr[.

12 C=nd cite;ti lista de binecuv=nt[ri pe

care Israelul le¬a primit de la Dumneyeu,
g=nde;te¬te ce leg[tur[ au acestea cu tine. Ce s¬ar
fi ]nt=mplat dac[ Israelul nu ar fi primit aceast[
binecuv=ntare ;i nu ar fi transmis¬o mai
 # a) ‘nfierea (ale;i s[ fie copii ai lui dou[ obiective enun'ate aici? Romani 9.4¬6.
Dumne- yeu). S[ aib[ un popor care s[ fie al S[u+ ............................
# b) Slava (preyen'a lui Dumneyeu ]ntre S[ binecuvinteye toate na'iunile+ ................................
ei). # c) Leg[minte.
# d) Legea (inclusiv Vechiul Testament).
# e) Slujirea lui Dumneyeu (]nchin[ciune ;i
lucrare).
# f) F[g[duin'e (]n Vechiul Testament).
# g) P[rin'ii (sfin'ii Vechiului
Testament). # h) Isus Cristos — Mesia

Cu c=t mediteyi mai mult la

binecuv=nt[rile din lista aceasta, cu at=t vei
deveni mai dornic s[¬I mul- 'ume;ti lui
Dumneyeu pentru poporul Israel ;i pen- tru
mo;tenirea pe care am primit¬o prin el.
Opre;te¬te din studiu ;i roag[¬te ca
Dumneyeu s[ trimit[ o adev[rat[ treyire
spiritual[ poporului Israel.
ALE…I ‘N MILA LUI DUMNEYEU
9.6¬22

Obiectivul 3. S[ po'i ar[ta ;i aprecia

justi'ia ;i mila lui Dumneyeu ]n alegerea
Sa suveran[ ;i
]n modul ]n care trateay[ indiviyii sau
na'iunile.

Probabil c[ ai observat deja c[ pentru a ]

n'ele- ge aplica'ia pe care Pavel o d[ unei
doctrine, trebu- ie s[ ne ]ntoarcem ;i s[
revedem aceea doctrin[. De aceea, ]n lec'iile
13 - 15 vei face destul de mult[ reca- pitulare.
Aceast[ recapitualare vine la un moment
potrivit, pentru c[ ea te va ajuta s[ te preg[te;ti
pen- tru examenul final.
Acum, pentru c[ urmeay[ s[ studiem
despre alegerea poporului Israel de c[tre
Dumneyeu, este foarte important s[ ne ]
ntoarcem ;i s[ revedem comentariile asupra
versetelor din Romani 8.28¬30. Noteay[ rela'ia
dintre pre;tiin'[ ;i alegere. ‘ntoarce apoi la
studiul nostru asupra versetelor din Gala-
teni 1.15¬16. Aceasta ]'i va consolida mai bine
ideile despre faptul c[ predestina'ia ;i
alegerea au de¬a face cu ]mplinirea voii ;i a
scopului lui Dumneyeu. Dumneyeu alege pe
cine vrea pentru a¬l folosi ]n transmiterea
voii Sale ]ntregii lumi.

13 Compar[ Genesa 12.1¬3: 18.17¬19 cu

Romani 9.4¬6. Cu ce scop i¬a ales Dumneyeu
pe Avraam ;i pe descenden'ii lui?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
14 A e;uat planul lui Dumneyeu pe care l¬a
avut
]n alegerea poporului Israel, ]n cele
 Pe ]ntreg parcursul istoriei Vechiului Sa.
Testa- ment, voia lui Dumneyeu ;i scopul S[u au
fost date
;i ]mplinite printr¬un grup restr=ns, o minoritate
aleas[ ]n acest scop, ;i nu prin poporul Israel, ca
un
]ntreg. Cuv=ntul `r[m[;i'[~ (]nsemn=nd `o
mic[ parte care a r[mas~) este folosit deseori ]n
Biblie cu referire la acei evrei care¬L slujeau pe
Dumneyeu cu credincio;ie.

15 Cum este numit[ r[m[;i'a lui Israel ]n

Romani 9.8?
........................................................................................
16 Pentru a ar[ta c[ scopul lui Dumneyeu nu
a falimentat ;i c[ Dumneyeu ‘;i respect[
leg[m=ntul, Pavel se ]ntoarce ]nc[ odat[ la
Avraam. Compar[ Romani 2.28 - 3.4 cu 9.4¬8.
Remarc[ versetele 3.3 ;i
9.6. De ce poate spune Pavel c[ promisiunea
lui Dumneyeu nu a e;uat?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
17 ‘n Romani 9.6¬13 avem o ilustra'ie a
suvera- nit['ii lui Dumneyeu ]n alegere. Cum
ilustreay[ versetele 11¬13 principiul din 8.29?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pe ]ntreg parcursul Epistolei c[tre Romani ai
]nt=lnit acela;i tipar — Pavel anticipeay[ ]
ntreb[rile cititorilor ;i le r[spunde. Doctrina
despre alegerea divin[ ;i despre predestina'ie
aduce ]n discu'ie problema drept['ii sau justi'iei
lui Dumneyeu. Este oare drept ca El s[¬i aleag[
pe unii ;i s[¬i resping[ pe al'ii? De aceea, ]n
versetul 14 Pavel spune+ `Nu cumva este
nedreptate ]n Dumneyeu?~ …i tot el r[spunde+
`Nicidecum!~
Pavel merge mai departe ]n versetele 15¬18
;i ne arat[ ceea ce ar trebui s[ fie evident
pentru noi+ Dumneyeu este liber s[ aleag[ pe
oricine vrea. El este Dumneyeu, Creatorul
nostru ;i Conduc[torul suveran al Universului.
El are dreptul s[ fac[ ceea ce ‘i place cu crea'ia
 Dumneyeu …i¬a ]mplinit planurile Sale ]n Am descoperit c[ tema acestui pasaj este
Ve- chiul Testament nu numai prin r[m[;i'a mila, nu condamnarea. Sugestia mea este s[
credin- cioas[ a lui Israel, ci ;i prin sublinieyi cuv=ntul mil[ ]n aceste versete.
domnitori p[g=ni, ca Faraon. ‘n versetele Pavel discut[ ale- gerea divin[ ]n leg[tur[ cu
17¬18, unii au ]n'eles c[ Dum- neyeu l¬a dorin'a lui Dumneyeu de a ar[ta mila Sa fa'[ de
pedepsit pe Faraon s[ fie pierdut ;i de a- om ]n modul cel mai deplin posibil. El folose;te
ceea i¬a ]mpietrit inima. Dar aceste versete nu aceast[ libertate a Sa oferindu¬le mil[ tuturor, ;i
se re- fer[ la m=ntuirea lui Faraon, ci la nu condamn=nd pe oricine ar vrea s[¬l
refuyul lui de a¬i da drumul poporului Israel. condamne. ‘ntorc=ndu¬ne la ]ntrebarea din ver-
Veyi Exodul 11.9¬10. setul 14, oricine ‘l cunoa;te pe Dumneyeu ;i ]
Afirma'ia c[ Dumneyeu i¬a ]mpietrit n'ele-
inima tre- buie interpretat[ ]n lumina altor
pasaje din Scriptur[ care arat[ clar c[ Faraon
;i¬a ]mpietrit singur inima (Exodul 8.15, 32:
9.34). Dumneyeu nu este autorul r[ului. El
nu¬i inspir[ pe oameni s[ fac[ r[u, pentru ca
apoi s[¬i pedepseasc[. Dimpotriv[, El
folose;te chiar ac'iunile oamenilor r[i pentru
a¬…i ]mplini planurile Sale. Faraon ;i¬a ]
mpietrit inima ;i a hot[r=t s[ nu¬i lase pe
israeli'i s[ plece, iar Dumne- yeu i¬a ]
mpietrit¬o ;i mai tare. ‘n conflictul care a
urmat, israeli'ii au v[yut puterea lui
Dumneyeu ;i dragostea Lui pentru ei,
manifestate ]ntr¬un mod care le¬a ]nt[rit
credin'a ]n Dumneyeu. Chiar ;i na- 'iunile ]
nvecinate au fost convinse de puterea lui
Dumneyeu (Iosua 2.10).

18 Compar[ Romani 9.17 cu Exodul 9.13¬26.

Re- marc[ ]n special versetele 16 ;i 20 din
Exodul. Acum compar[ acestea cu Exodul
12.36¬38. Cum po'i ve- dea bun[tatea ;i mila
lui Dumneyeu chiar ]n ]mpie- trirea inimii
lui Faraon?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
19 S[ aplic[m acum o regul[ pe care am
folosit¬o pentru a descoperi care este accentul
unui pasaj+ cea a cuvintelor cheie. Care cuv=nt
este repetat cel mai des ]n Romani 9.14¬24?
.......................................................................................
.
ge c[ El este perfect nu ar trebui s[ fie ]ngrijorat ........................................................................................
dac[ Dumneyeu va face sau nu lucrul cel bun.
El este drept ;i ]ndur[tor ;i tot ceea ce face este ........................................................................................
bine.
‘n versetul 19, Pavel anticipeay[ o alt[ ]
ntrebare. Unii dintre cititorii s[i ar spune+
`Dumneyeu nu are dreptul s[ ne critice, pentru
c[ cine se poate ]mpo- trivi voii Lui?~ Pavel
accentueay[ aici dreptul suve- ran al lui
Dumneyeu, Creatorul nostru, de a face cu noi
ceea ce vrea. El arat[ aici nebunia celor care ‘l
acuy[ pe Dumneyeu pentru ceea ce suntem (v.
20). Cineva a spus+ `A¬L cunoa;te pe Dumneyeu ]
nseam- n[ a¬L sluji: nu poate exista nici un alt
r[spuns inteligent.~ Dac[ Dumneyeu este
Dumneyeu, per- fect ]n dreptatea Sa, ]n
dragostea ;i ]n mila Sa, ar trebui s[ ne ]ncredem
]n El chiar dac[ nu ]n'elegem de ce unii oameni
sunt m=ntui'i, iar al'ii nu sunt.

20 S[ presupunem c[ ]ncerci s[¬l conduci pe

un prieten spre o via'[ de complet[ devotare
pentru Cristos. El se roag[, dar parc[ nu g[se;te
eliberarea de p[cat despre care i¬ai vorbit. El
]'i spune c[ pe el Dumneyeu l¬a destinat pentru
deyonoare ;i distru- gere. El yice c[ este la fel ca
Faraon — predestinat s[ fie pierdut. Cum i¬ai
r[spunde?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

‘n versetul 21, Pavel vorbe;te despre vasele

des- tinate pentru o ]ntrebuin'are de cinste sau
de ocar[. Cuv=ntul `vas~ ne vorbe;te despre
slujire, despre un scop pentru care s[ fie folosit.
Pavel folose;te acela;i mod de exprimare ]n 2
Timotei 2.20¬21, unde vorbe;te despre
responsabilitatea de a decide dac[ vrem s[ fim
vase de cinste sau de ocar[.

21 S[ presupunem c[ discu'i cu un prieten

despre starea lumii. Referindu¬se la nedreptatea
teribil[ dintr¬un oarecare domeniu, el spune+
`Dac[ Dum- neyeu este un Dumneyeu al
drept['ii, de ce nu¬i
;terge pe oamenii aceia de pe fa'a p[m=ntului?~
Ce r[spuns i¬ai da? Cite;te versetele 22¬24.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
....................................................................................... .
. ........................................................................................
....................................................................................... ........................................................................................
.
........................................................................................
.......................................................................................
. ‘n versetele 25¬26, Pavel preyint[ via'a ;i
22 S[ ne ]ntoarcem acum la textul nostru me- sajul prorocului Osea pentru a ar[ta ]
cheie, Romani 1.16¬18. Dup[ ce l¬ai recitit, ]n ndurarea lui Dumneyeu at=t fa'[ de evrei, c=t ;i
timp ce cite;ti 9.6¬24, g=nde;te¬te care este fa'[ de Neamuri.
aplica'ia textului cheie. Preyint[, pe scurt,
impresiile pe care 'i le¬ai format din aceast[
citire.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

ALE…I DINTRE EVREI …I DINTRE

NEAMURI 9.23¬29

Obiectivul 4. S[ sco'i ]n
eviden'[ dou[ profe'ii despre r[m[;i'a lui
Israel ;i despre acceptarea de c[tre
Dumneyeu a Neamurilor. Explic[ modul
]n care s¬au ]mplinit.

Poate c[ te¬ai ]ntrebat de ce ne¬am oprit

la ver- setul 22 ;i nu am inclus ]n versetele 23
;i 24 subtitlul
`ale;i ]n mila lui Dumneyeu~. Aceste versete apar'in
]n egal[ m[sur[ ambelor sec'iuni. De fapt,
tema milei lui Dumneyeu se continu[ p=n[ ]n
versetul 29. Am dorit s[ includem versetele
23 ;i 24 ]n aceast[ sec'iune pentru a ar[ta
c[ vasele milei, preg[tite pentru glorie, ]i
cuprind at=t pe evrei, c=t ;i pe Nea- muri.

23 Aminte;te¬'i despre referirile pe care le

face Pavel ]n Romani despre slav[ sau glorie.
Ai putea revedea comentariile versetelor 3.23:
8.17, 30: 9.3. ‘n versetul 9.23, ce adev[r
deosebit ai g[sit ]n afir- ma'ia c[ El ne¬a
preg[tit pe noi — vasele ]ndur[rii Sale —
pentru glorie? G=nde;te¬te at=t la preyent, c=t
;i la viitor.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
Mesajul lui Dumneyeu transmis prin prorocul Osea
este o remarcabil[ revelare a dragostei lui
Dumne- yeu, a r[bd[rii Lui ;i a ]ndur[rii Lui fa'[
de Israelul neascult[tor. Dumneyeu o compar[
pe infidela so'ie a lui Osea cu Israelul idolatru
(Osea 1 - 3). So'ia lui Osea a n[scut doi copii,
c[rora Osea le era tat[. Dumneyeu i¬a spus lui
Osea s[ le pun[ nume care
]nsemnau `Cea f[r[ ]ndurare~ ;i `Nu¬i
poporul Meu~. Dumneyeu a folosit aceste
nume pentru neascult[torii copii ai lui Israel,
ar[t=ndu¬le atitu- dinea pe care o are El fa'[ de
ei c=te vreme sunt ]n p[cat.
Totu;i, Dumneyeu a ar[tat c[ ]ntr¬o yi
cuvintele negative din numele lor vor fi ]
ndep[rtate. Pavel ia aceast[ promisiune a lui
Dumneyeu ;i le aplic[ Neamurilor principiul
cuprins ]n ea. Ei nu erau poporul lui
Dumneyeu. Ei erau lipsi'i de ]ndurare. Dar
Dumneyeu, ]n ]ndurarea Lui, le¬a dat Evanghe-
lia. Alegerea Lui se extinde dincolo de Israel.
24 La cine se refer[ Pavel ]n principal ca fiind
copii ai Dumneyeului Celui viu, ]n Romani
9.26?
....a) Israelul restaurat.
....b) Neamurile care cred ]n Cristos.
....c) ‘ntregul popor Israel.
....d) R[m[;i'a lui Israel.
25 ‘n Romani 9.27¬29, Pavel citeay[ dou[
profe'ii din Isaia referitoare la r[m[;i'a lui
Israel. ‘n verse- tele 27¬28, el citeay[ Isaia
10.22¬23. Care este mesa- jul principal al
acestor versete?
....a) Dumneyeu exercit[ judecata asupra
p[- m=ntului, dar m=ntuie;te ]ntreg
Israelul, deoarece este poporul S[u.
....b) Judecata lui Dumneyeu cade ]n
principal asupra poporului S[u ;i
numai pu'ini sunt m=ntui'i.
....c) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]
ntre- gului p[m=nt ;i relativ pu'ini din
Israel sunt m=ntui'i.
....d) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]
ntre- gului p[m=nt, dar cei care¬L
accept[ pe Cristos sunt m=ntui'i.
M=ntuire numai prin credin'[
Romani 9.30 - 10.21
TRAGEDIA NECREDINæEI LUI ISRAEL
9.30 - 10.3
Obiectivul 5. S[ expui modul ]n care Pavel
aplic[ poporului Israel doctrina lui despre jus-
26 ‘n versetul 29, Pavel citeay[ Isaia 1.9,
referin- du¬se la Genesa 18 - 19. Ce vrea el s[
scoat[ ]n eviden'[?
....a) P[catele lui Israel sunt ca ;i cele ale
Sodo- mei ;i Gomorei.
....b) M=nia lui Dumneyeu, ca reac'ie a
sfin- 'eniei Sale ]mpotriva p[catului, ]i
va dis- truge complet pe necredincio;i,
la fel cum a distrus Sodoma ;i
Gomora.
....c) Israelul care a p[c[tuit, la fel ca Sodoma
;i Gomora, ar fi meritat s[ fie nimicit
to- tal, dar Dumneyeu, ]n ]ndurarea
Sa, a m=ntuit o r[m[;i'[.
....d) Dup[ cum Lot a fost salvat din
Sodoma, prin ]ndurarea lui
Dumneyeu, ca r[spuns la rug[ciunea lui
Avraam, ;i noi ar trebui s[ ne rug[m
pentru m=ntuirea Israelului.
Observ[ c[ m=ntuirea unei r[m[;i'e este o
do- vad[ a ]ndur[rii lui Dumneyeu ;i a
credincio;iei Sale fa'[ de leg[m=ntul f[cut cu
Israel. ‘ns[;i existen'a r[m[;i'ei este o asigurare
pentru noi c[ Dumneyeu ‘;i va respecta
promisiunea ;i va restaura Israelul ca na'iune.
27 Care dintre motivele lui Pavel pentru
scrierea capitolelor 9 ¬ 11 este subiectul principal
al acestor versete?
....a) Preocuparea sa pentru destinul lui Israel.
....b) Dovedirea drept['ii lui Dumneyeu.
....c) Problemele dintre evrei ;i Neamuri.
....d) Responsabilitatea misionar[.
Ca r[spuns la toate ]ntreb[rile pe care
Pavel le anticipeay[ ca atacuri ]mpotriva
doctrinei pe care a preyentat¬o, ]ntreb[ri care
p[reau direc'ionate ]mpo- triva lui Dumneyeu
‘nsu;i, g[sim un g=nd impor- tant+ Dumneyeu
este un Dumneyeu al ]ndur[rii. Tema ]ndur[rii
lui Dumneyeu este 'esut[ ]n ]ntreg argumentul
din versetele 14 la 29. Este bine s[ re- marc[m
aici ;i s[ amintim mereu c[ dac[ nu ar fi
]ndurarea lui Dumneyeu, nimeni nu ar fi
m=ntuit!
28 Conform versetelor 23¬24, cine sunt aceste
vase ale ]ndur[rii?
........................................................................................
tificarea prin credin'[. Explic[ referirea lui la
piatra de poticnire ;i la tragedia atitudinii pe
care a adoptat¬o Israel.
Uneori ni se pare c[ suveranitatea lui
Dumne-
yeu nu mai las[ loc voin'ei omului. Ai avut Cristos.
acest sentiment, citind capitolul 9? Pavel ]ncepe
acum s[ accentueye responsabilitatea omului ]n
toate rela- 'iile sale cu Dumneyeu. ‘nc[ o dat[,
vedem intensa preocupare a lui Pavel pentru
m=ntuirea poporului s[u, Israel.

29 ‘n aceste versete, vedem problema

fundamen- tal[ a lui Israel, aceea;i pe care am ]
nt=lnit¬o ;i ]n Ga- lateni. Care este aceast[
problem[? Romani 9.32¬33.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Faptul c[ Israelul a falimentat ]n primirea
pro- misiunii lui Dumneyeu nu este din vina lui
Dum- neyeu, ci din vina lui Israel. Din cauya
necredin'ei (9.32¬33) ;i a refuyului de a accepta
planul lui Dum- neyeu, care este revelat ]n
Evanghelie (10.3), ei sunt pierdu'i. Ei au respins
calea de ]ndrept['ire pe care le¬a oferit¬o
Dumneyeu ;i L¬au ]mpiedicat astfel pe
Dumneyeu s[¬i ajute. Starea lor de pierdu'i nu
se datoreay[ faptului c[ Dumneyeu nu ar fi
vrut s[¬i m=ntuie, ci faptului c[ Israelul nu a
vrut s[ accepte m=ntuirea a;a cum le¬a oferit¬o
Dumneyeu — doar prin credin'a ]n Isus
Cristos.

30 Compar[ Romani 9.32¬33 cu Isaia 8.13¬15. Care

spune Isaia c[ este piatra de poticnire?
........................................................................................
31 Compar[ Psalmul 118.22¬23: Isaia 28.16:
Matei 21.33¬46 cu 1 Corinteni 1.23: Efeseni
2.20¬22. Ce ne
]nva'[ aceste texte profetice?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Neamurile au g[sit m=ntuirea ;i ]ndrept['irea
lui Dumneyeu crey=nd ]n Cristos. A;a au f[cut
;i unii dintre evrei. Dar na'iunea, ]n ]ntregimea
ei, nu a recunoscut c[ singura cale de ]ndrept['ire
pe care le¬o arat[ Dumneyeu este credin'a ]n
 C=nd Pavel ]i aplic[ lui Israel Evanghelia r=ului a aruncat gunoaie ]n ap[, oare faptul c[
m=n- tuirii prin credin'[, vedem clar c[ aceia eu cred c[ apa este curat[ va face s[ nu m[ ]
care L¬au respins pe Cristos nu sunt mboln[vesc? Nu! Sinceritatea mea nu m[ va
m=ntui'i. Pavel nu este singurul care d[ salva. Credin'a mea a fost bayat[ pe o gre;eal[,
aceast[ ]nv['[tur[. Cite;te 1 Petru 2.2¬8. Ori ‘l nu pe cunoa;terea adev[- rului. Tragedia lui
recunoa;tem pe Cristos ca fiind piatra din Israel a constat din faptul c[ cre- din'a lor era ]
capul unghiului, ori nu avem parte ]n templul ntemeiat[ pe propriile lor concepte despre
spiritual al lui Dumneyeu. Dac[ credem ]n modul ]n care pot ajunge ]ntr¬o stare de
El, nu vom fi da'i de ru;ine ;i nu vom fi
deyam[gi'i. Dac[ respingem autoritatea Lui, ne
poticnim de El, c[dem
;i ne distrugem pe noi ]n;ine. Predicarea
Evanghe- liei are unul dintre aceste dou[
efecte asupra oame- nilor. Ei fie g[sesc refugiu
]n Evanghelie, fie se potic- nesc de ea ;i cad
sub judecat[.

32 Ai auyit vreodat[ pe cineva spun=nd+

`Nu are importan'[ ce creyi — doar s[ fii
sincer ]n ceea ce creyi~? Creyi c[ Pavel ar fi
de acord cu aceast[ afir- ma'ie? El ne arat[
c[ oamenii pot fi sinceri, dar gre;i'i. El a fost
unul care a ajutat la ]mpro;carea cu pietre a
lui …tefan ;i i¬a persecutat ;i pe al'i cre;tini.
Creyi c[ se g=ndea la acestea atunci c=nd a
scris versetele 2¬3? Ce spune el despre
r=vna pentru Dumneyeu pe care a avut¬o
poporul s[u evreu?
v. 2.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
33 Ce se ]nt=mpl[ c=nd oamenii au yel
religios, dar acesta nu este bayat pe
recunoa;terea adev[rului lui Dumneyeu? v. 3.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Aici, ]n capitolul 10, Pavel ne d[ c=teva
]nv['[- turi clare despre ceea ce este
credin'a. El vorbe;te de mai multe ori despre
a crede. Dar ce ]nseamn[ a crede? Observ[
mai ]nt=i c[ credin'a trebuie s[ fie fondat[ pe
adev[rata cunoa;tere. v. 2.

Nici sinceritatea ;i nici yelul nu sunt o

dovad[ c[ credin'a noastr[ este bun[. Yelul ]
n sine nu este nici bun, nici r[u: depinde care
este obiectivul yelu- lui+ pentru ce e;ti yelos?
Credin'a sincer[ poate fi moart[, dac[ nu este
]ntemeiat[ pe adev[r. A; putea s[ am credin'a
perfect[ c[ apa unui r=u este curat[
;i s[ beau din ea. Dar dac[ cineva ]n susul
]ndrept['ire ]naintea lui Dumneyeu, prin respec-
tarea Legii, ;i au respins astfel cunoa;terea pe
care le¬a adus¬o Evanghelia. ........................................................................................
........................................................................................
PARTEA OMULUI ‘N MÂNTUIRE
10.4¬11 ........................................................................................
........................................................................................
Obiectivul 6. S[¬i explici unei persoane care
vrea s[ fie m=ntuit[ ce are de f[cut. ........................................................................................

Studiind necredin'a tragic[ a Israelului, ai v[yut Accentueay[ faptul c[ a¬L m[rturisi pe Isus
deja c[ partea omului ]n lucrarea de m=ntuire ca Domn ]nseamn[ s[ recuno;ti c[ El este
este s[¬;i pun[ credin'a ]n revela'ia drept['ii lui Domn. Traducerea preferat[ este Isus este
Dum- neyeu a;a cum o avem ]n Evanghelie. Domn, mai degrab[ dec=t Domnul Isus.
Aceasta, desi- gur, ne duce la a ne pune ] Aceasta ]nseamn[ s[ recuno;ti dumneyeirea Lui
ncrederea ]n Domnul Isus Cristos. ;i dreptul Lui de a con- duce vie'ile noastre.
‘nseamn[ s[¬L accept[m ca Domn ;i M=ntuitor
34 Compar[ Romani 1.16¬17 cu 10.8. ‘n ce s¬a al nostru.
reve- lat neprih[nirea (]ndrept['irea) lui
Dumneyeu? Ce ]n'elegi prin expresia `credin'a din
........................................................................................ inim[~? Aceasta sugereay[ c[ este posibil s[
creyi ;i ]n alt mod, nu numai cu mintea. Putem
........................................................................................ spune+ `Da, cred c[ Evanghelia este adev[rat[.
Credin'a noastr[ are o temelie solid[, Eu cred c[ Dumne- yeu L¬a ]nviat pe Isus din
neschim- b[toare — Cuv=ntul lui Dumneyeu. mor'i.~ Putem crede cu mintea toate acestea,
Aceasta este baya credin'ei. f[r[ a aplica acele adev[ruri vie'ilor noastre.
`Inima~ se refer[ aici la ]ntreaga per- sonalitate
35 Ce era `cuv=ntul credin'ei~ pe care ]l — intelect, sentiment, voin'[. A crede cu adev[rat
propov[- duiau primii cre;tini? Romani 10.9 ]n Domnul Isus Cel ]nviat ]nseamn[ a ne preda
pe deplin Lui.
........................................................................................
........................................................................................ 37 S[ presupunem c[ persoana pe care o
conduci la Cristos vrea s[ ;tie de ce este at=t de
........................................................................................ important pentru m=ntuire s[ cread[ ]n ]
........................................................................................ nvierea lui Isus. Ce i¬ai spune?
........................................................................................ ........................................................................................
Ai ]nt=lnit vreodat[ pe cineva care s[ ........................................................................................
cread[ c[ trebuie s[ fie foarte greu s[ devii
........................................................................................
cre;tin? Poate c[ el credea c[ ar trebui s[ ]nve'e
o mul'ime de reguli ........................................................................................
;i s[ fie ]n stare s[ explice adev[ruri teologice a-
........................................................................................
d=nci. Sau s[ ]ndeplineasc[ anumite
ritualuri speciale. Sau s[ intre ]n trans[, s[ aib[ ........................................................................................
viyiuni sau alte experien'e mistice prin care s[ ........................................................................................
intre ]n contact cu realitatea ;i aceasta s[¬i
schimbe via'a. ‘n verse- tele 6¬8, Pavel ne
asigur[ c[ m=ntuirea este foarte simpl[. Cristos 38 Pe ce cunoa;tere trebuie s[ se bayeye
deja S¬a cobor=t din Ceruri ca s[ ne m=ntuiasc[. credin'a care m=ntuie?
Galateni 4.4: Romani 1.3: 8.3. El a ]nviat deja din ........................................................................................
mor'i. El a terminat lucrarea de r[scum- p[rare.
Acesta este mesajul Evangheliei. Ceea ce ne ........................................................................................
r[m=ne de f[cut este s[ credem. ........................................................................................

36 Dac[ ai folosi acest text din Romani pentru

a¬l ajuta pe un prieten s[ fie m=ntuit, care sunt 39 Pavel explic[ faptul c[ a crede implic[ o
cele dou[ lucruri pe care i le¬ai cere s[ le fac[? cre- din'[ l[untric[ ;i o m[rturie exterioar[, sau
R[spunde cu cuvintele tale. o ex- primare a credin'ei. v. 10. C=t de important
sim'i c[
este pentru via'a noastr[ cre;tin[ le s[ spui
altora despre Isus? Ce a f[cut El pentru tine?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Planul lui Dumneyeu pentru evrei ;i pentru Neamuri

Romani 10.12 - 11.36

EVANGHELIYARE MONDIAL“
Vestea Bun[ c[ Isus Cristos a adus m=ntuire
10.12¬21
pentru to'i aceia care o primesc.
Obiectivul 7. S[ explici modul ]n care 41 Care sunt cuvintele din Romani 10.11¬13 care
condi'iile impuse pentru m=ntuire se leag[ de ]'i amintesc de faptul c[ Cristos a murit pentru
responsa- bilitatea noastr[ de a evangheliya to'i?
lumea. Aplic[ aceast[ cunoa;tere ]n via'a ;i ]n
lucrarea ta. v. 11 ......................................................................

40 Compar[ Romani 8.30 cu 10.12¬14. Cine v. 12 ......................................................................

face chemarea unei persoane pentru ca aceasta
s[ fie m=ntuit[? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
v. 13 ......................................................................
42 Compar[ Romani 1.14¬16 cu 10.11¬15. Care
din- tre motivele pentru care Pavel a scris capitolele
9 – 11 este evident aici?

........................................................................................ ........................................................................................

........................................................................................ 43 Prin ce mijloace ar trebui dus[ Evanghelia

celor care nu au auyit¬o? vv. 14¬15.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Pe tot parcursul Epistolei c[tre Galateni ;i
a celei c[tre Romani, am v[yut c[ a crede ]n 44 Compar[ Romani 10.13¬15 cu 1 Corinteni
Domnul Isus Cristos este singura cale de a intra 1.23¬24. Care este partea mesajului care ar trebui
]ntr¬o stare dup[ voia lui Dumneyeu ;i de a s[ poarte accentul cel mai mare?
avea o via'[ de biruin'[ asupra p[catului. Aceasta ........................................................................................
duce la o respon- sabilitate inevitabil[. Noi
trebuie s[ ]mp[rt[;im ........................................................................................

ROMANI 10.13¬15

æelul Oamenii m=ntui'i

Oameni m=ntui'i
Cheam[ Numele Domnului Cred ]n Domnul
Aud despre Domnul Predic[ despre Domnul
Sunt trimi;i predicatori ai Evangheliei
Oamenii

Responsabilitatea
 Centrul mesajului trebuie s[ fie Acela care De vreme ce este a;a, centreay[ predicarea ;i
este proclamat — Isus Cristos. Versetele 14¬15 ]nv['[turile tale ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu. Auyirea
ne dau o analiy[ a procesului care este implicat Cuv=ntului lui Dumneyeu va produce credin'[ ]n
]n a chema Numele Domnului. Noi vrem ca
oamenii s[ cheme Numele Domnului ;i s[ fie
m=ntui'i. Pavel arat[, ]n ordine invers[, pa;ii
necesari ;i ajunge la responsa- bilitatea noastr[
de a ]ndeplini Marea ‘ns[rcinare pe care Cristos
i¬a dat¬o Bisercii Sale. Matei 28.19¬20: Marcu
16.15¬16.
Punctul cel mai important al apelului lui
Pavel din versetele 14¬15 este c[ oamenii nu pot
fi m=ntui'i dec=t dac[ Evanghelia le este dus[
de c[tre cei pe care Dumneyeu i¬a trimis s[
fac[ lucrul acesta. Lumea are nevoie de
predicatori, care sunt trimi;i de Dumneyeu.
Planul lui Dumneyeu ca oamenii s[ r[spund[
chem[rii la m=ntuire pretinde ca noi s[
r[spundem chem[rii la slujire. Nu ]ngerii sunt ]
ns[r- cina'i cu predicarea Evangheliei. Noi
suntem.
‘'i aminte;ti de studiul nostru despre
chemarea
;i ]ns[rcinarea lui Pavel, din Galateni 1 ¬ 2? Nu a
fost o chemare de la oameni. El a fost trimis de
Domnul. Dac[ vrem ca oamenii s[¬L g[seasc[
pe Cristos ]n yilele noastre, aceia care predic[
Evanghelia trebu- ie s[ fie chema'i ;i trimi;i de
Dumneyeu. Am v[yut
]n Galateni c[ Biserica recunoa;te acea
chemare ;i este responsabilitatea Bisericii s[
trimit[ misionari. Provocarea pe care o lanseay[
Pavel ne face s[ ne d[m seama de
responsabilitatea de a merge ;i de a trimite
misionari pe care s[¬i sus'inem prin darurile
noastre. Ea ne face s[ ne rug[m, c=nd ne
amintim de cuvintele Domnului+ `Mare este
seceri;ul, dar pu'ini sunt lucr[torii: Ruga'i dar pe
Domnul sece- ri;ului s[ scoat[ lucr[tori la
Seceri;ul Lui.~ `…i cum vor propov[dui, dac[
nu sunt trimi;i?~
‘n versetul 15, Pavel citeay[ o exclama'ie
istori- c[ din Isaia 52.7. Aceste cuvinte au fost
spuse ]nt=i despre oameni care au dus vestea
bun[ de la Babilon la Ierusalim c[ anii de robie
s¬au sf=r;it ;i ]n cur=nd evreii se vor ]ntoarce ]n
'ara lor. C=t de bine trebuie s[ fi fost ei primi'i!
Noi avem ]n Evanghelie vestea bun[ a
eliber[rii dintr¬o robie mai grea dec=t cea
babilonian[. Cristos ydrobe;te c[tu;ele p[catului ;i
restaureay[ p[rt[;ia cu Dumneyeu pentru acela
care crede.

45 Cum vine credin'a la oameni, a;a ]nc=t s[

poat[ crede ;i s[ poat[ fi m=ntui'i? v. 17.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 oamenii c[rora le propov[duie;ti. Dac[ vrei falimentat sau nu. ‘n 9.14, Pavel ia ]n discu'ie
ca oa- menii s[ aib[ credin'a care m=ntuie;te, justi'ia lui Dumneyeu. Acum, ]n lumina
predic[ ceea ce spune Biblia despre faptului c[ Israelul L¬a respins pe Mesia, ne¬am
m=ntuire. Dac[ vrei ca ei s[ aib[ credin'[ putea ]ntreba+ `Oare ]nseamn[ aceasta c[
pentru a fi vindeca'i, predic[ ceea ce Dumneyeu l¬a lep[dat complet pe Israel?~ Pavel
]nva'[ Biblia despre acest subiect. Dac[ vrei r[spunde acestei ]ntreb[ri foarte clar ]n versetul
ca oa- menii s[ fie umplu'i cu Duhul Sf=nt, 1.
predic[ ;i ]nva- '[ Cuv=ntul lui Dumneyeu
despre lucrarea Duhu- lui Sf=nt. Testeay[
aceast[ formul[ ]n lucrarea ta ;i vei vedea ce
va face Dumneyeu!
46 S[ privim acum la versetele 18¬21. Care
sunt cei doi profe'i din Vechiul Testament
pe care ]i citeay[ Pavel, pentru a ar[ta c[
Dumneyeu va folosi Neamurile c[ s[¬i
provoace pe israeli'i la geloyie? Veyi ;i
Romani 11.11.
....................................................................................
....
....................................................................................
....
Din punct de vedere istoric, am putea
spune c[ profe'ia lui Moise a fost ]mplinit[
atunci c=nd Dum- neyeu a folosit na'iunile
p[g=ne pentru a fi instru- mentul S[u de
judecat[ cu care s[¬l pedepseasc[ pe Israel
pentru p[catele lui. Dar Pavel se refer[ la pri-
mirea Evangheliei de c[tre Neamuri, fapt care
a fost prevestit de Isaia. Vedem cum
Dumneyeu le ofer[ m=ntuirea gratuit at=t
evreilor, c=t ;i Neamurilor. Observ[ r[bdarea
Lui fa'[ de Israel ;i durerea pen- tru
necredin'a lor (v. 21).

47 ‘n lumina versetelor 18 ;i 20¬21, unde

creyi c[ vrea Dumneyeu s[ le ducem
oamenilor Cuv=ntul Evangheliei ;i s[¬i
invit[m la Cristos?

....a) ‘n special acolo unde oamenii doresc me-

sajul.
....b) ‘n special la p[g=nii neevangheliya'i.
....c) ‘n special evreilor.
....d) Tuturor oamenilor, pretutindeni, fie
c[ vor s[ asculte mesajul, fie c[ nu
vor.

ISRAELUL NU ESTE LEP“DAT

COMPLET 11.1¬16

Obiectivul 8. S[ preyin'i dou[ moduri ]n

care se vede c[ lep[darea lui Israel nu este
total[.

Ai v[yut cum abordeay[ Pavel c=teva

proble- me referitoare la Israel, ]n capitolele 9
- 11. ‘n 9.6, ia
]n discu'ie ]ntrebarea dac[ promisiunea pe
care Dumneyeu i¬a f[cut¬o lui Israel a
48 Ce dovad[ poyitiv[ avem pentru faptul m[- n=nce, iar acesta nu vrea. Vine ]ns[ acas[
c[ Dumneyeu nu l¬a lep[dat complet pe Israel? fratele b[iatului, fl[m=nd. Atunci, mama lor
11.1. spune+ `Ei
........................................................................................
49 Am v[yut c[ Dumneyeu …i¬a realiyat
deja scopul ;i …i¬a ]mplinit promisiunea de
p[strare a r[m[;i'ei de credincio;i. Cum s¬a
demonstrat a- ceasta pe vremea c=nd Ilie
credea c[ este singurul care I¬a r[mas
credincios lui Dumneyeu?
........................................................................................
........................................................................................
50 Pe vremea lui Pavel, cine forma r[m[;i'a
dato- rit[ alegerii prin har la care se refer[ el ]n
versetele 5¬7?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
De obicei, Pavel vorbe;te despre ale;i ca
fiind aceia pe care Dumneyeu i¬a ales dintre
evrei ;i din- tre Neamuri, dar aici se refer[ la
evreii cre;tini, pen- tru a ar[ta c[ Dumneyeu nu
l¬a lep[dat totalmente pe Israel. Existen'a
r[m[;i'ei dovede;te c[ Dumne- yeu nu l¬a
abandonat pe Israel ;i nu a renun'at la scopul
S[u pentru Israel. Orbirea a venit peste cei care
nu au vrut s[ accepte lumina. ‘n Romani 1, am
v[yut deja acest principiu al retribuirii.

Versetele 11-16 ne arat[ c[ aparenta lep[dare

a lui Israel este numai temporar[. Dumneyeu
folose;- te faptul c[ Israel L¬a respins pentru o
vreme pe Mesia pentru a le da Neamurilor
oportunitatea de a primi Evanghelia ;i de a fi
p[rta;i ai binecuv=nt[rilor ei pe picior de
egalitate cu evreii. ‘'i aminte;ti cu ce problem[
se confrunta cre;tinismul atunci c=nd
iudaiyatorii ]ncercau s[¬i for'eye pe to'i
cre;tinii dintre Neamuri s[ se fac[ evrei?
Conflictul lui Pa- vel cu Petru, la Antiohia,
Conciliul de la Ierusalim, scrisoarea lui Pavel
c[tre Galateni, toate acestea au ajutat s[ se
produc[ o cotitur[ ]n ce prive;te liber- tatea
cre;tin[. ‘mi este u;or s[¬mi imaginey c[ ar fi
fost cu totul diferit dac[ Israelul ca na'iune
L¬ar fi acceptat pe Cristos ;i cre;tinismul, iar
Biserica pri- mar[ ar fi fost dominat[ de deciyiile
Sinedriului cu privire la cei converti'i dintre
Neamuri! Temporara lep[dare a lui Israel a
deschis por'ile pentru predi- carea Evangheliei ]
n toat[ lumea, f[r[ prejudec['i rasiale sau
bariere na'ionale.

Ai v[yut vreodat[ s[ se ]nt=mple a;a ceva?

O mam[ ]ncearc[ s[¬l conving[ pe b[ie'a;ul ei s[
bine, po'i s[ m[n=nci tu m=ncarea lui Ionel. ........................................................................................
El nu o vrea.~ Fratele ]ncepe s[ m[n=nce ;i
spune c=t de bun[ este m=ncarea. Atunci ........................................................................................
Ionel ]ncepe s[ pl=ng[+ ........................................................................................
`E m=ncarea mea!~ Mama ]i d[ ;i lui
........................................................................................
m=ncare, pe care o m[n=nc[ acum cu poft[,
hot[r=t s[ nu mai lase altcuiva ceea ce este al ........................................................................................
lui. A fost `provocat la geloyie~ atunci c=nd
a v[yut c[ altcineva se bucur[ de ceea ce de
drept era al s[u!

Dumneyeu, ]n marea Sa ]n'elepciune, a

folosit convertirea Neamurilor ca s[ st=rneasc[
interesul evreilor pentru Evanghelie. ‘n fond,
cine a primit revela'ia adev[ratului
Dumneyeu ;i a transmis¬o din genera'ie ]n
genera'ie? Cui i¬a fost dat leg[- m=ntul?
Care popor L¬a a;teptat ;i s¬a rugat timp de
veacuri pentru venirea lui Mesia? …i de ce
s[ primeasc[ Neamurile toate binecuv=nt[rile
care sunt ]n Cristos? Oare n¬a fost El evreu?
De ce evreii
]n;i;i s[ nu aib[ parte la bog['iile spirituale
pe care Neamurile le¬au aflat ]n Cristos? Am
v[yut c[ Pa- vel a predicat mai ]nt=i evreilor ;i
apoi Neamurilor. ‘n calitate de apostol al
Neamurilor, el a fost fericit s[ aib[ o asemenea
]ns[rcinare (11.1¬3), dar el spera
;i se ruga ca Dumneyeu s[ le foloseasc[
chiar ;i pe acestea pentru a st=rni interesul
propriului s[u popor. (v. 14)

51 Compar[ 11.1 cu versetul 15 ;i vei vedea

cele dou[ p[r'i ale r[spunsului la ]ntrebarea
lui Pavel. Cum descrie el viitoarea restaurare
spiritual[ a lui Israel, ]n versetul 15?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

52 S[ ne g=ndim cum opereay[ principiul

acesta al `provoc[rii la geloyie~ ]n domeniul
m[rturisirii cre;tine. ‘n yona ]n care tr[ie;ti tu,
ce pare s[¬i atrag[ pe oameni la Cristos —
bucuria Domnului pe care o v[d ]n cre;tini,
sau faptul c[ le spui c[ sunt p[c[- to;i?
Dumneyeu folose;te ambele c[i ]n propov[-
duire. Unde ar trebui s[ fie accentul ]n
m[rturisire
;i ]n predicare? Roag[¬te pentru aceasta.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
 INCLUDEREA NEAMURILOR
dar face roade dulci. Altoirea este folosit[ pentru
11.17¬25
a ameliora calitatea fructelor din pomii s[lbatici.
Pa- vel spune (v. 24) c[ Dumneyeu a inversat
Obiectivul 9. S[ extragi trei ]nv['[turi impor-
acest pro- ces obi;nuit ;i, ]n ]ndurarea Sa, a
tante din pilda m[slinului.
altoit o ramur[ de m[slin ]ntr¬un pom bun. Am
spus deja c[ nu trebu- ie s[ ]ncerci s[ aplici fiecare
Versetul 16 este cu adev[rat o punte de
detaliu al pildelor. Dar po'i vedea frumuse'ea
leg[tur[ purt[rii de grij[ a lui Dum- neyeu at=t pentru
]ntre versetele precedente, ]n care Pavel a pus iudei, c=t ;i pentru Neamuri, atunci c=nd ]i
accen- tul pe destinul spiritual al lui Israel ;i une;te ]n Cristos.
versetele care urmeay[, referitoare la rela'ia
dintre evrei ;i Nea- muri. S[ ne amintim c[
54 ‘n versetul 18, Pavel se ocup[ de
sensul cuv=ntului `sf=nt~ este `pus deoparte problema practic[ a rela'iilor dintre evrei ;i
pentru Dumneyeu~ sau `apar- 'in=nd lui Neamuri. Ai
Dumneyeu~. Dumneyeu nu l¬a abandonat pe
]nt=lnit vreodat[ pe cineva care s[ se uite de
Israel. Israel este m[slinul pe care El l¬a plantat sus ]n jos la evrei pentru c[ str[mo;ii lor din
(Isaia 60.21: 61.3). ‘n Vechiul Testament sunt primul veac nu L¬au primit pe Isus ca Mesia
folosite mai multe figuri de stil de acest gen. al lor? De ce nu ar trebui cre;tinii s[ aib[ o
Acum, Pavel spune c[ dac[ r[d[cinile ;i tulpina asemenea atitudine ]n nici o ]mprejurare? v.
pomului ‘i apar- 'in lui Dumneyeu, atunci ;i 18.
ramurile ‘i apar'in tot Lui (Romani 11.16).
........................................................................................
53 Ce repreyint[ ]n versetul 17+
........................................................................................
Ramurile t[iate? .............................................................
Ramurile de m[slin s[lbatic care au fost altoite?
Numai ]n Cristos — care omene;te este
........................................................................................ din s[m=n'a lui Avraam — avem dreptul s[ ne
bucur[m de binecuv=nt[rile vie'ii spirituale.
Unde ar fi cre;- tinismul ast[yi, dac[ nu ar fi fost
lucrarea misionar[ a unor asemenea mari
evangheli;ti evrei cum au fost Petru, Pavel,
Toma sau Filip? Sau cum am fi ;tiut s[¬L g[sim
pe Dumneyeu, dac[ nu am fi avut Biblia, pe care
am primit¬o prin scriitorii evrei? S[¬I mul'u-
mim lui Dumneyeu pentru m[slin!

55 ‘n versetele 20¬22, care este lec'ia pe care

ar trebui s[ o ]nv['[m de la ramurile t[iate?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
56 Ce lec'ie despre destinul spiritual al lui
Israel ne ]nva'[ versetele 23¬25?
........................................................................................
........................................................................................
Ai urm[rit vreodat[ pe cineva altoind
vreo ramur[ dintr¬un pom ]n altul? S¬ar ........................................................................................
putea s[ ai un pom care produce mere acre. ........................................................................................
Po'i s[ tai o ramur[ aproape de tulpin[ ;i ]n
t[ietur[ s[ pui o ramur[ mic[, pe care ai t[iat¬o ........................................................................................
dintr¬un m[r care face fructe dulci. Bandajeay[
cu grij[ altoiul p=n[ c=nd se prinde ;i devine Observ[ de asemenea c[ ]n versetul 25 Pavel
parte din pom. Ramura original[ este t[iat[. se adreseay[ credincio;ilor evrei ;i dintre
Noua ramur[ ];i prime;te via'a din pom, Neamuri din Roma cu apelativul `fra'ilor~.
Nimeni nu trebuie s[ se simt[ superior altcuiva.
Ei sunt to'i fra'i ]n fa- milia lui Dumneyeu.
 ISRAELUL RE‘NVIAT …I RESTAURAT El nu a uitat ceea ce i¬a promis lui David. El nu
11.25¬31 Se c[ie;te de promisiunile pe care i

Obiectivul 10. S[ ar['i care sunt planurile lui

Dumneyeu pentru viitorul lui Israel.

57 Versetul 25 este punctul culminant al

pasajului referitor la m[slin ;i ne conduce direct
la o revela'ie clar[ despre viitorul lui Israel.
Compar[ versetele 25 ;i 26. Care sunt cele dou[
situa'ii sau evenimen- te care ne arat[ c=nd va
fi restaurat Israelul?

v. 25 ...............................................................................

v. 26 ...............................................................................

‘mplinirea num[rului Neamurilor ne aminte;te

de proclamarea Evangheliei ]n toat[ lumea ;i
de num[rul mare de neevrei, credincio;ii dintre
Nea- muri, pe care Dumneyeu i¬a altoit ]n
m[slin. Numai El ;tie c=nd va fi ]mplinit
num[rul Neamurilor. Aceast[ perioad[ ar
putea fi comparat[ cu `vremea Neamurilor~
despre care vorbe;te Daniel ]n profe'ia sa.
Eliberatorul care vine din Sion este Domnul Isus
Cristos, Mesia, care Se va ]ntoarce pe p[m=nt
pen- tru a instaura ]mp[r['ia Sa glorioas[.

58 Conform versetelor 26¬27, ce fel de

restaurare va fi aceasta, ]n principal?
........................................................................................
Restaurarea va avea loc atunci c=nd Isus va
veni din nou pe p[m=nt. Versetul 26 vorbe;te
despre Is- rael ca un tot unitar, dar aceasta nu ]
nseamn[ c[ to'i evreii vor fi m=ntui'i pe baya
na'ionalit['ii lor. Pentru a face un studiu
fascinant al profe'iilor des- pre timpul de
poc[in'[ na'ional[, cite;te Yaharia 12 ¬ 14.
Israelul ‘l va recunoa;te pe Isus ca Mesia al lor
;i se vor c[i de faptul c[ L¬au r[stignit
(str[puns)
— 12.1: 13.6. P[storul (Mesia) este b[tut
(lovit, omor=t), iar oile Sale (urma;ii S[i) sunt
risipite, dar Dumneyeu ocrote;te o r[m[;i'[, o
trece prin mari suferin'e ;i o nume;te poporul
S[u (13.7¬9). Na'iu- nile p[m=ntului se vor
aduna s[ lupte ]mpotriva Ierusalimului, dar
Cristos va veni ;i¬l va iyb[vi pe poporul S[u ;i ‘;i
va instaura domnia (14.1¬21).
Multe alte profe'ii din Vechiul Testament
vor- besc despre venirea lui Mesia ]n glorie
pentru a instaura ‘mp[r['ia Sa ve;nic[ asupra
lui Israel ;i asupra ]ntregului p[m=nt. Acele
profe'ii urmeay[ s[ se ]mplineasc[. Dumneyeu nu
S¬a c[it de planul S[u, nici nu …i¬a schimbat
g=ndurile cu privire la chemarea ;i promisiunea
pe care i¬a dat¬o lui Avra- am ;i semin'ei sale.
le¬a f[cut lui Israel. Te po'i ]ncrede ]n Cristos, ]n care evreii ;i Neamurile vor fi
promisiunile ]mpreun[ p[rta;i ai slavei. Nu este de mirare c[
;i ]n darurile Lui (Romani 11.29). a- postolul Pavel ]nchide acest pasaj printr¬o
Chiar ]n yilele noastre, c=nd ne iybucnire de slav[ lui Dumneyeu! Ne unim ;i
apropiem de vremea revenirii lui Isus, noi cu el c=nd spune+ `O, ad=ncul bog['iei, ]
Dumneyeu a ]nceput deja o treyire spiritual[ n'elepciunii ;i ;tiin'ei lui Dumneyeu! A Lui s[ fie
printre evrei. Mul'i ‘l accept[ pe Isus ca slava ]n veci! Amin.~
M=ntuitor al lor. C=t de mult ar trebui s[ ne
rug[m pentru ei ;i s[ le ducem Evanghelia,
pentru a pl[ti datoria pe care o avem fa'[ de
ei (vv. 30¬31)
;i s[ ne bucur[m de restaurarea lor prin ]
ndurarea lui Dumneyeu!

BOG“æIILE ‘NæELEPCIUNII LUI DUMNEYEU

11.32¬36

Obiectivul 11. S[ ]n'elegi mai profund ]n'e-

lepciunea lui Dumneyeu, capacitatea Lui de a
]mplini ceea ce a hot[r=t ;i credincio;ia
Lui fa'[ de promisiunile pe care le¬a
f[cut.

‘n versetul 32, Pavel reyum[ discu'ia cu

privi- re la rela'ia dintre evrei ;i Neamuri. ‘n
‘mp[r['ia lui Dumneyeu nimeni nu se va
l[uda cu superioritatea sa rasial[ sau cu
privilegii speciale, nu va fi nici m=ndrie
pentru faptele noastre bune ;i nici priviri
dispre'uitoare spre al'ii pe care i¬am
considerat p[c[to;i. Dumneyeu a ar[tat c[
toat[ lumea a p[c[tuit. M=ndria lui Israel de a
fi poporul ales al lui Dumneyeu a fost
umilit[ prin p[catul necredin'ei lor.
Dumneyeu ne¬a ar[tat c[ to'i am p[c[tuit ]n
necredin'[ ;i c[ to'i putem veni la El ca s[
primim ]ndurare. Uit[¬te din nou peste
versetele 30¬32 ;i noteay[ accentul care este
pus pe ]ndurarea lui Dumneyeu. Vedem aici
dragostea ;i ]n'elepciu- nea lui Dumneyeu de
a¬i duce pe oameni la poc[in'[
;i la credin'[, astfel ]nc=t El s[¬i poat[ m=ntui
prin
]ndurarea Sa nem[surat[.
‘n versetele 32-36, Pavel este cople;it de
m[re'ia planului de m=ntuire pe care l¬a
preyentat. El a anticipat ]ntreb[rile, sau poate
a repetat ]ntreb[rile cu care al'ii l¬au provocat
c=nd a preyentat planul lui Dumneyeu ]n
Evanghelie. El s¬a ocupat de justi- 'ia lui
Dumneyeu ]n rela'ie cu necredin'a lui Israel ;i
cu lep[darea lor. El a ar[tat planul lui
Dumneyeu pentru proclamarea la
scar[ mondial[ a Evangheliei
;i a m=ntuirii — at=t a evreilor, c=t ;i a
Neamurilor
— prin credin'a ]n Cristos. Am v[yut cum
Dumne- yeu a folosit chiar ;i necredin'a lui
Israel pentru a le da Neamurilor oportunitatea
m=ntuirii. Acum pri- vim ]n viitor spre
restaurarea lui Israel ;i spre domnia etern[ a lui
59 Tem[ facultativ[. Dac[ ai prilejul, asist[ la
un serviciu de ]nchin[ciune ]ntr¬o sinagog[. F[¬'i
prie- teni printre evrei. Informeay[¬te ce s¬a ........................................................................................
f[cut pentru a le da evreilor Evanghelia ]n yona ] ........................................................................................
n care locuie;ti. Cum ai putea s[ faci aceasta tu
;i biserica ta? Cum se aplic[ cele studiate ]n ........................................................................................
aceast[ lec'ie la responsa- bilitatea ta? Scrie un ........................................................................................
scurt raport despre ceea ce ai aflat ;i despre ceea
ce inten'ioneyi s[ faci. ........................................................................................

Verific[¬'i r[spunsurile

1 Capitolele 1 - 8. fiecare ]n parte.

2 Aplica'ia practic[.
3 Teologie+ 1 ¬ 8 Aplica'ie+ 9 ¬ 16
Condamnarea+ 1 ¬ 3 Evreii ;i Neamurile+ 9
¬ 11 Justificarea+ 4 ¬ 6 Cre;tinii+ 12 ¬
13
Sfin'irea+ 7 ¬ 8 Biserica+ 14 ¬ 16
4 Personal — preocuparea pentru destinul
spi- ritual al poporului Israel.
Doctrinar — nevoia de a ar[ta dreptatea
lui Dumneyeu ]n felul ]n care trateay[
poporul Israel.
Practic — problema rasial[ dintre evrei ;i
Nea- muri.
Practic — responsabilitatea misionar[.
5 R[spunsul t[u.
6 R[spunsul t[u. El ;tia c[ majoritatea
israeli'ilor L¬au respins pe Cristos ;i ;tia c[
nu este o alt[ cale de m=ntuire.
7 El era gata s[ renun'e la propria m=ntuire,
dac[ prin aceasta poporul s[u ar fi fost
m=ntuit.
8 Ca Dumneyeu s[ ;tearg[ ;i numele s[u din
cartea vie'ii.
9 Am=ndoi aveau o dragoste jertfitoare, la fel
ca dragostea lui Dumneyeu sau a lui
Cristos.
10 Dragostea lui Cristos.
11 Sper c[ ai pus c=te un X ]n dreptul
r[spunsu- rilor b ;i c. Ar fi gre;it s[ deciyi
s[ nu mergi ]n Ceruri pentru c[ cineva pe
care¬l iube;ti nu merge acolo. Aceasta ar
]nsemna c[ iube;ti acea persoan[ mai mult
dec=t pe Dumneyeu. De asemenea, ar fi o
gre;eal[ s[ creyi c[ sufe- rin'a ta sau
faptele tale bune ar putea fi puse
]n socoteala altcuiva, deoarece Cristos a
pl[tit deja pre'ul deplin pentru
r[scump[rarea ori- cui.
12 Sper c[ ai marcat toate r[spunsurile, c[
'i¬ai dat seama ce ]nsemn[tate au pentru
tine ;i I¬ai mul'umit lui Dumneyeu pentru
 Dac[ Israelul nu ar fi primit ;i nu ar fi
p[strat revela'ia adev[ratului
Dumneyeu, ce s¬ar fi
]nt=mplat? F[r[ Cristos n¬am avea nici
o n[- dejde.
13 Ca s[ fie poporul S[u ;i s[ fie o
binecuv=ntare pentru toate na'iunile.
14 Nu. Nu.
15 Copiii f[g[duin'ei.
16 Deoarece s¬a ]mplinit pentru to'i acei care
cred. Adev[ratul Israel este format din
cei care cred, at=t din r[m[;i'a lui Israel,
c=t ;i din neevreii care cred ]n Cristos.
17 Dumneyeu i¬a cunoscut pe Iacov ;i Esau
]na- inte de a se fi n[scut ;i ;tia ce va
deveni fiecare dintre ei. El l¬a ales pe
acela care era mai po- trivit pentru
planul S[u. Acesta este un exem- plu de
predestina'ie bayat[ pe pre;tiin'a lui
Dumneyeu.
18 Reyultatul a fost c[ vestea c[
Dumneyeul lui Moise ;i al lui Israel este
un Dumneyeu puter- nic, care lupt[
pentru poporul S[u, s¬a r[sp=n- dit ]n
toat[ lumea. Mul'i egipteni au fost con-
vin;i de puterea Lui. Prin credin'a ]n
El, ei au putut sc[pa de unele din
pl[gi. Mul'i s¬au al[turat lui Israel
pentru a fi sub conducerea lui
Dumneyeu.
19 ‘ndurare (mil[).
20 R[spunsul t[u. Probabil c[ vei scoate ]n
evi- den'[ c[ Faraon ;i¬a ]mpietrit mai ]
nt=i inima
;i acest pasaj nu se refer[ ]n nici un fel
la m=ntuire. Ai putea folosi 2 Petru 3.9
pentru a ar[ta c[ Dumneyeu vrea ca
nimeni s[ nu fie pierdut.
21 R[spunsul t[u. Dac[ Dumneyeu ne¬ar
trata dup[ cum merit[m, ]ntreaga ras[
uman[ ar fi de mult ;tears[ de pe fa'a
p[m=ntului. ‘ndura- rea Sa ‘l face s[
suporte cu r[bdare multe lucruri din
partea vaselor m=niei, care vor fi
]n cele din urm[ judecate ;i pedepsite. Dar
 p=n[ atunci, prin ]ndurarea Sa, Dumneyeu ]
i m=ntuie pe mul'i.
22 R[spunsul t[u. ‘ndrept['irea include m=nia
lui Dumneyeu ]mpotriva acelora care resping
ade- v[rul S[u, dar Dumneyeu a ales s[ fie
r[bd[tor cu noi, ]n mila Sa, ;i s[ le dea
tuturor o ocayie pentru a fi m=ntui'i.
23 R[spunsul t[u. Vasele sunt f[cute pentru a
fi umplute. Aceasta ne vorbe;te despre
faptul c[ Dumneyeu vrea s[ ne umple cu
gloria pre- yen'ei Sale acum, iar ]n viitor
s[ ne fac[ p[rta;i gloriei Sale.
24 Neamurile care cred ]n Cristos.
25 c) Judecata lui Dumneyeu vine asupra ]
ntregu- lui p[m=nt ;i numai relativ pu'ini
din Israel sunt m=ntui'i.
26 c) Israelul, care a p[c[tuit la fel ca ;i
Sodoma
;i Gomora, merit[ s[ fie nimicit total, dar
Dum- neyeu, ]n ]ndurarea Lui, m=ntuie;te o
r[m[;i'[.
27 b) Dovedirea drept['ii lui Dumneyeu.
28 Cei chema'i, at=t dintre evrei, c=t ;i dintre
Nea- muri.
29 Ei au vrut s[ se m=ntuiasc[ singuri, prin
'i- nerea Legii, ;i n¬au vrut s[ se ]ncread[ ]n
Cris- tos pentru a fi m=ntui'i.
30 Domnul o;tirilor ‘nsu;i.
31 Conduc[torii religio;i ai lui Israel (yidarii)
nu L¬au recunoscut pe Mesia. Ei s¬au
poticnit de El, L¬au respins ;i L¬au omor=t.
Ca reyultat, Dumneyeu i¬a lep[dat ;i le¬a
dat altora m=n- tuirea.
32 Nu era conform[ cu cunoa;terea.
33 Ei ]ncearc[ s[ se ]ntemeieye pe propria lor
]ndrept['ire ;i nu accept[ ]ndrept['irea
lui Dumneyeu.
34 ‘n Evanghelie — cuv=ntul credin'ei pe care
]l propov[duim.
35 Dac[ cineva m[rturise;te cu gura c[ Isus
este Domn ;i crede ]n inima lui c[
Dumneyeu L¬a
]nviat din mor'i, va fi m=ntuit.
36 R[spunsul t[u. Recunoa;terea faptului c[
Isus este Domn, primindu¬L ca Domn ]n
via'[ ;i crey=nd cu adev[rat c[ Dumneyeu
L¬a ]nviat din mor'i.
37 R[spunsul t[u. ‘nvierea lui Isus a fost
dovada c[ Dumneyeu a acceptat jertfa Sa
pentru p[ca- tele noastre: acesta este temeiul
m=ntuirii noas- tre. Pe l=ng[ aceasta,
cre;tinii trebuie s[¬;i
pun[ ]ncrederea ]ntr¬un Cristos viu, care va
fi cu ei ]n mod continuu.
38 Cuv=ntul lui Dumneyeu, Evanghelia.
39 R[spunsul t[u. Probabil c[ ai observat c[
ori de c=te ori le vorbe;ti altora despre
Isus, cre- din'a ta este ]nt[rit[ ;i te face
s[¬L iube;ti mai mult.
40 Dumneyeu ne cheam[ s[¬L accept[m pe
M=n- tuitorul, noi ‘i r[spundem prin
credin'[, che- m=nd Numele Domnului ]n
rug[ciune, cer=n- du¬ne iertare pentru
p[catele comise. El ne m=ntuie;te ;i ne
prime;te ca pe copii ai S[i.
41 v. 11 Oricine.
v. 12 Nu este nici o deosebire, to'i.
v. 13 Oricine.
42 Responsabilitatea misionar[.
43 Predicatori care sunt trimi;i.
44 Isus Cristos Domnul ;i pace cu Dumneyeu
prin moartea Lui.
45 Prin auyirea Cuv=ntului lui Dumneyeu.
46 Moise (Deuteronom 32.21): Isaia (65.1).
47 R[spunsul t[u. Biserica are responsabilitatea
de a¬i da oricui oportunitatea s[ fie
m=ntuit+
d) Tuturor oamenilor, pretutindeni, fie c[ vor
s[ asculte mesajul, fie c[ nu.
48 Pavel ]nsu;i era un israelit.
49 Erau ]nc[ 7 000 de israeli'i care ‘l slujeau
pe Domnul.
50 Pavel ]nsu;i ;i alte mii de evrei care L¬au
ac- ceptat pe Cristos ;i erau m=ntui'i prin
har.
51 Primirea lor este ca ]nvierea din mor'i.
52 R[spunsul t[u.
53 Ramurile t[iate+ evreii care nu au creyut.
Ramurile de m[slin s[lbatic altoite+
cre;tinii dintre Neamuri.
54 R[spunsul t[u. Dac[ nu ar fi fost mila lui
Dum- neyeu, noi n¬am fi avut parte de
harul S[u. ‘n Cristos, noi am devenit parte
din Israelul spi- ritual.
55 Poyi'ia noastr[ se ]ntemeiay[ pe credin'[.
Dac[ Dumneyeu nu l¬a cru'at pe poporul
S[u atunci c=nd nu a vrut s[ cread[, ar
trebui s[ lu[m aceasta ca un avertisment ;i
s[ continu[m s[ ne ]ncredem ]n bun[tatea
lui Dumneyeu, nu
]n bun[tatea noastr[.
56 Lep[darea lui Israel a fost numai
temporar[. Urmeay[ s[ aib[ loc o viitoare
restaurare. Dac[
22
Dumneyeu arat[ ]ndurare fa'[ de Neamuri,
cu c=t mai mult[ ]ndurare ]i va ar[ta
poporului S[u Israel!
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Particip[ la un serviciu religios ]ntr¬o
sinagog[,
]mpreun[ cu cei din clas[ care o pot face.
Pre- yint[ un scurt raport despre aceast[
viyit[.
2. Invit[¬l pe un evreu cre;tin sau pe un rabin
s[¬i preyinte clasei iudaismul contemporan
;i mo- dul ]n care evreii au p[strat revela'ia
lui Dum- neyeu ;i au ]mp[rt[;it¬o altora.
Discut[ despre ceea ce cre;tinismul ]i
datoreay[ iudaismului.
3. Invit[ un profesor de profe'ii s[¬i
vorbeasc[ clasei despre locul lui Israel ]n
profe'ii.
4. Cere/le studen'ilor s[ preyinte ceea ce ]i
dato- reay[ cre;tinismul iudaismului, ]
ntr¬un pro- gram cu tema `Mul'umim,
Israel!~ Un student poate interpreta rolul
unui cre;tin contemporan care se ]ntoarce ]n
timpurile biblice ;i se ]nt=l- ne;te cu Avraam
;i cu Sara. Ei discut[ despre linia mesianic[
;i despre leg[m=ntul m=ntuirii prin credin'[.
Discut[ apoi cu Moise despre ceea ce
civiliya'ia contemporan[ ]i datoreay[ Legii
;i principiilor Bibliei. David c=nt[ o parte
dintr¬un psalm ;i vorbe;te despre p[rt[;ia
cu Dumneyeu ]n c=ntare, ]n rug[ciune ;i ]n
glori- ficare. Cre;tinul discut[ cu Solomon
despre
Galateni ;i
Romani
57 v. 25 P=n[ va intra num[rul deplin al
Neamu- rilor.
v.26 C=nd Iyb[vitorul va veni din Sion.
58 Restaurare spiritual[, iertarea p[catelor.
valoarea practic[ a Proverbelor, iar cu Isaia
discut[ despre slujba profe'ilor ;i despre
pre'ul pe care mul'i dintre ei a trebuit s[¬l
pl[teasc[ pentru a¬i da omenirii revela'ia
voii lui Dum- neyeu. Matei vorbe;te despre
Cristos, Fiul lui David. Pavel discut[ despre
ceea ce Neamurile le datoreay[ iudeilor ]n
ce prive;te ]nv['[tura pe care au
propov[duit¬o atunci c=nd au fost risipi'i: el
vorbe;te despre modul ]n care misio- narii
evrei ;i¬au dat via'a pentru a duce Evan-
ghelia `oric[rei f[pturi~. ‘n final, cre;tinul
m[r- turise;te c[ numai ]n Isus, Mesia al
evreilor, s[m=n'a lui David, Leul din
semin'ia lui Iuda, a g[sit m=ntuirea ;i a
devenit p[rta; al tuturor binecuv=nt[rilor
promise lui Avraam ;i semin- 'ei lui. El ‘i
mul'ume;te lui Dumneyeu pentru Israel ;i
pentru mo;tenirea iudeo¬cre;tin[.
5. Cere¬i unui student s[ preg[teasc[ un
referat despre evangheliyarea printre evrei ]
n yilele noastre, ]n special despre treyirile
spirituale care cuprind mul'i tineri care ‘l
accept[ pe Cris- tos. Discut[ problemele care
fac s[ fie greu pen- tru evrei s[¬L accepte pe
Cristos ca Mesia al lor
;i M=ntuitor. Discut[ despre posibilit['ile de a
le ]mp[rt[;i Evanghelia evreilor din regiunea
]n care locuie;ti. Roag[¬te pentru evrei.
 225

Lec'ia 14
8. S[ ]n'elegi valoarea timpului pentru tine ca
cre;tin ;i s[ cau'i moduri ]n care s[ folose;ti
PLANUL LECæIEI timpul c=t mai bine.

Dedicare ;i transformare — 12.1-21

Atitudinea fa'[ de Dumneyeu — 12.1-2
Atitudinea fa'[ de sine — 12.3-8
Atitudinea fa'[ de ceilal'i — 12.9-21
Rela'iile cu lumea — 13.1-14
Buni cet['eni — 13.1-7
Ac'iunile determinate de dragoste — 13.8-10
Folosirea ]n'eleapt[ a timpului — 13.11-14

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va

trebui s[ fii ]n stare+

1. S[ identifici ;i s[ pui ]n practic[ principiile

vie'ii transformate preyentate ]n Romani
12 - 13.
2. S[ formuleyi cele trei responsabilit['i pe
care le avem ]n cadrul planului lui
Dumneyeu pen- tru transformarea
noastr[ ;i s[ accep'i total- mente aceste
responsabilit['i.
3. S[ compari slujirea credinciosului ]n Vechiul
Testament cu cea din Noul Testament.
4. S[ enumeri ;apte daruri pe care le d[
Duhul Sf=nt pentru slujire. S[-'i g[se;ti
identitatea ;i locul ]n Trupul lui Cristos ;i s[
folose;ti darurile tale cu modestie ;i
credin'[.
5. S[ compari atitudinile pe care le manifest[
o via'[ transformat[ cu cele pe care le
manifest[ o via'[ conformat[ cu lumea. S[
cultivi acele atitudini pe care Dumneyeu 'i
le recomand[.
6. S[ discu'i importan'a cuvintelor pe care le
spu- ne Pavel cre;tinilor din Roma ;i nou[
referitoare la conducerea care guverneay[
'ara, s[-'i con- formeyi atitudinea fa'[ de
guvern cu ]nv['[tu- rile lui Pavel ;i s[ devii
mai con;tient de respon- sabilit['ile ;i
oportunit['ile pe care le ai ca bun cet['ean.
7. S[ enun'i regula fundamental[ pentru
ac'iunile cre;tinului ;i s[ aplici acea regul[ ]
n via'a ta.
 evanghelia
;i
cre;tinismul
romani 12 -
13

TEME

1. Cite;te Romani 12 - 13 ;i studiay[ lec'ia ]n

mod obi;nuit.

2. Facultativ. Discut[ cu un doctor sau cu un

psi- holog despre atitudinile corecte ale
unei perso- nalit['i bine integrate ;i cu o
bun[ s[n[tate min- tal[. Compar[ ceea ce
recomand[ ;tiin'a de ast[yi cu liniile
directive date ]n Romani 12 - 13.

3. Facultativ. Discut[ cu un grup de cre;tini

res- ponsabilit['ile pe care le ave'i ]n
comunitatea
;i ]n 'ara ]n care tr[i'i ]n calitate de buni
cet['eni.

4. Dac[ nu ai f[cut ]nc[ preg[tirile pentru

exame- nul final, este timpul s[ le faci.
 STUDIUL CUVINTELOR

potrivi'i — modela'i ]n tiparul standardelor

binecuv=n- — ruga'i¬L pe Dumneyeu s[ binecu-
lu- ta'i v=nteye.
12.2 mii, tr[ind conform cu idealurile 12.14
;i valorile lumii.
ave'i acelea;i— tr[i'i ]n armonie, ave'i aceea;i
preface'i — transforma'i, schimba'i atitu- sim'[minte dine fa'[ de to'i.
complet. 12.2 12.16
sim'iri — s[ se evalueye pe sine cu nu umbla'i — nu fi'i m=ndri ;i nu fi'i
modestie. cump[tate preocupa'i dup[ lu- de poyi'ii ]nalte.
12.3 crurile ]nalte
12.16
slujb[ — lucrare cu
func'iune. 12.4 biruie;te — cucere;te, ]nvinge, scoate ceea ce
12.21 este bun chiar din conflict.
darul — darul de a predica mesaje de la
Dum- prorociei neyeu. supus — ascult[tor (fa'[ de). St[p=nirile cele
12.6 m[sura credin'ei — potrivit cu 13.1 mai ]nalte — autorit['ile. Pavel
cre- din'a pe care o are. vor- be;te ]n principal despre
guvern, dar principiul se aplic[ ;i
slujb[ — slujire practic[, d[ruire de sine pentru cele- lalte autorit['i, mai
pen- 12.7 tru a¬i sluji pe al'ii. mici. R=nduite de Dumneyeu
— stabilite ca parte a sistemului de
]mb[rb[- — ]ncurajeay[, ]ndeamn[. gu- vernare omenesc ;i ca parte ]
teay[ cu inim[ larg[ — generos, f[r[ n pla- nul lui Dumneyeu.
m=n-
12.8 drie sau f[r[ dorin'a de a fi se ]mpo- — se revolt[ ]mpotriva guvernului,
admirat. s[ c=rmuiasc[ cu r=vn[ se trive;te opune la ceea ce Dumneyeu a
— s[ con- duc[ cu grij[, d=ndu-;i r=n- st[p=nirii duit.
toat[ silin'a pentru a ]mplini bine 13.2 Os=nd[ — judecat[ ;i pedeaps[.
responsabili- tatea ]ncredin'at[.
nu degeaba — are puterea de a pedepsi.
f[r[ — sincer. poart[ sabia
pref[c[torie fie-v[ groay[ — s[ ave'i aversiune 13.4
12.9 fa'[ de, s[ v[ retrage'i cu repulsie
de la. s[ ne dey- — s[ arunc[m de pe noi.
br[c[m
iubi'i-v[ — ave'i o dragoste fr['easc[, cald[, fi'i
unii pe al'ii prieteno;i, buni. armele — armur[, ]mbr[c[minte protectoare
12.10 ]n cinste... — ar[ta'i respect ;i 13.12 purtat[ ]n lupte.
cinsti- re unul fa'[ de altul, mai
degrab[ dec=t s[ umbla'i dup[
onoruri.
Evanghelia ;i 22
cre;tinismul

DEYVOLTAREA LECæIEI
Dec[dere ;i transformare
Romani 12.1-21

Obiectivul 1. S[ identifici ;i s[ pui ]n Dumneyeu pentru

practic[ principiile vie'ii transformate
preyentate ]n Ro- mani 12 - 13.

‘n Romani, Pavel urmeay[ un tipar care

este comun pentru celelalte epistole. Dup[ ce s-a
ocupat de problemele doctrinare, acum
accentueay[ impli- ca'iile practice. A;a s-au
desf[;urat lucrurile p=n[ acum ]n aceast[
scrisoare. El a preyentat o anumit[ doctrin[ ;i
imediat dup[ aceea a discutat aplica'iile acelei
doctrine ]n via'[. Un binecunoscut teolog, F.F.
Bruce, spune referitor la aceast[ modalitate+
`Nicio- dat[ ]n Biblie doctrina nu este ]nv['at[ pur
;i simplu pentru a fi cunoscut[: ea este ]nv['at[
pentru a fi transpus[ ]n practic[.~ …i Epistola c[tre
Romani este structurat[ ]n acest mod. Primele 11
capitole se ocu- p[ ]n principal cu doctrina
justific[rii prin credin'[, iar capitolele 12 – 16 se
ocup[ de implica'iile practi- ce ale acelei doctrine
]n via'a cre;tinului. (Capitolele 9 - 11 sunt, ]ntr-
un sens, o parantey[. Noi le-am in- clus ]n
partea aplicativ[ a Evangheliei, dar pot fi
considerate la fel de bine ca f[c=nd parte din
partea doctrinar[ a c[r'ii.)

Isus a ar[tat importan'a rela'iei dintre

doctrin[
;i practic[ atunci c=nd a spus+ `Dac[ ;ti'i
aceste lucruri, ferice de voi dac[ le face'i.~
Ioan 13.17. Adev[rata fericire nu vine din
cuno;tin'ele despre cre;tinism, ci din tr[irea lui!

ATITUDINEA FAæ“ DE DUMNEYEU

Romani 12.1-2

Obiectivul 2. S[ formuleyi cele trei respon-

sabilit['i pe care le avem ]n cadrul planului
lui Dumneyeu pentru transformarea noastr[ ;i
s[ accep'i totalmente aceste responsabilit['i.

Obiectivul 3. S[ compari slujirea

credinciosului
]n Vechiul Testament cu cea din Noul Testa-
ment.

Cuvintele cu care ]ncepe capitolul 12+ `V[ ]

n- demn, dar...~ ne dau rela'ia dintre partea
doctrina- r[ ;i cea practic[ a Epistolei c[tre
Romani. Ele ne
]ndreapt[ privirile ]napoi la capitolele 1 - 11 ;i
]n acela;i timp ne ]ndreapt[ privirile ]nainte
spre apelul de a ne duce pe noi ]n;ine ca o
jertf[ vie lui Dumneyeu. Acesta este singurul
r[spuns logic ;i acceptabil la tot ceea ce a f[cut
22 Galateni ;i
m=ntuirea noastr[. Aceasta este `slujba v. 1..................................................................................
Romani
duhovni- ceasc[~ sau `logic[~ ce decurge din
ceea ce a f[cut El pentru noi. Adev[rata ........................................................................................
credin'[ nu ‘i pune ]ntreb[ri lui Dumneyeu
(a;a cum sunt ]ntreb[rile la care s-a referit
Pavel ]n capitolele 9 - 11), ci I se ]nchin[ ;i ‘i
sluje;te. Adev[rata credin'[ ne determin[ s[
ne pro;ternem ;i s[ ne ]nchin[m lui
Dumneyeu ]n preyen'a unui asemenea har
minunat. Adev[rata credin'[ spune+ `Iat[-m[,
Doamne! Trimite-m[!~

1 Pavel spune+ `V[ ]ndemn, dar, fra'ilor,

pentru
]ndurarea lui Dumneyeu, s[ v[ da'i pe voi ]
n;iv[ lui Dumneyeu~. La ce, `]ndurare~ creyi
c[ se refer[ el?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Pavel vorbe;te despre aducerea
trupurilor noastre ca o jertf[ vie. Diferite
traduceri spun c[ aceasta este `slujba noastr[
duhovniceasc[ de ]nchi- nare~, `adev[rata ]
nchin[ciune pe care ar trebui s[ o aducem~.
Pavel folose;te limbajul ]nchin[ciunii din
Vechiul Testament. Avem aici un contrast ]
ntre slujirea sub Vechiul Leg[m=nt ;i cea sub
Noul Leg[- m=nt.

Jertfa ;i
slujirea

Vechiul Leg[m=nt— Legea. Noul Leg[m=nt —

Harul Cel care se ]nchin[ Cel care se ]nchin[ el ]
nsu;i aduce o jertf[. este jertfa.
O jertf[ moart[. O jertf[ vie
Jertfa ‘l satisface Jertfa ‘i place lui
pe Dumneyeu. Dumneyeu.
Slujirea este exterioar[, Slujirea este
l[untric[, de natur[ ceremonial[. de
natur[ spiritual[. Slujirea este o datorie.
Slujirea este ]
nchinare.
Apelul la slujire este o Apelul la slujire este
datori- porunc[ a lui Dumneyeu. t[ ]
ndur[rii lui Dumneyeu.

Po'i s[ folose;ti compara'ia de mai sus

(even- tual ca plan;[) pentru o predic[ sau
pentru o lec'ie.
2 Care sunt cele trei lucruri la care ]i ]
ndeamn[ Pavel pe cititorii acestei epistole ]n
versetele 1-2?
 veyi dac[ are nevoie de o schimbare.
v. 2 ..................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
3 Ce ni se spune ]n versetul 2 c[ vom ;ti ;i
vom experimenta ca urmare a acestei ac'iuni?
........................................................................................
4 Cum putem s[ ne ferim de a fi conforma'i
stan- dardelor ;i valorilor lumii? ‘n Romani 8 ai
citit des- pre o putere care te poate ajuta s[ te
opui acestei tendin'e. Care este acea putere?
........................................................................................
........................................................................................
5 Ce leg[tur[ este ]ntre aceast[ putere ;i cea
de¬a doua porunc[ din versetul 2 — fi'i
transforma'i? Veyi 2 Corinteni 3.18.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Dac[ ‘i permitem Duhului Sf=nt s[ ne ]

ndrume via'a, putem at=t s[ ne opunem
conform[rii cu epoca ]n care tr[im, c=t ;i s[
facem voia lui Dumne- yeu. Transformarea este
o experien'[ continu[, pro- gresiv[. Dac[ I ne
supunem continuu Duhului Sf=nt, El poate s[ ne
fac[ asemenea lui Cristos, nu aseme- nea
chipului lumii acesteia. Aceste dou[ versete
cuprind at=t slujirea spiritual[ a credinciosului
(v. 1), c=t ;i experien'a lui spiritual[ l[untric[ (v.
2).

Slujirea nu poate fi separat[ de slujitor.

Cali- tatea slujirii este determinat[ de calitatea
slujito- rului. E.M. Bounds, ]ntr-o carte ]n care
discut[ via'a slujitorului lui Dumneyeu,
spune+ `‘'i trebuie dou[yeci de ani ca s[ faci o
predic[, pentru c[ ]'i trebuie dou[yeci de ani ca
s[ faci un om.~ Ceea ce vrea autorul s[ spun[
este c[ predica este ]n cea mai mare m[sur[ o
reflectare a ceea ce este omul. Combi- narea
slujirii ;i a experien'ei spirituale ]n aceste
dou[ versete nu este accidental[. Slujirea eficient[
pen- tru Dumneyeu va fi determinat[ de m[sura
]n care I te supui Duhului Sf=nt ca s[-'i conduc[
via'a.

6 O latur[ a transform[rii noastre este

atitudinea fa'[ de Dumneyeu. Compar[
descrierea pe care Pa- vel i¬o d[ voii lui
Dumneyeu cu concep'ia lumii des- pre aceasta.
Dup[ aceea, analiyeay[-'i propria atitu- dine ;i
 Concep'ii despre voia lui

Dumneyeu Pavel

Lumea

Eu

.................... .................... ....................

.................... .................... ....................
.................... .................... ....................

Observ[ c[ transformarea vine prin ]

nnoirea min'ii — g=nduri ;i atitudini noi.
Lucrurile cu care ne umplem mintea
afecteay[ atitudinile ;i ac'iunile noastre.
Sunt g=ndurile noastre pline de sine —
dorin'ele ;i interesele noastre? Sau sunt ele
pline de Dumneyeu ;i de Cuv=ntul S[u? O
parte din ]nno- irea min'ii vine prin
acceptarea ]nv['[turilor din Romani 12 - 16
ca model de via'[.

7 S[ presupunem c[ e;ti p[storul unei

biserici ai c[ror membri se aseam[n[ ]n
foarte mare m[sur[ cu lumea. Interesele ;i
'elurile lor sunt materialiste
;i egocentrice. Ei se conformeay[
standardelor mo- rale u;uratice ale lumii.
Pentru ei, slujirea cre;tin[ este o chestiune
de ajutorare a oamenilor cu nevoi fiyice sau
materiale. Acum ]'i planifici o serie de
studii biblice. Explic[ modul ]n care un
studiu siste- matic al Epistolei c[tre Romani
ar putea fi folosit de Dumneyeu pentru a
transforma biserica ta.

.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
.....................................................................................
...
 Am petrecut mult timp asupra primelor responsabilit['ile ]ncre- din'ate. Am v[yut deja c[
dou[ versete din Romani 12, pentru c[ acestea prin credin'[ tr[im o via'[
reyum[ tema acestei sec'iuni a epistolei. Vei
vedea c[ toate rela'iile ;i ac'iunile pe care le
recomand[ Pavel ]n restul epistolei sunt o
descriere a vie'ii transformate.

ATITUDINEA FAæ“ DE SINE

Romani 12.3-8

Obiectivul 4. S[ enumeri ;apte daruri pe care

le d[ Duhul Sf=nt pentru slujire. S[-'i g[se;ti
identitatea ta ]n Trupul lui Cristos ;i s[
folose;ti darurile tale cu modestie ;i credin'[.

`Cine sunt eu?~ Acesta este strig[tul permanent

al acestei genera'ii pierdute care ];i caut[
identitatea. Noi am g[sit r[spunsul ]n Cristos. Ce
transformare a produs Evanghelia ]n noi — din
p[c[to;i condam- na'i (Romani 1 - 3) s[ devenim
m[dulare ale Trupu- lui lui Cristos (Romani 12)!
Cristos este Capul, iar noi to'i aceia care credem
]n El suntem m[dulare ale Trupului S[u. Pavel
folose;te aceast[ imagine
]n patru dintre epistolele sale (Romani, 1
Corinteni, Efeseni ;i Coloseni) pentru a ne ar[ta
rela'iile, privi- legiile ;i responsabilit['ile
noastre.
C=t de bine ne facem slujba ca m[dulare
ale Trupului lui Cristos depinde ]n mare m[sur[
de a- titudinea noastr[ fa'[ de noi ]n;ine. Mai ]
nt=i, s[ recunoa;tem c[ nu suntem destul de ]
n'elep'i sau de puternici pentru a face ceva prin
noi ]n;ine. Noi trebuie s[ depindem de Cristos,
Capul nostru, de capacitatea pe care Duhul Sf=nt
ne¬o d[ ;i de coope- rarea cu celelalte m[dulare
ale trupului. ‘n al doilea r=nd, trebuie s[ ne
d[m seama c[ ]n Cristos, cu puterea Duhului
Sf=nt ;i prin cooperarea cu celelalte m[dulare ale
trupului, putem face orice ne spune Dumneyeu
s[ facem.

8 Compar[ Romani 12.3 cu Ioan 15.5 ;i

Filipeni
4.13. Identific[ cele dou[ atitudini pe care ar
trebui s[ le ai conform acestor versete.
........................................................................................
........................................................................................
Pavel subliniay[ aici c[ trebuie s[ fim
mode;ti, s[ nu ne supraapreciem capacit['ile sau
importan'a: dar aceast[ atitudine trebuie s[ fie
echilibrat[ prin credin'a ]n Dumneyeu ;i prin ]
ncrederea c[ El ne va ajuta s[ facem orice vrea
El s[ facem.
`Potrivit cu m[sura de credin'[~, ]n versetul 3,
]nseamn[ potrivit cu puterea spiritual[ sau canti-
tatea de credin'[ pe care Dumneyeu i¬o d[
fiec[rui cre;tin pentru a-;i ]mplini
 sf=nt[. De asemenea, prin credin'[ ]ndeplinim
slu- jirea cre;tin[. Dumneyeu ne d[ o slujb[
pe care s-o facem. Mai ]nt=i, trebuie s[
recunoa;tem c[ nu o putem ]ndeplini prin
noi ]n;ine. Privim la Dumne- yeu cu credin'[
;i accept[m slujba, ;tiind c[ El ne va ajuta.
‘n Romani 12.1-2, Pavel ne-a spus c[
r[spunsul adecvat la ]ndurarea lui Dumneyeu
este slujirea. Suntem confrunta'i aici cu o
problem[ important[+ Care este slujba mea?
Ce trebuie s[ fac eu? Trupul are multe
m[dulare. Fiecare are propria sa func'ie,
propriul s[u rol. Biserica ta are nevoie de
darul pe care Dumneyeu 'i l-a dat 'ie!

CARE ESTE DARUL T“U?

Romani 12.4-8

Prorocie ‘ndemnare

Slujire D[ruire

‘nv['are Conducere

Milostenie

Pavel vorbe;te acum despre capacit['ile

specia- le pe care Dumneyeu le d[ diferitelor
m[dulare ale trupului. Acestea sunt daruri
speciale — capacit['ile date prin Duhul Sf=nt.

9 Compar[ lista darurilor spirituale din

Efeseni 4.8-12, 1 Corinteni 12.6-10 ;i Romani
12.6-8. Care dintre liste este ]n mod evident
consecin'a activit['ii supranaturale?
........................................................................................
10 Nume;te ;apte daruri spirituale care sunt
enu- merate ]n Romani. Subliniay[-le pe
acelea pe care le consideri importante pentru
biserica ta local[ ;i pentru lucrarea ei.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
11 æi-ai dat seama c[ toate acestea sunt
daruri sau capacit['i pe care Duhul le d[
cre;tinilor? Care creyi c[ este darul t[u sau
slujba ta ]n biseric[?
........................................................................................
........................................................................................
Mul'ume;te-I lui Dumneyeu pentru marea
onoare ;i pentru marele privilegiu de a fi un de calit['ile celui care este obiectul dragostei.
m[du- lar al Trupului lui Cristos. Roag[-te Dragostea lui Dumne- yeu nu este a;a. Dac[ ar fi
pentru lucra- rea ta ;i cere-I s[ te ajute s[ o faci fost a;a, nici eu, nici tu
eficient.

ATITUDINEA FAæ“ DE CEILALæI

Romani 12.9-22

Obiectivul 5. S[ compari atitudinile pe care le

manifest[ o via'[ transformat[ cu cele pe care
le manifest[ o via'[ conformat[ cu lumea.
S[ cultivi acele atitudini pe care 'i le
recomand[ Dumneyeu.

Aceste versete sunt str=ns legate de Predica

de pe Munte. C=nd folose;ti aceste versete
pentru studii biblice, permite-mi s[/'i sugerey
s[ prive;ti
;i la Matei 5 - 7 pentru ]nv['[turi suplimentare
asu- pra acestui subiect. Cite;te, te rog, aceste
capitole chiar acum, astfel ]nc=t s[ po'i vedea
c[ Pavel ;i¬a
]ntemeiat ]ndrum[rile pentru via'a cre;tin[
pe
]nv['[turile Domnului Isus.
Cele 27 de porunci din Romani 12. 9-21 se
expli- c[ singure. Nu exist[ nici o problem[ ]n ]
n'elegerea lor: problema este practicarea lor.

12 Ce lec'ie ne ]nva'[ Matei 7.24-29 despre

punerea
]n practic[ a ceea ce ;tim despre Dumneyeu ;i
des- pre Cuv=ntul S[u?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
13 ‘n Romani 12.9-21, ultimele 26 de porunci
sunt simple modalit['i de ]mplinire a primei
porunci. Care este prima porunc[?
........................................................................................
........................................................................................
Versetul 9 stabile;te tema ]ntregii sec'iuni.
Dragostea divin[ este principiul care
controleay[ via'a cre;tinului. Aceasta este
adev[rata dragoste, sau dragostea divin[.
Aceasta este legea lui Cristos
—este legea dragostei. Dragostea lui Dumneyeu
nu este ca cea omeneasc[. Dragostea
omeneasc[ este condi'ionat[ de reciprocitatea sau
nu am fi fost m=ntui'i! Ea este o dragoste ........................................................................................
care se centreay[ mai mult ]n voin'[ dec=t ]n
emotivitate. El nu ne iube;te pentru c[ ........................................................................................
merit[m dragoste. El ne¬a iubit c=nd eram ........................................................................................
p[c[to;i.
........................................................................................
Dragostea divin[ se revars[ ]n mod
spontan din via'a care este umplut[ cu 17 S-ar putea s[ faci urm[torul exerci'iu pe
Duhul lui Cristos. Veyi Romani 5.5. Ea ne tabl[. Scrie ]n coloana din dreapta caracteristicile
face ]n stare s[-i iert[m ;i s[-i iubim pe care sunt
du;manii no;tri. Dac[ ]i iubim numai pe cei
care ne iubesc, oare dovedim dragoste? Veyi
Matei 5.46-47. Dragostea divin[ ne va face s[
sim'im nevoile altora ;i s[ dorim s[-i ajut[m
(Romani 12.15¬16). Versetul 21 este de fapt un
reyumat al Pre- dicii de pe Munte. Prin
facerea de bine ;i prin dragostea lui
Dumneyeu care este ]n noi, noi trebu- ie s[-i
ajut[m pe semenii no;tri.

14 Poruncile din aceast[ sec'iune se refer[ la

atitu- dinile noastre fa'[ de cre;tini, fa'[ de
necredincio;i sau fa'[ de to'i?
.......................................................................................
.
15 De ce nu ar trebui s[ ne r[ybun[m
singuri? v. 19.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
‘n versetul 19, Pavel citeay[ Proverbe
25.22. Expresia `a ]ngr[m[di c[rbuni
aprin;i pe capul cuiva~ este ]n'eleas[, ]n
general, prin a¬l face pe ci- neva s[ se
ru;ineye de faptele sale. Con;tiin'a ]l acuy[,
;i el ];i recunoa;te gre;eala atunci c=nd vr[j-
ma;ul s[u ]l trateay[ cu bl=nde'e.

16 S[ presupunem c[ cineva din biseric[ te-a

criti- cat ;i te-a tratat aspru. Cum ar trebui s[
aplici prin- cipiul din versetul 19?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
]n contrast cu modul de a fi al lumii, din
coloana din st=nga. G[se;te-le ]n versetele Cu prejudec['i 12.16 ............................................
indicate din Ro- mani 12. Po'i folosi propriile
tale cuvinte. Favoritism ......................................................
‘ng=mfat ......................................................
Confom cu lumea Romani Transformat R[spl[te;te r[u 12.17 ............................................
Dragoste ipocrit[ 12.9 ............................................ pentru r[u ......................................................
Accept[ r[ul ...................................................... Necinstit ......................................................
Respinge binele ...................................................... Cert[re' 12.18 ............................................
Lipsit de bun[voin'[ 12.10 ............................................ R[ybun[tor 12.19 ............................................
Aspru ...................................................... ‘i distruge pe du;mani 12.20 ............................................
Dornic s[ fie onorat ...................................................... Biruit de r[u 12.21 ............................................
Lene;, neglijent 12.11 ............................................
18 Permite-mi s[-'i sugerey s[ treci din nou
Indiferent fa'[ de ...................................................... peste versetele 9-21, examin=nd fiecare
lucruri spirituale ...................................................... expresie. Eva- lueay[-'i via'a ]n raport cu fiecare
dintre aceste po- runci. Subliniay[ acele porunci
Egoist ...................................................... la care te sim'i slab. Roag[-te pentru acele nevoi
Deprimat, trist 12.12 ............................................ ;i accept[ ajutorul lui Dumneyeu pentru ]
ndeplinirea transform[rii ]n acele puncte.
Nelini;tit, ner[bd[tor ...................................................... Pentru a te ajuta s[-'i aminte;ti mai u;or,
Nu se roag[ ...................................................... noteay[ ]n spa'iul de mai jos ceea ce inten-
'ioneyi s[ faci referitor la fiecare dintre ele.
Egoist 12.13 ............................................
Doam- ne, cu ajutorul T[u, eu inten'ioney s[
Neospitalier ......................................................
........................................................................................
‘i blestem[ pe du;mani 12.14 ............................................
........................................................................................
Indiferent fa'[ de 12.15 ............................................
........................................................................................
bun[starea altora ......................................................
........................................................................................

Rela'iile cu lumea
Romani 13.1-14

BUNI CET“æENI ducerea '[rii trebuie s[ fie conduse de Domnul,

13.1-7 prin
]nnoirea min'ii noastre.
Cre;tinii din Roma erau ]n centrul politic al
Obiectivul 6. S[ discu'i importan'a Imperiului Roman. Problema rela'iei lor cu
cuvintelor pe care le adreseay[ Pavel condu- cerea roman[ era foarte important[. Ei erau
cre;tinilor din Roma confrun- ta'i cu aceast[ problem[ ]n fiecare yi.
;i nou[ referitoare la conducerea care guver- Cre;tinii aveau nevoie s[ clarifice ]naintea
neay[ 'ara, s[-'i conformeyi atitudinea fa'[ de auto- rit['ilor romane care era poyi'ia lor.
guvern cu ]nv['[turile lui Pavel ;i s[ devii mai Fondatorul credin'ei lor fusese executat prin
con;tient de responsabilitatea ;i oportunit['ile sentin'a unui guvernator roman, sub acuya'ia
pe care le ai ca bun cet['ean. de a fi ]ncercat s[ se fac[ singur rege. Aceast[
acuya'ie arunca suspi- ciune asupra urma;ilor
De ce creyi c[ aduce Pavel ]n discu'ie chiar S[i. Pavel formuleay[ poyi- 'ia pe care trebuie s[
]n acest punct al epistolei datoria cre;tinului stea ei ;i motivele lor pentru respectarea
fa'[ de guvern? S[ privim la c=teva posibile acelora care de'ineau autoritatea.
motive care au fost sugerate. Preocuparea pe care o avea fa'[ de
Pavel a f[cut o preyentare sistematic[ a biseric[ poate fi ]nc[ un motiv pentru care Pavel
doctri- nei cre;tine ;i a puneriii ei ]n practic[. El le reamin- te;te cre;tinilor din Roma despre
nu poate l[sa deoparte acest domeniu de datoriile lor fa'[ de autorit['i. Supunerea lor
responsabilit['i ]n via'a transformat[. Atitudinile fa'[ de autorit['i, chiar acolo, ]n capitala
noastre fa'[ de con- Imperiului, ar putea ajuta s[ con-
tracareye suspiciunea ;i acuya'iile false care li
ricii: el li se adreseay[ cre;tinilor. Ideea este c[
se aduceau. Nesupunerea fa'[ de autorit['i ar fi
nici o persoan[ nu este scutit[ de aceast[
putut provoca persecu'ie ]mpotriva Bisericii,
datorie. Ni- meni nu are un privilegiu special,
persecu'ie care s-ar fi putut ]ntinde p=n[ ]n cele
care s[-i permit[ s[ ignore sau s[ se simt[ liber s[
mai ]ndep[r- tate col'uri ale lumii romane.
violeye legile stabi- lite de autorit['ile
guvernamentale.
Un alt motiv pentru care Pavel aduce ]n
discu'ie subiectul supunerii fa'[ de legi ar
21 Conform versetelor din Romani 13.1-2, de ce
putea s[ fie cel scris ]n 12.2+ `Nu v[ potrivi'i
trebuie cre;tinul s[ fie supus autorit['ilor
chipului veacului aces- tuia.~ C=t de departe
guverna- mentale?
trebuie s[ mearg[ ]n ascultarea de aceast[
porunc[? Oare trebuie s[¬l respecte ;i s[ se ........................................................................................
supun[ ‘mp[ratului?
........................................................................................
Ce s[ mai vorbim despre gruparea
antinomian[ (antilegal[) despre care am studiat Pavel vorbe;te aici despre puterile
]n Galateni?! Creyi c[ erau unii dintre ei ;i ]n guverna- mentale care exist[. El spune c[ ele
Roma? Sau faptul c[ Pavel a accentuat puternic exist[ datorit[ voin'ei divine. Pavel nu vrea s[
libertatea fa'[ de Lege s-ar putea s[-i fi f[cut pe spun[ c[ tot ce fac autorit['ile este conform cu
unii s[ cread[ c[ ei nu mai trebuie s[ li se voia lui Dumneyeu. Exist[ autorit['i care
supun[ legilor '[rii? folosesc puterea ]n acord cu voia lui
Dumneyeu ;i exist[ altele care folosesc
19 ‘n;ir[ pe scurt, ]n cuvintele tale, motivele puterea ]n mod gre;it. Pavel nu vorbe;te aici
care au fost sugerate pentru scrierea capitolului des- pre folosirea autorit['ii.
13 din Romani. Subliniay[ acele motive care
creyi c[ au leg[tur[ cu noi ast[yi, ;i fac ca acest El vorbe;te despre originea ei ;i dreptul de
capitol s[ fie foarte important. Eu dau primul a conduce. El spune c[ toate autorit['ile au un
r[spuns. lucru un comun — sunt instituite de
Dumneyeu. Ele ];i deriv[ originea, dreptul ;i
a) Este parte a doctrinei cre;tine ;i a puterea de la Dumneyeu.
aplic[rii acesteia ]n practic[.
22 Descrie condi'iile care creyi c[ ar fi ]n yona
]n care tr[ie;ti dac[ nu ar fi nici o form[ de
b) ...............................................................................
guver- n[m=nt sau de autoritate ;i fiecare ar face
tot ce i¬ar pl[cea, f[r[ s[ fie pedepsit.
c) ...............................................................................
........................................................................................
.......................................................................................
........................................................................................
d) ............................................................................... ........................................................................................
........................................................................................
e) ...............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
f) ...............................................................................
23 ‘n;ir[ c=teva dintre beneficiile pe care tu ;i
20 Care membri ai bisericii sunt liberi de ceilal'i cet['eni ai '[rii le ave'i datorit[
orice responsabilit['i fa'[ de autorit['ile guvernului
guvernamentale conform cu Romani 13.1? ;i activit['ii sale.
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
Pavel afirm[ foarte clar c[ orice persoan[ ........................................................................................
este datoare s[ li se supun[ autorit['ilor
guvernamen- tale. Cuv=ntul `oricine~ este ........................................................................................
traducerea unei expresii evreie;ti care ........................................................................................
sugereay[ ideea unei datorii indivi- duale.
Adu-'i aminte c[ Pavel i se adreseay[ bise-
24 ‘n calitate de cre;tin, care sim'i c[ este respon-
sabilitatea ta fa'[ de conducerea '[rii tale? Veyi
29 Compar[ Matei 22.21 cu Romani 13.5-7. Care
Ro- mani 13.1-14: 1 Timotei 2.1-4.
verset ne ]nva'[ c[ principiul enun'at de Isus
........................................................................................ trece dincolo de domeniul impoyitelor? Ce ni
se mai spune c[ trebuie s[ d[m? Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Romani 13.2-3 ne arat[ c[ Dumneyeu le¬a Observ[ c[ cinstea ;i respectul pe care i le
dat formelor de guvern[m=nt omene;ti acor- d[m cuiva se bayeay[ pe poyi'ia pe care
responsabilita- tea men'inerii ordinii ;i a acea per- soan[ o de'ine ]n calitate de `slujitor
pedepsirii acelora care violeay[ acea ordine. al lui Dumne- yeu~ ]n cadrul unei guvern[ri
Pavel descrie guvernul ca fiind o teroare pentru omene;ti. Noi ]i pu- tem acorda respect unei
r[uf[c[tori, dar care ]ncurajeay[ via'a cinstit[ ;i persoane pentru poyi'ia pe care o de'ine, chiar
justi'ia. Cre;tinii ar trebui ]n mod hot[r=t s[¬I dac[ unele ac'iuni ale sale nu sunt a;a cum ar
mul'umeasc[ lui Dumneyeu pentru con- ducerea trebui s[ fie.
'[rii lor ;i s[ se roage pentru to'i aceia care de'in
responsabilit['i ]n conducere. Faci tu a;a? 30 Creyi c[ Romani 13.7 se limiteay[ doar la
atitu- dinea noastr[ fa'[ de autorit['ile
25 Ce nume folose;te Pavel ]n versetele 4-6 guvernante? Sau este un principiu pe care
c=nd vorbe;te despre conduc[torii trebuie s[-l aplic[m ;i ]n alte domenii ale vie'ii?
guvernamentali pen- tru a ar[ta c[ nu ei sunt Dac[ da, ]n ce domenii?
autoritatea suprem[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
26 Romani 13.1-5 ne d[ dou[ motive pentru
care cre;tinul ar trebui s[ fie supus legilor. ........................................................................................
Care sunt acestea? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
27 ‘n versetul 13.5, cum ]n'elegi cuvintele `de ........................................................................................
frica pedepsei~?
........................................................................................ 31 F[ o list[ cu personalit['ile care de'in func'ii
]n guvernul '[rii tale, personalit['i pe care
........................................................................................
inten'ioneyi s[ le respec'i. Subliniay[ numele
........................................................................................ acelora pentru care vrei s[ te rogi mai des
28 ‘n versetul 13.5, cum ]n'elegi cuvintele pentru ca Domnul s[-i ajute s[-;i ]
`din ndeplineasc[ bine ]ns[rcin[rile.
]ndemnul cugetului~? ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
Dar ce facem dac[ autorit['ile sunt o ........................................................................................
teroare pentru cei care fac binele? De;i Pavel
nu se refer[ aici la asemenea guverne, noi ........................................................................................
trebuie s[ r[spundem la aceast[ ]ntrebare. Isus ........................................................................................
ne-a ]nv['at s[¬i d[m Ceya- rului ce este al
Ceyarului ;i lui Dumneyeu ce este al lui ........................................................................................
Dumneyeu (Matei 22.21). El a formulat acest ........................................................................................
principiu cu privire la pl[tirea impoyitelor, dar el
poate fi extins dincolo de impoyite. ........................................................................................
 Trebuie s[ lu[m ]n considerare ;i ........................................................................................
problema limitelor p=n[ la care trebuie s[
mearg[ supunerea cre;tinului fa'[ de guvern.
Cre;tinii din Roma ;i-au pus cu siguran'[ aceast[ ]
ntrebare. Oare trebuie ei s[ se supun[ legii care
cere ca to'i s[ i se ]nchine
]mp[ratului ca unui yeu? Sau ei trebuie s[ I se ]
nchi- ne numai lui Dumneyeu, a;a cum
porunce;te Cu- v=ntul Lui? Isus a spus+ `Da'i
Ceyarului ce este al Ceyarului ;i lui
Dumneyeu ce este al lui Dumne- yeu.~ C=nd
acestea ajung ]n conflict, cui trebuie s[¬i acoryi
prioritate? C=nd Petru ;i ceilal'i apostoli au fost
confrunta'i cu aceast[ problem[, ei au spus+
`Trebuie s[ ascult[m mai mult de Dumneyeu
dec=t de oameni!~ Fapte 5.29.

32 Cite;te mi;c[toarea relatare despre deciyia

a- postolilor ;i reyultatele pe care aceasta le-a
avut (Fapte 4.1-31: 5.12-41). Care a fost ordinul
de care nu au ascultat?
........................................................................................
........................................................................................
C=nd apare un conflict ]ntre cerin'ele
oameni- lor ;i porunca lui Dumneyeu,
cuvintele lui Petru trebuie s[ ne fie ghidul. Ar
trebui s[ ne amintim totu;i c[ refuyul lui Petru
de a asculta de autorit['i era ]n mod evident
datorit[ faptului c[ ordinul lor contrayicea ]n
mod direct porunca lui Isus ca ei s[ predice
Evanghelia tuturor oamenilor, ]ncep=nd din
Ierusalim. Autorit['ile religioase le-au ordonat s[
]nceteye s[ le vorbeasc[ oamenilor despre Isus.

Ar trebui s[ remarc[m c[ aici, ]n Romani

13.1¬7, accentul este pus pe supunerea ;i pe
respectarea autorit['ilor existente. Apar uneori ;i
situa'ii ]n care este foarte greu pentru cre;tin s[
;tie ce s[ fac[. C=nd poruncile oamenilor par s[ fie
]n conflict puternic cu poruncile lui Dumneyeu,
trebuie desigur s[ apel[m la Duhul Sf=nt
pentru a primi c[l[uyirea ;i
]n'elepciunea Lui. S[ nu uit[m s[ ne rug[m
pentru cei care trec prin asemenea ]mprejur[ri,
pentru ca Dumneyeu s[ reyolve situa'iile dup[
planul S[u.

33 ‘n unele yone din lume, ]nv['[turile din

Romani 13.1-7 par s[ aib[ o
deosebit[ importan'[ pentru Biserica de ayi.
Este adev[rat acest lucru ;i pentru 'ara ta? Dac[
da, de ce?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 S[ presupunem c[ ai de'ine o func'ie ]n ........................................................................................
guvern. ‘'i ]ndepline;ti tu datoria de slujitor
al lui Dumne- yeu? Cum ai putea s[ sluje;ti ........................................................................................
mai bine at=t pe Dum- neyeu c=t ;i 'ara ta? ........................................................................................
Cum ai putea s[-i aju'i pe al'i cre;tini s[-;i ]
n'eleag[ responsabilitatea ;i oportu- nit['ile
pe care le au ca buni cet['eni?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

ACæIUNILE DETERMINATE DE
DRAGOSTE 13.8-10

Obiectivul 7. S[ enun'i regula

fundamental[ pentru ac'iunile cre;tinului ;i
s[ aplici aceast[ regul[ ]n via'a ta.

‘n Romani 13.8, Pavel trece de la

discutarea da- toriilor pe care le avem fa'[ de
autorit['i la discu- tarea datoriilor pe care le
avem fa'[ de ceilal'i se- meni ;i enun'[ o
regul[ fundamental[ cu privire la rela'iile
noastre cu ceilal'i.
Mai ]nt=i, s[ ne g=ndim ce ]nseamn[ `s[
nu¬i datora'i nim[nui nimic~. Aceasta nu
este o inter- dic'ie pentru cre;tin de a avea
obliga'ii financiare. ‘n cay de nevoie, putem
s[ ]mprumut[m de la al'ii (Matei 5.42: Luca
6.35). Dar trebuie s[ ne onor[m obliga'iile.
Psalmul 37.21 spune+ `Cel r[u ia cu ]m-
prumut ;i nu d[ ]napoi~. Este r[u s[ ]
mprumu'i de la al'ii obiecte sau bani ;i apoi
s[ nu/'i dai toat[ silin'a pentru a da ]napoi, ]
n bune condi'ii, ceea ce ai ]mprumutat sau
ceea ce datoreyi, la timpul sta- bilit. De ce?
Trebuie s[ 'inem seama de drepturile
celorlal'i ;i s[ respect[m proprietatea lor.
Neglijen'a unor cre;tini ]n problemele
financiare a atras asupra Bisericii, ]n unele
regiuni, multe critici ;i a ]mpie- dicat cauya
lui Cristos.
35 S[ presupunem c[ te duci ]ntr-un ora; ;i
pui bayele unei biserici, ]n casa unui cre;tin
care locu- ie;te acolo. Invi'i apoi c='iva
oameni de afaceri s[ asiste la serviciile
religioase. C=nd vin, ei au ocayia s[ asculte
m[rturisirea acelui cre;tin despre modul
]n care L-a urmat pe Cristos de yece ani ]
ncoace. El
]i datoreay[ bani fiec[ruia dintre oamenii de
afaceri, dar nu ]ncearc[ s[-;i achite datoriile.
Care vor fi sentimentele acelor oameni de
afaceri fa'[ de m[rtu- ria cre;tinului, fa'[ de
biseric[ ;i fa'[ de Evanghe- lie?
 Pavel sugereay[ aici c[ exist[ o datorie de spune+ `Treyi'i-v[ ;i haide'i s[ ne ]mplinim
care trebuie s[ ne achit[m ]ntreaga via'[. Este
datoria de a ne iubi aproapele. Cui dator[m
aceast[ dragos- te? Numai fra'ilor de credin'[?
Numai acelora care ne iubesc ;i c[rora le
return[m dragostea?

36 Cite;te Matei 5.4-48: Ioan 13.34-35: Luca

10.25¬37: Romani 13.8. Enun'[ regula
fundamental[ care ar trebui s[ ne c[l[uyeasc[ ]n
toate rela'iile cu semenii no;tri. Accep'i tu
aceast[ regul[ ca f[c=nd parte din slujirea pe
care e;ti dator s[ I¬o aduci lui Dumne- yeu?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Am discutat deja despre puterea
motivatoare a dragostei. …i am v[yut ]n Romani
5.5 c[ numai dra- gostea lui Dumneyeu pe care
Duhul Sf=nt ne-o d[ face posibil s[-l iubim pe
aproapele nostru ca pe noi
]n;ine. Romani 13.8-10 ne arat[ foarte clar modul
]n care dragostea divin[ ]mpline;te aceast[
Lege. Ea ne va ajuta s[ ne ]ndeplinim cu bucurie
responsabi- lit['ile fa'[ de Dumneyeu ;i fa'[ de
semenii no;tri.

FOLOSIREA ‘NæELEAPT“ A TIMPULUI

13.11-14

Obiectivul 8. S[ ]n'elegi valoarea timpului

pen- tru tine ca cre;tin ;i s[ cau'i moduri ]n
care s[¬'i folose;ti timpul c=t mai bine.

‘n Romani 13.11-14, avem o nou[ motiva'ie

pen- tru a tr[i o via'[ transformat[. Este faptul
c[ timpul nostru este limitat. Nu ne putem
permite s[ ne pier- dem timpul cu lucruri care nu
contribuie la realiya- rea marelui scop al vie'ii
noastre. Isus, Lumina lumii, a venit ]n vie'ile
noastre ;i noi vrem s[ le d[m altora lumina Lui.
Noi am adus trupurile noastre ca o jertf[ vie lui
Dumneyeu. El are o lucrare pe care ne-o ]
ncredin'eay[, ;i acum este timpul s[ o facem. Ce
fel de atitudine fa'[ de timp te a;tep'i s[
]nt=lne;ti ]ntr-o via'[ transformat[? ‘n
Romani 13.11¬14 vedem din nou contrastul
dintre via'a care este conform[ cu lumea ;i cea
care a fost transfor- mat[ prin predare lui
Dumneyeu. Pavel vorbe;te despre unii oameni
care dorm ]n ceea ce prive;te oportunit['ile pe
care le au. Ei se g=ndesc numai la ei ]n;i;i ;i la
propriul confort, la propria pl[cere. Chiar ;i
unii cre;tini sunt treji numai pe jum[tate. Pavel
slujba pe care ne-a dat-o Dumneyeu.~ De ce? M=na Eternit['ii care m[
Pen- tru c[ nu a mai r[mas prea mult timp. cheam[? Cu trup ;i suflet eu ‘'i
apar'in,
37 Compar[ Romani 13.11-12 cu Tit 2.11-13: Fie ca orele mele s[ fie ale Tale pe deplin.~
Evrei 9.28: 2 Petru 3.10-14: Efeseni 5.15-16. Ce
]nseamn[ cuvintele `m=ntuirea este mai — L.J. Walker
aproape~? Explic[ modul ]n care aceasta ar
afecta folosirea timpului t[u ca martor al lui
Cristos.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
Mul'i cre;tini au un moto ]n casele lor+
`Poate ast[yi?~ El se refer[ la revenirea lui
Cristos. ‘mpli- nirea profe'iilor indic[ spre
faptul c[ venirea Sa tre- buie s[ aib[ loc ]n
cur=nd. Dar dac[ ar veni ast[yi? Av=nd
aceasta ]n g=nd, mul'i urmeay[ sfatul+ `Nu te
duce undeva unde nu ai vrea s[ fii g[sit de
Isus dac[ ar veni. Nu face ceva ce nu ai vrea s[
faci atunci c=nd ar veni El. Nu spune ceva
ce n¬ai vrea s[ spui c=nd va veni Isus.~ Este
o regul[ bun[. Poate am putea s[ o ]
mbun[t['im dac[ am formula¬o ]n mod
poyitiv+ `F[ ast[yi ceea ce ai vrea s[ te
g[seasc[ Isus f[c=nd atunci c=nd va veni.~

`Dac[ a; ;ti, dac[-a; ;ti cu

certitudine C[ Domnul Se va ]
ntoarce anul acesta, Ce fapte
r[sun[toare a; face ast[yi? Ce
lucruri a; cump[ra?
C=t m-a; ruga?
C=t m-a; ]nt=lni cu prietenii?
Oare ce le-a; spune,
Dac-a; ;ti c[ timpul e-a;a de-aproape?

Dac[-a; ;ti, dac[-a; ;ti cu certitudine

C[ peste ;ase luni care vor trece ]n
goan[ Cerurile se vor spinteca la sunetul
trompetei, Oare ce schimb[ri ]n
planurile mele
Ar revela yilele ce vin?
Oare lucrurile pe care le iubesc ar mai
avea aceea;i atrac'ie
Dac[-a; ;ti ce m[ a;teapt[?

Dac[-a; ;ti, dac[-a; ;ti cu

certitudine... O, Dumneyeule, cum
pot fi at=t de orb?
Cum pot fi at=t de fascinat de Timp ]
nc=t nu pot vedea
38 Timpul nostru de a le spune oamenilor
despre Isus poate fi limitat din cauya apropierii
venirii Sale. Pute'i s[ v[ g=ndi'i la dou[ alte
motive de ce este vital s[ ne treyim ;i s[ facem
acum tot ce putem pentru Dumneyeu ;i
pentru oamenii din jurul nostru? Veyi Ioan
9.4: Efeseni 5.14-16.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Benjamin Franklin, un filosof american, spunea
odat[+ `Nu-'i risipi timpul: timpul este materia
pri- m[ din care este f[cut[ via'a.~ Noi ne-am
d[ruit vie'ile lui Cristos. Timpul nostru ‘i
apar'ine Lui. S[¬l investim cu ]n'elepciune.
‘n versetul 12, cuv=ntul `yiua~ se refer[ la
yiua
]n care Isus, Soarele Drept['ii, va ap[rea ;i va
aduce o nou[ yi pentru lumea aceasta. Veyi
Maleahi 4.2. Dup[ cum soarele alung[ ]
ntunericul, tot a;a Cris- tos, Lumina lumii, va
pune cap[t `faptelor ]ntune- ricului~ atunci c=nd
va veni ;i va instaura ‘mp[r['ia Sa de lumin[.
Dar noi suntem de pe acum cet['eni
ai ‘mp[r['iei Sale. De aceea noi ne ]mbr[c[m ]n
`armura luminii~ ca s[ ne apere de puterile ]
ntune- ricului care sunt ]n jurul nostru. ‘n ]
ntreaga Scrip- tur[, lumina este simbolul binelui,
iar ]ntunericul este simbolul r[ului. Noi suntem ]
ndemna'i s[ um- bl[m ]n lumin[ (1 Ioan 1.5-7).
Aici Pavel ne spune cum s-o facem. Trebuie s[
ne ]mbr[c[m cu Domnul Isus Cristos. El este
arm[tura luminii.
Pavel vorbe;te despre ]mbr[carea cu Cristos
]n versetul 14 ;i ]n Galateni 3.27. ‘n Galateni, el
se re- fer[ la poyi'ia noastr[ — unitatea noastr[
cu Cris- tos ]n moartea ;i ]nvierea Sa, a;a cum
sunt ele simboliyate ]n botey. Aici ]n Romani, el
ne aminte;te c[ aceasta trebuie s[ fie o realitate ]
n experien'a noastr[ de yi cu yi. ‘n Cristos —
prin puterea Lui — noi putem tr[i o via'[ ]nviat[
;i transformat[, o via'[ care nu este conform[
lumii, ci care i¬L duce lumii pe Cristos.
39 Ce planuri ai pentru a ]mbun[t['i
folosirea timpului, av=nd ]n vedere urgen'a
ceasurilor pe care le tr[im?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................

Verific[-'i r[spunsurile

1 R[spunsul t[u. Probabil harul, dragostea 6 Pavel+ Bun[, pl[cut[ (acceptabil[),

;i binecuv=nt[rile pe care le-am men'ionat ] des[v=r;it[ (perfect[).
n precedentele unspreyece capitole, ]n mod Lumea+ R[spunsul t[u. Prea preten'ioas[,
deo- sebit ]ndurarea lui Dumneyeu prin inac- ceptabil[, nu este spre binele nostru.
moartea lui Cristos pentru a ne m=ntui, Eu+ R[spunsul t[u.
chiar atunci c=nd eram du;mani ai lui
Dumneyeu. 7 R[spunsul t[u. Duhul lui Dumneyeu
folose;te Cuv=ntul lui Dumneyeu pentru a
2 v. 1. S[¬I aducem trupurile noastre lui convinge de p[cat. El a folosit Romani 1 -
Dum- neyeu ca o jertf[ vie. 3 pentru a-i ajuta pe mul'i oameni s[-;i
v. 2. Nu v[ conforma'i acestei lumi. vad[ starea lor pierdut[
Fi'i transforma'i prin ]nnoirea min'ii. ;i nevoia dup[ Dumneyeu. Imaginea m=niei
lui Dumneyeu ]mpotriva lumii ]i va ajuta
3 Voia lui Dumneyeu des[v=r;it[. s[ vad[ pericolul ]n care se afl[ dac[ se
confor- meay[ lumii. Ei v[d c[ sunt
4 Puterea Duhului Sf=nt. condamna'i la moarte din cauya p[catelor.
De asemenea, ei v[d dragostea lui
5 Duhul Sf=nt este Acela care ne transform[. Dumneyeu ;i calea m=ntuirii pe care a
preg[tit-o, imposibilitatea atingerii
 standardelor lui Dumneyeu prin
c) Clarificarea poyi'iei lor era important[
eforturile proprii, posibilitatea biruin'ei prin
din cauya suspiciunilor legate de
Duhul Sf=nt
condamnarea fondatorului cre;tinismului.
;i modul ]n care Dumneyeu ne p[streay[
d)Preocupare pentru posibile efecte asupra
;i ne transform[. Ei pot s[ vad[ ]n Romani
Bi- sericii.
12 ¬ 16 tiparul dup[ care sunt
e) Este supunerea fa'[ de autorit['i
transforma'i.
conformare dup[ chipul lumii?
f) Antinomianism. Supraaccentuare a libert['ii
8 Modestie ;i credin'[.
cre;tinului.
Eu a; spune c[ punctele b) ;i d) sunt ]n
9 Lista din 1 Corinteni 12.
gene- ral importante pentru noi. Condi'iile
din locuri
10 Profe'ie, slujire, ]nv['are, ]ndemnare, milos-
;i timpuri diferite pot face ca alte motive s[
tenie, conducere, d[ruire.
fie foarte importante.
11 R[spunsul t[u.
20 Nimeni.
12 R[spunsul t[u. A auyi Cuv=ntul lui Dumne-
21 Deoarece Dumneyeu este Acela care le d[
yeu ;i a nu-l aplica este periculos. Temelia
gu- vernelor dreptul de a conduce.
vie- 'ii noastre va fi solid[ dac[ urm[m ]
nv['[turile lui Isus ;i aplic[m ceea ce ;tim.
22 R[spunsul t[u. Probabil c[ ar fi groaynic+ ar
Aceasta este o demonstrare a adev[ratei
fi un haos ]n economie ;i ]n serviciile
credin'e ]n El.
publice, jafuri, violen'[, r[piri, crime,
team[ continu[: nu ar fi nici o speran'[ de
13 Dragostea s[ v[ fie f[r[ pref[c[torie. mai bine.
14 Ambele.
23 R[spunsul t[u ar putea include+
protec'ia persoanei, asisten'[ medical[,
15 Deoarece este responsabilitatea lui Dumneyeu legi drepte, stabilitate economic[, ;coli,
s[¬i pedepseasc[ pe cei ce fac r[ul.
transport public, drumuri, comer'
interna'ional, limitarea de- lincven'ei.
16 R[spunsul t[u. F[ orice efort pentru a-i
ar[ta prietenie. Ai putea s[-l invi'i la mas[
24 R[spunsul t[u. Supunerea fa'[ de legi,
la tine acas[, sau s[ faci altceva. res- pectarea autorit['ilor, plata impoyitelor,
res- pectul fa'[ de conduc[tori, rug[ciune
17 12.9 Dragoste sincer[. Ur[;te r[ul. Se 'ine pentru cei care de'in func'ii importante de
de bine. conduce- re. Oricare ar fi responsabilit['ile
12.10 Bun. Dragoste fr['easc[. ‘i cinste;te tale ca cet[- 'ean, s[ faci totul spre gloria
pe al'ii mai presus de sine. lui Dumneyeu.
12.11S=rguincios. Entuyiast ]n lucrurile spiri-
tuale. ‘i sluje;te Domnului.
25 Slujitori ai lui Dumneyeu.
12.12Se bucur[ ]n n[dejde. R[bd[tor ]n ]
ncer- care. Perseverent ]n rug[ciune.
26 De frica pedepsei.
12.13Generos, darnic. Ospitalier.
Din ]ndemnul con;tiin'ei.
12.14‘i binecuv=nteay[ pe prigonitori.
12.15 Preocupat de ceilal'i — le ]
27 Pentru a nu fi pedepsit pentru c[lcarea legii.
mp[rt[;e;te bucuriile ;i necayurile.
12.16Se poart[ la fel cu to'i. Umil.
28 Noi nu vrem s[ fim vinova'i prin
12.17R[spunde cu bine pentru r[u. Cinstit.
neascultare de Dumneyeu ;i tocmai aceasta
12.18Pa;nic.
este ceea ce am face dac[ am c[lca legile
12.19 Las[ r[ybunarea ]n seama lui
'[rii.
Dumneyeu.
12.20Bun fa'[ de du;mani.
29 Romani 13.7. Trebuie s[¬i d[m fiec[ruia ceea
12.21Biruie;te r[ul prin bine. ce¬i dator[m+ impoyite, respect, cinste.
18 R[spunsul t[u. 30 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ aplic[m principiul
]n toate rela'iile noastre, ]n biseric[, ]n
19 b) Trebuia s[ se confrunte yilnic cu aceast[ ;coal[, la lucru, ]n societate, ]n 'ar[ ;i chiar
pro- blem[. ]n rela'iile cu alte '[ri ;i cu alte popoare.
31 R[spunsul t[u.
32 Porunca de a nu mai vorbi ]n Numele lui
Isus.
33 R[spunsul t[u. Spiritul de anarhie care este ]
n lume face s[ fie ;i mai important pentru
noi s[ ne d[m seama care ar trebui s[ fie
atitudinea noastr[. Unii cre;tini sinceri au
c[lcat princi- piile biblice ]n yelul lor
pentru reforme sociale.
34 R[spunsul t[u.
35 R[spunsul t[u. Cred c[ ei n-ar mai vrea s[
aib[ nimic de¬a face cu Evanghelia.
SUGESTII PENTRU PREDARE
1. Invit[ un doctor sau un psiholog care s[¬i
pre- yinte clasei importan'a atitudinilor
pentru o personalitate bine integrat[ ;i
s[n[toas[.
2. Stabile;te ca tem[ pentru c='iva studen'i
(sau grupuri) s[ citeasc[ literatur[ despre
s[n[tatea mintal[. S[ fac[ leg[tura ]ntre ceea
ce au aflat acolo ;i principiile pe care le d[
Dumneyeu ]n Romani 12 - 13. ‘n referatele
lor, ar putea s[ pre- yinte importan'a pe care
o au atitudinile ;i rela- 'iile corecte.
3. Cere/le unor studen'i s[ dramatiyeye trei
atitu- dini ale cre;tinilor fa'[ de ei ]n;i;i ;i
fa'[ de anumite lucr[ri concrete care trebuie
f[cute ]n biseric[. Aceasta ar putea fi
predarea ]ntr-o clas[ de ;coal[ duminical[,
conducerea unui grup de tineri etc. O
persoan[ este prea ]ncrey[- toare ]n sine ;i
l[ud[roas[. Alteia ]i este team[ s[ ]ncerce.
Cea de-a treia are atitudinea pe care o
recomand[ Romani 12 - 13.
4. Repartiyeay[ la trei studen'i c=te o por'iune
din Romani 12. Dac[ doresc, ei pot face apel
la aju- torul altora pentru a preyenta partea
de lec'ie
36 S[¬l iube;ti pe aproapele t[u ca pe tine ]
nsu'i. R[spunsul t[u.
37 ‘ntoarcerea lui Isus Cristos pentru a-…i
lua poporul. R[spunsul t[u.
38 R[spunsul t[u. Noi trebuie s[ murim ;i nu
;tim c=t timp mai avem la dispoyi'ie pentru
a lucra. Oamenii din jurul nostru, de
asemenea au un timp limitat ]n care pot s[
aud[ Evanghelia
]nainte de a muri. Oportunit['ile pe care
le avem ast[yi s-ar putea s[ nu le mai
avem ;i m=ine, din cauya ]mprejur[rilor, care
se schim- b[ mereu.
39 R[spunsul t[u.
pe care o au. Cere-le s[ planifice ]mpreun[
;i s[ fac[ preyentarea ]n fa'a clasei a;a cum
ar face¬o la o ]ntrunire de tineret. Va
trebui s[ stabile;ti timpul pentru preg[tire.
5. Cere/le studen'ilor s[ scrie pe tabl[ o list[
cu drepturile de care se bucur[ datorit[
activit['ii guvernului.
6. Roag[-te pentru guvern ;i pentru to'i aceia
care lucreay[ ]n conducere. Roag[-te pentru
cre;tinii de pretutindeni ;i pentru rela'iile lor
cu guver- nele locale. Roag[-te pentru
rela'iile interna- 'ionale ;i pentru pacea
lumii.
7. Discut[ despre rolul cre;tinului ]n func'iile
pu- blice ;i despre oportunit['ile ;i
responsabili- t['ile pe care le are acesta ca
bun cet['ean.
8. Discut[ despre urgen'a yilelor pe care le tr[im
;i modurile ]n care putem folosi timpul cu
efi- cien'[ maxim[. Identific[ obiceiuri care
omoar[ timpul. Discut[ modalit['i de
concepere a unui buget de timp ;i
elaboreay[ un model de pla- nificare a
timpului unei yile.
 239

Lec'ia 15
PLANUL LECæIEI
evanghelia
Dragostea fr['easc[ ]n biseric[ — 14.1 - ;i biserica
15.12 Nu judeca'i ;i nu v[ certa'i —
14.1¬13 romani 14 - 16
Nu face'i ca al'ii s[ se poticneasc[ —
14.13¬23 Ajuta'i ;i fi'i pl[cu'i altora —
15.1¬6 Accepta'i¬i pe ceilal'i — 15.7¬12
Responsabilit['ile bisericii — 15.13¬33
‘nv['[tura ;i spiritualitatea — 15.13¬15
Evangheliyarea lumii — 15.16¬21
Daruri — 15.22¬29
Rug[ciune — 15.30¬33
P[rt[;ia cre;tin[ — 16.1¬27
Aprecieri ;i ]ndemnuri — 16.1¬16
Avertiyare ]mpotriva deybin[rilor — 16.17¬20
P[rt[;ie ]ntre biserici — 16.21¬24
Slav[ lui Dumneyeu — 16.25¬27

OBIECTIVELE LECæIEI

C=nd vei termina de studiat aceast[ lec'ie, va

trebui s[ fii ]n stare+

1. S[ descrii ;i s[ cultivi atitudinile corecte fa'[

de cre;tinii al c[ror nivel cultural ;i ale
c[ror convingeri difer[ de ale tale.
2. S[ preyin'i dou[ domenii de
responsabilitate ale unei biserici locale fa'[
de membrii ei.
3. S[ descrii politica misionar[ a lui Pavel ;i s[
sco'i ]n eviden'[ din Romani 15 yece lucruri
care au contribuit la succesul lucr[rii sale.
4. S[ extragi din Romani 15.22¬29 trei feluri de
co- lecte care formeay[ un model pentru
biserica de ayi.
5. Din rug[ciunile lui Pavel ;i din cererile pe TEME
care le face ]n rug[ciune ]n Romani 15, s[
preyin'i natura ;i puterea rug[ciunii ;i s[ 1. Cite;te Romani 14 - 16 ;i studiay[ lec'ia
ar['i care este responsabilitatea bisericii ]n dup[ metoda obi;nuit[.
privin'a rug[ciu- nii.
6. S[ identifici ]n Romani 16 trei lucruri care ] 2. Recapituleay[ obiectivele cursului ;i evaluea-
nt[- resc biserica ;i s[ le pui ]n aplicare ]n y[¬'i progresul.
via'a ;i lucrarea ta.
3. Recapituleay[ cursul, a;a cum 'i se
7. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu pentru bog['iile sugereay[ la sf=r;itul acestei lec'ii, pentru a
harului S[u pe care le¬ai v[yut ]n Galateni ;i
asimila mai bine ceea ce ai ]nv['at ;i pentru
]n Romani. Prosl[ve;te¬L pentru Evanghelie,
a te preg[ti ]n vederea examenului final.
pen- tru o mai bun[ ]n'elegere a ei ;i pentru
ocayiile de a le¬o preyenta altora.
 STUDIUL CUVINTELOR

p[reri — dispute despre lucruri care nu

din Iese... — un l[star din r[d[cina lui Iese,
sunt tat[l o R[d[cin[ lui David, descendent al lui
]ndoielnice clare, discu'ii care l¬ar face s[ se ] Iese. 15.12
n-
14.1 doiasc[ sau l¬ar l[sa perplex, s[ dom- — Mesia va avea o domnie universal[,
pro- duc=ndu¬i tulburare. neasc[ peste at=t peste Neamuri, c=t ;i peste
evrei. Neamuri
nu m[n=nc[ — este vegetarian, nu m=n=nc[ 15.12
carne, dec=t ci numai yaryavaturi ;i fructe.
verde'uri Dumne- — Dumneyeu care d[ n[dejde,
14.2 Sursa yeul n[dejdii n[dejdii.
15.13
st[ — reu;e;te.
14.4 semne ;i — semne ale puterii lui Dumneyeu:
minuni miracole.
socote;te — consider[, prive;te. 15.19
mai presus
14.5 temelia — lucrarea ]nceput[ de
altcineva. pus[ de altul
nimic nu — pentru cre;tin nu exist[ nici o 15.20
m=n- este care interyis[ ceremonial, a;a
cum necurat sub Lege multe lucruri erau slujba... — misiunea de ajutorare, colecta
inter- f[cut[ pentru pentru cei s[raci din
14.14 yise. Ierusalim.
Ierusalim
Dumne- — Cel care are r[bdare ;i ] 15.31
ncurajare. yeul... s[ ave'i acelea;i
sim'[minte — tr[i'i m=ng[ierii ;i¬au pus — ;i¬au riscat via'a, au riscat s[ fie
]n armonie, ave'i acelea;i puncte de o- capul ]n joc mor='i.
15.5 vedere. 16.4
cu o inim[ — ]n mod unanim, ]n acord deplin. æi¬a pl[cut studiul cuvintelor? Sper c[ prin
;i cu o aceste studii ai c[p[tat o ]n'elegere mai profund[
gur[ 15.6 a multor pasaje din Scriptur[ ;i c[ citirea Bibliei
va fi mai bo- gat[ ]n sensuri atunci c=nd vei ]
s[ ]nt[- — s[ ]mplineasc[ ;i s[ certifice, s[ nt=lni unele cuvinte studiate aici.
arate reasc[ f[g[- c[ promisiunile
sunt adev[rate. duin'ele
15.8
Evanghelia ;i 24
Biserica

DEYVOLTAREA LECæIEI
Dragostea fr['easc[ ]n biseric[
Romani 14.1 - 15.12

Obiectivul 1. S[ descrii ;i s[ cultivi Aceea;i problem[ o aveau ;i ]n privin'a

atitudinile corecte fa'[ de cre;tinii ale c[ror 'inerii anumitor yile sfinte pentru Domnul.
convingeri sau nivel cultural difer[ de ale tale. Unii 'ineau Sabatul iudaic, al'ii prima yi a
s[pt[m]nii, ca fiind Yiua Domnului, iar al'ii
Ai ]nt=lnit vreodat[ cre;tini care s[ treac[ spuneau c[ toate yilele erau pentru Domnul.
prin- tr¬o perioad[ dificil[ ]ncerc=nd s[ se
acomodeye cu altul? Sau o biseric[ care p[rea s[ 2 ‘'i aduci aminte s[ fi studiat aceast[ problem[
nu fie ]n stare s[¬i p[streye pe oamenii pe care ;i ]n Galateni? Ce fel de religie pune accent pe
i¬a condus la Domnul? Sau biserici ]n care ceea ce m=nc[m sau bem ;i pe 'inerea anumitor
viyitatorii ;i viitorii membri nu se sim'eau bine yile ca fiind sfinte?
primi'i? Poate c[ putem g[si r[d[- cina unora
........................................................................................
dintre aceste probleme ]n Romani 14 ¬ 15,
capitolele ]n care Pavel aplic[ Evanghelia sa 3 Cum ]i nume;te Pavel pe cre;tinii care ]i
Biseri- cii. critic[ pe al'i cre;tini deoarece nu au acelea;i
convingeri asupra unor lucruri pe care Biblia nu
NU JUDECAæI …I NU V“ CERTAæI le define;te ca p[c[toase?
14.1¬13
........................................................................................
Pavel introduce ]ntregul text despre Pavel subliniay[ aici c[ a te sim'i ofensat
dragostea fr['easc[ ]n biseric[ (14.1 - 15.2) pen- tru c[ ceilal'i nu sunt de acord cu tine este
printr¬o afirma'ie pe care o face ]n versetul un semn de sl[biciune, de lips[ de maturitate
14.1. Aceasta este tema cre;tin[. De- sigur, ;i cre;tinii maturi au
]ntregului text care urmeay[. Pavel discut[ convingeri ferme cu pri- vire la ce este bine sau
raportul dintre libertatea cre;tin[ ;i dragostea r[u, dar ei nu se simt ofensa'i dac[ al'i cre;tini nu
cre;tin[. ‘n sunt de acord cu ei.
]nt=ia Epistol[ c[tre Corinteni, ]nt=lnim pasaje si-
milare. Este important s[ ]n'elegem c[ Pavel nu
vor- be;te aici despre lucruri sau ac'iuni care
1 Compar[ 1 Corinteni 8.1¬13: 10.23¬33 cu Ro- sunt ]n mod clar p[cate. Nu este permis s[ fie
mani 14.1¬3. De ce s¬ar putea ca un frate mai deyacord ]ntre cre;tini atunci c=nd Cuv=ntul lui
`slab~ s[ se team[ s[ m[n=nce orice fel de carne Dumneyeu calific[ anumite lucruri ca fiind
care se vinde pe pia'[? p[cate.

........................................................................................ 4 Pavel men'ioneay[ dou[ domenii problem[ ]

........................................................................................ n care primii cre;tini erau ]n deyacord cu
privire la libertatea cre;tin[. Care sunt aceste
........................................................................................ dou[ domenii?
Unii credeau c[ nu au voie s[ m[n=nce
........................................................................................
anumite lucruri, deoarece erau interyise de
Legea Iudaic[. Altora le era team[ s[ m[n=nce ........................................................................................
orice carne, deoare- ce unele animale
........................................................................................
fuseser[ sacrificate pe altarul idolilor ]nainte
de a fi v=ndut[ carnea ]n pia'[. Con;tiin'a lor Cre;tinii continu[ s[ fie ]n deyacord cu
nu le permitea s[ m[n=nce astfel de carne. privire la aceste lucruri despre care a scris
Al'ii, ca Pavel, ‘i mul'umeau lui Pavel. Deya- corduri asem[n[toare au persistat ]
Dumneyeu pentru tot ce le¬a dat El ca n istoria Biseri- cii p=n[ ]n yilele noastre:
m=ncare ;i m=ncau cu credin'[, ;tiind c[ orice deyacorduri cu privire la
m=ncare a fost sfin'it[ prin Cuv=ntul lui ]mbr[c[minte, la podoabe, la lungimea p[rului
Dumneyeu ;i prin rug[ciune (1 Timotei 4.5). Ei se sau cu privire la formele de distrac'ie. Diferite
bucurau de libertate ]n Cristos. Totu;i, ace;tia ] persoa- ne au convingeri diferite privitoare la
i criticau ;i ridiculiyau pe aceia care nu aveau aceste lucruri. Judecarea spiritualit['ii cuiva pe
aceea;i credin'[. baya unor aseme- nea lucruri ;i certurile asupra
Pe de alt[ parte, cei care nu aveau credin'[ lor nu au f[cut dec=t s[ sl[beasc[ multe biserici.
c[ pot m=nca orice ]i criticau pe aceia care Mul'i oameni au fost
m=ncau ;i considerau c[ aceia p[c[tuiesc. ]ndep[rta'i de Cristos din cauya spiritului
critic necru'[tor pe care l¬au ]nt=lnit ]n
24 Galateni ;i
biseric[. Romani
 5 G=nde;te¬te la biserici pe care le cuno;ti. La
ce problem[ creyi c[ s¬ar referi Pavel dac[ le¬ar
scrie?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
6 Ce atitudine ar trebui s[ aib[ o persoan[
care se bucur[ de mai mult[ libertate ]n Cristos
fa'[ de un cre;tin care are convingeri rigide cu
privire la m=nc[ruri, la 'inerea anumitor yile sau
la alte ches- tiuni similare? v. 3.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
7 Care ar trebui s[ fie atitudinea unui cre;tin
care are asemena convingeri despre m=ncare, ]
mbr[c[- minte etc. fa'[ de un cre;tin care nu se
conformeay[ standardelor lui? v. 3.
........................................................................................
8 S[ presupunem c[ tu e;ti p[stor. La biserica
ta vin mai mul'i tineri ;i ace;tia sunt m=ntui'i.
Unii dintre membrii mai ]n v=rst[ din biseric[
sunt ;oca'i de felul ]n care tinerii ace;tia se ]
mbrac[, de felul ]n care c=nt[ plini de
entuyiasm, de felul de muyic[ pe care o c=nt[
la serviciile de tineret ;i de unele expresii pe
care le folosesc ]n m[rturiile lor. Unii dintre
membrii conducerii bisericii amenin'[ cu
p[r[sirea bisericii dac[ nu se iau anumite
m[suri. Ei sunt profund deranja'i de ceea ce ei
consider[ a fi lumesc ;i lipsit de respect fa'[ de
Casa lui Dum- neyeu.
Ce ai face?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
9 Care este motivul pentru care Pavel ne
spune s[ nu ne judec[m unii pe al'ii? vv. 3¬12.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Plec=nd de la problema standardelor de con-
duit[, Pavel scotea ]n eviden'[ un adev[r
doctrinar important+ Cristos este Judec[torul
nostru. Fiecare trebuie s[ dea socoteal[ de
comportarea sa ]naintea Lui. Noi ne¬am adus
trupurile ca o jertf[ vie pentru a¬L sluji pe El. El
este St[p=nul nostru ;i Lui ‘i d[m socoteal[.
‘n versetul 7, Pavel spune+ `Nici unul dintre
noi nu tr[ie;te pentru sine.~ Fiecare cre;tin ];i
tr[ie;te via'a sub privirea lui Cristos ;i ca
slujitor al Lui. El ne va ajuta ;i va purta de grij[
de noi (v. 4). El este
]n stare s[ ne fac[ s[ st[m ]n picioare! Nu te
umple aceasta de bucurie? Dar este tot at=t de
adev[rat c[ ceea ce facem ]i afecteay[ pe ceilal'i,
care sunt ;i ei m[dulare ]n Trupul lui Cristos. De
aceea, trebuie s[
]ncerc[m s[ fim ]n armonie unii cu al'ii, s[
evit[m atitudinile sau ac'iunile care i¬ar jignii
pe al'ii.
‘n lumina versetelor 1¬11, putem ]n'elege
ver- setul 12, care ne spune c[ at=t fratele slab,
c=t ;i cel tare vor trebui s[ r[spund[ personal de
comportarea lor ]naintea lui Dumneyeu, vor
trebui s[ r[spund[ de felul ]n care s¬au tratat
unul pe altul. ‘n proble- mele de con;tiin'[ ;i de
standarde de conduit[, noi to'i vom fi judeca'i
de Dumneyeu, pentru atitudi- nea fa'[ de
cre;tinii care au fost sau nu de acord cu noi.
NU FACEæI CA ALæII S“ SE POTICNEASC“
14.13¬23
Ideea principal[ pe care o subliniay[
Pavel acum este c[ libertatea cre;tin[ trebuie s[
fie echi- librat[ ;i controlat[ de dragostea
cre;tin[. Chiar dac[ un cre;tin se simte liber s[
fac[ anumite lucruri care nu sunt p[cate ]n sine, ]
ntotdeauna el trebuie s[ se g=ndeasc[ la efectul
pe care acestea ]l au asupra altora. Dac[ el ]i
iube;te pe fra'ii s[i ]n Cristos, el va c[uta s[ evite
orice i¬ar putea ofensa sau i¬ar putea face s[ se
poticneasc[.
10 ‘ncep=nd cu versetul 10, Pavel scoate ]n
relief o rela'ie dintre cre;tini care face ca
respectul reciproc s[ fie important. Care este
aceast[ rela'ie?
........................................................................................
11 Noteay[ accentul pe care ]l pune Pavel pe
a- ceast[ rela'ie, ca fiind esen'ial[ pentru ceea ce
facem. De c=te ori g[se;ti cuv=ntul `frate~ ]n
capitolul 14? Dac[ dore;ti, po'i s[¬l sublinieyi.
........................................................................................
Pavel discut[ aici problema m=nc[rii
c[rnii. Unii cre;tini m=ncau din carnea
animalelor jertfite idolilor. Unii acceptau
invita'iile prietenilor p[g=ni
la banchete ]n templele p[g=ne. Ei ;tiau c[ idolii Folose;te¬l pentru a completa schema comparativ[
nu sunt nimic, ;i nu se duceau acolo pentru a de mai jos.
li se
]nchina. Pentru al'ii ]ns[, faptul c[ se duceau
acolo era considerat ca a lua parte la ]nchinarea
idolilor. Aceasta este, desigur, strict interyis[ de
Cuv=ntul lui Dumneyeu+ este un p[cat.

S[ ne imagin[m ceva ce s¬a petrecut,

probabil de mai multe ori, c=nd un nou
convertit l¬a v[yut pe un cre;tin mai vechi
m=nc=nd ]n templul unui idol. `Aha! — ;i¬o fi
yis el — Eu credeam c[ atunci c=nd ‘l accep'i
pe Cristos trebuie s[ renun'i la a te
]nchina idolilor. Dar fratele Aristarh este diacon
]n biseric[ ;i iat[¬l acolo, m=nc=nd ]ntr¬un
templu al unui idol. Dac[ el se poate ]nchina
idolilor ;i totu;i s[ fie cre;tin, atunci ;i eu pot.~
…i s¬au ]ntors la
]nchinarea la idoli. S¬ar putea ca la acel banchet
fra- tele Aristarh s[ le fi spus prietenilor s[i
despre Isus, dar noul convertit i¬a interpretat
gre;it ac'iunile. Binele s[u a ajuns s[ fie vorbit
de r[u (v. 16) ;i exemplul s[u l¬a f[cut pe
fratele s[u s[ se potic- neasc[ ;i s[ cad[ ]n p[cat.
(vv. 21¬23).

12 Compar[ Romani 14.13¬23 cu 1 Corinteni

10.23¬33. ‘n 1 Corinteni 10.31¬33, Pavel enun'[
un principiu de conduit[ pentru noi. Acest
principiu are dou[ p[r'i. Formuleay[ principiul ]n
cuvintele tale.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
13 Care versete din Romani 14 ne fac
cunoscut faptul c[ noi, cre;tini fiind, suntem
liberi s[ m=nc[m tot ce vrem? Po'i g[si trei
versete?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
14 S[ presupunem c[ viyiteyi o comunitate
cre;ti- n[ care respect[ regulile moyaice cu privire
la m=n- care. C='iva dintre conduc[tori te duc la
un restau- rant ca s[ serve;ti masa. Ei comand[
carne de vit[. ‘n lista de meniu, tu ai v[yut c[
au ;i carne de porc. æie ]'i place mai mult
carnea de porc dec=t cea de vit[. Tu ce ai
comanda? Pe ce verset din Romani 14 'i¬ai baya
alegerea?
........................................................................................
........................................................................................
15 Romani 14.17 este un verset cheie.
 ‘mp[r['ia lui ........................................................................................
17 Dac[ ne ]ndeplinim responsabilit['ile din
Dumneyeu Nu este ver- setele 1¬2, care va fi efectul asupra fra'ilor
no;tri mai slabi? v. 2.
Ci
........................................................................................
este

......................... .........................
......................... .........................

‘n versetul 17, Pavel exprim[ un adev[r

funda- mental privitor la via'a cre;tin[.
Cuvintele `‘mp[r[- 'ia lui Dumneyeu~ se refer[
la domeniul ]n care tr[- ie;te cre;tinul. Este
domeniul Spiritului. Pavel spu- ne c[
‘mp[r['ia lui Dumneyeu nu este m=ncare ;i
b[utur[. Lucrurile materiale, tangibile, nu sunt
de prim[ importan'[ ]n ‘mp[r['ia lui
Dumneyeu. ‘m- p[r['ia lui Dumneyeu este
neprih[nire, pace ;i bu- curie ]n Duhul Sf=nt.
Toate aceste trei binecuv=n- t[ri vin prin
lucrarea Duhului Sf=nt+ neprih[nire ]n Duhul
Sf=nt, pace ]n Duhul Sf=nt ;i bucurie ]n Du-
hul Sf=nt. ‘n calitate de cet['eni ai ‘mp[r['iei
lui Dumneyeu, noi tr[im ]ntr¬un domeniu ]n
care ac- 'ioneay[ Duhul Sf=nt. Este lucrarea
Lui s[ ne aduc[ toate aceste binecuv=nt[ri. El
ne ajut[ s[ tr[im vie'i neprih[nite, chiar dac[
firea noastr[ veche ]ncearc[ s[ ne ]mpiedice. El
ne umple cu bucuria care r[m=- ne chiar ;i ]n
]mprejur[rile cele mai grele.

AJUTAæI …I FIæI PL“CUæI ALTORA

15.1¬6

`C[ci nici Cristos nu …i¬a pl[cut Lui

‘nsu;i.~ Acestea sunt cuvinte pline de
putere. Fie s[ ni le amintim ori de c=te ori
avem de f[cut o alegere ]ntre a fi pl[cu'i nou[
]n;ine sau a le fi pl[cu'i altora. Noi nu vrem ]
ntotdeauna s[ facem ceea ce este mai bine
pentru fra'ii ;i surorile noastre ]n Cristos. Dar
dac[ ne g=ndim la Isus ]n Ghetsimani, este
u;or s[ yicem
`Doamne, fac[¬se nu voia mea, ci a Ta.~

16 Pavel continu[ s[ discute libertatea ;i

dragostea cre;tin[. ‘n versetele 1 ;i 2 sunt
preyentate trei res- ponsabilit['i pe care le
avem noi, cre;tinii tari, fa'[ de fra'ii ;i surorile
noastre care sunt mai slabi. Care sunt aceste
trei responsabilit['i?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
18 Care va fi reyultatul ac'iunilor noastre ]n
ce¬L prive;te pe Dumneyeu? v. 6.
........................................................................................
........................................................................................
19 Ce face s[ I se aduc[ glorie lui Dumneyeu?
v. 6.
........................................................................................
........................................................................................
20 Ai nevoie de mai mult[ r[bdare pentru a te
aco- moda cu ceilal'i? ‘n versetele 4¬5 g[se;ti
dou[ surse de ajutor. Care sunt acestea?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
ACCEPTAæI¬I PE CEILALæI
15.7¬12
21 ‘n Romani 15.7, care este cuv=ntul care ne
arat[ c[ acesta este un verset de leg[tur[, ]
ndrept=ndu¬ne privirile at=t ]napoi spre ceea
ce a trecut, c=t ;i ]na- inte, spre ceea ce
urmeay[?
........................................................................................
22 Dac[ privim ]n urm[ la Romani 14.1 —
verse- tul care formuleay[ tema acestei mari
diviyiuni a lec'iei — ;i ]l compar[m cu Romani
15.7, care sunt instruc'iunile paralele sau similare
pe care le g[sim?
14.1 ................................................................................
15.7 ................................................................................
Fericit[ este acea persoan[ care a ]nv['at
s[¬i accepte pe al'ii a;a cum sunt! …i fericit[
este acea biseric[ ai c[rei membri se accept[ cu
adev[rat unii pe al'ii, ca fra'i ;i surori ]n
Cristos!
Dup[ ce a discutat despre acceptarea
membri- lor mai slabi, Pavel trece mai departe ;i
d[ o aplica'ie mai larg[ aceluia;i principiu. To'i
cre;tinii trebuie s[ se accepte unii pe al'ii.
23 Compar[ Romani 12.3¬5 cu 14.10.
Acceptarea reciproc[ este necesar[ din cauya a
dou[ rela'ii pe care cre;tinii le au unii cu al'ii.
Care sunt aceste dou[ rela'ii?
12.3¬5 ................................................................................
14.10 ................................................................................
24 ‘n ce mod sau pe ce bay[ trebuie noi s[¬i
ac- cept[m pe ceilal'i cre;tini ca fra'i ;i surori
sau ca m[dulare ale aceluia;i trup? Romani
15.7.
........................................................................................
........................................................................................
Acceptarea intercultural[ (acceptarea
recipro- c[ ]ntre persoane care provin din
medii culturale diferite) a fost o problem[ real[
]n prima Biseric[ ;i continu[ s[ fie o problem[ ]
n multe locuri chiar ;i
]n yilele noastre.
25 S[ vedem acum ce ]'i mai aminte;ti din
studiul Epistolei c[tre Galateni referitor la
acceptarea inter- cultural[. Descrie problema pe
care au avut¬o Pa- vel ;i Petru ]n leg[tur[ cu
aceasta. Dac[ dore;ti, po'i s[ te ui'i peste
pasajul respectiv.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Acceptarea intercultural[ ]nseamn[ mai mult
dec=t a¬i accepta pe cei care apar'in unor rase
sau na'iuni diferite. Epistola lui Iacov se ocup[
de ac- ceptarea reciproc[ dintre boga'i ;i s[raci,
dintre cei cu ]nalte poyi'ii sociale ;i cei lep[da'i
de societate. Se poate s[ fie adu;i ]mpreun[ ]n
aceea;i biseric[ local[ ;i s[ se ]nchine ]mpreun[,
]n armonie? Oare este posibil s[ se trateye unii
pe al'ii ca fra'i ;i surori
]n Cristos? Ne mul'umim s[ le ducem
Evanghelia doar celor care sunt la acela;i nivel
cu noi, sau ne g=ndim ;i la nevoia spiritual[ la
alte nivele? Biseri- ca lui Cristos este format[ din
mii de adun[ri, bise- rici locale, la diferite
nivele sociale, vorbind vreo dou[ mii de
limbi. Obiceiurile sunt diferite. Dar
Evanghelia ;i cre;tinismul 245

orice cre;tin adev[rat ne este frate sau sor[ ]n ceste pasaje sunt+ Psalmul 18.49: Deuteronom
Cris- tos. S[¬i accept[m pe al'ii a;a cum 32.43: Psalmul 117.1: Isaia 11.10. Vei remarca
Cristos ne¬a acceptat pe noi pentru slava lui faptul c[ unele dintre aceste texte vorbesc
Dumneyeu. despre `popoare~
S[ citim versetele 8¬9 ]n traducerea ]n loc de `Neamuri~. Sensul cuv=ntului
TodazŒs English Version+ `Neamuri~ este tocmai acesta, adic[ oamenii din
alte popoare dec=t Israel.
V[ spun c[ Cristos S¬a f[cut slujitor al
evreilor pentru a ar[ta c[ Dumneyeu este 27 Explic[ cine este `R[d[cina din Iese~ (v. 12),
credincios, ca s[ fac[ s[ se ]mplineasc[ despre care se spune c[ va domni peste
promisiunile pe care Dumneyeu le¬a f[cut Neamuri, ;i ce ]nseamn[ c[ Neamurile vor
patriarhilor ;i s[ fac[ de asemenea n[d[jdui ]n El.
Neamurile s[ fie ]n stare s[¬L sl[- veasc[ pe
........................................................................................
Dumneyeu pentru ]ndurarea Lui.
........................................................................................
26 Cum dovede;te Pavel afirma'ia pe care o
........................................................................................
face
]n versetul 9, ;i anume c[ unul dintre ........................................................................................
scopurile lucr[rii lui Cristos a fost s[ ‘n aceste versete, recapitul[m o doctrin[ pe
m=ntuiasc[ Neamurile (pentru ca acestea s[¬L care Pavel a preyentat¬o at=t ]n Galateni, c=t ;i ]n
poat[ sl[vi pe Dumneyeu pentru ]ndurarea Romani. Evrei ;i Neamuri ]mpreun[, to'i cei
Lui)? vv. 9¬12. care cred ]n Cristos formeay[ Biserica Sa,
........................................................................................ astfel c[ putem s[¬L sl[vim ]mpreun[ pe
Dumneyeu. Trebuie s[ aplic[m aceast[ parte a
Pavel se ]ntoarce la Vechiul Testament Evangheliei ]n vie'ile noastre ]n bise- ric[,
pentru a dovedi c[ m=ntuirea Neamurilor a fost pentru ca scopul lui Dumneyeu s[ se ]mpli-
prevestit[ clar ca fiind o parte a planului lui neasc[ ]n noi.
Dumneyeu. Dac[ dore;ti, po'i citi acele pasaje ;i
s[ le sublinieyi. A-

Responsabilit['ile bisericii
Romani 15.13¬33

‘n unele schi'e ale Epistolei c[tre Romani, Romani 15.13 - 16.24, vom privi la Pavel ;i la
vei g[si c[ partea practic[ se termin[ cu Biserica primar[ pentru a vedea modul ]n care
versetul 15.13. Restul epistolei este tratat ca Evanghelia este aplicat[ bisericii.
un epilog — ceva ad[ugat ca un post/scriptum
personal, ata;at p[r'ii principale a scrisorii. Partea
aceasta are un caracter mult mai personal dec=t
partea precedent[. Am studiat deja ]n lec'ia 8
cadrul istoric general al epis- tolei. Aceast[
parte nu con'ine at=t de multe
]ndemnuri c[tre cre;tini, cum am ]nt=lnit ]n
12.1 -
15.12. Deci, de ce s[ o includem ca fiind parte a
aplic[rii de c[tre Pavel a Evangheliei? De ce
folosim titlul `Responsabilit['ile bisericii~ pentru
restul a- cestei lec'ii?

Putem s[ ]nv['[m mai multe lucruri

atunci c=nd vedem o persoan[ cum face ceva
dec=t atunci c=nd doar ni se spune cum se face
acel lucru. ‘n Cuv=ntul S[u, Dumneyeu folose;te
exemple pen- tru a ne ]nv['a principii
fundamentale ;i pentru a ne ar[ta care sunt
responsabilit['ile noastre. De a- ceea, ]n
 ‘NV“æ“TURA …I SPIRITUALITATEA
15.13¬15

246 Obiectivul 2. S[ preyin'i dou[ domenii de Galateni ;i

res- ponsabilitate a unei biserici locale Romani
fa'[ de mem- brii ei.

Versetul 13 este o rug[ciune, iar versetul

14 este exprimarea ]ncrederii lui Pavel ]n
Biserica din Roma. Din ele putem vedea dou[
domenii vitale ale res- ponsabilit['ii noastre.
Versetul 13 vorbe;te despre experien'a
spiritual[. Pavel a scris despre bucurie, pace,
credin'[ ;i n[dejde. Acum el se roag[ pentru
ei ca acum, c=nd ei accept[ ;i cred
adev[rurile E- vangheliei, Dumneyeul
n[dejdii s[¬i umple cu aces- te binecuv=nt[ri.
Dac[ vor s[ se bucure continuu de aceast[
minunat[ n[dejde, aceasta se va putea
]nt=mpla numai prin lucrarea supranatural[ a
Du- hului Sf=nt.
Dar experien'a spiritual[ nu este
suficient[. Noi trebuie s[ cunoa;tem Cuv=ntul
lui Dumneyeu ;i s[¬i
]nv['[m ;i pe al'ii, s[¬i ajut[m s[ ]l aplice ]n
inimile lor. Bun[tatea pe care Duhul lui
Dumneyeu o pro-
duce ]n vie'ile noastre ne face s[ dorim s[ le ]
mp[r- t[;im altora binecuv=nt[rile Lui.
28 S[ examin[m biserica noastr[ local[ pe
baya a ceea ce g[sim ]n acest text. Pune un X ]
n dreptul punctelor ]n care sim'i c[ biserica ta
local[ este tare.
Experien'a spiritual[ a tuturor membrilor ......
‘nv['[tur[ ;i aplicarea Cuv=ntului lui Dumneyeu
......
29 Ce m[suri s¬au luat pentru a¬i ajuta pe
oameni s[ primeasc[ via'[ spiritual[ ;i cre;tere
spiritual[?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
30 Ce m[suri s¬au luat pentru cunoa;terea
Bibliei, pentru aplicarea ei ;i pentru preg[tirea
altora care s[ fie ]n stare s[¬i ]nve'e pe al'ii?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
31 ‘n Biserica din Roma, responsabilit['ile de
a cunoa;te Biblia, de a ]ndemna, de a¬i ajuta
spirituali- ce;te pe cre;tini, erau limitate numai
la p[stor?
Explic[.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
EVANGHELIYAREA LUMII
15.15¬21
Obiectivul 3. S[ descrii politica misionar[ a
lui Pavel ;i s[ sco'i ]n eviden'[ din Romani 15
yece lucruri care au contribuit la succesul
lucr[rii sale.
S[ revenim la lec'ia 8 ;i s[ recapitul[m ceea
ce am spus acolo referitor la acest pasaj. Dup[
aceea, s[ aplic[m ceea ce vedem ]n lucrarea
misionar[ a lui Pavel ca un exemplu pentru
lucrarea de propov[- duire a Bisericii de ayi.
32 Compar[ Romani 1.1 cu 15.16. Cum se
nume;te Pavel pe sine?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
33 Compar[ versetele 15¬16 cu Galateni
1.15¬16. Care este sursa chem[rii lui Pavel ;i ce
simte el des- pre a fi slujitorul lui Cristos
pentru Neamuri?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
34 ‘'i aminte;ti ce a spus Pavel ]n Galateni
despre faptul c[ Dumneyeu ]i cheam[ pe oameni
la diferite lucr[ri? Dar despre recunoa;terea
acestor lucr[ri de c[tre biseric[, ]n cadrul ]
ndeplinirii Marii ‘ns[rci- n[ri? Cite;te Galateni
2.7¬9. La ce ]n'elegere a ajuns biserica?
........................................................................................
........................................................................................
35 Pavel se prive;te pe sine ca preot al lui
Dum- neyeu — unul care se roag[ pentru
oameni ;i ‘i aduce o jertf[ lui Dumneyeu.
Compar[ Romani 21.1 cu 15.16. Care este jertfa
vie pe care I¬o aduce Pavel lui Dumneyu ]n
Romani 15.16?
........................................................................................
36 Cum le¬a slujit Pavel Neamurilor? Ce le¬a
dat? Compar[ Romani 1.16 cu 15.16?
........................................................................................
........................................................................................
37 O jertf[ acceptabil[ trebuie s[ fie o jertf[
sf=nt[. Cum au fost sfin'ite Neamurile? v. 16.
........................................................................................
........................................................................................
38 Cum l¬a ajutat Duhul Sf=nt pe Pavel ;i
cum a f[cut El ca Neamurile s[ se supun[
credin'ei pre- tutindeni unde predica Pavel
Evanghelia? vv. 17¬19: Galateni 2.8.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Evanghelia ;i 24
Biserica

39 Creyi c[ puterea Duhului Sf=nt — la care se

.... 1. A apreciat lucrurile bune sau calit['ile
re- fer[ Pavel ]n Romani 15.17¬19 — ar trebui
altora ;i i¬a l[udat pentru ele. v. 14.
s[ fie inclus[ ]n programul evangheliy[rii
.... 2. Avea sentimentul chem[rii din partea lui
mondiale con- temporane?
Dumneyeu ;i l¬a apreciat ca pe un
........................................................................................ privi- legiu. vv. 15¬16.
40 Care cuvinte din Romani 15.19 se refer[ .... 3. Avea c[l[uyire clar[ de la Dumneyeu
la metoda lui Pavel de evangheliyare complet[ a pen- tru lucrare specific[. vv. 16, 20.
re- giunii ]n care el a ]nfiin'at o biseric[ ]n .... 4. Se considera pe sine ca fiind un slujitor
capitala regiunii? al lui Cristos pentru oamenii la care a
fost trimis. v. 16.
........................................................................................ .... 5. Predica ]ntreaga Evanghelie a lui
Desigur, cuvintele `am r[sp=ndit cu Dumne- yeu. vv. 16, 19.
prisosin'[~ se pot referi la modul complet al lui .... 6. ‘i d[dea slav[ lui Dumneyeu pentru tot
Pavel de propo- v[duire a ]ntregului mesaj, pe ce realiya. vv. 18/19.
l=ng[ evangheliya- rea complet[ a regiunii. .... 7. Lucrarea sa o f[cea prin Duhul Sf=nt. v. 9.
Ambele aspecte ale evan- gheliy[rii sunt .... 8. Era harnic, minu'ios ;i sistematic ]n lucra-
importante ;i ast[yi. Ambele sunt parte a rea lui Dumneyeu. vv. 19¬20.
responsabilit['ii bisericii pentru evangheli- yarea .... 9. A urmat modelul biblic de apropiere de
lumii. aceia care nu au auyit Evanghelia. vv.
20¬21.
41 Din afirma'ia lui Pavel despre strategia lui .... 10. Era un om curajos ;i avea viyiune misio-
mi- sionar[ ]n Romani 15.20¬21, formuleay[ o nar[. vv. 15, 20¬24.
responsa- bilitate a bisericii din yilele noastre. .... 11. Se bucura de p[rt[;ia cu al'i cre;tini. vv.
23¬24.
........................................................................................ .... 12. I¬a ]nv['at pe noii converti'i despre res-
........................................................................................ ponsabilitatea financiar[ fa'[ de
conduc[- torii lor spirituali ;i fa'[ de
........................................................................................ aceia care erau
]n nevoie ;i i¬a ajutat s[¬;i fac[ datoria.
‘n versetul 21, Pavel ne d[ o bay[ biblic[ vv. 25¬28.
pen- tru strategia lui misionar[. Acesta este un .... 13. Avea credin'a c[ Dumneyeu va binecu-
citat din Isaia 52.15 ;i este ]nc[ o dovad[ a v=nta lucrarea sa. v. 29.
faptului c[ evan- gheliyarea Neamurilor a fost .... 14. Se ruga pentru al'ii ;i ]i implora ;i pe ei
prevestit[ ]n Vechiul Testament. s[ se roage pentru el. vv. 13, 30¬33.

‘n versetele 22¬24 observ[m un alt element

al strategiei misionare a lui Pavel. C=nd o DARURI
regiune era evangheliyat[, el l[sa lucr[tori care s[ 15.22¬29
poarte de grij[ de fiecare biseric[ ]nfiin'at[, iar
el pleca ]ntr¬o alt[ regiune care nu fusese ] Obiectivul 4. S[ sco'i din Romani 15.22¬29
nc[ evangheliyat[. Astfel, el ];i planific[ o trei feluri de colecte care formeay[ un model
c[l[torie ]n Spania ]mpreun[ cu o viyit[ la pen- tru biserica de ayi.
Roma.
43 S[ vedem acum dac[ po'i descoperi cele
trei feluri de colecte din acest text. Pavel se refer[
42 ‘n Galateni ai v[yut dragostea fierbinte pe ]n mod explicit la dou[ colecte ;i men'ioneay[
care o avea Pavel fa'[ de converti'ii lui, un princi- piu fundamental pentru a treia.
rug[ciunile lui pentru ei, intensa lui preocupare
pentru starea lor spiritual[. ‘n Romani ai v[yut
15.24 .................................................................................
c=teva tr[s[turi de caracter ale lui Pavel, care
l¬au f[cut s[ fie un martor misionar. Acum scoate 15.26 .................................................................................
din Romani 15 c=teva din lucrurile care au
15.27 .................................................................................
contribuit la succesul lui. Verific[¬'i via'a ;i
lucrarea ;i veyi dac[ ]nt=lne;ti ace;ti factori
care contribuie la succes. Pune un X ]n Pavel inten'iona s[¬i slujeasc[ Bisericii
dreptul acelora pe care sim'i o nevoie deosebit[ din Roma c=nd ]i va viyita ;i, la r=ndul lui, se
s[¬i cultivi. Discut[ cu Dumneyeu despre ei. a;tepta ca
ei s[¬l ajute s[ duc[ Evanghelia ]n Spania (v.
Chiar ]nainte ca Legea s[ fi fost dat[, Iov
24). Marea ‘ns[rcinare este pentru ]ntreaga
considera c[ este de datoria lui s[¬i ajute pe cei
biseric[, nu doar pentru predicatori. A face o
s[raci (Iov 31.16¬22). Legea cuprindea prevederi
colect[ special[ pentru un misionar este un mare
la d[ruirea sistematic[ ;i ajutorarea celor slabi,
privilegiu. Este un mod ]n care putem fi p[rta;i la
at=t individual, c=t ;i ca na'iune (Exod 23.11:
evangheliyarea lumii. Prin colectele noastre
Levitic 19.9¬10: Deute- ronom 14.28¬15.15).
putem ajuta ca al'ii s[ fie trimi;i ;i sus'inu'i
pentru a predica Evanghelia a- colo unde noi
‘n c[r'ile poetice ;i ]n cele profetice vedem
nu ne putem duce. Astfel, lucr=nd ca s[ c=;tig[m
c[ neprih[nirea (starea de ]ndrept['ire ;i tr[irea
banii pe care ]i don[m pentru misiune, noi
co- rect[) include ajutorarea s[racilor. Dumneyeu
lucr[m pentru Domnul, exact ca ;i misionarii
]i pe- depse;te pe aceia care nu ;i le ]mplinesc
pe care ]i trimitem. Suntem conlucr[tori cu Dum-
(Psalmii 41.1¬3: 82.3¬4: Proverbe 14.21, 31:
neyeu.
21.13). Profe'ii au chemat poporul la poc[in'[
pentru nedrept['ile co- mise. Dumneyeu i¬a spus
Pavel avea trei motive s[ acorde mare
poporului, prin Isaia, c[ dovada de poc[in'[ pe
impor- tan'[ str=ngerii de ajutoare pentru
care o a;teapt[ de la ei nu este postul, ci o via'[
cre;tinii s[raci din Ierusalim (v. 26).
corect[, ]n special ]n ceea ce prive;te tratarea
celor s[raci (Isaia 58.1¬12).
1. Aceasta era o demonstrare a leg[turii
de p[rt[;ie ;i a dragostei fr['e;ti dintre
Isus a ]nv['at ;i a practicat d[ruirea pentru
cre;- tinii dintre Neamuri ;i cre;tinii
cei s[raci (Matei 5.42: 6.1¬4: 19.21: Luca 6.30¬38:
evrei.
Ioan 13.29: Fapte 20.35). El a reyumat Legea ;i
prorocii
2. Aceasta arat[ c[ cre;tinii dintre Neamuri
]n legea dragostei (Matei 22.37¬40).
recunosc ]ndatorirea spiritual[ pe care
o au fa'[ de Biserica din Ierusalim.
Pavel, Iacov ;i al'i conduc[tori ai primei
Bise- rici au ]n'eles c[ dragostea cre;tin[ este
3. Aceasta era punctul culminant al
mai mult dec=t afec'iune. A¬l iubi pe aproapele
lucr[rii lui Pavel ]n regiunea Aegean[
t[u ca pe tine
;i era un act de ]nchinare ;i de
]nsu'i ]nseamn[ s[¬'i ]mpar'i bunurile cu cel aflat
dedicare lui Dum- neyeu ]nainte de a
]n nevoie (Iacov 1.27: 2.15¬18).
porni spre vest.

44 Scrie pe scurt care este opinia ta cu privire

la m[sura ]n care cre;tinii sunt r[spuny[tori s[¬i
ajute pe al'i cre;tini care trec prin greut['i
financiare. Ce probleme sunt implicate? Care este
practica bisericii tale?
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
Biserica primar[ a acceptat responsabilitatea de
........................................................................................ a le purta de grij[ acelora dintre ei care nu
........................................................................................ aveau nici o surs[ de venit. Dar fondurile erau
limitate, iar aceia c[rora le putea purta de grij[
........................................................................................ familia nu erau pu;i ]n sarcina bisericii. Pe
........................................................................................ l=ng[ aceasta, cei care erau ]n stare s[ lucreye nu
trebuia s[ fie o sarci- n[ pentru biseric[ ]n ceea
........................................................................................ ce prive;te ]ntre'inerea lor. Ba mai mult, ei
........................................................................................ erau datori s[ lucreye ;i s[ con- tribuie la
sus'inerea acelora care erau ]n nevoie (Fapte
........................................................................................ 6.1: 1 Timotei 3.5¬8, 16: Efeseni 4.28). Aceia care
........................................................................................ nu voiau s[ munceasc[ nu trebuia s[ fie hr[ni'i
de c[tre biseric[ (2 Tesaloniceni 3.10¬12).
Peste tot ]n Biblie g[sim c[ oamenii lui
Dum- neyeu i¬au ajutat pe v[duve, pe orfani ;i
Pavel i¬a ]nv['at pe cei converti'i s[ le dea
pe s[raci.
celor s[raci, aceasta fiind o parte a ]
nchin[ciunii lor ;i a
slujirii Domnului. Pavel ;i Barnaba i¬au dus
permite¬mi s[ te ]ndemn s[ cite;ti dou[
Biseri- cii din Ierusalim un ajutor din partea
capitole minunate pe care le¬a scris Pavel Bisericii
Bisericii din Antiohia, cu ocayia foametei care
din Corint despre partea lor ]n colecta pe care
a b=ntuit ]n Iu- deea. Am v[yut deja ]n Galateni
urma s[ o duc[ la Ierusalim (2 Corinteni 8 ¬ 9).
2.9¬10 c[ luarea ]n considerare a nevoilor celor
Dup[ ce le¬ai citit, roag[¬te cu privire la ]
s[raci (a;a cum i¬au cerut lui Pavel conduc[torii
ntreag[ aceast[ problem[ a colectelor ;i a
Bisericii din Ierusalim) era o parte integrant[ a
responsabilit['ii financiare. ‘;i ]ndepli- ne;te
lucr[rii lui Pavel. El a ]nv['at de asemenea c[ ]n
biserica ta aceast[ responsabilitate? Este ne- voie
ceruri vom primi r[splat[ de la El. Nimeni nu
s[¬i ]nve'i despre acest subiect? æi¬a vorbit
‘l poate dep[;i ]n d[rnicie pe Dum- neyeu. El ne
Domnul despre partea care ]'i revine de ]
d[ ]napoi ]ntotdeauna mai mult dec=t I¬am dat
mplinit? Dac[ da, ce inten'ioneyi s[ faci?
noi (Matei 10.42: 1 Timotei 6.17¬19).
........................................................................................
45 S[ compar[m acum cuvintele lui Pavel din
........................................................................................
Ro- mani 15.27 cu aplicarea de c[tre el a unui
principiu din Vechiul Testament pe care ]l g[sim ........................................................................................
]n 1 Timotei 5.17¬18. Formuleay[ ]n cuvintele
........................................................................................
tale responsabili- tatea pe care o are biserica
local[ fa'[ de p[storul (b[tr=nul) ei, dup[ cum ........................................................................................
ne ]nva'[ Pavel.
........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
........................................................................................
46 Cum se potrive;te aplica'ia pe care o face RUG“CIUNEA
Pa- vel referitor la responsabilitatea financiar[ a 15.30¬33
bisericii fa'[ de p[stor cu ]nv['[tura Domnului
Isus din Ma- tei 10.5¬10: Luca 10.1¬7, c=nd i¬a Obiectivul 5. Din rug[ciunile lui Pavel ;i ce-
trimis pe cei doi- spreyece ucenici ;i apoi pe cei rerile pe care le face ]n rug[ciune ]n Romani
;apteyeci ]n lucrarea de evangheliyare? 15, s[ preyin'i natura ;i puterea rug[ciunii ;i
........................................................................................ s[ ar['i care este responsabilitatea bisericii ]n
privin'a rug[ciunii.
........................................................................................
47 S[ ne ]ntoarcem ;i s[ compar[m ]ndemnul Ai observat ]n epistolele lui Pavel c[
pe care ]l d[ Pavel bisericilor ]n Galateni 6.6¬10 adeseori c=nd le scrie cre;tinilor, duhul lui se
cu cel din 1 Corinteni 9.1¬14. Cine a r=nduit fr=nge ]n rug[- ciune ]naintea lui Dumneyeu
ca cei ce predic[ Evanghelia s[ primeasc[ suport pentru ei? Rug[ciunea
financiar din lucrarea pe care o fac? Scrie ]mplete;te doctrina lui cu aplica'ia acesteia.
versetul la care te referi. Numai Duhul lui Dumneyeu poate face
Cuv=ntul s[ devin[ realitate ]n via'a cititorilor.
........................................................................................ Pentru a avea efect, Cu- v=ntul trebuie s[ fie ]
........................................................................................ mpletit cu credin'a. Duhul Sf=nt nu numai c[ ]i
d[ lui Pavel mesajul lui Dum- neyeu, dar ]l ;i
Din 1 Corinteni vedem c[ Biserica din
inspir[ s[ se roage pentru aceia care vor primi
Corint nu¬l sus'inea material pe Pavel. El nu
mesajul. Aceste rug[ciuni inspirate de Duhul
voia ca ei s[ cread[ despre el c[
ne reveleay[ voia lui Dumneyeu ;i planul S[u
predic[ Evanghelia ca s[¬;i c=;tige existen'a.
pentru noi — at=t ]n binecuv=nt[rile pe care ni
Unii lucr[tori ai Evangheliei de ayi, c=nd ]ncep o
le d[ ca r[spuns la rug[ciune, c=t ;i ]n modelul pe
nou[ lucrare, nu primesc daruri, pen- tru acela;i
care
motiv. Mul'i p[stori lucreay[ pentru a se ]
ntre'ine pe ei ]n;i;i, a;a cum a f[cut Pavel, ;i las[ ]l putem urma c=nd ne rug[m pentru al'ii.
ca fondurile bisericii s[ fie folosite pentru
chel- tuielile curente (chirie, electricitate etc). 49 Exemplul lui Pavel ne arat[ care este
responsa- bilitatea noastr[. Ce ar trebui s[ facem
Totu;i, vedem c[ Pavel a acceptat daruri de la
atunci c=nd le vorbim oamenilor despre Isus
alte biserici (2 Corinteni 11.7¬9: Filipeni
Cristos, sau c=nd
4.10¬19) ;i a numit a- ceste daruri `jertf[ de
miros pl[cut~ adus[ lui Dum- neyeu. ]nv['[m sau predic[m Cuv=ntul Lui?
........................................................................................
48 Pentru a concluyiona studiul referitor la
........................................................................................
colecte,
.......................................................................................
.
25 Galateni ;i
Romani

RUG“CIUNILE LUI PAVEL ‘N ROMANI 15

Versetul Cui se adreseay[ Cererea Scopul sau reyultatul

5-6 Dumneyeul s[ v[ fac[ pentru ca to'i
............................. ............................................ ............................................
............................. unii fa'[ de al'ii dup[ pilda ............................................
............................................ Tat[l Domnului nostru Isus
Cristos

13 Dumneyeul s[ v[ umple pentru ca

............................. ............................................ ............................................
pe care ............................... prin ....................................
............................................

33 Dumneyeul ............................................
............................. ............................................

50 S[ privim acum la trei rug[ciuni ale lui 15.30 ..............................................................................

Pavel
........................................................................................
]n acest capitol (15.5¬6, 13, 33) ;i s[ complet[m
o schem[ analitic[ pe care o po'i folosi ]ntr¬un
studiu biblic.

51 ‘'i place cum accentueay[ Pavel modul ]n

care natura lui Dumneyeu este legat[ de nevoile
oame- nilor? Este acesta un bun model care s[ te
]nt[reasc[
]n credin'[ atunci c=nd te rogi?
........................................................................................
52 S[ recapitul[m acum Romani 1.7¬15.
Compar[ versetele 1.11¬12 cu 15.29, 30, 32. ‘n
aceste versete, vedem c[ Pavel se a;teapt[ s[ fie
o binecuv=ntare pentru Biserica din Roma.
Vedem de asemenea c[ Pavel nu se considera
pe sine superior celorlal'i cre;tini. Noteay[
expresiile care arat[ c[ Pavel sim- 'ea nevoia
s[ fie ajutat spiritual ;i s[ primeasc[
binecuv=nt[ri de la fra'ii ;i surorile sale ]n
Cristos.

1.12 ..............................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................ ........................................................................................
Evanghelia ;i 25
Biserica

15.32 ..............................................................................
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.

53 Care expresie din aceste versete arat[ c[

rug[- ciunea este de fapt parte a lucr[rii
bisericii ]n evan- gheliyarea lumii?
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
54 C=t de concre'i ar trebui s[ fim ]n
rug[ciunile noastre unii pentru al'ii ;i ]n
special pentru lucr[torii no;tri ;i pentru
misionari? Pavel le cere s[ se roage pentru
patru lucruri. Care sunt acestea? Romani
15.31¬32.

.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
.......................................................................................
.
 Au primit r[spuns rug[ciunile cre;tinilor
Malta a fost un teren evanghelistic care a ap[rut
din Roma pe care le¬au f[cut pentru Pavel?
pe nea;teptate, dar care era preg[tit. Dumneyeu a
Da, toate cele patru cereri, dar ]ntr¬un alt fel
f[cut mari minuni acolo c=nd Pavel s¬a rugat
dec=t cel la care se a;tepta Pavel. ‘n Ierusalim,
pentru cei bolnavi. …i putem fii siguri c[ a
necredincio;ii au ]n- cercat s[¬l omoare, dar
predicat Evanghe- lia oamenilor de acolo (Fapte
Domnul l¬a iyb[vit. Condu- c[torii bisericii l¬au
28.1¬10). Chiar ]nainte ca Pavel s[ ajung[ la
primit cu bucurie ;i L¬au sl[vit pe Dumneyeu
Roma, cre;tinii de acolo au auyit despre venirea
pentru lucrarea lui (Fapte 21.17¬20). Pavel a fost
lui ;i s¬au dus s[¬l ]nt=mpine, s[¬i ureye bun
arestat, acuyat pe nedrept ;i ]ntemni'at, dar el a
venit. A fost Pavel ]nviorat prin ei? ‘n Fapte
folosit ocayiile ivite ]n arestarea lui, ]n an-
28.15 este scris+ `Fra'ii... au venit s[ ne
chete ;i ]n ]ntemni'are, pentru a predica
]nt=mpine... C=nd i¬a v[yut, Pavel I¬a mul'umit
Evanghe- lia mul'imilor, liderilor religio;i ;i ]
lui Dumneyeu ;i i¬a ]mb[rb[tat.~
nal'ilor demni- tari guvernamentali. C[l[toria lui
misionar[ la Ro- ma a f[cut¬o ca ]ntemni'at, dar ]n
55 ‘n ce m[sur[ ];i ]ndepline;te biserica ta
timpul unei furtuni pe mare, corabia a
respon- sabilitatea de a se ruga pentru nevoile
naufragiat ;i, prin c[l[uyirea pe care a primit¬o
concrete ale lucr[torilor ;i ale misionarilor? Ce ai
de la Duhul Sf=nt, le¬a salvat via'a tuturor celor
putea face pen- tru a¬i ajuta la ]ndeplinirea
ce erau pe corabie.
acestei responsabilit['i?
Naufragiul ;i cele trei luni de ]nt=ryiere ]n
in- sula Malta au fost p[r'i din r[spunsul la ........................................................................................
rug[ciunea ca `s[ ajung la voi cu bucurie, cu
........................................................................................
voia Domnului.~

P[rt[;ia cre;tin[
Romani 16.1¬27

Obiectivul 6. S[ identifici ]n Romani 16 trei ........................................................................................

lucruri care ]nt[resc biserica ;i s[ le pui ]n
apli- care ]n via'a ;i lucrarea ta.

APRECIERI …I ‘NDEMNURI
16.1¬16

Probabil ai observat c[ ]n aceast[ lec'ie am

f[cut destul de mult[ recapitulare. Aceasta are ca
scop s[ te ajute s[ combini ceea ce ai ]nv['at ;i
s[¬'i ]ntip[- re;ti ]n memorie cuno;tin'ele. De
asemenea, te va ajuta s[ te preg[te;ti pentru
examenul final.

56 ‘ntoarce, te rog, la lec'ia 8 din acest ghid de

stu- diu, ;i cite;te din nou comentariile
referitoare la Romani 16.1¬16. Subliniay[ ]n
Biblie cuvintele de
]ndemn ;i de laud[ pe care le g[se;ti ]n 16.1¬16.
In- clude ]ntre cuvintele de apreciere ;i expresia
`prea iubitul~, deoarece aceasta arat[ c[ persoana
la care se refer[ trebuie s[ aib[ calit['i care o fac
s[ fie iubit[ de al'ii.

F[ o list[ cu numele tuturor persoanelor pe

care Pavel le laud[ sau le omagiay[ ]n acest
capitol.
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
........................................................................................
 Ce importan'[ are faptul c[ li te adreseyi
per- soanelor pe nume? Dar recunoa;terea
meritelor per- sonale ;i l[udarea lor ]naintea ]
ntregii biserici pen- tru ceea ce au f[cut? C[¬i
iube;ti pe oameni ;i c[ le faci cunoscut lucrul
acesta? C[ aprecieyi ;i c[ amin- te;ti ceea ce
'i¬au f[cut al'ii? C[ ]i lauyi pe al'i lu- cr[tori
cre;tini pentru lucrarea lor ;i c[ nu te g=n-
de;ti doar la lucrarea ta? Pavel le¬a spus
cre;tinilor din Roma s[¬i dea cinste celui ce
merit[ (Romani 13.7), ;i aici ne d[ un
exemplu. Cuvintele de apre- ciere pentru
eforturile noastre satisfac o nevoie fun-
damental[ a naturii umane. Cu c=t ;tiu mai
bine membrii unei biserici ce au f[cut unii ;i
al'ii pentru Domnul, cu at=t se vor aprecia
mai mult unul pe cel[lalt. Aceasta ]nt[re;te
dragostea fr['easc[ ;i p[rt[;ia cre;tin[ ]n
biseric[.
‘n versetul 16, Pavel se refer[ la un alt
mod de exprimare a dragostei cre;tine —
s[rutarea sf=nt[. S[rutul pe obray era un
salut prietenesc pe acele vremuri ]n '[rile
orientale, ;i a r[mas a;a p=n[ ]n yilele noastre
]n multe p[r'i. Cre;tinii se salutau unii pe al'ii
cu un s[rut. Pavel doar le spune s[ se salute
unii pe al'ii a;a cum obi;nuiesc, conform
tradi'iilor lor culturale (dup[ cum le¬ar spune
ast[yi celor din vest s[¬;i str=ng[ m=inile). El
nu ne porunce;te s[ urm[m un anumit
ritual, ci ne spune+ `Fi'i priete- no;i.
Ar[ta'i¬v[ dragostea pentru fra'ii ;i surorile
voastre ]n Cristos.~
Noteay[ tot ]n versetul 16 c[ Pavel trimite
mai mult dec=t un salut personal. El ]
nt[re;te p[rt[;ia
]ntre biserici, trimi'=nd salut[rile unor
biserici
dintr¬o regiune bisericilor din alt[ regiune. 60 Compar[ Romani 16.20 cu Genesa 3.15. La Cal-
Multe biserici p[streay[ acest obicei de a var, `Cristos a ydrobit capul ;arpelui~, dar aici, ]n
trimite salut[ri ori de c=te ori un membru al benedic'ia apostolic[, avem promisiunea victoriei
acelei biserici viyiteay[ alte biserici. ]n lupta pe care fiecare dintre noi o duce ]mpotriva
lui Satan. Cine¬l va ydrobi pe Satan sub picioarele
AVERTIYARE ‘MPOTRIVA DEYBIN“RILOR noastre? ‘n lumina acestui verset, de ce este acest
16.17¬20 titlu deosebit de ]ncurajator? v. 17.

Satan ]ncearc[ sau s[ distrug[ o biseric[ sau

s[¬i
]mpiedice cre;terea, prin deybin[ri. Uneori,
prin diferen'e de opinie asupra unei doctrine. Ai
studiat deja despre cele trei frac'iuni din
bisericile Galatiei+ iudaiyatorii ;i cei care ]i
urmau ]n legalism, antino- mienii, care nu
voiau s[ se supun[ nici unui fel de reguli sau
restric'ii, ;i partida care se 'inea de ce ]i
]nv['ase Pavel.
Pavel ;tia c=t de groaynic poate fi yelul
pentru o doctrin[ dac[ nu este controlat de
dragoste. Pe el l¬a f[cut s[ ajute la ]mpro;carea cu
pietre a lui …tefan
;i s[¬i persecute pe cre;tini. Mereu-mereu el a
fost biciut, ]mpro;cat cu pietre, b[tut, ]nchis,
pentru c[
]nv['[turile pe care le predica nu erau ]n acord
cu ceea ce propov[duiau al'i lideri religio;i.
Diviy[rile doctrinare pot s[ sf=;ie o biseric[, s[¬i
]ndep[rteye pe oameni de la adev[r ;i s[
distrug[ lucrarea lui Dumneyeu. …i, de;i nu
Pavel a ]nfiin'at Biserica din Roma, el nu poate
s[ ]ncheie scrisoarea f[r[ a¬i avertiya ]
mpotriva acelora care ar putea produce
deybin[ri sau care ar putea promova doctrine
care nu sunt conforme Evangheliei.

57 Care sunt cele dou[ lucruri pe care ne ]nva'[

Pa- vel s[ le facem cu aceia care produc deybin[ri
;i ]nva'[ sau ac'ioneay[ ]mpotriva doctrinei
s[n[toase? v. 17
........................................................................................
58 Ce folosesc ei adesea pentru a¬i ]n;ela pe
oa- meni? v. 18.
........................................................................................
59 Compar[ Romani 1.8 cu 16.19. Nume;te
dou[ caracteristici binecunoscute ale Bisericii din
Roma, caracteristici pe care Pavel nu voia s[ le
vad[ distru- se de c[tre deybinatorii sau ]
nv['[torii de doctrine false, a;a cum erau
iudaiyatorii.
........................................................................................
 P“RT“…IE ‘NTRE BISERICI ........................................................................................
16.21¬24
........................................................................................
‘n versetul 20 am observat din nou ........................................................................................
rug[ciunea lui Pavel pentru ca harul
........................................................................................
Domnului Isus Cristos s[ fie cu aceia care
citesc epistola sa. Aceasta ne amin- te;te de ........................................................................................
importan'a harului ]n ]ntreaga lui ]nv['[-
........................................................................................
tur[ ;i de bog['iile harului pe care Cristos le¬a
adus
]n via'a noastr[.

Am remarcat deja ]n versetul 16 c[

bisericile din regiunea Aegean[ au trimis
salutul lor Bisericii din Roma. Acum g[sim
diferi'i membri ai Bisericii din Corint
al[tur=ndu¬i¬se lui Pavel ]n trimiterea de
salut[ri fra'ilor din Roma.

61 Compar[ versetul 16.21 cu cuvintele lui

Pavel din Filipeni 2.19¬23. Care e
colaboratorul lui Pavel, foarte c[lduros
recomandat, care trimite salut[rile sale?
.......................................................................................
.
62 Este evident c[ Pavel a dictat aceast[
epistol[. Cine a fost secretarul care a
scris¬o? v. 22.
.......................................................................................
.
63 ‘n casa cui st[tea Pavel la Corint?
.......................................................................................
.
Pavel ]l nume;te pe Gaiu gayda ]ntregii
bise- rici. Aceasta probabil ]nseamn[ c[ ]
ntreaga biseric[ se aduna ]n casa lui. S¬ar
putea s[ se refere de ase- menea la
ospitalitatea fa'[ de ]ntreaga biseric[.

Te bucuri c=nd cite;ti reportaje despre

lucra- rea Domnului din diferite locuri? Sau
c=nd auyi ra- portul cuiva care vine din alt[
biseric[? Comunica- rea ]ntre bisericile din
regiunea ta contribuie la ]n- t[rirea bisericii?
Ce m[suri a'i luat ]n acest sens? Se pot face ]
mbun[t['iri? Roag[¬te pentru aceasta.

64 Nume;te acum trei lucruri din Romani 16

care
]nt[resc p[rt[;ia cre;tin[ ]ntr¬o biseric[.
Sublinia- y[¬le pe acelea pe care vrei, ]n
mod hot[r=t, s[ le pui ]n practic[.
 Slava lui Dumneyeu
Romani 16.25¬27

Obiectivul 7. Mul'ume;te¬I lui Dumneyeu conti- nu[m munca pe care Pavel a dus¬o ]n
pen- tru bog['iile harului S[u pe care l¬ai genera'ia sa
v[yut ]n Galateni ;i ]n Romani. Prosl[ve;te¬L — predicarea Evangheliei la toate popoarele, pen-
pentru E- vanghelie, pentru o mai bun[ ]
n'elegere a ei ;i pentru ocayiile de a o preyenta
altora.

Ultimele trei versete din scrisoarea lui

Pavel c[tre Romani sunt o doxologie — o
minunat[ expri- mare a prosl[virii lui Dumneyeu.
Con'inutul acestui punct culminant al epistolei
este foarte asem[n[tor cu introducerea din 1.1¬5.
Compar[ aceste versete. Sugestia mea este s[
cite;ti ;i comentariile referi- toare la acele
versete ]n preyentul ghid de studiu.
Pavel ‘l sl[ve;te pe Dumneyeul care este ]n
stare s[¬i ]nt[reasc[ ;i s[¬i p[streye pe oamenii
c[rora le¬a scris. S¬ar putea s[ se refere la
pericolul deybin[rilor despre care i¬a avertiyat ]
n versetul 17. Dumneyeu este ]n stare s[¬i
fac[ tari ]n credin'[, potrivit cu Evanghelia lui
Pavel — vestea bun[ despre Isus Cristos pe
care o predic[.

65 Potrivit versetului 16.25, care a fost

Evanghe- lia pe care a predicat¬o Pavel? Care
era con'inutul ei?
........................................................................................
Cuvintele `potrivit cu descoperirea tainei~
se refer[ la faptul c[ Evanghelia, sau vestea bun[
des- pre Cristos, va face ca Cristos s[ ia chip ]n
cei care o cred. Taina este `Cristos ]n voi,
n[dejdea slavei~ (Coloseni 1.26¬27). Mereu-
mereu, Pavel ne¬a ar[tat c[ acest mesaj nu este
doar o idee a sa. Dumneyeu a revelat faptul
acesta ]n Scripturi (Romani 16.26). Pavel a
ascultat de porunca lui Dumneyeu de a face
cunoscut[ Evanghelia la Neamuri — la toate
popoa- rele, pentru ca acestea s[ cread[ ;i
s[ asculte de Dumneyeu.

Revelarea Evangheliei lui Isus Cristos

Romani 16.25¬26

Taina Puterea lui Dumneyeu de a m=ntui ;i de a

p[stra Extinderea F[cut[ cunoscut[ la toate popoarele
Metoda Prin Scripturi
Scopul Ascultarea
credin'ei

‘n Evanghelie, ]ndrept['irea lui Dumneyeu este

revelat[ prin credin'[. Dar ]ndrept['irea trebuie
s[ fie revelat[ ;i ]n via'[. ‘n genera'ia noastr[, noi
 tru ca acestea s[ vin[ la ascultarea credin'ei. t[u studiu al altor texte bi- blice.
Cre- din'a lor ;i credin'a noastr[ se dovedesc
prin cre- din'a ;i ascultarea de singurul
Dumneyeu ]n'elept, prin Isus Cristos, C[ruia
s[¬I fie slava, ]n vecii ve- cilor!

66 ‘ntoarce¬te acum ;i cite;te ]nc[ o dat[

versetele care expun tema epistolei — Romani
1.16¬17 —, apoi iybucnirea de slav[ a lui
Pavel din 11.33 ;i, ]n fine,
16.27. Cite;te aceste versete cu voce tare ]
naintea lui Dumneyeu ;i mul'ume;te¬I pentru
minunata Sa ]n- 'elepciune ;i pentru harul
prin care Evanghelia a ajuns la tine ;i prin
care tu ai fost adus la El.

67 Evaluarea progresului

‘ntoarce¬te acum la obiectivele cur-

sului, ]n capitolul introductiv. Cite;te¬le

Excelent
Bun
Slab
]n forma lor complet[ acolo. Dup[
aceea, pune un X ]n coloana care
descrie cel mai adecvat progres pe
care l¬ai f[cut spre atingerea fiec[rui
obiectiv.

1. S[ ]n'elegi solu'iile actuale pe

care Dumneyeu le ofer[ ]n
aceste scrisori problemelor cu
care se confrunt[ cre;tinii de
ast[yi: aplic[¬le, conform
necesit['ilor, ]n via'a ;i
lucrarea ta.
2. S[ ]n'elegi mai profund via'a,
carac- terul ;i lucrarea
apostolului Pavel: s[ aplici
principiile care pot ]mbun[t['i
calit['ile vie'ii ;i lucr[rii tale.
3. S[ discu'i datele generale ale
episto- lelor c[tre Galateni ;i
Romani+ data scrierii, ]
mprejurarea scrierii, desti-
natarii acestor scrisori.
4. S[ compari epistolele c[tre Galateni
;i Romani+ data scrierii, ]
mprejurarea scrierii, destinatarii
acestor scrisori.
5. S[ explici ;i s[ urm[re;ti
deyvolta- rea ]nv['[turii lui
Pavel despre cre- din'[ pe
parcursul acestor epistole.
6. S[ folose;ti diagrame, schi'e,
h[r'i, schi'e cronologice atunci
c=nd le pre- dai altora din
aceste epistole.
7. S[ aplici principiile
fundamentale ale studiului
biblic introductiv ]n propriul
25
Verific[¬'i r[spunsurile
1 De team[ c[ s¬ar putea s[ fi fost jertfite
idolilor
;i ar p[c[tui dac[ ar m=nca din ele.
2 Religie ceremonial[.
3 Slab.
4 Ce m=nc[ruri sunt permise. æinerea, pe
temei religios, a anumitor yile.
5 R[spunsul t[u.
6 Nu trebuie s[ se uite de sus ]n jos la el sau
s[¬l critice ca fiind nematur.
7 S[ nu¬l judece ;i s[ nu¬l critice.
8 R[spunsul t[u. Este o problem[ extrem
de dificil[ cu care se confrunt[ mul'i
p[stori din yilele noastre. Este nevoie de
c[l[uyirea Du- hului Sf=nt. Este necesar un
nou botey al dra- gostei, care s[ aduc[ o
mai bun[ ]n'elegere
]ntre cele dou[ grupuri.
9 Fiecare cre;tin este un slujitor al lui
Dumne- yeu, nu al nostru. Dumneyeu ]l
va judeca.
10 Suntem fra'i.
11 De cinci ori.
12 R[spunsul t[u. Ar trebui s[ facem totul
pen- tru slava lui Dumneyeu. Ar trebui s[
facem ceea ce contribuie la bun[starea
spiritual[ a altora.
13 Versetele 14, 17, 20.
14 R[spunsul t[u. ‘n baya versetelor 14, 17, 20,
ai putea comanda carne de porc: dar ai
comanda carne de vit[, datorit[ versetelor
15¬16, 19¬22.
15 Nu este+ m=ncare, b[utur[.
Este+ neprih[nire, pace ;i bucurie ]n
Duhul Sf=nt.
16 S[ le purt[m sl[biciunile celor
slabi. S[ nu ne placem nou[ ]
n;ine.
S[ le placem altora, pentru binele lor.
17 ‘i va edifica, ]i va ]nt[ri ]n credin'[.
18 Dumneyeu va fi glorificat.
Galateni ;i
Romani
19 Armonia dintre noi. Sl[vindu¬L ]mpreun[ ]
n dragoste fr['easc[.
20 R[bdarea ;i m=ng=ierea pe care o dau
Scriptu- rile Dumneyeului r[bd[rii ;i al
m=ng[ierii.
21 A;adar.
22 Primi'i¬l bine pe cel
slab. Primi'i¬v[ unii pe
al'ii.
23 M[dulare ale Trupului lui Cristos. Fra'i.
24 A;a cum v¬a primit ;i Cristos pe voi, spre
slava lui Cristos.
25 Evreii credeau c[ ei sunt un popor sf=nt ;i
nu se cade s[ m[n=nce cu Neamurile.
Dumneyeu i¬a revelat lui Petru c[ nu¬i
este permis s[¬i considere necura'i pe
cre;tinii dintre Neamuri. ‘n Antiohia, el a
m=ncat cu Neamurile, p=n[ c=nd au venit
ni;te cre;tini trimi;i de Biserica evreiasc[
din Ierusalim. Atunci s¬a retras din- tre
Neamuri. Pavel l¬a mustrat pentru atitudi-
nea sa ;i pentru f['[rnicia sa.
26 Pentru a dovedi, el citeay[ patru pasaje
din Scripturi.
27 Mesia, descendentul lui David, care a fost
fiul lui Iese. Neamurile vor n[d[jdui ]n El
(]n Isus, Fiul lui David) pentru a fi
m=ntuite ;i pentru ca El
s[ domneasc[ peste ele.
28 R[spunsul t[u.
29 R[spunsul t[u.
30 R[spunsul t[u.
31 Nu. Ei trebuia s[ se sf[tuiasc[ unii cu al'ii.
To'i cre;tinii au aceast[ responsabilitate
de a se ajuta unul pe altul.
32 Slujitorul lui Cristos pentru Neamuri.
33 Dumneyeu i¬a chemat. Pavel, ]n mod evident,
a sim'it c[ este un mare privilegiu,
deoarece el spune c[ aceast[ lucrare i¬a
fost dat[ prin harul (darul nemeritat) lui
Dumneyeu.
34 Pavel urma s[ mearg[ la Neamuri, iar Petru
la evrei.
35 Neamurile.
36 Evanghelia lui Dumneyeu.
37 Prin Duhul Sf=nt.
38 Duhul Sf=nt lucra cu putere prin el, prin
semne
;i minuni care ]i convingeau pe oameni de
pu- terea lui Dumneyeu.
39 R[spunsul t[u.
40 Am r[sp=ndit cu prisosin'[ Evanghelia.
41 R[spunsul t[u. S[ duc[ Evanghelia la cei
care au auyit¬o.
42 R[spunsul t[u.
43 15.24 Un dar pentru misiune.
15.26 Un dar pentru cre;tinii s[raci care
erau
]n nevoi.
15.27 Daruri pentru sus'inerea propov[dui-
torilor Evangheliei.
44 R[spunsul t[u.
45 Biserica este datoare s[¬l suporte financiar
pe p[stor.
46 Pavel citeay[ cuvintele lui Isus.
47 Domnul. 1 Corinteni 9.10.
48 R[spunsul t[u.
49 Roag[¬te pentru ei. Aceasta nu ]nseamn[
c[ trebuie s[ te rogi cu voce tare: po'i s[ te
rogi ]n t[cere, cer=ndu¬I lui Dumneyeu s[
lucreye voia Lui ]n ei, ;i Cuv=ntul Lui s[
devin[ o realitate
]n vie'ile lor.
50 5¬6: r[bd[rii ;i al m=ng=ierii: s[ ave'i
acelea;i sim'[minte: lui Isus Cristos: ]
mpreun[ cu o inim[ ;i o gur[ s[¬L sl[vi'i pe
Dumneyeu:
13: n[dejdii: de toat[ bucuria ;i pacea: o d[
credin'a: s[ fi'i tari ]n n[dejde: puterea
Duhu- lui Sf=nt.
33: p[cii: s[ fie cu voi cu to'i.
51 R[spunsul t[u. Mie ]mi place. ‘mi ]nt[re;te
cre- din'a.
52 1.12 ca s[ ne ]mb[rb[t[m laolalt[... prin cre-
din'a pe care o avem ]mpreun[, ;i eu ;i voi.
15.30 v[ ]ndemn dar, fra'ilor... s[ v[ lupta'i...
]n rug[ciunile voastre c[tre Dumneyeu pen-
tru mine.
25.32 (ca eu) s[ m[ r[coresc pu'in ]n
mijlocul vostru (s[ fiu ]nviorat).
53 Lupta'i¬v[ ]mpreun[ cu mine, ]n rug[ciunile
voastre ]naintea lui Dumneyeu, pentru
mine, (15.30)
54 S[ fie iyb[vit din m=inile celor din
Ierusalim care nu credeau. Ca slujba
(colecta) s[ fie ac- ceptat[. Ca s[ soseasc[ la
Roma cu bucurie. Ca s[ fie ]nviorat prin
cre;tinii din Roma.
55 R[spunsul t[u.
56 Fivi, Priscila, Acuila, Epenet, Maria,
Andronic, Iunia, Ampliat, Urban, Stache,
Apele, Trifena, Trifosa, Persida, Ruf ;i
mama lui (care a fost ca o mam[ pentru
Pavel).
57 ‘nsemneay[¬i (observ[¬i care sunt). Evit[¬i.
58 Vorbiri dulci ;i am[gitoare.
59 Credin'[ ;i ascultare.
60 Dumneyeul p[cii. El ne va da biruin'[
asupra lui Satan, care ]ncearc[ s[ ne
deybine ;i s[ ne distrug[ biserica.
61 Timotei.
62 Ter'iu.
63 Gaiu.
64 R[spunsul t[u. Recunoa;terea oamenilor
dup[ nume. Aprecieri. Recunoa;terea
public[ a lu- cr[rii f[cute de al'i cre;tini.
Dragoste unii fa'[ de al'ii. Fiind prieteno;i.
Evit=ndu¬i pe oame- nii care produc
deybin[ri. Trimi'=nd salut[ri de la o biseric[
la alta, sau promov=nd p[rt[;ia
]ntre biserici.
65 Isus Cristos.
66 Nu este necesar un r[spuns.
67 R[spunsul t[u. Eu sper c[ progresul t[u
este excelent — c[ ai atins toate
obiectivele. Dac[ nu, mai ai ]nc[ timp s[ o
faci.
 SUGESTII PENTRU PREDARE

1. Organiyeay[ o deybatere cu c='iva p[stori

4. Organiyeay[ cu studen'ii o dramatiyare a
laici despre lucrurile care cauyeay[ deybin[ri
st[rii unei familii care este interesat[ de
]n bi- sericile din regiunea ta ;i despre
Evanghelie. Ei se duc mai ]nt=i la o biseric[
modul ]n care trebuie abordate aceste
neprietenoas[,
probleme.
;i apoi la una care este prietenoas[.
2. Cere/le studen'ilor s[ relateye despre modul
5. ‘mparte clasa ]n dou[ echipe, care s[
]n care bisericile lor ];i ]ndeplinesc
responsabi- lit['ile privitoare la concureye
evangheliyarea lumii, la d[rnicie ;i la ]ntr¬o verificare recapitulativ[ a ultimelor
rug[ciuni. Discuta'i modalit['ile de ] trei lec'ii, eventual a ]ntregului curs.
mbun[t['ire.
6. Treci peste obiectivele cursului. Solicit[¬i
pe studen'i s[ m[rturiseasc[ ;i apoi s[¬I
3. Discuta'i importan'a unui spirit de prietenie
]n propov[duitor, ]n biseric[ ;i ]ntre mul'u- measc[ lui Dumneyeu pentru ceea ce
biserici. au primit de la El prin acest curs.

TEMA FINAL“

Fie c[ ai luat acest curs pentru credit

lec'ii, verific=ndu¬te, pe baya obiectivelor, ;i ]
academic, fie c[ nu, vei beneficia foarte mult de
ncer- c=nd s[¬'i aminte;ti c=te ceva la fiecare
pe urma acestei teme finale. Ea te va ajuta s[ veyi
subiect. Dac[ este necesar, cite;te lec'ia. Noteay[
cursul ca un ]ntreg
ilustra'iile. La terminarea fiec[rei unit['i,
;i te va ajuta s[ te preg[te;ti pentru examenul
recapituleay[ testul. Recapituleay[ complet
final. ultimele trei lec'ii, care nu sunt cuprinse ]ntr¬un
test aparte. Dac[ urmeyi ace;ti pa;i, n/ar trebui s[
Deja te¬ai uitat peste obiectivele ai probleme la examenul final.
cursului. Uit[¬te acum peste obiectivele ;i
planurile fiec[rei