Crucea geamănă

În perioada secolului al XIX-lea, în arealul Bărăganului au fost ridicate cruci

de piatră cu diferite scopuri: cruci de hotar, de boală sau funerare.
Cimitirul vechiului sat din Poiana, judeţul Ialomiţa a avut în incinta sa cca
80 de astfel de cruci cu scop funerar. Pintre modele identificate în cercetarea de
teren din anul 2017 am descoperit: crucile discoidale unde braţele sunt încadrate
într-un disc, cruci cu elemente specifice trecerii „lumii de dincolo”, cruci acatist-
erau trecute numele tuturor decedaţilor ştiuţi de către comanditar şi a celor
înmormântaţi sub acel monument funerar ş.a, cruci duble.
Unul dintre cele mai misterioase monumente funerare este crucea geamănă.
Numită şi cruce dublă, este formată din două cruci unite, fiind sculptată dintr-o
singură bucată de piatră. Braţele laterale erau astfel unite dar constituţia celor două
a fost definită prin delimitarea fermă realizată prin goluri şi plinuri. Semnificaţia
acestor cruci se pierde în negura vremii. Totuşi pot să confirm că aceste cruci sunt
copii ale troiţelor duble, desemnând nu în puţine cazuri dualitatea feminin-
masculin. Prezenţa lor ducându-ne şi la concluzia că au fost ridicate atât pentru
fiinţele masculine cât şi feminine înmormântate în locul unde este ridicată crucea.
Mult mai târziu, acest tip de cruce a fost folosit pentru a arăta celor rămaşi că acolo
odihnesc persoane care au decedat în acelaşi timp.
Ca şi elemente care anunţă trecerea către „lumea de dincolo” amintim câteva
general valabile: Talpa de Susţinere a Cerului, Sf. Soare, Bradul, Zig-Zagul,
Crucea de Susţinere a Cerului ş.a.
Talpa de Susţinere a Cerului care aici uneşte cele două cruci, este de formă
paralelipipedică, uşor bombată la baza de sus şi prezintă elemente precum:
triunghiul cu vârful în jos cu cruce greacă în interior; triunghiul cu baza în sus, cu
un zig-zag, relevând o formă antropomorfă; bradul înscris într-un trunchi de
piramidă cu baza mare în jos, cu 2 cercuri dispuse de o parte şi de cealaltă, la
partea superioară; un zig-zag repetitiv desemnând labirintul - este prezent pe partea
laterală dreapta a tălpii. Pe spatele tălpii, prezintă o cruce latină cu puncte la
terminarea braţelor, realizată prin incizare, care desemnează crucea de susţinere a
cerului. Toate elementele de pe talpa cerului sunt realizate în dublu exemplar.
Soarele cu 6 raze care semnifică Sfântul Soare – Iisus Hristos, este înscris într-un
cerc şi este prezent de două ori la răscrucea braţelor fiecăreia dintre cele două
cruci.
Bradul-pomul vieţii, este realizat prin incizare, cu puncte la capetele ramurilor, se
regăseşte pe braţul drept, lateral.
În 2017 crucea era crăpată la partea inferioară, iar braţul stâng era ciobit. Uşor
afundată în pământ avea o înălţime de 91 de centimetri, o lăţime de 90 de
centimetri şi o grosime de 23 de centimetri.
Prezintă înscris chirilic prin excizare, înscris în cerc: IS HS NIKA-Iisus Hristos
Învingătorul-dispus pe cele două cruci în pentru a arăta întregul.
Pe braţele inferioare prezintă înscris chirilic, limba română, care nu a fost decât
parţial descifrat fiind greu lizibil din cauza trecerii vremii: „În dosul acestei sfinte
cruci (...) Petre, Ilinca, Ion, Dobre, (...)”
Pe braţul stâng, lateral, regăsim o dată exactă a ridicării crucii: 2 aprilie 1869.