fuoteclie sgbnicd

1
PROTECTIA SEISMICA

1.,I ASPECTE GENEMLE

Cutremurele de pemant au reprezentat dintotdeauna un examen sever pentru orice

constructor. Cu aceasG ocazie sunt evidenliate pe bngi erodle de conceptie d
executie, necesitatea altor cii 9i metode de proiectare penhu constru4iile
amplasate in zone seismice, care sa lie mai eliciente economic Ai cu o siguranle
sDorite in exoloatare.

In conbxtul prcocupdrilor acluale, datoita urpr cerinF Estictive ale unor constuclii speciale
cum sunt Eactoarele din cadrul centralelor nuclearc, inslalaliile cu pericol de explozie,
laboratoarcle de marc precizie etc., a fo€t eadus in discu$e un deziderat mai vechi al
conslrucbilor $i anume acela de rcducerc a inflrJenlei aclunii seismice asupra construc$ibr.

Una din cerinlele fundamentale in proiectarea constructiibr la actiuni seismice conste in

asigularca unei adaptabilitdti a structurii de rezistenle, astfelincat eventualele degradiri
ce pot apate sl nu pune in pericol ansamblul. l\,lai mult, pentru anumite structuri
speciale 9i instalatii, cerinlele de proiectare sunt ca funclionarea acestora se nu se
inftrupi dupi un seism distrugdtor.

Inci din anul 1967 normele SEAOC - Structural Engineedng Association of Califomia -
au fundamentat conceplia actuaE de proiectare a structurilor amplasate in zone
seismice, care a fost apoi larg acceptati de nonnativele de calcul s€ismic din
majoribtea tlrilor. Principalele citeriicare stau la baza nonnelor sunt:

i. la cutremurele de mici intensilate, structurile trcbuie se reziste firi nici un fel

de avarie, adica sa lucreze in domeniul elaslic;

ii. penlru migcAdle seismice mode.ate nu 6unt admise avadi in struclura de

rczistenti, dar sunt aE€ptde avadi nEtructunle (in elemenble rEportanb);

iii. in cazul producerii cutremurelor catastrolale, pentru protejarea vielilor omene$i

9i a bunurilor de mare valoare, degradarile structurale posibile si nu conducl la
colaps (pribusire totale).
Conceptia de prciectare la actjuni seismice se bazeazi in prezent pe conformarea
(adaphrea) slructuij, astlel incat energia sa capabiH, formaE din energia cinetice, energia
pobntjaE, eneeia de disipare in domeniul elaslic $i incursiuni in inelastic (conceptul de
ductilitate), se depe9easce energia prcbabile induse, Ecao > Ei, ceea ce se poale realiza
prin consumui importante de otel Si beton l5l.
 Noi concepli ptivind ptoteclia saitnicd a stucfutilol

Mai mult, practica a demonstrat ce acest concepl bazat pe ductilitate, pe lange faptul ce
nu este sigur in exploatare, conduce 9i la degradari datorate cerintelor de incursiuni in
domeniul plastic care se traduc in final Ddn cheltuielide consolidare.

Pe de alti parte studiile experimentale arata ce mecanismele de absorblie ale energiei

prin deformalii inelastice la incercirile ciclice sunt"imprevizibile", consbtendu-se
degradali 9i modificeri ale modurilor de cedare ce pot pune in pericol slructura de
Iezistenle. De foarte mulle ori mecanismele de cedare propuse in grinzi nu se
adeveresc, rezultand cederi b nivelul stalpilor prin mecanisme total diferite de cele
propuse, fig. 1.1.

Fig. 1 .1 Cedarea stalpilor unei clid iri cu structure in cadre din beton armat, Kobe I 995

Ca umare a incutsiunilor in domeniul plastic, estimirile au aritat ce sunt necesare

costuri insemnate pentru remedieri 9i consolidiri, ce pot ajunge pani la 30% din
valoarea de inlocuire a cledirii [1], dar care nu intotdeauna pot conferi structufii siguranla
necesari in exploatare.

Producerea unor degraderi structurale importante poate conduce uneori la probleme

de proiectare extfem de dificile. Dace problemele economice pot fi rezolvate in
fuoteclie sebmice

anumite situatii relativ u9or, aspectele tehnice pfecum cele legate de scoalerea din
uz a unor constructii de maxime impoftanle pentru economie sunt adesea foarte
complexe 9i greu de rezolvat. De multe ori este mai dificil se consolidezi o
constructie decat s; o construiegti din nou, dato ta restriclijlor 9i riscurilor care
complici conceplia !i execulia [10].
Eneruia indusa intr-un sisiem depinde de fapt de caracteristicile sale dinamice, de
defomabilitate 9i de capacitatea de disipare energetica, in stran$ legeture cu tpul
actiunii. Aceasta inseamne ce pot fi stabilite anumite solulii optime de reglare 9i
adaptare a caracteristicilor structurale, a$a cum sunt delinite in lilerature, "de racordare"
fl, astfelincA se se obline un minimum al energiei induse, deciimplicit alrespunsului la
actiunea seismic6.

Dupa cutremurul San Femando (1971), specialigtii ameic€ni P.C.Jennings SiG.WHousner

notau: 'Pentru limibrea potenlialului distrugaor al cutrcmurelor, unele strucluri sp€ciale 9i
inshlalii tebuie si fie pDiectate astfel incatg nu fie interupti tunclionarca lor dupi un
i
cubemur disbugitor. Penbu menlinerca principalei func$uni a unei slructuri va necesar, in
multe cazud, de a proiecb un dspuns aproape elaslic pentu structura de reziste{e $i o
consliincioase ahituirc corcbuctivd a elemenblor neslructurale".

In aceste conditii apare evidente necesitatea altemativei rispunsului exclusiv elastic

(liniar) pentru anumite tipuri de structui, ceea ce ar putea crea conceptul de protectie
seismici "integrah". In proiectarea curent , acesta arc insa dezavantajul cA este
orohibitiv din ounct de vedere economic.

Sub anumite aspecte, excluzandu-l pe cel economic, chiar utilizarea respunsului elastic
nu prezinE in totalitate solutia ideald deoarece, pe 6ngi faptul ce ebmentele devin
foarte gide, sunt posibile produceride licheierila nivelul terenului de fundare, fg.1.2.

Fig.'1.2 Ristumarea unor cladiri dgide in Japonia, Niigata 1964

 Noi conceplii ptivind prctaclia sebnici a siluctuilor

It4ai mult, in condiliile cenlralelor nucleare, atel pentru structuri cat $i pentru
echipamenle sunl necesare misuri mull mai severe, cate vizeaz; nu numai un respuns
elastic liniar dar ii
un grad de securitate ridicat, orice avarie putand avea efecte
dezastruoase asuDn mediului incon iuretor.

Proteclia seismicd "integrab" este necesad pentru structuri vitale pentru societate,
sigurantd publicd 9i senetate: cledi le guvemamentale, militare, administralive, centre
de comunicalie, centrale nucleare, uzine chimice, spitale etc. 9i structuri ce cuprind
aglomerad de oameni: teatre, cinemalografe, 9coli, biserici $i constructii cu conlinut
prelios. In cele mai multe cazuri este necesare pestrarea integritelii conlinutului valoros
al acesto. cl;diri 9i ce esle cel mai important, protejarea vieliioamenilor [5]

Dad incercim abordarea problematicii protectiei seismice prin analiza rezultatelo.

inregistrdrilor seismice, vom constata un domeniu foarte larg de vanatie a perioadelor
dominante ale spectrelor mediide dspuns penlru diferite cutremure produse pe glob
[5], fig. 1.3.

>r tsl
0 1.0 2.0 3.0 4.0

Fig.'1.3 Spectrele medii ale unorcutremuresemnificative

Ordonatele maxime ale spectrelor seismice de respuns corespund perioadelor de

oscilalie intre 0.2-2.5 secunde, cu ponderea valorilor maxime cuprinse intte 0.2-1.2
secunde. In cazul unor terenuri slabe in adancime, necorcolidate, foafte compresibile
9i imbibate cu ap6, se poate ajunge la ordonatele maxime spectrale pentru valori mai
mai ale perioadeide 2.5 secunde, cum este cazulzoneiin care se aia orc9ul Mexico [8].

Chiar gi in cazul cutremurelor vrancene, zona dominanti pare a fi amplasat in intervalul

0.3-0.5 secunde, exceptie fecand unele zone cu terenuri neconsolidate.

8
Ptolrclia sebnice

Pe baza spectrelor de dspuns rezufte clar ca p€ntru structurile de constructii domeniul

defavorabil este cel cuprins intre valorile 0.2-2.5 secunde, unde se pot atinge
maximele speclrale, ceea ce ar impune evitarea proiectidiin acest interval [2].

Praclica proiectadi arate dificuftati majoe in realizarea unor structuricu peioada propde
fundamentaE de vibt4ie care s; se incadreze in afara acestui interval, dat pot ll
rcalizate sisteme capabib se-gi modilice caracteisticile pe durata unui seism, se
disipeze maimulti energie etc., evitandu-se astfelobtinerea rispunsuluimaxim.

Spre deosebire de metodele curente de proiectare antiseismice, b care siguranla la

actiunea seismici este datoratd detonnirii elementelor structurale 9i capaciGtii
acestora de a absorbi o parte din energia indusi de cutremur prin ductilitate, noile
concepte presupun utilizarea unor sisteme speciale, care pot limita canlitatea de energie
induse de seism in structura sau de a disipa o caniitale cat mai mare din eneruia indus6.

,I,2
SISTEME DE PROTECTIE SEISMICA

Proleclia seismice implice necesitatea creglerii adaplabi[fitii structuribr la acliunea

seismice, ceea ce inseamne disiparea eneeiei induse de seism Si prin alte mijloace.
Evident, realizarea acestui obiectiv trebuie se tine seama Si de o minimizare a
cheltuielilor legate de proteclia seismicl a structurii de rezistenti dar 9i de cheltuielile
legate de reparalii $i consolidiri ca urmare a producerii unei acliuni seismice
extraordinare.

Cregterea adaptabilitalii constructiilor la acliunea de tip seismic conste in conceperea

sistemelor astfel incat, la atingerea unui anumil nivel de intensitate al respunsului
structurii care poate deveni periculos, sa se produce modificerj ale caracteristicitor
dinamice ale acesteia insolite de disipari importante de energie. O sintez, a tuturor
procedeelor acluale de prctectie seismici este p.ezentati in ig. 1.4.

DUCTTLA (CLASTCA)

@t ADAPTIVA
PRor.ecrrE
sEtsMtcA
l
IZOLAREA BAZEI

flcT-ryll
Fig. 1.4 Sinbza sbbmelorde probclie sebmicd
 Noi conceplii privind prctecla sebnice a stucxrilor

Proteclia seismic6 pasive are la baze urmatoarele princrpii:

a. d biparea energiei induse de seism in strudure;

b. reducerea cantitetiide energie ce se induce in structure.

Astfel proteclia sebmice pasive ductile, aga numita protectie seismice ste h
"clasid"
baza normelof acluale de prciectare la actiuni seismice a constructiilor, in care siguranta
in exploatare se bazeaz; pe ductilitale 9i pe capacitatea in general a unui sistem de a
disipa energia. In acest caz este important a se defini un mecanism de cedare a
structudi c€rc in final se nu conduce h
colaps. Cu toate acestea, experienla
culremulelol severe demonstreazd d
la conceperea acestor mecanisme de cedare nu
se line seama de toti factorii care concura la respunsul seismic, rezu[and structuri
sensibile cu capacite! reduse de disipare energeticb Si risc de colaps ridicat.

In categoda struclu lor disipative exi$a o varietate foarte mare de sisteme bazate pe
diferite sisteme $i dispozitive de disipare a energiei (device). Astfel de dispozitive
introduse intt-o structuri ool fi bazate De:

. lrecarel
. deformarea plasticd a metalelor:
- curgerea olelulu i,
- extrudereaplumbului,
- aliaie cu memorie:
. amortizarcvascoelastici;
. amortizae vascoas6.
Dispozitivele disipatoare de energie introduse inlr-un sistem contribuie la modilicarea
propriet4ilor de rigiditate ale structurii 9i implicit la modificarea caracteristicilor dinamice
ale acesteia. Cregterca giditalii structurii inseamna dasaEa sistemului intr-o afta zone
rpectraE care nu totdeauna poate li benefice, fig. 1.5. Rolul esen$alin aplicarea unor
astfelde dispozitive este celdat de amortizarea histeretic,.

{sa[

(saI

T [31
(| T" T.

Frg.'1.5 Cre$terea valodlor spectrale in cazul cregterii dgiditelii sistemului

't0
Proteclie seisnicd

Daci considerbm cazul introducedi unui dispozitiv cu lrecafe intr-o structurE, lig. 1.6, se
constate din punct de vedere static o creitere a rigiditilii ansamblului pani la depi$irea
fodei de frecare, dupi care rigiditatea corespunde cu cea initiab. Evident din cazul
oscilatiei unuiastfelde sistem existi o modificare a cardcteristicilor d inamice corelate cu
un comum energelic ce corespunde nivelului fodei de frecare F0.

OISIPATOR CU FRECARE

Fig. 1.6 Sistem echipatcu disipatorcu lrecare

(a) giditatea initiala a structurii (b) rigiditatea
dispozitivului cu frecarc (c) rigiditatea ansamblului

DisDozitivele cu defomarea olasticd a melalelor introduse intr-o structure conduc la

modificarea ngidiElji sistemului, lig. 1.7. Cu Fo s-a notat fo4a la intarea in curgere a
disipato.ului cu deformare plasticd a metalului in ipoteza unei comporteri biliniare.
Referitor la caracterislicile djnamice ale unui sistem cu astfel de dispozitive vom
constata modiliciriin timpul oscilaliei pe durata unuiseism.

DISIPATOR CU DEFORMAREA
PLASTICAA METALULUI

Fig. 1.7 Sistem echipatcu disipatorcu defomare plastice a metalului

(a) giditatea initiall a structurii (b) rigiditatea dispozitlvului cu
deformare plasticd a metalului (c) rigiditatea ansamblului

't1
 Noi cdlc.plii ptiyind prclr4ia seisnice a suucanilor

Amorlizoareb vascoelGtice inboduse inf-o structure conduc la fel la schimbarea rigidiHlii

sistemului, llg. 1 .8, dar fara modiliciri ale caracterislicibr dinamice in timpul unui seism. La
ful, capacitaba de amorlizare a dispozitivului este esentiaE in reducerea respunsului
sistemului.

Comportarea unui astful de sisbm se poate analiza numai pintr-o analizi dinamice pdn
luarea in consideralie In ecua$a diferenliald de mi$care a unei fo4e de amortizarc
echivalenb disipatorului vascoelastic.

DISIPATOR VASCOELASIIC

Fig. 1.8 Sistem echipat cu arnortizor vascoelastic

(a) rigidibtea iniliale a *ucturii (b) rigiditatea amorlizorului
vascoelastic (c) rigiditatea ansamblului

Din punctde vedere static amortizorii vascosi, fig. 1.9, nu intervin cu aport de rigidihte in
sistem deca intrc i
mesure foarte mica care uneod poate neglijate comparativ cu
rigiditatea structurii, dar carc din punctul de vedere al compoderii sistemului dinamic
este impodanti prin fo4a de amortizare intrcduse.

olcPAToR \ascos

Fig. 1.9 Sistem echipat cu amortizor vascos

(a) dgiditatea iniliala a structurii (b) rigiditatea amodizorului
vascos (c) rigiditatea ansamblului

12
Ptot clia sebnici

Pe baza unei analize simpliste, utilizand spectrele seismice de raspuns, loate aceste
sisteme cu dispozitive disipatoare de energie incluse vor benelicia de reduceri
importante ale dspunsului seismic prin plasarea pe alte cu6e spectrale datoriti cregterii
capacitltii de disipare eoergetica (cregterea fiactiuniidin amortizarea c tice €), ig. 1.10.

T Is]
0 T, T,

Fig. 1 .1 0 Red ucerea valodlor spectrale in cazul intoducerii disipatorilor de eneruie

Cantilatea de energie indusi intr-o structur6 este strans legati de caracteristicile sale
dinamice $i de cele ale seismului. De aceea am numit protectie seismici
"adaptiv6"
procedeul prin care un sistem slructural i9i modifica caracteristicile dinamice in raporlcu
seismul, ceea ce inseamna inducerea uneicaniteli mai micide energie.

In acea e categorie au fost incluse sistemele cu diverse tipuri de legdturi care prin
cuplarea sau decuplarea anumitor componente structuft e modifce caracteristicile
dinamice ale sistemului [2, 3].

Adaptarea strucluii s€ poate realiza prin decuplarea unor legeturi, fg. 1.11, sau pin
intoducerea in lucru a unor elemente, fig. '1.12, in ambele situalii rezuftand o modifcare
a rigiditelii structutii. Cu Fd s-a notat nivelul fo(ei la care s-a produs decupla€a 9i cu F.
nivelul fo(ei la ca|e se produce modilicarea de dgidjtate.

In cazul decupladi unor elemente, rezulte un consum energetic inilial corelat cu

capacilatea elementelor ce se rup ii constituirea unui alt sistem cu o alte comportare la
actiunea seismice, sau maibine spus amplasatintr-o alte zone speclrali.

Studiile efectuate de Aizenberu Blaratd cA in cazul construclailor cu legituri decuplabib,

incercerib seismice de calcul pot i
de 2-3 ori mai mici decat h clidirile obignuite rigide
9i cu 20-35% mai mici decat h cele flexibile. Totodati costurile mdsurilor de proteclie la
actiunea seismici se reduc cu 20-400/0 9i se realizeaza o economie la armetura pane la
25.351".

't3
 Noi conceplii pivind ,/oteclie sebmicd e struc rilor

Fig. 1.11 Sistem cu bgetud decuplabile

(a) rigidihtea iniliali a sistemului (b) rigiditatea
structurii dupa decuplarea bgAturilor

Fig. 1 .1 2 Sistem cu elemente de rigidizare

(a) rigiditatea iniliale a sistemului (b) .igidihtea
structudi dupe cuplarea bgatudlol

In al doilea caz, pdn introducerea in lucru a unor elemente, igiditatea structurii se

modific, continuu in nport cu o anumite deplasare impuse ebmenlelor de cuplare.
Astfel, cantitatea de energie care se induce diferi, find functie de rigiditate 9i implicit de
canctedsticile dinamice ale structurii.

Sistemele,adaptive" cu mase aditionale acordale, a$a numitele'tuned mass dampet

sau Tl\,lD-uri" sunt extrem de diverse. Cel mai simplu sistem este cel din fig. 1.13, la
care ins6 rolul masei este acela de a limita pa(al deplasrrib, fiind mai mult utilizat
la construcliile inalte in scopul introducerii unor legituri suplimentare pentru
cre$terea sigurantei la actiunea vantului. lvasa este amplasatd pe un sistem de role
(lagdre), care ii permit deplasarea liber6, iind in acelali timp cuplate de structure
p n intermediul unor resorturi la care se adaugd dispozitive de amo izare. In cazul
tuoteqie s.kmice

dephsarii sistemului, masa rimane in repaus ceea ce creeaze fo4e de revenire ale
structurii prin intermediul resorturilor.

MASA _ 8ES0R1
ADITIONALA

Fig. 1.13 Sfucturi cu mase aditionale acordate (T[40)

oisiparea ene$iei introduse de seism in structud se poate obtine 9i cu ajutorul unor

sisteme ine(iale, cum sunt cele concepute 9i brevetate de un colectiv de ingined
japonezi, fig. 1.14, 1111.

*I51
ffl]*lll Fig. 1.14 Sistem cu disipatori ine4iali pendulai
a. pendul cu deplasare in acelali sens cu structura
0.

b. Dendulcu deDlasare in sens invers structurii

 Noi concaplii Nvnd prctec$a soismicd e s/Iuctutilor

Autorii brcvetului prezentat in fig. 1.'14 sus$n ci prin intermediul unor pendule cu masa
cupinse inte 1/15-1/2 din cea a nivelul la care sunt cupl4i 9i pentru npoarte mari ale
bralului de parghie, se pot obtine diminudri spectaculoase ale fo(elor de ine(ie.
Cuplarea pendulelor poate li ficule pentru a obtine deplasiri in acelali sens cu
plangeul, fg. 1.10 a, sau in sens contrar acestuia, lig. 1.10 b. In primulcaz efectul este o
franare iar in aldoilea caz o diminuare a fo(elor de ine(ie induse de seism.

In lig. 1.15 sunt prezentate alle vafiante ale sislemelor ine(iale p€ndulare propuse in
literatura de specialihte [4].

+
Fig. 1 . 1 5 Sistem cu disipatori ine(ali pendulari
a. pendulcu doui mase b. pendul pe c€bluri

Dintre ultimele realizari in domeniul sistemelor la care disiparea de energie induse de

s€bm se realizeaze cu mase aditionale sunt cele de tip rezervor cu lichid (TLD) Si de tip
cobane cu lichid (TLCD),1i9. 1.16.

Fig. 1.16 Sistem cu disipatoricu lichid

A. TLD b, TLCD

t6
Prctaclia sobnicd

Sistemele de disipare cu lichid au fost initial utilizate la controlul vibr4iilor pentru satelili
9i in marini pentru asigurarea stabilit4ii laterale a navelor 9i se bazeazi pe absotbtia
energiei cinetice prin migcarea lichidului I5l.

Se condate ci principiile de proteclie seismici ale acestor sisteme pasive au la bazi in

primul rand consumul energiei induse de seism in structur; 9i nu limitarea cantitali de
energie indusa. Aceste limitare se poate realiza numai pdn izolarca bazei.

lzolarea bazei structurii de lundatie este de fapt ideea de la care pome$te conceptul de
izolarc seismid, adice de introducere a unui "baraj" in fata energiei seismice,
diminuand-o [9].

lzolarea seismicd a bazei consl; in principiu in decuplarea legiturilor dintre fundatie 9i

suprastructura, realizandu-se astfel o suprafate de lunecare, pe care o putem denumi
,,lagil', care va permite deplasarea libed a fundaliei impreune cu terenul de fundare,
suprastructurc rrmanand in repaus datodla ine(iei sale, fig. 1.l7 a. lzolarea seismicd
ideal; ar putea fi realizatA numai in cazul unui ideal, ceea ce evident nu este
"lage|
posibil. ln consecinle, datoriti rigidiletii ,,lagerului", sau a sistemului de rezemare, se
induce o cantitate de energie corelatd cu caracteristicile actiunii $i caractedslicile
dinamice ale ansamblului nou creat, fig. 1.17 b. Pe hngi feazerne se utilizeaze in mod
obisnuit elemente disipatoare de energie care potavea girolde limilare a depbserilor.

a.

LAGARIDEAL

b.

Fig. 1.17 Comportarea uneistructuricu baza izobte

a. lagir ideal b.lagerreal.

17
 Noi conceplii ptivind protectia seisnice a stucttilor

Dinlre loale noile sisteme de protectie seismici, izolarea bazei este cea mai utilizata in
momentul de f4e. Existe in lume numercase construclii noi sau reabilitate [4] la carc s-a
adoptat acesl sistem. De remarcat este utilizarea acestei tehnologii la numeroase poduri
de 96ea in foarte multe (e .

Un domeniu in care este necesare cregterea sigurcnlei 9i iabilitaii h acliunea seismici

este celal instalaliilor 9i echipamentelor speciale. Astfel, cu ocazia mai multor cutremure
putemice care au avut loc in Japonia, s-au constalal pierderi insemnate datodte
distrugerii sistemelor de calcul folosite in mod special pentru bazele de date ale unor
benca, ale laboratoarelor de mare precizie etc. Costul ridicat al unei constructii cu
sisteme speciale de creitere a capacitetii de adaplabilitate la acliunea seismici 9i
pGibilitatea utilizerii spaliilor existente au impus folosirea unui alt procedeu ii anume
izolarea local6, tig 1.18. ln principiu izolarea locali se returd la introducerea unui
plan$eu flotant, Ezemat pe structur6 prin intermediul unor reazeme, cuplate cu diveFe
tipuride elemente dbipatoare de energie.

DISIPATOR DEENERGIE

Fig. 1.18 lzolarea seismicd locali

Cercetirile in domeniul sislemelor de prctectie seismicd au fecut in ultimii ani progrese

deosebit de spectaculoase, ajungandu-se si se discute deja despre structuri inteligente.
Astfel de slructui sunt capabile se reduci efectul actiunii seismice realizend o siguranti
maximi in exploatare gifac parte din categoria p.olecliei seismice active.

Slruclurile inteligente (sisteme active) au in componenta lor un sistem de captare a

informatiilor (depla$ri, viteze sau acceleratii) pe baza carora poate da decizii asupla

18
Prcteclia seisnica

sistemului de acljonare. Intre cele doue sisteme existe o intedependenle permanente

care trebuie se asigure o educere directe a efectelor actiunii. In fig. 1.19 se prezinu
schema de principiu a sistemelorde proleclie seismici active inerliale

Ii4ASA
ACTUAToR (PtSTON HtDRAULtC)
CAPTOR
> DE
STSTEI'T
PRELUCRARE
SSTEN4 DE
ACTIONARE

,t

Fig.1.19 Sislem activ ine0al

'i"
Sistemul inte'igent structural prezentat in lig. 1.20 are elementele de aclionare dispuse
astfel incei diminueaza direct efofturile induse in struclure. Pe acest o ncioiu existe o
multitudine de sisteme in care elementul activ (actuatorul) este amplasat direct intre
niveluri succesive (de exemplu pe diagonale) sau utilizeazd alte elemente intermediare
cu rol de ,,amplificato/' p n care transmit acliunea (cum arf cablurile).

ACTUATOR ( STON HIORAUUCI

CAPTOR
srsTEruDE
' PRELUCRARE
SISTEM DE
ACTIONARE

i8
Fig. 1.20 Sistem activ slf uctural

19
 Noi conceptii ptivind Notectia seisnice a stuchttilu

Diminuarea efectelor seismelor se poate realiza gi pin dispunerca sistemelor de

aclionare la nivelulbazei, in ipoteza unuisistem izolatseismic, fig. 1.21.

CAPIOR
SSTEM DE
PRELUCMRE
ssrEu qE
ACIIONARE

I
*,
ACTUAToR (PTSTO HtDRAULtC)

Fig. 1.21 Sistem rcliv aclionat la baz,

Marele dezavant4 al ultimelor doue sisteme este datorat cantilAtii mari de enefgie
necesare sistemului de aclionare. In cazul sistemelor active ine(iale consumul
energelic este mult diminuat datorite faptului ce se pot induce acceleratii mai mari
decat cele produse de seism, care raportale la masele in mi$care pot contracara
efectele acestora.

In cazul sistemelor inteligente sau active, rezolvarea unor probleme de ordin tehnic $i
economic s-a realizat prin crearea a9a numitelor sisteme hibride sau semiaclive. ktfel
de sisteme sunt concepute si comp€nseze activ numai parlial respunsul structural,
ansamblulfiind de faDt un sistem Dasiv.

In momentul de f46 in lume exisld numeroas€ constructii cu sisteme de protectie

seismice diferile de cele clasice, dintre care multe au fost supuse testului actiunii
seismice in situ. Datodle faptului d acesle conslructiisunt noi $iin marea lot majoritate
au caEcter de unicat, s-a pus foarte putin problema unor eventuale ale
"disfunctii"
componentelor aceslora tia efectelor asupra dspunsului structu i.

1.3 DTSFUNCTI|ALE STSTEMELOR DE PROTECTTE SE|SM|CA

Pe baza experienlei acumulate pane in prezent asupra ac€stor noi sisteme de proteclie
seismica se constati necesitatea lu;rii in considerare a unor "scenadi" privind
disfunctiile posibile care pot apare. Astlel se propune abordarea unui concept de
proiectare "previzibil" pe baza unor care au in vedere comportarea
"scenarii",
defectuoasa posibil, a diferitelor componente ale sistemelor de protectie seismice. ln

20
Proteclia seknice

acest mod se va putea obtine o cretlere a fiabilitetii 9i sigurantei in exploatare a

conskuctjilor la acliunea seismice [6].

Analizand fiecare nou concept de proteclie seismica se pot sintetiza o serie de tipuri
caracterislice de disfunctii pentru care tfebuie luate mesuriin vederea eliminerii lor sau a
diminuerii efectelor ce le potavea.

Din experienla $i studiib electuate asupra structu lor cu capacitate sporita de disipare
eneruetice s-au constatat umetoarcle:

i- pentru funclionarea eicientd a dispozitivelor d isipatoare de energie sunt necesafe

deplasari relative mati in zonele lor de amplasare, ceea ce conduce la o serie de
dezavantaje legate de conceplia gi realizarea structurii (sunt necesare analize de
ord inul ll) $i evident a elementelor de inchidere;

ii. dispozitivele disipatoare de energie care se degradeazi dupa un numirde cicluri

trebuie inlocuite:
iii. dispozitivele disipatoare de energie concepute ca pereti structurali sunt
neeconomice datodE cootr.rlui barte idicat al inlocuidi ac€stora 9i a prcblemelor cale le
pune ef€ctarea unorasemenea lucEi [5];
iv. toate sisbmele ce contin dispozitive disipatoare de energie necesiti o inte$ne€
pemanenta.

Penlru domeniul structutilot cu izolarea bazei, la care experienta este mult maivade, se
oot remarca urmatoarele dezavantaie:

i. necesitatea existentei a dou; infrastructuri intre care se intercaleaze ,,lagirul" sau

sislemulde rezemare care asigur, deplasarea liberi a suprastructurii in raporl cu
inlrastructu ra:
ii. posibilitatea aparitiei vibratiilor din acliunea vadului sau trafic, daci sistemul de
izolare nu contine elemente care $ illace funclionabil numaila un anumit nivel al
ac(iuniiseismice;
iii. asigurarea suprastructurii la resturnare, aceasta fiind desprinse de
infraslructurA;
iv. posibila aparitie a unorfenomene de balaflsare, in timpulproduceriicutremurelor,
ca urmare a utilizerii uno. sisleme de izolare cu llexibilitate prea mare pe directie
ve cal;l
v. aparitia fenomenului de torsiune la nivelul sistemului de rezemare din deficienle
de execulie ale reazemelor, cedarea totaE sau pa(iale a unor reazeme, efecle
generate de suprastructura etc.;

vi. condi$i de exploahrc sp€ciale a sistemului de rczemare 9i evident o intelinere

permanenL.
 Noi conceplii ptivhd prcteclia setsmice a drucxlilol

In cazul sistemelor active, unde experienta este mult mai reduse, se pot lace
urmatoarele observatiil

i. consum energetic mare in momentul producerii seismului - apare pericolul

nefunclionerii ca urmare a decupl;rii retelei electrice;
ii. pret de cost extrem de ridicat in raport cu electele pe care le pot p.oduce;
iii. disfunclia unui elemenl din ansamblu poate pedclita intregul sistem prin efectele
defavorabile pe care le poate pfoduce;
iv. necesitA intretinere cu grcd inalt de calificare;
v. sistemul de actionare unica la bazd nu se justifica ca urmare a unei puleri
instalate extrem de mare ceruti in acest caz.

Din analiza noibf concep(ii de prcteclie seismic, a structurilor se constata cd h toate

sistemele, cu exceplia izoHrii bazei, apar acceleralii, cel putin egale cu acceleralia
terenului care, de$i nu afecteazi structura de rezistenle, conduc la disconfort $i efecte
defavorabile asupra oamenilor, echipamentelor, utilajelor etc.

BIBLIOGRAFIE
1. .*'Comment r6parer les batiments endommagds par un seisme, Nalion ljnies, New
York 1977
2. Aizenberg, M., Adaptarea la acliuni seismice a sistemelor cu leg:luri decupabile 9i
calculullor la o nfomalie seismice incomplel;, Stroiteln a Mehanica, nr.1 1971.
3. Aizenberg, lV., Conslruclii cu structura adaptabrla h soliciter seismice, Editu€ Tehnic6,
Bucu€9li, i9B2.
4. Budescu, [,4., Ciongrad, .P., Ta€nu, N., Gaulag, 1., Ciupala, lt4.A, Lungu, 1.,
Reabilitarea conslr!ctiilor, Editura V€SPER 2001
5. Budescu, [,4., Contribuli pivnd izolarea sersmicA a structurilor, Teze de doctorat,
Institulul Politehnic'Gh Asach " lasi. 1984.
6. Ciupald, I!1A., Procedee oplime de crc$lere a sigurantei !i fabilitalii conslruclilor la
acliuni seismice cu luarea in considentie a efectelor din tolsiune, Tezd de doclorat,
Universitatea Tehnicd "Gh. Asachi"la$, 1998
7. Housner, G.W , Limit Design ot structures to Resist Earlhquake, Proc. lsl World Con[ on
Earlhquake Engineering, Befkeley 1956.
8. lfrim, lt., Analiza dinamica a skucturilor 9i rngine e seismicS, Edilura D dactici 9i
Pedagogica, Bucure$ti, 1 973.
L Jeng, V., Dynamic analysis of base isoaton system, Ph. D. Dissertation, Univelsity of
Califomia, Berkeley, California, 1984.
10. Lupan, lt{, Remedierea $i consolidarea construcliilof ava ale de cutremur, Cutremurul
de pamantde la4 madie 1977, Editula Academiei R.S.R , 1982.
11. Yamamolo, S., Nagai, Y, Shmizu, N., Tajmi, H., Earlhquake solating and Vibratron
Absorbrng Equ pmeni for Struclures, United Slales Palenl, 3,940,895, Mar 2, 1976.
Noliu ni de se bmolog i e i n g in elea sc d

2
NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

21 ASPECTE GENERALE

SeiEmologia este gtiinta cutremurelor de pemant, sau a seismelor $i reprezint o

Iamure a Geolizicii. Are ca obiecl studiul teoretic ai expedmental, aparilia 9i cauzele
cutrcmurelor, propagarea 9i inregistrarea undelor seismice.

In cadrul seismologiei s-a dezvoltat in ultimii ani ramura Seismologiei ingineregti, cafe
are ca obiectiv principalpunerea la dispozitia inginerilor a datelor seismologice specilice,
necesare conceptiei$i proiec6rii in zone seismice.

Ingineria seismici se ocup, de efectele locale ale cutremurelor, de efectele lor asupra
conslrucliilor 9i de modul de concepere ii realizare a protecliei, sigurantei !i fiabilifilii
acestora la cutremuae.

Fenomenele geologice incadrate in categoria seismelor prezintd o activitate foa.te

bogate, dad o compar;m cu alte lenomene naturale ce se produc la nivel planetar.
Se apreciaza ci in decursul unuian au loc peste un milion de culremure de pimanl
adice circa 120 pe ora, puline sunt inse cele ce pot fi simlite de om 9i au efecte
distrugatoare [3].

La originea seismelorstau alat cauze naturab cat gicauze adiliciale.

Cauzele natrrale care prcduc mi$c.li ale scoarFitercste au la baza doud tpui de lenomene:

- exogene - reprezintA circa 1-3% - constau in prebusid ale cavil6lilor ti cavernelor

formate de apele subterane, cade de meteorili 9i prebughide stanci;
- endogene - erupUi ale vulcanilor, care produc sfdramarea rocibr in vatra vulcanici la
adancimi cuprinse inlre 5-50 km, sau cederib rccibr la nivelul pbcilor tectonice
dabriti migcdrilor materiei din inveligurile supeficiale ale globului tercstu.

Acliunea fenomenelor exogene se resimte pe suprafele restranse cu o raz; de cativa

kilometri in jurul focarului. Sunt cazuri inse, cum a iost alunecarea de teren de pe fluviul
lvantaro din Peru, din 1974, care a generat unde seismice ce au fost percepute la sute
de kilometri distanla (magnitudinea Richlera fost considerab de 4,5).

Se mai pot produce culremure datorite dislodrilor prin explozii, exploziilor subterane,
prebusifii gale ilot de min;, prebugiri ale straturilor de roci ca umare a extractiilor,
cedarea rocibrin apropierea acumuErilorde api, deplaseribrde ulilaje etc.
 Noi conceplii ptivind prcIectia sebnice a stuactuilol

Printre cele mai putemjce seisme a iciab raman insa exploziile nucleare. Astfel, o
explozie nucleare efectuaH ln 1968, in Nevada, a fost simtt'td la Las Vegas, localitate
aiati la 50 Km distanta Sia avut o durate de peste 10 secunde.

AcumuE le mari de apt pot prcduce a$a numita seismicibte indusd, generatd prin
cedaea rocibr sau dislocarea unor zone slabe de-a lungul tactudlor din zona rezeNorului.
Astfel, in acest sens, pot i date numeroase exemple de baraie, unde au avut loc seisme
cu magnitudini cuprinse intre 5 9i 7: barajul Hsinfengkiang din China (1961), Kariba din
Zimbabwe (1963), Kremashdin Grecia (1966), Koynadin India (1967)etc.

Fenomenele endogene de origine vulcanice au o raze rehtiv micd de actiune, de circa

30-50 Km in jurul vulcanului Si feprezinta pand la 70lo din tohlul seismelot.
Reprezentative in acest sens sunt eruptiib vulcanului Krakatau (1883)$iale unuivulcan
din Kamciatka (1955)care au generat seisme deosebit de putemice.

Fenomenele endogene de naturd tectonicl reprezinte pan6 b 95o/o din cutremurele c€

s€ produc pe glob,liind resimtite pe ariiintinse, uneo de sute de kilometri distanli.

Locul unde se produce cataclaza, fenomenul de zdrobire cu marc intensitate a rocilor

sub acliunea unor procese dinamice din scoarli, poarti denumirea de hipocentru, iar
puflctul tereslru situat pe verticala acestui loc reprezinti epicentru, fig. 2.1.

Fig.2.1 Locul unde se produce cataclaza - falie, hipocentru giepicentru

S€ismele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, dar cea mai uzitate este in
functie de adancimea hipocentruluii

- culremure normale, la care focarul este situat pane h 60 km adancime, sunt

seisme extrem de violente, dar afecteaza zone limitate de la suprafala
pamantului, iar in aceaste categorie se includ seismele de pe tdmurile
Paciicului, bazinul mediteranean, zona Banatdin Romania etc.;

21
Notiuni de Bohnolqh ingin.f.'F,ce

- cutremure Intermediare, cu focarul localizat infe 60-300 km, au o durati

moderati Si se inregisteazi p€ ariidestul de mari in jurul epicenfului; astfel de
s€isme sunt identificab in Romania cu focarul Vrancea, l\,lexic, Columbia,
Afgansihn etc.
- cutremurele de mare sdanclme, cu focarul semnalat lntre 300-700 km, sunt
maipulin sludiate din lipsade infomalii.

Studiind harta distdbuliei seismelor pe suprafaF pemantului se disting mai mulE zone
de s€ismicitate ddicatd, situate in mod special in lungul dorsalelor oceanice, iar altele
sunt legate de fos€le oceanice.

Cele mai importante zone seismice de pe glob sunt pezentate in fig. 2.2 9i sunt
localizate astfel:
- cercul seismic ciGumpacifc ce cupdnde oceanul Pacilic, Amedca de Nord,
Mexic, Amedca CentnE, A[Erica de Sud, Japonia, l\,lalaezia, Polinezia, Noua
&elandi, Fiji, Solomon, Noua cuinee etc.;
- cordonul de seisme fansmediteranean cupdns intre Insulele Azore, Spania,
Maroc, Algeria, lhlia, lugoslavia, Romania, Turcia, lrak, lran, Caucaz,
Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Himalaia, Sumatra 9i Bomeo;
- zona Pamh- Baikaldin centrulAsiei:
- centuEdin cenful Oceanului Indian;
- zona bazinului cenl€l al oceanului Pacific. din iurul insulelor Hawai.

Fig. 2.2 Distribulia zonelor seismice pe glob

 Noiconceplil pivinl proteclia seisnicd a stuctuilol

Din punct de vedere seismic, pe tedtoriul Romeniei in atara zonei Vrancea, sunt
localizate urmltoarele zone:
- zona Campulung Muscel;
- zona Banatului meddional (cutemure danubiene);
- nord-estulCri$anei;
- nord-vestulMaramure$ului;
- zona Rediuti;
- zona Fagiraiului;
- zona Dobrogei meddionale {cutremure pontice).

2.2 MECAI{lgtlt L PRODUCEff qJTREII,JRELoR S UNDEE SBSIUICE

Func$e de adancimea la care se prcduc, cutrcmurcle tectonice conduc la efecte diferite la

suprafala terenului. Cubemurele normale sau de supnl4e au adi maimicide influenti ii
sunt radialunifome, iar efectele provocate de stratudle geologice este minime.

La cutremurele adanci, zonele de influenti sunt mult mai mad, structura geologice
afecteaza semnifcativ propagarea undelor seismice iar in general intensitatea maxima
este maimice decat la cutremurele de suprafate sau normale.

Cutremurele de gupnf4i se produc atunci cand scoa(a cedeaze de-a lungul unei
zone in care exist6 plane de rupture verticale sau inclinate, denumite falii preexjstente.
Prin tensiunile ce apar in scoa4e, in zonele de falie, se acumuleazd cantiteti uda$e de
eneruie potenliaE ce se degaji brusc la depisirea capacit;tii porlante a rocilor. In
zonele adiacente faliilor pot apare diverse tipud de migceri, fig.2.3.

regeneErea scoa4el

deplasari bterale dedasa verticale

Fig. 2.3 Milcdd posibile ale scoa4ei

26
N otiun i de saismolo g i e i n g inerca sc d

Cutremurele adanci se produc prin aparilia fenomenului de subduclie, asociat regenerarii

scoa(ei, cum este 9i cazul cutremurului de la 4 marlie 1977, sau de sferamare a rocjlor
cum suntcutemurele produse in mun(ii Himalaya in anii1889, 1905, 1934, 1950.

In general la producerea unui cutremur apar o serie de fenomene particulare, indiferent

de natura sa, ale ceror cauze sunt ince neelucidate. Astfel s-au constatat la numeroase
seisme necoincidenta epicentrului cu punctele in care se produc degajerib maxime de
eneeie. Exemplu concludent este cutremurul de la Napoli, din 1857, la care epicentrul a
fost determinat la Caggiani, iar inlensitatea maxime s-a produs la 60 km distanti, la
l\4ontemuro. Similar, la cutremurul din 1923 de la Long Beach, Califomia, intensitatea
maxima s-a inregistrat la 35 km de epicentru.

De asemenea s-au constatat forme alungite ale ariilor de influenld ale seismelor chiar in
zone cu straluri geologice uniforme. Toate aceste fenomene sunt puse pe seama
moduluide propagare a undelof seismice in diversele stratud geologice.

Primele teorii asuDra modului de 0roducere a cutremurelor au fost formulate de H.Reid

(teoria destinderii elastice) cu ocazia seismului de la San Francisco din 1906. Astfel in
roci, ca urmare a mecanismului tectonic global, se acumuleazi o cantitate de energie
potenliali. Cand intt-o anumitd zone se depelegte capacitatea portantd a rocilor se
produc deslinderi, denumite de Reid 'elastic rebound" [4], urmate de unde care se
propagi in scoa(e. Efectele destinderilor, manjfestate prin cederi ale scoa(ei, se pot
produce uneori la un anumit interval de limp pdn asa numitele repllci seismice sau
'afrershocks". Un exemplu concludent in acest sens este cutremurul din Armenia din
1988, la care replicile au avul magnitudini de 5.8 9i au condus la distrugeri importante.

Similar, un cutemur poate li precedat, uneori la intervale mad de timp, chiar ani, de
deslinde ce se manifeste prin seisme de mici intensitate, a9a numitele "foreshocks".
Astfelde fenomene sunt importante in prezjcerea seismelor impo(ante.

lnilial modelul popus de Reid a avut in vedere culremurcle de suprafali, dar ulterior, stud ile
asupra seismelor de adancime, au confmat gi in acest caz valabilitatea acestui model.

Eneruia eliberag in focar se propagd in intreg globul terestru sub forma unor trenuri de unde.
In vecinahtea sulsei, in hipocentu, acolo urde 5e produce cataclaza, undele au caracteistici
i
preponderent neliniare, dar la o anumita distanle pot considerate liniare 9i nu produc
distorsiuni importante in momentul propagdrii lor prin stratudle geologice. Componentele
cu amplitudini ma sunt localizate in spectrul de frecvente in interualul 01 0 Hz.

Undele seismice care se propaga in globulterestu sunt de doue feluii

- unde longitudinale sau pdmare (P) - se propaga prin succesiuni de compdmiri si
dibtiri, ptin medii solide, lichide sau gazoase, cu vibze cuprinse inlre 7 9i I km/s;
- unde transveEale sau gecundare (S) ' se pfopage prin deformatii de forfecarc
care nu modiici volumul, de aceea se transmit numai prin medii solide Si au
viteze cuDrinse intre 4 si5 km/s.

27
 Noi conc.plii pivind ,r'oteclta seitnicd a stucturilot

Pe distante mari, undele seismice nu mai au traiectorie dreapta ci curbilinie (legea lui
Snelius), iar viteza de prcpagare cregte cu adancimea. La un moment dat, la adancimea
de cilca 2900 km, undele secundare dispar, iar undele principale sufere o reducerc
brusce a vitezeide propagare, ceea ce indicd atingerea unuimediu fluid, i9.2.4.

-a

,9

2900 km

Fig. 2.4 Propagarea undelorprincipale gi secundare

La supnfata pimanfului electele unui cutremur se manifesE prin aparitia a doui feluri
de unde: Rayleigh, care sunt unde longitudi0ale cu traieclorie eliptici, perpendiculare
pe suprafaG 9i produc deformatii de volum gi formi, lig. 2.5 9i Liive care sunt unde
tramversale, situate in planul langent, la care migcarea paftculelor este perpendiculard
pe direclia de propagare a undei, lig. 2.6.

tKKr*'
Fig. 2.5 Undele Rayleigh

28
Noliuni de sobmologb inginercasci

Fig.2.6 Undele Ltive

Propagarea undelor seismice in scoa(a poate li inregistfatd cu alutorul aparalelor

seismometrice. In principiu un aparat seismometric este format dintr-o masi m
legatd la teren cu un reso(, cu rigiditatea k, un amortizor cu caracteristica c, fig. 2.7
9i un sistem de inregistrare.

Fig. 2.7 Aparat seismometic

Dace resortul aparatului este llexibil, masa remane in repaos, iar mj9carea seismice
antreneaze restul componentelor. lnregistrarea obtinuG conline deplaseribr prcvocate
de actiunea seismici, iar ansamblu se numeqte sebmometru [3]. Pentru inregistrarea
acceleraliilor produse de acliunea seismice rigiditatea resortului trebuie se fie foarte
mare, iar aparatulseismic se nume$te accelerometru.

Primul instrument modem pentru inregistrarea seismelor, denumjt accelerograf, a fost

montal in anul 1931, iar prima inregistrarc instrumentala a unei mi$cari putemice a fost
oblinula in timpul cutremurului din Long Beach, California, la 10 martie 1933.

O inregislrare tipice pentru actiunea seismid efectuatl la suptafale pemantului este cea
din 1ig. 2.8, in care este prezentati succesiunea aparitiei diverselor tipuri de unde.
P mele unde care se inregistreazd sunt cele p ncipale P, dup; care apar undele
secundare S, iarin final undele de suprafate.

Pentru inregistrarea parametrilor migcirii seismice este necesar ca aparatul de

mdsurare se fie completat cu un dispoziliv inregistratof (mecanic, fotografic, magnetic
etc.). Inregistnrea astfel obtinut poarta denumirea de acceleograme sau
seismoglami.
 Noi conceplii privind protectia seisnicd a struchtriw

unde principale undedesuprafata

un0e secun0a|e

Fig. 2.8 Seismogfam6 cu undele seismicein succesiunea inregistdrii lor [4]

Migcarea unui punct de pe scoaG in timpul producerii unei acliuni seismice poate li
exprimat6 in deplasdri, viteze ii accelerclii. Forma infegi$rerilor Si caracteristicile pot
varia, astfel incat Newmark 9i Rosenblueth [3], au ficut umetoafea clasificare:

i. cutremure cu un singur varf, care se inregistreaza la distante epicentrale

reduse 9i focare prolunde in terenuritari, cele mai reprezentative exemple fiindi
Porl Hueneme din Califomia 1957, fig. 2.9, Agadar din Maroc 1960 9i Skopje
din Serbia'1963;

0.10

g 0,05

3
0

0,05

0.10

tl0
E5
5o t I3l

l0
2,0

s0 i tsl

2
1.0 2,0

Fig. 2.9 Inregislrarea de la Port Hueneme, directia E'V, 18 martie 1957

30
Noliuni de seisnologie inginereasce

ii. cutremure cu durati moderati gi o componenli spectrali complexi,

inregistrate la distanle epicentrale medii in terenui dure; un exemplu foarte
cunoscut esle inregistErea de la El Centro, California, lig. 2.10, din 1940 (este
prima accelerograma semniicative inregistrata din istoria ingineriei seismice),
precum $imajoritalea seismelorcare se produc in zona pl;ciiPacitice;

3 0.40

20.0

Fig. 2.10Inregistrarea de la ElCentro, directia N-S, 18 mai 1940

t, cutremure cu durati lungi 9i perioade predominante mari, care sunt produse

de undele seismice ce taverseaze straturi de teren neconsolidal cutremurele din
[4exic, d]n 1964 9i din 19851 inregistrarca de la 4 martie 1977 de la INCERC
Bucutegti, fig. 2.11 li 212, sunt cabva exemple de seisme carc fac parte din
aceasta categ0ne;

cuhemure care produc deformatii remanente in teren, exemple caracteristice

fiind cutremureie din Anchorage, Alaska 19M gidin Niigata, Japonia 1964.
 Noi conceptii ptivind ,r'mteclie seisnice a stucfurilor

60 r 16l
E
V
300
10,0

!
I I3I

go IFI

i0 100

Fig. 2.11 Inrcgistrarea de la INCERC Bucurc$ti,4 madie '1977, direqia N-S

Fig. 2.12 Inregistrarea de la INCERC Bucuregi,4 marte 1977,

pe seismoscopul Wilmot W91, [1]

2-3 EVALUAREA MISCARILOR SEISIIICE

Evaluarea cantitativa a actiunii seismice este stEns legata de energia degajate in zona
in care se prcduce cataclaza (strivirea rocilor). Pin propagarea undelor in scoarte, in
stransa bgetura cu adancimea la care s-a produs cutremurul, la diturite distante de zona
epicentrali se vor inregistra misceri diferite, greu de apreciat 9i uneori total difedte de
zone chiar aDrooiate.

32
No[uni de seisnologie inginenasce

ln aceste conditii, in decu|sultimpului seismologii au stabilit doui modalite! de evaluare

a unui seism. Aceste doua metode dau posibilitalea evaludrii cantitative a cutremurului
prin a9a numila scare a magnitudinii $i permit o evaluare in teritoriu, la orice distante
de epicentu bazati pe observatii pdvind comportarea mediului pdn intemediul unor
sceri subiective.

Scara magnitudinii, cunoscda in mod obi$nuit sub denumirea de scara Richler, a

plecat de la o idee odginah a lui K. Wadati din 1931, formulati in 1935, liind ulteriol
modilicate 9i imbunrtatitd de B. Gutenberg Si C. Richter. In conformitate cu definilia
otiginala dati de Richter, magnitudinea masoari energia cutremurului eliberatd in focar
9i este data de bgaitmul zecimal al amplitudinii migcdrii seismice, misuratd in microni,
la 100 de km. de epicentru cu ajutorul unuiseismograf standad Wood - Anderson.

Intre doua grade succesive migcarea lerenului inregistrala este de 10 od mai mare, ceea
ce corespunde uneicrelteria energieide 30 de ori.

ln raport cu magnitudinea s-au stabilit umitoarele cdteriide delinire a culremwelol

- M < 2 sunt microculremure ce nu sunt simtite de oameni $i sunl inregistnte
doar de seismografele locale;
- M <= 4,5 - cutrcmure putemice ce pot f inregistrate de seismografele sensibib
de pe intregulglob gisunt simlite de oameni:
- M>6-cutremuremari;
- lvl > 8 - cutremure majore (megacutremure).

Scara Richter nu arc, teoretic, limite superioare, iar cel mai mare cutremuf prcdus pena
I
in prezent pe glob a avut 8,8 grade. Si ca o comparatje gradul pe scara magnitudinii
corespunde detone i unei bombe de 6 milioane tone TNT. Scara propusd de Richter
mai poarta denumirea de scara magnitudini locale ML liind definiti pentru California de
sud, pentru cutremure de suprafald, $i distante epicentrale mai mici de 600 km.

Ulterior au maifost deinite urmetoarele magnitudrnii

- magnitudinea undelor de suprafate ([,ls) deliniti de Guttenberg pentru

distante epicentrale mai mad de 2000 km, care mesoare amplitudinea undelor
de suprafali cu perioada de 20 secunde:
- magnitudinea undelor de volum (mb) a rezultat in urma producerii
cutfemurelor de adancime care sunt caracterizate de unde de suprafati
nesemnilicative - se determid pe baza amplitudinii undelor P, care nu sunt
afectate de adancimea hipocentrului;
- magnitudinea moment {Mw)este o marime in relalie directi cu dimensiunea
sursei seismice$i a ap;rut datoriu dilicultelibr de mdsurare cu alle
magnitudini, aluncicend este vorba de cutremure foarte puternice.

33
 Noi conceplii prtvind Wteclia seisnici e stucfuilor

Intensitatea seismicd este stdns legaia de efectele produse de un cutremur atat asupra
structurjlor cat Si asupra persoanelor, ea desc ind potenlialul djstrucliv al seismului intr-
o maniera subiectiva.

Prima scaE pentru aprecierea intensitdtii unui cutremur a fost concepute in secolul XIX
(1873) de profesorul italian L.S.D. Rossi 9i avea l0 grade. 0 scar; similar6, tot cu 10
grade, mai precis6, a fost realizati simultan in Elvetia de profesorul S.A. Forell. Din
'1883 a rezultat ca urmare a colaboririi celor doi, scara Rossi-Forcll, p ma scare a
apreciedi intensitalii seismice bazat; pe efectele asupra oamenilor $i constructiilor, carc
a fost larg rdspandita. Tot in 1883 apare o alti scare pentru aprecierea intensiutii
seismice, propuse de lrercalli, care in 1902 a fost modilicata 9i adoptat6 in ltalia.

E.S. Holden (SUA) in 1888 propune o scare cu I grade la care atibuie gradelor 9i un
nivelal acceleraliilorcuprins inlre 20 mm/s 9i 1500 mm/s.
In 1923 dr A.Sieberg propune pe baza unor dezvofteri ficute de F.Omori giA.Cancani
asupra scerii ltlercallj, o noue scare b care s-a stabilit pentru liecare grad de intensitate
limitele corespunz;toare in acceleratii. l\,lailarziu in 1931 H.o.Wood gi F.Neuman aduce
unele coreclii scirii l\,4ercalli realizand a9a numita scara Mercalli modificata (MM),
utilizati si astezi in mai multe lad. Scara are 12 grade ce se exprime func(ie de efectele
acliunii seismice asupra oamenilor, obiectelor, construcliiloretc.

De$i aparent scarib subiective sau ale intensitetii seismice au un grad de incerlitudine,
totugi au avantajul ci nu implic, aparaturd 9i specialigti pentru o aprcciere cantitalivi
exactd, care pentru teritoiimafi arti imDosibilde realizat.

Pentru a nu se face confuzie intre scara cantitatid a magniludinii 9i cele subieclive

Richter face analogia prczenbt, in fig. 2.13. Astfel magnitudinea ar aprecia puterea de
emisie a unei st4ii radio iar intensitatea seismice este corFpunziloare nivelului de
receplie a unuireceptor dupe trecerea undelor prin diferite obstacole.

l
ll l lll np. --... r"t""**

Fig. 2.13 Analogia dintre scara magnitudinii gi intensitatea seismicE

34
Noliuni da seisnologig inginercesce

Intensitatea seismice luu din scara lvercalli modiicata este omidme oractic
independenta de odce alt parametru fizic ce ar caracteriza migcarea seismice. Cu toate
acestea existA relalii matematice empirice care leagi IMM cu caracteristicile cinematice
ale migcedi seismice. De exemplu, Lomnits otura o relatie de acest lip, inlre logaritmul
zecimalal valorii maxime a acceleratiei terenului $i inbnsitatea seismicel

bs..=+-l 12.1)

in care a, se misoare in cm/ s2.

In Europa de est este utilizatd scan ll,lsK care a fost sugerat; de S. Medvedev Si
modilicate in 1964 de W. Sponheuer 9i V. Karnik. In versiunea sa originald, pentru a
delini cele zece grade de intensitate s€ismica, s-au folosit conceptii $i definitii
asemenibare celor utilizate in cazul scerii l\,,lercalli lrodifca6. Dar, in acelagi timp s-a
folosit gi un p€ndul sbndard pentu a corela acesle grade de intensitate seismica cu
valorile maxime ale deplaseribr produse de cutremur. U lte or scara a cepetat 1 2 grade.

In momentul de f4e sunt utilizate umdtoarele sceri [5]:

- M[, este utilizata in Statele Unite ale Americii;
- IVSK-64 in Europa de Est, India, lsrael, Rusia;
- EMS (European l\,lacroseismic Scale concepute in 1998)in UE !iare 12 grade;
- JMA (Shido scale)cu 8 grade (incepecu grad ul 0) utilizatd in Japonia;
- |'-iedu scale (GB,T 17742J999) cu 12 grde utilizau in China, Taiwan ii Hong Korg.

2.4 INFLUENTA CONOITIILOR GEOLOGICE ASUPRA ACTIUNII SEISMICE

Aga cum s-a aratat efectul actiunii unui cutemur poate ti mai pulemic in anumite situatii
in zone diferite de cele epicentrale, una dintre ac€ste cauze iind natun terenului de
tundare. Astfel s-a constatat ce pentru amplasamente sifuate la distanle epic€ntrale
apropiate, depbserile pot sufed diferente de la 1 la 10. Deplasirib cresc cu cat
formatiunile geologice sunt maislabe, iarvitezele de propagae a undelorseismice sunt
mai mici, [2].

Variatia amplitudinii acceleratiei cu conditiile geologice este mult mai reduse decat ln
cazul dephseibr, rapodul putand ajunge de la 1 la 3. Acest lucru este datorat
perioadelor maride vibratie ale terenurilor slabe, necoezive.

Comparativ cu terenurile slabe, in terenurile tari, consolidate, stancoase deplasirile se

reduc dar se prcduc ampliiciri ale acceleratiilor.

Pe Engi natura geologica a terenului un efect imporhnt asupra seismicitdlii il ae 9i

structura geomodologicd. Astfel, se constati amplilicdri ale migcerii terenului pentru
formele de relief inalte iar in zonele depresionare efectul este opus. Inregistrarib
 Noi conceplil Niyind prctectie sebmice e stuctutilot

replicilor cutemurului Hainceng din 1975, China, a indicat amplifcdriale acceleraliilor de

ordinul 1,8 chiar pentru coline cu in,llime redus,.

Unele observalii frcute in Japonia asupt?l unor culremure crustale au condus la

urmebarele constatdd[1]:
- compaalav cu roca de baze deplaserib la suprafala stnturilor aluvionare pot li
de ceteva ori mai mari;
- acceleraliile maxime masurate in aluviuni sunt in general mai mad dec3t in
depozitele deluviale, rapodul pu6nd atinge uneo valoarea 2;
- cele mai mari amplificari ale acceleratiilor in straturi aluvionare moi se constate
pentru perioade cuprinse intre 0,5 - 1 s, iar in stratu le aluvionare compacte
amplifcerile se produc pentru peioade cupdnse intre 0,3-0,5 s;
- in rocile stencoase acceleratiile pot atinge valod maxime in domeniul
Derioadelor scurte:
- intensitatea seismicd poate cregte cu pene la doud grade de la lerenuri lari la
depozite aluvionare, nisip 9i pieti$, depozite aluvionale pEfoase, argib Si
platforme artificiale realizate prin hidromecanizare;
- in cazul structurilor aluvionare stralifrcate, vibraliile sunt amplilicate spre
supEfate prin fenomenul de multireflexie datorat suprabtelor de
discontinuitate.

Intrucat in timpul unei actiuni seismice caracteristica sa dominante este genente de

undele de suprafali Rayleigh 9i Ldve, rezule ce perioada dominanti a terenului este
deflnig de stratul de suprafate.

BIBLIOGRAFIE
i. B;lan, St., Crislesc , V., Cornea, 1., Consideratii intrcductive, Cutremurulde pamat din
Romania de la 4 martie 1977, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1982.
2. Comea, 1., Oncescu, lV., l\,lelmureanu, Gh., Bilan, F., Inhoducerc in mecanica
tenomenelor seismice glinginerie seismici, Edifura Academiel, 1987.
3. Pehescu, 1., Pamantul- o biognfie geologici, Editura Atbatrcs, 1978.
4. Tarbuck, E., J., Earth Science, Fiflh Edition, Merrill Publishing Company, Ohio, 1988.
5. httpr/en.wikipedia.org/v/iki/Seismic-scale

36
ELnente de dinanba gi inginetie sesinicd

3
ELEMENTE DE DINAMICA SIINGINERIE SEISMICA

3.1 ASPECTE GENERAI.E

Dinamica este ramura mecanicii care studiazi legib migcirii conurilor in raport cu
fo(ele care se exerciti asupra lor.
Fo.ta dinamice este o fo(d a cdrei intensitate, sens ti direclie (sau punct de aplicalie)
variaze in tmp.

Evaluarea raspunsului unuisistem la o acliune dinamica poate fi:

- deterministi - daci aqiunea dinamice este cunoscuta;

- nedeterminist, (statistic)- daca aqiunea dinamici este aleatoare.
Acliunile periodice sunt constituite din fo(e ce se repeta in timp cu aceleagi
ca|acterislici. Un exemplu reprezentativ esle dat de oscil4iib produse de un utiliaj, cum
ar li cel de producerea hadiei in care cilindrii in migcate, pdntre care se deplaseaze
hafta, in procesulde uscare, produc vibralii verticale, lig. 3.1 .

Fig. 3.1 Vibnlii produse de cilindriiin miscare la un utilajde produs hertie

Acliunile nepeiodice pot f sub forma impulsurilor de scurti durati cum sunt gocurile 9i
exploziib 9i cele de lungi dunu cum sunt seismele, lig. 3.2.
37
 Noi conc.ptii ptivind ,/ole4h s.isnice a dtuctutilot

i,,t/'-e
Fig. 3.2 oscilatii ale cledidlordin ac$uninepeiodice

3.2 GRADE DE LIBERTATE DINAMICA

Intr-o analize pe un model de calcul spre deosebire de gradele de libertale static, care
sunt unice, gradele de lib€rate dinamjci in cazul unui model discret sunt situate in
dreptul maselor (ine(iilor) 9i pot fi sau nu luate in consideralie. In principiu putem stabili
numerul gradelor de libertate dinamice ca fiind egal cu numirul bgiturilor necesare ca
un sislem se nu oscileze.

De cele mai multe od delinirea gradelor de libertab dinamici corespunde cu directia

actiunii, unde efectele sunl mai importanb. Spre exemplu, in cazul maginii de flcut
ha e din lig. 3.1, un grad de libertate dinamica impotunt corcspunde liniei vedicale, ce
corespunde direcliei b(ei perturbatoare.

Prin modelare se defnegte numerul gndelof de libertate dinamicd intrucat functie de

complexitatea modelului adoptat 9i de modul in care considere ine(iile, acestea pot sau
nu si lie acordate. Exemplul cel mai semnilicativ este cel al castelului de ape din fig.
3.3 a. Asfrel, un pdm model poate fi cel in care lichidul este considerat ,inghetat" 9i
masa structurii dispusi discrctin diveFe puncte ale stnrtudi, fig. 3.3 b. lvodelul poate f
mai exact daca o parte din lichid s€ considerl ca masi adilionab atatati la nivelul
rezervorului, masa tumuluide sistinere putend f distribuiti in diverse puncte,lig. 3.3 c,d,
sau concentrate h nivelul rezervorului, lig. 3.3 e. [,lodelul poate f
,rafnat' prin
consi'Cerarca $i a intemctiunii cu tercnul de fundare pdn acordarca unor grade de
libetute suplimentare. In lig. 3.3 f se ia in consider4ie numai gradul de libertate de
tnnslalie alfundatiei pe teren, iar in fig. 3.3 g ii al celui de rotatie alfundatiei. Modelulln
cazul interactiunii poab fi 9i mai complex dacd sunt adeugate grade de libertate de
transla$e 9i ale unei po(iunidin terenulde tundare, fig. 3.3 h.

38
Honenl3 de dlnanicd 9i inglneie sesinice

a. b.

e, f.

Fig.3.3 [rodelarea discreta a unuicastelde apd (a)

b. modelcu mase concentrate c, d, e. modele cu considerarea lichiduluica masa
adilionald f, g, h. modele cu considerarea interacliuniicu terenulde fundare

Penlru analiza seismici a castelului de ape prezentat anterior se vor acorda gradele de
libertate corespunzator mitceibr posibile ale maselor considerate pentru fiecare din
modelele prezentate. Pentru un astfel de sistem gradele de libertate de tanslatie
orizonhH sunt reprezenhtive, dar pot fi aplicate 9i grade de libertate de rotatie ale
maselor prin consideraEa momentului de ine(ie masic, dace efectele acestora pol fi
importante.

In cazul modelilii cu elemente finite modelele pot f mai rafnate, masele aferente unui
element initfind distfibuite in nodurile de legAurd, iaf dirediib gradelor de libedate vol
corespunde gradelor de libertate acordate nodurilor modelului. In fig. 3.4 este prezentat
un model cu elemente flnite tridimensionale utilizat la analiza la acliuni seismice a
Turnului clopotnite al incintei ltlindstirii de la Dobrovel care este declarat monument
istoric din secolul XVl.
 Noi conceplii ptivind Nobclia agbmice e stucfit'/ilor

Fig.3.4 Llodelarea prin elementfinita Tumului incintei Menastirii de la Dobrovel

a. vedere din afara incintei b. vedere din incinH c. seqiune

3.3 RIGIDITATE SI FLEXIBILITATE

ASa cum s-a aretat anterior, la modelarea dinamica a sistemelor sunt utilizate diferite
elemente de tip bari sau resort deinite prin caracteristica lor de rigiditate sau
fexibilitate.

Simplist, in accepliunea notiunilor din mecanica construcliilor cele doud mdrimi au

urmatoarele definitii:

- dgidihtea este forta necesari prcduceii unei depbsiri egale cu unihba, fg. 3.5;
- flexibilitatea este deplasarea produside o fo(i egale cu unitatea, fig.3.6.

3.5 Rigiditatea pentru o bare giun resort

40
Elantente d6 dlnantcd 9l lnginade s.sinice

Fig. 3.6 Flexibilitatea pentru o bari $i un resort

Sunt situalii cand la modelarea structurilor doud au mai multe resoaturi se pot lega in
serie sau in paralel, astfel cA rigiditetib 9i .espectiv fexibilitdlile acestor sisteme sunt
diferite. In fig. 3.7 sunt prczentate caracteristjcile unor astfel de sisteme.

-l

6=q+L d.

Fig. 3.7 Resorturiin paralel(a, b)gircsortu in serie (c, d)

41
 oi conceptii ptivind prcl,clia sobnice a sbuctutilu

3.1 SISTEMUL CU UN GRAD DE LIBERTATE DINAMICA (IGtD}

Penlru scrierea ecualiei de migcare a unui sistem cu un grad de libertate dinamici, fig.
3.8, fornat dintf-o mase, un element de bgeture tip r€sort cu o anumite rigiditate 9i o
amortizare se pot utiliza umetoarele metode:

principiul lui d'Alembe(;

ecua(ia Lagrange;
principiul lui Hamilton;
principiul lucrului mecanic virtual.

+q
'-1
fiaf,=t.r
Kal llil:K!-*,
_ra

a. D.

Fig. 3.8 Sistemulcu un grad de libertate dinamice supus uneifo(e perturbatoare F(t)
a. elementele modelului, b. fo4ele ce apar in sistem

3.4.1 Mbralii libere neamorlizate

Sistemulcu un grad de libedate dinamici in cazul vibraliilor libere neamortizate se mai

numegte gi sistem conservaliv intrucet h orice moment de timp t este indepliniti relalial

E.(t)+ E,(t) = constant (3.1)

in care Ec(l) este energia cinetice ii Ep(t) eneryia potentiali la timpul t din durata de
oscilalie a sistemului.

Daci scoatem din pozilia de echilibru sistemul cu un grad de libertate dinamica din lig.
3.9 a 9i il bbcAm conforn fig. 3.9 c in sistem se acumuleaze o cantitate de energie
potenliald pdn deformarea sistemului elaslic (in cazul nostru bara incastrate). Prin
indepirtarea legdturii sistemul va incepe sA oscileze pdn transformarea eneruiei
potenliale in energie cinetica, fig. 3.9 d, pana cand in pozilia cu bara nedeformati,
lig. 3 e, energia cinetica e$e maxima Si egale cu energia potenliaE acumu[a initial. In
felul acesta oscilatia va continua printr-un schimb permanent intre eneruii cu
respectarea conditiei (3.1). oscilatia in timp a sjstemului conservativ se va produce la
infinit 9i este prezentate in fig. 3.9 i cu punctarea exlremelor energetice.

42
Henen|5 d. dinanic, 9i ingineie setinice

8
sLF'Lq

lIILl],\I
a, d. s.

!p=9
Ec =
ITI?X I

0j I
max

Fig. 3.9 Vafialia energiei potenliale gicinetice inh-un sistem conservativ

a, b, c. Scoaterca sistemuluidin pozilia de echilibru d, e, f, g, h. oscilalia sistemului,
i. variatia in limp a eneeieidin sistem

Considerand cA deplasarea se produce pe o direclia u ti aplicand principiul lui

d'Alembert, in echilibru static fictiv vom considera numaiforta elastjce FE(t)=ku(t) gifo(d
de ine(ie F(t)=mii(t), astfel ce rezulti umdtoarea ecuatie diferenliali de migcare:

F(t)+FE(l)=0 (3.2)

unde:

m.ij(t)+ k.u(t)= 0 (3.3)

{3
 Noi conceplii privind ,r'oteclia s.Enice a stuctuilor

sau:

k
ii(t)+-:u(t)=
m
0 sau i..i(l)rur'z u(t) =0 (3.3.a)

in care 0J este pulsatia proprie a sistemului.

Solutiile ecualiei (3.3.a)sunt de foma:

u(t) = Cr sin ot +Cz ms ut (3.4.a)

u(t)= o Cr cosujt-uj C2 sinojt (3.4.b)

ii(t)= oz 6' t'n't-'2'C, cos urt (3.4.c)

In care C19i C2 sunt constante care depind de conditiile initiale.

Dad considerim la timpult=0 deplasarea u(0)=0 din (3.4)rezulte:

0=Cz sau Cz=0 (3.5)

Pentru acelagitimp inlocuind in (3.4.b)viteza 0{0)=io se obline:

io
0o = tr.t.C, s3x Q, = (3.6)

In ac€ste condi$i solutiile (3.4) devin:

u(t)=:q sin ot (3.7.a)

u(t) = io . cos {rt (3.7.b)

ii(t)=-to.tlo.sinut (3.7.c)

In fig. 3.10 s-a reprezentat respunsul in dephsari, viteze ti accelentii ale unui sistem cu
un grad de libertate dinamice neamortizat (conseryativ) cu pulsatie o=5 pentru o
vited initiali egald cu 10 cm/s.

44
Elem./,|r do dinanbe 9i inginqie seEinice

4
!\
dn
'E

Eo
.E

=oQ
e
-40

s0

Fig. 3.10 Respunsulin deplaseri, viteze !i acceleralii ale unui sistem

cu un grad de libertate dinamici neamortizat

Solulia (3.7.a) delinegte o mi$care arnonicd dmph la care dupe un interval de timp T
amplitudinea este aceeaSi:

:q. sin uI =:q. sin(, (t + T) {3.8)

UJ UJ

sau:

2.n
u-r(t+T)-(lJ t= 2.n sau T=
(,
(3.e)

Inlocuind pulsalia in (3.9) rezufie:

r =2.n.,E
k =1 {3 io)
\l f

9i reprezinte T - perioada iif- frecventa proprie de vibratie a sistemului.

In condilia in carc la limpul t = 0 deplasarea u(0) = uo din (3.4) rczulte:

Cz =uo (3.11)

4|i
 ,ld conc.4/lfi ylvlnd plrclacfl. saknica . ttttcfrfii]or

tutH cA soluliile (3.4) devin gi au rspEzentaEa din llg. 3.11:

u(t) = 5. sinot + u" . cos tot (3.12.a)

'' lrl

rl(t)= to cost t-1u'uo 'sin.,t (3.12.b)

ii(t) = - 6 .,io . t;n ,, - r' .uo . cos ttt (3.12.c)

D,

c.

Fig. 3.11 Oscilatli libec neamofizate

a. deplasarea b, viteza c. acceleratia

46
Eledlente d6 dinanice 9i inginqiq sesinict

Solutiile(3.12) maipotli scdse$i subforma:

a. deplasarea:

u(t)= Ad .sin (ot +a)

(3.13.a)
sau:
u(t)= Ad .cos (ot -0)
b. viteza:

u(t) = Ad . r! . cos ({dt + e) = A" .cos (ot + q)

(3.13.b)
sau:
u(t)= Ad .ur.sin (ot -0)= -A" .sin(ul -0)
c. acceleratia:

ii(t)= Ao . rz t;n,r,*A)= A" .sin (ol f q)

sau: {3.13.c)
ij(t) - -Ad ur'. cos {urt - e) - -A" . cos (urt - q)
unde & este amplitudinea iar (p sau e defazajulgisunt date de expresiilei

e=arctg!=ls lqfl (3.14)

ur u,

_ c. t,,
{D=4rcI0 =lo ,
' -C. - -u)-u
Solutiib (3.13)se obtin astfeldin rel4ia (3.12.a) :

(n")
r,..1
IjL
'' "tA.
u{t)-A, rrt rA
A.srnor (3.15)

r.")
cos I

unoe:
u^/uJ
sin g= i.L cos9=- (3.16)

47
 Noi cottclrplii Nivind prclpclia seisnice a stucLdlor

Inlocuind (3.16)in (3.15) rezulte solutia:

u(t)=Ad.(sinA.cosot+cosg.sinot) (3171

u(t) = Ad . sin (ot + 9) (3.17)

Unitilile de mesurd pentru caEcterislicile dinamice ale unui sistem cu un grad de

libertate dinamice sunt:

T _:).n [s] r=+ IH4ts'l ,=r.n1=|r lr.uoirl

UJ

Inmullindecu4ia (3.3)cu ir(t)rezulta:

m ii(t).ir(t) + k.u(t). ri(t) = 0 (3.18)

lar prin integrare:

t r1ty'?= c
Jm.qry'+f (3.19)
sau:
E"(t)+Ep{t) = C

3.4.2 Gcilatii libe.e amoriizate

Aplicand principiul lui d'Alembert ecuatia difercnliab de migcare in cazul sistemului cu
un grad de libedate dinamice din ig. 3.8, in care s€ elimind fo(a pedurbabare F(t)=o
oevtne:

F(l)= 0+ i(t)+Fo (t)+F.(t)= 0 (3.20)

sau considerand forta de amortizare Fa(t)=c0(t) rezufta:

mii(t)+c.U(t)+k{(t) =0 (3.21)

Solutia ecu4iei poate fi scrisi sub foma:

u(t) = G. ed 3.22J

18
ELnenlr de dinanicZ gi ingineie seslnice

Inlocuind (3.22)in (3.21) rezuftA:

(m.r'?+c { +k)G.e" =0 (3.23)

sau:

m{'?+c{+k =0 (3.24)

lmpi(ind prin m rezuftAl

l+2.Pr+o'=0 (3.25)

unde:

!
m
(3.26)

2.0=9 sau ^c
P--- 13.271
m z.m

Solutia ecu4iei (3.25) este:

t, = _0 * nF, r^r' (3.28)

In raprtcu D = p'?
- rrr': se pot defni trei tipuri de misceri:

a. Amortizarea critici atunci cand:

D=0= B=o= c =g = c"

' 2.m " 2.m
(3.28)

unde solulia in dephseri are fonna 9i are reprezentarea gralice in fig 3.12, pentru o
pulsalie de 5 rad/sec:

u(t) = [uo.(1 +o.t)+00. t].e'r (3.29)

S€ delinqte fracliunea din amortizarea criiica:

c
" c., 2.m0 0 (3.30)
l.m ll) |n

49
 Noi conceptii pivind Notecla soknici e stuchrrilor

1.8

1.6
:E 14

E,
t lsl

6 04
0.2
0
0.5

Fig. 3.12 Oscilalia critice p€ntru dife te valod ale deplasiriigi vitezei initiale

b. Amodizarea supracritici atunci candi

D>0 = B>trt, c>c,,, E>1 (3.31)

cu soru!a:

r,., = -p$' - t,f = -q o t .,(16. ro! r'

t
(3.34
= q.oto..,[' t'= q.,,r+ur,
unde s-a definit:

o" =o.u[3 (3.33)

Unde solulia in deplasiri esie dat, de relalia (3.34), iar in fig. 3.13 este reprezentale
varialia deplasirii pentru c6teva valori ale vilezei 9i dedaserii iniliale,pentru (D=5
raq/seci

utl) -. " *E.r,ruo ).sno,t +uo cnr,r"l] (3.34)

l1tu,

50
Ehnente de dinanicd 9i inginetie sesimici

1.6
d=0 \-10
1.4

t [s]
E
! 0.6
E
^,
0.2

0
0 05 I 1.5 2 2.5 3 3.5 4

Fig. 3.13 Oscilalia suprccriticd pentru diferite valo ale deplase i 9i vitezei initiale

c, Amonizarea subcritici atunci cand:

D<0 + B<t-,1, c<c",, E<'1 (3.35)

9i are solutia:

t., = -8.(1} r J(E.o)'?-o'? (3.36)

11, =-8.{rti ura (=.,/ ,) (3.36)

Solutia in deplased este data de rclatia (3.37), iar in fig. 3.14 este reprezentati varialia
deplaserii pentru cateva valori ale vitezei $i deplasdrii initiale, pentru o pulsalie proprie a
sistemuluicu lGLD de 5 rad/sec:

u(t)=cj.e-c,r"..r+Gr.e-(.{ .'r=e r*t.(Gj.e,.'+Gr.e ."') (3.37)

sau:

u(t) = e l't. 16,..'n,,t +c,.cos uj"t) (3.38)

5'l
 tloi conc.ptii prtyind ptut clia seisnlcC a stucturttu

2.5
2
'E 1.5
'E o.s
t [s]
E -o.s

6 -1.5

-2.5
0510
Fig. 3.14 Osdbtb subcritice pentru diferite valoi ale deplasirii 9i vitezei iniliale

ln fi9.3.15 esle reprezenhtd variatia depbsadbr sistemului cu caracteristicile din flg.

3.14 Dentru difeite fractiuniale amortizeii critice.

0 5 10

Fig.3.15 Oscilalia subcritici pentru diferite valoi ale

fracliunii din amodizarii citice

In tabelul3.l sunt prezentate valor e fracliuniidin amo(izarea cdftA pentru cateva tipuri
de constructii, iar pentru aceste valod putem consljera valabile real4iile (3.39)denumite
gipseudovalori.

52
Elonente de dinenice gi inginari,e s$imbe

Tab€lul3.1 Fractiunea din amortizarea critice pentru uneletipuride construclii

TIP DE STRUCTURA e
Perqi structurali din beton armat: 0.10-0.16

Slructun din panouri man : 0.12-0.18

Structuridin pereti podalidin zidarie I 0.06-0.18

Slructuri din lemn I 0.15-0.50

Construclii masive : 0.05-0.10
Slructuri din beton armat $i metal : 0.05-0.10
Poduridin beton amat: 0.03-0.16
Poduri metalice : 0.02-0.08

(,a {r) (3.39)

=

3,4.3 oecrementul logaritmic al amortizirii

Caractedsticile de arnonizare ale unei struclud sunt foarE complexe $i dificil de detenninat,
de aceea se utilizeazi la caEcte zarea structudlor frac(iunea din amortizarea critici.

in fig. 3.16 este reprezentatd varialia deplasdrii in timp a unui sistem subcritic pentru
dilerite condilii iniliale. Daca considerim doue puncte succesive u1 9i resp€ctiv u2
rapodul amplitudinilor il putem scrie sub forma:

u. A,.e ''r ,',* (3.40)

u2 Ad e 'ul+Lr
"

Vom defini decrementul logaritmical amortizerii A logaitmul natural al .aportului celor

dou; amplitudini succesive (3.41 ):

. u. ^ - uJ 2n.L
a=tnr=2.II.q-=_- (3.41)
uz o, r/1 4'
9':

A
=
2.r.8 (3.42)
 Noi concaplii Nivind prcteclia seisnice a shucluilol

t sin (ual+ q)=l

oo=t
"

To9l
44

Fig. 3.16 ftspunsulin deplaseri a unui sistem subcritic pentru difedte

viteze $i deplasdri initiale

54
Elenente de dinanicd 9i ingineie sesimice

DacA collsiderem o serie de am plitudini succesive:

uo uo u1 urr
uk u1 u2 uk

rezu[ai

Ir
rr ru
-A+A+,.,+A-t( A-Z t( I.q (3.43)
ur u.
saui

(3.44)
ku,
^=1.tn!c
larfracliunea din amortizarea critice poate fiscrisi sub foma:

"' c 0 BI a
c=-=-=-=-
c", a 2.fi 2.tl
(3.4s)

9r:

a=F.T (3.46)

3.4,4 Vibr4ii fo4ate armonice

Aplcend pincipiul lui dAlembert ecualia diturenlab de mi$carc in cazul sistemului cu un
grad de libertate dinamici din lig. 3.8, la care ea aplicat o foG pertubatoarc F{t)devine:

F (t) + Fo (t) + F. (t) = F(t) (3.47)

Fig. 3.17 Sistemul cu un gfad de libertate dinamica in oscilatii fo(ate

55
 Noi concaplii pivind Wt 4ie seisnice a stlucfutilol

Daca Fft)are o varialie amonice cu amplitudinea Fogipulsatja 0,lig. 3.17, rezulta;

m.U(t)+c f(l)+k.u(t)= Fo sinet (3.48)

F
ij(t) + 2. 6.ur.t(t) +o'?. u(l) = -r.sinet (3.49)
m
pentru care solutiile sunt:

u(t) = Ar .(sin 0t.cosq, - cos et.sin qr)

0(l) = e.A, .{cosetcos gr +sin0t. siner) (3.s0)

ii(t) =-e'? Ar.(sinef coser cosefsiner)

In expresiile (3.50)s-au ficut urmitoarele notatii:
. z.L.o
tg,r.-;-- (0. q,<E) (3.51)
t-P

A.=--
(1 p')
L.F".1
+2
^_
" k -r'ro k
1

13.52\
cos A, E.p.sinq,
In care:

e
P- (3.53)
Lri

iarD estefactorulde amplilicare dinamica, sau coelicientul dinamic aiteptezinta raportul

dintre deplasarea maximi dinamic6 u ii deplasarea statica ud,uc:

^1
U-
sin9,= u',.
/1154\
('1-p').cosq, + 2.(.p
sau:

{3.55)
(1-p')' +(2 \.p)'z
In cazulin care e = osau p=1 sistemulintri in rezonanle Si coeicientul dinamic estei

n- 1

"*-;;4 9 V'-9
1;==- (3.56)

56
Elenente de dinemice Si ingine e sesinice

In ig. 3.18 este reprezenlat coeicientul de s-a reprezentat pentru diferite valoi ale
lracliuniidin amortizarea critice variatia coeficientului am plilicare dinamica.

E=0.05
-
_:=0 I

-i=0.5
i=1

P=0/o

Fig. 3.18 Varialia facloruluide amplificarc dinaimica

3.5 SISTEMUL CU UN GARAD DE LIBERTATE DINAMICA LA ACTIUNISEISMICE

La fel ca ii in cazurile precedente (vezi pct. 3.4) stabilirea ecualiei diferenliale de
mi$care pentru sistemul cu un grad de libertate dinambe supus unei acliuni de tip
seismic aplicale la baza structurii, fig. 3.19, se poale lace p n unul din cele patru
orocedee indicate la Dct 3.4
 Noi conceplii pivind prcteclie seisnice a stucfurtlot

T ulo
+
Fig. 3.19 Sistemulcu un grad de libertate dinamict supus actiunii seismice

Pentruci ecuata Lagrange are un caracter mai general vom aplica acest procedeu
pentru ob$nefea ecualii dilerentiale de migcare.

Ecualia Lagrange are forma:

*ld/aL)l--+-=0
aL aD (3.57)

- Au au
dt\Aul
unde L este funtia Lagrangei

(3.58)

in care energia cinetici (cu not4iile din figura 3.19)este:

1
-
E.-2
^.m.(u(t)-u,(t))'
(3.59)

iar energia potenliale are exprcsia:

e, = j.r,.u'1t; p.60)

D sete fundia de disipare:

58
Elqnente de dinamicd gi ingineri€ sesirric;

o=1.c.rt'{t) (3.61)
2"
Inlocuind in (3.60)9i (3.61)in (3.59) rezulte:

1
L-;.(m.u'(t)+2 m u(0 u,(t) iu,2(t)-k.ur(t) (3.62)

Prin derivare vom o$ne temeniiecualiei Lagrange:

,tl 1
(2 m u(t)-2 m t.(t))-m u(l)+m.u.{l) (3.63)
;:-2
q
ilJ=.
0r\(ru/
ij1rl*r ii,1r1 (3.64)

,]I
2ku(t))= ku{l) (3.6s)
;=t(
!? = 1z..rrtt =.,ru (3.66)
dn2
Inlocuind (3.64), (3.65), i3.66) in (3.57) rezultd ecuatia diferentiala de migcare peniru
sistemulcu un grad de libertate dinamice supus unei actiuni la baza ii(t):

m.ii(t)+ m.ij,(t)+k.u(t)+c u(t) = 0 (3.67)

sau:

m.ii(t)+ c.U(t)+ k. u(t)= -m ii, (t) (3.68)

Pentru care solulia in deplasifieste dati de integrala Duhameli

u(t)=- ' ' '.sinu]a(t- r)dr

u"iIii,(r).e
(3.6e)

Derivend rezutel

59
 Noi c caplii Nivind !/oteclie sebnice e stuchlrtbt

qg = 5-9 [ii,14.e r,{ )sino"(t-r)d!-

t!^ i
(3.70)

-Jii,1";.e r'r ")cosro"(t -t)dt

0

Sau putem aproxima gi obtinem ps€udo viteza sislemului de forma:

io(l) e -Jii.(d.e{'n'"mso (t - r)dr 13.71)

0

Accelenlia se obline pdn derivarea vitezei:

ii(t)=-2 6 (t)" ' 0(t)-'l): (t)=

=(1-2.E')g iii,(r).e e'{' ')sin0r,(r - r)dr +

u,i 13.721

+2.q.o"jij,(r).e-c'0')mso"(t,t)dt

Sau putem aproxima ii obtinem pseudo acceleratja sistemului de forma:

iio(t) olii, (r) . ei'{-')sin o (t - r)dt (3.73)

"

Pseudovalodle maxime ale deplasadi, vitezei gi a@elera(iei sunt:

. lrl
S,a(E,T)-l-- lii,(r) e s""r sinur(t-!)drl
I
(3.74)
Ir,)i l*
. l;
S,((.T)=l lii,(t) e "'' "coso(t-r)drl
I

' l" l*"

(3.75)
Hemen|r da dinanice 9i ingineie s$inice

lr
Sp.(q.T)=lui.'lij,(r).e t^r' ') sinrrr(t-r)drl
I
(3.76)
| -o 1,,,

Pentru construcliile uzuale diferentele dintre pseudovalori 9i valorile deplasaribr,

vitezelor 9i acceler4iilor maxime sunt mici, astfel cd in limbajul curent se utilizeaza
notiunea de valori spectrale, intre care se deinesc urm,toarele relalii:

,. _,
^red{g,tr: s,"(q,T) s*(E,T)
! (3.77)
., ul,

saul

s,=1=+
- trl {r' (3.78)

Pentru un sistem cu un grad de libertate dinamica, fig. 3.20, caractedzat p ntrc anumita
ine(ie m, rigiditate k 9i lracliune din amortizarea critica E, pe baza valo lor spectrale
calculale pentru o adiune seismice datd se poate determina fo4a maxime ce apare la
un moment dat, cu relatia:

F*=m.S.(E,T)=m.ur.S"(q,l=m.o'?.Sd{6,T} (3.79)

-;

I
J.
1t
Fig. 3.20 Fo(a maxime ce apare in sistemul cu lGLD la o actiune seismica dati

61
 Noi concoplii Nivind prclr,ctle s.Enicd a shtc trtbr

Mullimea valoilor spectrale pentru un set de sisteme cu un IGLD, cu caracteristicile

dinamice Si de amortizare intr-un domeniu dat, supuse unei actiuni s€ismice, rcprezinta
spectul 6eismic de rispuns, fg. 3.21.

Fig.3.21 Spectrul seismic de dspuns

In fig. 3.23 se plennte specful seismic de dspuns in acceleralii pentru cutemurul EL

CENTRo, rcpEzentat in fig.2.1 6, pentu frdctiuni ale arnodiza i crfice de 2.570, 5% Si 100/0.

1.16

o.92

..9 o.69

o,46

o.23

o.oo f [Hz]
o.10 t.@ 10-oo 1(D.oo
Fjg. 3.23 Spectrul seismic de respuns in acceleralii pentru acliunea El Centro

62
Elenen|r de dinanicd gi inginel6 sesinice

3.6 SISTEMUL CU n GMDE DE LIBERTATE DINAMICE

Penlru sistemul cu n grade de libertab dinamice din ig. 3.24 ecuatia diferentiali de
migcare poate ti scrisi asemenebr ca la sistemul cu 1GLD aplicand principiul lui
d'Alambed:

l/.U+C.U+K.U=i4.l.ii,(t) (3.80)

In care, cu not4iib din lig. 3.24, M este maticea de inertie:

[q o ol
v= 0 m, o1 (3.s1)

l^|
L0 0 ... m,l

Matricea de ine4ie este o malrice diagonab cu masele sistemului dispus€ pe diagonala

principalr.

Fig.3.24 Sistemulcu nGLD supus actiunii s€ismice

63
 Noi concaplii ptivind prc|rctia sebmice a stlucfrrrilot

In care C este matficea de amodizare:

"fl:;
" =1,",
(3.82)

.;, ::]
Matrjcea de amortizare este o matice dina $i poate li constituiti pe baza unor modele
lnand s€ama de fiactiunea din amortizarea critice. ln paragratul 3.6.2 se prezinte
modelul Rayleigh cel maides utilizat la constituirea aceslei matrice.

In care K este mat cea de dgiditate late|ala:

[k11
kl, ... k1,l
k,.rlk.. k.. ... k"l I

(3.83)

L*,, *:, *;^ l

Semnilicatia termenilor din matricea de giditate laterale este cea din lig. 3.25.a in care
toate gradele de libertate dinamice sunt blocate. Intre matricea de rigiditate lateraE K 9i
cea deffexibilitate lateral; A existe urmetoarea relalie:

a -x,-lo.'
o,.
:'[: :]
o,
tl 6,, ... 6,,1I
(3.84r

L6"r

Termenii U,0 ii U sunt vectoii acceler4iilo( vitezelor gi respectiv ai dephsedlor

relative corespunzitoare gradelor de liberbb dinamica ab modelului, iar I vectorul unitab:

,_1 ,
[ii,(t)l fr"(t)l
: [',(,)]
u_l i ,_1rf
ftl
| i. |
lii,(t)i'_itu,(t)i lu^(t)i t1J
(385)

Pentuu rezolvarea ecuatiei diferenliale (3.80) a sistemului cu nGLD se poate utiliza

analiza spectraE sau,,time history".

64
ELnenl€ da dinanice gi ingineria sesimicd

*Knu
+-
+krr

Fig. 3.25 Semniflcalia temenibr matricei de giditate laterab (a.)9i

a matricei de iexibilitate lateraE (b.)pentru modeluldin fig.3.24

3.6,1 Valori si vectori proprii

Problema valorilor gi vectorilor proprii pentru un sistem cu nGLD este esenlial; in toate
analizele acestua tip de sistem.

Ecuatia diferentiab de mi$carc este:

lV.U +K.U = 0 (3.86)

ceea ce inseamne oscilalii libere neamortizate.

Solutia ecualiei (3.86) este:

{u1t1} = {o}sinlrot +rp) (3.87)

$ii

{u(t)}=''{o}sin(.t+,p) =-.'{u(t)} (3.88)

65
 lloi concapgii prlvind proloclia so|F'mice a stucfrrilor

Inlocuind (3.87) ii (3.88) in ecualia {3.88) rezu[e sistemul omogen:

k-.'t\,4Iol={o} (3.8e)

in care determinantul Lagrange este:

K <o'tr,ll=O (3.e0)

iar pdn dezvoltare rezulte ecualia de ordinul 2n:

Cr,ro2' +Cr, 2or2'-2 +... + Cr<o2 +Co = 0 (3.91)

Solu(iib ecuatiei formeaze matricea spectrali, in care pulsaliile sunt in ordine

crescdtoare:

f.i o ol
f,ll=l o ol (3e2)

L0 o .iJ
Inlocuind succesiv valodle pulsaliilorin sistemul (3.89) 9i impunand unadin solutii:

(r-.i ut[o. ], = {o} {3.s3)

rezulte moduile prop i, care asamblate fomeazd matricea modala:

[o*]=[o*],{o*}, {o*ll (3.e4)

Doui forme distincte {orl 9i {o* }" care corespund ladoue moduripropdio, 9i (0,
suntortooonale:

{o* }l trt {o* }, = o ., + .. (3.e5)

{o*}lx{o*} =o 0), 1.. (3.e6)

{o-}]c{o,.}, =o <0, + ro. (3.e7)

El$irnle de dinamicd qi inginofie setlnice

Atuncicand soluliile {Or}, ale unui mod propdu r au amplitudinile i.Ok t care salisfac
condilia:

(3.e8)
to, i;['r/\Jto, ], =1

modul propriu de vibralie se considere normallzat.

3.6.2 Modelul Rayleigh

lllodelul Rayleigh consideri malicea de amodizare ortogonala Si este dati de rel4ia:

c= Io" M.(M-1.KI ee (--,.+-) (3.ee)

lnmul$nd matricea C la stenga cu matic€a modab tnnspusa [O*,f 9i b drcapta cu

matricea modal, [Oh], rezultd amortizarea generalizaU Cr:

c =[@*I.c.[o*,1 (3.100)

Sau aplicand proprietatea de o(ogonalitate (3.97) pentru doua moduri succesive i $ij
relalia (3.100) devine :

c, = {o* }1
.c.{o,}, (3.101)

Inlocuind (3.99) in (3.101) rezulta:

c = lo".{o-},' .w.(v' KI {o- }, (3. 102)

Stiind ce pentru sistemul cu nGLD, aflat in oscil4ii libere neamortjzate, sistemul este
omogen (3.89) $i care pentru a avea solulii diferite de cea banala, tebuie impuse
conditia pentru liecare mod propriu de vibralie i:

K = |nlrv (3. 103)

67
 Noi conceplll pdvind prcte.lia soismicd e stuctuilor

Inlocuind {3.103) in (3.102) €zulta:

c =Io".lo, I,r.M.(M .r,.".MI.lo. I, (3.104)

sau:

^ -\'^
,.,2 J.r, tT rt J'lo l (3.105)
'*. "
In caae:

[I, = {o* },' .M.{o.}, (3.106)

este masa generalizaE.

lnlocuind (3.95)ln (3.94) rezufte:

C,=lo. r,rf tvt, (3.107)

Sliind ca fncliunea din amortizarea crifte este dati de (3.30) in care

co = 2.o.m rezulta pentru fornele generalizate expBsaa:

. )o" r'rl tt't'

r' -g* -
(3.108)
2.orlvL

Saui

(3.10e)

Padiculadzind pentru e=0, e=0,1 sie=1,0,1 rezulta urmatoarele exprcsii ale matriceide
amortizare:

a. e=0

-1 -
9r = oo (t)r sau oo = Z ir'OJr (3.110)
Elenten|€ de dinanice 9i ingirete sosil'',bii

9i:

C=co.M (3.111)

sau:

C = 2.6r .or .M (3.112)

In aceste conditii faclorul de amorlizare este inveE propo(ional cu frecventa, ceea ce

fac€ c, modurile superioare se fie pulin amortizate.
b. e=0,1

l- =t1oo ur,,+r'o, ul 1

1lqi I oo Ui.i+7 o' tt, (3.113)

[Ez=2

llt lr ; .,] trl (3.114)

9i:

C=co.M+cr.K (3.115)

Relatia (3.115) este cea mai utilizale in determinarea matricei de amortizare pentru
structurile din domeniul constuctiilor.

c. e=.1,0,1

11
0i ur
fq'l , 11
lE,f=; @i ut (3.116)

[e,] ' 11 {r}

0i 0r

69
 Noi conceptii ptivind prcteclia saknice a slructutilor

!tl

C=d 1.M'z.K-1+qo M+q1.K (3.114

In cazurile b. 9i c. coelicientul de amortizare este direct propo(ional cu frecventa ceea

ce face ca modurile suDerioare se {ie Dutemic amo.tizate.

3.6.3 Analiza spectrali

Analiza spectrala a raspunsului unui sistem cu n grade de libertate dinamice consE in

exprimarea rlspunsului p n intermediul unui sistem de n ecuatii independente
corespunzetoare lieci.ui mod propriu de vibralie. Astfel se poate realiza
"decuplarea"
sistemului de ecualii djferenliale pdn utilizarea coordonatelor independente, denumite
coordonate modale.

Prin analiza spectrali se pune in evidenli padiciparea fiecerui mod propriu de

vibr4ie la rlspunsul total.
Penlru a se obline decuplarea sistemului de ecualii se va line seama de proprietatea de
onogonalitate (3.95...3.97), care din punct de vedere fizic inseamne ce lucrul mecanic al
fo(elor dinh-un mod propriu de oscilatie cu deplasirile altui mod sunt nule. Pe baza
proprietali de ortogonalitate se vor uliliza mat cele generalizate ale masei (3.106), ale
amonizddi (3.100) 9i ale rigiditAii;

r, = {o* }l .x.{o, } (3.118)

Vom considera cd raspunsul sistemului cu nGLD pe direclia unuigrad de libertate k se

obline prin suprapunerea respunsudlor pe fecare mod propriu de vibratie i, lig. 3.26:

|' (tl=Srr itt (3 119)

Astfel vom considela rlicoordonala generalizate corespunzatoare modului i de oscilalie,

astfel incai respunsul intr-un mod propriu de oxcilatb i se fie o funclie de foma modului
propriu (Dk (3.120).
,

q(t)=o, q,(t) (3.120)

u..(t)=)o*.r1(t) (3.121)

70
ELnin/, d. didanice ti inginede sesinba

v'v\l"

Fjg.3.26 Respunsul sistemelor cu lGLDcomponente ale sistemuluicu nGLD

Pentru simpliflcarein ecualia diferentiaH de milcae (3.80)vom lnlocuii

F=_tv.t.ij,(t) (3.122)

Astfel inncat ecuatia (3.80) devine:

M.U+C.U+K.U=F (3.123)

Vectodi deplasidlor, vitezei 9i acceleraliei cu nota$a (3.121) sunt:

{,'.O=[o,l'{nt)} (3.1241

{,-(}= to-1.{n (} (3.125)

{u-(}=[o-,] {1o (3.126)

Care inlocuite in (3.123)conduce lal

w .
[o*]. {i1,(t)}+ c
.
[o, ]. {q,(t)}+ r . [o- ]. {a,(r)}= r 13.127)

71
 . lvoi concepli ptivind prc|s.4ie seismice e stltchrilw

Preinmullind ecuatia cu traspusa matricei modele rezultii

lql' u.[o,] {ilt)}*[o-,l' c h,l {n O*h,I.r.h,l.h,O=[a]' n rzsr

sau:

IM \].{ii$}+[c, \].{n,(t)}+[rr, r].{4,O= {q} (3.129)

in care s-a notati

[@"I F= {q} (3.130)

Astfel sistemul de ecualii (3.123) s-a transfomat intr-un sistem de ecualii independenle
(3.'129) care poate fiscris 9i sub forna (3.129').

[/, . ii (t)+c,. r|,(t)+K,. n,(t)= q

I/1, . ii,(t)+c, .4,(t)+r,. n,0= e,

(3.129)
M,.ii(t)+c . [(t)+K, [(t)= B

M, . ii"(t)+c, . n,(t)+K" .rr,O= P"

DrcA impa(im ecua$a corcspunzebarc modului i de o6cil4ie la masa genealizati M |ezulEi

ii,(t)+ 2.( .u,.a,(t)+rri rr'(t)-.1

' (3.131)
t\4,

Penlru care rispunsuleste dat de integrala Duhamel (3.69):

11t-
n (t) =;.-.
tvt (u I
q(d.e 1" r'')sinU,(r - r)dr
,o
(3.132)

iar

{q}= [o"J r={o- J.M.r.ii,0 = -[@*,I.M.l].ii,0 (3.133)

astfel cA (3.131) devine:

{o.,}l.N/.{r} q'{1
rr (l) = . dsinr,.r (t-r)dt (3.131)
M, * iii,r,
72
Elen./,|r de dinanicd qi ingineio Besinice

Vom defini astfel factorul de paiicipare modaH:

-
'.
lo.l..l\4.{1} ? t.
l'D*
'
l= :
{o.}l .M.tu,},
to,.m,
(3.134)

=1

..6 .m
^h^riat.rAr'

Sr -r (3.135)

Ceea ce este important de retinut este laptul ce fispunsurile maxime pe iecare mod
propdu de oscilatb nu pot fi adunate, acestea prcducandu-se in momenb diferite de
limp, fg. 3.27, ast'relca:

t",0." .lr'-q., (3.136)

Fig. 3.27 Valorile maxime ab raspunsu lor modale

 Noi conceplii pivind prcteclia seisnice e stucxrilol

Pentru stabilirea respunsului unuisitem cu nGLD la o acliune dati se vor utiliza diferite
metode probabilistice de suprapunere a rispunsului, in care se vor lua suficiente modui
propriide oscilatie, astfel incat factorul de participare modaH sd tind, citre 1.

In mod cutent la suprapunerea ef€ctului a r modud proprii de oscil4ie se utilizeaze radecina

medie pi{ntici a rispunsuilor (SRSS) aplicati deplaslrilor 9i efodurilor dintrun
si6tem:

r,
E l\-E2
-E - \l /r-El (3.137)

Cand perioadele proprii de vibratie succesive Tk+l < Tk se afla in relatia:

T,., < 0.9.T, (3.138)

raspunsurile modale se combina pin adunarea valorilor absolute (ABSSUM):

F \-lF (3.139)
i=l

Un alt procedeu de suprapunere penlru oblinerca rispunsului a r modui proprii de oscil4ie

este combinarea pitratici completi (CQC)i

(3.140)

in care pkj reprezinta coeicienlul de corelatie intre modurile k ii j Si are valori cupinse intre:

g<pr<1 (3.141)

iat pentru k=j coeficientul de corelatie este:

(3.142)

In ingineria seismicd, in mod convenlional, pentru un sistem dat semnele elorturilor,

depla$rilor gi fo4elor seismice aplicale ca fo(e static echivalente pe dirccfib gradelor
de libertate, ce au lost oblinute prin suprapunere modaE pot li considerate identice cu
cele obtinute pentru modul fu ndamental de vibratie.

711
Elemgn|r do dinanice Qi ingineno le6i'nici

3.6.4 Calculul fo4ei tiietoare de baze gidistributia fo(elor seismice

Pentru calculul fo(ei tdietoare de baze a unui sistem cu nGLD este necesar se
considerim un sistem echivalent sistemului cu 1GLD care se dezvofte aceeagi cantitate
de energie cinetice 9i potenliab in cadrul aceluia$imod propdu de oscilatie, fig. 3.28.

? m;

I
I

Fig. 3.28 Sistemul cu lGLD echival€ntsi stemului cu nGLD

Vom considela ci masa sistemului echivalent in modulide oscilatie este egal6 cu suma
maselor sistemului cu nGLD afectau de un coeficient denumit co€ficient de echivalente
€r corespunzator aceluiagi mod prcpriu de vibratie i:

mi = €,Im. (3.143)

Energia cinetica a sistemuluicu nGLD:

+ =l;', .l =j;m,.r,rf .ofl =jr,riim-.ofl (3.144)

Energ ia cineticd a sistemului echivalent cu 1 GLDI

ei = jmi.tii' = (3.145)
Jr.,ri.mi.oi'

75
 Nol concaplii ptivind prctectje s.isnice e stucfuilor

Pundnd condilia ca cele doua cantitelide energE se fie egale rezulE:

.oi'
E,,=Ei,
= im,,.ol +ni (3.146)

Energia potenliale a sistemuluicu nGLD:

t
' =1ir.
e^.
2r- o im n. s-' .o. ts'
. 2ii
1
)m 'I
Kr
13.147)

Energia potentiab a sistemului echivalent cu IGLD|

1
Ei, =:m".S, .o. (3.148)
I
In care cu S.i este valoarea spectrale a acceleraliei corespunzitoare modului ide
oscilatie, iar din egalitatea celor doua energii rezulta:

Eo, =Ei, > lm* 1*' o*' <ni oi (3.149)

k=1

Inlocuind (3.146)in (3.149) rezulte:

It*oi'
o- =T- (3.150)

It'noo*
care inlocuitin (3.149)gilinand seama de (3.143)conduce la:

lt \2
l\'-
l l- - .r'
r'rri-r I
I

,,'_ ,/ (3151)

I'-oi
9r:

(E*',)'
(3.152)
lt \/i \
I I',
\ k=1 ,/\ k=1
ll Im,o3
)
|

76
ELn nte do dinanice 9i hgln fie sosinice

Cu proprietatea:

I"' =1 (3.154)

Fo(a seismice static echivalenti in modul i de oscilalie pe sistemul echivalent se

obline inmultind valoarea spectraE a modului respectiv cu masa sistemului
echivalent:

F" = S.i.m: (3.155)

in care masa sistemului echivalenb estel

l\'-.n
| /)" t-t
I
I
(3.156)

I''*i'
Fo(a seismici coBspunzatoare sistemului echivalent pentru modul i de oscilalie este
fo(A teietoare de baze a sistemuluicu nGLD care sedistdbuie cu relalia:

il =d'; F" p.1r)

tn carel

(3.158)
It* o.'

3.7 RASPUNSUL lt'l TIMP (time hlstory)

Pentru exemplilicarea raspunsul in timp la o accelerograme dale (fime history) se va

shbili pentru sistemulcu 1GLD, a carui ecualie diferentiali de migcare a fost stabiliti
anteior (3.68).
In literatura de specialitate sunt prezentate mai multe metode de integrare pas cu
pas (time history), dintre care vom prezenta procedeul Newmark conceput in 1959,
care este cel maigenelal.

77
 Noic"/'tc.plii ptivihd pto'rclie selsnice a svuctutilor

Toate procedeele de integrare numedci se bazeazi pe dezvoltarea Taylor:

Ur =Ur+d +At.Ur+^r
at
+t'U1*^ +
.. at .l-l*ar
...
+.....
U
(3159)
Ur = Ur+d + AI.Ur+^r +
ar ...
q*^r +.....
T.
In procedeul Newmark dezvoltarea Taylor se limiteaza la primii patu termeni.

Vom considera un moment de timp t Si un pas de timp At, astfel ce pentru momentul
$At ecuatia (3.68) se poate scie sub foma:

m.(j(t+At)+c.U(t+At)+k.u(t+At)=-m.il(t+At) (3.160)

Creiterile depbsedi, vitezei 9i acceleraliei pe acest intewal de timp t+At suntl

Au(t r At)= u(t +At)- u(t)

At(t + At) =f(t+At) -t(t) (3.161)

Aii(t + At) = ii(t + At) - ii(t)

In procedeul Newmark cregbrile de acceleralie ii vitezd pot li scrise in raport cu

cregterea deplasidi astfel:

Ati(t +At) = a1 . Au(t +At)- a, .t(t) - a3 .ij(t)

(3.162)
A0(r + At) = aa .Au(t +At)-a5 . i(t)-a6 . ii(t)
in care s-a notat:
1

' 9.Ar
(3.163)

' B.Ar
(3.164)

' 2.9
(3.r65)

1
"_- p.At
*4 (3.166)

78
ELn nt de dinanicA 9i ingineie sesinlcd

as =i (3.167)

"=At.(2.9L
a" 1) (3.168)

undein cazul considereii acceleratiei de rdspuns constante p€ intervalulde timp Al:

1 ^1
'z "4 (3.16e)

In cazul considerdii acceler4ieide raspuns ljniari pe inbrvalulde timp At:

1 ^1
'2 6
(3.170)

iar in cazul consideriii acceleraliei de respuns o parabola de gradul doi pe intervalul de

timp Al:

'1 -1
Y=t P=s (3.171)

Inlocuind expresiile (3.162)in ecuatia diferenlial; (3.160) rezulta cregterea de deplasare

pe intervalult+At data de expersia (3.172).

1
Au(t+At)-. ,,((m.a, rc.a" m) ii(t)r
(m.4. +c.4, +K, p.172J

+(m. a, +c as -c).t(t)-k.u(t)+m.ur{t+At))
Intoducand cregtrea depbsafii in
expresiile (3.161) se vor obline creiteile de
acceler4ie 9i respectiv de viteze la intervalul urmitor.

In cazul sistemelor cu mai multe grade de libertate dinamice ti pentru situalii in care
amodizarea este zero, procedeul Newmark este stabil dacd:

"'1 0.1 (3.173)

'-2'' 2

79
 Nol conc.pll prMnd pto/rclla 8ebnicd a stucfrnilor

In general pentru sistemele cu nGLD pasul te timp At va trcbui si resp€chte conditia:

,rr. T'"
I:. (3.174)
2 n -IL-B
\2
In 3.30 se prezin€ rispunsul in tjmp pentru un dsbm cu un gnd de libedate
fg.
dinamice cu perioada T=0.3 sec Ai frac$unea din amortizarca cdtice (=3olo, utilzand
accelercgra inregistrati h Bucure$ti in 1 977.

4&
3m lr

$,m
2fi
ru ril m il--
, ^n' -
."r il. r* - r{.-,; ""
H -rm
A

I
Ul * ttn l*'.'"'TlT,*i;-
-2fi
{m
-4m
10
t [s]

Fig. 3.30 R,spunsulin timp al unisistem cu lGLD la ac$unea Bucurcgti 1977

BIBLIOGRAFIE
1. Beards, C.F., Mioa, 1,,1., Sbuctural Vibralionr Analysis and Damping, Arnold, London,
Sidnei, Auckland, 1996.
2. Buzdugan, Gh., Fetcu, 1., Rade9, M, Vibralii mec€nice, Editula didacfice 9apedagogaca,
Budlrc$i 1982.
3. De Silva, C. W, \4blation, Fundamenlals and Praclice, CRC Pr€ss, Boc€ Raton, London,
Nsw Yo.k, Washinton 0C, i999.
4. Ha is, C, M, Shock and Vibration Handbook, foud edilion, MCGRAW-HILL, 1 995.
5. lfrim, tuj., Analiza dinamica a *ucturilor 9i inginerie s€ismica, Editu€ Didactici 9i
Pedagogica, Buqlrogli, I 973.
6. Negoili, Al. $ alti Aplicalii ale inginedei seismice, vol. l, Editura Tehnice, Buc regti, 1990.
7. NegoiF, Al. $ alti Aplicalii ale inginedei seismice, vol. ll, Editu€ Tennice, Buc1]re9t, 1900.
8. Wang, P.C., Metode numeri@ 9i Inalriceale in mecanica conslrucliilor, Ediluc tehnica,
Bud.rrcst.1970.

80