Dieta in bolile aparatului digestiv

Bolile digestive au ajuns să ne însoţească în viaţa zilnică. Tot mai mulţi dintre noi suferim de
gastrite şi de ulcere datorită ritmului de viaţă trepidant şi datorită stresului. În cazul în care
suntem stresaţi organismul secretă o cantitate mai mare de acid gastric care în exces şi pe un
stomac gol atacă mucoasa gastrică şi astfel în timp apare ulcerul, una dintre cele mai frecvente
boli gastrice. Dacă suntem atenţi cu ce mâncăm şi cum ne comportăm din punct de vedere
alimentar aceste probleme pot fi evitate.
Următoarele sfaturi ajută, şi dacă sunt respectate întocmai ajută la scăderea hipersecreţiei
gastrice şi vindecarea leziunilor.
• alcoolul şi tutunul sunt interzise
• evitarea meselor abundente – se recomandă mese reduse cantitativ şi frecvente, ideal
ar fi trei gustări pe zi fără alimente intermediare
• masa să aibă un orar respectat cu stricteţe, adică să fie luate la ore fixe în fiecare zi
• masa nu se ia în grabă, ci în linişte şi dupa masa de prânz o mică pauză pentru odihnă
este recomandată
• nu se mănâncă târziu în noapte şi întotdeauna ultima masă trebuie să fie luată cu 3 ore
înainte de culcare
• trebuie evitate alimentele şi băuturile care conţin cofeină : cafea, cola şi ceai negru-
acestea pot produce secreţia gastrică
• se evită citricele, roşile, ciocolata dacă aceste alimente produc disconfort
• aspirina şi antiinflamatoarele antisteroidiene se evită
• alimentele prea reci sau prea fierbinţi trebuie evitate
Alimente permise
• lapte şi iaurt degresat; lapte cu făinoase, fulgi de ovăz, griş, fidea, orez; brânzeturi
degresate: urdă, caş, brânză de vaci, telemea desărată;
• pâine din cereale integrale fără seminţe; brioşe, chifle, lipie; cereale, orez şi orz;
tăieţei, spaghete, macaroane şi alte paste; biscuiţi cu conţinut redus în grăsimi;
• banane, fructe preparate în compoturi şi cuptor;
• legume proaspete şi congelate, conservate; legume proaspete ca supe, piureu, soteuri;
• carne fără grăsime, vită, porc, miel, viţel şi pasăre ( fără piele); peşte proaspăt,
congelat sau la conservă;
• ouă fierte, ochiuri în apă, ouă în budinci;
• unt proaspăt şi nesărat; margarina cu conţinut redus în grăsimi; sosuri cu conţinut
redus de grăsimi şi puţine condimente;
• zahăr, sirop, miere, jeleu, gem fără seminţe, şerbet, îngheţată de fructe ( in special cea
cremoasa care este mai mult spre o crema nu spre “gheata”), gelatină, biscuiţi din graham,
covrigi, prăjituri de orez;
• toate băuturile, cu excepţia celor interzise;
• mâncăruri nu foarte condimentate, şi nu foarte picante
Alimente interzise
• lapte integral, lapte bătut din lapte integral; smântână, chefir, iaurt gras; brânzeturi
fermentate, sărate, sau foarte condimentate;
• pâine şi cereale pregătite cu ingrediente cu conţinut ridicat de grăsimi : croissante,
biscuiţi, musli; pâine sau produse de panificaţie cu nuci sau fructe confiate; cereale de tărâţe,;
• sucuri de citrice; smochine, curmale, stafide, caise confiate; portocale, grapefuit,
mandarine etc
• legume crude :ceapă, usturoi, hrean, ardei iute, castraveţi, roşii; murături;
• carne foarte condimentată şi sărată; mezeluri : salam, crenvurşti şi alte tipuri de cârnat;
peşte condimentat şi afumat; carne grasă şi prăjită;
• ouă prăjite în untură şi ulei;
• sosuri grase şi condimentate, supe cremă, unt de arahide brut;
• tort, prăjituri, plăcinte, produse de patiserie, gogoşi, ciocolată, prăjituri de cofetărie
• băuturi carbozificate
• condimente picante
După cum se observă alimentele interzise sunt foarte grase şi condimentate şi în mod normal
nu ar face bine nici unui om sănătos, fără probleme gastrice. Nu cred că ridică aşa mari
greutaţi respectarea dietei propriu-zise.