Povestea lui Harap Alb-evolutia personajului

principal-
Personajele din basmul cult „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creanga sunt
purtatoare aleunor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze.
Conflictul dintre bine si rau seincheie prin victoria fortelor binelui.Eroul
basmului, mezinul craiului, nu are puteri supranaturale si nici insusiri
exceptionaleasemenea lui Fat-Frumos din basmele populare, el avand calitati si
defecte. Prin trecerea probelor la care il supune Spanul, pe parcursul calatoriei
initiatice, fiul cel mic al craiului vadobandi calitatile necesare unui viitor
imparat, unui monarh luminat. Din acest punct de vedere, basmul poate fi
considerat un bildungroman.Initial, mezinul craiului este timid, rusinos, lipsit de
curaj. Cand tatal sau ii mustra pefratii lui mai mari pentru a se fi intors din drum
de frica ursului, el nu are curajul sa dea glasdorintei de a merge sa isi incerce
norocul.Incapabil sa distinga esenta de aparenta, tanarul o respinge de doua ori
pe batranacersetoare. In cele din urma, desi nu intelege semnificatia cuvintelor
ei, o miluieste cu un banut.Milostenia ii este imediat rasplatita, fiindca batrana
femeie il invata cum sa-si induplece tatal casa-l lase sa plece la drum; ii spune
sa ceara „calul, armele si hainele” cu care tatal sau a fostmire si sa aleaga calul
punand in mijlocul hergheliei o tava cu jaratic. In momentul alegeriicalului,fiu
craiului se lasa din nou inselat de aparente, animalul nazdravan ii devine insa
ajutor si indrumator.Cu sprijinul calului, mezinul craiului va trece de ursul de la
pod(tatal deghizat). Inaintesa plece la drum, craiul il sfatuieste sa dea ascultare
calului, ii daruieste pielea de urs si ii spunesa se fereasca de omul span si de
omul ros. Trecerea podului semnifica pentru mezinul craiuluitrecerea catre o
alta etapa a existentei, ireversibila. A trece podul reprezinta un act de
curaj:afundarea in necunoscut.Apoi se ratacedste in padurea-labirint, dovedind
ca mai are multe de invatat. Isi ia dreptcalauza un span, ce il supune prin
viclesug. Antagonistul il inchide pe tanar intr-o fantana si iicere sa faca schimb
de identitate. Spanul ii da fiului de crai numele de Harap-Alb. De remarcatfaptul
ca pana in momentul in care este botezat de Span nu se precizeaza numele
mezinului, pentru ca el nu are o identitate proprie, ci se afirmad oar ca fiu al
cuiva. Numele Harap-Alb semnifica sclav-alb, rob de origine nobila.Dintre
procedeele de caracterizare indirecta, se utilizeaza caracterizarea prin
fapte,limbaj, relatii cu alte personaje, nume.Ajungi la curtea Imparatului Verde,
Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe:aducerea salatilor din Gradina
Ursului, aducerea pielii cerbului, si a fetei Imparatului Ros pentrucasatoria
Spanului. Mijloacele prin care eroul trece probleme tin de miraculos iar
ajutoarele au puteri supranaturale.Primele 2 probe le trece cu ajutorul Sfintei
Duminici; prima ii solicita curajul iar a doua, pe langa curaj in manuirea sabiei,
stapanirea de sine si respectarea juramantului.A treia proba presupune o alta
etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multeajutoare. Drumul spre
Imparatul Ros incepe cu trecerea altui pod. Simbolistica este aceeasi,trecerea
intr-o alta etapa a maturizatii. Cum pe pod tocmai trece o nunta de furnici,
tanarul sedovedeste responsabil si hotaraste sa protejeze viata acestora; drept
rasplata primeste in dar dela craiasa furnicilor o aripa. Aceeasi rasplata o
primeste de la craiasa albinelor pentru ca face unstup roiului hoinar.
Relatiile intre doua personaje din basmPovestea lui Harap-Alb
de I.Creangă
Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana
prinoriginalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in
literatura culta,farmecul si spontaneitatea literaturii populare.

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga este

un basm cult

ce apare in anul 1877, inrevista “Convorbiri literare”.

Basmul cult

este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor

valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni
conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.

Titlul

, aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si

caracterulsau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin
toate incercarile careii aduc desavarsirea umana.

Tema

basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de

ommaturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului.

Conflictu

l, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazulmodelului

popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea
psihologica.

Actiunea
se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata
prininlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin atemporalitate
siaspatialitatea conventiei

:” Amu cica era odata intr-o tara de crai…Tara in careimparatea fratele cel mare
era tocmai la o margine a pamantului, si crăiia istuilalt la altamargine”

Reperele spatiale

sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de laun capat al

lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo,
inlumea necunoscuta.

Incipitu

l se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care puneevenimentele

sub semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea intr-un
timpapropiat de cel real”

era odata

”, insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, ladistante uriase, intr-un
spatiu neprecizat, trimit la lumea basmului”

Amu cica era odataintr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai
avea un frate mai mare, careera imparat intr-o alta tara, mai indepartata”

Finalul

este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu

ajutorulironiei

:” Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si
mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea i mănâncă, iar cine nu, se uita si
rabda”.

Structura narativa
este specifica basmului, construit din episoade care seinlantuie.Textul poneste
de la modelul basmului popular, dar are o

constructie epicaarticulata ca un bildungsroman

, continand intamplari care modeleaza un erou.

Eroul si totodata personajul principal

al basmului este

Harap-Alb,

fiul craiului celmic,

care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la Verde-
Imparat.

Prima etapa

a drumului o constituie padure labirint in interiorul căreia fiul de crai

seintalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia
intalnire, oferta fiindacceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o
fantana ciudata, pentru a se

racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte
inversarearolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtând numele de
Harap-Alb.

Harap-Alb este eroul

, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugeranddubla

personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.Este

caracterizat direct

de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I

statutulsocial initial

de fiul cel mic al craiului

.

Trăsaturile ce-l particularizeaza in

planpsihologic

sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca “

luminatecraisorule

” prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el

calitatilein urma probei la care il supune”

tu esti vrednic de imparat”,

iar Spanul, avand rol deinitiator , il considera

” fecior de om viclean”.

Din

punct de vedere moral

, personajulintruneste toate calitatile necesare unui viitor

imparat:bunatatea ,milostenia ,curajul,cinsteasi demnitatea pe care fiicele
Imparatului Verde le remarca de la prima intalnire “

seamanaa fi mult mai omenos”.

Spanul

este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa

unajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind
comportamentul sau ilogic si juramantul depus de Harap-Alb în fântână

”pana vei muri si iar vei invia

”.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului.

Statutul sau social initial,

este cel de sluga,acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii

cere acestuia sa-l ia caajutor.
Portretul sau moral

iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei orisub aspect diferit,

fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga.

Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai

spreluandu-iidentitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure
credinta “

pana cand vamuri si iar va invia”,

apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor din gradina
Ursului, aducerea pieii cerbului,bătuta cu pietre pretioase sau aducerea
feteiImparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si
rolul initiatorului,cum afirma si calul nazdravan un “

rau necesar”.

De aceea calul nazdravan nu-l ucideinainte ca initierea eroului sa fie incheiata”

Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lumecateodata, pentru ca fac pe oamnei sa

prinda la minte

”, îi spune acesta lui Harap Alb,înaintea trecerii probelor.

Trasaturile distinctive

ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in douacategorii:Harap Alb

, protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, estecaracterizat de

inocenta, bunatata si curaj;

pe cand Spanul , personajul antagonist, esteun reprezentant al fortelor raului

iar trasatura ce-l individualizeaza este

rautatea.Probele

la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru

caracterulfiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.Relevantă in acest
sens este
probafantanii

in care fiul de crai isi dovedeste

inocenta

, avand incredere in cuvintele Spanuluicare il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I

jure credinta si modificandu-i statutul social sinumele. Fiul de crai devine astfel
sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.O

alta scena ilustrativa

pentru relatiile dintre cele doua personaje , este ceafinala,in care conflictul
dintre cei doi ia sfarsit ;după demascarea Spânului, acesta îi taiecapul lui Harap-
Alb, eliberându-l de jurământ, semn ca iniţierea este încheiată. Eroulreînvie
însă, datorită ajutorului primit de la prietenii săi, semn că a ştiut să fie un bun
prieten, şi primeşte împărăţia şi fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la
care Spânulcontribuie în mod decisiv, este confirmată de nuntă şi de
schimbarea statului social.

In opinia mea

, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului dintrecele

doua personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul
fiecaruia inansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai,
nematurizat, care parcurge untraseu al initierii in care ,un rol major îl au
probele la care il supune Spanul.Acesta isidemonstreaza astfel rolul de initiator,
recunoscut si de celelalte personaje.Astfel craiul isiavertizeaza fiul sa se feresca
de omul span, iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitateaunor astfel de
personaje in maturizarea unui tanar, sprijinindu-i în procesul dematurizare
.Deznodamantul basmului “Poveste lui Harap- Alb” de I.Creanga se
incadreazaastfel in schema basmului popular prin victoria binelui asupra
raului.Valoarea intrinseca a basmului cult,, Povestea lui Harap Alb consta in
faptul ca reiamodelul basmului popular pe care Creanga il re-creeaza intr-o
forma originala, trasmitandideea ca omul este supus unui destin prestabilit ,
având o misiune bine determinată înviată.
 

Alexandru Lapusneanul – relatia dintre doua personajede Costache

NegruzziOpera literara ”Alexandru Lapusneanul

” este o nuvela romantica de inspiratieistorica, a fost publicata in perioada

pasoptista, in primul numar al Daciei literare in anul1840, este prima
nuvela istorica din literatura romana.

Nuvela istorica are ca tema

lupta pentru putere, evocarea artistica a celei de-

adoua domnii a lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569) evidentiaza lupta pentr
uimpunerea autoritatii domnesti si urmarile detinerii puterii de un catre un
domnitor crudsi tiran. Naratorul este omniprezent si obiectiv.Paragraful initial
al nuvelei prezinta revenirea la tron a lui Lapusneanul iar frazelefinale reflecta
sfarsitul tiranului. Naratiunea se desfasoara cronologic prin prezentarea
secventelor narative.Actiunea nuvelei este pusa pe seama unor
personaje ce au caractere foarte puternice fapt ce reiese din evolutia conflictul
ui, conflict ce evidentiaza lupta pentru putere intre domnitor si
boieri.Textul narativ este impartit in patru capitole care prezinta momentelesu
biectului

. Fiecare capitol contine cate un

motto,

care constituie replici memorabileale personajelor.In capitolul I

 Daca  voi nu ma vreti,  eu  va  vreau

…”

este raspunsul dat deLapusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca

de unde a venit pentru ca poporul nu il vrea.

In capitolul al II-lea
,

 Ai sa  dai  sama,  Doamna!” 

este amenintarea pe carevaduva unui boier decapitat o adreseaza doamnei

Ruxanda deoarece aceasta nu ia nici oatitudine impotriva crimelor sotului sau.

In capitolul al III-lea, ”

Capul lui Motoc vrem…” 

este cererea poporului care ilconsidera pe Motoc vinovat pentru toate

nemultumirile multimii.

In capitolul al IV-lea,”

 De  ma  voi scula,  pre multi  am  sa popesc si eu…” 

esteamenintarea rostita de Lapusneanul care, bolnav, fusese calugatit potrivit

obiceiurilor vremii si astfel pierduse puterea domneasca.

Domnitorul Alexandru Lapusneanul si doamna Ruxanda sunt

personalitatiistorice

despre care scriitorul se documenteaza din Letopisetul Tarii Moldovei de

GrigoreUreche, dr modifica unele date istorice, pentru ca personajele sa
ilustreze in nuvela douatipuri umane opuse.

Alexandru Lapusneanul este personajul principal

al nuvelei, este un personajexceptional ( calitati si defecte iesite din comun)

care actioneaza in situatii exceptionale(scena uciderii boierilor, scena pedepsirii
lui Motoc, scena mortii domnitorului
otravit)Acesta intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud, are calitati si defec
te puternice.

Doamna Ruxanda este un personaj secundar

, de tip romantic, construit inantiteza cu Lapusneanul, ea este blanda in
comparatie cu domnitorul care este tiran,caracterul ei este slab fata de
caracterul tare al domnitorului, ea nu actioneaza din vointa proprie nici cand
cere sotului sa inceteze cu crimele nici cand il otraveste. Caracterul
slabal Doamnei Ruxanda scoate in evidenta, prin contrast, caracterul tare si voi
nta luiLapusneanul.Conflictul nuvelei pune in lumina personalitatea puternica a 
personajului principal.

Pricipalul conflict

este de ordin politic – lupta pentru putere intre domnitor si

 boieri. In aceasta lupta doamna se situeaza in opozitie cu sotul ei nefiind de acc
ord cucruzimea acestuia. Prin actiunile lor, cele doua personaje se situeaza pe
pozitii
diferite,Lapusneanul, fiu de boier, lupta impotriva boierilor, iar doamna Ruzand
a, fiica dedomnitor, obligata sa se marite cu Lapusneanul, este de partea
celorlalti boieri.

Scenele care infatiseaza relatiile dintre cele doua personaje

redau lupta pentruimpunerea autoritatii domestic, deoarece cruzimea

personajului principal contrasteaza
cu blandetea doamnei. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza 
romanticaangelic-demonic. Atitudinile adoptate de Lapusneanul
fata de doamna Ruxanda reflectafalsitatea lui. Se casatorise cu ea ca sa atraga
inimile oamenilor din popor ”

ca sa  atragainimile norodului …”,

gesturile si cuvintele rostite de domnitor in scena discutiei cudoamna Ruxanda,

evidentiaza falsitatea lui in relatia sot-sotie. Mai intai ii saruta mana,apoi se
intristeaza si reactioneaza violent la rugamintea ei, ducand mana la pumnal,
dar sestapaneste si ii promite ”

un leac de frica”.
Se bucura cu cruzime de spaima doamnei
carelesinase la vederea capetelor boierilor ucisi ”

 Femeia  tot  femeie, zise  Lapusneanul   zambind, in loc sa se bucure, ea se

sperie”.

In ultimul capitol, insistentele boierilor si amenintarea sotului ca ii va ucide fiul,

odetermina pe doamna Ruxanda sa il otraveasca pe Lapusneanul, acest lucru
scoate inevidenta faptul ca este un character slab si poate fi manipulate de
boieri in situatii limita,cand viata fiului sau este in pericol.

Personajele din cuplu

sunt caracterizate

direct,

de catre narator, de alte personaje, autocaracterizare si

indirect

prin fapte, limbaj, gesture, atitudine,comportament, relatii cu alte personaje.

Naratorul realizeaza, in mod direct

, portretul fizic al domnitorului prindescrierea vestimentatiei (imbracaminte)

specifice epocii ”

 Purta coroana  Paleologilor,  si peste dulama poloneza de catifea stacojie, avea

cabanita turceasca”.

Imbracamintea si podoabele doamnei reflecta conditia sociala specifica

epocii”era incinsa cu un colan de aur, ce se inchia cu mari paftale de matostat,
impregiurate cu pietre scumpe…”.De asemenea, naratorul utilizeaza epitetele
de caracterizare care sustin antitezadintre domnitor ”

tiranul”, ”nenorocitul domn”

si sotia sa ”

 gingasa Ruxanda”,  ”bunadoamna”.

Pentru caracterizarea doamnei, naratorul foloseste comparatia ”

 Ea insa eratrista si tinjitoare, ca floarea expusa arsitii soarelui…”.

Caracterizarea indirecta

se realizeaza prin limbaj, in scena rugamintii doamneicatre domnitor de a

inceta cu omorurile, se observa acelasi contrast intre cele
doua personaje, doamna are o atitudine blanda si supusa, se adreseaza sotului 
cu ”

bunul meudomn”

in timp ce domnitorul raspunde violent spunandu-i ”

muiere nesocotita”.

Replicile lui Lapusneanul

sunt memorabile, raspunsul dat boierilor 

 Daca  voi nu ma vreti, eu va vreau

…”

scoate in evidenta vointa acestuia, de asemenea amenintarea

 De ma  voi scula,  pre multi am  sa popesc si eu…” 

reda dorinta de razbunare, raspunsul”

 Prosti, dar multi !” 

evidentiaza inteligenta personajului.In proza romantica, tensiunile exterioare

plaseaza personajele intr-o relatie deantiteza, din acest punct de vedere se
poate vorbi despre contrastul dintre Lapusneanul, personaj istoric ce incalca
orice pricipii religioase si morale in scopul de a pastra putereasi doamna
Ruxanda, blanda sotie cre da dovada de bunatate si compasiune fata de
ceiaflati in suferinta.