Aparatul respirator

Sistemul respirator este alcatuit din cei doi plamani si dintr-un sistem de structuri tubulare care
asigura legatura dintre alveole si mediul extern.
In mod conventional sist. respirator este impartit in doua segmente principale.
1) Segmentul aerifer – alcatuit din:
 Cavitate nazala
 Nazofaringe
 Laringe
 Trahee
 Bronhii
 Bronhiole si bronhiole terminale

Rolurile segmentului aerifer: constituie un sist. prin care aerul este condus din mediul extern in
plamani si din plamani in mediul extern; de asemenea acesta conditioneaza aerul inspirat.

2) Segmentul respirator – la acest nivel se realizeaza schimbul gazos; alcatuit din:

 Bronhiole respiratorii
 Ducte alveolare
 Alveole pulmonare

Alveolele pulmonare sunt structuri saciforme specializate, care constituie cea mai mare parte a
plamanilor. La acest nivel se desfasoara principala functie respiratorie – schimbul gazos de
oxigen si dioxid de carbon intre aerul inspirat si sange.

Epiteliul respirator
 Cea mai mare parte a segmentului aerifer este tapetata de epiteliu pseudostratificat
cilindric ciliat, cu numeroase celule caliciforme, epiteliu denumit epiteliu respirator
 Epiteliul respirator contine cinci tipuri de celule(identificabile electronomicroscopic):
a) Celule cilindrice ciliate – cele mai numeroase; contine granulatii bazale, o
multitudine de mitocondrii care furnizeaza ATP (adenozin-trifosfatul) necesar
contractiilor ciliare
b) Celule caliciforme – cele mai frecvente dupa cele cilindrice ciliate; la polul
apical contin incluziuni de mucus bogat in glicoproteine
c) Celule cu margine in perie – prezinta microvili la polul apical, iar la polul bazal
prezinta fibre nervoase aferente (de aceea sunt considerate receptori senzoriali)
d) Celulele bazale – celule rotunde localizate pe membrana bazala a epiteliului, care
nu vin in contact cu suprafata luminala a mucoasei respiratorii; se presupune ca
acestea sunt celulele stem care prin diferentiere genereaza toate tipurile celulare
ale epiteliului respirator
e) Microgranulocite – se aseamana cu celulele bazale, dar poseda numeroase
microgranule
Cavitatea nazala – prezinta doua portiuni:
1) Vestibulul nazal
 Reprezinta portiunea anterioara si dilatata a cavitatii nazale
 Tegumentul care acopera la exterior cavitatea patrunde si in interiorul narinelor,
tapetand si fata interna a vestibulului nazal
 Pe suprafata narinelor sunt prezente glande sebacee si fire de par scurte numite
vibrize, care au rolul de a filtra particulele mari de aer din aerul inspirat
 In interiorul vestibulului, epiteliul devine treptat nekeratinizat, iar la nivelul
foselor nazale devine epiteliu respirator tipic

2) Fosele nazale
 Fosele nazale sunt separate prin septul nazal osos
 Din peretii laterali ai cavitatilor pornesc cate trei proeminente osoase numite
cornete
 Din cele trei perechi de cornete (superioare, mijlocii si inferioare), numai ultimele
doua sunt acoperite de epiteliu respirator, cornetele superioare sunt acoperite cu
un epiteliu olfactiv specializat
 Canalele spiralate inguste delimitate de cele trei perechi de cornete si peretii
interni ai cavitatilor nazale intervin in procesul de conditionare a aerului inspirat
prin cresterea suprafetei epiteliului respirator
 Lamina propria din structura mucoasei cornetelor nazale contine plexuri venoase
largi denumite corpusculii cavernosi – care la un interval de 20-30 minute se
umplu cu sange si dilata mucoasa cornetelor, cu reducerea concomitenta a
fluxului aeric ipsilaterial; in acest timp aerul patrunde prin fosa nazala
contralaterala, aceste intervale avand rol in rehidratarea epiteliului mucoasei
nazale

- cavitatea nazala prezinta o vascularizatie bogata si complex organizata: vasele sanguine cu

dimensiuni mari formeaza o retea areolara in apropierea periostului din care se desprind ramuri
verticale arcuate
- sangele din vasele arcuate prezinta un traiect postero-anterior, opus directiei de curgere a
aerului inspirat; in acest fel aerul inspirat este incalzit eficient de sangele care circula in
contracurent

Mirosul (Olfactia)
 Chemoreceptorii olfactivi sunt localizati in epiteliul olfactiv de la nivelul cornetelor
nazale superioare
 Epiteliu de tip pseudostratificat cilindiric, ce contine trei tipuri de celule:
a) Celule de sustinere – prezinta o portiune apicala voluminoasa, cilindrica si o
portiune bazala ingusta; suprafata libera a acestor celule prezinta microvili
- celulele sunt legate de celulele olfactive adiacente prin
complexe jonctionale bine dezvoltate si contin un pigment de culoare galbuie care
determina pigmentarea specifica a mucoasei olfactive
b) Celule bazale – au talie mica, forma sferica sau conica si sunt dispuse intr-un
singur strat, localizat in portiunea bazala a epiteliului
c) Celule olfactive – se gasesc intre celulele de sustinere si celulele bazale
 - neuroni bipolari al caror pol apical (dendritele) prezinta o
dilatatie terminala, din care pornesc intre 6-9 cili, care au capacitatea de a detecta
substantele odorifere si de a genera un potential de receptor
- cilii contribuie la marirea suprafetei receptoare
 Lamina propria a epiteliului contine glandele Bowman care secreta stratul lichidian in
care sunt scufundati cilii, cu rol in indepartarea substantelor odorifere de la nivelul cililor

Sinusurile paranazale
 Strucuri cavitare localizate pe interiorul oaselor frontal, maxilar,etmoid sfenoid
 Sunt tapetate de epiteliu respirator subtire, cu un numar redus de celule caliciforme
 Contin un numar redus glande mucoase mici, iar transportul mucusului de la nivel sinusal
in caile nazale este asigurat de celulele epiteliale ciliate

Laringele
 Are aspectul unui tub cu lumen neregulat, care face legatura dintre faringe si trahee
 Cartilajele laringiene din structura laminei proprii a mucoasei au rol de sustinere (mentin
deschise caile aerifere) si dar si rol in prevenirea patrunderii in trahee a alimentelor sau a
lichidelor aspirate; de asemenea cartilajele participa la emiterea sunetelor cu rol in fonatie
 Epiglota se insera la nivelul marginii superioare a laringelui, patrunde in faringe si
prezinta doua fete: linguala si laringiana
 Fata linguala si portiunea apicala a fetei laringiene sunt acoperite cu
epiteliu stratificat pavimentos
 Spre portiunea bazala a fetei laringiene epiteliul devine pseudostratificat
cilindric ciliat
 Mucoasa subepiglotica formeaza doua perechi de pliuri care traverseaza
lumenul laringelui: perechea proximala constituie coardele vocale false
iar perechea distala constituie coardele vocale propriu-zise

Traheea
 Tapetata la interior de o mucoasa respiratorie tipica
 In lamina propria exista un nr. de 16-20 cartilaje hialine cu aspect inelar, de forma literei
„C”. Care mentin deschis lumenul traheei; de asemenea sunt prezente si numeroase
glande sero-mucoase, care secreta un mucus fluid
 Spatiile dintre extremitatile traheale este inchis de un lig fibroelastic si de un fascicul de
fibre musculare:
 Lig are rolul de a prevenii supradistensia lumenului traheal
 Fasciculul muscular regleaza calibrul luminal

Arborele bronsic
 Traheea se divide in doua bronhii pricipale, care patrund prin cele doua hiluri pulmonare
in plaman
 Odata patrunse in hil, bronhiile principale se ramifica in trei bronhii drepte si doua
bronhii stangi; sunt denumite bronhii lobare
 Bronhiile lobare se divid de mai multe ori, iar ramurile terminale se numesc bronhiole
1) Bronhiile
 Fiecare bronhie prezinta un nr de 9-12 diviziuni dihotomice
 Cu exceptia cartilajelor si a musculaturii netede, mucoasa bronhiilor si mucoasa
traheala sunt identice dpdv histologic:
 Cartilajele bronsice au aspect neregulat; la nivelul bronhiilor cu lumen
mare, inelele cartilaginoase inconjoara complet lumenul bronsic, dar pe
masura ce diametrul bronhiilor se reduce inelele sunt inlocuite cu placi
cartilaginoase izolate sau cu insule de cartilaj hialin
 Stratul muscular neted se gaseste in lamina propria si se densifica in
apropierea seg respirator
 Lamina propria este bogata in fibre elastice, contine o multitudine de glande
seroase si mucoase ale caror ducte se deschid in lumenul bronsic
 Se pot observa numeroase limfocite atat la nivelul laminei propria cat si la nivelul
celulelor epiteliale
 De asemenea exista si ganglioni limfatici la nivelul ramificatiilor arborelui bronsic

2) Bronhiolele
 Sunt cai aerifere intralobulare
 Nu prezinta cartilaje sau glande
 In seg lor proximale pot fi intalnite celule caliciforme dispersate
 In bronhiolele cu lumen mai mare epiteliul este pseudo-stratificat cilindric ciliat,
dar se reduce treptat pana la nivelul bronhiolelor terminale, al caror epiteliu este
de tip unistratificat cilindric sau cubic
 Epiteliul contine si celule Clara, aciliate, care prezinta granule de secretie la
polul apical si secreta anumite tipuri de proteina cu rol in protectia epiteliului
impotriva actiunii agentilor oxidanti si a inflamatiei
 Pot prezenta corpusculi neuroepiteliali, alcatuiti din grupuri de 80-100 celule cu
granule de secretie si care vin in contact cu terminatii nervoase colinergice
 In lamina propria se gasesc fibre musculare netede si fibre elastice

3) Bronhiolele respiratorii
 Fiecare bronhiola terminala se subdivide in doua sau mai multe bronhiole
respiratorii
 Peretele bronhiolelor respiratorii este intrerupt din loc in loc de o multitudine de
evaginatii saciforme (alveole) la nivelul carora se produce schimbul gazos
 Sunt tapetate de celule epiteliale cuboidale ciliate si celule Clara
 Sub epiteliul bronhiolelor se gaseste un strat de fibre musculare netede si tesut
conjunctiv lax

4) Ductele alveolare
 In portiunea distala a bronhiolelor respiratorii nr alveolelor creste, distanta
interalveolara se reduce si apare ductul alveolar
 Sunt tapetate de un strat subtire de celule pavimentoase alveolare
 In lamina propria se gaseste o retea de fibre musculare netede, cu rol sfincterian
  Singura structura cu rol de sustinere a ductului este repr de o matrice bogata in
fibre elastice si reticulare
 Prezinta numeroase orificii prin care comunica direct cu sacii alveolari

5) Alveolele
 Evaginatii saciforme ale bronhiolelor respiratorii, ale ductelor alveolare si ale
sacilor alveolari
 Confera plamanilor aspect spongios caracteristic
 Au aspectul unor diverticuli mici, deschisi la una dintre extremitati; se aseamana
cu un fagure
 La acest nivel se desfasoara schimbul gazos intre aerul alveolar si sangele capilar
 Configurtia peretilor alveolari este specializata in sensul cresterii difuziunii dintre
mediul extern si mediul intern; ca urmare peretele separa doua alveole adiacente,
este denumit sept sau perete interalveolar
 Peretele este alcatuit din doua straturi epiteliale pavimentoase subtiri, intre care
exista capilare, fibre elastice si reticulare, o matrice conjunctiva si celule specifice
 Capilarele si tesutul conjunctiv constituie interstitiul pulmonar, care contine cea
mai bogata retea de capilare sanguine din organism

Aerul alveolar este separat de sangele capilar prin trei elemente structurale care constituie
bariera alveolo-capilara:
1. Membrana apicala si citoplasma celulelor alveolare
2. Membranele bazale fuzionale ale alveocitelor si ale celulelor endoteliale adiacente
3. Citoplasma celulelor endoteliale din structura peretelui capilarelor pulmonare
In interiorul septurilor, capilarele sunt sustinute de o retea de fibre reticulare si elastice; aceste
fibre sunt distribuite dupa un model care permite expasiunea si contractia septului interalveolar.
Fibrele reprezinta principalul element structural de sustinere al alveolelor pulmonare.
Moleculele de O2 trec din aerul alveolar in sangele capilar prin bariera alveolo-capilara, iar
moleculele de CO2 difuzeaza in sens invers.

Celulele endoteliale
 Tapeteaza capilarele sangvine pulmonare
 Au talie foarte redusa
 Endoteliu continuu fara fenestratii
 Nucleu si organite grupate central, restul celulei fiind aplatizat – caracteristica ce creste
eficienta schimbului gazos
 In citoplasma sunt numeroase vezicule de pinocitoza

Alveocite (pneumocite) de tip I / celule alveolare pavimentoase

 Celule extrem de aplatizate, care tapeteaza suprafata alveolelor in proportie de 97%
 Organitele celulare sunt grupate in jurul nucleului fapt care determina ingustarea barierei
 Sunt prezente numeroase vezicule de pinocitoza care intervin in procesul de reinnoire a
stratului de surfactant sin eliminarea particulelelor straine mici
 Prezinta jonctiuni de ocluzie si desmozomi care impiedica scurgerea lichidului interstitial
in spatiul alveolar
  Au rolul de a construi o bariera de grosime minima, permeabila pt gazele respiratorii

Alveocite (pneumocite) de tip II

 Sunt intercalate printe alveocitele de tip I
 Sunt unite prin desmozomi si jonctiuni de ocluzie
 Sunt celule sferice grupate cate 2 sau 3 pe membrana bazala alveolo-capilara, fac parte
din epiteliul alveolar si au origine comuna cu cele de tip I
 Parcurg un proces de diviziune mitotica care asigura reinnoirea ambelor tipuri de
alveolocite
 Prezinta corpusculi lamelari care formeaza surfactantul pulmonar cu rol in reducerea
tensiunii superficiale la nivelul epiteliului alveolar
 Stratul de surfactant cuprinde o hipofaza proteica apoasa, acoperita de o pelicula alcatuita
din dipalmitoil-fosfatidilcolina si fosfatidil-glicerol; contine si mai multe tipuri de
proteine
 Straul de surfactant nu este static ci reinnoit continuu

Macrofagele pulmonare
 Sunt denumite si coniofage (celule de praf)
 Localizate in interiorul septurilor interalveolare si la suprafata epiteliului interalveolar
 In tesutul conjunctiv ce inconjoara vasele sanguine mari si in pleura exista numeroase
macrofage incarcate cu pulberi de carbune si praf, care nu au traversat niciodata epiteliul
alveolar
 Macrofagele alveolare care curata suprafata epiteliului alveolar si care sunt localizate in
stratul de surfactant sunt transportate de escalatorul mucociliar la nivelul faringelui, unde
vor fi inghitite