TUBUL DIGESTIV

I.Structura generala (unitara) a tubului divestiv

Sist. digestiv este alc. din:

-tractul digestiv : cavitaea orala, esofagul,stomacul, intestinul subtire, intestinul
gros,apendice, rectul si anusul
- glande anexe: galandele salivare, ficatul, pancreasul, vezica biliara
Principala functie a sist digestiv consta in prelucrarea alimentelor ingerate in vederea
obtinerii moleculelor organice necesare desfasurarii proceselor bazale ale organismului
( digestie, absortie, expulzia rezidurilor).
Tractul digestiv are aspect de tub cu diametru variabil si este marginit de peretele
digestiv care este alcatuit din 4 tunici distincte: mucoasa, submucoasa, musculara si
seroasa.
A )Tunica Mucoasa
Reprezinta stratul intern si este format din: epiteliu de acoperire, lamina proprie (corion)
si musculara mucoasei
1.-Epiteliul de acoperire este:
-epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat ( cav. bucala, faringe si esofag-adaptat
functiei de transport)
-epiteliu simplu cilindric ( de la cardia pana la canalul anal-adaptat functiilor de secretie
si absortie)
Lamina propie
Un strat de tesut conjunctiv lax care contine o retea bogata de vase sanguine si limfatice,
fibre musculare netede, uneori glande (esofag si duoden) si limfatice un nr. Mare de
macrofage si cel limfoide care produc Ac (IgA) rezistenti la actiunea enzimelor
proteolitice.
Musculara mucoasei
Formata din 2 straturi musculare:
-intern-fibre musculare netede cu dispozitie circulara
-extern – fibre musculare netede cu dispozitie longitudinala
care separa tunica mucoasa de tunica sub mucoasa.
* Element de diagnostic caracteristic intregului tub digestiv de la esofag la anus este
musculara mucoasei care este reprezentat de un strat subtire de muschi neted intre
mucoasa si submucoasa.*
Rolul epiteliului mucoasei dig.:
- barieră cu permeabilitate selectiva
- facilitarea transportului digestiei si absortiei
- secretia hormonilor care influenteaza activitatea sist. digestiv
-protejarea organismului impotriva agentilor virali si bacterieni
- La anumite nivele mucoasa formează evaginări=vilozitati sau invaginări=cripte:

1
 - evaginările sunt formate de vilozităţi (numai mucoasa – duoden, jejun, ileon) sau pliuri
(mucoasa şi submucoasa), cu rol în creşterea suprafeţei de contact al mucoasei cu conţinutul
lumenului ( fara vilozitati: esofag, intestin gros si stomac)
- ivaginarile ( cripta) apare ca un lumen marginit de epiteliu si inconjurat de tesut.
B) Tunica submucoasa
Contine tesut conjunctiv lax, vv sanguine si limfatice si plexul nervos submucos
Meissner (agregari neuronale –neuroni vegetativi multipolari)
La nivelul esofagului si duodenului poate prezenta glande.
C) Tunica musculara
Formata din 2 straturi musculare:
-intern-fibre musculare netede cu dispozitie circulara
-extern – fibre musculare netede cu dispozitie longitudinala
Stomacul mai prezinta un strat muscular suplimentar – fibre cu dispozitie oblica iar la
nivelul intestinului gros acestea formeaza tenii.
In unele zone fibrele musculare circulare formeaza sfinctere functionale.
Intre cele 2 straturi musculare se gaseste plexul nervos mienteric Auerbach si o lama de
tesut conjunctiv.sigurand amestecarea si propulsia alim.
Rol: asigura o motilitate proprie a mucoasei a
D) Tunica seroasa
Este foita viscerala a seroasei peritoneale alcatuita din epiteliu pavimentos simplu
(mezoteliu), tesut conjunctiv lax.
La nivelulcavitatii abdominale seroasa se continua cu mezenterul si perioneul parietal.
La nivelul faringelui, esofagului si rectului, tunica seroasa este inlocuita de adventitia
(tesut conjunctiv lax bogat in vv si fibre nervoase

CAVITATEA BUCALA
Este primul segment al tubului digestiv
- participă la : - articularea cuvintelor (limba, buzele şi dinţii)
- determinarea expresiei feţei (muşchii obrajilor)
- primul act al digestiei
- este alcătuită din următoarele elemente :
- vestibul (mărginit de buze şi obraji)
- arcadele dentare şi dinţii
- cavitatea bucală propriu-zisă ce conţine:
-tavanul – alcătuit din palat dur şi palat moale
- podea – din care proemină limba
- istmul buco-faringian – ce se deschide posterior în faringe

Este tapetata de epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat (mucoasa gingivala, palatul

dur) sau necheratinizat (palatul moale, buzele, fetele interne ale obrajilor, planseul bucal)

Buzele
Diagnostic histologic pozitiv se pune astfel:
-ax musculoconjunctiv

2
 -fibre musculare striate
-tesut conjunctiv dens cu fibre elastice
Prezinta: - fata externa: epiderm, derm
- fata interna: epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat si corion
- marginea libera (rosul buzelor) care prezinta: epiteliu stratificat
cheratinizat subtire si corion f. bine vascularizat.
-
Limba
Organ muscular; prezinta un schelet osteo-fibros, fibrele musculare striate se
intersecteaza in 3 planuri si sunt grupate in fascicule separate prin tesut conjunctiv din
lamina propria ceea ce face ca mucoasa sa adere strans la musculara.
Nu prezinta submucoasa
Faţa superioară a limbi este alcătuită din epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat.
Treimea posterioara a fete dorsale corespunde bazei limbii; aceasta prezinta cripte, aglomerari
de foliculi limfatici (amigdale linguale) si galandele salivare mici. Baza limbii este delimitata de cele
2 treimi anterioare prin santul terminal care are forma literei „V”
Papilele gustative
Sunt formate dintr-un ax de tesut conjunctiv lax acoperit de epiteliu.
Dupa forma si rol ele sunt:
1. Papile filiforme
-numeroase si mici, dau asprime limbii avand rol in formarea bolului alimentar
-se gasesc pe toata suprafata limbii si au forma conica
-Nu contin muguri gustativi
2. Papilele fungiforme
-au aspectul unor ciuperci cu pedicul subtire
-sunt dispersate neregulat printre cele filiforme
-axul este format din tesut conjunctiv f.bine vascularizat
-epiteliul este mai subtire decat in alte zone de pe suprafata linbii
-prezinta muguri gustativi
3. Papilele foliate
-slab reprezentate la om
-se gasesc in portiunea dorso-lat al limbii
-contin numerosi muguri gustativi
4.Papile circumvalate
-cele mai mari si mai putin numeroase (8-12)
-localizate in baza limbii
-contin glane seroase (von Ebner –lipaza ) in lamina propria ai carui produsi de secretie sunt eliminati
in santurile adanci care delimiteaza papila
-mugurii gustativi sunt numerosi in partile laterale
Mugurii gustativi
-se gasesc in epiteliul papilelor fungilorme, voalate si circumvalate
-au aspectul unor „bulbi de ceapa”

3
-alcatuite din 3 tipuri de celule:
-de sustinere – prevazute cu microvili, alungite, inchise la culoare cu nucleu tahicromatic.
-gustative (senzoriale) – cu microvili, palid colorate, nucleu eucromatic, la nivalul lor se
percep gusturile de baza:dulce, amar, acid, sarat
-bazale – in apropierea MB; sunt celule cu nucleu rotund care genereaza celelalte 2 tipuri
de celule
-la polul apical al mugurelui, printr-un orificiu numit por gustativ, prelungirile efilate ale cel
gustative proemina la suprafata mucoasei sub forma unor microvili.
-subst. dizolvate in saliva stimuleaza microvilii cel receptoare si determina fie deschiderea unor
canale ionice (pt. sarat-Na si acru-K) de pe suprafata cel gustavive si eliberarea unor
neurotransmitatori care vor stimula fibrele nervoase eferente, fie stimularea unor receptori specifici
(pt.dulce, amar)
-fiecare stimul gustativ genereaza un model unic de activare a unui nr. Mare de neuroni.
-mugurii gustativi se mai gasesc si in faringe si laringe

Dintele
Dintii sunt organe dure, implantati in alveolele maxilare avand drept scop principal faramitarea
alimentelor insa si rol fonetic si la definirea fizionomiei.
Există două tipuri de dinţi :
- dinţii deciduali : (i 2/2, c 1/1, m2/2 =10x2=20)
- dinţii permanenţi : (I 2/2, C1/1, P2/2, M3/3 = 16x2=32)
Fiecare prezinta o zona supragingivala=coroana dentara si una sau mai multe radacini cu insertie
subgingivala=radacina fixata in alveola dentara; intre cele 2 =coletul
Dintii au in structura lor 2 componente:dura=dentina, acoperita la nivelui coroanei de smalt iar la
nivelul radacinii de cement. In interiorul partii dure se afla cavitatea pulpara care gazduieste
componenta moale sau pulpa dintelui (tesut conjunctiv lax=t.c.l.).
Cavitatea pulpara prezinta o portiune coronara=camera pulpara si o portiune radiculara=canalul
radiculat care se intinde pana la vf. radacinii dintelui unde exista un foramen apical.
Ligamentul alveolodentar (periodontal) este constituit din t.c.fibros ale carui fascicule de colagen se
insera cu un capat in cementul radicular si cu celalat in t. osos alveolar
1. Smaltul
-elementul structural cu cea mai mare duritate din organismul uman
-alc. 90% din compusi minerali (crestale de hidroxiapatita, strontiu, magneziu, plumb si fluor), 1%
marerial organic si restul apa
-este o structura acelulara secretata de ameloblasti cu RER, complex Golgi si mitocondrii si care
prezinta o prelungire cioplasmatica la polul apical num. fibra Tomes (proteine amelogenine si
emailine)
-format din prisme amadantine unite prin subst. Interprismatica, ambele alcatuite din cristale de
hidroxiapatita
2.Dentina

4
-tesut mineralizat mai dur decat osul
-constituita din: colagen tip I, GAG, fosfoproteine, fosfolipide si saruri de calciu
-matricea organica este secretata de odontoblesti (similare cel cu polaritate care secreta proteine)-
prezinta granulatii la polul apical si un nucleu bazal; la polul apical odontoblastii emit prelungiri
ramificate=procese odontoblastice (fibre Tomes) care patrund in dentina de-a lungul canaliculelor
dentinare
-odontoblastii tapeteaza cavitatea pulpara
3.Cementul
-copera dentina radiculata
-are structura asemanatoare tesutului osos dar nu contine canale haversiene si vase de sange
-este sintetizat de cementocite localizate in lacune insa nu comunica intre ele prin prelungirile dintre
canalicule
4. Pulpa dentala
-alc. din t.c.l., contine odontoblasti,fibroblasti, macrofage, mastocite, fibre de colagea si o subst.
fundanentala cu GAG
-f. bine vascularizata, inervata
5.Paradontiu
-cuprinde toate formatiunile anatomice responsabile cu fixarea dintilor: cement, lig. Periodontal, t.
osos alveolar si gingia

ESOFAGUL

Este un conduct muscular cu rol in transportul bolului alimentar din faringe la stomac.
Transportul se realizeaza prin contractii peristaltice si prin relaxarea sfincterelor esofagiene (SNV).
Format din 4 tunici:seroasa, musculara,submucoasa, mucoasa.
1.Mucoasa
-ep. pavimentos stratificat necheratinizat
-1-3 straturi de cel bazale in care se gasesc cel. Langerhans
-uneori pot exista insule de ep. cilindric ciliat din viata embrionara –„esofag Barret”
-tranzitia spre ep. gastric se face brusc (1 cm sup de cardia o zona festonata)
-sub ep. se afla lamina proprie (corionul) formata din t.c. sarac in celule dar prezinta tesut limfatic
nodular in jurul canalelor de excretie ale glandelor cardio-esofagiene (mucus) de la niv. jonctiunii
eso-gastrice
-musculara mucoasei cu fibre musculare netede
2.Submucoasa
-este groasa si permite mobilitatea mucoasei in raport cu musculara
-prezinta fibre elastice care permit distensia esofagului
-venele esofagului formeaza un plex venos submucos care realizeaza anastomoza porto-cava
-acest plex venos poate fi sediul varicelor esofagiene
-conine glandele esofagiene: simple,tubulare ramificate de tip mucos

5
-canalul lor de excretie se deschide in lumenul esofagului
3.Musculara
-in treimea proximala exclusiv fibre musculare striate
-in treimea medie musculatura consta dintr-o mixura de fibre musculare netede si striate
-in treimea distala exclusiv fibre musculare netede
-fibrele musculare organizate in 2 straturi: longitudinal superfic. si circular profund care in reg
epigastrice form sfincterul esofagian inferior
4.Seroasa
-numai portiunea subdiafragmatica a esofagului este acoperita de seroasa
-erstul esofagului este acoperit de t.c.lax=adentice
Diagnostic de tesut esofagian
-organ cavitar
-epiteliu stratificat pavimentos moale
-glande in submucoasa
STOMACUL

Portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv, situat subdiafragmatic.

Organ cu secretie mixta endocrina (gastrina, serotonina, enteroglucagonul, factorul intrinsec Castle)
si exocrina (1000-1500 ml suc gastric in 24 h) care indeplineste functii de:
-rezervor de alimente,
-digestia carbohidratilor,proteinelor sub actiunea pepsinei si a trigliceridelor sub act lipazei gastrice
- secretia de suc gastric,
-formarea chimului
-absortia de ioni, apa, medicamente, cafea, alcool.
Stomacul prezinta 4 tunici: mucosa, submucoasa, musculara si seroasa.
1.Mucoasa 1-2mm
-d.p.d.v. macroscopic, stomacul prezinta 4 regiuni: cardia, fornixul gastric, corpul stomacului si
regiunea pilorica.
-d.p.d.v. histologic stomacului i se descriu 3 reg: cardia, reg. fundica si corpul, reg. pilorica
a)Epiteliul
-mucoasa prezinta ep. simplu cilindric care se invagineaza din loc in loc pana la niv. laminei propria
si formeaza criptele gastrice
-mucoasa prezinta celule secretoare de mucus cu ph alcalin (apa, lipide, glicoproteine) care form. la
surprafata mucoasei gastrice unstrat gelos hidrofob cu rol protector
-au forma cilindrica, nucleu ovalar spre polul bazal,la polul apical prezinta garnule de secretie, ap.
Golgi , RER spre MB
-gl. gastrice simple, tubulare, ramificate, mucoase
-sunt:-gl. cardiale=bariera alcalina intre esofag si stomac
-gl.gastrice propriu-zise, gl. fundice foarte numeroase (fund si corp), neramificate, in structura
carora intra 3 tipuri de celule:

6
 -principale-mari, cubice care delimiteaza lumenul glandei-secreta
pepsinogenul
-parietale-pe MB-produc acidul clorhidric
-mucopeptidice-la nivelul colului glandei-produc mucus. Dipeptidaze si
factoriul intrinsec Castle
-gl.pilorice –sinuase cu celule mucoide si argirofile -produc gastrina
Printre celulele ep. de suprafata si printre celulele epiteliului glandular gasim si:
-cel. cromo-argentafine care elaboreaza serotonina sau sunt depozite de serotonina si dopamina, cel.
similare cel. de tip A din pancreas care secreta enteroglucagonul, iar in reg. pilorica gasim cel. G
secretoare de gastrina
b)Corionul
-t.c.
-contine cel. imunocompetente (limfocite) , foliculilimfocitari solitari in reg. pilorica
c)Musculara mucoasei
-subtire, favorizeaza evacuarea continutului glandelor
2. Submucoasa
-t.c. lax
-fibre de elastina,
-vase limfatice, macrofage, mastocite
-numeroase vase care constituie principala sursa de bicarbonat, micronutrienti, si oxigen pentru
celulele mucoasei dar si principala cale de eliminare a metabolitilor toxici
-vascularizatia stimuleaza si procesele de vindecare a leziunilor superficiale ale mucoasei
-plexul nervos submucos Meissner
Mucoasa si submucoasa stomacului gol, destins formeaza pliuri longitudinale
3.Tunica musculara
-3 straturi: superficial-fibre longitudinale, mijlociu-fibre circulare, profund-oblice
-str. longitudinal intrerupt la niv incizurilor bunghilare
-str.circular la nivelul pilorului-sfincterul piloric
-str. oblic propriu doar stomacului-la nivelul cardiei au o dispozitie „calare”-cravata elvetiana”-
impiedica refluxul esofagian
4. Seroasa
-subtire
-formata de foita viscerala a peritoneu
-pe fata posterioara a fundului stomacului nu este injvelit de perioneu, ea adera la diafragma
REGIUNEA CARDIA
-mucoasa cardiei contine gl. cardiale
-cel secreta mucus si lizozim si celule parietale care secreta ioni de H si CL
FORNIXUL SI CORPUL STOMACULUI
-numeroase gl.fundice tubulare ramificate

7
- prezinta cripte mai putin adanci, numeroase gl. tubulare simple=gl. cardinale „ca degetul de
manusa” alcatuite din 2 tipuri de cel:
-cel principale-bazofile (abundenta RER, granule de pepsinogen si lipaza gastrica care in
mediul gastric se transforma in pepsina), secreta zimogen
-cel. parietale (marginale) – acidofile, mari, proemina in afara peretilor glandei-secreta HCl,
clorura de potasiu, electroliti, anhidraza carbonica
-intr-o cripta se dschid 3-7 gande
-fiecare gl. fundica prezinta:baza(cel parietale, cel principale-zimogensi cel argirofile), col (cel
stem,cel mucoase si cel parietale), istm (spre orificiul criptei-cel mucoase in curs de diferentiere; cel
stem nediferentiate si cel parietale-oxintice care prezinta un nr. F. mare de mitocondrii iar membrana
apicala prezinta canalicul intracelular cu microvili)
REGIUNEA PILORICA
-mucoasa prezinta cripte adanci la nivelul carora se deschid gl. pilorice
-gl. sunt tubulare, scurte cu portiunea terminala in spirala
-secreta mucus si lizozim in cantitati mari
-celulele G (gastrice) secreta gastrina (determina secretia de HCl)-cel argirofile intercalate printre cel.
mucoasa
-celulele D-somatostatina hormon care impiedica secretia de gastina

INTESTINUL SUBTIRE

Aici se face digestia intestinala in decursul careia continutul intestinal sufera actiunea sucului
intestinal, a celui pancreatic si a bilei. Tot la ac. nivel are loc si absortia.
Este lung de aprox. 5 m si cuprinde 3 segmente: duoden, jejun si ileon.
1.Mucoasa
-epiteliu simplu cilindric
-plicile circulare (valvele Kerckring) alc din mucoasa si submucoasa mai bine dezvoltate la nivelul
jejunului (creste suprafata de 3x)
-vilozitatile intestinele-excrescente ale mucoasei intestinale (ep.+lamina proprie);
Aceste au aspect foliar la nivelul DD iar la nivel ileal devin digitiforme(creste suprafata de 10x)
-intre vilozitati-orificiile de deschidere al unor gl tubare simple=gl intestinale sau gl Lieberkuhn
-gl intestinale contin cel stem, cel cu rol in absortie, cel caliciforme, cel Paneth si cel argirofile
-cel cu functie de absortie=enterocite-cel cilindrice cu nucleu ovalar spre MB; la polul apical prezinta
o margine in perie, start dens de microvili cu rol in cresterea sup. De contact a mucoasei intestinale
cu subst. Nutritive de aprox 20x
-enterocitele secreta dizaharidaze si peptidaze care hidrolizeaza dizaharidele si dipeptidele in
monozaharide si AA care vor fii absorbiti prin transpost activ
-cel caliciforme sunt intercalate printre enterocite, fiind mai putin prezente in DD
-ele secreta glicoproteine acide (mucine) cu rol in protectia mucoasei intestinale

8
-cel Paneth localizate in portiunea bazala a glandelor, sunt cel exocrine cu numeroase garnule de
secretia la polul apical (lizozim)
-cel M –cel. epiteliale care tapeteaza placile Paneth; pe MB prezinta invaginatii cu limfocite si
macrofage, ele endociteaza Ag pe care le prezinta macrofagelor
-jonctiunile intracelulare de tip ocluziv transforma mucoasa intestinala intr-o bariera impotriva
microorganismelor.
-cel. endocrine : cel S-secretina, cel L-peptid cu act similara glucagonului, cel I-colecistokinina, cel
D-somatostatin; ele induc vexocitoza granulelor de secretie
Lamina propria
-t.c.lax
-vv de sange si limfatice
-fibre nervoase
2.Submucoasa
-la nivelul DD prezinta gl.duodenale Brunner cu cel de tip mucosecretor cu rol in protejarea
mucoasei de actiunea HCl din stomac
-placile Payer –contin 10-200 foliculi limfoizi-perzente la nivelul ileonului
-plexuri vasculare bogate
-plex nervos submucos Meissner
3.Musculara
-2str.:circular intern si longitudinal extern
-plex nervos mienteric Auerbach
Diagnostic histologic
Duoden
Mucoasa prezinta vilozitati intestinale proeminente
-epiteliul captuseste lumenul intestinal si se continua si la nivelul gl Lieberkuhn
-musculara mucoasei prezinta glande duodenale Brunner de tip mucos

INTESTINUL GROS

Constituit din 4 tunici

1. Tunica mucoasa
-NU prezinta plici circulare, nici vilozitati intestinale
-numerosi folicului limfatici solitari
-ep cilindric cu numeroase gl de tip Lieberkuhn
-glandele sunt alungite cu celule caliciforme si enterocite si numar mic de celule enteroendocrine
-corion cu infiltratii limfoide
-musculara mucoasei slab dezvoltata. Aici se realizeaza absobtia apei NA si substante minerale,
viamine Bk, acizi aminati si subsante nutritive (clisme nutritive medicamentoase)
2.Submucoasa
-vase sanguine si limfatice, formatiuni nervoase, foliculi limfatici solitari

9
3.Musculara
-2 straturi musculare
-fibrele stratului longitudinal extern formeaza tenii
-stratul circular intern: sfincteri ileocecal Keih, inelul colonului transvers Cannon-Boehm
4.Seroasa
-prezinta apendice epiploice
Mucoasa anala prezinta o serie de pliuri longitudinale=coloane rectale Morgagni.
In portiunea distala a canalului anal mucoasa intestinala este inlocuita de epitelui pavimentos
stratificat. Plexul venos al laminei propria de la nivelul canalului anal se poate dilata generand
aparitia unor vene varicoase.
Apendice
-diagnostic plus se pune pe sectiune transversala
-numerosi foliculi limfatici dispusi in jurul lumenului
-pot fi plasati in mucoasa si submucoasa ceea ce face ca musculara mucoasei sa fie intrerupta de
pozitionarea acestor foliculi
- nu prezinta tenii
Regenerarea celulara la nivelul tractului gastro-intestinal
-celulele epiteliale se descuameaza si sunt inlocuite cu celule noi rezultate din diviziunea mitotica a
celulelor stem
-cel stem – in stratul bazal al epiteliului esofagian, la nivelul colului glandelor gastrice, in portiunea
bazala a glandelor intestinale si in treimea inferioara a criptelor mucoasei intestinului gros
-celulele dispar prin apoptoza in portiunea apicala a vilozitatilor sau sunt indepartate mecanic in
cursul proceselor digestive

ORGANELE ANEXE TUBULUI DIGESTIV

Sunt:
-glandele salivare reprezentate de parotida, submandibulara, sublinguala
-pancreas
-ficat
-vezica biliara

GLANDELE SALIVARE

-rol:
-umectarea si lubrefierea mucoasei orale si a alimentelor ingerate
-initierea digestiei carbohidratilor ai a lipidelor prin actiunea amilazei si a lipazei
-actiune antimicrobiana prin IgA, lizozim si lactoferina
-sistem tampon – pelicula protectoare pe suprafata dintilor
prin prolina care fixeaza calciul

10
-termoliza prin evaporare
Pe langa gl. salivare mici, exista 3 perechi de gl. salivare: glandele parotide, submandibulare,
sublinguale:
-fiecare glanda salivara este invelita intr-o capsula de tesut conjuctiv bogat in colagen
-parenchimul glandular contine acini cu rol secretor, este alcatuit din lobuli separati prin septuri de
tesut conjunctiv cu origine la nivelul capsulei
-acinii salivari contini 2 tipuri de celule secretoare: seroase si mucoase, celule mioepiteliale
Celulele seroase
-forma piramidala, baza direct pe MB, la polul apical microvili mici, polaritate structurala: la polul
bazal-ribozomi, RER; subnuclear-ap. Goligi, pol apical-granule de secretie
-celulele secretoate adiacente sunt unite prin joctiuni formand un acin in centrul caruia se afla un
lumen ingust
Celule mucoase
-forma cuboida sau cilindrica, nuclei ovalari in portiunea bazala, contin glicoproteine si formeaza
structuri tubulare cilindrice alcatuite dintr-un epiteliu care tapeteaza lumenul glandular
-polul bazal efilat-RER, intre cisternele RER mitocondrii, subnuclear ap. Golgi, granule de secretie
(granule de mucina) la polul apical care este dilatat
-Gl. submandibulare si sublinguale prezinta un model structural caracteristic de dispunere a cel
seroase si cel mucoase: cel mucoase form tubi glandulari, la capatul carora se gasesc semilune
seroase
Celulele mioepiteliale
-localizate in membrana bazala a epiteliului, membrana celulelor secretoare si a canaliculelor,
inconjoara fiecare unitate secretoare (celule cosulet), capaciate contractila (actina, miozina,
tropomiozina), legate de celule prin joctiuni de tip desmozomi si intre ele prin jonctiuni gap
Aciniii glandulari
-isi deverseaza produsii de secretie in canalicule intercalate care sunt tapetate de cel epiteliale
cuboide
-aceste celule se pot divide si diferentia fie in celule secretoare, fie in celule canaliculare
-prin unirea a 2-3 canalicule intercalate se formeaza un canalicul striat ale carui celule prezinta striatii
radiare dispuse intre portiunea bazala a celulei si nucleii centrali
-canaliculele striate – canalicule interlobulare=excretoare, care se deschid in cavitatea orala si este
tapetat de un epitelui pavimentos stratificat necheratinizat
-vase si nervi patrund in glanda salivara la nivelul hilului
-stimularea parasimpatica declansata de mirosul sau gustul alimentelor determina vasodilatatie si
secretie salivara apoasa
-stimularea simpatica induce o secretie salivara redusa vacoasa si bogata in componente organice

GLANDA PAROTIDA

-este o glanda tubulo-acinara ramificata

11
-componenta secretorie- celule seroase cu granule de secretie bogate in proteine cu activitate
amilazica crescuta
-amilaza – hidroliza carbohidratilor=digestia carbohidratilor incepe in cavitatea bucala, amilaza
salivara inactivata de sucul gastric
-tesutul conjunctiv contine plasmocite si limfocite
-plasmocitele secreta IgA care formeaza un complex secretor bogat in IgA=rol de aparare a mucoasei
cavitatii orale

GLANDA SUBMANDIBULARA

-este tubulo-acinoasa ramificta

-prezinta acini serosi, mucosi si mixti, insa 80% din celule sunt seroase (aspect bazofil)
-secreta lizozim, lactoferina, mucusi si mai putin amilaza
-perzinta invaginatii ale membranei bazale si laterale care maresc suprafata de schimb ionic; din ac
motiv limitele celulare sunt imprecise

GLANDA SUBLINGUALA

-tubulo-acinoasa ramificAta
-predomina celulele mucoase organizate in acini mucosi, unii avand semiluna seroasa (secreta
lizozim)
-canaliculele intralobulare sunt mai putin dezvoltate

PANCREASUL

-este o glanda mixta cu secretie exocrina (sucul pancreatic) si endocrina, care secreta enzime
digestive si hormoni (insulina si glucagon)
-partea exocrina este organizata ca o glanda tubulo-acinara ramificata;
-partea endocrina este reprezentata de insulele Langerhans
-prezinta capsula conjunctiva subtire la periferie de la nivelul careia pornesc septuri care delimiteaza
lobuli pancreatici
Componenta exocrina
* element de diagnostic histologic: celulele centroacinare (secreta ionul carbonic – neutralizarea
HCl); acestea prezinta nucleu mare, citoplasma palida
-un acin pancreatic este alcatuit din celule seroase dispuse in jurul unui lumen; puternic polarizate
(pol bazal-RER si ribozomi, subnuclear ap. Golgi, ganule de zimogen la polul apical; nr. lor variaza
in functie de fazele digestiei – eliminare prin exocitoza), nucleu sferic, secreta zimogen
-acinii sunt inconjurati de o membrana bazala epiteliala dublata de o teaca de fibre reticulare

12
-sistemul canalicular excretor ia nastere la nivelul acinilor prin ducte intercalare; acestea se unesc
dand ductele colectoare- intralobulare si interlobulare, care prin confluare se termina in ductul
principal Wirsung si ductul accesor Santorini
-NU prezinta ducte striate
-componenta exocrina a pancreasului secreta o cantitate zilnica de 1500-3000 ml lichid alcalin
izoosmotic: apa, electroliti, tripsinogen 1, 2 si 3, chimotripsinogen, proelastaza, proteaza, amilaza
pancreatica, lipaze pancreatice, fosfolipaze; ac enzime sunt depozitate sub forma de proenzime,
activarea lor are loc in intestinul subtire (enterokinaza scindeaza tripsinogen in tripsina care activeaza
alte enzime proteolitice=activare in cascada)
-secretia pancreatica este controlata de secretina si colecistochinina secretate in cel enteroendocrine
din mucoasa intestin subtire si de stimularea vagala parasimpatica
-prezenta HCl in intestin subt induce o stimulare puternica a secretiei pancreasului

Componenta endocrina
-reprezentata de insulele Langerhans raspandite difuz in tesutul endocrin
-diam de 100-200 microm si contin cateva sute de celule
-pancreasul uman contine peste 1 mil. de insule Langerhans
-sunt mai numeroase la nivelul cozii pancreasului
-formate din cordoane celulale (cel rotunde sau poligonale) intre care se gasesc capilare
-se deosebesc de acini prin coloratia lor mai clara
-prezinta 5 tipuri celulare: celula A –glucagon, celula B – insulina, celula D – somatostatina (inhiba
eliberarea insulinei si glucagonului), celule G – gastrina (stimuleaza producerea de HCl), celule PP –
polipeptidul pancreatic

FICATUL

-cantareste 1500g, cea mai mare glanda; anexa tubului digestiv si organ esential pentru viata cu
potential de regenerare maxim
-situat in cavitatea abdominala subdiafragmatic
-la nivel hepatic substantele nutritive absorbite din tractul digestiv sunt prelucrate si depozitate;
reprezinta o interfata intre circulatia sistemica si sistemul digestiv
-primeste 70% din sangele portal si 30% din sangele oxigenat
-cea mai mare parte a substantelor absorbite la nivel intestinal ajung la ficat prin circulatia portala, cu
exceptia lipidelor (chilomicronii care sunt vehiculati in principal prin circulatia limfatica)
-neutralizeaza si elimina subst toxice, sintetizeaza proteine plasmatice (albumina), proteine
transportatoare, factori ai coagularii si factori de crestere
-implicat in metabolismul general al organismului:
-metabolismul carbohidratilor
-stocheaza licogenul
-conversia galactozei in fructoza

13
 -mentine concentratia de glucoza din sange=face glucogeneza
-metabolismul lipidelor
-betaoxidarea AA la nivelul mitocondriilor
-sinteza de colesterol, fosfolipide, lipoproteine
-conversia hidrocarbonatilor si a lipidelor in grasimi pornind de la acidul piruvic
-dezaminarea AA
-transformarea amoniacului in uree
-sinteza proteinelor plasmatice
-sinteza aminoacizilor neesentiali din cetoacizi
-depozitare de vitamina A, D si B12
-inactivare toxine si secretie de hormoni
-sinteza de pigmenti si saruri biliare (800-1000ml in 24h)
-prezinta o capsula conjunctiva groasa (capsula Glisson) la exterior, care prezinta hilul hepatic, si o
retea fina de fibre de reticulina intralobular
Lobul hepatic (descrierea clasica - hexagonala)
-cracteristica esentiala a parenchimului este lobulatia dublata de dispozitia acinara a celulelor in jurul
venelor aferente de care depinde functionare si nutritia lor
-unitatea structurala de baza a ficatului este reprezentata de hepatocit
-hepatocitele sunt dispuse in cordoane celulale Remak interconectate care converg radiar spre vena
centrolobulara; intre cordoana exista anstomoze ceea ce genereaza o structura cu aspect labirintic
-lobul hepatic este o masa poligonala de tesut hepatic delimitata de spatii portale Kiernan si centrat
de vena centrolobulara
-la locul de intalnire dintre mai multi lobuli se gaseste un spatiu interlobular=spatiul port Kiernan; ac
are forma triunghiulara si contine t c l in care se gaseste: o vena interlobulara, o artera inerlobulara,
un canalicul biliar interlobular si un vas limfatic, fibre nervoase (primele 3 constituie triada lui
Glissor)
-la om un lobul hapatic poate prezenta un nr. de 3-6 spatii portale
-lobulii hepatici se afla in contact direct pe toata lungimea lor
-la periferia lobulului se afla o retea vasculara perilobulara, formata din ramificatiile arterelor
interlobulare; din reteaua perilobulara se de desprind vase radiare spre interiorul lobulului, din care
pornesc capilare sinusoide, a caror bogata retea tridimensionala cuprinde in ochiurile sale celulele
hepatice
-spatiile dintre cordoanele de hepatocite contin sinusoidele hepatice
-ac sinusoide reprezinta jonctiuneaporto-arteriala in care sangele functional, portal, neoxigenat se
amesteca cu sangele oxigenat adus de artera hepatica
-capilarele converg catre vena centrolobulara
-capilarele sinusoide sunt alcatuite dintr-un singur strat discontinuu de celule fenestrate; fenestratiile
au un diametru de aprox. 100 nm
-intre peretii capilrelor sinusoide si lamele celulare hepatice exista spatii inguste = spatii Disse
(separa cel. enditeliale de hepatoci)

14
-fenestratiile si discontinuitatea endoteliului permit patrunderea libera in spatiul Disse a plasmei, dar
nu si a elementelor figurate, ceea ce faciliteaza trecerea moleculelor din lumenului sinusoidal in
hepatocite si vicevarsa
-schimburile moleculare sunt importante pentru nr. mare de molecule pe care hepatocitele le secreta
in sange dar si pt. faptul ca ficatul absoarbe din circulatie si catabolizeaza o mare parte a
macromoleculelor
-portiunea bazolaterala a hepatocitului care delimiteaza spatiul Disse contine numerosi microvili si
prezinta o intensa activitate de pinocitoza si endocitoza
-capilarul sinusoid este inconjurat si de o retea fina de reticulina
-pe langa celulele endoteliale, capilarele sinusoide contin si celule Kupffer

Hepatocitul
-constituie 80% din populatia celulara a ficatului
-au forma poliedrica si diametrul de 20-30μm
-1-2 nuclei, mare, rotund, eucromatic
-citoplasma prezinta numeroase miocondrii si REN, RER,lizozomi, peroxizomi, incluziuni de
lipofuscina, granule de glicogen, incluziuni lipidice; granulatii bazofile corpii Berg
-celula hepatica prezinta 2 poli functionali: polul vascular si polul biliar a.i. celulla poate sa-si verse
continutul atat in sange (secretie interna) cat si in canaliculele biliare (secretie externa) si o suprafata
intercelulara
-la nivelul jonctiunii interhepatocitare se formeaza un spatiu tubular= canalicul biliar

Celulele Kupffer
-15% din populatia celulara hepatica
- celule mari, sunt macrofage provenite din monocite
-citoplasma bogata in mitocondrii, fagozomi, peroxidaze
-localizate la nivelul suprefetei luminale a celulelor endoteliale, in structura sinusoidelor hepatice; in
regiunea periportala
-monitorizeaza fluxul sanguin ingloband particule prin pinocitoza si fagocitoza
-durata de viata 80-100 zile
-princ. functii: metabolizarea eritrocitelor batrane,digestia hemoglobinei, secretia unor proteine cu
roluri imunologice, distrugerea bacteriilor

Celulele ITO
-la nivelul spatiilor Disse
-sunt adipocite hepatice, denumite si celule stelate
-contin incluziuni lipidice bogate in vitamina A
-rol: -secreta colagen II care se organizeaza in fibre de reticulina
-secreta factorii de crestere ai hepatocitelor
-depozite lipidice si de vitamina A

15
 -in timpul viu intervine in hematopoieza
-in afectiuni hepatice cronice prolifereaza si capata caracterisicii similare fibroblastilor

Celulele PIT
-derivate din limfocitele T
-5-6μ, cu granulatii si activate de NK (interferon)
-au capacitate citolitica impotriva cel tumorale

Caile biliare
Bila circula de la centrul lobului catre periferie.
Canalele prin care circula sunt:
1. intrahepatice:
a) Intralobulare:
-Canalicule biliare
- Canale Hering
b) Extralobulare
-canale biliare perilobulare
- canale biliare interlobulare
- canale hepatice lobare (drept si stang)
2. extrahepatice:
-canalul hepatic comun
- canalul cistic
- canalul coledoc

Canaliculii biliari
Reprezinta componenta initiala a sistemului canalicular. Nu au pereti proprii ci
sunt delimitate de membranele a doua hepatocite invecinate. La MO apar ca niste mici
cavitati. Folosind impregnarea argentica Gomori, se vede ca aceste canalicule alcatuiesc
o retea.
Pasajele Hering
Fac jonctiunea intre canaliculii biliari si canalele extralobulare. Reprezinta
portiunea de canalicul biliar aflata la nivelul placii limitante. Ele au perete propriu format
dintr-un epiteliu simplu cubic inconjurat de fibre de reticulina.
Caile biliare extralobulare
Au un perete format dintr-un epiteliu asezat pe o MB care este inconjurata de un
strat de tesut conjunctiv bogat in fibre elastice. Epiteliul poate fi simplu cubic sau simplu
cilindric cu microvili.
Caile biliare extrahepatice
Prezinta un perete format din mucoasa, musculara si adventice.
Mucoasa contine un epiteliu simplu cilindric cu celule secretoare de mucus si un
corion in care se gasesc fibre elastice, infiltrat limfoid si glande tubuloacinoase de tip
mucos.

16
 Canalul cistic prezinta in mod particular numeroase pliuri spiralate ale mucoasei
care au un ax muscular. Acestea se numesc valvele spiralate Heister.
Canalul coledoc prezinta si el cateva particularitati:
 in epiteliu contine celule care secreta somatostatina.
 musculara este initial discontinua. Musculara devine apoi continua si se ingroasa
pentru a forma sfincterele Boyden si Oddi. Musculara se ingroasa deci inainte de
unirea cu canalul Wirsung si formeaza aici sfincterul Boyden. Musculara se ingroasa
din nou la varsarea ampulei Vater in duoden si formeaza aici sfincterul Oddi.

Regenerarea hepatica
-ficatul are o capacitate de regenerare extraordinara
-pierderea unei portiuni din ficat ca urmare a unei excizii chirurgicale sau ca urmare a
actiunii unor subst toxice declanseaza un mecanism de multiplicare a fepatocitelor care
continua pana la refacere completa a masei hepatice distrusa

Vezica biliara
-organ cavitar atasat fetei inferioare a ficatului
-poate depozita 30-50ml bila
-prezinta:gat, corp si fund
-peretele vezicii prezinta: mucoasa alc din ep cilindric unistratificat, lamina proprie,
tunica musculara si tunica seroasa la exterior
-mucoasa prezinta pliuri
-cel ep au un nr mare de mitocondrii
-cel mucoasei secreta mucus; gl mucoase in colul vezicii biliare
-rol:depozitarea bilei, concentrarea bilei prin absortia apei, eliminarea bilei in tractul
digestiv
-contractia musculaturii netede a veziculei este stimulata de colecistikinina a carei
secretie este stimulata de prezenta lipidelor in lumenul intestinului subtire.

GLANDE ENDOCRINE

Clasificarea mesagerilor chimici

Dupa criteriul functional
 secretii autocrine: celulele elaboreaza un mesager chimic ce actioneaza pe receptori
aflati chiar pe celula secretorie. Ele asigura controlul local al cresterii celulare. Ex.:
factorii de crestere.
 secretii paracrine: mesagerul actioneaza pe celule adiacente celulei secretorii. Si
acestea asigura controlul local al cresterii celulare. Ex.: majoritatea celulelor din
sistemul neuroendocrin difuz (SND).
 secretii endocrine: realizate de un grup de celule specializate in sinteza si secretia
mesagerului chimic, hormon, descarcat in mediul intern. El actioneaza pe tesutul tinta
unde celulele au receptori specifici. Actiunea este la distanta.

17
 Secretia de mesageri chimici poate fi continua sau numai cand organul o cere.
Acelasi mesager poate fi eliberat de mai multe tipuri de tesut. Ex.: hormonii din
mucoasa digestiva sunt peptide si pot fi secretate si de neuroni din nevrax. Un
mesager chimic pote actiona pe mai multe tesuturi, avand mai multe efecte. O celula
poate sa raspunda la actiunea mai multor mesageri chimici. Orice mesager poate
actiona endo, para si autocrin.
 secretie sinaptica: mod de comunicare specific in tesutul nervos in care mesagerul
interactioneaza cu receptori in membrana post sinaptica.
Dupa criteriul chimic
 peptide si proteine:
 peptide mici (10 aminoacizi): in hipotalamus, SND
 peptide mari (10-50 aminoacizi): calcitonina (tiroida)
 proteine (.50 aminoacizi): parathormonul si cea mai mare parte a factorilor de
crestere
 glicoproteine (componenta glucidica poate ajunge la 30% din greutate): hormonii
tropi hipofizari
 steroizi (derivati ai colesterolului) hormonii corticosuprarenalieni, gonadali
 derivati de aminoacizi:
 amine - medulosuprarenala
 iodtironine - tiroida
 eicosanoide - derivati de acid arahidonic:
 prostaglandine
 tromboxani
 leucotriene
 oxid nitric (NO)
Dupa modul (mecanismul de actiune) al mesagerilor chimici
Modul de actiune depinde de solubilitatea in apa.
 hidrosolubile: hormonii peptidici, proteinele. Difuzeaza liber prin mediul intern insa
nu pot traversa membrana celulara. Interactioneaza cu proteinele mebranare de
suprafata (receptorii membranar). Numarul de receptori membranari variaza in
functie de gradul de diferentiere al celulelor dar si cu concentratia plasmatica a
mesagerului chimic. Cand concentratia plasmatica creste, numarul de receptori se
reduce - mecanism de autoreglare. Celula se protejeaza de concentratia plasmatica
prea mare a hormonului. Cresterea concentratiei poate determina insa si cresterea
numarului de receptori membranari: prolactina si angiotensina II.
 hidrofobe: h. corticosuprarenalieni, gonadali. Nu poate circula in stare libera in
mediul intern ci se combina cu proteina specifica de transport care il face hidrosolubil
si astfel e adus la celula tinta unde se disociaza de proteina, difuzeaza prin membrana
celulara, ajunge in citoplasma si interactioneaza cu proteinele citoplasmatice
(receptorii intracelulari)
Celula endocrina este celula care sintetizeaza si secreta substante cu rol de
mesager chimic.

Originea celulelor endocrine

 origine epiteliala - elaboreaza mesagerul chimic cu actiune la distanta

18
 neuronii - elaboreaza neurohormoni si neuromodulatori
 paraneuronii - au aspectul si morfologia unei celule receptoare, au capacitatea de a
raspunde la stimul adecvat prin secretia mesagerului chimic pe care il elibereaza in
sange sau lichidul interstitial. Ei au mai multe caracteristici morfologice si
functionale:
 tipul de secretie: sintetizeaza si secreta peptide si/sau amine
 la polul apical au microcriste (microvili) lungi cu rol receptor
 citoplasma: prezinta granule de secretie (stocheaza produsul sintetizat)
 toti paraneuronii au origine in crestele neurale

Distributia celulelor endocrine

 pot forma organe specializate (glande endocrine):
 pineala (epifiza)
 pituitara (hipofiza)
 tiroida
 paratiroida
 suprarenala
Aceste structuri respecta acelasi plan de organizare care are mai multe
caracteristici:
 au capsula conjunctiva fibroasa care trimite spre parenchimul glandelor niste
septuri ce pot compartimenta complet sau incomplet glanda in lobi sau lobuli.
 parenchimul e format din celule endocrine ce vin in contact cu cpilare ce
functioneaza favorizand schimburi repetate, de obicei capilare fenestrate dar si
sinusoide.
 stroma e formata din retea alcatuita din fibre de reticulina si celule conjunctive
(fibroblasti si mastocite)
 fibrele nervoase vegetative se distribuie la vasele din bogata retea vasculara
 au o bogata retea vasculara
Structura glandei pote veni uneori in contact cu celulele endocrine
 celulele endocrine exista sub forma de grupuri celulare (cuiburi sau insule celulare)
incluse in parenchimul unor alte glande specializate in alta functie; pancreasul,
gonadele.
 celulele endocrine sunt dispersate in structura diferitelor tesuturi si organe si
formeaza sistemul neuroendocrin difuz (SND).

Sistemul neuroendocrin difuz (SND)

SND este alcatuit dintr-o varietate mare de celule ce sunt capabile sa sintetizeze
anumite peptide si amine produse pe care le depoziteza in citoplasma sub forma
granulelor de secretie eliberate de celula prin exocitoza. Aceste substante au actiune
autocrina, paracrina, endocrina, de neurohormoni sau neuromodulatori.
SND este alcatuit din
 celule endocrine ce au asemanare functionala cu neuronii (isi cresc activitatea
electrica sub actiunea stimulului)
 celule endocrine clasice (sub actiunea stimulului sintetizeaza mesager chimici si ii
stocheaza)

19
 Celulele SND au raspandire ubicuitara, de obicei intraepitelial.
Clasificarea celulelor din SND
 celule ale SND ce fac parte din glandele endocrine clasice (adenohipofiza, tiroida,
paratiroida, MSR, pineala). Aceste celule reprezinta o componenta structurala
importanta a glandei.
 celule ale SND se pot intalni in tesuturi si organe ce fac parte din alte sisteme:
 aparatul digestiv (de la esofag pana la canalul anal). Aceste celule alcatuiesc
axa gastroenteropancreatica. Ele se mai gasesc si iin peretii canalelor de
excretie ce se deschid in duoden (coledoc, pancreatic). Ele se afla in mucoasa
si submucoasa digestiva.
 piele
 aparatul respirator
 tractul urogenital
 glanda mamara
 celule ale SND pot fi si neuroni peptidergici.
Orice celula din SND se caracterizeaza prin:
 sintetizeaza si secreta amine si peptide care se inrudesc fiecare intre ele.
 dau reactie pozitiva pentru enolaza neuronala specifica
 au antigene comune

Hipotalamusul endocrin
Este un organ ce apartine SNC. Se gaseste in partea ventrala a diencefalului si la
baza ventriculului III. Delimitare:
 superior - e separat de talamus prin santul hipotalamic
 anterior - comisura alba anterioara si in jos lamina terminalis si chiasma optica
 posterior - fosa interpedunculara
 inferior eminenta mediana (componenta a infundibulului)......................................
El are o arhitectura de organ nervos, fiind alcatuit din neuroni (corpi neuronali si
prelungiri). Corpii neuronali formeaza nucleii iar substanta alba este alcatuita din
prelungiri (aferente si eferente) si celule gliale.
Hipotalamusul endocrin nu este diferit structural de hipotalamusul nervos. O parte
din neuroniii din structura hipotalamusului isi pastreaza proprietatea de celule neuronale
dar capata si proprietati de sinteza si secretie de mesageri chimici. Acesti neuroni secreta
neurohormoni si neuromodulatori. Clasificarea neuronilor din hipotalamusul endocrin s-a
facut prin imunocitochimie si dupa un criteriu functional. Totalitatea neuronilor ce partin
hipotalamusului endocrin au organizare ca a oricarui neuron si in plus au un aparat de
sinteza bine dezvoltat (RER, aparat Golgi, microtubuli si granule de secretie
citoplasmatice).
D.p.d.v. functional exista doua tipuri de neuroni:
1. neuroni peptidergici
2. neuroni secretori de peptide hipofizare
Neuronii peptidergici sunt neuroni secretori de peptide ce se stocheaza in hipofiza
posterioara. Sunt neuroni de talie mare (magnocelulari). Acestia sunt localizati aproape in

20
totatlitate in doi nuclei hipotalamici: paraventricular si supraoptic. Ei secreta ADH
(arginin vasopresina) si ocitocina.
La MO si la ME, prin imunocitochimie, s-a observat ca neuronii au talie mare (25
m in diamtru), in citoplasma prezinta granule de secretie de talie mare (160-200 nm).
Axonii au traseu descendent spre lobul posterior al hipofizei si sunt nemielinizati.
Conexiunea intre cei doi nuclei si hipofiza posterioara se face individual, dela nucleul
supraoptic la hipofiza si de la nucleul paraventricular la hipofiza.
O parte din axonii neuronilor din nucleul supraoptic nu ajung la lobul posterior ci
se termina la nivelul eminentei mediane unde exista un plex capilar la nivelul caruia
elibereaza continutul. Pe traseul axonillor exista dilatatii unde se stocheaza sub forma de
granule de secretie peptidul sintetizat. Dilatatiile sunt numite corpi Hering.
Sinteza peptidelor in hipofiza posterioara are loc in pericarion si se face sub forma
unor molecule precursoare ce contin alaturi de peptid si o proteina de transport care se
numeste neurofizina. Sinteza peptidelor si a neurofizinelor are loc concomitent, cele
doua molecule legandu-se intre ele prin legaturi necovalente.
In vecinatatea nucleilor hipotalamici exista capilare. Peptidele nu pot fi insa
secretate local, aici existand barieira hematoencefalica ce nu poate fi depasita de produsii
de secretie. Substantele vor fi vehiculate prin axoni, cu ajutorul microtubulilor, prin
polimerizari si depolimerizari si vor ajunge in hipofiza posterioara sau in corpii Hering.
La unele granule, in timpul transportului, sub actiunea proteinazelor, membrana se rupe si
peptidul se separa de neurofizina si se vor forma granule se parate de peptid si
neurofizina.
Eliberarea peptidului se face prin crearea de potentiale electrice prin stimularea
receptorului specific din sitemul vascular. Se creeaza impulsurri care ajung la neuronul
secretor din hipotalamus care declanseaza la cpatul proximal al axonului un potential de
actiune ce se propaga pana la nivelul secventei terminale. Ca urmare se vor deschide
canalele de Ca2+ iar peptidul va fi eliminat in capilarele sangvine cu care vine in raport
axonul, prin exocitoza dependenta de Ca2+.
Axonii neuronilor secretori nu se termina sinaptic la nivelul lobului posterior (nu
formeaza sinapse) ci se termina asinaptic, prin conexiune neurovasculara, cu capilarul
sangvin.
Neuronii secretori de peptide hipofizare sunt de talie mica (parvocelulari) si se
afla in nucleii hipotalamici din aria numita aria hipofizotropa:
 nucleul arcuat, unde se secreta GH-RH, GH-IH, dopamina (pentru prolactina), Gn-
RH
 nucleii ventromediali unde se secreta GnRH si TRH
 nucleii periventriculari, unde se secreta CRH, GH-IH
 nucleii paraventriculari, unde se secreta TRH, CRH, Gn-RH, GH-IH
In aceasta arie se secreta peptide ce influenteaza activitatea secretorie a celulelor
din adenohipofiza. Ei sunt neurohormoni. Aceste substante au influente:
 secretorii (GH-RH) si inhibitorii (GH-IH=somatostatina)
 inhibitorii - pentru prolactina
 secretorii - pentru Gn-RH, TRH, CRH
Acesti neuroni au talie mica (15 m) si granule de secretie mici (100-110 nm).
Axonii neuronilor din aria hipofizotropa se temina si ei asinaptic, prin conexiune

21
neurovasculara. Ei formeaza tractul tuberoinfundibular, care este o conexiune nervoasa
intre aria hipofizotropa si eminenta mediana.
Mecanismul eliberarii este prin feed-back negativ asigurat de concentratia
plasmatica a hormonului secretat de glanda endocrina aflata sub controlul trop hipofizar,
controlat la randul lui de un neuron din aria hipofizotropa.

Glanda hipofiza
Are rol integrativ pentru ca are legaturi cu hipotalamusul si secreta hormoni tropi.
Ea este acoperita de o capsula conjunctiva ce provine din duramater si
compartimenteaza zone din parnechim in lobi. Ea ajunge pana la depresiunea osului
sfenoid (seaua turceasca) sii adera la periostul seii turcesti.
Hipofiza are doua componente:
 hipofiza anterioara = adenohipofiza - ea deriva dintr-o evaginare a stomodeumului
primitiv (punga Rathke). Are structura glandulara si este formata din mai multi lobi:
 lobul anterior (75% din adenohipofiza)
 lob intermediar, aflat in raport cu lobul anterior
 lob tuberal
 hipofiza posterioara = neurohipofiza - ea are origine nervoasa, fiind determinata de o
extensie (evaginare) a pereetelui ventriculului III pana la nivelul fosei pituitare. Si ea
are 3 componente:
 lobul posterior, situat lateral de adenohipofiza, in seaua turceasca
 se continua cu tija pituitara (infundibulara)
 baza ventriculului III retrochiasmatic = eminenta mediana
Hipofiza are fibre nervoase vegetative vasomotorii. Nu s-a observat distributia
fibrelor la celulele secretorii.
Vascularizatia este bogata, asigurata de ramuri ale a. carotide interne, aa.
hipofizare superioara si inferioara.
A. hipofizara superioara patrunde in tija pituitara si vascularizeaza lobul lateral,
tija pituitara si eminenta mediana. Din ea se desprinde un plex capilar primar in care se
termina tractul tuberoinfundibular si o parte din axonii neuronilor din nucleii supraoptici.
Acest plex se prelungeste in tija si determina niste vase de calibru mare, vase portale ce
se capilarizeaza la nivelul lobului anterior hipofizar unde formeaza un plex capilar
secundar. Toate aceste trei elemente alcatuiesc sistemul port hipofizar. Plexul secundar se
extinde si la nivelul lobului intermediar, denumirea de lama avasculara fiind improprie
pentru lobul intermediar, aici avand loc anastomoze cu vasele din lobul posterior.
Dispozitivul vasculaar ce uneste hipotalamusul cu lobul anterior al hipofizei se
numeste Popa-Fielding. In acest dispozitiv, fluxul sangvin are dublu sens:
 sens descendent: sangele transporta de la plexul capilar primar la adenohipofiza
hormoni produsi in aria hipofizotropa si peptidul ADH produs in nucleul supraoptic.
ADH are efect specific asupra celulelor din adenohipohiza, stimuland secretia de
CRH.
 Sensul asecendent se face in proportie redusa. Prin el se realizeaza un feedback scurt,
prin concentratia hormonilor adenohipofizari . Astfel este controlata secretia de
hormoni tropi la nivelul ariei hipofizotrope.
A. hipofizara inferioara vascularizeaza lobul posterior si formeaza aici un plex
capilar. Acest plex capilar primar are dispozitie in palisada (capilarele sunt paralele).

22
 Elemente de structura a hipofizei
Hipofiza anterioara
Are o structura predominant celulara.

Lobul anterior (distal)

Celulele se organizeaza in cuiburi sau cordoane celulare, inconjurate de o retea
fina de fibre de reticulina. Celulele se afla in raport cu capilarele sinusoide.
`Clasificarea celulelor din lobul anterior se face dupa metode imunocitochimice,
in celule granulare si celule agranulare.
 celulele granulare sunt endocrine si elaboreaza hormonii. Denumirea este data de
hormonul sintetizat:
 somatotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza somatotropul (STH=GH)
 lactotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza prolactina (PRL)
 corticotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza proopiomelanocortina
(POMC)
 tireotrofe (bazofile. PAS pozitive) - sintetizeaza h. tireotrop (TRH)
 gonadotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza h. foliculostimulant (FSH)
si h. luteinizant (LH) sau h. de stimulare a celulelor interstitiale (ICSH)
Aceste celule pot fi :
 cromofile (fixeaza colorantul) acidofile sau bazofile)
 cromofobe (nu fixeaza colorantul)
Aceste celule pot fi PAS pozitive sau negative in functie de natura hormonului
secretat: STH si PRL sunt peptide si deci PAS negative iar POMC, TSH si GnRH
sunt glicoproteine si deci PAS pozitive.
 celulele agranulare pot fi foliculostelare (bazofile) sau celule STEM (cromofobe)
 celulele foliculostlare au la mijloc cordoane celulare. La polul apical au
microvili si ocazional cili. Ele nu au rol secretor ci rol metabolic, trofic pentru
celulele adiacente.
 despre celulele cromofobe exista doua supozitii:
1. sunt precursoare ale celulelor granulare, de unde si denumirea de
STEM (de origine)
2. reprezinta un stadiu final de evolutie a celulelor granulare (o celule
granulara care si-a pierdut granulatiile)

Dispozitia celulelor in lobul anterior hipofizar:

 celulele somatotrofe sunt distribuite pe partile laterale ale lobului anterior. tumorile
secretante de STH duc la modificari de volum ale seii turcesti.
 celulele corticotrofe sunt situate in portiunea mediana si spre posterior. In stadii
tardive de tumori ale acestor celule apar modificari de glanda pituitara.
 celulele tirotrofe sunt situate in portiunea mediana si anterioara.
 celulele lactotrofe, gonadotrofe si celulele agranulare sunt distribuite difuz.
Fiecare tip celular, in conditii fiziologice dar si patologice poate elibera mai multi
hormoni:
 celulele corticotrofe elibereaza POMC care se scindeaza in: corticotropina (ACTH),
melanotropina (MSH),  lipotrofina si  endorfiiina

23
 celulele gonadotrofe secreta FSH si LH.
 in conditii patologice apar celulele somatomamotrofe (celule acidofile) care secreta
STH si PRL.
Prin ME de transmisie s-a descoperit ca celulele lactotrofe au granulatiile cele mai
mari (in sarcina ajung pana la 900 nm) iar celulele tireotrope au granulatiile cele mai
mici.

Lobul intermediar
Este separat de lobul anterior prin fanta Rathke si se alipeste de lobul posterior.
Celulele secretorii se organizeaza in cordoane celulare ce contin celule in cea mai mare
parte bazofile. mai rar aparand celule cromofobe. Langa cordoanele celulare, in lobul
intermediar pot apare si foliculi cu coloid care reprezinta resturi din punge Rathke.
Celulele din folicul sunt diferite structural de cele din cordoane.:
 in folicul, celulele au putine organite de sinteza, au un continut citoplasmatic format
din numeroase vacuole clare si prezinta un microvil sau cil la polul
dinspre......................
 in cordoane, celulele au granule de secretie fiind celule impliccate in sinteza si
secretia de POMC, adica -lipotrofina si -MSH in special.
Exista un fenomen de migrare a unor celule din lobul intermediar spre cel
posterior. Cum celulele sunt in majoritate bazofile, are loc infiltrarea bazofila a lobului
posterior.

Lobul tuberal
Are un numar redus de celule granulare. El incojura incomplet tija pituitera si are
o structura predominant celulara. Celulele secretorii sunt organizate ca in lobul anterior,
in cordoane si foliculi. Celulele sunt de talie mica si bazofile, fiind implicate in secretia
de gonadotropi. Acest lob este foarte bine vascularizat, prin vase de calibru mare ce intra
in componenta sistemului port.

Hipofiza posterioara
Are o structura predominant fibrilara. Are neuroni secretori in nucleii supraoptic
si paraventricular si in rest prezinta axonii nemielinizati ai acestor neuroni. Mai prezinta
de asemenea si cateva fibre catecolaminergice ce controleaza activitatea de descarcare a
peptidelor hipofuzare. Mai apar in plus urmatoarele elemente:
 retea formata din fibre de reticulina
 multe capilare fenestrate
 celule (pituicite). Ele sunt asemantoare unor strate protoplasmatice cu rol trofic pentru
fibrele nervoase si cu continut mare de lizozomi, deci cu rol de fagocitoza.

Tija pituitara
Pe langa elementele fibrilare mai apar si artere mici si capilare de tip glomerular,
ce iriga formatiunile de la acest nivel.

Eminenta mediana
Este organizata in 3 straturi:

24
 1. stratul ependimar, alcatuit din tanicite (un tip particular de celule)
2. stratul mijlociu, alcatuit din fibre nervoase
3. stratul palisadic, alcatuit din capilar ce apartin plexul capilar primar din sistemul port.
Tanicitele au la polu apical (spre ventriculul III) un microvil. La polul opus au o
prelungire ce vine in contact cu plexul capilar primar. In citoplasma sunt vizibile granule
ce nu sunt vezicule ce stocheaza produs de secretie ci contin celule endocitate din LCR
din ventriculul III si care prin prelungiri ajung in plexul capilar primar. Exista si un sens
invers pus in dicutie: descarcarea in LCR a unor hormoni preluati din plexul capilar
primar.

APARATUL GENITAL FEMININ

-este alcatuit din ovarul, tuba uterina, uterul, vaginul, organe genitare externe si glandele mamare
-organele genitale interne localizate in pelvis (ovare, tube, uter si vagin) si externe in perineul
anterior (vulva)
-functiile principale constau in producerea de gameti feminini (ovocite), mentinerea intrauterina a
ovocitului fecundat pana la nastere si producerea de hormoni sexuali
-dupa menarha, isemul reproductiv feminin parcurge o serie de transformari structurale si functinale
ciclice, controlate prin mecanisme neurohormonale
-menopauza (climacterium) inceteaza functia endocrina a ovarului

OVARUL

-gonada aparatului sexual feminin

-la nivelul lor se dezvolta si se matureaza celulele sexuale (gametii), care dupa fecundare dau nastere
zigotului
-ovarul secreta hormoni care pregatesc organele genitale in vederea graviditatii, protejeaza evoluia
sarcinii si dezvolta caracterele sexuale secundare feminine
-dimensiuni 3,2,1 cm
-suprafata neregulata, forma ovalara de migdala
-pe sectiune prezinta:
1. Epiteliu – simplu cubic care se opreste brusc la nivelul hilului (linia Farre) de unde se continua
cu mezoteliul
-sub ep. – tunica albugineea – formata din fibre conjunctive
2. Medulara ovarului
-situata central
-t c l intens vascularizat (vene dilatate), fibre nervoase,fibre de colagen si elastina, rare fibre
musculare, vv limfatice
3. Corticala ovarului
-situata periferic

25
-tc bogat in celule, fibre de reticulina, elastina
-ovocitele induc diferentierea elementelor stromale in celule tecale cu rol endocrin
-stroma corticalei contine foliculii ovarieni in diverse stadii de evolutie sau involutie
Stroma ovariana este alc din tc bogat celular, fibroblasti, cel conjunctive dispuse in vartejuri
Evolutia foliculilor

a)Foliculi primordiali
-ovocite primare (de ordin I) inconjurate de cateva cel. ep. cubice dispuse intr-un singur strat
b)Foliculi evolutivi sunt:
Primari unilaminari
Primari multilaminari
Secundari sau veziculari
-incepe la pubertate
-la nastere nr. acestor foliculi este de 400 000 insa de-a lungul vietii sexuale pana la menopauza doar
400-450 ajung la maturitate expulzand un ovocit, restul involueaza (atrezia foliculara)
-foliculii primari (diam 30-50nm), ovocitul central (20-30nm) inconjurat de o coroana de cel.
epiteliale cubice unistratificate
-incep sa creasca, ovocitul se inconjoara de o menbranamucopolizaharidica= zona pellucida iar
epiteliul prolifereaza si devine multistartificat dispus pe o MB
-ovocitul continua sa creasca ( 10mm), epiteliu folicular prolifereaza constituind membrana
granuloasa
-intre cel granuloase se form antrum care se umple cu lichid folicular care contine estrogeni produsi
de teaca interna
-la periferia foliculului secundar se constituie pe seama stromei corticalei (a fibroblastilor) cele 2 teci
foliculare
-teaca interna bogat vascularizata si celularizata – functie endocrina –cel secreta estrogeni
sub influenta FSH (cel cuboidale devin cel secretorii)
-teaca externa conjunctiva cu celule si fibre
-majoritatea foliculilor secundari involueaza

c)Foliculi maturi de Graaf (tertiari)

-reprezinta stadiul de dezvoltare complet a foliculului secundar
-ocupa intreaga corticala si proemina la suprafata ovarului
-peretele folicular este format din 4 str. concentrice de la int. spre ext. sunt:
-membrana granuloasa farm din cel foliculare dispuse pe 2-3 randuri
-membrana bazala foliculara (Flavianschi)
-teaca interna
-teaca externa
-delimitata de membrana granuloasa se afla cavitatea foliculara sau antrum

26
-ovocitul (12-15 mm) localizat periferic este asezat pe o ingrosare a membranei granuloase num.
Cumulus oophorum
- cel foliculare din apropierea ovocitului devin prismatice, se dispun radiar si form corona radiata
-corona radiata si zona pellucida parasesc foliculul impreuna cu ovocitul

Ovulatia
-consta in ruperea foliculului matur si expulzia ovocitului care este captat de infundibulul tubei
uterine
-aceste fenomen are loc in ziua 14-15 a ciclului menstrual
-este expulzat un singur ovocit (uneori nu este expulzat nici un ovocit=anovulatorii alteori 2 ovocite
care pot fi fecundate simultan=sarcina gemelara)
-este declansata de LH ca raspuns la concentratia mare de estrogen
-local creste concentratia de prostaglandine, histamina, vasopresina si colaghenaza
-are loc o diminuare a rezistentei peretelui folicular si cresterea presiunii lichidului folicular si a
activitatii cel. contractile perifoliculare (stigmat folicular) ceea ce face posibila expulzia ovocitului
-prima diviziune meiotica (initial ovocit in profaza primei meioze) se incheie inainte de
ovulatie;rezulta 2 celulele fiice (haploide): unda devine primul globul polar, cealalta parcurge a 2
diviziune meiotica (blocata in metafaza)
-ovocitu si primul globul polar inconjurate de zona pellucida, corona radiata parasesc ovarul si sunt
captate de tuba uterina unde ovocitul poate fi fecundat iar daca nu, dupa 24h ovocitul degenereaza
(autoliza).

Corpul galben
-dupa ovulatie, cel granuloase si cel tecii interne se reorganizeaza si constituie o gl. endocrina
temporara=corp galben sau luteal
-localizat in corticala ovarului
-in cavitatea foliculara se acumuleaza sange care este invadat de tc; coagulul hematic si tc constituie
portiunea centrala a corpului galben
-sub influenta LH cel granuloase se hipertrofiaza (cel luteale granuloase) si form parenchimul
corpului galben
-cel tecii interne devin cel luteale tecale cu citoplasma bogata in lipide – continua secretia de
estrogeni
-in citoplasma celulelor se gaseste lipocrom
-capilarele sanguine si limfatice patrund in profunzimea corpului galben
-cel luteice granuloase produc progesteron
-mai secreta relaxina-polipeptid care inmoaie t col uterin
-constituirea corpului galben are loc in 3 zile, la 10 zile are loc involutia lui determinata de scaderea
concentratiei snguine de HL si cresterea de progesteron, iar la a 14a zi de activitate isi inceteaza
brusc activitatea

27
-cel luteice se lizeaza, in locul loc t de granulatie = cicatrice cre se hialinizeaza = corpul albicans; ac
este evolutia corpului galben menstrual
-in cazul in care ovocitul este fecundat corpul galben de sarcina se dezvolta pana in luna a 3a, iar
involutia lui incepe in luna a 4 a

Atrezia foliculara
-moartea celulelor foliculare si a ovocitului care vor fi indepartate de fagocite
-foliculii pot devenii atrezici in orice stadiu de dezvoltare
-se caracterizeaza prin sistarea mitozelor cel granuloase, moartea ovocitului si a cel granuloase
-macrofagele invadeaza foliculul si fagociteaza detritusul celular
-fibroblastii patrund in cav foliculara si produc colagen=cicatrice
-cele mai importante per de atrezie;
-imediat dupa nastere
-la pubertate
-postpartum

TUBA UTERINA

-un tub musculo-membranos,mobil, lung de 12 cm

-extremitatea libera (infundibul) prezinta fimbrii cealalta extremitate fiind intramurala deschinzandu-
se in interiorul uterului
-rol in captarea ovocitului, vehicularea acestora si a spermiilor, in fecundatie, primele diviziuni ale
zigotului si migrarea lui in cav uterina
-peretele trompei uterine prezinta
1.Mucoasa
-prezinta pliuri longitudinale, numeroase la niv ampulei
-alc din ep simplu cilindric, lamina propia cu tcl
-2 tipuri de celule: ciliate (mai numeroase inspre ovar) si secretoare (mucus)
2.Musculara
-fibre musculare netede dispuse intern circular, extern longitudunal
-rol esential in mobilitatea trompei (foliculina mareste activ contractila iar progesteronul o inhiba)
3. Seroasa
-dependinta a peritoneului
Submucoasa cu tc lax

UTERUL
-este un organ cavitar in care se dezvolta zigotul
-alc din 2 portiuni: -corpul uterului – perzinta o portiune fundica
-colul uterului

28
-prezinta 3 tunici:seroasa, musculara si mucoasa
1. Seroasa = perimetru
2.Musculara = miometru
-cea mai groasa dinter cele 3
-fibre musculare netede separate prin tc si dispuse in 4 str imprecis delimitate
Se grupeaza in fascicule cu directie spirala formand o retea plexiforma
-straturile mijlocii contin vv sanguine de calibru mare
-in cursul sarcinii miometrul se dezv prin hiperplazie (creste nr. fibre) si hipertrofie (cresterea dim
fibre)
-in timpul sarcinii sintetizeaza colagen1 si 2
-dupa nastere miometrul revine la normal iar colagenul este distrus enzimatic
3. Mucoasa = endometrul
-cuprinde epiteliu, lamina propria, gl tubulare simple
Epiteliu –cel cilindrice unistratificat cu cel secretoare si ciliate
Lamina propia – contine subst. amorfa ,tc cu colagen tip3, fibre de reticulina, numerosi fibroblasti
Endometrul poate fi impartit in 2 zone:
-zona bazala –cea mai profunda, cuprinde lamina propria si portiunea terminala a gl uterine
tubare-ea asigura innoirea epiteliului
-zona functionala – port sup a laminei propria, gl uterine si epiteliul endometrial –se elimina
prin menstruatie.Ac zona parcurge o serie de transformari in cursul sarcinii
-vv sanguine sunt importante in procesul de detasare a mucoasei uterine in timpul menstruatiei;
arterele arcuate au traiect circumferential si sunt localizate in stratulrile mijlocii ale moimetrului. Din
acestea se desprind artere bazale rectilinii-pt zona bazala si artere spiralete –pt zona functionala
Mucoasa canalului cervical prezinta plici si numeroase cel mucipare. Gl. cervicale sunt ramificate si
secreta mucus alcalin care formeaza un dop mucos. Obliterarea canalelor ac gl determina form unor
chiste=ouale lui Naboth.
Mucoasa portiunii vaginale este de tip pavimentos, stratificat, necheratinizat cu celule bogate in
glicogen

Ciclul endometrial

Ciclul endometrial reprezinta ciclul menstrual, are o durata de 28 de zile de obicei

si se suprapune perfect peste ciclul ovarian. El are mai multe faze:
 faza menstruala (2-5 zile)
 faza proliferativa (estrogenica) - corespunde fazei foliculinice din ciclul ovarian (din
ziua 5 pana in ziua 14)

29
 faza secretorie (progesteronica) - corespunde fazei luteinice din ciclul ovarian (din
ziua 14 pana in ziua 28)
Variabilitatea duratei ciclului este data de variabilitatea duratei fazei proliferative,
durata fazei secretorii fiind constanta.
 faza proliferativa:
 endometrul se reface pe baza stratului bazal (de la 2 mm grosime acesta va
ajunge la 8-9 mm)
 in epiteliul de acoperire predomina celulele ciliate si celulele proliferative
 glandele uterine au lumen ingust, nu au produs de secretie in lumen, sunt
rectilinii, avand o crestere concomitent cu stroma. Predomina celulele
proliferative iar in faza proliferativa tardiva apar si celulele secretorii.
Epiteliul are un aspect de pseudostratificare deoarece in peretii glandelor
uterine se evidentiaza numeroase mitoze.
 stroma este densa, bogat celulara, predominand celulele stromale reticulare de
tip fibroblast. Si la acest nivel sunt prezente mitozele.
 arterele spiralate sunt drepte, au lumenul ingust si peretele subtire. Ele se
spiralizeaza in faza proliferativa tardiva
 se evidentiaza numeroase fibre de reticulina
 Faza secretorie
 glandele, in sectiune transversala au aspect spiralat sau stelat.
 epiteliul de acoperire este format din celule ciliate si celule secretorii
 glandele uterine devanseaza in crestere stroma, asupra lor se exercita o
presiune si ele se spiralizeaza. Glandele vor fi deci spiralate sau stelate. In
epiteliul glandular predomina celulele secretorii. Epiteliul nu mai are aspect
de pseudostratificare. Ele au lumen larg in care se evidentiaza produsul de
secretie intens acidofil.
 in stroma nu mai exista mitoze si se gasesc celule stromale reticulare de tip
fibroblast alaturi de celule xantomatoase, celule granulomatoase, limfocite si
rare plasmocite.
 se evidentiaza fibrele de reticulina
 arterele spiralate au peretele gros ce prezinta contractii ritmice cu frecventa de
6-0-70 / min. La sfarsitul fazei secretorii apar sunturi arteriovenoase,
adevarate lacuri de sange dispuse in corionul de sub epiteliul de acoperire. La
sfarsitul fazei secretorii, cand nu se mai secreta estrogeni si progesteron apar
contractii lungi ale aa. spiralate care vor duce la aparitia ischemieie, a
necrozei, impastarii tesutului si in final a descuamarii sale. Descuamarea este
parcelara, se face prin eliminarea si a unei cantitati variabile de sange. Prin
urmare apare sange in lumenul glandei uterine.

Colul uterin

Reprezinta partea inferioara a uterului, cu forma de butoias, la nivelul careia se

insera vaginul. Prin urmare, colul uterin are doua portiuni:
 supravaginala
 infravaginala

30
 Lumenul colului uterin se numeste canal cervical. El are doua orificii:
 intern - asigura comunicarea cu istmul uterin
 extern - esigura comunicarea cu vaginul
Pe o hemisectiune la nivelul colului uterin se observa ca central se afla un ax
fibromuscular format din 75-85% tesut conjunctiv fibros si 15-25% muschi neted. Fibrele
musculare netede sunt organizate in fascicule separate de tesut conjunctiv fibros. Colul
uterin este mai dur decat corpul uterin. Sub influenta hormonilor ovarieni si placentari,
axul conjunctiv muscular se ramoleste si colul se inmoaie si are aspect catifelat.
Colul uterin este impartit in doua parti:
 endocolul (spre canalul cervical)
 exocolul

Endocolul
Epiteliul de acoperire este epiteliu simplu cilindric, bogat in celule mucoase.
Acest epiteliu se invagineaza in corion si da nastere glandelor cervicale care sunt tubulare
ramificate. Ele au lumenul mai larg decat glandele uterine si prezinta adesea produs de
secretie cu tenta acidofila in lumen.
Corionul este format din tesut conjunctiv lax bogat vascularizat. Uneori orificiile
de varsare ale glandelor epiteliale se pot obstrua (in infectii). Atunci produsul de secretie
se aduna in lumenul glandular, epiteliul glandular se turteste si se formeaze un ou (chist)
al lui Naboth. Cand aceste chisturi sunt foarte multe ele proemina in canalul cervical si il
pot chiar obstrua, caz in care este necesara interventia chirurgicala.

Exocolul
Este acoperit de epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat. Prezinta un
corion fara glande dar care contine tesut conjunctiv dens bogat vascularizat cu vase de
calibru mare (artere si vene) si filtrat limfocitar nodal sau difuz.
Secretia colului uterin este foarte importanta. Ea difera in functie de fazele
ciclului ovarian. Aceasta secretie este mai apoasa in timpul ovulatieim facilitand
patrunderea spermatozoizilor prin canalul cervical. In faza progesteronica secretia este
vascoasa pentru a impiedica patrunderea germenilor. Secretia de la acest nivel poarta
numele de glera. Glera participa si la formarea secretiei vaginale normale.
Jonctiunea epiteliu simplu cilindric - epiteliu pluristratificat pavimentos
nekeratinizat este brosca. Aceasta jonctiune este frecvent sediul unor tumori, cancerul de
col uterin fiind foarte frecvent dar nu se moare din aceasta cauza, indicele de mortalitate
fiind de 8 : 100.000.

Vaginul

Este un conduct musculo-fibros cilindric care se insera la nivelul colului uterin

unde determina aparitia a 4 funduri de sac.:
 doua funduri de sac laterale
 fundul de sac posterior - cel mai larg, locul de prelevare a secretiilor
 fundul de sac anterior - cel mai scurt
Peretele vaginal are mai multe tunici:
 mucoasa

31
 musculara
 adventice

Mucoasa
Nu are glande. Secretiile vaginale se formeaza insa din:
 glera de la nivelul endocolului
 transudatia plasmatica ce are loc la nivelul vaselor mari ale corionului din mucoasa
vaginala.
Secretia vaginala are un pH acid. Daca pH-ul ar fi neutru sau chiar bazic mucoasa
ar fi foarte expusa la infectii. PH-ul este acid deoarece celulele mucoase sintetizeaza
glicogen. Celulele superficiale, incarcate cu glicogen, se descuameaza iar glicogenul se
raspandeste in lumen. El va fi metabolizat la acid lactic de bacilul Dodderlain care
constituie flora bacteriana saprofita a vaginului. Astfel pH-ul mucoasei vaginale este
acid.
Epiteliul este pluristratificat pavimentos nekeratinizat in care se gasesc zone de
precornificare (prekeratinizare) deoarece in celulele superficiale epiteliale exista
keratohialina. Epiteliul vaginal are o grosime variabila, intre 150-200 m si e format din
urmatoarele straturi celulare:
 stratul bazal, la nivelul MB - un singur rand de celule
 stratul parabazal - 3-4 straturi de celule
 stratul intermediar
 stratul superficial
Celulele stratului superficial se pot descuama si prin urmare ele se pot preleva in
secretia vaginala. Din secretie se va face un frotiu care se va colora prin tehnica Babes-
Papa-Nicolau care foloseste mai multi coloranti:
 pentru nucleu se foloseste hemalaunul
 pentru citoplasma se foloseste fuxina acida si verdoglobina
Celulele mucoase:
 Celulele bazale sunt celule cubice sau usor rotunjite, cu diametrul de 15 m, cu un
nucleu de 10 m diametru, eucromatic si cu citoplasma bazofila.
 Celulele parabazale au diametrul de 20 m, cu un nucleu de 8-9 m diametru,
citoplasma bazofila.
 Celulele intermediare sunt de doua feluri:
 celule adevarate - au aspect de nacela (naviculare). Ele apar doar pe frotiurile
de sarcina. Astfel se poate pune diagnosticul de sarcina inainte sa se pozitive
testele hormonale.
 celule mari - au diametrul de 25 m iar nucleul are un diametru de 5-6 m.
Celula sufera fenomene de prepicnoza si apoi picnoza prin cariorecsis
(fragmentarea nucleului) si carioliza (liza nucleului). Aceste celule au
citoplasma bazofila sau amfofila deoarece incepe secretia de glicogen care se
dispune perinuclear

32
 Celulele superficiale - prezinta acumulari lipidice perinuclear.
Sub influenta estrogenilor celulele epiteliale se matureaza rapid si vor fi multe
celule acidofile cu nuclei picnotici. In faza estrogenica deci:
 indicele acidofil este de 70%
 indicele picnotic este de 90%
Progesteronul faciliteaza descuamarea celulelor sin stratul intermediar si
parabazal. Prin urmare el impiedica maturarea. In faza progesteronica deci:
 indicele acidofil este de 5-10%
 indicele picnotic este de 5%
Prin stabilirea celor 2 indici este cel mai usor de stabilit profilul hormonal al
persoanei.
In faza luteinica, in epiteliul vaginal exista si limfocite. Acestea nu trebuie
interpretate ca o stare de infectie.

Glanda mamara

Se gaseste in partea anterioara a toracelui, prepectoral, in hipodermul regiunii.

Fiecare din cele doua glande are in structura sa 15-20 lobi glandulari, fiecare lob
fiind o glanda separata, cu canal de extcretie propriu (canal galactofor) care se deschide
la nivelul mamelonului prin porul galactofor.
Lobul glandular este format din lobuli glandulari delimitati intre ei de tesut
conjunctiv fibros si adipos. In lobuli este stroma, formata din tesut conjunctiv lax, si
parenchimul. In tesutul conjunctiv lax stromal exista limfocite si plasmocite care cresc ca
numar in faza progesteronica si in timpul sarcinii. Se secreta si IgA care se transmite prin
laptele matern la nou-nascut si se realizeaza astfel imunizarea pasiva.
In stroma, premenstrual, apare un edem stromal si se produce mastrodinia
premenstruala.

Glanda mamara in repaus

Parenchimul are canalele de secretie intralobulare delimitate de epiteliu simplu
cubic si insule de celule secretorii in repaus care pot fi izolate sau atasate la un canal
secretor intralobular. Canlul intralobular se varsa intr-un canal extralobular (canal
galactofor) care sunt delimitate de un epiteliu bistratificat cubic sau cilindric. Inainte de
varsare, canalul galactofor se dilata si formeaza un sinus galactofor care este delimitat de
derm pe de o parte si de epiteliul bistratificat al canalului galactofor pe de alta parte.

Glanda mamara in lactatie

Celulele secretorii aflate in repaus devin active, inmuguresc si vor da nastere
acinilor glandulari care au forme si marimi diferite. Acinii vor fi delimitati de epiteliu
simplu cubic. In lumenul acinilor exista laptele, produsul de secretie care este acidofil.
Stroma se reduce, in rest, celelalte structuri aau aceeasi alcatuire ca in repaus.
Secretia este apocrina.

SISTEMUL REPRODUCTIV MASCULIN

33
 Cuprinde:
1.Glande: - testiculele
- veziculele seminale
- prostate
- glandele bulbouretrale
2.Canale : a) intratesticulare : - tubii drepti
- rete testis
- canale eferente
b) excretoare : - epididim
- canal deferent
- canal ejaculator
- uretra

TESTICULELE 

-organ parenchimatos
-fiecare testicul este invelit intr-o capsula groasa de t.conj.dens = tunica
albuginee (la nivelul fetei posterioare a testiculului , tunica albuginee se ingroasa si
formeaza mediastinul testicular , din care pornesc septuri fibroase care patrund in
interiorul testiculului si delimiteaza lobulii testiculari – aprox.250 – septurile sunt
deseori incomplete  lobulii comunica intre ei)
-fiecare lobul testicular contine 1-4 tubi seminiferi inserati intr-o retea de fibre
conj.laxe + numeroase vase sanguine si limfatice , nervi si cel.interstitiale = cel.Leydig
(tubii seminiferi genereaza celulele reproductive masculine – spermatozoizii – iar
celulele interstitiale secreta androgenii testiculari )
-in cursul perioadei embrionare ,testiculele apar si se dezvolta retroperitoneal ,
ulterior,de-a lungul perioadei fetale,testiculele migreaza in sens descendent ,in cele din
urma ajung in scrot  pe toata durata acestei migratii ele sunt invelite intr-o dependenta
a seroasei peritoneala = tunica vaginala

Tubii seminiferi:unitatea histologica a testiculului

-spermatozoizii iau nastere in interiorul tubilor seminiferi
-testiculul contine un numar de 250-1000 de tubi seminiferi (cu diamtrul
150-200μ si lungimea de 30-70 cm)
-sunt rasuciti sub forma de bucle ; portiunile terminale ale tubilor prezinta o
ingustare a lumenului si se continua cu tubii drepti
-tubii seminiferi prezinta lamina bazala groasa si la exterior inconjurat de o teaca
de t.conj.fibros-alcatuit din fibroblasti dispusi in mai multe straturi
-prezinta un epiteliu stratificat complex = epiteliu germinativ sau seminifer
alcatuit din: - cel.Sertoli (rol de sustinere)
- cel.spermatice dispuse in 4-8 straturi (in diferite stadii ale
spermatogenezei)
spermatogeneza cuprinde procesele de diviziune mitotica si meiotica , precum
si procesul final de diferentiere a spermatozoizilor – denumit spermiogeneza

34
 Spermatogeneza:procesul de formare a spermatozoizilor
Celula germinativa primitiva = spermatogonie (sit.pe MB a epiteliului
germinativ)incep procesul de diviziune mitotica si dau nastere msi multor generatii de
celule , care pot urma 2 cai:
1.parcurg mai multe diviziuni succesive si se transforma in celule stem =
spermatogonii de tip A
2.se diferentiaza,dupa mai multe cicluri mitotice , in spermatogonii de tip B =
celulele progenitoare  spermatocite primare (contin 46 de cromozomi – 44+XY si o
cantitate de ADN egala cu 4N – N reprez.un set haploid de cromozomi) profaza primei
diviziuni meiotice (dureaza aprox.22 de zile)spermatocite secundare (contin 23 de
cromozomi – fie 22+X sau 22+Y si o cantitate de ADN egala cu 2N)a II-a diviziune
meiotica  spermatide (contin 23 de cromozomi si cantitatea de ADN este egala cu 1N-
celula haploida)

Spermiogeneza :etapa finala a spermatogenezei

-in cursul spermiogenezei , spermatidele sunt transformate in spermatozoizi
-in cadrul spermiogenezei nu are loc nici o diviziune
-spermatidele se deosebesc prin dimensiuni mici (diametrul de 7-8μ) si prin
zonele de cromatina condensata de la nivelul nucleului
-spermatidele sunt localizate in portinuea luminala a epiteliului seminifer
-spermiogeneza este un proces complex care presupune formarea acrozomului ,
condensarea si alungirea nucleului , dezvoltarea flagelului si eliminarea citoplasmei
aproape in intregime
-rezultatul acestui proces este reprezentat de spermatozoidul matur , care este
ulterior eliberat in lumenul tubului seminifer contort
-poate fi subimpartita in 3 faze :
1.Faza Golgi:citoplasma spermatidelor contine un complex Golgi bine dezvoltat ,
numeroase mitocondrii , o pereche de centrioli , ribozomi liberi , REN
-in complexul Golgi se acumuleaza un nr important de microgranule PAS-
pozitive = granule proacrozomale – aceste granule fuzioneaza si formeaza o singura
granula acrozomala localizata in interiorul unei vezicule acrozomale
2.Faza acrozomala:vezicula acrozomala acopera nucleul ,iar ulterior va forma
acrozomul – contine multe enzime hidrolitice (hialuronidaza , neuraminidaza fosfataza
acida) si o proteaza cu activitate similara tripsinei acrozomul reprezinta un organ
specializat cu functie lizozomala
-cand spermatozoizii intalnesc ovulul , invelisul extern al acrozomului fuzioneaza
din loc in loc cu membrana celulara a spermatozoidului si produce eliberarea enzimelor
acrozomale in spatiul extracelular proces numit reactie acrozomala , constituie una
dintre primele etape ale fecundarii
-nucleul parcurge un proces de alungire si condensare suplimentara + observarea
maririi unui centriol , care conduce la constituirea flagelului
-mitocondriile se dispun in jurul portiunii proximale a flagelului si formeaza un
segment ingrosat = piesa intermediara
-miscarile flagelului au la baza intereactiunea dintre microtubulii constituenti ,
moleculele de adenozin – trifosfat (ATP) si dineina – o proteina cu activitate ATP-azica

35
 3.Faza de maturatie:citoplasma reziduala a spermatidei este eliminata siulterior
fagocitata de catre celulele Sertoli ; in urma acestui proces se formeaza spermatozoizii
maturi , care sunt eliberati in lumenul tubilor seminiferi contorti

spermatozoizii sunt transportati catre epididim de catre lichidul testicular ,

secretat de cel.Sertoli si de celulele din strctura rete testis ; lichidul testicular contine
steroizi , proteine , electroliti si proteina de legare a androgenilor
transformarile celulelor liniei germinale de la stadiul de spermatogonie la
stadiul de spermatozoid matur se desfasoara intr-un interval de aprox. 64 de zile
spermatogeneza nu se desfasoara simultan si sincron nici macar la nivelul
aceluiasi tub seminifer

Cel. Sertoli
-indispensabile fiziologiei testiculare
-au forma alungita piramidala si inconjoara partial celulele liniei spermatogene
-port.bazala a cel.Sertoli adera la membrana bazala a epiteliului seminifer , iar
port.apicala proemina in lumenul tubului seminifer
-citoplasma abunda de REN , prezenta RER , complex Golgi bine dezvoltat si
numeroase mitocondrii si lizozomi
-nucleul prezinta frecvent un contur triunghiular , numeroase plicaturi interne , si
un nucleol proeminent; nucleul contine o cantitate redusa de heterocromatina
-cel.Sertoli adiacente sunt unite prin joctiuni ocluzive la niv.memb.bazo-laterale ,
care contribuie la formarea barierei hemato-testiculare
-spermatogoniile sunt localizate in compartimentul bazal al epiteliului , sub
bariera hemato-testiculara , dar altele reusesc sa traverseze joctiunile ocluzive si ajung in
compartimentul adluminal , localizat deasupra barierei hemato-testiculare
-spermatocitele si spermatidele sunt dispuse la nivelul unor ivaginatii ale
membranei laterale si apicale a cel.Sertoli , deasupra barierei hemato-testiculare
-odata cu dezvoltarea flagelilor spermatidelor , acestia proemina sub forma unor
tentacule la polul apical al cel.Sertoli
-cel.Sertoli sunt interconectate si prin joctiuni gap, care permit schumburile
electrolitice si moleculare intre celule
-cel.Sertoli nu se divid in cursul perioadei reproductive
-extrem de rezistente la infectii , malnutritie si expunere la raze X
-au mai multe functii:
1.fuctia de sustinere ,protectie si nutritie a spermatozoizilor in formare
2.functia de fagocitoza
3.functia de secretie
4.sinteza hormonului anti-mullerian :glicoproteina din familia factorului β de
transformare a cresterii, care det.regresia canalelor Muller (paramezonefrotice) la fetusul
de sex masculin
5.bariera hemato-testiculara
6.sinteza inhibinei B

Interstitiul testicular
-importanta sursa de hormoni androgeni

36
 -spatiile dintre tubii seminiferi contin t.conj.,nervi,capilare fenestrate si vase
limfatice
-t.conj.interstitial contine mai multe tipuri de celule ,printre care fibroblasti ,
cel.conjuctive nediferentiate , mastocite si macrofage
-in perioada pubertara – un nou tip de celule-cu forma rotunda sau
poligonala,nucleu situat central si citoplasma eozinofila,bogata in incluziuni lipidice
 celulele interstitiale = cel.Leydig
-cel.interstitiale sintetizeaza testosteron sub actiunea unor enzime specifice
localizate in mitocondri si REN
-testosteronul detine roluri importante in spermatogeneza , in diferentierea sexuala
embrionala si fetala si in reglarea secretiei de gonadotropina

Factori care influenteaza activitatea testiculului

-factorii hormonali care exercita cel mai semnificativ efect stimulator supra
spermatogenezel sunt FSH-ul si LH-ul (sintetizati la nivelul hipofizei)
-LH-ul actioneaza asupra cel.interstitiale si stimuleaza sinteza de testosteron
,necesar pt.dezvoltarea normala a celulelor liniei spermatogene
-FSH-ul actioneaza asupra cel.Sertoli , determina activarea adenilat-ciclazei,cu
cresterea consecutiva a sintezei de AMP ciclic si stimuleaza secretia de ABP (aceasta
proteina se combina cu testosteronul ,pe care il transporta in lumenul tubilor seminiferi)
-spermatogeneza este stimulata testosteron si inhibata de estrogeni si progesteron
-temperatura detine un rol foarte important in controlul spermatogenezei,care se
desfasoara numai la temperaturi mai mici de 37 de grade C

CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE

Caile spermatice intratesticulare cuprind tubii drepti,rete testis si canalele eferente

si au rolul de a transporta spermatozoizii si lichidul testicular din lumenul tubilor
seminiferi in canalul epedidimar.
-tubii seminiferi au aspectul unor anse ; ambele extremitati ale acestora participa
la constituirea rete testis prin intermediul tubilor drepti
-tubii drepti se deosebesc de tubii seminiferi prin absenta cel.spermatogene din
epiteliul acestora ; seg.initial al tubilor drepti contine numai cel.Sertoli , iar seg.principal
prezinta un epiteliu cubic sustinut de o teaca de t.conj
-tubii drepti se continua cu rete testis , localizata la niv mediastinului testicular ,
care este constituit prin densificarea albugineei ; rete testis reprez.o retea bagata de
canale anastomozate , care sunt tapetate cu un epiteliu cubic
-de la niv.rete testis emerge un nr de 10-20 de canale eferente –epiteliul canalelor
eferente contine celule cuboidale neciliate si ciliate

CAILE SPERMATICE EXCRETOARE

-au rolul de a transporta spermatozoizii de la niv.testicular pana la meatul uretral

extern , si cuprind :canalul epididimar , canalul deferent si uretra

37
 Canalul epididimar :
-formatiune tubulara cu traiect sinuos
-canalul epididimar constituie corpul si coada epididimului
-tapetat cu epiteliu cilindric alcatuit din celule bazale rotunde si cel.cilindrice
-suprafata luminala ( ? ) este acoperita cu microvili neregulati - stereocili
-epiteliul canalului epididimar participa la absortia si digestia corpilor reziduali
eliminati in cursul spermatogenezei
Canalul deferent:
-localizat in continuarea canalului epididimar
-are un traiect rectiliniu si o tunica musculara groasa
-se continua cu uretra prostatica,la nivelul careia isi deverseaza continutul
-epiteliu cilindric pseudostratificat prevazut cu stereocili
-numeroasele fibre musculare netede produc contractiile peristaltice care
determina expulzia spermatozoizilor din caile genitale (ejacularea)
-intra in alcatuirea funiculului spermatic ,alaturi de a.testiculara,plexul
pampiniform venos si nervii testiculari
-seg.prostatic al canalului deferent s.n canal ejaculator

GLANDELE GENITALE ANEXE

Glandele anexe sistemului genital masculin produc diferite secretii care permit
functionarea normala a acestui sistem , si si cuprind veziculele seminale , prostata si
glandele bulbouretrale
Veziculele seminale:
-2 glande tubulare
-mucoasa plicaturata si tapetate cu un epiteliu cubic sau cilindric
pseudostratificat,ale carui celule contin numeroase granule de secretie
-lamina propria contine numeroase fibre elastice
-nu au rolul de a depozita spermatozoizii
-produc o secretie vascoasa , care contine substante cu rol de “activare” a
spermatozoizilor ,cum ar fi carbohidrati , citrati,inozitol, prostaglandine si mai multe
tipuri de proteine
-cargohidrati –fructoza –constituie principala sursa de energie necesara motilitatii
spermatozoizilor
-secretia spermatica este produsa , aprox.70%,la niv.veziculelor seminale
Prostata:
-sistem endocrin alcatuit dintr-un nr de 30-50 de glande tubuloalveolare
ramificate
-canalele acestor glande se deschid in uretra prostatica
-prezinta 3 zone distincte:
1.zona centrala
2.zone perifica – zona de referinta pt cancerul de prostata
3.zona tranzitionala
-glandele contin un epiteliu cubic sau cilindric pseudostratificat
-peostata este delimitata de o capsula fibroasa de l care pornesc septuri ce
delimiteaza prostata in lobuli

38
 -glandele tubuloalveolare secreta lichidul prostatic , pe care il depoziteaza pana in
momentul ejaculatiei
Gandele bulbouretrale (glandele Cowper)
-localizate in apropierea uretrei membranoasa, la nivelul careia isi deverseaza
secretiile
-sunt glade de tip tubuloalveolar , tapetate cu un epiteliu cubic unistratificat,
muco-secretor
-secreta un mucus clar,cu rol lubrifiant

PENISUL

-cuprinde 3 mase cilindrice de tesut erectil , uretra si tegumentul penian

-2 dintre masele cilindrice de tesut erectil constutuii corpii cavernosi ai penisului,
localizati pe fata dorsala a penisului
-cea de-a 3 masa – corpul spongios al penisului sau corpul cavernos al uretrei –
localizat pe fata ventrala a penisului si este disousa in jurul uretrei
-corpii cavernosi se dilata ,catre estremitatea penisului , formand glandul
penisului
-uretra peniana tapetata cu epiteliu cilindric pseudostratificat – prezinta
numeroase glande muco-secretoare , denumite glande Littre
-glandul penian este tapetat cu epiteliu pavimentos stratificat
-preputiul este alcatuit din t.conj. si fibre musculare netede
-corpii cavernosi sunt acoperiti de un strat rezistent de t.conj.dens – tunica
albuginee
Corpii cavernosi ai penisului si corpul cavernos al uretrei sunt alcatuiti din tesut
erectil – contine numeroase lacune venoase tapetate cu cel.endoteliale si separate prin
trabecule de t.conj si fibre musculare netede

39