Avitum Sighisoara

S.C. AVITUM S.R.L.
MANUAL DE SECURITATE ŞI SĂNATATE ÎN MUNCĂ MSSM 2

Punct de lucru SIGHISOARA IDENTIFICAREA, EVALUAREA, CONTROLUL RISCURILOR PRIVIND Pg 1/82
Str. Zaharia Boiu, nr. 29 SECURITATEA SI SANATATEA OCUPTIONALA
APROB
DIRECTOR
………………………
EVALUAREA
ŞI
CONTROLUL RISCURILOR
Data intrării în vigoare: 03 MARTIE 2008.

Elaborat Verificat Aprobat
Funcţie Inspector S.S.M.
Nume şi prenume Adrian TANASIE
Semnătură
Data 27.02.2008
Proprietate intelectuală - S.C. FORM CONSULT S.R.L. tel. 0744-89.52.52, Fax: 0356-429.219 Toate procedurile, fişele de proces şi
instrucţiunile ce descriu activităţi şi procese proprii sunt proprietatea exclusivă a S.C. AVITUM S.R.L.. Orice multiplicare, difuzare sau
utilizare parţială sau totală a acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă.
S.C. AVITUM S.R.L. MANUAL DE SECURITATE ŞI SĂNATATE ÎN MUNCĂ MSSM 2
Cerere pentru schimbare de conţinut pentru documente interne
( în legătură cu: acte legale, standarde, politică, manual, proceduri, instrucţiuni)

de Securitate şi Sănătate în Muncă
Acest formular va fi completat pentru amendamente referitoare la Securitate şi Sănătate în
Muncă.
1. Daca este posibil, tipariti sectiunea din document /manual ce necesita editare sau actualizare de
informatii, revizuiti documentul/manualul folosind pix/stilou rosu si atasati la acest formular.
Dacă spaţiul nu este suficient, se vor ataşa pagina (paginile) de text, planşe sau anexe relevante
acestui formular.
Notă: Dacă documentul nu poate fi tipărit, atunci se va completa o descriere detaliată a
modificărilor necesare în partea de mai jos.
2. Se va completa acest formular si se va trimite Responsabilului Securitate şi Sănătate în Muncă
pentru verificare şi avizare, iar Administratorului pentru aprobare.
3. Medicul Director va coordona revizuirea şi editarea ceruta si apoi va oficializa documentul.
4. Inţiatorul acestui formular va fi informat în legatură cu finalizarea editării sau, în caz de refuz, i
se va da o explicaţie rezonabilă, scrisă.
5. Acest formular (inclusiv pagini de text, planşe ataşate, anexe) va fi arhivat de catre
Responsabilul SSM.
Nume Iniţiator: _______________ Funcţia:____________ Semnătura: _____________Data:
__/__/____
Data predării: __/__/____ Informaţia care generează actualizare,
Act legal Specificaţi denumirea documentului: modificare, revizuire:
Standard _____________________________ şi: ________________________________
Politică Capitol: ________________________ ________________________________
Manual Punct: __________________________ ________________________________
Procedură Subpunct: ________________________________
Instrucţiune ____________________________ ________________________________
(bifaţi cu „x” o Paragraf:
căsuţă) ____________________________
Pagina(i) în care se face modificarea: Data predării Responsabilului SSM: __/__/____
DESCRIEREA DETALIATĂ A MODIFICĂRII PROPUSE
APROBARE
Director:____________ Aprobat: DA NU Semnătura: _________Data: __/__/____
Dacă Nu, De ce?:
Finali Actualizare: DA NU Modificare: DA NU Revizuire: DA NU Editare DA NU
zare:
Oficializare: DA NU
Elaborator : Contactat: DA Dacă nu s-a aprobat, motivul a fost explicat: DA NU Data: __/__/____
NU
Arhivat la:______________Nume Prenume:_____________ Semnătura:____________Data arhivării:
__/__/____
CUPRINS
1. Prezentarea generală a organizaţiei

2. Introducere
3. PARTEA I: Abordarea sistemelor de Securitate şi Sănătate a Muncii prin creerea
de instructiuni proprii organizatiei
4. PARTEA a II-a: Metode de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională în cadrul S.C. AVITUM S.R.L. - Punct de lucru SIGHISOARA
5. PARTEA a III-a: Metoda de evaluare a riscurilor I.N.D.C.P.M.N. Bucureşti
6. PARTEA a IV-a: Descrierea metodei
7. PARTEA a V-a: Aplicarea metodei
1.Prezentarea generală a organizaţiei
1.1 DENUMIRE, SEDIU, ÎNMATRICULARE

Denumire: S.C. AVITUM S.R.L.
Sediu social: TIMISOARA, Str. Louis Pasteur, nr.2
Date Inmatriculare: J 35 / 3384 / 2004, RO16950830
1.2 FORMA JURIDICĂ
Societate cu raspundere limitata.
1.3 DOMENIUL DE ACTIVITATE
Activitati sanitare cu cazare – cod CAEN 8512
2.INTRODUCERE
În societatea contemporană, omul este expus unor multiple agresiuni, care provin din
mediul social, din mediul ambiental sau din mediul de muncă. Civilizaţia pe care a creat-o îi
primejduieşte viaţa şi sănătatea pe nenumărate căi.
Pe de altă parte, s-a realizat ideea că omul este cea mai importantă resursă pentru
menţinerea şi dezvoltarea continuă a civilizaţiei noastre, resursa care trebuie conservată pe toate
căile posibile, inclusiv prin realizarea securităţii sale fizice.
Cele doua interese convergând, au apărut o serie de activităţi şi organisme orientate spre
salvgardarea vieţii, a sănătăţii şi integrităţii corporale a omului în contextul activităţilor sale.
Printre nou-născutele domenii se înscrie şi protecţia omului în procesul de munca, abreviat
“protecţia muncii”.
Pentru a-şi atinge scopul, protecţia muncii implică existenţa şi funcţionarea unui sistem,
multidisciplinar fundamentat, de concepte teoretice, acte legislative, măsuri şi mijloace tehnice,
social-economice, organizatorice, de igiena şi medicina muncii etc.
Dezvoltarea sub aspect concret-aplicativ a protecţiei muncii, precum şi problemele
complexe legate de noile tehnologii, au condus, în final, la conturarea noţiunii de protecţie a
muncii: disciplină ştiinţifică din cadrul ştiinţelor muncii, al cărei obiect de studiu îl reprezintă
fenomenul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale (mod de apariţie şi de eliminare), respectiv al

realizării securităţii muncii.
Pe plan internaţional, în special în spaţiul Uniunii Europene, documentele oficiale
promovează noţiunea de „securitate şi sănătate în muncă”. El a fost preluat şi în terminologia
specifică română.
Termenul este pe deplin justificat, deoarece obiectivele urmărite, prin legislaţia specifică,
sunt ceva mai largi: nu numai eliminarea accidentelor şi bolilor profesionale, ci şi crearea unor
condiţii de lucru care să asigure confortul fizic, psihic şi social al executantului.
În practică, avem de-a face cu un adevărat sistem de obiective, dezvoltate pe verticală,
deoarece dezideratul protejării omului în procesul de muncă se traduce prin subobiective clare:
eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională, care
la rândul său înseamnă eliminarea şi/sau reducerea unor riscuri particulare, specifice activităţii
desfăşurate, deci aplicarea unor măsuri concrete, punctuale.
PROTECTIE JURIDICE
SOCIALA
DE NATURA
SECURITA ORGANIZAR SECURITATEA
Se II MUNCII
TEA realizeaza Si are ca MUNCII
MUNCII prin masuri scop
DE
TEORETIZA
RE
STIINTIFICA
Fig. 1 - Coordonatele noţiunii de protecţie a muncii

În Directiva – cadru 89/391/CEE, care trasează direcţiile generale pentru întreaga
activitate de reglementare în domeniu, s-au stipulat ca principii preventive de bază:
 evitarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 minimizarea riscurilor care nu pot fi evitate.
A. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCA ÎN

CADRUL S.C. AVITUM S.R.L.
La nivelul unităţii, organizarea activităţii de protecţia muncii se desfăşoară pe baza
următoarelor criterii:
a). obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea angajaţilor în toate aspectele referitoare la
muncă revine conducerii societăţii;
b). obligaţiile angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu afectează principiul
responsabilităţii conducerii societăţii;
c). realizarea efectivă a obligaţiilor pe linie de protecţie a muncii revine personalului cu atribuţii
de organizare şi conducere a procesului de muncă;
d). persoanele specificate la pct.”c).” vor întreprinde diferite măsuri tehnice şi organizatorice
necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii angajaţilor, cu sprijinul directorului Direcţiei
avize, acorduri şi sisteme de gestiune şi al directorului Direcţiei resurse umane;
e). măsurile adoptate vor fi periodic adaptate nivelului de organizare al activităţii, ţinând seama
de schimbarea condiţiilor de muncă şi pentru a îmbunătăţi situaţia existentă la locurile de muncă.
SCHEMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

MUNCĂ
DIRECTOR
SERVICIU EXTERN
SERVICIUL MEDICAL
DE MEDICINA
MUNCII
Comitet de Securitate şi (EXTERNALIZAT)
Sănătate în Muncă
PERSONAL
CONFORM STRUCTURII
PREZENTATE ÎN EVALUAREA
RISCURILOR
DIRECTOR : are responsabilitate în ansamblu pe probleme de SSM pentru toate părţile

interesate în activitatea S.C. AVITUM S.R.L. El stabileşte politicile necesare şi resursele
pentru implementarea unui proces de prevenire efectivă a accidentelor şi îmbolnăvirilor
profesionale, pentru a răspunde concret cerinţelor legale de securitate şi sănătate în muncă
pentru întrega activitate a organizaţiei.
Directorul trebuie să conducă în mod ferm şi să manifeste un angajament real în probleme de
SSM pe parcursul tututor fazelor proiectului, şi va:
 solicita aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru a asigura securitatea şi sănătatea
personalului propriu, a celorlalţi participanţi la procesul de muncă şi altor persoane
interesate, pentru a proteja mediul de muncă şi înconjurător în funcţie de obligaţiile legal
impuse şi/sau asumate, precum şi de responsabilităţile morale;
 premia sau sancţiona respectarea cerinţelor sistemului de SSM;
 numi suficiente persoane competente pentru coordonarea efectivă a obiectivelor cuprinse
în Politica de Securitate şi Sănătate în Muncă ;
 împreună cu reprezentantul său în domeniul SSM, va întocmi un model de comportament
care se asteaptă de la toţi angajaţii pentru desfăşurarea lucrului în securitate;
 comunică managerilor de vârf şi contractorilor că programul, costul şi calitatea nu vor
micşora importanţa respectării cerinţelor de SSM;
 promova activ obiectivele de performanţă ale SSM asupra întregii echipe şi contractorilor;
 promova activ cultura de SSM pentru a micşora riscul accidentării personalului şi daunele
asupra utilajelor, echipamentelor, mediului şi aspectelor de arheologie ale proiectului;
 alocă resursele necesare şi suficiente pentru SSM .
CONDUCATORUL LOCULUI DE MUNCA are următoarele atribuţii:

a). să asigure evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă şi
să propună măsurile de prevenire corespunzătoare ce vor alcătui programul anual de protecţia
muncii;
b). să controleze pe baza programului de activitate toate locurile de muncă ;
c). să varifice dacă noxele se încadrează în limitele admise pentru mediul de muncă;
d). să participe şi să dea avizul la angajarea personalului, respectiv la modul în care acesta
corespunde cerinţelor de securitate în muncă;
e). să asigure instruirea şi informarea personalului în probleme de protecţie a muncii;
f). să propună măsuri pentru formarea personalului cu responsabilităţi în domeniul protecţiei
muncii, funcţie de necesităţile concrete;
g). să organizeze activitatea de propagandă a protecţiei muncii în rândurile angajaţilor;
h).să asigure evaluarea cunoştinţelor dobândite de angajaţi în procesul de instruire;
i). să avizeze dotarea personalului cu mijloace de protecţie individuală şi să participe la recepţia
mijloacelor de protecţie colectivă;
j). să ţină evidenţa accidentelor de muncă;
k).să colaboreze cu seviciul medical pentru cunoaşterea la zi a situaţiei îmbolnăvirilor
profesionale;
l). să propună sancţiuni, dar şi stimulente economice pentru modul în care se respectă cerinţele
de securitatea muncii în organizarea şi desfăşurarea proceselor tehnologice la toate locurile de
muncă;
m). să colaboreze cu serviciul medical în fundamentarea programului de protecţie a muncii;
n). să urmărească realizarea cerinţelor de protecţie a muncii ca parte în comisia de recepţie a
lucrărilor de reparaţii planificate ale echipamentelor tehnice;
o). să colaboreze cu reprezentanţii angajaţilor pentru realizarea programelor privind
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
LUCRATORII: au următoarele obligaţii

1. să-şi însuşească şi să respecte normele de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a
acestora;
2. să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericol de accidentare atât persoana
proprie, cât şi pe ceilalţi patricipanţi la procesul de muncă;
3. să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă
situaţie care constituie un pericol de accidentare;
4. să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să anunţe
imediat pe conducătorul locului de muncă;
5. să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru
care a fost acordat;
6. să dea relaţiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul SSM.
B.CONŢINUT, SCOP, DOMENIU DE APLICARE
Prezentele instrucţiuni conţin reguli minime pentru prevenirea accidentelor de muncă şi sunt
întocmite, conform Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Codului Muncii
actualizat, si prin concretizarea prevederilor din H.G. 1425 din 11/10/2006- Norme de aplicare a
legii 319 sau alte reglementări la condiţiile specifice de lucru.
Scopul instrucţiunilor este acela de a informa cât mai detaliat pe toţi salariaţii despre:
a). pentru angajaţii proprii:
- factorii de risc existenţi în cadrul unei sarcini de muncă;
- pericolele la care se pot expune prin nerespectarea reglementărilor de prevenire a
accidentelor;
- regulile minime dar absolut necesare de contracarare a factorilor de risc existenţi;
- echipamentul individual de protecţie necesar reducerii acţiunii factorilor de risc asupra
executanţilor;
- echipamentul individual de lucru necesar reducerii murdăririi corpului sau îmbrăcăminţii
personale a angajaţilor;
- materiale igienico-sanitare necesare igienei personale după executarea lucrărilor;
b) pentru executanţii şi furnizorii de lucrări, produse şi servicii pe bază de contract:
- existenţa, în zona de activitate specificată prin contracte, a unor riscuri sau pericole care
le pot afecta activitatea;
- căile de acces şi deplasare ale personalului executantului;
- măsurile de protecţia muncii şi PSI pe care trebuie să le respecte în activitatea specificată
de contract;
- modalitatea de supraveghere şi control exercitată de către departament în domeniul
protecţiei muncii.
Instrucţiunile se aplică în cadrul activităţii curente a societăţii precum şi pentru executanţii şi
furnizorii de lucrări, produse şi servicii pe bază de contract.
C.MĂSURI GENERALE DE CONTRACARARE A FACTORILOR DE RISC
1.MĂSURI ORGANIZATORICE
Desemnarea conducătorilor locurilor de muncă de către directori cu stabilirea atribuţiilor
acestora privind organizarea şi supravegherea activităţii;
Toţi angajaţii trebuie să fie calificaţi pentru lucrările executate, autorizaţi acolo unde este cazul şi
apţi din punct de vedere medical;
Trebuie să se efectueze autorizarea internă a executării funcţiilor prevăzute de legislaţie
Trebuie să se execute organizat instruirea pentru protecţia muncii a tuturor angajaţilor, pentru ca
aceştia să cunoască procesele tehnologice, modul corect de utilizare a instalaţiilor, riscurile la
care se pot expune şi modul de contracarare a acestora;
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, în timpul lucrului la exterior, trebuie să se acorde EIP, pe baza
factorilor de risc de la locurile de muncă, pe sortimente şi tipuri adecvate;
2.MĂSURI TEHNICE
Efectuarea măsurătorilor rezistenţei de dispersie a prizelor de pamânt;
Menţinerea stării instalaţiilor, maşinilor, echipamentelor şi utilajelor la parametrii normali de
funcţionare;
Trebuie stabilite, amenajate şi marcate căile de acces şi deplasare;
Trebuie asigurat microclimatul în spaţiile de lucru, prin ventilaţie naturală, încălzire, etc.;
Trebuie asigurat iluminatul în spaţiile de lucru cu corpuri de iluminat dirijate astfel încât să se
evite oboseala, în locurile unde se efectuează lucrările de intervenţie, întreţinere şi reparaţii;
La locurile de muncă trebuie asigurată apa potabilă;

Verificarea mijloacelor şi echipamentelor electrice înainte de utilizare, de punerea în funcţiune,
după reparaţii şi modificări şi periodic ( în exploatare) trebuie să se facă în cnf. cu normele
specifice;
Este interzis ca în exploatarea, întreţinerea şi repunerea în funcţiune a unei instalaţii sau
echipament, să se aducă modificări faţă de proiect. În cazuri speciale se pot aduce modificări
numai cu acordul scris al proiectantului/producătorului acestui echipament;
Pentru operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor, reţelelor, utilajelor şi echipamentelor,
trebuie prevăzute măsuri privind eşalonarea corectă a lucrărilor şi organizarea locului de muncă,
a. î. să se evite accidentele;
Recepţionarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii sau a unui echipament trebuie făcute
numai după ce s-a constata că se respectă normele de protecţia muncii şi prezintă siguranţă în
exploatare;
3.MĂSURI IGIENICO-SANITARE
Pentru toţi angajaţii trebuie să se distribuie gratuit materialele igienico-sanitare pentru asigurarea
igienei corporale în timpul lucrului şi recăpătarea ţinutei şi înfăţişării la terminarea lucrului;
Trebuie amenajate posturi de prim ajutor pentru acordarea primelor îngrijiri în caz de accident,
dotate şi aprovizionate cu materiale şi medicamente conform baremului;
Trebuie asigurate spaţii prevăzute cu vestiare pentru păstrarea ţinutei personalului şi a
echipamentului de protecţie, acolo unde este necesar acest lucru;
Trebuie să se efectueze periodic igienizarea spaţiilor de lucru şi a grupurilor sociale;
D. INSTRUIREA
Instruirea personalului în domeniul protecţiei muncii reprezintă ansamblul de activităţi

organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate a
muncii.
Acest proces este parte a pregătirii profesionale şi are ca scop eliminarea sau micşorarea
numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor de protecţia
muncii.
Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor aferente protecţiei
muncii care prin asimilare şi repetare, conduc la formarea comportamentului normal, optim în
muncă, dezvoltă orientarea corectă faţă de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare în
raport cu acestea.
Instructajul de protecţia muncii cuprinde trei faze:
 instructajul introductiv general;
 instructajul la locul de muncă;
 instructajul periodic;
1.INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALĂ
Se realizează la încadrarea în muncă şi are ca scop cunoaşterea specificului activităţii societăţii, a

principalelor măsuri de protecţie a muncii care trebuie respectate în timpul lucrului,
corespunzătoare riscurilor de accidentare sau îmbolnăvire profesională.Această formă de
instruire se face noilor angajaţi, celor transferaţi de la o societate la alta, celor veniţi în societate
ca detaşaţi, elevilor şi studenţilor pentru practică profesională şi persoanelor aflate în
departament în perioada de probă în vederea angajării. Instruirea introductiv generală se face
individual sau în grupuri de max. 20 persoane, de către ………..…………….. timp de 8 ore.
În cadrul instructajului introductiv general se expun în principal următoarele probleme:

-riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice societăţii;
-legislaţia de protecţia muncii în vigoare;
-consecinţele posibile ale necunoaşterii legislaţiei de protecţia muncii.
Instructajul introductiv general se încheie printr-o verificare a cunoştinţelor a personalului
instruit, pe bază de teste, rezultatul fiind consemnat în fişa de instructaj. Nu vor fi angajaţi cei
care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate.
PLAN DE PREGĂTIRE
INSTRUIRE GENERALĂ
În conformitate cu prevederile art. 5 lit. „a”, art. 13 lit „h”, art. 20 pct 1 „ din Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi a prevederilor art. 83-89, din Normelor metodologice pentru
aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006, precizăm ca in cadrul instructajului
introductiv general se vor expune, în principal, urmatoarele probleme:
a) RISCURILE DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALĂ SPECIFICE
UNITATII;
- Fişe riscuri generale - sunt conform tabelului de identificare a factorilor de risc la
nivelul firmei unde se găsesc şi măsuri de reduere sau eliminare a acestora.
Timp acordat 30 min.
b) LEGISLATIA DE PROTECTIE A MUNCII ÎN VIGOARE;
LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
Publicat in M O, Partea I nr. 646 din 26/07/06 Intrare in vigoare: 01/10/06
– Extras Art. 1-5, 10, 16-25, 30-44 (vezi dosar instruire generală)
- NORME METODOLOGICE pentru aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

nr.319/2006–Extras (vezi dosar instruire generală)
– Extras Art. 1, 20-22, 46-56, 74-107, 165-177.
-Acordarea Materialelor Igienico-Sanitare Timp acordat 10 min
(vezi dosar instruire generală)
-Reglementări prevăzute în Codul Muncii pe linia Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
Art. 38, 39, 108, 109, 111-133(vezi dosar instruire generală)
- HOTĂRÂRE nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de munca
Cerinţe de securitate şi sănătate pentru locurile de munca utilizate
- pentru prima data conform art. 6 din hotărâre
- pentru locurile de munca aflate deja în folosinta, după cum se menţionează în art. 7 din hotărâre
Dispozitii generale -Prezentare Anexa 1

ANEXA 1 CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru locurile de munca utilizate pentru prima data conform art.
6 din hotărâre
1. Observatie preliminară 2. Stabilitate şi rezistenta

3. Instalaţii electrice 4. Cai şi iesiri de urgenta
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor 6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise
7. Temperatura în încăperi 8. Iluminatul natural şi artificial
9. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperisuri ale încăperilor
10. Ferestre şi luminatoare 11. Usi şi porţi
12. Căile de circulaţie - zone periculoase 14. Cheiuri şi rampe de încărcare
13. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
15. Dimensiunile încăperilor, volumul de aer în încăperi - libertatea de mişcare la postul de
lucru
16. Încăperi pentru odihna 17. Femei gravide şi mame care alapteaza
18. Instalaţii sanitare 19. Încăperi pentru acordarea primului ajutor
20. Lucrători cu dizabilitati 23. Principii ergonomice
22. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
ANEXA 2 CERINŢE MINIME
de securitate şi sănătate pentru locurile de munca aflate deja în folosinta, după cum se
menţionează în art. 7 din hotărâre
1. Observatie preliminară 2. Stabilitate şi rezistenta
3. Instalaţii electrice 4. Cai şi iesiri de urgenta
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor 7. Temperatura în încăperi
6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise 8. Iluminatul natural şi artificial
9. Usi şi porţi 10. Zone periculoase
11. Încăperi şi zone pentru odihna 12. Femei gravide şi mame care alapteaza
13. Instalaţii sanitare 14. Echipamente de prim ajutor
15. Lucrători cu dizabilitati 16. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor
17. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii speciale)
18. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
19. Principii ergonomice
Timp acordat 15 min
- ORDONANTA NR. 17 DIN 24 IANUARIE 2002 (*ACTUALIZATĂ*)

privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihna ale conducătorilor
vehiculelor care efectuează transporturi rutiere şi organizarea timpului de munca al lucrătorilor
mobili în transportul rutier de mărfuri şi persoane
(actualizată pana la data de 10 decembrie 2005*) Timp acordat 10 min.
- HOTĂRÂRE NR. 1.048 DIN 9 AUGUST 2006 privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de
munca
CAP. I Dispoziţii generale
CAP. II Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1 Prevederi generale
SECŢIUNEA a 2-a Evaluarea echipamentului individual de protecţie
SECŢIUNEA a 3-a Reguli de utilizare
SECŢIUNEA a 4-a Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III Dispoziţii finale
ANEXA 2 LISTA orientativa şi neexhaustiva a echipamentelor individuale de protecţie
ANEXA 3 LISTA orientativa şi neexhaustiva a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot

necesita utilizarea de echipament individual de protecţie
-HOTĂRÂRE NR. 971 DIN 26 IULIE 2006 PRIVIND CERINŢELE MINIME PENTRU
SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI/SAU DE SĂNĂTATE LA LOCUL DE MUNCA

SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale
SECŢIUNEA a 2-a Informarea şi instruirea lucrătorilor
SECŢIUNEA a 3-a Consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXA 1 CERINŢE MINIME GENERALE privind semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de munca
ANEXA 2 CERINŢE MINIME GENERALE privind panourile de semnalizare
ANEXA 3 CERINŢE MINIME privind semnalizarea pe recipiente şi conducte
ANEXA 4 CERINŢE MINIME privind identificarea şi localizarea echipamentelor
destinate prevenirii şi stingerii incendiilor
ANEXA 5 CERINŢE MINIME privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor
periculoase şi pentru marcarea căilor de circulaţie
ANEXA 6 CERINŢE MINIME privind semnalele luminoase
ANEXA 7 CERINŢE MINIME privind semnalele acustice
ANEXA 8 CERINŢE MINIME privind comunicarea verbală
ANEXA 9 CERINŢE MINIME privind gesturile-semnal
-HOTĂRÂRE NR. 1.051 DIN 9 AUGUST 2006 PRIVIND CERINŢELE MINIME DE

SECURITATE, SĂNĂTATE PT MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR CARE
PREZINTĂ RISCURI PENTRU LUCRĂTORI, ÎN SPECIAL DE AFECŢIUNI
DORSOLOMBARE
CAP. III Informarea, instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. IV Sancţiuni
CAP. V Dispoziţii finale
ANEXA 1 ELEMENTE DE REFERINTA
1. Caracteristicile masei
2. Efortul fizic necesar
3. Caracteristicile mediului de munca
4. Cerinţe ale activităţii
ANEXA 2 FACTORI INDIVIDUALI DE RISC
HOTĂRÂRE nr. 1.092 din 16 august 2006 privind protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor
legate de expunerea la agenţi biologici în munca
-Legea 464/2001 pentru modificarea şi completarea Legii-126/1995 privind regimul

materiilor explozive Pct. 1-12
Timp acordat 5 min.
-Legea 346 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Raporturile de asigurare si riscurile asigurate
Prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca
Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala
Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Compensatii pentru atingerea integritatii
Despagubiri în caz de deces Rambursari de cheltuieli
-Ordin Nr 427/2002 privind Trusa Sanitară
Se prezintă în cadrul prim ajutorului
c) CONSECINTELE POSIBILE ALE NECUNOASTERII ŞI NERESPECTARII
LEGISLATIEI DE PROTECTIE A MUNCII;
-Contravenţii la Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
d) Măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului
ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor
- listă echipament
- reguli prim ajutor
- obligaţii generale şi răspunderi:
- a persoanelor de conducere
- ale lucratorului
- ale şefului locului de muncă
- obligaţii generale, răspunderi pe linia stingeri incendiilor şi evacuari lucrătorilor.
Testare Timp acordat 30 min.
2. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ ( LA ANGAJARE)
 Se efectuează după instructajul introductiv general. Acest instructaj se mai efectuează şi

personalului transferat de la un loc de muncă la altul, în cadrul aceleaşi unităţi (la schimbarea
locului sau condiţiilor de muncă ).
Scopul instruirii la locul de muncă este prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice
locului de muncă unde a fost repartizat lucrătorul. Se efectuează de către C.L.M., individual sau
maxim pentru 20 persoane, pe baza unui material scris (sau verbal) care va cuprinde riscurile de
accidentare sau îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă, prevederile normelor
specifice de securitate a muncii şi ale instrucţiunilor proprii, elaborate pentru locul de muncă
respectiv, incluzând în mod obligatoriu şi demonstraţii practice privind activitatea ce se
desfăşoară.
Instructajul la locul de muncă va avea durata de cel puţin 8 ore, efectuarea sa fiind consemnată în
fişa de instructaj, iar admiterea la lucru a persoanei se va face numai după ce şeful ierarhic al
celui care a efectuat instructajul a verificat dacă persoana şi-a însuşit cunoştinţele de protecţie a
muncii.
PLAN DE PREGĂTIRE
În conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 20 din Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319 /
2006 şi a prevederilor art. 90-94, din H.G.R. 1425 din 30.10.2006 - „Normele metodologice”
pentru aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 se vor expune în principal
urmatoarele probleme:
a) RISCURILE DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONAL SPECIFICE

LOCULUI DE MUNCA ŞI/SAU POSTULUI DE LUCRU;
- riscuri de accidentare specifice fiecărui loc de muncă
- riscuri de îmbolnăvire specifice fiecărui loc de muncă
sunt prezentate de seful locului de muncă
Timp acordat prezentării 30 min.
b) PREVEDERILE ALE REGLEMENTĂRILOR ŞI INSTRUCTIUNILOR PROPRII DE

SECURITATE A MUNCII;
- instrucţiuni proprii de securitate a muncii.
- prevederile cărţilor tehnice.
- verificările obligatorii zilnice pentru testarea eficienţei protecţiei împotriva pericolului
de electrocutare
sunt prezentate de seful locului de muncă
c) MĂSURI LA NIVELUL LOCULUI DE MUNCĂ ŞI/SAU POSTULUI DE LUCRU

PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR ŞI
EVACUAREA LUCRĂTORILOR.
- listă echipament
reguli prim ajutor
- obligaţii generale şi răspunderi: - ale salariatului - ale şefului locului de muncă
- obligaţii generale, răspunderi pe linia stingeri incendiilor şi evacuari lucrătorilor.
Conform materialului existent la dosar
d) INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ va include obligatoriu demonstraţii
practice:
-privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura.
-privind utilizarea echipamentului individual de protecţie
-privind a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare
-privind reguli şi utilizare mijloace de prim ajutor
Testare Timp acordat 30 min.
INSTRUIREA PERIODICĂ
 Se face întregului personal şi are rolul de a completa şi aprofunda cunoştinţele referitoare la
normele de protecţia muncii. Instructajul periodic se va face de către Inspectorul de protecţia
muncii pe baza unei tematici care va fi păstrată de către acesta, preliminar comunicată
angajaţilor. Instructajul se completează obligatoriu cu demonstraţii practice.
Instructajul periodic se efectuează suplimentar celui programat în următoarele cazuri:
- la reluarea activităţii după un accident de muncă sau când un angajat a lipsit peste 30 zile
calendaristice din producţie;
- când s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat utilajele şi sculele, ori au apărut
modificări ale normelor de protecţia muncii;
- la executarea unor lucrări speciale.
Durata instructajului periodic este de minim 2 ore.
Efectuarea instructajului se consemnează în fişa de instructaj şi în proces verbal de instruire;
verificarea cunoştinţelor se face prin sondaj de către şeful ierarhic celui care a efectuat instructajul
periodic.
5.ACORDAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE (EIP)
Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare angajat
pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională.
Scopul acordării este prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale în
cazurile în care au fost epuizate orice alte mijloace tehnice sau organizatorice de protecţia muncii
sau când nu pot fi avute în vedere alte mijloace. Acesta se acordă gratuit de către departament.
Procedura de stabilire a necesarului de EIP pe categorii de personal şi condiţii concrete de lucru,
criteriile de acordare, obligaţiile societăţilor şi obligaţiile angajaţilor sunt stabilite prin
“HOTĂRÂRE nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca
Echipamentul individual de protecţie se referă la :
- protecţia capului (bonetă, basma);
- protecţia feţei, ochilor şi urechilor (ochelari, antifon) ;
- protecţia căilor respiratorii ( mască);
- protecţia mâinilor (mănuşi, palmare);
- protecţia picioarelor ( cizme, bocanci);
- EIP electroizolant (mănuşi, cizme);
- îmbrăcăminte de protecţie ( salopetă, halat, pufoaică, pelerină);
- diverse echipamente de protecţie.
Acestea se acorda conform tabelului existent pe meserii
6.ACORDAREA MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE ŞI ALIMENTAŢIEI DE

PROTECŢIE
Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă individuală, se distribuie gratuit, iar

angajaţii trebuie instruiţi de personalul sanitar în vederea utilizării acestora.
Materialele igienico-sanitare care se acordă gratuit angajaţilor, cantităţile respective şi
periodicitatea acordării acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă, la recomandarea
medicului societăţii şi pe baza caracteristicilor locurilor de muncă.
Alimentaţia de protecţie se acordă obligatoriu şi gratuit de către societate persoanelor care
lucrează în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare.
7. ACCIDENTELE DE MUNCĂ , BOLILE PROFESIONALE ŞI INCIDENTELE

PERICULOASE
NOŢIUNI
ACCIDENT DE MUNCĂ = vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoara activitatea şi
care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.
BOALĂ PROFESIONALĂ = afecţiune a organismului, dobândită ca urmare a participării la
realizarea unui proces de muncă, cauzată de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici
caracteristici locului de muncă, precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului în procesul de muncă.
INCIDENT PERICULOS = eveniment identificabil ( explozia, incendiul, avaria, accident
tehnic, emisii majore de noxe,etc.) rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau unui
echipament tehnic sau/şi comportamentul neadecvat al factorului uman, care nu a afectat
persoanele participante la procesul de muncă, dar era posibil să aibă asemenea urmări.
EVENIMENTUL = orice accident care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului sau
orice incident periculos care s-a produs pe teritoriul societăţii sau în orice loc de muncă organizat
de aceasta.
8.COMUNICAREA EVENIMENTELOR
Accidentul urmat de incapacitate temporară de muncă va fi comunicat în maxim 48 de ore la

I.T.M. căruia s-a produs cât şi la I.T.M pe teritoriul căruia îşi are sediul societatea la care era
angajată victima.
Informaţiile obligatorii ce se comunică sunt:
- denumirea societăţii; - adresa şi numărul de telefon;
- locul producerii; - data şi ora producerii;
- date de identitate ale victimei; - împrejurările şi datele prezumtive;
- consecinţele accidentului; - cine comunică şi data comunicării;
9.CERINŢE GENERALE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ
În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă se vor asigura :

- păstrarea permanent liberă a ieşirilor de urgenţă şi a ieşirilor propriu-zise ;
- întreţinerea tehnică a locului de muncă ; orice defectare periculoasă trebuie remediată în cel
mai scurt timp posibil ;
- curăţirea cu regularitate la nivelul adecvat de igienă a locului de muncă, a echipamentelor şi
dispozitivelor, în mod deosebit a instalaţiilor de ventilare ;
- întreţinerea şi verificarea periodică a echipamentelor şi dispozitivelor de protecţie concepute
pentru a preveni sau elimina riscurile .
Clădirile care adăpostesc locurile de muncă trebuie să respecte cerinţele minime.
PARTEA I
ABORDAREA ERGONOMICĂ A SISTEMELOR

DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII
FUNDAMENTE
-Întreprinderea modernă reprezintă un sistem organizat în care posturile de muncă se află în

interacţiune constantă şi necesară, în care funcţiile sale orientate spre realizarea unui produs sunt
repartizate între servicii.
-De aceea, în analiza securităţii sistemelor, respectiv a etiologiei şi profilaxiei accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale, este necesară o viziune globală asupra sistemului vizat (loc de
muncă, atelier, sector, întreprindere), în care toate elementele sistemului sunt în interacţiune şi
care are în vedere optimizarea sistemului prin adaptarea reciprocă a elementelor componente.
-În cadrul abordărilor ergonomice, accidentele de muncă şi bolile profesionale constituie

disfuncţii ale sistemului de muncă, abateri de la starea sa normală de funcţionare. Cauzele
acestor disfuncţii trebuie căutate la nivelul fiecărei componente a sistemului. În general este
vorba de un complex de cauze, care concură la apariţia accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale.
-Indiferent că se aplică sau nu un management ştiinţific al securităţii şi sănătăţii în muncă, două
operaţii sunt strict necesare în activitatea preventivă: identificarea şi evaluarea riscurilor.
-Importanţa lor este relevată şi de faptul că sunt statuate ca obligatorii prin Legea 319/2006, iar
răspunderea realizării lor este atribuită atât conducerii firmei, cât şi personalului din cadrul
compartimentului de protecţie a muncii.
1.1 Substratul cauzal al factorilor de risc
-Încercările de explicare a genezei accidentelor şi bolilor profesionale au început în a doua

jumătate a secolului al XIX- lea când, datorită revoluţiei industriale în plină desfăşurare, numărul
acestor evenimente nedorite a crescut considerabil, iar preocupările pentru prevenirea lor au
început să dobândească un caracter organizat.
-Primele preocupări, în acest sens, puneau accidentele de muncă şi bolile profesionale exclusiv
pe seama utilajelor şi maşinilor, respectiv a factorilor tehnici, fiind cel mai uşor de depistat.
-Într-o etapă ulterioară s-a observat că şi factorii mediului de muncă (temperatura ambiantă,
umiditatea, iluminatul, zgomotul, vibraţiile, noxele chimice etc.) pot provoca accidente sau boli
profesionale.
-De subliniat că factorii tehnici şi de mediu, cauzatori de accidente, erau studiaţi izolat, fără a se
sesiza interacţiunea şi interdependenţele între ei.
Ultimii studiaţi în calitate de cauze ale accidentelor de muncă au fost factorii de natură umană, în
legătură cu aceştia conturându-se şi primele teorii privind geneza accidentelor.
La începutul secolului al XX-lea, cercetările efectuate în Anglia şi S.U.A. privind rolul factorului
uman în producerea accidentelor au condus la formularea teoriei predispoziţiei la accidente.
Primele studii în acest sens au fost efectuate de cercetătorii Greenwood şi Goods (1919), Yule
(1920) şi continuate apoi de Marbe (1923), Lahy şi Korngold (1936).
Conform acestei teorii sunt predispuse la accidente persoanele care prezintă anumite caracteristic
psihice individuale înnăscute, nemodificabile şi care pot fi investigate prin metode psihometrice.
Principalele caracteristici individuale luate în considerare şi care erau asociate cu producerea
accidentelor de muncă sunt: temperamentul, atenţia, emotivitatea, plasticitatea gândirii etc.
Disputele pe marginea teoriei predispoziţiei la accidente, a rolului factorilor individuali în
producerea accidentelor, au condus la necesitatea revizuirii ei.
-În încercarea de explicare a mecanismului de apariţie şi producere a accidentelor s-au introdus
noţiuni noi ca risc personal şi susceptibilitate la accidente în locul predispoziţiei la accident.
-Înglobând atât factorii individuali cât şi situaţionali (respectiv ai activităţii), susceptibilitatea la
accident nu are un caracter invariabil, nu este un „dat” înnăscut, ci se modifică în funcţie de
interacţiunea caracteristicilor individuale cu factorii specifici situaţiei concrete de muncă.
Caracteristicile individuale nu mai sunt considerate cauze ale accidentelor, ci condiţii ce pot
favoriza producerea acestora.
-În anul 1928, cercetătorul american de origine germană H. W. Heinrich, în lucrarea „Prevenirea
accidentelor industriale” face o clasificare a cauzelor accidentelor de muncă în acţiuni
periculoase (AP) şi condiţii periculoase (CP), dezvoltând un model al producerii accidentului,
cunoscut sub denumirea de modelul dominoului.
-Conform acestui model, accidentul de muncă este rezultatul coincidenţei unei acţiuni
periculoase a omului cu o condiţie periculoasă care derivă din mediul de lucru, respectiv din
procesul tehnologic; este suficient ca acţiunea sau condiţia periculoasă să fie suprimată şi
accidentul va fi eliminat.
-Modelul propus de Heinrich este primul care explică mecanismul producerii accidentului prin
prisma îmbinării mai multor cauze (multi-cauzalitate) şi care are în vedere, în mod explicit,
relaţia cauză – efect în geneza accidentelor de muncă.
-Jumătate de secol mai târziu, cercetătorul suedez O. Petersen, aprofundând cercetările lui
Heinrich, elaborează modelul „Cauzalitate şi erori umane”, în care afirmă că toate accidentele
sunt rezultatul unor erori umane, ele precedând sau fiind în legătură directă cu cauzele acestora.
-Pornind de la ideile lui Petersen , problematica cunoaşterii originii erorii umane s-a dezvoltat
impetuos, ajungându-se în prezent la mai mult de 20 de tipologii ale erorii umane.
-Un loc deosebit îl ocupă abordarea raporturilor de dependenţă dintre cauzele accidentogene, a
înlănţuirii acestora în succesiunea cauză – efect în producerea accidentelor.
1.2 Factori de risc – identificare
-Identificarea factorilor de risc şi a substratului lor cauzal este o acţiune complexă care necesită
îmbinarea mai multor procedee, adaptate de fiecare dată condiţiilor respectivei firme.
Etape:
 se analizează vizual, pentru fiecare loc de muncă, pe rând, toate elementele sistemului de
muncă aferent şi se stabilesc ce deficienţe, abateri, caracteristici ar putea conduce la
accidente sau îmbolnăviri profesionale;
 se efectuează determinări cu ajutorul metodelor şi mijloacelor specifice, în cazul
factorilor comensurabili sub aspectul nivelului sau concentraţiei sau pentru care se pot
realiza analize ale naturii elementelor componente;
 se analizează starea de morbiditate sau diversele simptome care ar putea indica prezenţa
unei afecţiuni datorate condiţiilor de muncă;
 se identifică elementele depistate în listele prestabilite de factori de risc şi factori de
substrat cauzal.
Ordinea de executare a acestor operaţii nu este predeterminată, dar trebuie parcurse toate
pentru a se obţine un rezultat corect.
1.2.1. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

După natura acţiunii lor, factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii
mijloacelor de producţie se pot împărţi în trei categorii: de natură fizică, chimică şi biologică.
1. Factori de natură fizică:

- deplasări sub efectul gravitaţiei;
- factorii de natură mecanică:
o mişcări periculoase (funcţionale şi disfuncţionale) ale maşinilor,
mecanismelor;
o suprafeţe sau contururi periculoase;
o utilaje sub presiune sau vid;
o vibraţiile excesive ale sculelor, utilajelor, instalaţiilor, clădirilor etc;
- factori de natură termică:
o temperaturi excesive ridicate;
o temperaturi excesive coborâte.
2. Factori de risc de natură chimică:

- substanţe toxice:
o substanţe toxice neuroparalitice;
o substanţe toxice asfixiante;
o substanţe toxice iritante;
o substanţe toxice narcotice;
o substanţe toxice diverse;
o substanţe caustice;
o substanţe inflamabile;
o substanţe explozive;
o substanţe mutagene;
3. Factori de risc de natură biologică – culturi sau preparate cu microorganisme generatoare

de maladii infecţioase: bacterii, virusuri, spirochete, ciuperci, protozoare.
4. Alte cauze proprii mijloacelor de producţie.
1.2.2. Factori de risc proprii mediului de muncă
1. Factori de risc proprii mediului fizic de muncă:

- factori de natură fizică:
o microclimatul:
 temperatura excesivă a aerului (ridicată/scăzută);
 umiditatea necorespunzătoare a aerului (ridicată/scăzută);
 viteza mare a curenţilor de aer;
o aeronizarea necorespunzătoare;
o presiunea excesivă a aerului (ridicată/scăzută); suprapresiunea în adâncimea
apelor;
o zgomotul excesiv:
 infrasunete;
 sunete;
 ultrasunete;
o iluminatul necorespunzător;
o radiaţiile electromagnetice şi corpusculare;
o radiaţiile neionizante:
 radiaţiile de înaltă frecvenţă;
 microundele;
 radiaţiile infraroşii;
 ultravioletele;
 laser;
o radiaţiile ionizante:
 corpusculare;
 necorpusculare;
o potenţialul electrostatic;
o calamităţi naturale;
- factori de risc de natură chimică:
o gazele, vaporii, aerosoli toxici;
o gazele, vapori, aerosoli caustici;
o pulberile în suspensie în aer, gazele sau vaporii inflamabili;

o pulberile în suspensie în aer, gazele sau vaporii explozivi;
o pulberile pneumoconiogene;
- factori de risc de natură biologică;
- caracterul special al mediului.
2. Factori de risc proprii mediului social de muncă:

- relaţii primare necorespunzătoare;
- deficienţele din sistemul de comunicare;
- lipsa satisfacţiei în muncă.
1.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
1. Repartizarea necorespunzătoare a executanţilor pe locurile de muncă;

2. Deficienţe de îndrumare, supraveghere şi control;
3. Lipsuri în asigurarea condiţiilor de securitate şi igienă a muncii.
1.2.4. Factori de risc proprii executantului
1. Omisiuni;
2. Efectuarea necorespunzătoare (din care rezultă stări periculoase sau nocive) a
operaţiilor de muncă;
3. Efectuarea, în afara sarcinii de muncă (din care pot rezulta stări periculoase sau
nocive) a unor operaţii de muncă;
4. Expunerea, în afara sarcinii de muncă, la factori periculoşi sau nocivi;
5. Comunicări accidentogene;
6. Căderi:
- căderi de la acelaşi nivel;
- căderi de la înălţime;
7. Prezenţa la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare.
PARTEA A II – A
METODE DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE

ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ
METODE DE APRECIERE A RISCURILOR
-Metodele de apreciere a riscurilor pleacă de la definirea formală a riscului şi de la principiile de

apreciere a acestuia, standardizate pe plan european (EN 1050:1996) şi identifică toţi factorii de
risc dintr-un sistem (de regulă - loc de muncă) şi calculează nivelele de risc parţiale (de regulă
cantitativ şi, în situaţii deosebite şi în anumite limite, cantitativ).
Metode bazate pe teoria fiabilităţii
-Teoria fiabilităţii datează din jurul anilor 1930. Ea s-a constituit ca disciplină aparte urmărind
evoluţia noţiunii de „rată de deficienţă” ca instrument de evaluare şi comparare a evenimentelor
petrecute.
-În jurul anilor 1960, extinderea principiilor teoriei fiabilităţii de la studiul sistemelor electronice
spre cele mecanice, hidraulice sau electrice, a condus la dezvoltarea sau adaptarea unor metode
de analiză şi evaluare sistematică a riscurilor. Cele mai cunoscute sunt:
 analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor (AMDE şi, respectiv AMDEC care ia în
considerare şi criticitatea);
 metoda arborelui de defectare (ADD);
 analiza preliminară a riscurilor (APR);
 metoda WHAT IF;
 metoda MOSAR.
-La baza acestor metode stau raţionamente inductive şi deductive care permit depistarea, pas cu
pas, a disfuncţiilor din sistem.
2.1.1. Analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor
(AMDE şi AMDEC)
-În ansamblul metodelor inductive de analiză apriorică a pericolelor şi apreciere a riscurilor,
AMDE reprezintă instrumentul cel mai utilizat şi mai eficient, standardizat în CEI 812.
-Concepută iniţial pentru creşterea fiabilităţii sistemelor tehnice caracterizate prin structuri
funcţionale simple, metoda s-a extins, ulterior, şi la îmbunătăţirea performanţelor echipamentelor
tehnice, sub aspectul securităţii muncii.
-Metoda permite stabilirea relaţiilor existente între defectarea componentelor unui echipament
tehnic şi degradarea funcţionalităţii sale.
-Metoda se limitează la analiza calitativă a modurilor de defectare a echipamentelor, neluând în
considerare erorile umane şi cele de soft.
-Rezultatele analizei după metoda AMDE şi AMDEC se prezintă sub formă de tabele ale căror
suprastructură şi conţinut pot varia în funcţie de context şi necesităţi, în sensul adăugării sau
eliminării unor informaţii. Indiferent de structura lor, tabelele cuprind, pe ansamblu, rezultatele
etapelor descrise mai sus. Pe grila de evaluare a riscurilor se explicitează punctele critice.
2.1.2. Metoda arborelui de defectare (ADD)
-Pentru a defini scopul analizei, se precizează care este sistemul de analizat, obiectivul şi
volumul analizelor ca şi ipotezele de bază. Se recomandă să se includă, în aceste ipoteze, cele
care se referă la condiţiile prevăzute de funcţionare şi mentenanţă, ca şi funcţionarea sistemului
în toate condiţiile de utilizare posibile.
-Pentru reuşita analizei prin arborele de defectare este necesară cunoaşterea aprofundată a
sistemului. În acelaşi timp, anumite sisteme sunt foarte complexe pentru ca o singură persoană să
le cunoască complet. În acest caz, pentru a se familiariza cu sistemul, analiştii trebuie să
asimileze cunoştinţele specifice necesare şi să le includă în analiza arborelui de defectare.
-Sistemul analizat va fi definit descriind funcţia sa şi stabilind interfeţele.
2.1.3 Analiza preliminară a pericolelor (APR) – Preliminary hazard analysis
-Scopul metodei îl constituie identificarea pericolelor existente într-un sistem şi definirea

regulilor de concepţie care permit eliminarea sau controlarea situaţiilor periculoase, respectiv a
accidentelor potenţiale.
-Acest tip de analiză a fost dezvoltat de compania Boeing în perioada anilor 1980 pentru
domeniul aviaţiei, dar prezintă interes şi pentru alte sisteme tehnice, în principal în faza de
concepţie.
-Culegerea datelor necesare analizei se face cu ajutorul unor tabele sinoptice, iar pentru
deducerea riscurilor se utilizează arbori logici.
2.1.4. Metoda „Ce se întâmplă dacă”
-„Ce se întâmplă dacă” este o metodă inductivă. Pentru aplicaţii relativ simple, sunt trecute în
revistă: concepţia, funcţionarea şi utilizarea maşinii.
-La fiecare etapă se formulează întrebarea „ce se întâmplă dacă” şi se răspunde evaluând efectele
defectării componentei sau erorilor procedurale asupra creării pericolelor în maşină.
-Pentru aplicaţii mai complexe, metoda „ce se întâmplă dacă” poate fi mai bine aplicată prin
utilizarea de check-list şi divizarea muncii în scopul de a încredinţa studiul anumitor aspecte
privind funcţionarea maşinii unor persoane având mare experienţă sau calificare în evaluarea
acelor aspecte.
-Se auditează experienţa operatorului şi cunoştinţele sale profesionale.
-Se apreciază adaptarea echipamentului, concepţia maşinii, sistemul său de comandă şi
echipamentul său de securitate.
-Se trec în revistă efectele materiale care sunt prelucrate şi se examinează registrele de fabricaţie
şi întreţinere.
2.1.5. Metoda MOSAR
-MOSAR reprezintă un demers complet în zece etape. Sistemul de analizat (maşină, proces,
instalaţie etc) este considerat ca un număr de subsisteme care interacţionează. Se utilizează un
tabel pentru identificarea pericolelor, situaţiilor periculoase şi evenimentelor periculoase.
-Adecvarea măsurilor de securitate este studiată cu ajutorul unui al doilea tabel şi al treilea tabel
ia în calcul interdependenţa lor.
-Un studiu, utilizând un instrument cunoscut (de ex. AMDE), pune în evidenţă defectările
periculoase posibile. Aceasta conduce la elaborarea de scenarii ale accidentului. Prin consens,
aceste scenarii sunt clasate într-un tabel de gravitate.
-Următorul tabel, stabilit de asemenea prin consens, leagă gravitatea cu obiectivele de realizat
prin măsurile de securitate şi specifică nivelele de performanţă ale măsurătorilor tehnice şi
organizatorice.
-Măsurile de securitate sunt apoi integrate într-un tabel logic iar riscurile reziduale sunt analizate
prin intermediul unui tabel de acceptabilitate, definit prin consens.
2.2 Metode bazate pe ergonomia sistemelor
2.2.1. Metoda HAZOP (Hazard operatibility)
-Metoda Hazop, pusă la punct în anul 1974 de către Consiliul Britanic pentru industria chimică,
permite depistarea abaterilor în raport cu funcţionarea normală, în condiţii de securitate, a unui
proces.
-Metoda se aplică, în special sistemelor de muncă cu grad mare de automatizare în care
activitatea se desfăşoară în procese continue.
-În principiu, metoda constă în descrierea amănunţită a funcţionării normale a unui proces,
descompunerea lui într-o succesiune de operaţii prestabilite şi proiectarea, asupra acestor
operaţii, a abaterilor posibile cu ajutorul unor cuvinte-cheie. Fiecare cuvânt-chei desemnează un
tip de abatere a operaţie de la funcţionarea normală: absenţă, depăşire, insuficienţă. Prin urmare,
lista cuvintelor-cheie sugerează o taxonomie posibilă a „erorilor umane”, aplicabile la un

moment dat unei operaţii neautorizate în întregime.
-Acest gen de analiză conduce, în final, la realizarea unui tablou sinoptic în care sunt indicate
cauzele posibile ale abaterilor, consecinţele lor şi acţiunile sau măsurile tehnice necesare pentru
asigurarea bunei funcţionări a procesului şi, implicit, securitatea acestuia.
-Anumite abateri depistate pot antrena, uneori, efecte nedorite asupra producţiei fără să aibă
consecinţe negative în planul securităţii muncii. Din acest motiv, metoda se utilizează atât pentru
îmbunătăţirea productivităţii cât şi pentru evaluarea şi optimizarea securităţii.
-Concepută iniţial pentru necesităţile industrie chimice, această metodă se aplică la toate
procesele ce se pretează la o descriere precisă şi riguroasă a funcţionării lor normale; această
exigenţă constituie însă şi o restricţie importantă în ceea ce priveşte generalizarea sa.
-Simplitatea principiilor care stau la baza acestei metode este dublată de o rigoare deosebită,
necesară punerii ei în aplicare.
-Instrucţiunile de aplicare prevăd o serie de proceduri precise referitoare la descrierea procesului,
descompunerea lui în operaţii, sesizarea abaterilor, întocmirea tabloului sinoptic, alegerea
măsurilor de prevenire prioritare, urmărirea realizării lor etc.
-Corectitudinea cu care se respectă aceste instrucţiuni este o premisă necesară succesului
analizei.
2.2.2. Metoda DSF (Diagnosis safety form)
-Elaborată în anul 1974, de un grup de cercetători americani, metoda are ca obiectiv identificarea
unui ansamblu de carenţe existente într-o anumită activitate şi care determină performanţele de
securitate.
-DSF se prezintă sub forma unei liste închise care include 9 categorii de probleme ce urmează a
fi analizate: organizare, ambianţă fizică, unelte şi scule, echipament tehnic, formarea
personalului, sarcina de muncă, accidente produse, boli profesionale, echipamente de protecţie.
Depistarea carenţelor referitoare la aceste probleme se face utilizând un chestionar ce grupează
50 întrebări cu ajutorul cărora se evaluează importanţa lor.
Scala de evaluare cuprinde 5 nivele corespunzător calificativelor: foarte slab, slab, mediu, bun,
foarte bun. Metoda este participativă, răspunsul la întrebări fiind obţinut direct de la personalul
implicat în activitatea analizată. Aplicarea ei reprezintă un mijloc de a trasa, plecând de la
practica de zi cu zi, câteva direcţii de prevenire prioritare.
2.2.3. Metoda DCT (Diagnostique des conditions du travail)
Metoda propusă de cercetătorii Piolet şi Mabile în anul 1984 îşi propune realizarea unui instru-
ment simplu şi eficace pentru evaluarea condiţiilor de muncă dintr-o întreprindere. Metoda
propune parcurgerea a 5 etape:
 conturarea unei viziuni globale asupra diferitelor sectoare, secţii şi ateliere care formează
întreprinderea, din punct de vedere al condiţiilor de muncă;
 depistarea sectoarelor cu probleme deosebite, ce necesită o analiză aprofundată;
 aprofundarea analizei la nivelul sectorului;
 stabilirea termenilor diagnosticului condiţiilor de muncă la nivel de sector;
 elaborarea unui program de acţiune.
2.2.4. Metoda SDQ (Safety diagnosis questionaire)
Această metodă se bazează pe un model al fenomenului de accidentare în care riscul apare atunci
când condiţiile tehnice şi organizatorice se dovedesc a fi incomparabile cu exigenţele necesare
efectuării unei activităţi în condiţii de securitate.
-Obiectivul principal al metodei îl constituie stabilirea acestor incompatibilităţi denumite de

autori „configuraţii critice”.
-Pentru aceasta, metoda utilizează, ca instrument de lucru, un chestionar de securitate care
trebuie completat de către specialişti. Răspunsurile la chestionar permit stabilirea configuraţiilor
critice pentru un anumit loc de muncă sau operaţie în condiţii tehnice şi organizatorice date.
-Metoda are meritul că studiază dependenţele dintre diverşi factori potenţiali de accidentare şi
furnizează date importante privind evaluarea securităţii muncii în sisteme închise (loc de muncă,
operaţie, proces etc), dar datorită numărului foarte mare de scenarii posibile este practic
imposibil de aplicat în sisteme mai complexe.
2.2.5. Metoda MORT (Management oversight and risk tree)
-Metoda de analiză, apriorică, a riscurilor, cunoscută sub denumirea prescurtată de MORT, are la
bază un sistem teoretic original şi coerent.
-Accidentul este definit ca „un transfer nedorit de energie care generează o leziune, un prejudiciu
asupra unor persoane sau perturbă funcţionarea normală a unui proces”.
-Accidentul propriu-zis este precedat de o succesiune de erori în prevenire sau în funcţionare,
care produc deficienţe de adaptare a factorilor umani sau ambientali.
-Aceste erori conduc direct spre condiţii şi acţiuni periculoase, generatoare de accidentare.
-Cnform acestui model, cercetare accidentului trebuie să se orienteze spre următoarele 3 direcţii:
-analiza „factorilor specifici”, respectiv a omisiunilor referitoare la prevenire;
-analiza „factorilor de risc asumaţi”, respectiv toleraţi datorită frecvenţei lor scăzute sau pentru
că -evitarea lor este greu posibilă (prevenirea lor este prea costisitoare);
-analiza factorilor dependenţi de „caracteristicile generale ale managementului”, care au
participat direct la producerea accidentului:
Investigarea se realizează cu ajutorul unui chestionar ce conţine circa 300 de întrebări cu răspun-
suri deschise. Chestionarul poate fi folosit atât la cercetarea accidentelor de muncă în scopul
stabilirii cauzelor, cât şi la analiza apriorică a riscurilor de accidentare într-o activitate concretă.
În concluzie, metoda MORT constituie o punte de legătură între metodele pre şi post accident.
2.2.6. Metoda IERCM
Institutul de Expertiză şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (IERCM) a elaborat o metodă de

evaluare a solicitărilor impuse de condiţiile specifice fiecărui loc de muncă în scopul stabilirii
contraindicaţiilor privind încadrarea profesională a persoanelor cu deficienţe morfofuncţionale.
Deşi nu are ca scop explicit problemele de securitate a muncii, metoda le explică, într-o oarecare
măsură, oferind totodată substanţiale sugestii pentru dezvoltarea unei metode axate strict pe
securitatea muncii. Metoda prevede analiza unui număr de 23 factori de influenţă, din care 9
exprimă solicitările somatice şi de mediu iar 14 se referă la solicitările proceselor şi funcţiilor
psihice.
Faţă de metoda listei de control, metoda IERCM reprezintă un pas înainte, în primul rând prin
clasificarea factorilor de solicitare din punct de vedere fiziologic şi psihologic, iar în al doilea
rând, prin ierarhizarea solicitărilor după nivelul de dificultate.
Această metodă are caracter descriptiv şi static al informaţiilor culese, care nu incită la căutarea
unor soluţii noi de viitor.
2.2.7. Metoda LEST
Metoda LEST (Laboratoire d’Ergonomie et de Sociologie du Travail) are ca obiectiv evaluarea

socio-ergonomică a condiţiilor existente la locurile de muncă, incluzând şi importante aspecte
referitoare la securitatea muncii. Analiza organizării locurilor de muncă este grupată pe 5

domenii: solicitări din ambianţa fizică, solicitări fizice, solicitări mentale, solicitări psiho-sociale,
solicitări datorate duratei de muncă. Fiecare domeniu este caracterizat printr-un număr de
factori de influenţă iar aceştia, la rândul lor, sunt determinaţi de o serie de parametri.
Aprecierea influenţei fiecărui domeniu şi factorului analizat asupra condiţiilor de muncă se
realizează cu ajutorul unei scale de evaluare cu nivele.
Pe baza investigării şi analizei fiecărui domeniu şi factori de influenţă se efectuează evaluarea cu
ajutorul nivelelor prevăzute în scala menţionată anterior şi se trasează histograma organizării
locurilor de muncă.
PARTEA A III-A
METODA DE EVALUARE A RISCURILOR I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI
PREMISE TEORETICE
3.1.Relaţia risc – securitate

-În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea
stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.
-În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul
– posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial.
-Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca
starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero.
-Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
-În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări cu
caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de
accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual", fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin
„îmbătrânire".În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv
„niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind
1
securitatea ca o funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va fi cu atât
x
mai sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia
dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către
infinit, securitatea tinde către zero (figura 3.1):
1 1
y  ; y  0.
0 
Fig. 3.1 Relaţia risc – securitate
În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al riscului
diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o limită de
risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie
permisă funcţionarea sistemului.
3.2. Noţiunea de risc acceptabil
Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin probabilitatea
cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională, cu o
anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de gravitatea şi
probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1, dezvoltat pe
verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2 sau printr-un
dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 3.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor cupluri
gravitate – probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele de
coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două
variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a
riscului" (figura 3.3).
Fig. 3.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor

caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate
Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel, riscul de
producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat sub curba
de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe mai puţin
grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează deasupra
curbei, este inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment
nuclear – fie el riscul evenimentului A – este caracterizat printr-o gravitate extremă a
consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte
reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.
În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din activitatea
unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin grave decât un
accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât
locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Fig. 3.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de
inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost
relaţia risc – factor de risc.
3.3.Determinarea coordonatelor riscului

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de accidentare
şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat
riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care acţiunea unui
factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de risc asupra
victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
 identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
 stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea gravitǎţii
lor;
 stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
 atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un
sistem (Anexa 1).
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de timp,
financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc
de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în sensul
restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune. Din acest
motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în considerare. Din
multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un accident sau o
îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror eliminare
garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului
asupra acestora.
b. Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat. Indiferent
de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra executantului
pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă, invaliditate şi
deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinţa
sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna
decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea
profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi localizarea potenţială
a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele precizate de criteriile
medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de
Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Anexa 2), se poate aprecia
pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat
şi, în final, ce tip de consecinţă va produce:
incapacitate, invaliditate sau deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe
clase de gravitate. De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai
mică de 3 zile (limita minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă), între 3
– 45 zile şi între 45 – 180 zile. Ca şi în cazul probabilităţii de producere a accidentelor sau
îmbolnăvirilor, putem stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum
urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c. Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente
aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o
altă probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea
de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze
este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului.
De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra
executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge,
în funcţie de natura şi de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin
atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi
şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate strict
pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu
factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi decât
aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de producere
a consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât aplicarea
efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilitǎţile, de
regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai eficient pentru scopul
urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat de acţiunea unui
factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de nişte valori
riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi caracterizat

în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune
că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P 1 < 10-7/h, este de clasa 1 de
probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate.
Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d. Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii consecinţelor
acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-un sistem un
cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un
nivel de risc.
Pt atribuirea nivelurilor de risc, de securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalităţii
protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului de risc
decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de
risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers
proporţională între cele două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc ® – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc ® – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc ® – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc ® – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc ® – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc ® – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc ® – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte
două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane
– p – clasele de probabilitate:
(1,1) (1,2) (1,3 ) (1,4 ) (1,5 ) (1,6 )
( 2,1) ( 2,2) ( 2,3 ) ( 2,4 ) ( 2,5 ) ( 2,6 )
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5 ) (3,6 )
Mg,p = ( 4,1) ( 4,2) ( 4,3 ) ( 4,4 ) ( 4,5 ) ( 4,6 )
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5 ) (5,6 )
( 6,1) ( 6,2) ( 6,3 ) ( 6,4 ) ( 6,5 ) ( 6,6)
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5 ) (7,6 )
Reprezentând grafic (figura 3.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate
rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) – clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de
risc posibile:
7
N
R 1
R
De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care considerăm că figu-
rează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin reuniune să
obţinem:
7
N
R 1
R
Fig. 3.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile gravitate – probabilitate

(mulţimea nivelurilor de risc): g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate
Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:
atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin segmente egale,
deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta, cât şi intervalele de timp în
cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au determinat, nu sunt egale;
pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu lungime mai
mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (1 1/2 - 1), tocmai datorită premisei
că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra
reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe niveluri
de risc, aşa cum se explicitează în continuare.
Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare
a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin
care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa curba
nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1 (linia
1 a matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai mică
de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca
incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a
securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate
stabilită prin CEN-815/85 (figura 3.5 a).
Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel; curba de nivel 1 (risc minim acceptabil
Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta grafic
nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror coordonate
generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi consideraţi
de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Fig. 3.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Din reprezentarea grafică (figura 3.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:
6
M1, p = (1,1) (1, 2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) şi elementul (2,1).
Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil prin
punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor de
risc (figura 3.5 b).
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
Fig. 3.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;nivel de risc maxim acceptabil şi critic.
Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va
reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă
nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafeţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 1.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde
cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:
 4
M 2, p  (2,2) (2,3) (2,4)

 p2
-nivelul 2:  2
M 3, p  (3,1) (3,2)
şi elementul (4,1); - nivelul 4:

 p 1
 6
 M 3, p  (3,5) (3,6)
 5
 p
 4
M  ( 4 ,3) ( 4 ,4 )
;
 4 , p
 p  3
 3
 M  (5,2 ) (5,3)
 g
5, g
 2
 7
 ( 6,2 )
M 

 g
g , 2
 6
( 7 ,2 )


 6
 M 2, p  (2 ,5 ) ( 2 ,6 )
 p  5
-nivelul 3: 
şi elementul (4,2) ; -
4
M 3 , p  ( 3 ,3 ) ( 3,4 )
 p  3
 ( 5, 1)
 7
 M g ,1  ( 6, 1)
 g  6
( 7, 1)

 6
 M 4, p  (4,5) (4,6)
 p  5

nivelul 5: 
;
5
M 5 , p  (5,4) (5,5)
 p  4
 7 (6,3)
 M g ,3 

 g  6 (7,3)
5
- nivelul 6: M 6, p  (6,4) (6,5) şi elementele (5,6), (7,4);
p4
6
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M 7, p  (7,5) (7,6) .
p 5
Din relaţia risc – securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel critic, la
care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde către zero,
deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalentă cu
producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin cuplurile (6,6),
(7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea evenimentului
extrem – decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic. Pentru
aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă de
valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente
măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile.
Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la
alta, în funcţie de condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pt ţara noastrǎ ar
fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar
însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de
vedere al protecţiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de
muncǎ confirmǎ nedepǎşirea acestui nivel.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare a
riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continuare.
PARTEA A IV-A
DESCRIEREA METODEI
4.1. Scop şi finalitate

-Metoda propusă are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate a muncii
pentru un loe de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării
riscurilor de accidentare şi imbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizeazã cu un
document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde
nivelul de risc global pe loc de muncă.
-Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a
accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru bocul de muncă, seetor, secţie sau
întreprinderea analizată.
4.2. Principiul metodei
-Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de
muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
-Nivelul de securitate pentru un loc de muncä este invers proporţional cu nivelul de rise.
4.3. Utilizatori potenţiali
-Metoda poate fl utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât faza de
exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în
securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizatä (evaluatori + tehnologi).
-În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de
muncă.
-În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a muncii
din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii: analiza pe o bazã ştiinţifică de
securitate a muncii la fiecare loe de muneă şi fundamentarea riguroasã a celor de prevenire.
4.4. Etapele metodei
Metoda cuprinde urmãtoarele etape obligatorii:
 definirea sistemului de analizat (loc de muncã);
 identificarea factorilor de risc din sistem;
 evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
 propunerea măsurilor de prevenire.
4.5. Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
1 - Lista de identificare a factorilor de risc;
2 - Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
3 - Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
4 - Grila de evaluare a riscurilor;
5 - Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
6 - Fişa locului de muncă - document centralizator;
7 - Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
1. Lista de identificare a factorilor de risc este un formular care cuprinde, într-o formă uşor
identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi
îmbolnăvire profesională, grupate dupã criteriul elementului generator din cadrul sistemului de
muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
2. Lista de consecinte nosibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului este un
instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravitãţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile
de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a
consecinţelor în raport cu structura anatomofuncţională a organismului şi gravitatea minimă -
maximă generică a consecinţei.
3. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii faetorilor de risc asupra

organismului uman este o grilã de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de
probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală
a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor
precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
 clasa 1 de probabilitate: frecvenţa evenimentului peste 10 ani;
 clasa 2: frecvenţă de producere - o dată la 5 ÷10 ani;
 clasa 3: o dată la 2÷5 ani;
 clasa 4: o dată la 1 ÷2 ani;
 clasa 5: o dată la 1 an ÷ 1 lună;
 clasa 6: o dată la mai puţin de o lună.
4. Grila de evaluare a riscurilor cuprinde clasele de gravitate şi clasele de probabilitate, cu

ajutorul cărora se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat.
5. Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii, este un instrument utilizat în

aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde cele 7 niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, şi de la 7 la 1 pentru
nivelul de securitate; în zona centrală a formularului sunt prezentate explicit toate cuplurile
gravitate-probabilitate aferente nivelurilor de risc.
6. Fişa de evaluare a locului de muncă, este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de

identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/ sau îmbolnăvire profesională.
7. Fişa de măsuri propuse, este un formular folosit pentru centralizarea măsurilor de prevenire
necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii.
PARTEA A V-A APLICAREA METODEI
5.1. Procedura de lucru

5.1.1. Constituirea echipei de analiză şi evaluare
-Primul pas în aplicarea metodei il reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare. Aceasta
va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor
de muncă analizate.
-Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea este necesară o
minimă documentare, prealabilă, asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care
urmează să fie analizate şi evaluate.
-După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la
parcurgerea etapelor propriu-zise.
Descrierea sistemului de aualizat
În aceastã etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul
sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite
- parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului in sistem (pe baza fişei
postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date in mod curent etc.);
- descrierea condiţiilor de mediu existente;
- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi
standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a
muncii). 0 sursã complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile
cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
5.1.3. Identificarea factorilor de risc din sistem
-În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare componentă a
sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza unei listei prestabilite ce disfuncţii
poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
-Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu
tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile
accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
-De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare
pe computer.
-Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică.
-În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă),
identiflcarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile funcţionale ale
maşiniIor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi materialelor
utilizate, sau buletinele de analizã a condiţiilor de mediu.
-Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de ne-
determinare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, şi impactul
lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
-Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizeazã, pe de o parte, prin
analiza conformităţii dintre conţinutul sãu şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este
atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii. reguli de muncă, procedee de
lucru greşite.
-Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
unde, în aceeaşi etapă ,se mai specifică şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora
şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor, de exemplu: rezistenţa la
apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba C2 etc.).
5.2 Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista de
consecinţe posibile precum şi gravitatea consecinţelor care se apreciază pe baza “Scalei de
cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman”.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de
calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele, acestea transformându-se în frecvenţe
exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor şi se înscrie în Fişa locului de muncă. Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de
risc/securitate se determină aceste niveluri de risc pentru fiecare factor de risc identificat în parte.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi.
Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca
element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc pentru fiecare
factor de risc identificat în parte. În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi
rangul cel mai mare.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
∑ ri * Ri
i=1
Nr =
n
∑ ri
i=1
în care Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri = rangul factorului de risc “i”; Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc “i”;
n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de risc global se înscrie în Fişa locului de muncă.
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează nivelul
global de risc pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – Ng – ca medie
ponderată a nivelurilor de risc global determinate pe locurile de muncă.
n
∑ rp * Nrp
i=1
Ng =
n
∑ rp
i=1
unde rp este rangul locului de muncă “p” (egal cu nivelul de risc global al locului);
n = numărul de locuri de muncă analizate; Nrp = nivelul de risc global pt locul de muncă “p”.
Stabilirea mãsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunãtăţirii nivelului de securitate a sistemului de

muncã analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
 7 - 1 - dacă se operează cu nivelurile de risc;
 1 - 7 - dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică genericã a mãsurilor de prevenire, respectiv:

 măsuri de prevenire intrinsecă; protecţie colectivă; protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în formularul FIŞA DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE .
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat, care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei; persoanele implicate;
 rezultatele evaluãrii, respectiv fişele locurilor de muncã cu nivelurile de risc;
 fişele de măsuri de prevenire.
5.4. Condiţii de aplicare
Pentru ca aplicarea metodei sa conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca
sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncã, bine definit sub aspectul scopului şi
elementelor sale. În acest mod se limiteazã numărul şi tipul de interrelaţionari potenţiale ce
urmează să fie investigate, şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altã condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi
multidisciplinară, care să includã specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi,
ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzãtor naturii variate a elementelor
sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc.
Conducătorul echipei trebuie sã fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi
de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonãrii şi integrãrii
criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmãrit prin analizä: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei propuse este faptul că aplicarea sa nu este limitatã de condiţia existenţei
fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de
muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizicã, constituirea şi
intrarea in funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem relativ
simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasã.
Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor obţinute necesită
personal specializat; de asemenea, se recomandă utilizarea tehnicii de calcul automate.
Informatizarea este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv:
 procedura de lucru etapizată;
 existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legãturi dintre variabilele luate in considerare la determinarea nivelului de risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât
şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii:
a) în timpul evaluãrii, utilizarea computerului este recomandabilã în două modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind durata de viaţă a echipamentelor tehnice, timpul
de funcţionare, numărul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv statistica
accidentelor de muncã ăi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a determina,
cu mai mare acurateţe, clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b) gestiunea computerizatã a riscurilor presupune realizarea unor bãnci de date complete şi
actualizabile permanent, cuprinzãnd datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de
muncă evaluate din unitate. În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta,
conform ultimei evaiuări, situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile
de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competentelor
pentru respectivele mãsuri.
EVALUAREA RISCURILOR
DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA

PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
MEDIC
si
ASISTENTĂ MEDICALĂ
1. Procesul de munca
Procesul de munca are drept scop asistenta medicala, respectiv participarea la tratamente/operatii efectuate în
timpul spitalizării.
Manipularea materialelor tratarea pacienţilor şi folosirea ustensilelor, a aparatelor specifice activităţii se face
numai prin utilizarea E.I.P. şi îşi desfăşoară activitatea în baza instrucţiunilor şi normelor elaborate de
Ministerul Sănătăţii, a R.I., a fişei postului, a instrucţiunilor interne şi a dispoziţiunilor primite de la cei în
drept.
Utilizarea si intretinerea aparaturii medicale specifice, sterilizarea instrumentarului medical, intocmire si
intretinere baza de date, redactare si/sau completare documente medicale.
2.Elementele componente
a. Mijloace de productie:
Statie de osmoza inversa
Aparat dializa DIALOG
Monitor EKG
Aparat EKG
Monitor cardiorespirator
Aparat tensiune
Canapea tratamente
Carucior pt transport
Fololii electrice
Lampi UV
Trusa diagnostic prim ajutor
Sistem de umidificare si încalzire
b. Sarcina de munca
- Responsabilitatea de a supraveghea si de a asigura efectuarea in cele mai bune conditii a
hemodializei.
- Responsabilitatea de a supraveghea si de a asigura functionarea in permanenta a aparatelor de
dializa, semnalarea defectiunilor aparute, asistentei sefe de sectie.
- Urmareste atent evolutia dializei, sesizand medicului toate modificarile aparute
- Pregatirea pentru sterilizare a materialului moale si a instrumentarului, spalare, curatire,
dezinfectare si sterilizare.
- Raspunde de aprovizionarea, in permanenta, cu material steril.
- Pregatirea materialului moale: tampoane, ata chirurgicala, mese, etc.
Proprietate intelectuală - S.C. FORM CONSULT S.R.L. tel. 0744-89.52.52, Fax: 0356-429.219 Toate procedurile, fişele de proces şi instrucţiunile ce
descriu activităţi şi procese proprii sunt proprietatea exclusivă a S.C. AVITUM S.R.L.. Orice multiplicare, difuzare sau utilizare parţială sau totală a
acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă.
- Sterilizarea instrumentarului ori de cate ori este nevoie.

- Verificarea calitatii sterilizarii.
- Aprovizionarea cu materialele necesare pentru interventii, raportat la consum,de la asistenta sefa.
- Intretinerea materialului, instrumentarului aflat in dotare, schimbarea celor uzate, semnalarea
defectiunilor aparute, asistentei sefe de sectie.
- Supravegherea efectuarii curateniei si dezinfectiei saloanelor din sectie ori de cate ori este nevoie.
- Responsabilitatea de a se asigura ca in orice moment sala de operatie este pregatita pentru
interventii.
- Tinuta adecvata prin folosirea corespunzatoare a echipamentului de protectie.
c. Mediul de munca
Activitatea se desfasoara in saloane.
Caracteristici:
 iluminat mixt, natural si artificial
 nivel de zgomot redus, nesemnificativ
 microclimat echilibrat
3 Factorii de risc identificati

A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie
a. Factori de risc mecanic:
 suprafete alunecoase
 jet de lichide biologice contaminate
 ace, branule si instrumentar medical taios si ascutit
 fiole, recipiente de sticla, lame si lamele, termometru cu mercur cu potential de spargere si taiere
 sonda subtire, ascutit pt electrocauterizare
 recipiente sub presiune: butelii cu oxigen, oxid de azot, entanox (anestezic)
 cabluri prelungitoare, alimentare, computer, telefon
 scaune neerogonmice
 accident rutier
b. Factori de risc termic:

 temperatura ridicata a materialelor aduse de la sterilizare
 sonda electrocauterului
 flacara in cazul unui scurt-circuit al aparatelor electrice
c. Factori de risc electric

 electrocutare prin atingere directa – conductori prost izolati sau izolatia imbatranita si / sau umeda
 manipulare neglijenta cu mana uda a fiselor electrice
 descarcare accidentala / defectare aparatura electrica
d. Factori de risc chimic

 manipulare de substante toxice (medicamente de uz uman cu regim special, mercur in cazul spargerii
termometrului)
 dezinfectanti cationici
 substante iritante (solutii clor, fenol)
 detergenti
 substante caustice (permanganat de potasiu, nitrat de argint)
 dezinfectante (alcool, peroxid in solutie concentrata, solutie iod)
 vapori entanox (anestezic pe masca)

 azot lichid pt crioterapie
 manusi de latex – risc de eczema / dermatita de contact
 talc si pulberi de la medicamente cu risc de alergie respiratorie
e. Factori de risc biologic

 recoltare si manipulare de produse biologice
 agenti biologici patogeni cu transmitere aeriana
 agenti biologici patogeni cu transmitere cutanata
 contaminarea sistemului de climatizare (legionella pneumoniae, stafilococ, streptococ, haemophilus)
B. Factori de risc proprii mediului de munca

a.Factori de risc fizic:
 iluminare cu tuburi de neon
b. Factori de risc chimic:

 gaze iritante cu potential alergenic respirator : clor, formol,
 solutii iritante cu potential alergenic cutanat
 solutii caustice
 pulberi iritante: talc
 latex (manusi de protectie) cu risc crescut pt dermatita de contact
 alte pulberi si vapori in amestec de la medicamente si dezinfectante
c. Factori de risc biologic:

 virusuri, bacterii, fungi, paraziti (contaminare prin aer sau prin contact direct)
 produse biologice contaminate
C. Factori de risc proprii sarcinii de munca

a. Conţinut necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate
 Operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii în lucru cu pacientii

 Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
b. Suprasolicitare fizica:
 pozitie incomoda pentru spate, prelungita, in timpul lucrului, efectuarii tratamentelor
 pozitie incomoda pentru spate si brate in timpul lucrului la computer
 miscari de ridicare + rotatie a echipamentelor sau miscare pacient
c. Suprasolicitare psihica:
 decizii si actiuni rapide cu responsabilitate mare morala si medico-legala
 activitate sustinuta cu nivel mare de concentrare sub presiunea timpului
 efort de comunicare si intelegere a altor persoane
 nivel de stres crescut (solicitari mari, control scazut , situatii neprevazute)
 suprasolicitare emotionala si psihica datorita cazurilor in care pacientul este in stare grava, sufera, are
dureri
 rezolvarea situatiilor conflictuale
 oboseala
D. Factori de risc proprii executantului

a. Actiuni gresite:
Executare defectuoasă de operaţii
 neatentie / neglijenta in folosirea instrumentelor taioase / intepatoare
 recaparea acelor folosite
 indepartarea manuala a lamei de bisturiu dupa folosire
 aruncarea materialelor contaminate biologic sau a acelor folosite la un loc cu gunoiul menajer
 manevre neadecvate cu electrocauterul
 manevre gresite de ridicare si/ sau manipulare
 cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, suprafeţe alunecoase, impiedicare
 spargerea instrumentarului din sticla
 manipularea fiselor electrice cu mainile ude
 aplicarea defibrilatorului pe materiale metalice
 mentinerea contactului cu pacientul in timpul defibrilarii
 activitatea prelungita la calculator
Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea/oprirea E.T.
Comunicări accidentogene
b. Omisiuni
 examinarea bolnavilor fara E.I.P.

 efectuarea tratamentelor si / sau interventiilor fara E.I.P.
S.C. AVITUM S.R.L. NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 7

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
Punct lucru: Sighisoara DURATA EXPUNERII: 40 h / saptamana
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
Medic, Asistenta Medicala Ing. Adrian TANASIE
COMPONENŢA FACTORI DE CONSECINŢA CLASA CLASA
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC NIVEL
SISTEMULUI DE RISC MAXIMĂ GRAVI PROBAB
(descriere, parametri) RISC
MUNCĂ IDENTIFICAŢI PREVIZIBILĂ -TATE ILITATE
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE 1. Accident rutier de traseu DECES 7 1 3
PRODUCŢIE RISC 2. Lovire de cǎtre autovehicole în caz de incident, accident rutier DECES 7 3 5
MECANIC
3. Circulatie sub sirena DECES 7 3 5
4. Accident rutier datorat unor defecţiuni ale autospecialei DECES 7 2 4
5. Explozie recipiente sub presiune: butelii cu oxigen, oxid de azot, DECES 7 1 3
entanox (anestezic)
6. Jet de lichide biologice contaminate DECES 7 2 4
7. Ace, branule si instrumentar medical taios si ascutit– contact ITM 45-180 zile 3 4 3
direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase
8. Fiole, recipiente de sticla, lame si lamele, termometru cu mercur ITM 45-180 zile 3 3 3
cu potential de spargere si taiere
9. Cabluri– pericol de agatare, impiedicare, cadere la acelasi nivel ITM 3-45 zile 2 3 2
10. Suprafete alunecoase – cadere la acelasi nivel ITM 3-45 zile 2 2 2
11. Posibile afectiuni ale coloanei vertebrale, contracturi musculare ITM 3-45 zile 2 3 2
din cauza pozitiei incomode
FACTORI DE 12. Accident rutier urmat de incendiu la bordul autoutilitarei DECES 7 1 3
RISC TERMIC 13. Flacara in cazul unui scurt-circuit al aparatelor electrice – arsura ITM 45-180 zile 3 1 2
pe suprafata mica
FACTORI DE 14. Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu DECES 7 1 3
RISC izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă
ELECTRIC
15. Electrocutare prin manipulare neglijenta cu mana uda a fiselor, DECES 7 2 4
aparaturii electrice (ex. defibrilator)
Proprietate intelectuală - S.C. FORM CONSULT S.R.L. tel. 0744-89.52.52, Fax: 0356-429.219 Toate procedurile, fişele de proces şi instrucţiunile ce descriu activităţi şi procese proprii sunt proprietatea
exclusivă a S.C. AVITUM S.R.L.. Orice multiplicare, difuzare sau utilizare parţială sau totală a acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă.
16. Electrocutare prin descarcare accidentala / defectare aparatură DECES 7 1 3

(ex. defibrilator)
FACTORI DE 17. Manipulare de substante toxice (medicamente cu regim special, ITM 45-180 zile 3 3 3
RISC CHIMIC anestezic pe masca, mercur in cazul spargerii termometrului -
intoxicatie involuntara
18. Intoxicare cu dezinfectante (alcool, peroxid in solutie concentrata, ITM 45-180 zile 3 1 2
solutie iod)
19. Manusi de latex – risc de eczema / dermatita de contact ITM 3-45 zile 2 2 2
20. Talc si pulberi de la medicamente cu risc de alergie respiratorie ITM 3-45 zile 2 2 2
FACTORI DE 21. Recoltare de produse biologice DECES 7 2 4
RISC 22. Manipulare dezinfectanti, detergenti, solutii iritante, contact ITM 45-180 zile 3 3 3
BIOLOGIC
prelungit alte substante cu potential alergenic
23. Manipulare de produse biologice contaminate – risc de DECES 7 2 4
transmitere boli
24. Agenti biologici patogeni cu transmitere aeriana ITM 45-180 zile 3 4 3
25. Agenti biologici patogeni cu transmitere cutanata ITM 45-180 zile 3 4 3
26. Contaminarea sistemului de climatizare a autospecialei ITM 3-45 zile 2 1 1
MEDIUL FACTORI DE 27. Iluminare cu necorespunzatoare ITM 3-45 zile 2 2 2
DE MUNCĂ RISC FIZIC
FACTORI DE 28. Manipulare de substante chimice toxice, caustice, iritante,
DECES 7 1 3
RISC CHIMIC alergenice
29. Latex (manusi de protectie) cu risc crescut pt dermatita de contact ITM 3-45 zile 2 2 2
FACTORI 30. Manipulare produse biologice sau contact cu bolnavi contagiosi DECES 7 2 4
BIOLOGIC (contaminare prin aer sau prin contact direct)
CARACTERUL 31. Lucrul în stres psihic semnificativ ITM 45-180 zile 3 4 3
MEDIULUI
SARCINA SUPRASOLICI 32. Poziţie incomoda pentru spate, prelungita, in timpul lucrului, ITM 3-45 zile 2 3 2
DE MUNCĂ TARE FIZICĂ efectuarii tratamentelor
33. Suprasolicitarea la manipularea E.T. ITM 3-45 zile 2 3 2
34. Miscari de ridicare - rotatie a echipamentelor sau miscare pacient ITM 3-45 zile 2 3 2
CONTINUT 35. Operaţii, reguli, procedee deprinderi greşite, absenţa unor operaţii ITM 45-180 zile 3 3 3
NECORESPUNZA
TOR AL SARCINII în lucru cu pacientii
DE MUNCA IN 3 3 3
RAPORT CU
36. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a ITM 45-180 zile
CERINTELE DE operaţiilor)
SECURITATE
SUPRASOLICI 37. Nivel de stres crescut)/ decizii si actiuni rapide cu responsabili- INVAL. gr. III 4 4 4
TARE tate mare morala si medico-legala / activitate sustinuta cu nivel
PSIHICĂ
mare de concentrare sub presiunea timpului / efort de comuni-
care si intelegere a altor persoane / suprasolicitare emotionala si
psihica datorita cazurilor in care pacientul este in stare grava,
sufera, are dureri / rezolvarea situatiilor conflictuale / oboseala
datorita programului de lucru prelungit si neregulat (urgente) –
pot conduce la uzare psihica (fenomenul de burnout)
EXECUTANT ACŢIUNI 38. Mentinerea contactului cu pacientul in timpul defibrilarii / DECES 7 1 3
GREŞITE aplicarea defibrilatorului pe materiale metalice
39. Neatentie / neglijenta in folosirea instrumentelor taioase / DECES 7 2 4
intepatoare contaminate biologic
40. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare ITM 45-180 zile 3 3 3
– suprafeţe alunecoase, denivelate, cabluri
41. Recaparea acelor folosite DECES 7 2 4
42. Manevre neadecvate cu aparatura – arsuri, raniri usoare ITM 3-45 zile 2 2 2
43. Dozarea si aplicarea incorecta a solutiilor– arsura chimica usoara ITM 3-45 zile 2 2 2
44. Manevre gresite de ridicare si/ sau manipulare – afectiuni ale ITM 3-45 zile 2 4 2
coloanei vertebrale
OMISIUNI 45. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte DECES 7 2 4
mijloace de protecţie din dotare
46. Circulaţia fǎrǎ închiderea centurii de siguranţǎ DECES 7 3 5
Fişa de măsuri propuse

NIVE
Nr. LOC DE MUNCĂ/ MĂSURI PROPUSE
L
crt FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
1. F 15 Electrocutare prin 4 Măsuri tehnice:
manipulare neglijenta cu Verificarea şi repararea conductorilor de alimentare si a fiselor electrice
mana uda a fiselor, Verificarea tehnica periodica a aparaturii electrice Respectarea normelor de utilizare conform fiselor tehnice
aparaturii electrice Măsuri organizatorice:
Instruirea personalului;
Verificarea riguroasă a modului în care se respectă regulile de securitate şi disciplina tehnologică;
2. F 30 Manipulare produse 4 Măsuri tehnice:
biologice sau contact cu Dotarea cu mijloace individuale de protecţie: manusi latex, masca, ochelari, halat
bolnavi contagiosi Măsuri organizatorice:
(contaminare prin aer sau Instruirea personalului asupra tehnicilor de lucru si utilizarii E.I.P.
prin contact direct) Aprovizionarea cu materiale sanitare de buna calitate
3. F 45 Neutilizarea E.I.P. a 4 Măsuri tehnice:
celorlalte mijloace de Efectuarea verificarii periodice
protecţie din dotare Masuri organizatorice:
Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării procedurilor de lucru şi a restricţiilor de securitate –
neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea unor mijloace de protecţie necorespunzătoare;
4 21-Recoltare de produse 4 Măsuri tehnice:
biologice Dotarea cu mijloace individuale de protecţie: manusi latex, masca, ochelari, halat
Măsuri organizatorice:
Instruirea personalului asupra tehnicilor de lucru si utilizarii E.I.P.
Aprovizionarea cu materiale sanitare de buna calitate
5. F 23 Manipulare de 4 Măsuri tehnice:
produse biologice risc Efectuarea verificarii periodice Semnalizarea, avertizare produse periculoase
transmitere boli Masuri organizatorice:
Utilizarea de instructiuni de lucru proprii ;
Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării procedurilor de lucru şi a restricţiilor de securitate –
Efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de reglementările în vigoare;
Neadmiterea la lucru a personalului aflat in stare accentuata de oboseala, sub influenta bauturilor alcoolice.
Purtarea in permanenta a echipamentului individual de protectie;
6 F 39-Neatentie / 4 Masuri organizatorice:
neglijenta in folosirea Utilizarea de instructiuni de lucru proprii ;
instrumentelor taioase / Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării procedurilor de lucru şi a restricţiilor de securitate –
intepatoare contaminate neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea unor mijloace de protecţie necorespunzătoare;
biologic Efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de reglementările în vigoare;
Neadmiterea la lucru a personalului aflat in stare accentuata de oboseala, sub influenta bauturilor alcoolice.
Purtarea in permanenta a echipamentului individual de protectie;
7. F 41 Recaparea acelor 4 Masuri organizatorice:
folosite Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării procedurilor de lucru, a restricţiilor de securitate –
Verificarea prin control permanent, din partea şefului, prin sondaj.
8 F 6 Jet de lichide Masuri organizatorice:
biologice contaminate Instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării procedurilor de lucru, a restricţiilor de securitate –
9. F 31- Nivel de stres crescut decizii si actiuni rapide cu responsabilitate morala mare / activitate 4 Masuri organizatorice:
sustinuta cu nivel mare de concentrare sub presiunea timpului / efort de comunicare si intelegere a altor Instruirea lucrătorilor
persoane / suprasolicitare emotionala si psihica datorita cazurilor in care pacientul este in stare grava, Măsuri igienico sanitare
sufera, are dureri / rezolvarea situatiilor conflictuale / oboseala pot conduce la uzare psihica Controale medicale periodice
(fenomenul de burnout) Consiliere psihologică
Nivelul de risc global al locului de muncă este:

46
r  R i i
63  126  49  72  8  36  6  16  30  28  2
N rg  i 1
  436 / 138  3,16
46
15  36  21  18  3  12  4  4  10  14  1
ri 1
i
1
REPREZENTARE FACTORI RISC
2
Medic 3
Asistenta Medicala 4
5
NIVEL DE RISC = 3,16 6
7
8
6 9
10
11
4 12
13
14
2 15
16
17
0 18
1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43FUNCTII 46 19
20
21
22
23
24
25
exclusivă a S.C. AVITUM S.R.L.. Orice multiplicare, difuzare sau utilizare parţială sau totală a acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă. 26
27
28
29
Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă este egal cu 3,16, valoare ce îl încadrează în
categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic, nedepaşind limita maxima acceptabila de 3,5.
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 46 factori de
risc identificaţi, numai 13 depăşesc, ca nivel parţial de risc , valoarea 3:
3 încadrându-se în categoria factorilor de risc grav,
10 încadrându-se în categoria factorilor de risc mare
17 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu,
16 se incadreaza in clasa de risc mic
Cei 13 factori de risc crescut sunt:
F 15 Electrocutare prin manipulare neglijenta cu mana uda a fiselor, aparaturii electrice 4
F 30 Manipulare produse biologice sau contact cu bolnavi contagiosi (contaminare prin aer 4
sau prin contact direct)
F 45 Neutilizarea E.I.P. a celorlalte mijloace de protecţie din dotare 4
21-Recoltare de produse biologice 4
F 23 Manipulare de produse biologice risc transmitere boli 4
F 39-Neatentie / neglijenta in folosirea instrumentelor taioase / intepatoare contaminate 4
biologic
F 41 Recaparea acelor folosite 4
F 6 Jet de lichide biologice contaminate 4
F 31- Nivel de stres crescut decizii si actiuni rapide cu responsabilitate mare morala si 4
medicolegala / activitate sustinuta cu nivel mare de concentrare sub presiunea timpului /
efort de comuni-care si intelegere a altor persoane / suprasolicitare emotionala si psihica
datorita cazurilor in care pacientul este in stare grava, sufera, are dureri / rezolvarea
situatiilor conflictuale / oboseala datorita programului de lucru prelungit si neregulat
(urgente) – pot conduce la uzare psihica (fenomenul de burnout)
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul de risc
crescut), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează:
 55,5 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 11,1 %, factori proprii mediului de munca
 13,3 % factori proprii sarcinii de munca
 20,1 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că cu toate ca 40 % dintre factorii de risc identificaţi
pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces), evaluarea globala incadreaza locul de
munca cu nivel de risc scazut.
Proprietate intelectuală - S.C. FORM CONSULT S.R.L. tel. 0744-89.52.52, Fax: 0356-429.219 Toate procedurile, fişele de proces şi instrucţiunile
ce descriu activităţi şi procese proprii sunt proprietatea exclusivă a S.C. AVITUM S.R.L.. Orice multiplicare, difuzare sau utilizare parţială sau
totală a acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă.
DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ
PENTRU
COMPARTIMENT ADMINISTRATIV
LOCUL DE MUNCĂ
„SEF BIROU ADMINISTRATIV, REGISTRATOR, SECRETARĂ,

FUNCTIONAR ADMINISTRATIV”
1.Procesul de muncă
Procesul de muncǎ are drept scop prelucrarea datelor pe calculator, imprimarea documentelor,
multiplicarea acestora, mânuirea banilor si alte activitati specifice muncii de birou.
2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

a.Mijloace de producţie:
 calculatoare;
 imprimante;
 copiatoare;
 mobilier de birou;
b 1.Sarcina de muncă - comună

 manipularea documentelor si materialelor;
 manipularea şi numărarea banilor, întocmirea documentelor de evidenta economică
 utilizarea echipamentelor de calcul aflate în dotare;
 asigurarea curăţeniei la locul de muncă;
b2 Sarcina de muncă specifică registrator

Întocmeşte documente specifice completând datele din resortul său
Efectuează inregistrarea intrarii / iesirii bolnavilor
Verifică documente
Rezolvă şi alte probleme repartizate de către şefii ierarhici superiori,
Sarcina de muncă specifică sef birou administrativ

Operează cu diverse documente
Utilizează aparatura din dotare
Sarcina de muncă secretară

Ţine evidenţa intrărilor şi ieşirilor diverselor documente
Stenodactilografiază
Sarcina de muncă functionar administrativ
Ţine evidenţa diverselor documente
c.Mediul de muncă
Activitatea se desfăşoară în birouri (spatii inchise), respectandu-se prevederile legale legate de:
 iluminat; zgomot ; microclimat.
4.3.Factorii de risc identificaţi
A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a.Factori de risc mecanic:
 lovituri datorate insuficientei spatiului pentru realizarea activitatii;

 lovire, strivire prin mişcări neatente a scaunelor, caderea obiectelor, echipamentelor asezate
necorespunzator pe rafturi sau mese de lucru;
 suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,
înţepătoare, alunecoase;
b.Factori de risc termic:
 arsuri in timpul lucrului cu aparatura - atingerea partilor supraîncălzite ale acestora;
 incendii la aprinderea documentelor sau a altor materiale inflamabile.
c.Factori de risc electric:

 electrocutare datorita circuitelor electrice la care sunt alimentate aparatele.
 electrocutare in timpul deservirii calculatorului;
 electrocutare la remedierea unor defectiuni ale echipamentelor de calcul;
 electrocutare la conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la
centura de impamantare;
 electrocutare prin atingere directa sau indirecta a cablurilor de alimentare cu izolatia
necorespunzătoare sau distrusa
B.Factori de risc proprii mediului de muncă

 emisii de radiatii ale echipamentelor utilizate;
 praf rezultat la manevrarea documentelor rezultand posibile imbolnaviri ale aparatului
respirator.
b.Factori de risc chimic:
 emisii de ozon ale echipamentelor utilizate.
C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a.Suprasolicitare fizică:
 poziţii de lucru forţate, vicioase;
 pozitie preponderent ortostatica;
 lucru prelungit la echipamentele de calcul in fata monitoarelor.
b.Suprasolicitare psihică:
 monotonia muncii si concentrarea la lucrul cu echipamentele de calcul.
 stres.
D.Factori de risc proprii executantului
a.Acţiuni greşite:
 stationare in zone periculoase,
 cadere de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau dezechilibrare;
 lovire (zdrobire) prin caderea materialelor, obiectelor de pe rafturi sau mesele de lucru;
 lovire (zdrobire) prin caderea materialelor (dosare, topuri de hartie alte materiale) depozitate
sau asezate incorrect pe rafturi;
 lovire (zdrobire) prin caderea materialelor transportate din cauza greutatii si volumului
acestora;
 lovire prin miscari neatente cu mobilierul
 lucrul fara ecrane de protectie;

26
r  R
i 1
i i
63  45  6  28  12  6
N rg    160 / 65  2,46
26
27  15  2  14  4  37  3  20  1
ri 1
i
S.C. AVITUM S.R.L. NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1

DURATA EXPUNERII: 8 h/zi
Compartiment administrativ
PROFESII
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE
Sef birou administrativ
Registrator, Ing Adrian TANASIE
Secretară,
Functionar administrativ
CONSEC. CLASA
COMPONENTA FACTORI FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CLASA
MAXIMĂ PROBA NIVEL
SISTEMULUI RISC IDENTI- FACTORILOR DE RISC GRAVI
PREVI- BILITA RISC
DE MUNCĂ FICAŢI (descriere, parametri) -TATE
ZIBILĂ TE
MIJLOACE DE FACTORI DE 1.Lovituri datorate insuficientei spatiului pt realizarea activitatii; ITM 3-45 zile 2 1 1
PRODUCŢIE RISC 2. Lovire, strivire prin mişcări neatente a scaunelor, caderea ITM 3-45 2 1 1
-imprimante MECANIC obiectelor, echip. asezate necorespunzator pe rafturi, mese lucru; zile
-copiatoare -Miscari 3. Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al ITM 3-45 2 2 2
- echipamente periculoase epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase; zile
de calcul FACTORI DE 4. Arsuri in timpul lucrului cu aparatura - atingerea partilor ITM 3-45 2 1 1
- mobilier birou RISC TERMIC supraîncălzite ale acestora; zile
5.Incendii la aprinderea documentelor, a materialelor inflamabile DECES 7 1 3
FACTORI DE ITM 3-45 2 2 2
6. Utilizare diferite produse de curăţenie fără E.I.P.
RISC CHIMIC zile
FACTORI RISC 7.Electrocutare datorita circuitelor electrice la care sunt DECES 7 1 3
ELECTRIC alimentate echipamentele de calcul
-Curentul 8. Electrocutare in timpul deservirii calculatorului DECES 7 1 3
electric 9. Electrocutare la remedierea unor defectiuni ale DECES 7 1 3
echipamentelor de calcul
10. Electrocutare la conectarea echipamentelor de calcul la prize DECES 7 1 3
defecte sau fara legatura la centura de impamantare
Proprietate intelectuală - S.C. FORM CONSULT S.R.L. tel. 0744-89.52.52, Fax: 0356-429.219 Toate procedurile, fişele de proces şi instrucţiunile ce descriu activităţi şi procese proprii sunt proprietatea exclusivă a S.C.
AVITUM S.R.L.. Orice multiplicare, difuzare sau utilizare parţială sau totală a acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă.
11 Electrocutare prin atingere directa sau indirecta a cablurilor DECES 7 1 3

de alimentare cu izolatia distrusa
MEDIUL FACTORI DE 12. Imbolnaviri datorate emisiilor de radiatii ale echipamentelor ITM 3-45 2 2 2
DE MUNCĂ RISC FIZIC utilizate zile
-Birouri -Radiatii 13. Imbolnaviri, tulburari datorate zgomotului emis in timpul ITM 3-45 2 2 2
functionarii echipamentelor zile
14. Inhalarea prafului rezultat la manevrarea documentelor ITM 3-45 2 2 2
rezultand posibile imbolnaviri ale aparatului respirator zile
FACTORI DE 15. Imbolnaviri datorate emisiilor de ozon ale echipamentelor ITM 3-45 2 3 3
RISC CHIMIC utilizate zile
SARCINA DE SUPRASOLICI 16.Afectiuni musculo-scheletice datorate pozitiilor de lucru ITM 45 – 3 3 3
MUNCA -TARE fortate sau vicioase, in timpul lucrului 180 zile
–Manevrarea FIZICA 17. Afectiuni ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare ITM 45 – 3 3 3
materialelor datorate lucrului in pozitie preponderent ortostatica 180 zile
–Exploatarea 18. Afectiuni ale ochilor, cefalee datorita lucrului prelungit la ITM 45 – 3 3 3
echipamentelor echipamentele de calcul in fata monitoarelor 180 zile
de calcul SUPRASOLICI- 19. Efort psihic datorita monotoniei muncii si concentrarii la ITM 45 – 3 3 3
TARE PSHICA lucrul cu echipamentele de calcul 180 zile
EXECUTANT ACŢIUNI 20. Lovirea mainilor, corpului la stationarea in locuri care nu DECES 7 1 3
GREŞITE intră în sarcina de muncă
21.Caderea de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau DECES 7 1 3
dezechilibrare
22. Lovire prin caderea materialelor, obiectelor de pe rafturi sau ITM 45 – 3 2 2
mesele de lucru 180 zile
23. Zdrobire prin caderea materialelor (dosare, topuri de hartie, ITM 45 – 3 2 2
alte materiale) depozitate sau asezate incorect pe rafturi 180 zile
24.Lovire prin caderea materialelor transportate din cauza ITM 3-45 2 2 2
greutatii si volumului acestora zile
25. Afectiuni ale ochilor datorita luminii insuficiente sau lucrului ITM 45 – 3 3 3
fara ecrane de protectie 180 ZILE
26.Accidente rutiere sau de traseu in timpul deplasarii la si de la DECES 7 1 3
locul de munca/îndeplinirii sarcinilor de muncă
REPREZENTARE FACTORI RISC 1 2 3

SEF BIROU ADMINISTRATIV
REVIZOR, SECRETARĂ,
FUNCTIONAR ADMINISTRATIV
4 5 6
NIVEL DE RISC = 2,46 7 8 9
10 11 12
3
13 14 15
2
1 16 17 18
0 FUNCTII
19 20 21
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25
22 23 24
25 26
LEGENDǍ
F 1.Lovituri datorate insuficientei spatiului pt realizarea activitatii;

F 2. Lovire, strivire prin mişcări neatente a scaunelor, caderea obiectelor, echip. asezate
necorespunzator pe rafturi, mese lucru;
F 3 - Suprafeţe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,
înţepătoare, alunecoase;
F 4. Arsuri in timpul lucrului la aparatură, la atingerea partilor supraîncălzite ale acestora
F 5 - Incendii la aprinderea documentelor sau a altor materiale inflamabile
F 6 - Deplasare în firmă, teren fără aprobare şi E.I.P.
F 7- Electrocutare datorita circuitelor electrice la care sunt alimentate echipamentele de calcul
F 8- Electrocutare in timpul deservirii calculatorului
F 9- Electrocutare la remedierea unor defectiuni ale echipamentelor de calcul
F10- Electrocutare la conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la
centura de impamantare
F11- Electrocutare prin atingere directa sau indirecta a cablurilor de alimentare cu izolatia
distrusa
F12- Imbolnaviri datorate emisiilor de radiatii ale echipamentelor utilizate
F13- Zgomotul emis in timpul functionarii echipamentelor
F14- Inhalarea prafului rezultat la manevrarea documentelor rezultand posibile imbolnaviri ale
aparatului respirator
F15- Emisiile de ozon ale echipamentelor utilizate
F16- Afectiuni musculo-scheletice datorate pozitiilor de lucru fortate sau vicioase, in timpul
lucrului
F17- Afectiuni ale coloanei vertebrale si ale membrelor inferioare datorate lucrului in pozitie
preponderent ortostatica
F18- Afectiuni ale ochilor, cefalee datorita lucrului prelungit la echipamentele de calcul in fata
monitoarelor
F19- Efort psihic datorita monotoniei muncii si concentrarii la lucrul cu echipamente de calcul
F20- Stationarea in zone periculoase- Zdrobirea mainilor, corpului la stationarea in zonă
periculoase
F21- Caderea de la acelasi nivel prin alunecare, impiedicare sau dezechilibrare
F22- Zdrobire prin caderea materialelor, obiectelor de pe rafturi sau mesele de lucru
F23- Zdrobire prin caderea materialelor depozitate sau asezate incorect pe rafturi
F24- Zdrobire prin caderea materialelor transportate din cauza greutatii si volumului acestora
F25- Lumina insuficienta sau lucrul fara ecrane de protectie
F26- Accidente de traseu in timpul deplasarii la si de la locul de munca
6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „SEF BIROU ADMINISTRATIV,
REGISTRATOR, SECRETARĂ, FUNCTIONAR ADMINISTRATI” este egal cu 2,46
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic .
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 26 factori de
risc identificaţi, numai 15 au ca nivel parţial de risc, valoarea 3.
Punct de lucru SIGHISOARA IDENTIFICAREA, EVALUAREA, CONTROLUL RISCURILOR Pg 59/82
Str. Zaharia Boiu, nr. 29 PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA OCUPTIONALA
Fişa de măsuri propuse

Locul de muncǎ:
„SEF BIROU ADMINISTRATIV, REGISTRATOR, SECRETARĂ,
FUNCTIONAR ADMINISTRATIV”
Nr NIVEL MĂSURI PROPUSE
FACTOR DE RISC RISC
crt (Nominalizarea măsurii)
0 1 2 3
1. F7 – Electrocutare 3 Măsuri tehnice:
datorita circuitelor  realizarea circuitelor electrice conform
electrice cu care sunt prevederilor tehnice si de securitate in vigoare
alimentate  protejarea circuitelor electrice prin sigurante
echipamentele de calcul automate sau intrerupatoare automate
2. F8 – Electrocutare in 3 Măsuri tehnice:
timpul deservirii  dispozitivele periferice ale calculatorului trebuie
calculatorului prevazute cu intrerupator care sa permita
operatorului deconectarea dispozitivului in caz de
necesitate
Masuri organizatorice: instruirea angajatilor
 verificarea riguroasa a modului in care se
respecta restrictiile de securitate
3. F9 – Electrocutare la 3 Măsuri tehnice:
remedierea unor  este interzisa interventia pentru remediere in
defectiuni ale timpul functionarii echipamentelor de calcul
echipamentelor de  toate interventiile se vor face de personal
calcul specializat
 Măsuri organizatorice: instruirea angajatilor
4. F11 - Electrocutare prin 3 Măsuri tehnice:
atingere directă sau  verificarea şi repararea conductorilor de alimentare
indirecta a cablurilor de  realizarea circuitelor conform prevederilor tehnice şi
alimentare cu izolatia de securitate în vigoare
distrusa  verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a
aparatelor
 verificarea periodica a instalatiei electrice, a legării la
pământ
Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor
 verificarea riguroasă a modului în care se respectă
restricţiile de securitate
 urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de
protecţie din dotare (atât echipamente tehnice cât şi
echipamentul individual de protecţie)
5. F10 – Electrocutare la 3 Măsuri tehnice:
conectarea  este interzisa utilizarea prizelor defecte sau fara
echipamentelor de legatura la pamant
calcul la prize defecte  este interzis angajatilor sa intervina la tablouri
sau fara legatura la electrice, prize, cordoane de alimentare sau alte
centura de impamantare instalatii auxiliare specifice
Masuri organizatorice:
 menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă
stare de curăţenie şi marcarea denivelărilor,
obstacolelor etc.
6. F5-Incendii la aprinderea do 3 Masuri organizatorice:
-cumentelor, a altor materi-  este interzis fumatul in incaperile de lucru
ale inflamabile
7. F15.Imbolnaviri datorate 3 Masuri organizatorice:
emisiilor de ozon ale Scoatera imprimantelor din incăperile cu lucrători
echipamentelor utilizate
8. F16.Afectiuni musculo-sche 3 Masuri organizatorice:
letice datorate pozitiilor de Asigurare de mobilier ergonometric
lucru fortate, vicioase Instruire
9. F17. Afectiuni ale coloanei 3 Masuri organizatorice:
vertebrale, membrelor inferi- Asigurare de mobilier ergonometric
oare datorate pozitiei Instruire
preponderent ortostatica
10. F18. Afectiuni ale ochilor, 3 Masuri organizatorice:
cefalee datorita lucrului pre- Asigurare ecrane lcd
lungit la echipamentele de Asigurare ochelari vedere antireflex
calcul in fata monitoarelor Instruire, Organizarea timpului de lucru
11. F19.Efort psihic datorita mo- 3 Masuri organizatorice:
notoniei muncii, concentrarii Organizarea timpului de lucru
la lucrul cu E,T.
12. F20. Lovirea mainilor, cor- 3 Masuri organizatorice:
pului la stationarea in locuri Asigurare de mobilier ergonometric
care nu intră în sarcina de Instruire
muncă
13. F21.Caderea de la acelasi 3 Masuri organizatorice:
nivel prin alunecare, Asigurare de mobilier ergonometric
impiedicare, dezechilibrare Instruire
14. F25. Afectiuni ale ochilor 3 Masuri organizatorice:
datorita luminii insuficiente Asigurare ecrane lcd
sau lucrului fara ecrane de Asigurare ochelari vedere antireflex
protectie Instruire, Organizarea timpului de lucru
15. F26.Accidente rutiere sau de 3 Masuri organizatorice:
traseu in timpul deplasarii la Asigurare de mobilier ergonometric
si de la locul de munca/înde- Instruire
plinirii sarcinilor de muncă
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 16 factori de risc, sunt necesare măsurile generic
prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare a decesului, situaţia
se prezintă după cum urmează:
 66 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 34 %, factori proprii executantului
DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ
PENTRU
LOCUL DE MUNCĂ
„INFIRMIER, INGRIJITOR, FEMEIE DE SERVICIU”
1.Procesul de muncă
Femeia de serviciu se prezintă la serviciu la ora 08.00. În camera de serviciu se imbraca cu

echipamentul de lucru (halat / salopeta de doc), pentru a efectua curăţenia în cladirea
administrativă a beneficiarului.
2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

a.Mijloace de producţie:
 aspirator cu carcasa de plastic alimentat la 220V
 sac textil
 matura cu coada
 mop
 stergator geamuri
 faras fara coada
 pulverizator solutii pt. curatat
 recipiente din plastic pt. solutii
 lavete si carpe
 scara de 1,5 m
 nacela pt. spalat geamuri pe exterior (se inchiriaza)
 galeti 10 l din plastic
 perie curatat WC
b.Sarcina de muncă
 preia materialele necesare efectuarii operatiunilor de curatenie in sectoarele
repartizate.
 incepe curatenia in cladirea administrativa, unde exista:
 birouri cu parchet melaminat
 birouri cu mocheta(covor textil)
 holuri cu linoleum si pardoseli din beton sclivisit
 grupuri sanitare cu faianta pe pereti si gresie pe pavement
 in sectia de productie, curatenia se face in:
 birouri cu linoleum
 holuri cu pardoseli din beton sclivisit
 vestiare cu pardoseala din beton sclivisit
 grupuri sanitare cu faianta pe pereti si pardoseala din beton sclivisit
 pardoselile din beton sclivisit, gresie sau cele acoperite cu linoleum le curata de
materialul grosier cu matura cu coada, folosind apoi farasul.
 umple galeata cu mop cu apa si solutie de curatat
 curata pardoseala cu mop-ul, uscarea facandu-se natural.
 cand este nevoie, schimba apa din galeata si o umple cu apa curata.
 sterge de praf cu lavete din bumbac sau carpe uscate suprafata birourilor si tocaria
ferestrelor si a usilor, folosind apoi spray antistatic pt. mobila.
 goleste cosurile de gunoi intr-un sac pe care il duce apoi in curte in loc special
amenajat.
 periodic(o data la 2-3 luni) curata geamurile(inaltime de 3,5 m) folosind pt. aceasta
operatie o scara de 1,5 m, pulverizator cu solutie pt. geamuri si stergator cu coada
 pentru curatirea mochetei utilizeaza aspiratorul, pe care il alimenteaza la 220V la o
priza din birou.
 chiuvetele si WC-urile din grupurile sanitare le curata cu apa si solutie
dezinfectanta, utilizand bureti si perii cu aceasta destinatie.
 periodic, atunci cand se fac deratizari, se curata pardoselile cu matura si farasul,
dupa care se spala cu solutie(apa-detergent).
 data pe an, utilizand o nacela inclinata, se spala geamurile exterioare ale
pavilionului(pe o inaltime de 12m).
c.Mediul de muncă
Femeia de serviciu îşi desfăşoară activitatea în spaţiile administrative:
 iluminat artificial şi natural;
 temperatura în spaţiile administrative este asigurată prin radiatoare de la o centrală
termică proprie;
4.3.Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
a.Factori de risc mecanic:
 Prinderea degetelor de la maini la ventilatorul aspiratorului, in timpul functionarii
acestuia.
 Cadere de pe scara, de la inaltimea de 1,5m
 Cadere de la inaltime – 11m(cand se utilizeaza nacela)
 Cadere prin alunecare pe pavimentul umed
 Cadere prin impiedicare de treapata scara interioara hol deteriorata
 Intepare,taiere mana in colturile ascutite ale scarilor,usilor si ferestrelor
b.Factori de risc electric

 Electrocutare prin atingere directa la alimentarea aspiratorului la priza de 220V
 Electrocutare datorata deteriorarii infasurarii mot. el. al aspiratorului sau a cablului de
alimentare.
c.Factori de risc chimic

 Iritatii ale tegumentelor si mucoaselor datorate solutiilor folosite pt. curatenie.
d.Factori de risc biologic

 Infectarea organismului in contact cu bacterii,virusi existenti in grupurile sociale
B.Factori de risc proprii mediului de muncă

 Cadere de la acelasi nivel datorita iluminatului scazut in vestiare
b.Factori de risc chimic:
 Inhalare praf
C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă
a.Suprasolicitare fizică:
 AOMA datorate pozitiilor de lucru fortate in timpul curateniei in spatii de lucru
inguste(grup sanitar etaj), la utilizarea farasului si in timpul lucrului pe scara de 1,5m
 Pozitie de lucru ortostatică.
b.Suprasolicitare psihică:
 decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu cu zgomot.
D.Factori de risc proprii executantului
a.Acţiuni greşite:
 Cadere la acelasi nivel prin impiedicare de cablurile calculatoarelor pozate pe
pardoseala in birouri, precum si datorita deplasarii pe suprafete umede
 Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, dezechilibrare sau impiedicare(cand se
lucreaza in nacela sau pe scara de 1,5m)
 Electrocutare prin atingere indirecta a intrerupatoarelor cu mana umeda
 Intepare, taiere membre superioare in situatia spargerii geamurilor la operatia de
curatire
 Imbolnavire datorita umiditatii
b.Omisiuni:
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.
S.C. AVITUM S.R.L.

Punct lucru SIGHISOARA NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 2
COMPARTIMENT 4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h/zi
ADMINISTRATIV
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE
INFIRMIER, INGRIJITOR,
FEMEIE DE SERVICIU
COMPONENTA CONSECINŢA CLASA CLASA DE NIVEL
FACTORI RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC
SISTEMULUI DE MAXIMĂ GRAVI PROBA- DE
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)
MUNCĂ PREVIZIBILĂ -TATE BILITATE RISC
0 1 2 3 4 5 6
1. Prinderea degetelor de la maini la ventilatorul aspiratorului, in ITM 3-45 zile 4 1 2
MIJLOACE DE FACTORI DE timpul functionarii acestuia.
PRODUCTIE RISC MECANIC
2. Cadere prin alunecare pe pavimentul umed DECES 7 1 3
3. Cadere de pe scara, de la inaltimea de 1,5m DECES 7 2 4
4. Cadere de la inaltime – curătenie geam etaj superior DECES 7 1 3
5. Cadere prin impiedicare de treapata scara interioara hol ITM 3-45 zile 4 2 3
6. Intepare,taiere mana in colturile ascutite ale scarilor, usilor si ITM pana la 3 1 5 1
ferestrelor zile
FACTORI DE 7. Electrocutare prin atingere directa la alimentarea aspiratorului la DECES 7 1 3
RISC ELECTRIC priza de 220V
8. Electrocutare datorata deteriorarii infasurarii mot. el. al DECES 7 1 3
aspiratorului sau a cablului de alimentare.
FACTORI DE 9. Iritatii ale tegumentelor si mucoaselor datorate solutiilor folosite ITM 3-45 zile 2 6 3
RISC CHIMIC pt. curatenie
FACTORI DE 10. Infectarea organismului in contact cu bacterii,virusi existenti in Invaliditate gr 4 4 4
RISC BIOLOGIC grupurile sociale II
FACTORI DE 11. Cadere de la acelasi nivel DECES 7 1 3
MEDIUL DE RISC FIZIC
MUNCA FACTORI DE 12. Inhalare praf ITM 3-45 zile 2 4 2
RISC CHIMIC
SARCINA DE SUPRASOLICI- 13. AOMA datorate pozitiilor de lucru fortate in timpul curateniei ITM 3-45 zile 3 3 3
MUNCA TARE FIZICA in spatii de lucru inguste(grup sanitar etaj), la utilizarea farasului si
in timpul lucrului pe scara de 1,5m

14. Pozitie de lucru ortostatica 3 3 3
ACTIUNI 15. Cadere la acelasi nivel prin impiedicare de cablurile DECES 7 3 5
EXECUTANT GRESITE calculatoarelor pozate pe pardoseala in birouri, precum si datorita
deplasarii pe suprafete umede
16. Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, dezechilibrare sau DECES 7 1 3
impiedicare (cand se lucreaza pe scara de 1,5m)
17. Electrocutare prin atingere indirecta a intrerupatoarelor cu DECES 7 1 3
mana umeda
18. Intepare, taiere membre superioare in situatia spargerii ITM 3-45 zile 3 2 2
geamurilor la operatia de curatire
19. Imbolnavire datorita umiditatii ITM 3-45 zile 3 2 2
OMISIUNI 20.Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a ITM 3-45 zile 3 3 3
celorlalte mijloace de protecţie din dotare.

20
r  R i i
21  14  49  28  21  20  17 170
N rg  i 1
   2,94
20
30  9  11  81 58
ri 1
i
NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de muncă: INFIRMIER, INGRIJITOR, FEMEIE DE SERVICIU.
Nivel global de risc: 2,94
6
NIVELURI PARTIALE DE RISC
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20
FACTORI DE RISC
LEGENDǍ
F1- Prinderea degetelor de la maini la ventilatorul aspiratorului, in timpul functionarii

acestuia.
F2- Cadere prin alunecare pe pavimentul umed
F3- Cadere de pe scara, de la inaltimea de 1,5m
F4- Cadere de la inaltime – – curătenie geam etaj superior
F5- Cadere prin impiedicare de treapata scara interioara hol deteriorate
F6- Intepare,taiere mana in colturile ascutite ale scarilor,usilor si ferestrelor
F7- Electrocutare prin atingere directa la alimentarea aspiratorului la priza de 220V
F8- Electrocutare datorata deteriorarii infasurarii mot. el. al aspiratorului sau a cablului de
alimentare.
F9- Iritatii ale tegumentelor si mucoaselor datorate solutiilor folosite pt. curatenie
F10- Infectarea organismului in contact cu bacterii,virusi existenti in grupurile sociale
F11- Cadere de la acelasi nivel datorita iluminatului scazut in vestiare
F12- Inhalare praf
F13- AOMA datorate pozitiilor de lucru fortate in timpul curateniei in spatii de lucru
F14- Pozitie de lucru ortostatica
F15- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare de cablurile calculatoarelor pozate pe
pardoseala in birouri, precum si datorita deplasarii pe suprafete umede
F16- Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, dezechilibrare sau impiedicare(cand se
lucreaza pe scara de 1,5m)
F17- Electrocutare prin atingere indirecta a intrerupatoarelor cu mana umeda
F18- Intepare, taiere membre superioare in situatia spargerii geamurilor la operatia de
curatire
F19- Imbolnavire datorita umiditatii
F20- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare.
5.Fişa de măsuri propuse Locul de muncǎ: „INFIRMIER, INGRIJITOR, FEMEIE DE SERVICIU -”

Nr. crt LOC DE MUNCǍ/ FACTOR DE RISC NIVEL RISC MĂSURI PROPUSE (NOMINALIZAREA MĂSURII)
1. F3 - Cadere de pe scara, de la inaltimea de 1,5m 4 Masuri organizatorice: -Interzis a se lucra pe scara
Masuri tehnice: -Amenajarea unei platforme pt. spalarea geamurilor
2. F4 - Cadere de la inaltime (cand se utilizeaza nacela) 3 Masuri organizatorice: -Control medical –apt pt. lucrul la inaltime
3. F11- Cadere de la acelasi nivel 3 Masuri tehnice: -Inlocuirea lampilor defecte din vestiare
4. F15- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare de cablurile 5 Masuri tehnice: -Pozarea corepunzatoare a cablurilor calculatoarelor
calculatoarelor pozate pe pardoseala in birouri, precum si Masuri organizatorice: -Purtarea EIP-cizme impermeabile, cu rizuri pe talpa
datorita deplasarii pe suprafete umede
5. F2 - Cadere prin alunecare pe pavimentul umed 3 Masuri organizatorice: - Purtarea EIP-cizme impermeabile cu rizuri pe talpa
6. F5 - Cadere prin impiedicare de treapata scara interioara 3 Masuri organizatorice:
hol deteriorata -Reparare treapta scara
7. F7 - Electrocutare prin atingere directa la alimentarea 3 Masuri organizatorice: -Interzis introducerea stecherului in prize defecte
aspiratorului la priza de 220V Masuri organizatorice: -Introducere, scoatere stecher se face tinand de priza
8. F8 – Electrocutare datorita deteriorarii infasurarii 3 Masuri organizatorice:
motorului electric al aspiratorului sau al cablului de -Inainte de utilizarea aspiratorului se verifica integritatea acestuia si a
alimentare cablului care urmeaza a se introduce in priza.
9. F10 - Infectarea organismului in contact cu bacterii,virusi 4 Masuri organizatorice: -Purtarea EIP : -manusi si cizme -masca protectie
existenti in grupurile sociale tip medical din tifon si dezinfectabil -basma par sau boneta
10. F16 - Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, dezechi 3 Masuri organizatorice:-Inainte de urcarea pe nacela se verifica daca aceasta
–librare, impiedicare(cand se lucreaza pe scara de 1,5m) are ingradirile in stare tehnica corespunzatoare
11. F17 -Electrocutare atingere intrerupatoar cu mana umeda 3 Masuri organizatorice:-Interzisa manevra intrerupatoarele cu mana umeda
12 F 9. Iritatii ale tegumentelor si mucoaselor datorate 3 Masuri igienico sanitare: -utilizare unguenti
solutiilor folosite pt. curatenie
13 F 13. AOMA datorate pozitiilor de lucru fortate in timpul 3 Masuri igienico sanitare:
curateniei in spatii de lucru inguste(grup sanitar etaj), la
utilizarea farasului si in timpul lucrului pe scara de 1,5m
14 F 14. Pozitie de lucru ortostatica 3 Masuri igienico sanitare:
15 F 20.Neutilizarea echipamentului individual de protecţie 3 Masuri organizatorice:
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare. instruire
6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „intretinere – curatenie spatii
administrative” este egal cu 2,94, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc mic spre mediu, el depǎşind limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 20
factori de risc identificaţi, numai 15 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 1 încadrându-se
în categoria factorilor de risc mare, iar ceilalţi 1 încadrându-se în categoria factorilor de risc
mediu.
Cei 15 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
F3 - Cadere de pe scara, de la inaltimea de 1,5m

F4 - Cadere de la inaltime (cand se utilizeaza nacela)
F11- Cadere de la acelasi nivel datorita iluminatului scazut in vestiare
F15- Cadere la acelasi nivel prin impiedicare de cablurile calculatoarelor pozate pe pardoseala in
birouri, precum si datorita deplasarii pe suprafete umede
F2 - Cadere prin alunecare pe pavimentul umed
F5 - Cadere prin impiedicare de treapata scara interioara hol deteriorata
F7 - Electrocutare prin atingere directa la alimentarea aspiratorului la priza de 220V
F8 – Electrocutare datorita deteriorarii infasurarii motorului electric al aspiratorului sau al
cablului de alimentare
F10 - Infectarea organismului in contact cu bacterii,virusi existenti in grupurile sociale
F16 - Cadere de la inaltime prin prabusire in gol, dezechi –librare, impiedicare(cand se lucreaza
pe scara de 1,5m)
F17 - Electrocutare prin atingere indirecta a intrerupatoarelor cu mana umeda
F 9. Iritatii ale tegumentelor si mucoaselor datorate solutiilor folosite pt. curatenie
F 13. AOMA datorate pozitiilor de lucru fortate in timpul curateniei in spatii de lucru
F 14. Pozitie de lucru ortostatica
F 20.Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 15 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă după cum
urmează:
 50 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 10 %, factori proprii mediului de muncă;
 10 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 30 %, factori proprii executantului.
Prin urmare se constata ca ponderea importanta o detin factorii de risc proprii mijloacelor de
productie si factorii de risc proprii executantului-rezulta ca este important sa se respecte cerintele
de securitate ale echipamentelor utilizate iar executantul sa aiba un comportament adecvat
cerintelor de securitate (instruire si utilizare EIP).
DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA

PENTRU LOCUL DE MUNCĂ
TEHNICIAN ÎNTREŢINERE
1 PROCESUL DE MUNCĂ
Tehnicianul execută lucrările de natură mecanică impuse de menţinerea în stare permanentă de

funcţionare a aparaturii medicale si de dializa.
2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
-trusã scule TSA 1, TSA 2, TSA 3;

-bancurile de lăcătuşerie;
-menghine;
-polizor electric fix;
-polizor electric portabil tip flex;
-maşinã de gãurit portabilã;
-dispozitive de poziţionare şi fixare;
-dispozitive de presare/depresare mecanice;
-compresor aer;
-dispozitive şi accesorii pentru gresare;
-carburanţi (benzine, motorine);
-degresanţi (diluant, petrol lampant);
-uleiuri, unsori;
-alcool.
SARCINA DE MUNCĂ a tehnicianului de întreţinere şi reparaţii constă în exercitarea şi

îndeplinirea următoarelor atribuţii şi, respectiv, obligaţii zilnice:
-informarea asupra lucrãrilor ce urmeazã a fi efectuate pe ziua în curs sau continuarea lucrãrilor
din ziua precedentã;
-constituirea bazei materiale necesare efectuării lucrării;
-executarea lucrărilor specifice:
-montarea/demontarea subansamblurilor;
-sortarea pieselor şi a subansamblurilor;
-trimiterea la recondiţionat a pieselor şi a subansamblurilor;
-solicită şi primeşte piese noi care înlocuiesc pe cele uzate sau distruse;
-verificarea tuturor pieselor şi a subansamblurilor înaintea montării;

-montajul final;
-efectuarea reglajelor;
-efectuarea probelor funcţionale;
-efectuarea gresãrilor şi a completãrilor de niveluri la revizii periodice;
-raportarea stadiilor lucrãrii către conducãtorul direct al locului de muncã - supunându-se
verificãrii acestuia;
-participã la unele intervenţii în exteriorul unitãţii.
MEDIUL DE MUNCĂ
Tehnicianul îşi desfãşoarã activitatea atât în incinta atelierului, cât şi în aer liber.
Temperatura aerului este în funcţie de condiţiile meteorologice.
Atât în atelier, cât şi în aer liber, apar puternici curenţi de aer (favorizaţi de deschiderea uşilor sau
de lucrul cu uşile deschise).
Nivelul de iluminare este redus în atelier (folosindu-se iluminat local)
În interiorul atelierului sau în timpul folosirii degresanţilor sunt prezente gaze, vapori, aerosoli
toxici proveniţi de la funcţionarea motoarelor.
Nu existã decât ventilaţie naturalã.
3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

MIJLOACE DE PRODUCŢIE
FACTORI DE RISC MECANIC
Organe de maşini în mişcare:
prindere, antrenare de către transmisiile cu curele;
prindere, antrenare la lucrul cu polizoare electrice sau cu maşini de găurit;
lovire de către elementele de legare în cazul ruperii acestora în sarcină;
antrenare de cuplajul bancului de centicubat;
rostogolire de piese, materiale, subansambluri cu suprafeţe cilindrice (ex: roţi) neasigurate
împotriva deplasărilor necontrolate;
Cădere liberă:
Scurgere liberă de combustibili, lubrifianţi, la lucrul sub mijlocul auto
Proiectare de corpuri sau particule:
la lucrul cu polizoare, maşini de găurit;
spărturi corpuri abrazive la spargerea accidentală;
particule desprinse de pe sistemele de evacuare.
Jet de ulei la fisurarea accidentală a elementelor circuitelor hidraulice aflate sub presiune
Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase
Recipiente sub presiune:

buteliile de gaze tehnice folosite la locurile de muncă învecinate
FACTORI DE RISC TERMIC

Temperatură ridicată a unor suprafeţe atinse accidental
Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în mod direct la lucrul în aer liber pe timp de
iarnă
FACTORI DE RISC ELECTRIC

Electrocutare prin atingere directă:
-la deteriorarea izolaţiei uneltelor portabile cu acţionare electrică
-prize deteriorate
-panouri electrice neasigurate prin închidere
Electrocutare prin atingere indirectă
-deteriorarea circuitelor de legare la priza de împământare
FACTORI DE RISC CHIMIC

Lucrul cu substanţe toxice
Lucrul cu substanţe caustice
Lucrul cu substanţe inflamabile
MEDIUL DE MUNCĂ
FACTORI DE RISC FIZIC
Temperatură ridicată vara şi coborâtă iarna la lucrul în aer liber şi în atelierul din hala lipsită de
sistem de încălzire
Curenţi de aer la lucrul în aer liber sau provocaţi de neetanşeităţi şi deschiderea repetată a uşilor
(uneori se lucrează cu uşile deschise)
Nivel redus de iluminare – corpuri de iluminare lipsă, arse – utilizarea iluminatului local nu
conferă întotdeauna acurateţea detaliului
Calamităţi naturale – inundaţie, seisme
SARCINA DE MUNCĂ
CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR
Folosirea de mijloace improvizate pentru asigurarea împotriva deplasărilor necontrolate
Folosirea de mijloace de ridicat cu componente care nu asigură condiţiile de securitate (cârligul
macaralei tip girafă)
Lucrul cu polizoare ale căror dispozitive de protecţie nu funcţionează
Rampe de vizitare tip canal neprevăzute cu bordură de protecţie şi neacoperite cu capacele de
prevenire a căderii în gol
Structură de rezistenţă afectată şi inundare aproape permanentă a părţilor de construcţie aflate sub
nivelul solului
►SUPRASOLICITARE FIZICĂ
Efort dinamic la manipularea pieselor, subansamblurilor grele:
poziţii de lucru forţate şi vicioase la executarea unor operaţii;
efort static.
SUPRASOLICITARE PSIHICĂ
Solicitare psihică – operaţii repetitive de ciclu scurt sau mediu şi operaţii extrem de complexe
EXECUTANT
ACŢIUNI GREŞITE
Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
Comandarea coborârii echipamentului suspendat pe circuitul hidraulic cu plasarea executantului
sub mijlocul auto
Neasigurarea prin calare pe suporţii de suspendare a echipamentelor suspendate
Nefolosirea calelor de blocare a roţilor în cadrul intervenţiei la instalaţiile de frânare a mijloacelor
de transport auto
Folosirea de scule cu defecţiuni (chei detalonate, ciocane neîmpănate, suprafeţe de percuţie
deformate plastic)
Folosirea de mijloace improvizate pentru tensionarea sau detensionarea elementelor elastice

Deplasarea prin târâre, împingere, a pieselor, sub-ansamblurilor grele (fără folosirea
cărucioarelor)
Utilizarea focului deschis sau fumatul în timpul intervenţiilor la rezervoarele de carburant
Executarea operaţiilor de aerisire a circuitului frânelor în poziţii inacceptabile tehnic şi fără
folosirea ochelarilor de protecţie
Îngurgitarea accidentală de electrolit, antigel
Executarea operaţiilor de golire a rezervoarelor prin amorsare cu gura
Rabatarea cabinei fără folosirea dispozitivelor de asigurare suplimentară din dotare
Executarea de intervenţii sub mijloacele de transport auto atunci când motorul este pornit
Pornirea motorului prin alte metode decât cea prevăzută de constructor
Conducerea unui mijloc de transport auto fără a poseda permis adecvat
Executarea de intervenţii la circuitele hidraulice sau pneumatice fără descărcarea prealabilă de
presiune
Utilizarea de legături improvizate
Efectuarea operaţiilor de aerisire a circuitului de carburant cu motorul pornit sau neverificarea
funcţionării pompei de injecţie cu motorul pornit
Utilizare de flacără deschisă pentru pornirea motoarelor pe timp rece
Nesincronizări la lucrul în echipă (în special la transportul manual al sarcinilor)
Deplasări, staţionări în zone periculoase (pe căile de acces auto, sub sarcina mijloacelor de ridicat
etc.)
Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare – suprafeţe denivelate,
alunecoase
Cădere de la înălţime şi de la mică înălţime în timpul intervenţiilor (lucrul pe cabine, deplasare pe
scări etc.)
OMISIUNI
Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
SC AVITUM SRL FIŞA DE EVALUARE NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 4

Punct lucru SIGHISOARA A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 40 ore/ sapt
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE:
TEHNICIAN Ing. Adrian TANASIE
COMPONENTA FACTORI DE CONSECINŢA CLASA DE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC CLASA DE NIVEL
SISTEMULUI DE RISC MAXIMĂ PROBA-
(descriere, parametri) GRAVITATE RISC
MUNCĂ IDENTIFICAŢI PREVIZIBILĂ BILITATE
EXECUTANT ACTIUNI 1. Comenzi, manevre, montaje executate in mod gresit DECES 7 2 4
GRESITE
2. Nesincronizari de operatii - intarzieri sau devansari la lucrul DECES 7 2 4
in echipa
3. Deplasari, stationari in zone periculoase (in zona de actiune a DECES 7 1 3
utilajelor, pe caile de acces auto)
4. Cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau ITM 3-45 zile 2 5 3
impiedicare
5. Cadere de la inaltime prin dezechilibrare sau alunecare DECES 7 1 3
OMISIUNI 6. Neutilizarea echipamentului de protectie individual sau a DECES 7 2 3
celui cu care sunt dotate mijloacele de productie pe care le
utilizeaza in procesul muncii
SARCINA DE SOLICITAR 7. Solicitare fizica la manipularea materialelor si executarea ITM 3-45 zile 2 4 2
MUNCA E FIZICA operatiilor de lucru, pozitii de lucru fortate sau vicioase
SOLICITAR 8. Solicitarea psihica datorita concentrarii permanente la ITM 3-45 zile 2 2 2
E PSIHICA efectuarea operatiilor de lucru
MIJLOACE DE FACTORI 9. Organe active ale echipamentelor de taiat, (bare, corniere) INV gr.III 4 2 3
PRODUCTIE DE RISC
MECANIC
10. Stationari in zone periculoase (in raza de actiune a utilajelor DECES 7 1 3
si autovehiculelor)
11. Alunecare, rostogolire, cadere libera de materiale si corpuri DECES 7 1 3
12. Proiectare span sau bucati de disc abraziv INV gr. III 4 1 2
13. Contact in timpul executarii operatiilor de lucru cu suprafete ITM 3-45 zile 2 4 2
intepatoare, taioase sau alunecoase
FACTORI 14. Temperatura ridicata a obiectelor si suprafetelor de lucru ITM 3-45 zile 2 4 2
DE RISC
TERMIC
15. Temperatura coborata a obiectelor si suprafetelor de lucru ITM 3-45 zile 2 4 2
16. Expunere la flacari si flame ITM 3-45 zile 2 4 2
FACTORI 17. Electrocutare prin atingere directa sau indirecta (conductori DECES 7 2 4
DE RISC neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă, legături la
ELECTRIC
instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără
papuci de priză; izolaţii străpunse accidental)
MEDIUL FACTORI 18. Temperatura exterioara scazuta iarna (sub 0˚C) si ridicata ITM 3-45 zile 2 4 2
DE DE RISC vara (peste 30˚C), trasee de circulatie cu diferente de
FIZIC
MUNCA temperatura de peste 15˚C, lucru in mediul exterior sau spatii
neincalzite ( sub 10˚C) in perioada octombrie- martie
19. Curenti de aer la lucrul la constructii neterminate ITM 3-45 zile 2 4 2
20. Umiditatea aerului-precipitatii la lucrul in exteriorul ITM 3-45 zile 2 4 2
cladirilor
21. Calamitati naturale - Trasnete, cutremur DECES 7 1 3
FACTORI 22. Gaze sau vapori inflamabili sau explozii la lucrul in subsolul DECES 7 1 3
DE RISC cladirilor
CHIMIC
FACTORI 23. Microorganisme in situatia activitatii in vecinatatea locurilor ITM 3-45 zile 2 4 2
DE RISC de depozitare a gunoiului
BIOLOGIC
24. Animale periculoase - sobolani, caini ITM 3-45 zile 2 4 2

Nrg = Σ ri · Ri / Σ ri = [3·( 4 · 4)+ 9 ·( 3 · 3)+ 12·( 2 · 2)] / (3·4+ 9·3+ 12·2) = 177 / 63 = 2,81
NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

Locul de muncă: TEHNICIAN
Nivel global de risc: 2,81
6
NIVELURI PARTIALE DE RISC
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24
FACTORI DE RISC
LEGENDǍ
F1- Comenzi, manevre, montaje executate in mod gresit

F2- Nesincronizari de operatii - intarzieri sau devansari la lucrul in echipa
F3- Deplasari, stationari in zone periculoase (in zona de actiune a utilajelor, pe caile de
acces auto)
F4- Cadere la acelasi nivel prin alunecare, dezechilibrare sau impiedicare
F5- Cadere de la inaltime prin dezechilibrare sau alunecare
F6- Neutilizarea echipamentului de protectie individual sau a celui cu care sunt dotate
mijloacele de productie pe care le utilizeaza in procesul muncii
F7- Solicitare fizica la manipularea materialelor si executarea operatiilor de lucru,
pozitii de lucru fortate sau vicioase
F8- Solicitarea psihica datorita concentrarii permanente la efectuarea operatiilor de
lucru
F9- Organe active ale echipamentelor de taiat, (bare, corniere)
F10-Stationari in zone periculoase (in raza de actiune a utilajelor si autovehiculelor)
F11-Alunecare, rostogolire, cadere libera de materiale si corpuri
F12-Proiectare span sau bucati de disc abraziv
F13-Contact in timpul executarii operatiilor de lucru cu suprafete intepatoare, taioase
sau alunecoase
F14-Temperatura ridicata a obiectelor si suprafetelor de lucru
F15-Temperatura coborata a obiectelor si suprafetelor de lucru
F16-Expunere la flacari si flame
F17-Electrocutare prin atingere directa sau indirecta (conductori neizolaţi sau cu izolaţia
îmbătrânită şi/sau umedă, legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de
coroziune, fără papuci de priză; izolaţii străpunse accidental)
F18-Temperatura exterioara scazuta iarna (sub 0˚C) si ridicata vara (peste 30˚C), trasee
de circulatie cu diferente de temperatura de peste 15˚C, lucru in mediul exterior sau
spatii neincalzite ( sub 10˚C) in perioada octombrie- martie
F19-Curenti de aer la lucrul la constructii neterminate
F20-Umiditatea aerului-precipitatii la lucrul in exteriorul cladirilor
F21-Calamitati naturale - Trasnete, cutremur
F22-Gaze sau vapori inflamabili sau explozii la lucrul in subsolul cladirilor
F23-Microorganisme in situatia activitatii in vecinatatea locurilor de depozitare a
gunoiului
F24-Animale periculoase - sobolani, caini
Interpretarea rezultatelor evaluării
Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă TEHNICIAN este egal
cu 2,81, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
foarte mic spre mic, situat sub limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de
24 de factori de risc identificaţi, numai 3 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3,
încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.
Cei 3 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

 F1- Comenzi, manevre, montaje executate in mod gresit – nivel de risc parţial
4;
 F2- Nesincronizari de operatii - intarzieri sau devansari la lucrul in echipa –
nivel de risc parţial 4;
 F17-Electrocutare prin atingere directa sau indirecta (conductori neizolaţi sau
cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă, legături la instalaţia de împământare cu
grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză; izolaţii străpunse accidental) –
nivel de risc parţial 4.
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 3 factori de risc (care se situează în

domeniul inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează:
 25% factori proprii executantului ;
 8 % factori proprii sarcinii de muncă;
 38% factori proprii mijloacelor de producţie;
 29% factori proprii mediului de muncă.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 50 % dintre factorii de risc identificaţi

pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate), astfel încât
locul de muncǎ poate fi încadrat printre cele cu un nivel de securitate satisfacator.
Proprietate intelectuală - S.C. FORM CONSULT S.R.L. tel. 0744-89.52.52, Fax: 0356-429.219 Toate procedurile, fişele de
proces şi instrucţiunile ce descriu activităţi şi procese proprii sunt proprietatea exclusivă a S.C. AVITUM S.R.L.. Orice
multiplicare, difuzare sau utilizare parţială sau totală a acestor documente, fără aprobarea repreznetantului legal este interzisă.
Punct de lucru SIGHISOARA IDENTIFICAREA, EVALUAREA, CONTROLUL RISCURILOR Pg 42/82
Str. Zaharia Boiu, nr. 29 PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA OCUPTIONALA
PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICAŢI DUPĂ ELEMENTELE

SISTEMULUI DE MUNCĂ
LOCUL DE MUNCĂ: TEHNICIAN
NIVEL GLOBAL DE RISC: 2,81

Avitum Sighisoara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Avitum Sighisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. AVITUM S.R.L.

MANUAL DE SECURITATE ŞI SĂNATATE ÎN MUNCĂ MSSM 2

Data intrării în vigoare: 03 MARTIE 2008.

Cerere pentru schimbare de conţinut pentru documente interne

( în legătură cu: acte legale, standarde, politică, manual, proceduri, instrucţiuni)

DESCRIEREA DETALIATĂ A MODIFICĂRII PROPUSE

1. Prezentarea generală a organizaţiei

1.Prezentarea generală a organizaţiei

1.1 DENUMIRE, SEDIU, ÎNMATRICULARE

fenomenul accidentării şi îmbolnăvirii profesionale (mod de apariţie şi de eliminare), respectiv al

Fig. 1 - Coordonatele noţiunii de protecţie a muncii

A. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCA ÎN

SCHEMA DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN

DIRECTOR : are responsabilitate în ansamblu pe probleme de SSM pentru toate părţile

 alocă resursele necesare şi suficiente pentru SSM .

CONDUCATORUL LOCULUI DE MUNCA are următoarele atribuţii:

LUCRATORII: au următoarele obligaţii

B.CONŢINUT, SCOP, DOMENIU DE APLICARE

C.MĂSURI GENERALE DE CONTRACARARE A FACTORILOR DE RISC

La locurile de muncă trebuie asigurată apa potabilă;

Instruirea personalului în domeniul protecţiei muncii reprezintă ansamblul de activităţi

1.INSTRUIREA INTRODUCTIV GENERALĂ

Se realizează la încadrarea în muncă şi are ca scop cunoaşterea specificului activităţii societăţii, a

În cadrul instructajului introductiv general se expun în principal următoarele probleme:

- NORME METODOLOGICE pentru aplicarea Legii securităţii şi sănătăţii în muncă

Dispozitii generale -Prezentare Anexa 1

1. Observatie preliminară 2. Stabilitate şi rezistenta

- ORDONANTA NR. 17 DIN 24 IANUARIE 2002 (*ACTUALIZATĂ*)

ANEXA 3 LISTA orientativa şi neexhaustiva a activităţilor şi sectoarelor de activitate care pot

CAP. I Dispoziţii generale

-HOTĂRÂRE NR. 1.051 DIN 9 AUGUST 2006 PRIVIND CERINŢELE MINIME DE

-Legea 464/2001 pentru modificarea şi completarea Legii-126/1995 privind regimul

Timp acordat 5 min.

-Legea 346 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Testare Timp acordat 30 min.

2. INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCĂ ( LA ANGAJARE)

 Se efectuează după instructajul introductiv general. Acest instructaj se mai efectuează şi

a) RISCURILE DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONAL SPECIFICE

b) PREVEDERILE ALE REGLEMENTĂRILOR ŞI INSTRUCTIUNILOR PROPRII DE

c) MĂSURI LA NIVELUL LOCULUI DE MUNCĂ ŞI/SAU POSTULUI DE LUCRU

Testare Timp acordat 30 min.

5.ACORDAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE (EIP)

6.ACORDAREA MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE ŞI ALIMENTAŢIEI DE

Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă individuală, se distribuie gratuit, iar

7. ACCIDENTELE DE MUNCĂ , BOLILE PROFESIONALE ŞI INCIDENTELE

Accidentul urmat de incapacitate temporară de muncă va fi comunicat în maxim 48 de ore la

9.CERINŢE GENERALE PENTRU LOCURILE DE MUNCĂ

În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă se vor asigura :

ABORDAREA ERGONOMICĂ A SISTEMELOR

-Întreprinderea modernă reprezintă un sistem organizat în care posturile de muncă se află în

-În cadrul abordărilor ergonomice, accidentele de muncă şi bolile profesionale constituie

1.1 Substratul cauzal al factorilor de risc

-Încercările de explicare a genezei accidentelor şi bolilor profesionale au început în a doua

1.2 Factori de risc – identificare

1.2.1. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie

1. Factori de natură fizică:

2. Factori de risc de natură chimică:

3. Factori de risc de natură biologică – culturi sau preparate cu microorganisme generatoare

1.2.2. Factori de risc proprii mediului de muncă

1. Factori de risc proprii mediului fizic de muncă:

o pulberile în suspensie în aer, gazele sau vaporii inflamabili;

2. Factori de risc proprii mediului social de muncă:

1.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

- ORDONANTA NR. 17 DIN 24 IANUARIE 2002 (ACTUALIZATĂ)