Impactul ecologic al unei centrale de

cogenerare (CCG) echipată cu turbină

cu gaze (TG)
 ENUNT TEMA
Sursa analizată este o centrală de cogenerare (CCG) echipată cu turbină cu gaze (TG)
fără postardere /motor ardere interna (MAI), cu o putere electrică instalată de 20+0,01n
MW care utilizează drept combustibil gaz natural cu puterea calorifică inferioară H i =
33000+100n kJ/Nm3.
Randamentul global al conversiei energiei în cadrul CCG este: TG = 0,85/MAI=0,87.
Randamentele caracteristice subsistemelor aferente etapei A a ciclului de viaţă (anterior
sursei) sunt:
 randament extracţie combustibil, ex = 0,99
 randament prelucrare combustibil, prel = 0,75
 randament transport combustibil, transp = 0,95.
Consumul anual de combustibil al sursei este: B = 2,8108 Nm3 (TG); B=2,6108 Nm3 (MAI);.
Emisiile specifice (pentru 100 kWh energie utilă produsă) sunt prezentate în tabelul A1.3:

Tabelul A1.3
Emisii specifice
Tip emisie Etapa A Etapa B/TG Etapa B/MAI
[g/100 kWh] [g/100 kWh] [g/100 kWh]
CO 1,85 14,3 12,8
SOx 13,4 1,43 1,2
NOx 9,94 14,3 15,6
CO2 671 22000 23000
CH4 0,1 - 10,8
HC 1,19 -

În vederea determinării indicatorilor de impact, se vor parcurge următoarele etape:

o determinarea cantitatăţii de combustibil brută extrasă la sursă;
o determinarea randamentului global de conversie a energiei pe întregul ciclu de viaţă;
o determinarea cantitatăţii de energie utilă, electrică şi termică produsă anual (E + Q);
o calculul maselor de poluanţi pe întreaga durată de viaţă (10 ani) a centralei de
cogenerare penrtu ambele etape analizate;
o determinarea principalilor indicatori de impact: epuizarea rezervelor naturale ERN,
efect de seră, acidificare, ecotoxicitatea, poluarea fotooxidantă, etc.

2
 REZOLVARE TEMA

Ipoteze simplificatoare:

1. Durata pe care se face analiza este durata de viata a obiectivului:10 ani;

2. Se considera 2 etape principale ale ciclului de viata:

 Etapa A- etapa aferentă: extracţiei, prelucrării şi transportului combustibilului, anterior

sursei de energie
 Etapa B- etapa transformărilor energetice în cadrul sursei de producere a energiei şi a
distribuţiei de la sursă la consumator.

3. Nu se tine cont de impactul asupra mediului in analiza;

4. Bilanţul este realizat pe baza unei unităţi funcţionale de E u = 100kWh energie utila.
Această valoare reprezintă energie utilă la consumator;

5. Emisiile anuale se determina pe baza emisiilor specifice raportate la unitatea de

referinta;
6. Se urmareşte determinarea cantităţii reale de combustibil necesare în vederea obţinerii
acestei cantităţi de energie utilă la consumator şi a emisiilor aferente acestei cantităţi
pe întreaga durată a ciclului de viaţă ;

7. Analiza energetică şi ecologică se face pornind de la valoarea energiei utile consumate,

prin refacerea lanţului energetic complet, către sursa iniţială;

8. Se defineşte randamentul global al întregului lanţ de transformări energetice, pornind

de la valoarea energiei utile consumate (100 KWh);

9. Se defineşte randamentul global al întregului lanţ de transformări energetice, pornind

de la valoarea energiei utile consumate (100 KWh);

10. Determinarea randamentului energetic global al utilizării unui tip de combustibil în

vederea obţinerii unei cantităţi utile de energie dată (Eu), se face aplicând transformările
energetice de la etapa “consum” către etapa “extracţie”, având în vedere pierderile
energetice care apar în cadrul lanţului energetic.

3
Instalaţia de turbină cu gaze (ITG)

Instalaţia de turbină cu gaze (ITG) este o maşină termică rotativă care realizează
conversia energiei combustibilului în energie mecanică, utilizând ca agent termic un gaz. ITG
pot fi în circuit deschis (cele mai folosite) sau închis.

Fig. 1: Schema de principiu a unei centrale de cogenerare cu turbina cu gaze

Cogenerarea reprezintă producerea simultană, prin arderea de combustibili, de energie

electrică ş i calorică î n cadrul aceluiaş i proces, cu eficienţ ă foarte ridicată. Poate fi aplicată
atât î n cazul centralelor mari ce furnizează, pe lângă energie electrică, ş i energie termică î n
instalaţ iile de termoficare, cât ş i î n cazul microcentralelor din locuinţ e cu putere instalată mai
mică de 5 kWe, ce furnizează simultan energie electrică ş i termică.

În cazul producerii energiei electrice prin metode clasice (î n centrale termoelectice) o
mare cantitate de energie, conţ inută î n combustibili, este disipată î n mediul î nconjurător sub
formă de căldură de nivel termic scăzut. Cogenerarea (CHP) recuperează aceste pierderi,
concentrându-le î n producerea de energie calorică ş i are emisii poluante mai reduse decât
tehnologiile clasice. Dacă este aplicată adecvat, poate duce la reduceri substanţ iale ale
energiei la consumatori.

4
 Instalaţ ia de turbină cu gaze (ITG) este o maş ină termică care realizează conversia
energiei chimice a combustibilului î n energie mecanică, utilizând ca agent termic un gaz.
Gazele utilizate î n acest scop pot fi: aer, gaze de ardere, dioxid de carbon, heliu, etc. Ciclul
termodinamic după care evoluează instalaţ iile moderne de turbine cu gaze este ciclul
Brayton, î ntâlnit î n literatura de specialitate ş i sub denumirea de Joule.

Din punct de vedere al modului de interacţ iune î ntre agentul termic ş i produsele de
ardere corespunzătoare sursei calde a ciclului, se disting:

ITG î n circuit deschis

Agentul de lucru se amestecă cu produsele de ardere la sursa caldă ş i apoi se destind

î mpreună î n turbină, pentru a fi ulterior eş apate î n atmosferă. Din punct de vedere
termodinamic nu se poate vorbi î n acest caz despre un ciclu propriu-zis. Închiderea acestuia
se realizează prin intermediul atmosferei, care reprezintă î n acelaş i timp ş i sursa rece a
ciclului. În mod exclusiv, la ITG î n circuit deschis se utilizează ca agent termic aerul.

ITG î n circuit î nchis

Spre deosebire de cazul anterior, atât sursa caldă, cât ş i sursa rece a ciclului se
caracterizează prin prezenţ a unor suprafeţ e de schimb de căldură. Agentul termic nu intră î n
contact direct nici cu produsele de ardere, nici cu fluidul de răcire. Masa de agent termic se
conservă î n interiorul ciclului, deci se pot utiliza î n acest scop gaze mai scumpe, dar cu
proprietăţ i termodinamice mai bune decât ale aerului: CO2, He.

Modul de funcţ ionare al unei ITG î n circuit deschis poate fi descris astfel:

 Aerul este aspirat de compresor prin intermediul unui filtru FA. Acesta are rolul de a
opri eventualele impurităţ i mecanice care ar conduce la degradarea paletajului
compresorului.
 După compresie, aerul pătrunde î n camera de ardere unde se amestecă cu combustibilul.
Energia necesară compresiei este furnizată de turbina cu gaze (compresorul ş i turbina cu gaze
sunt dispuse pe aceeaş i linie de arbori).
 Produsele de ardere ies din CA ş i se destind î n turbina cu gaze producâ nd lucru mecanic. O
parte din lucrul mecanic produs este utilizat pentru antrenarea compresorului, iar cealaltă
parte este transmisă către generatorul electric.
 Gazele de ardere sunt eş apate î n atmosferă prin intermediul unui amortizor de zgomot care
are rolul de a reduce poluarea fonică.

5
 Pentru N = 5, sursa analizată este o centrală de cogenerare (CCG) echipată cu turbină
cu gaze (TG) fără postardere cu o putere electrică instalată de 20+0,01*5=20,05 MW care
utilizează drept combustibil gaz natural cu puterea calorifică inferioară
Hi = 33000+100*5=33500 kJ/Nm3.

Randamentul global al conversiei energiei în cadrul CCG este: TG = 0,85.

Randamentul global al conversiei energiei în cadrul CCG este: TG = 0,85.
Randamentele caracteristice subsistemelor aferente etapei A a ciclului de viaţă (anterior
sursei) sunt:
 randament extracţie combustibil, ex = 0,99
 randament prelucrare combustibil, prel = 0,75
 randament transport combustibil, transp = 0,95.
Consumul anual de combustibil al sursei este: B = 2,8108 Nm3 (TG).

Emisiile specifice (pentru 100 kWh energie utilă produsă) sunt prezentate în tabelul 1:

Tabelul 1: Emisii specifice

Tip emisie Etapa A Etapa B/TG

[g/100 kWh] [g/100 kWh]

CO 1,85 14,3
SOx 13,4 1,43
NOx 9,94 14,3
CO2 671 22000
CH4 0,1 -
HC 1,19 -

Determinarea randamentului global de conversie a energiei pe întregul

ciclu de viaţă

 Determinarea randamentului etapei A:

Transformari anterioare sursei de energie (A):

 extractie combustibil –> prelucrare combustibil (1) –> transport combustibil –>
prelucrare combustibil (2)

A=ex*prel*transp=0,99*0,75*0,95=0,71

6
  Determinarea randamentului etapei B:

Transformari la sura d energie (B):

 transformari energetice in instalatie –> distributie sursa - consumator
TG = 0,85 (din enuntul problemei)

 Determinarea randamentului global de conversie:

=A*TG=0,71*0,85=0,60

Determinarea cantitatăţii de combustibil brută extrasă la sursă

𝐵 2,8108
Bextras= A = =3,94*𝟏𝟎𝟖 Nm3
0,71

Determinarea cantitatăţii de energie utilă, electrică şi termică produsă

anual (E + Q)
𝐵∗𝐻∗TG 2,8∗108 ∗33500∗0,85
E= = =22,14*108 [kWh/an]
3600 3600

Calculul maselor de poluanţi pe întreaga durată de viaţă (10 ani) a centralei

de cogenerare pentru ambele etape analizate
 Tip Emisie:CO

Etapa A

1,85...........................................100
x.......................................22,14*108
1,85∗22,14∗108
x= =0.409*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
0.409∗108
X= = 40.9 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=40.4*10=409 [t]

Etapa B
14,3............................................100
y........................................22.14*108
14,3∗22.14∗108
y= =3,166*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
3,166∗108
X= = 316.6 [t/an]
106

7
Pentru toata durata de viata (10 ani):
X=316.6*10=3166 [t]

 Tip Emisie: SOx

Etapa A

13,4...........................................100
x.......................................22.14*108
13,4∗22,14∗108
x= =2.96*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
2.96∗108
X= = 296 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=296*10=2960 [t]

Etapa B

1,43............................................100
y........................................22.14*108
1,43∗22.14∗108
y= =0,316*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
0,316∗108
X= = 31.6 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=31.6*10=316 [t]

 Tip Emisie: NOx

Etapa A

9,94...........................................100
x.......................................22.14*108
9,94∗22.14∗108
x= =2,20*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
2,20∗108
X= = 220 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=220*10=2200 [t]

Etapa B
14,3............................................100
y........................................22.14*108
14,3∗22.14∗108
y= =3,16*108 [g/an]
100

8
Transformat in tone/an:
3,16∗108
X= 106 = 316 [t/an]
Pentru toata durata de viata (10 ani):
X=316*10=3160 [t]

 Tip Emisie: CO2

Etapa A

671............................................100
x.......................................22.14*108
671∗22.14∗108
x= =148.55*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
148.55∗108
X= = 14855 [t/an]
106
Pentru toata durata de viata (10 ani):
X=14855*10=148550 [t]

Etapa B

22000..........................................100
y........................................22.14*108
22000∗22.14∗108
y= =4870.8*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
4870.8∗108
X= = 487080 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=487080*10=4870800 [t]

 Tip Emisie: CH4

Etapa A

0,1...........................................100
x.......................................22.14*108
0,1∗22.14∗108
x= =0.0221*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
0.0221∗108
X= = 2,21 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=2,21*10=22,1 [t]

9
  Tip Emisie: HC

Etapa A

1,19...........................................100
x.......................................22.14*108
1,19∗22.14∗108
x= =0.263*108 [g/an]
100

Transformat in tone/an:
0.263∗108
X= = 26,3 [t/an]
106

Pentru toata durata de viata (10 ani):

X=26,3*10=263 [t]

Tabel centralizator al emisiilor pentru toata durata de viata(10 ani)

Tip emisie Etapa A Etapa B/TG Etapa A+B

[t] [t] [t/an]

CO 409 3166 3575

SOx 2960 316 3276

NOx 2200 3160 5360

CO2 148550 4870800 5019350

CH4 22 - 22

HC 263 - 263

10
 Indicatori de impact asupra mediului

Efectul de sera
Radiația solară ultravioletă, ajunsă pe Pământ, este parțial absorbită de acesta și parțial
reflectată. La rândul său, Pământul emite spre spațiu o radiație infraroșie. Aceasta este parțial
reflectată înapoi de gazele ca dioxidul de carbon, metanul, etc.

Fig.2: Mecanismul de formare a efectului de sera

Indicele de impact, GWP

Compararea potenţialelor de încălzire aferente emisiilor de gaze pentru diferitele procese,

se face pe baza indicatorului Global Warming Potential (GWP), recomandat de SETAC
(Society of Environmental Toxicology and Chemistry), tabelul 3.

Tabelul 3: GWP caracteristic principalelor gaze cu efect de seră

Substanţă GWP (20 ani) GWP (100 ani) GWP (500 ani)
CO2 1 1 1

CH4 35 11 4
N2O 260 270 170

11
ACIDIFICAREA
Acidificarea reprezintă perturbarea echilibrului acido-bazic al atmosferei datorată
emisiilor gazoase cu caracter acid rezultate din diferite procese. Acestea pot provoca perturbări
semnificative ale tuturor elementelor mediului ambiant (aer, apă, sol), inducând o creştere a
Ph–ului.

Indicele de impact AP

Relaţia de determinare a acestui indicator, denumit potenţial de acidificare (AP) este:

AP   mi  APi
i

unde: APi este potenţialul de acidificare al substanţei „i” din efluentul gazos în [kg echivalent
SO2/unitatea funcţională]; iar mi – cantitatea substanţei „i” [kg/unitatea funcţională].

Substanţa AP
SO2 1
NO 1,07
NO2 0,7
NOx 0,7
NH3 1,88
HCl 1,88
HF 1,60

CONCLUZII
Scopul evaluarii impactului ecologic al unei centrale de cogenerare echipata cu turbina cu
gaze este reprezentat de identificarea consecintelor asupra mediului (ex.: echilibrul
ecosistemelor, sanatatea oamenilor, economia de resurse naturale, factori perturbatori).

Analiza impactului asupra mediului se face avand in vedere un numar de indicatori de

impact, prestabiliti in fuctie de emisiile aferente tipului de combustibil utilizat.

Analiza ciclului de viata reprezinta cea mai complexa metoda de evaluare a impactului
asupra mediului.

A fost acordata o importanta deosebita implementarii unor solutii de producer a energiei cu

un impact cat mai redus asupra mediului ambiant. O consecinta a implentarii acestor solutii
este reprezentata de necesitatea studiilor de fezabilitate si prefezabilitate de a contine analize
de impact asupra mediului.

Valorile indicatorilor de impact calculate pot reprezenta valori de referinta pentru

functionarea reala ulterioara in analizele de impact asupra mediului care se vor realiza pe
intreaga durata de viata a obiectivului energetic.

12
13