TABELUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

Ene Roxana
Clasa a IX-a A

”Tabelul periodic al elementelor”, cunoscut și sub denumirea de ”Tabelul lui Mendeleev”,

cuprinde toate elementele chimice într-o formă tabelară, așezate în funcție de numărul lor atomic, de
configurația electronică și de unele proprietăți chimice recurente.
Dimitri Ivanovici Mendeleev a fost un chimist rus care a publicat în anul 1869 un tabel periodic
al elementelor asemănător cu cel actual.
Înainte de clasificarea realizată de Mendeleev, au existat și alte încercări ale chimiștilor de a
grupa elementele chimice: în metale și nemetale, în acizi și baze, în funcție de valență sau de alte
proprietăți. Aplicarea acestor metode făcea însă ca o serie de elemente să se regăsească în mai multe
grupe concomitent.
Tabelul periodic al elementelor așa cum este cunoscut astăzi, a fost elaborat pornind de la 3 idei
fundamentale care s-au dezvoltat în timp:
- clasificarea naturală a elementelor
- certitudinea că există o legătură strânsă între o mărime fundamentală, caracteristică fiecărui
element şi comportarea chimică a elementului respectiv
- existenţa unei periodicităţi a proprietăţilor elementelor.
Ca urmare, a fost elaborată clasificarea mai detaliată și mai utilă, bazată la început pe greutatea
atomică și apoi pe numărul atomic. Această clasificare a condus la ceea ce cunoaștem astăzi sub
denumirea de ”sistemul periodic”, inclus în tabelul periodic, care ilustrează grafic legăturile dintre
diferite elemente.
”Tabelul periodic al elementelor„ este aranjat astfel încât să scoată în evidență similitudinea
dintre anumite elemente. Elementele dintr-o anumită zonă a tabelului au proprietăți asemănătoare, în
timp ce elementele situate la o distanță mai mare între ele au un comportament diferit. Între aceste
extreme există o variație gradată a proprietăților fizice și chimice, ca rezultat al masei atomice relative
și a configurației electronice a elementelor din această zonă intermediară.
Versiunea finală a sistemului periodic din 1871 a lăsat spații libere sugerând că alte elemente
chimice vor fi descoperite mai târziu, ceea ce s-a întâmplat.
Elementele sunt grupate pe 18 coloane numite ”grupe„ şi 7 linii orizontale numite ”perioade”.
Elementele dintr-o perioadă au același număr de straturi electronice în atom, număr care
coincide și cu numărul stratului exterior. În cadrul aceleiași perioade, elementele sunt aranjate în
ordinea crescătoare a numerelor atomice. În aceeași perioadă, fiecare element conține un electron în
plus pe ultimul strat comparativ cu elementul anterior, ceea ce conduce la o creștere a masei nucleului
și sarcinii elementelor de la stânga spre dreapta în cadrul fiecărei perioade, fără a avea însă și o creștere
a numărului de straturi de electroni.
În grupe se regăsesc proprietățile similare cele mai evidente ale elementelor, proprietățile în
coloană fiind mai asemănătoare decât cele în perioadă sau în blocuri. Elementele din grupe (coloane),
au câte un strat de electroni în plus față de cel de deasupra lui.
Conform unei convenții internaționale de nomenclatură din 1988, grupele sunt numerotate de la
1 la 18, de la stânga la dreapta (de la metale alcaline la gaze nobile).
Unele dintre aceste grupe au primit denumiri colective uzuale: Grupa 1 – Metale alcaline, Grupa
2 – Metale alcalino-pământoase și Grupa 18 – Gaze nobile. Pentru grupele 3-10 nu există însă denumiri
uzuale, și la aceste se face referire numai prin numărul lor sau prin numele primului element din grupa
respectivă (de exemplu, Grupa 3 este ”Grupa scandiului”, Grupa 7 este ”Grupa manganulu”, etc.).
Lipsa denumirilor lor uzuale se datorează numărului mic de proprietăți similare pe verticală.
Curiozități despre tabelul lui Mendeleev
 Tabelul periodic al elementelor este folosit în școli încă din anul 1869, atunci când chiar
Mendeleev l-a introdus studenților săi de la Universitatea din St. Petersburg.
 Din 1950 și până acum, tabelul periodic al lui Mendeleev nu s-a schimbat prea mult,
decât în anul 2016, pe 2 decembrie au fost adăugate patru noi elemente: „nihoniu”
(elementul 113), „moscoviu” (elementul 115), „tennessine” (elementul 117),
„oranesson” (elementul 118).
 Singura literă care nu apare în tabelul lui Mendeleev este litera “J”.
 Fiecare element este denumit după orașul sau satul în care a fost descoperit, fără
„oganesson”, care a primit această denumire în onoare fizicianului rus Iuri Oganesian.
 În prezent, în tabelul lui Mendeleev există 118 elemente, iar 90 dintre acestea se
regăsesc în natură și 28 dintre ele sunt create de om.
 Aproape fiecare element din tabel are o denumire cu o anumită semnificație. Spre
exemplu, „titanul” este denumit după titanii greci.
 Atunci când Mendeleev avea nevoie de o abordare sistematică pentru a aranja
elementele, el s-a inspirat din jocul de cărți solitaire, pentru a organiza tabelul pe
categorii.