Prezentați rolul asistentului medical în realizarea de acțiuni educative pentru pacienți,

raportându-vă la  pacienții cu una din următoarele grupe de afecțiuni: digestive, endocrinologice,
metabolice sau renale, pentru promovarea unui stil de viață sănătos.

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ÎN AFECȚIUNILE APARATULUI DIGESTIV

Educația pentru sănătate în afecțiunile aparatului digestiv se referă la măsurile de

profilaxie: primară, secundară și terțiară.

Măsuri de profilaxie primară : necesită realizarea acelor măsuri ce pot duce la prevenirea
îmbolnăvirilor digestive (gastrite acute și cronice, ulcer gastric și duodenal, hepatită virală,
parazitoze, toxiinfecțiile alimentare, boală diareică acută , enterocolită).

Ele constau în :
- dispensarizarea persoanelor cu risc crescut de îmbolnăvire, a persoanelor cu teren ulceros
(descendenții din familii în care unul sau ambii părinți au ulcer gastro-duodenal).
dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice de boală
- educarea populației în ceea ce priveste igiena buco-dentară
- educarea populației în ceea ce privește igiena alimentară și personală
o alimentație echilibrată calitativ și cantitativ
o pregătirea alimentelor
o în profilaxia bolilor ulceroase și gastritelor se recomandă reducerea alimentelor ce
stimulează secreția gastrică, a alcoolului, tutunului, precum și evitarea situațiilor care
produc tensiune nervoasă și stări de anxietate. Se impune și o alimentație
corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ și de asemenea păstrarea unui
orar bine stabilit. Pacienții trebuiesc informați asupra efectelor nocive, conștientizați
asupra riscurilor, astfel încât numărul de îmbolnăviri datorate factorilor enumerați
anterior, să fie cât mai mic.
o hepatita A ( cunoscută și drept boala mâinilor murdare) este afecțiunea cel mai des
răspândită care are drept cauză o igienă deficitară . În profilaxia hepatitei virale de tip A
se iau măsuri privind apa potabilă, alimentele, igiena personală, deoarece virusul A
pătrunde în organism pe cale digestivă . Spalatul frecvent al mâinilor atunci când intri în
casă, înainte de a mânca, spălarea fructelor și a legumelor sunt măsuri esențiale menite să
prevină contaminarea organismului cu microbi sau virusuri.
o în profilaxia parazitozelor intestinale, a toxiinfecțiilor alimentare, BDA și enterocolitelor
se are în vedere igiena riguroasă a mâinilor și a alimentației ( crudități, igiena veselei,
modul de preparare a alimentelor).

-igiena psihonervoasă – servirea mesei în condiții de relaxare, într-o ambianță plăcută; locuință
corespunzătoare : luminoasă, curată ; condiții de muncă corespunzătoare în așa fel încât să se
evite oboseala excesivă, bolile profesionale; evitarea stresurilor de orice fel ; menținerea în
condiții bune a mediului ambiental fizic ;
- educarea populației privind abandonarea obiceiurilor dăunătoare ce favorizează apariția bolilor
stomacului, ficatului (fumat, alcool, consum excesiv de cafea).
Măsuri de profilaxie secundară:
Urmăresc ca în evolutia bolilor deja existente să nu apară complicații grave. Ele se realizează
prin dispensarizarea bolnavilor cu afecțiuni digestive (ulcer gastric, duodenal, hepatită cronică,
etc)
Educarea pacientilor să respecte normele igieno-dietetice și tratamentul prescris de medic.

Măsuri de profilaxie terțiară : cuprind totalitatea acțiunilor destinate diminuării incapacităților

cronice de reeducare a invalidităților funcționale ale bolnavilor (gastrectomie, anus, iliac, etc.) și
reintegrarea socio-profesionala.

Alimentația bolnavului cu gastrită acută :

Pacientul cu gastrită acută trebuie să aibă un regim alimentar în funcție de ceea ce îi permite
organismul și trebuie să țină cont de anumite restricții, iar asistentul medical va informa
pacientul cu privire la aceste aspecte.
Tratamentul profilactic constă în evitarea cauzelor care provoacă boala.
Tratamentul curativ are la bază, în primul rând, regimul dietetic. În primele zile pacientul va avea
un regim hidric cu ceaiuri de mentă, mușețel, tei și supe de zarzavat strecurate. Ulterior se pot
introduce pireuri de legume, griș, orez, paste făinoase, lichide nu prea dulci, mere rase; după care
, în funcție de evoluție pacientul poate beneficia de lactate, ouă fierte, carne slabă fiartă, budinci.
Alimente permise:
-Carne slabă(fiartă sau la grătar), pește, supe, ouă (dar nu prăjite), produse lactate nefermentate,
cereale(orez, griș, fulgi de ovăz), făinoase, legume(de preferat fierte),zarzavaturi, budinci,
sufleuri, fructe( fierte, banane coapte) .
Alimente interzise :
-supe grase, prăjeli , afumături, mezeluri, brânzeturi fermentate, iaurt, lapte bătut, sosuri, fructe
uscate sau cu coajă, condimente puternice (piper, boia , ardei iute), murături ,grăsimi, alcool,
tutun, băuturi carbogazoase.
Pentru a preveni îmbolnăvirea de gastrită pacientul va trebui să se respecte un regim alimentar
sănătos și regulat, din care să se excludă produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool,
tutun , stres) și totodată va trebui să evite utilizarea în exces a unor medicamente (aspirină,
analgezice) care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

Bibliografie :
- Îngrijirea pacienților I - Liliana Rogozea, Tatiana Oglindă
- Manual de medicină internă - Corneliu Borundel
- https://www.spitaltgbujor.ro/docs/educatie1.pdf
- https://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/EDUCATIA-PENTRU-SANATATE-IN-
AF33.php
-