Sunteți pe pagina 1din 11

CONTROLUL AGRESIVITATII

Obiectivele specifice ale modulului terapeutic sunt:


- Să favorizeze identificarea şi rezolvarea conflictelor interpersonale;
- Să identifice principalele probleme apărute în relaţionarea cu ceilalţi;
- Să-şi poată identifica propriile puncte vulnerabile la nivelul relaţiilor interpersonale, nedezvoltate sau
neexersate;
- Să dezvolte capacitatea de ascultare şi înţelegere a mesajelor transmise de ceilalţi, şi de a-şi exprima
eficient propriile mesaje (prin dezvoltarea autocontrolului);
- Să-şi însuşească strategii de control în situaţii de conflict (frustrări, furie, stres, nelinişte);
- Să favorizeze şi să dezvolte autocunoaşterea individuală şi de grup;
- Să stimuleze aspectele referitoare la dezvoltarea personală precum autocontrolul, stima de sine,
sinceritatea, responsabilitatea, etc.

METODE DE LUCRU UTILIZABILE ÎN VEDEREA


MODIFICĂRII SCHEMELOR COGNITIVE DISTRORSIONATE
(atât în abordarea individuală a subiectului cât şi în lucrul cu grupul)
Pentru modificarea schemelor cognitive identificate se va avea în vedere:
1. Atitudinea - O modalitate prin care se poate evita lezarea subiectului şi activarea rezistenţelor este
aceea de a compara utilitatea trecută a convingerilor (postulatelor) cu gradul lor actual de nocivitate.
Psihologul se va abţine de la orice comentariu privind veridicitatea şi utilitatea schemelor, adresând cu
prudenţă întrebări inductive.
2. Definirea schemei negative - se va încerca scoaterea la lumină a conceptelor globale de agresivitate
şi de absenţă a controlului şi se va sublinia dihotomia care duce la judecăţi de sine negative, în alb şi
negru (ex. „dacă nu ripostez sunt fraier”) După ce se obţin definiţiile detaliate este mai uşor să arătăm
modul în care aceste scheme filtrează percepţiile.
3. Stabilirea argumentelor pentru şi împotriva – psihologul şi subiectul (individual, dar şi în grupul de
lucru) trec în revistă toate faptele care, acumulate în timp, susţin această percepţie de sine, până atunci
nepusă în discuţie. Uneori pacienţii prezintă o lungă listă de fapte, dar, de cele mai multe ori, e clar că
există doar câteva incidente sau situaţii de la care porneşte credinţa.
4. Luarea în considerare a argumentaţiei contrare – se atrage atenţia asupra faptului că nu a fost luată în
considerare argumentaţia contrară; se va evalua schema şi argumentele pro şi contra ei. După ce
s-a produs argumentaţia în favoarea schemei, se va trece la cătarea probelor care sunt împotriva ei.
Odată probele determinate, discuţia va sublinia că această evidenţă nu a fost luată în considerare sau că
a fost filtrată, conform unei prejudecăţi.
5. Continuumul – După ce a fost definit conceptul de persoană agresivă sau persoană impulsivă ,
stabilim un continuum de la 0 la 100 (definim cei 2 poli) iar subiectului i se cere să se evalueze pe acest
continuum şi să pună în discuţie o percepţie pe care o are despre sine. Această activitate poate fi
realizată periodic pentru ca persoana să îşi poată evalua progresele şi evoluţia.27
6. Reinterpretarea experienţelor – metodă utilă, dar dificil de pus în practică, care presupune
identificarea percepţiei pe care o are persoana despre viaţa sa de familie, despre fiecare membru al
familiei, dar şi despre rolul pe care subiectul l-a jucat în propria familie. Scopul acestei metode nu este
invalidarea percepţiilor pe care subiectul le are, ci de degajare de sub spectrul traumelor în viaţa sa
actuală (metodă recomandabilă pentru activitatea în regim individual).
7. Dezvoltarea memo-flash-urilor – este vorba de simple fraze, construite de către subiect, care evocă
dovezile contrare schemei şi care pot fi utilizate atunci când totul merge rău şi când un punct de vedere
echilibrat pare imposibil.
8. Jocul de rol despre trecut – psihologul poate juca rolul unuia dintre părinţi iar subiectul pe cel al
copilului. Deseori rolurile pot fi inversate deoarece subiectul nu este în măsură să adopte rolul de copil-
adult cu suficientă convingere sau siguranţă. Această inversare de roluri poate continua până în
momentul în care subiectul va fi mulţumit că şi-a prezentat propriul punct de vedere, făcându-se
înţeles. Exerciţiul se încheie întotdeauna cu psihologul în rolul unuia din părinţi, subiectul jucând
propriul său rol.
9. Discutarea responsabilităţii personale – deseori va fi necesar să operăm o reatribuire a
responsabilităţii pentru dificultăţile întâlnite. Subiectului i se poate cere să stabilească procentaje
reprezentate sub forma unui cadran statistic. De asemenea, mai pot fi folosite jocurile de rol sau
întrebările iar responsabilitatea personală se poate relativiza.
10. Empatie şi limite – empatia psihologului este esenţială, dar este importantă şi stabilirea limitelor
profesionale. Deseori psihologul poate fi încercat de sentimente de exasperare, furie sau de agresivitate
în funcţie de interacţiunea propriei sale personalităţi cu cea a subiectului sau cu întreg grupul. Relaţia
poate, şi chiar trebuie să trezească cogniţii negative, iar psihologul trebuie să fie capabil să se
extragă din acest raport pentru a face din el un obiect de comunicare. În egală măsură, trebuie fixate
limitele de intervenţie şi disponibilitatea psihologului, intervenţiile terapeutice fiind clar explicate.
INTALNIREA I

Activitatea I
Alege un animal despre care considerI că îti exprimă cel mai bine personalitatea,
după care imi vei spune de ce ai ales respectivul animal.

Tema
O scrisoare de prezentare
Ex:mie imi place sa,nu imi place sa…

INTALNIREA II

Activitatea I
citeste scrisoarea de prezentare
(vor putea fi puse în discuţie anumite aspecte legate de biografia persoanei prin întrebări suplimentare)

Activitatea 2 (20 minute)


Întrebare de autocunoaştere
Pot accepta ajutorul pe care mi-l oferă ceilalţi?
Cum mă simt atunci când mă las ajutat?
Ce experienţe am în acest sens?

*Întrebarea vizează conştientizarea trăirii interioare vis-a-vis de


acceptarea ajutorului, a motivaţiilor care stau la baza oferirii/primirii
ajutorului. În urma discuţiilor/ răspunsurilor oferite de participanţi se face
distincţia între: ajutorul egoist/ ajutorul autentic/ajutorul profesionist (fapt
care poate clarifica şi modul în care poate ajuta un profesionist persoana
care solicită ajutor
Ajutorul egoist: induce în cel ajutat dependenţă, îi creează celui
ajutat un sentiment de neputinţă, îl pune într-o poziţie de inferioritate, îl
face „dator”, poate descuraja, demobiliza. (Exemplificare: părinţii care îşi
ajută copiii, şi care fac în locul lor tot ceea ce ar trebui să facă cei mici, care
îndepărtează toate obstacolele lăsând în acest fel copiii descoperiţi în faţa
greutăţilor şi totodată dependenţi de părinţi (uneori în ciuda vârstei mari
la care ajung copiii), este acel ajutor care se oferă fără a fi cerut, care se
prelungeşte mult după ieşirea din situaţia dificilă a persoanei). Este ajutor
egoist pentru că este oferit doar pentru ca cel care ajută să se simtă bine,
superior, dezirabil, şi nu pentru celălalt.
Ajutorul autentic: îl întăreşte, îl fortifică şi îl face pe cel ajutat să nu se
simtă singur în faţa problemei, dă încredere. Ajutorul autentic este menit să
scoată dintr-o criză persoana şi să restabilească un echilibru.

Activitatea 3 (20 minute)


Întrebări de autocunoaştere, la care vor răspunde TOŢI
participanţii:
Cum mă simt atunci când ceilalţi au nevoie de ajutorul meu?
Când sunt dispus să îi ajut pe ceilalţi?
Ce mă face să îi ajut pe ceilalţi?
Scop: să se clarifice motivele care stau la baza acordării/primirii
de ajutor. În acest moment moderatorul grupului poate clarifica rolul
psihologului în grup dar şi limitele de acordare a ajutorului profesionist
– ca însoţire a persoanei care doreşte să îşi schimbe comportamentul
(agresiv).
Activitatea 4 – Comunicarea temei
De răspuns (exemplificat) la următoarele întrebări:

Fişa de lucru - Tema


Când am regretat că m-am lăsat
ajutat?
______________________________________________________________________________
Când am regretat că am ajutat?
________________________________________________________________________________
Când am simţit că am fost ajutat
cu adevărat?
________________________________________________________________________________
Când am simţit că am ajutat cu
adevărat pe cineva?
________________________________________________________________________________

ÎNTâlNIREA NR. 3
Obiectiv:
• Să ofere sprijin pentru începerea procesului de identificare/recunoaştere a agresivităţii/violenţei

Activitatea 1 (5-10 minute)


Întrebare de autocunoaştere, vor răspunde TOŢI participanţii
Ce înseamnă agresivitatea?
Informaţii pentru moderator:

Se vor scrie răspunsurile cu privire la semnificaţia agresivităţii.


Din răspunsurile oferite se va extrage o definiţie a agresivităţii din 4escries4ve subiectului.
Important: agresivitatea este o forţă care poate avea efecte negative dar şi 4escries, în funcţie de modul
în care este gestionată.
Deşi e posibil ca la întrebarea de mai sus participanţii să facă referire 4escries4 la semnificaţiile negative
ale agresivităţii, e important să fie identificate comportamentele agresive sancţionate social,pentru
aceasta utilizându-se următoarea întrebare:

Activitatea 3 – Dezbatere (15 minute)


Care sunt comportamentele agresive sancţionate social (modurile ineficiente de gestionare a
agresivităţii)?
În urma răspunsurilor oferite de participanţi se pot desprinde exemplele de mai jos. În caz că nu sunt
evidenţiate toate tipurile de agresivitate, vor fi puse în discuţie de către psiholog.
Exemple:
Agresiune fizică: lovire, omor, automutilare, scuipat, otrăvire, electrocutare, piedici, şuturi, viol, atingeri
nedorite.
Agresiune verbală: înjurături, ţipete, calomnie, jignire, insultă, bârfa, umilire, hărţuire, avansuri verbale,
apropouri, glume cu subiecte obscene.
*E posibil ca subiecţii să conteste o parte din exemplele care vor fi scrise ulterior (în completarea celor
propuse de ei), de regulă sunt contestate acele comportamente care deşi sunt sancţionate
social sunt acceptate de grupurile de deţinuţi (e vorba de şuturi, „capace” atingeri nedorite, avansuri,
apropouri, bârfe, piedici etc.).
Nu intrăm în polemici, dar menţionăm că din 4escries4ve victimelor aceste comportamente sunt
percepute ca fiind agresive. Pentru pregătirea întâlnirii putem identifica articole, eseuri care ilustrează
acest gen de agresiune.

Activitatea 5 (se completează fişa de mai jos)


EU DEVIN FURIOS CÂND:
Ce obţii prin violenţă?
Câştiguri Pierderi
1. Este violenţa/agresivitatea întotdeauna greşită? Da/Nu
2. Este 5escrie foloseşti violenţa atunci când:
¾ Eşti băut Da/Nu
¾ Pentru a-ţi proteja prietena Da/Nu
¾ Pentru a-ţi proteja colegii Da/Nu
¾ Când cineva te insultă Da/Nu
¾ Împotriva prietenei/soţiei tale? Da/Nu
¾ Împotriva animalelor? Da/Nu
¾ Pentru a pedepsi copiii când greşesc? Da/Nu
3. Ştii când îţi pierzi controlul? Da/Nu
4. Poţi să recunoşti semnele furiei? Da/Nu
5. Consideri că ar fi o slăbiciune, dacă 5escr înapoi
şi nu ai folosi violenţa? Da/Nu 41

ACTIVITATEA 6
3. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a sălii se uită fix la tine.
• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?

2. Ai stat toată dimineaţa în casă şi ai aşteptat un prieten să îţi aducă o datorie. S-a făcut ora 13.00 şi încă
nu a ajuns, iar la telefon nu răspunde.
• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?

3. Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când te-ai 5escries


şi ai spus sau ai făcut ceva care îţi doreşti să nu fi făcut. Ce s-a
întâmplat de s-a declanşat rezultatul nedorit?
• La ce te gândeai atunci? Ce convingere aveai cu privire la
situaţia respectivă?
• Cum te-ai simţit?
• Ce ai făcut?
• Ce ai fi putut gândi altfel?
• Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în
modul prezentat mai sus?
• Ce ai fi făcut diferit dacă te-ai fi gândit astfel?

Tema (5 minute)
Până la următoarea întâlnire subiectul va răspunde în scris la următoarele întrebări:
Care din agresiunile 5escries mai sus (discutate la întâlnirea de azi) le-aţi întâlnit cel mai des?
Cu care din aceste forme de agresivitate v-aţi confruntat cel mai des?

INTALNIREA NR 4
Obiectiv:
• Să sprijine subiectul astfel încât aceştia să înceapă să identifice agresivitatea (la sine şi la ceilalţi).
Scop:
• Să permită identificarea şi recunoaşterea stărilor emoţionale care determină conduite agresive.
• Să se identifice consecinţele negative ale manifestărilor agresive.
Activitatea 1 (10 min)
Verificarea şi discutarea temei – „Care din agresiunile descrise mai sus le-aţi întâlnit cel mai des? Cu
care din aceste forme de agresivitate v-aţi confruntat cel mai des?”.

Activitatea 2 (10 min)


Ce emoţii (stări) se asociază cu violenţa? Cum se simte un om care devine agresiv?

*despre emoţiile asociate cu violenţa se vorbeşte foarte greu pentru că sunt incomode şi pot da o
imagine proastă despre sine. Este important ca fiecare participant să reuşească să identifice
aceste sentimente
• Exemplu: De ce l-ai lovit?
„Pentru că m-a înjurat, m-a jignit.” (am simţit că mi-a pus în discuţie prestigiul, imaginea).
„Pentru că altfel mă lovea pe mine. (m-am simţit ameninţat).

Activitatea 3 (10-15 minute)


Ce rol au sentimentele (stările) asociate cu agresiunea?
La ce folosesc ele? Ce ne determină să facem? Ne pun ele în mişcare (acţiune)?

Activitatea 4 (10 -15 minute)


Care sunt consecinţele acţiunilor agresive (violente)?
Activitatea 5 (10 minute) - Tabelul emoţiilor primare

TABELUL CELOR OPT EMOŢII PRIMARE AL LUI PLUTCHIK


(după Dworetzky, 1988)
Emoţia primară
Funcţia
Comportame interspecifice
1. FRICA Apărare
Comportamente orientate spre evitarea pericolului: fuga, evitare sau orice
modalitate de a se îndeparta de sursa pericolului.
2. FURIA Distrugere
Comportamente destinate să elimine o bariera în calea satisfacerii unei trebuinţe
esenţiale: revendicări verbale, lovire, acte simbolice de distrugere – ameninţări, injurii
etc.
3. VESElIA Integrare Comportamente care presupun acceptarea unui stimul benefic din exterior:
hrănirea, întâlnirea cu o persoană dragă sau afilierea la un grup. Acest tip de acţiuni „hrănesc” individul.
4. DEZGUSTUL Respingere Comportamente destinate să elimine tot ceea ce este dureros, neplăcut:
reacţii fiziologice – greţuri, vărsături – sau psihologice – dispret, sarcasm, ostilitate ca expresie a
respingerii unei persoane sau a ideilor acesteia.
5. ACCEPTARE Plăcere Comportamente destinate să duca la contactul cu fiinte de sex opus: curtarea,
flirtul.
6. TRISTETEA Reintegrare Comportamente asociate cu pierderea a ceva sau a cuiva ce a constituit
pentru individ o sursă de sprijin; în general este vorba de semnale ce reclamă revenirea persoanei sau
obiectului sau unui substitut pentru acestea: plâns, semnale de stres, comportament infantil etc.
7. SURPRIZA Orientare Reacţii comportamentale de a lua contact cu ceva nou, nefamiliar: un zgomot
puternic, un teritoriu necunoscut etc; organismul trebuie să se orienteze rapid şi să se oprească din
acţiune astfel încâtorganele de simţ să poată primi informaţii despre noul stimul.
8. PREVEdERE Explorare Comportamente destinate să pună organismul în contact cu aspecte multiple
ale mediului: căutare, descoperire, adaptare, anticipare a eventualelor provocări din partea mediului etc

Temă:
Gândiţi-vă şi daţi exemple de trei sentimente/stări/emoţii asociate cu violenţa, pe care le-aţi avut într-o
situaţie conflictuală
ÎNTâlNIREA NR. 5
Obiectiv:
• Să înţeleagă conceptele de convingeri/reguli proprii.
Scop:
• Să permită identificarea şi recunoaşterea agresivităţii, distincţia între posibilităţile de gestionare a
agresivităţii.
• Să observe şi să înţeleagă mecanismul de declanşare a agresivităţii, să recunoască legătura dintre
gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

Activităţi
Activitatea 1 (5-0 min)
Verificarea temei

Activitatea 2 (20 minute)


Rezumatul vieţii - faceţi un inventar cuprinzând cele mai importante evenimente din viaţă, momente
importante care credeţi că v-au influenţat comportamentul şi deciziile pe care le-aţi luat sau
lucruri care au o influenţă puternică asupra situaţiei dvs. de azi.

Tema (5 min)
Fiecărui participant i se va înmâna foaia de lucru
Ce ştim despre agresivitate, cu solicitarea de a completa până la următoarea întâlnire

CE ŞTIM DESPRE AGRESIVITATE ?


1. Notaţi primul cuvânt care vă vine în minte atunci când auziţi
„agresivitate”.
_______________________________________________________
2. Ce aţi simţit în momentul în care aţi văzut că cineva a fost
lovit?
_______________________________________________________
3. Ce credeţi ca aţi fi simţit dacă în locul colegului se află fratele
sau sora dumneavoastră.
_______________________________________________________
4. Ce ai simţit atunci când tu însuţi ai fost lovit?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
5. Notează un exemplu de agresiune psihică pe care ai întâlnit-o în
penitenciar sau într-un film.
_______________________________________________________
6. Care credeţi că este diferenţa între violenţa psihică şi cea
fizică?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
7. Care dintre ele credeţi că este mai dăunătoare şi de ce?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
8. Credeţi că folosirea violenţei poate pune capăt unui conflict?
De ce?
_______________________________________________________
_______________________________________________________49
9. Credeţi ca există şi alte moduri de a pune capăt unui conflict?
Exemplificaţi.
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
10. Cum credeţi că ar arăta societatea dacă oamenii nu ar
recurge la violenţă?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
11. De ce credeţi că este atât de multă violenţă în jurul nostru?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
_______________________________________________________
12. Ce dificultăţi întâmpinăm atunci când vrem să rezolvăm un
conflict fără a recurge la violenţă?
_______________________________________________________
_______________________________________________________
13. Comentaţi în scris: «Un om inteligent nu este agresiv fizic.
El rezolvă conflictele vorbind, nu lovind » (folosiţi o altă pagină dacă
este necesar).
_______________________________________________________
_______________________________________________________

Activitatea 3 (10 min)


Discuţii / dezbatere pe marginea completării fişelor.Rezumatul vieţii - faceţi un inventar cuprinzând
cele mai importante evenimente din viaţă, momente importante care credeţi că v-au influenţat
comportamentul şi deciziile pe care le-aţi luat sau lucruri care au o influenţă puternică asupra situaţiei
dvs. de azi.
Copilărie (înainte de şcoală)
____________________________________-----
Şcoala
______________________________________-
Munca
_______________________________________
Relaţii sociale (prieteni, familie)
_________________________________________________________________________________

ÎNTâlNIREA NR. 6

Obiectiv
• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.
Scop:
• Să identifice şi să recunoască agresivitatea, distincţia între posibilităţile de gestionare a agresivităţii.
• Să observe şi să înţeleagă mecanismul de declanşare a agresivităţii, să recunoască legătura dintre
gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.

Activitatea 1 (5-10 min)


Verificarea temei şi discutii pe marginea răspunsurilor oferite d pe foaia de lucru CE ŞTIM DESPRE
AGRESIVITATE?

Activitatea 2
Exerciţiu: În viaţă, care sunt lucrurile care ne influenţează gândurile / sentimentele / deciziile / acţiunile?
*se va face o listă cu ajutorul participanţilor, ca în exemplul de
mai jos:
prietenii, mass-media,amintirile, religia,educaţia, certurile / discuţiile / conflictele,alcoolul,
experienţele anterioare,familia, drogul,medicamentele, relaţiile din familie şi cu prietenii,legea, etnia.
Lista va fi completată şi cu alte lucruri pe care subiectul le consideră implicate în influenţarea
gândurilor/sentimentelor/ deciziilor/ acţiunilor.
Activitatea 3 (15 minute)
Individual, conform tabelului de mai jos, fiecare participant va completa urmatoarea lista:
Lucrurile care mă influenţează şi pe care le pot controla
Lucrurile care mă influenţează şi pe care nu le pot controla
CUM le pot controla ? DE CE nu le pot controla?

Activitatea 4 (15 minute)


Pe tabelul de mai sus, încearcă să identifice „Cum controlează ceea ce au afirmat că poate controla?”
Sunt anumite lucruri care nu pot fi controlate. (De ce? „Pentru că nu ţin de posibilităţile mele de control
- ex.: vârsta, mass-media, legile etc.).

Temă (5 minute)
• Identificaţi un lucru pe care vă e cel mai uşor să îl controlaţi, şi descrieţi cum realizaţi acest control.

ÎNTâlNIREA NR. 7

Atenţie - Activităţile şi exerciţiile din cadrul întâlnirilor următoare pot ridica dificultăţi legate de
înţelegerea conceputului de convingere. Este foarte important să fie clarificată această noţiune, în funcţie
de subiect se pot utiliza metode şi exerciţii diferite de cele prezentate mai jos.
Obiectiv
• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.
Scop:
• Să identifice/recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.
• Să înţeleagă rolul convingerilor personale/regulilor personale în comportamentul agresiv/violent.
Activităţi
Activitatea 1 (5 min):
Verificarea şi discutarea temei

Activitatea 2 (15 min)


Ce este o convingere? Daţi exemple de convingeri care vă influenţează deciziile.
*Convingerea este un gând puternic, permanent, o regulă personală care
determină acţiunile noastre. Convingerea este însoţită de sentimentul de
certitudine absolută cu privire la o idee sau fenomen, nu este un adevăr,
ci se referă la ceea ce persoana are convingerea că este adevărat. Pe noi
ne vor interesa convingerile care pot determina comportamente agresive/
violente.

Activitatea 3 (15 min)


Discuţie: Cum apar convingerile? De unde provin convingerile tale? Cum s-au format ele?
*Convingerile se formează pe parcursul vieţii
ca urmare a educaţiei şi experienţei. O convingere nu va reflecta realitatea
ci este rezultatul, concluzia, interpretarea realităţii pe baza experienţei,
etniei, rasei, poziţiei sociale şi a momentului cultural istoric pe care îl trăieşte
persoana.
Exemple de convingeri:
Convingere culturală: Femeile cresc copiii / Bărbaţii se ocupă de afaceri.
Convingere infracţională: Hoţii cei mari scapă nepedepsiţi.
Convingere etnică: Minorităţile nu sunt discriminate.
Convingere bazată pe experienţa personală: „Ghinionul m-a dus la puşcărie” (nu alegerile personale
legate de săvârşirea infracţiunii)
Se pot da şi exemple de convingeri existente la un moment dat în istorie şi invalidate pe parcursul
timpului (Ex.: la un moment dat, oamenii aveau convingerea că pământul este plat).

Activitatea 4 (15 min)


Ce rol au convingerile în viaţa noastră? Cât de importante sunt ele pentru noi? Cum ne determină
anumite acţiuni?
*Prin răspunsurile date vom sublinia aspectele referitoare la convingere ca element care ne determină
acţiunile, ca regulă personală care ne determină să facem anumite lucruri, ca cel mai puternic gând care
ne controlează acţiunile.
Temă (5 min): Daţi exemple de patru convingeri despre alcool,
bani, tovarăşi, familie.

ÎNTâlNIREA NR. 8
Obiectiv
• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.
Scop:
• Să identifice/recunoască legătura dintre gânduri, emoţii/ sentimente şi acţiuni.
• Să înţeleagă rolul convingerilor personale/regulilor personale în comportamentul agresiv/violent.

Activităţi
Activitatea 1 (5 min):
Verificarea si discutarea temei

Activitatea 2 (5 min)
Actualizarea informaţiilor obţinute la întâlnirea anterioară cu
privire la convingerile personale.
Activitatea 3 (30 min)
(Exerciţii)
Se lucrează pe următoarele situaţii:
1. Eşti într-un bar aglomerat. Cineva din cealaltă parte a sălii se uită fix la tine.
• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?55
2. Ai stat toată dimineaţa în casă şi ai aşteptat un prieten să îţi aducă o datorie. S-a făcut ora 13.00 şi încă
nu a ajuns, iar la telefon nu răspunde.
• La ce te-ai gândi? Ce convingere ai cu privire la această situaţie?
• Ce ţi-ai spune?
• Ce acţiune ai întreprinde?
• Care ar fi consecinţele acestei acţiuni?
3. Gândeşte-te la un moment din viaţa ta când te-ai enervat şi ai spus sau ai făcut ceva care îţi doreşti să
nu fi făcut. Ce s-a întâmplat de s-a declanşat rezultatul nedorit?
• La ce te gândeai atunci? Ce convingere aveai cu privire la situaţia respectivă?
• Cum te-ai simţit?
• Ce ai făcut?
• Ce ai fi putut gândi altfel?
• Cum crezi că te-ai fi simţit dacă ţi-ai fi schimbat gândurile în modul prezentat mai sus?
• Ce ai fi făcut diferit dacă te-ai fi gândit astfel?
Activitatea 4 (10 min)
Se analizează răspunsurile de la exerciţiul de mai sus. Se va evidenţia faptul că sunt convingeri şi
gânduri care determină anumite acţiuni generatoare de probleme. Prin schimbarea a ceea ce gândim
despre un lucru, schimbăm şi comportamentul nostru faţă de acesta.

Tema (5 minute)
Din exemplele cu care am lucrat, dar şi gândindu-vă la experienţa
personală, identificaţi câteva convingeri personale care v-au creat
până acum probleme în viaţă.
ÎNTâlNIREA NR. 9
Obiectiv
• Să înţeleagă conceptul de convingere/regulă proprie.
Scop:
• Să conştientizeze posibilitatea de modificare a comportamentului prin schimbarea
convingerilor/regulilor proprii.