Sunteți pe pagina 1din 141

STILISTICA

PRECE8i DE

LOGICA, ESTETICA 1 POESIE.

www.dacoromanica.ro
STILISTICA
PRECE
DE

Z)9,ical awiz

DE

GII, G-H. ARBORE


PROFESOR Ú LA SOLA COMERCIAL 1 DIN GALATI.

GAL AT I

2/it/al:v4a, 0. T. 9t, 614ilefi

www.dacoromanica.ro
PREFAT.À.

Carea de filla este cursulii, ce l'am facut cu devil


slin clasa III-a fi a ITT-a f i anume C14 clasa a II1-,
snotiunile de logicei fi de esteticei i eu a .117-a, poe-
-siea i nqinnile de retoricei. Publicarea acestui curet
mi s'a pi:Ina numat (lee& trebuindasei, pentru-al ele-
vil fiind nevoifl sa la note fi adesea sa copieze exem-
plele perdim nwltt timpt eu Tartea teoretica fi pu-
nzl rimanea pentru practicei ; pentru acista
Warn crutai che ltuéla, eu tate cá d-nii frail Nebuneli
inlesnit tiparit ea consimfind, -sip platesai in
rate lunare, pentru care treble sa le muliumescil
,

Trebue sa spunii cititorilorii, cei team publicat cur-


tula in t6tei intinderea, ce i-am dat-o in clase, pen-
.tru ca scrierea sa nu fie prea robin? indscl 0 prim
in-mare, sa nu fiiinevoiEi, sa cheltuesdi prea mult.
Cea ce este cu totula noí in acésta carte este introdu-
,cerea intr'una manuali`.4 de stilistica notitini de esteticä
poesie. Acésta am crec,lut-o necesar, pentru-ca
www.dacoromanica.ro
as fi lips-it cursulti adev&ati7 de stilisticci tocmaï de par- .

tea cea intß frum6sci si cea mar necesaret si ar fi chrar ab-


»red, ca sei se spue càoti,C,6ticae1 az,ta ce,
vati c.xviz f.),i440 çi Çvttiio, t'arel sa se spue ce
este acela : fz,unto.Si ìiröl vorbindu-se despre
stiii'In genere se vede cat de colo lipsa, cand se
qice: cSti'fi4fft e/J4 set
se spue ung singurii cuvintii despre fmiz.
Cea mal mare parte din materiea pusei in nota.
nu, trebue sei se pretin0 elerilor4 fiind prea grea de
prieeput pentru clasele scoiii6ri cOmer Ciaie ; dar - tre-
bote esplicatei pentru-ca este profitil pen tru eleva mea
puf ernid la minIe.
GH. GH. ARBORE..
Galati, Exile 1887.

www.dacoromanica.ro
STILISTICA
Definitiune. Stilistica este arta, ce (la reguli pen-
tru a exprima bine si frumos gAndirile.
Fiind-ca miutea concine adevt:irulti, pe care tre-
hue sa"-la exprimama bine, resultA, cä pentru a
verbi si a serie bine nu este de ajuns cum5scerea
regulilorti limbei, ci si ale cugetarel si ale expre-
siunei spre a le face placute. De aci urm4za, ea
stilistica are nevoe, sa useze de t6te sciintile
mg ales de logicei i de estetia

Kotittta Do foiica,.
Definitiune. Logica este sciinta, ce dit o forma
engetarilorii. Ea lie spUne cum s'a format o sciinta
si de ce este capabilii.
Sciinta este o colectiune de cunoscinti. sigure
luvestite cu caracterubl universalitatel si presentate
www.dacoromanica.ro
4

intr'und sisteml definitù. De aci ea InresultA.,


sciinta trebue sa distingemd: oblectulti, naateriea
forma cunoscintilord. Oblectuld este lucrulti, cu care
se ocupa sciinta ; materiea este cunoscintile dobAn-
dite prig idel, judeca i rationamente ; forma este
sistemuld, ce consta In modulti, cum as.epind cu-
noscintile dobtindite prin.- metodd.
NOTA. Sciinta adese-ori se confunda cu religiunea gi poesiea,
pentru cit °multi nu p6to, sit seie totulii (se intelege cat péte elfi
ut sole) prin sine gi apoi vroa, ca, cea ce scie, satisfacii, adicit
placii spiritula; de acea in sciintii se AM : crodinth, imagine-
tiune i Iiberulìi examenii. ,Aoeste dispositiunT sufletesd 'iota aves
boa in sclintil age: credinta BA vie in urma desooperireT adev6-
ruluT i itnaginatiunea sa infrumuseteze sciinta.
Deosebirea intro aceste disposltiunY suiletesei este: Poesiea
se interesé* daca obTectul safi exisat ; sciinta l admite subYectulfi,
pentru cil-I este impusii de realitate, ce este flinta insitgY, adia,
ori-ce existit; sciinta decT este resultatuld ouriosit6teT minteY ome-
nescI, Org sit aibii in vedere pliicerea, off necesitatea.
Formarea cun.oseinter... Obiectuln cun.oscintei. este
-OW, ce póte fi Intelesti de minte,.acea ce este si °Mee-
tuld cugetrtrel. Oblectuld acesta p6te fi si infinitulg,
pentru-ca se póte cun6sce prin finitd: spatiuln prin
distante si timpuld tot asa., pentru-ca secunde1e,
minutele, oree _le inAsurAmd 'pc cadranii prin ur-
mare tot prin spatid finitd, ori distanta.
Ca inintea sä ajungil la cnnosinta, trebue sit
tréca priu treptele Sepresentare, notiune, idee, ju-
deca14, rationamenli, divightne i definitinne:
Representare se numesce imaginea fidelli a unul
obIectl In mintea n6stra. Pnnerea subieCtuluI In-
-
telegkoit in fafot obiectulni de cunoscut se nu-
www.dacoromanica.ro
5

- mesoe perceptiune ; representarea dar este reSultatula.


perceptinnel. Cunoscinta in acéstA primA .tr6,06. a
el' este superficial d. es. trecerea una: pers6ne pe
dinaintea mea fara s'a s6I-118,' "cine este.
Notiune se numesce cunoscinta dobánditA priri
analisa si _sintesa lucruluI d. es. trecerea una per-
sóne, pe care am.- examinat-o mal Inainte wipe
care acam o recunosca.
A analisa va sA, (pea a descompune lucrula In '

pártile, saù calitAtile sale ; a face siutes4 trisemndzh


a reconstrui lucrula la loca. CalitAtile, .orI pArtile -
Incrulul se numesca note si cunoscinta result-ata din
cele dou6 operatiuni notiune ; prin urmare notiunea
-este cunóscerea exaCtri, a hicrt.iluI si snti atAtea
notiunti, cate lumia sântù d, es. santa atAtea no-
tiunl de mastt elite felnri de mese .vo.ra fi. -

Idee eSte cunoscinta genulul lucrurilora


dita prin generalisatiune. A generalisn, va rL_ qicA
a face aualisa si sintesa lucrurilora de acelasI goa,
a lAs-a notele particular° si -a ptistfa, -pe -cele
, co-
mune, a repeta de mai.multe ori aastA ofunatiune
:pána, ce, cardoterele .comune. pAstrate-devint note
esentiale. (fâr mil nu- l'Ate exista) ale- genulul
cuvintula, ce- numesce_acesta gena, eSte ideen, adica-
eunoscinta generalá, a tuturorá lncrurilorti de ace:.
gena. SA luAma una -exemplu : Spre a a,vea,
cunoscinta (ideea) de pasAre observa t6te pasárile,
krea ,analisa 'si sinteSa fie crLreia, Lisa la. o' parte
www.dacoromanica.ro
-
6
- - _

-nitirimea relatiVa d. es. si opresa' d oV cam data.


corpultí acoperitti_ Cu pene, dona aripi, co-
laca, forma cloculut In a dona operatiune observil;
carl ariíVfi nptele particulare si le lasii larasi d. es.
col6rea ; 'in a trela operatiune observii, ca forma
cIoculul nit e ceva esential; o lasii afark i am:
-corpulti acoperita cu pene V -dona. aripl. Aceste
dona note stintii esentiale, pentru-ca, daca as lasa
afart inca una din ele, n'as mal _avea pasare. -Nota
de, s-burat6re nu póte,:"- sa fie esenOala pentru-ca a
sbura insemaza. a face -una faptil de miscare ne-
-ceSara, lar nu de jocii ca unile,gascl si gaini. Si-apol
ert strutulu nu,sb6rivi de locù, desi are .aripl.
Ideile, Out concrete si, abstracto ; 011V dupti, con-
tinutukt i spera lora, particulare si generale.,
- Se numescil concrete, orl particulare, evank
cele mat -multe note d. es. Petra, ale, carui note
santa' : CuVintare, statura vertical, marime relativa
colórea oeliilorù, orl a pérulul si a feteï. Se nu-
niesce idee abstracta,--"' ori: general,' canaV sfera -e
mare si continutula mica d es. Idea de mil',
unde calitatile particulare Maiiniea relativa, coló-
rea p6ruluï,, orl a ()adora si a fetel, santa lasate
rifará si se pástréza numai notele èsentiale Cu- :

vintare si statura vertical. ' -

De aci se vede 401' tóte- substantivele- co-


mune santiVabstracte, pentru,ch t6te .exprinl idea
,gÍiülui. tot pentru acelaì cuvintn etimologiea niJ
mesce- abstracto_ nume ea a1b6ta, bunatate etc.
www.dacoromanica.ro
Ideile comparate intre dAnsele dupá asemènarea,
,eri neasem6narea. 1011 sántit : concordante, contrarg
§i contradictora Douá ideI sAntii concordante, and
,una convine celel-alte d. es. omul c4nt, lupulii
urlei ; vorbele cánü si urla convinil la omit la
Tot asa este §i in : °multi este fiintei ratio-
nalei ; papagalulii este paseire. Dacrt 4 schimba atri-
butele rationalei i paseire, ideile n'ará conveni la
omi i papagalil ; 11'4 putea dice prin urmare : 07
multi este o paseire, papagalulti este o fiinta ratio-
nale f. Ideile se numescii contrara &ad se escludtt
una pe alta d. es. bine nu suferà pe rè, adicä
unti lucru nu p6te fi in ace14I timpa i }Anil qi
r611. Ideile sânt contradictorii.- and negänd, sail a-
firmánd eeva, nu se nég6., orl se afirmA o altA stare
a acelula0 lueru d. es. tablel .négrei. Afirrnánd acésta
-nu 'spat, cA nu p6te fi o tablA de o altä col6re.
judecata este afirmatiunea, orl negatiunea rapor-
tului dintre douä ideI, orI notiunl.
Ideile in sine nu stint(' niel adevèrate, niel false.
Ap omì i anintali7 nu ne miFA gruldirea dear,
eänd Omulti este, off nu, animalti. In mintea
:

cul-va potti fi idel false, färä sä putemii dice cu


dreptii cuvintti, cA n'are dreptate, peinä. nu .afirmá
unù raportti Intro ele d. es. Poolti sA ara In min-
tea mea idea de stafie, ori de strigoll etc. färà sh
fiù vinovatil de falsitate, panä nu Stafiea e
:

.fonee periculúsa ; strigaulii suge seingele 6menilorái,


www.dacoromanica.ro
undo ideile de stalie i strigotti Anta- In adevér
false, pentru-ch ele neavénd realitate, fautasiea mea
le atribue calitAti reate.
In exemplula : Cantecula sirenelora art adus pe
niarinarï la peire este falsa i subiectula, pentru-ca
sirenele niel °data n'aa. existat In realitate i pre-
dicatula, de 6re-ce niel una' marinara n'a fost omo-
rita de ele
NOTA. Afirmatiunea raportulul intro dona idol, ori notiunT ale
judeciiteY se face in romanosce prin a fi. Contopirea acestuYa on r.
atributuld form4za predicatuld d. es. George este citind, George
eitesce.
Atilt subTectuld, cat i atributulii, potd consta din Dial multe
cuvinte d. es. Absolvenp`i scolilorti comerciale santa propril pentra
comertil. Din contra mal multe judeciitl (propositiunT) se potd ex-
prima printr'una singurit ca subTectuld, sad cu predicatuld, sad en
una complimentd compusd, cea cc in sintaxii se numesce propoei-
tiune contrasii d. es. contrasd de subiectii: Dumitru scrie i citeace;
de predicatii : Durnitru i George s'ad dus la scSla ; de una com-
plimentd : Radu fugo de hand, do Dumitru 0 de George ; aciista
se intampla numaT, cand mui multo atributo (predicate) convind
- unig subiectd, ori mal multo sublecte unuT atributd, orY mg multe
complimente unuT predicatd, sad atributd.
In privinta conlinutului íi sferei ideilora jude-
catile sAnta de 4 feluri
Generala.: To emeni`i santil maritorL
Special a : Petra este ondi.
Afirmativa : (Una din cele doué de mail sus).
Negativa : Dundtru nu este lene.
Conversiunea. A converti o propositiune (judecatA)
insemnéza a lace dinteo propositlane data o alta
de acea0 valóre prin schirnbarea subieetului E;4i pre-
www.dacoromanica.ro
9

dicatuluI tntre dansif ; ac6sta se intaMpla Ins, nu-


mal cand sfera atributulul si a subiectulul santa
egale d. es. Omuta este fiinta rational?'" . Convertita
_Pinta rationald este omit ; san: Tate bimetnele santa
ómenr= Toti ómeniì santA bima ni. Nu se p6te face
conversiune In : Seolarit &lag 6-meni= (Salmi% sdntil
seolarï, pentru-ca scolarí i ondi n'aa aceas): Intindere.
- In logica se distinga 4 Muff de conversiunl :
1). (Jonversiunea simpla se face prin Inlocuirea
reciproca a sublectului cu atributula d. es. Oniutti
este .fiintei rationalei=Piin(a rationala este ontii.
Conversiunea limitata nude atributula propo-
sitiung de convertit devine particulara, din gene-
rala cum era d. es. &dura santa 6nien=Òre-earä
67nen &Uhl scola7 1. Cuvintula 6re-earl limitéza pe
&tea . .

Conversiunea prin negatiune se face numai In


propositiunl negative particulare i consta in a
transforma mal intal propositiunea negativa in alta
afirmativa i aasta, se face luand negatiunea de la
copula (a fi) si punênd-o la atributa. Pe a.c6sta o
convertima simplu i avema :
Propos. de convertit : 6re-cari metale nu santa
corpurl solide
Óre-cari metale santa cor-
purl. nesolide ;
Ore-carÌ corpurI - nesolide
santa metale.-
www.dacoromanica.ro
4). Conversiunea prin cOntrapimere consistA tri a
pune negatiune §i lâng subiectulq si lAng6, atri-
butul0 propositiunei de convertit, ce este univer-
sala §i apoi schimbämù termenil Wistrfind nega-
tiunile d. es.
_Propositiune data: Túte metalele sttutti corpurl
6imple
Propos. de convolit : Ttite nemetalele sîiitù corpurl
- nesimple ;
T6te corpurile nesimple santil
uernetale
Sail : Tao corpurile compuse nu.
sutü metale,
Rationamentii se numesce Inlrmtuirea mai Multorù.
judectitl, saù propositiuni, pitia ajutoruld cilrora
conchidcing la unii deviht" particularU", oft ge-
neraltl.
NOTA. Adev6ruld este raportuld exactii, ce so stabilesco intro
aubTectil (mino) si oblectil (lume). Mind, c. s'a stabilit acestil ra-
portd, and spirituld rued aderéza complect la o asertiuno &Ai, a-
dio6 °And Anal convinsit de cea, ce mi so spline. Asa santii t6te
Axiomele d. es. Liniea drc'ptd este drumulii ca cell mai scurtii intre
doulY puncte. Thiele asortiuni ne conyingd In urine, demonstratiund
d. ea. Suma unglauriloru dintr'untl trianglaa este egald ca cloud
unglaurY drepte. Oil de Ate oil nu santemd conyinsI si nu ne
putemd copying° gresimd d. es. Mu/ ascultii und discursd frumosil,
credd, ct conclusiunea o adevdratd ; dar maI pe wind incepd a
Indoi, pentru-cit acea conclusiune nu este o lucrare a mintei me/e,
a diet nu stInt conyinsii despre cele spuse acolo.
Definitiunea. A defini va sit qicA a artita genulti
proximg §i difereuta specificA a lucrulul de definit.
www.dacoromanica.ro
Cala firdsca pentru acdsta este observatiunea si
generalisatiunea, orl classificatiunea.
Exemple de definitiune &una : Cercul este o linie
rcurba, ale card puncte santa egal departate de una
Funda comuna 712011itti centru. Aci genulti apropiétti
(proximu) al cercului (de definitti) este liniea curba
ái diferenta specifica : ale c(re't puncte santa egal
departate de una punctii comuna, numitil centra'. Alta
definitiune : Omula este animali rafionai. _Animala
este genulti apropiétti i «tionalti diferenta spe-
cifica.
Exemplu de definitiune rea: Cercul este una po-
ligona, ale ca rui 1c-dial se micoréza din ce'in ce,
pana se confunda cu nisce puncte egal departate de
una puncla comuna monda centru. Definitiunea a-
casta pe Muga ca gresésce In privinta genului pro-
(poligomuln. ffincl una genti Indepartatil) maï
este si lungrt, cea ce o face s'a fie confusa.
Diqiunea. A divisla, va sa çlic a distinge spe-
elite unui genti dattí. Acésta se face, daca se ob-
serva urrnritdrele 3 regull :
Divic,liunea sa fie complecta, adiert sí nu se
lase Dinaic*A afara d. es. Sciintile naturals se Im-
partii In : Animal°, vegetale.si minerale. Daca le-as
Imparti nurnal In : Animale si vegetale, as lasa o
parte afara si sciinta n'ar fi complectrt.
Partile sa se escludei una pe alta. Asa In sci-
intile naturale anirnalele escinda pe vegetal° si a-
www.dacoromanica.ro
-- 12
cestea pe mineral° si vice-versa, adic. c ca.racte-
ruld, ce face pe animahl, este cu totuld deosebitd de
plantd oil. de mineral i vice-versa, d. es. Dacd
tmpiirti sciintile naturale In : Minerale, vegetale,
anima'e si paseiri; partea pasar nu esclu.de pe par-
tea animale si prin urmare dividiunea nu e build
3). Diviqiunea .sci se baseze pe tin,t1 singarg prin-
adich 'sit se facd, in t6te ptirtile din acelasi
punctri de vedere d. es. Dividinnéa until gen ü de
plant° ar fi gresitd, daca la o specie s'ar avea in
vedere numéru1d. staminelord, la alta marimea, re-.
la alta presenta, oil: absenta corolel etc.
NOTA. Legilo formal() ale cugetdrel sântii:
1). Principialt1 identiteita ce se enuncie ast-feld : rea ce este, este,
adied imposibilitatea minteY de a concipe o idee cu caracterele
sale constitutive ca neasem60t6re d. os. omd, animald i rationald.
Idea do mils' nu pete sit .fie neasemadt6re cu con de ahlinalti,
ou cea de ratiolialtl, fiind-cd omAndoue convind =mint
PrincipistlA de contradictittne co se enuncie astfeld: Mal
Noll tot inSte n acelas'iltimpa, set fie i sd titz fie, esa ce Insem-
ca unit lucru nu 'Ate su, existe, eilnd i se négd, calitatea o-
senOalrt cl. es. Deck' in : Omuta este rationala, negd insusirea ra-.
acea ce ar fi MA, ac6stìt. insusire, nu mal este Milt, ci
alt-ceva.
3). Principie 1i mijlocul eselasfi co se enuncio : OrY-ce luertx
trebue ad fie, 0)1 tait- trebite sti fie, adied cg, mintea este -

admit& una din acèste cloud ideT contradictoriI si respinge o stare


de mijloed Intro ele d. es. tabla este, oiri nu este, végrei, Ad i santd.
constrilned, sd iidmitii una din cloud si nu este nieT o mijlocie Intre
afirmrqiunea i negatiunea celoed don& calitdtT contradictorii, adiei
in este o stare, ea tabla s nu fie niel mígrd, niel nen6grd.
illetoctulft. :In constituirea ofi-cArel seiina
avemd necesitate de .o cale cunoscuta pentru sis-
www.dacoromanica.ro
13

tematisarea adevèrurilorg de descoperit si acésta,


se numesce -metodti. Adevèrula absoluta fiiud unict
metodulii este .unulA, dar are douil. forme : A)
inductiva .?i B) deductiva.
A) Inducliunea. Forma acésta de metodd este
procedeuld de a ajunge la propositiunl generale,
-ori. la legi, prin observatiune si experienta. Acestea
Be obtiml tot-de-una prin afirmatiunea 'filtre dourt
atribute d. es. Apa ferbinte ucide fiinta vie ; atri-
hutele aci sttntil ferbinte i vie, ce se coprinde in
finta.
Conclusiunea unul rationamentil, dupA acestil
metodii, trece peste marginile observatiunel si ex-
perientel d. es Cand Keplerti a conchis, c plane-
tele se invartesca imprejunda .s6reldi pe drumuri e-
liptice, a facut inductiune, pentru-ch a conchis de la
caleularea cator-va planete la tóte. Daca as qice
Suma anyhiuriloril dintr'una triunglaa este egala cu
doua drepte, n'as face inductiune, pentru-ca mate-
maticulti, numaï dupit ce a calculat tóte triunghiu-
rile, a ajuns la acésta conclusiune. De unde se vede
ca caracterulli inductiunei este, crt nu scie mal
dinainte ce are sa concluida cand ins4 se s3ie a-
dista attinel nu se face dectit resumarea observa-
tiunel si experientel.
Conclusiunea inductiuneI, ca srt nu ne dual, tu
er6re, trebue 84 se baseze pe legea : Acelé0 cause
in ace14'i cireamstante produca tot-de-una aceltW e-
www.dacoromanica.ro
-7- 14
fecte. d. es. Aim.- ferbe- la o teinperaturArde 100"
dach 'lush ne vomt urea pe- vArfult unu =rite,
Tonal vedea c fertie la maï jos- de 100" Aoi dei
causa (focult) este aceasl, inSA eircuinstantele (pre-
sitinea) nefiind ae.e140, efectele (ferberea si nefer-
berea la acelasi numéril de ,grade) nu santd acelésl.
Asemenea un t pendult ce si face ,amplitudinea la.
ecuatord intr'o secutidn., la- poli o ya face mai re-
pede atractiunea fiind mai mare.
NOTA. Leger'. militia so explicit prin alele; dintre earT unele
fórte simple ea: Forlele vale i opme stall 411. echilibra, Tar altele,
forte eomplexe ea legea ereditilteT etc. .

Deosebit ele forme ale- indite iunei Observatiiinea


experienta ne facti sà, vedemil antecedentult i con--
secuentult, sad- causa i efeetult orl-ekrui lucru.
Causa ori-edrifi fenoment este una dar circum--
-stante multiple faviiris6zit aeea cansit. i fiind-cä
nu scimd, earl din acestea stand cause si cart cit.,
cumstante, de acea trelnfe s. Inbind in cercelare-
pe fie care din elementele conluerattirei pilna ce
descoperiint adevérata caush., Acésta se- face prIn
urnarit6rele operatiunl, pe_ earl - le vomd- numi me--
lode :
Metoda de coneordcinta se enuncie astfeld : Dace
una fenomenfi este Fadusil prin conlucrarea mul-
_toril circumstante, circumstanta comma a electuare
acelul fenomenfi ti ebue sa fie considerata de causa a
jenomcnitha. Cu alte cuvinte Ant sigurd dupti, a-
céstil metoda, cuuosed adevérata causa a unui
www.dacoromanica.ro
15

fenomerni, ami eliminánd-o, pere fenomenuld d. es.


Cozonaculd consta din urmat6rele : Fin aph otiàf
untd, drOjdil de bere, zahard si caldurrt. ProcedAnd
prin eliminare ve"dti", ca faina este cea cc face .e-
sentialuld In cozonacd, pentru-ca daeft o eliminezd
pe ea fenomenuln pere, pecánd daca eliminezd pe
ori-care din cele-alte am ceva d. es pan° etc.
ROTA. Trobue s. maY observiimq, cá, in descoperiroa causa
avemii îti vedero : Succesianea intediatd a fenoieìz1a i Consu-
marea una energil d. es. Loviroa unul tunÙ causéza dArilmarea
unuY zidù.
De acestd metodd se servesed sciinOle fisico--
himice.
-

Illetoda de diferenta. Ac4sta se enuncie: Oil de


Me ?ni unte fenomena se produce in ace10: .impre--
jura a, n car't se produce unti alt ulz afar nu-
mal de una singura,. acéstei circumstanfa este causa
fenomenului. Asa unta'. fenomend apare in Ore-carl
ImprejurarY ; ace1as1 fenomenti se produce tot in a-
.

celki circurnsta* afara de una singurrt, i la ve-


dernti, crt se deosebesce de celd dintalti Totulti este-
sa aflamií ce circtuustantii. lipsesce si causa e gtt-
sita d. es. Sántd bolnavil de friguri ; dacit quinina,
a produsti schimbarea din starea mea bolnava an-
teri6rrt tn oca sttniit6§'a actuah, ea este causa febo--
menulul. Alta exemplu : Véqti und mil via si al-.
Aula morta. Observd pe celd mortti si vèdti o rana
adánca in dreptuld inimel i (tia, ca causa ucide-
reI (diferentel de fenorne,nti) este strapungerea inimei
www.dacoromanica.ro
16

De acésta métoda: us.z sciiuil 'uaturale_gri- jus-


titiea. -

Illetoda'z) ariatiunilora coucoinitente se enubcie : 011-


. ee jenomen#,
, ce varieza in 4re-care moda ,C14 alta fe-
- nomeni,. c'e variézcl tot ara, _este causa ae esticia d. es. -

. Intr'ung -tenement" Ore-care varianLetildura varitiza


210 fenomenulti.- Aga ap-a ferbe la uni" grade de cal-
' "Zurii. daca însä se 'maresce.,Caldura, Mineralulil se
'evaperézki, prin urmare apa liunial e lignidA, ._ei -
vaporti. -
.

De acésta inetedrt usOií studiultt efeeteloni In.


.
schimbareá haturet
Metoda de residua este ba.satä pe cele precedente
gi se resuma Daca sc6temii dintr'unft ferioniena par-
:

tile,,ce dupa inductiunile anteriére santa causa few,.


cea, ce rentane este causa fenomenulta, d. es.
Daca intre circumstantele.. lul A B O gi a b c .

scimù, "ea A este causa lul a gi B a lui 1), con-


.chidemit cu siguranta, c cea ce r6mane C, este
causa ',al c. Asa, daCa sòim, ea causa mortel unul.
.emù a testa lovitura cu o arma i daca un d alta
-omü este tot asa lovitt, crt causa- - mortel
mste tot arma.
Prin acésta, metoda, s'ak .faciita mal t6ste
peririle astronomic°. 'deseo
B). Deduptiunea i acésta forma a Metodulul.
, se nasee tot din observatiune- gi eiperienta,.numal.
bb. se deosebesee de inactiune ,prin acea,. ea calla
www.dacoromanica.ro
-
i.adevèruhl. particulartl pe basa unul adevërii gene-
ral-ti. Aya inductiunea dice, cA t6te corpurile grele
-cada catre centrulti päinântulul, dup6 ce a obser-
~vat corpurl mal grele deck acelayl voluind de
.aerit, ce depArtézá, pecând deductiunea conchide,
para, fiind grea, va cAdea, adicä, sfaryeyce acolo,
4e unde incepe inductiunea.
Exemplu de inductiune : Pétra, lemnulti etc cada;
Pétra, lemnulil etc. Anta
grele
De,c1 t6-te corpurile grele
cadit.
Exemplu de deductiune: T6te corpurile grele cadí;
Para este grea ; - -

Decl pétra cade.


De unde se vede ca inductiunea numal In urma
-

-observatiunei i experientel scie, sa spue, cA t6te


corpurile grele cadit, pecánd deductiunea din contra
se bas6z4 pe legea descoperitä, de inductiune
onchide, eâ l'Ara cade.
Etä. de ce s'a dis, crt metodulii -este uitulii sin-
gurti, dar oh' are douä, forme deosebite.
Fonnele deductiuner. Scopuhl deductiunel, cum am
Out, este, ca dintr'un4 adevèril {propositiunel ge-
neralti, s descopere uuulù particulait. Pentra a- -

dsta este nevoe de mal multe propositiunl [ade-


v6rurl] intermediare, fnläntuite astfehl ca. una sh
Ias4 din cea-altä. Acéstä, inl'antuire logicä se litt-
2

www.dacoromanica.ro
18

rnesee In genere rationamentti ; chid Insa, rationa-


mentulti se- face dupä anumite regull, la nuruirea:.
de silogismii.
Cele mal Insemnate forme silogistice santa: Si-
logismulù propriti isü, entimema, prosilogismulti,
epiherema, dilema
NOTA. DOE,Ii mind vorbimd, ori dud scrienifi, nu ne gAndimti
regulile silogistice, totuvi analislind pe oratorii i sciitorii de,
val6re vedemii, cl el cugetit duph téte regulile silogistice, Mx&
ca sl doa si forma Rasta rigur6s4.
Eth partea din oratiunea lui Cicerone nnmitfi: Pro Milone..
in care dovedesce, crt Milo ucigAnd pe Cloditi nu e vinovatd:
Milo in adev& a ucis pe ; dar nu toff, cdtYucigil, sdna
tino yap% Oratiti a ucis pe sera' sa vi a Tost achitatti; Minerva chYar
a dat votulti sail de achitare pentru Oreste, care a ucis pe mama
sa spre a rgsbuna pe tathlti siifi ucisfi de ea. Milo n'a pent ale-
cera deceit reSbunat inprotiva acelura, care vacs 044 ucipt.
Fapta lui Milo nu este o crimit, eitcl, dad ar fi fost considerat&
astfelü, Senatulti vi Pompeiií l'arfi fi °merit si n'aril fi observat
procedure,
Clodiií adese-orY dicea, c1 suai lesne i se p6te reipi viéa, deceit'
ronsulattaii, cea ce probezd ura sa in contra lu?' Milo, care peti'a
consulatulfi. Clodill a Orbit Roma flirt nici unil motivd altulti,
deat ca sit intiuda cursii. lui Milo, care in diva acea hie parte la
&meal. Duph Senatil Milo se Ouse acasti, i schimbil vestimintele
vi astepa ninitü timpti, pang- sit se gittéselt i femea sa i ape"(
plea la mosie cu multi/ bagagiii i cu catT-va servitori, pecand.
Clodifi plecase cu nulï servitori ina.rmati si cu putinfi bagagfil.
Clodili ptufá la vremea, in care a plecat Milo, putea, BA se intdrcii.
Milo ajunsti in dreptulti mosiei sale se vede atacatil de 6menit
inarmati al lui Clodiji, cari i ucigii vizitiulil si Be repedti la trA-
aura, in care era Milo vi femea sa. Bervitorii lui Milo fur5, parte'
mcisi, lar parte audind din gura lui Cloditi, cit Milo a fost ucisfij,
uciserri ei singuri pe Cloditi.
Care hag din anAndoi avea maT multfi interesti, ea sit ucigit
pe cel-altii ? Cloditi avea acelti interesti, pecand pentru Milo acestit
omeril i aducea mai multi' r'éti, cleat bine. ApoI, viéta de mal na-
www.dacoromanica.ro
19

into a luT Clodi, Ioeuluí, unde s'a sävtuiit °momia, télte preb4ak
ea Clodia pandise pe Mil°, ea neigh. Imprejurarsa ch Milt;
s'a inters degrab la Roma prolAzh, oh ela so credea Inevincrratil
eh departe de a fi o crimh fapta luT credea, eh a savársit o
fapth landabilii"
AcAsta oratiune se reduce la urrnhtorula rationsmenta
Milo a ucis pe Clodia, dar n'a fleut achsta deck pun'Indu-se
les,itimh, aphrare fapta admish si de qo si de deprinderile so-
cial°.
DAndu-i forma silogistich avern;
OrT-cine a foot in legitima aphrare nu este vinovata de nciders;
MiIo uciOnd pe Clodia a fost in legitima aparare;
Ded Milo nu este vinovuth de ucidere.
Silogismulli- propria glisa constA din trel propo-
zitiunl. Cele douA diunin se mullesen premise, lar
trela conclusiune. Dintre premise una este malora
vi alta minora.
, Se numesce premie], malora, pen-
tru-ca convine termenulti celn mai general-ti i pre-
inis'a minora pentru-ca conVine pe :cola de mijloct,
odicä cu sfera mal micà deult a termenulul celul
mare i mal mare decAt a termenuldi celui midi;
ce este coprinsti in conclusiune. Conclusiunea con-
fine termenuln celti luicü i celtí mare. .

Exemplu : ToV1 (5menii sftntù muritori ;


Petru este oma ;
Deci Petru este muritorti.
Sati : Petru este °mg ;
ToVi ómeni sânt muritorl
DecÌ Petru este muritora.
Termenult muritori este celii mare, pentru-cl
fera ideel expriman prin elù este mal' Intins4, de-
www.dacoromanica.ro
20 --
cAt a celor-al ; ontit este .termenulit de mijlocil,
pentru7c11, sfera lul este mal' mica &wat a terme-
nultil mare si mal mare decat a celul mica Petru.
Conelusiunea coprinde pe Petru si pe muritorti, a-
dica termenula cela mictí si celti mare. In conclu-
siune termenulti de mijlocti se 'asa afara,,pentru-ca
nu e necesarti aci si s'a luat numal, ea sa tules-
nésea apropierea intre idea particular Petru §i cea
generala )10,tritonl.
Figur'i silogistice. Loculti ce ocupa termenulti de
mijlocti in premise forméza 4 figurl silogistice si
anu me :
Inteila este., cAnd termenulii de mijlocii este su-
13'feet-a a1 premisei maiore si atributn ahí celei
minore d. es. - -
-
Top 6menii s'Anta muritorl
Petra este ondi.
A dona este, cAnd termenulti de mijlocil este a-
tributa la annludoua premisele d. es.
Ute metalele se topeset ;
Petrele nu se topescli.
A ¡reja este, clud te,rmenulti de mijlocti servl
de sublectti celorti doua premise d. es.
Strutulli .are aripl ea sburatórele
Dar druida nu sbóra.
A patru este, cand termenulti de mijloctl este
- atributti in premisa malora si subleettl in éea mi-
nora d. es. -

-Chifle gresélf din fluente santii pericul6se;


Gresélele pericul6se aduett nenorocirI.
www.dacoromanica.ro
21 --
Entimema este un ti rationamentil, ce consta nu-
mal din dona propositiuni : una din premise si
conclusiunea d. es.
To0 6menil santa muritorl ;

DecI Petra este muritora.


Sail:
Petru este cunt ;
Deci Petru este muritoril.
In exemplula lntalti premisa minora: .Petru este
omit' §i In alit doilea premisa malora: Tori 6menii
sánti muritori, santti läsate afarä, (oprite In minte),
pentru-ca se suptintelegti usor ; cand insa nu se
intelege lesne o premisa devenimti confusl, orl
tiirdiema intelegerea.
ProsilogismulA este unirea a douä', ilogisme pro-
priti ise, In care conclusiunea celul dint.= serva
de premisa malora celui de alti doilea d. es.
Corpurile compuse peril prin disolutinnea
paqilora ;
-

Elementele nu santit corpurI compuse;


Decl elementele nu perfi
Dar oxigenulti este unil elementti
Asa dar oxigenulil nu pere.
Din causa acésta aced-a felti de silogisinti se mal
numesce si coneatenatii.
Epiherema este uhtl silogismti, In care premisele
Anta demonstrate, amandoutt, orÌ numal una d. eg.
www.dacoromanica.ro
22 -
Fiintile vil respira pentru-cil ail organe
respiratóre
Plantele aa organe respiratóre ;
Decl plautele respira.
Corpurile compuse perù, pentru-e6, se des-
Compuna ;
Elementele nu sântü compuse, pentru-ca
nu s'ati putut descompuue ;
Deci elementele nu peril.
Dilema este O alternativa cu ¡weal' conclusiune,
adic cù orl pe .ce cale ne-ama pune, ajungennl la
acelas1 locii d. es. Califulni ()maxi", cucerind Egip-
tula i se spuse, ca In Alaxandria este o bibliotecl
fórte insemaata osi elil facu dilema urmatóre
- Daca cartile acelea spunfi Cea, ce spune
Coranula, nu. trebuescii ;
DacA spunti a1t7ceva santa contraril Co-
ranuluI i prin urmare perictilóse ;
Decl cartile acelea trebuesca arse (si In-
tr'una cast"' i In altula). '
Soi-italii este Mat Silogisma, cc cousta din raal
multe propositiunI tulantuite'astfela, -ea atributulti,
off predicatula celel dintahl, sa fie sublectulii celei
do a (Iona; ,si atributnla cad de ..a doua su-
biectil ala celei de a trela si asa mal depart?,
pana ce sublectula propositiunel din urma p6te, sa
fie si alti atributulul, orl ala predicatuluI celel din-
Wit d. es. Voind art doVedimti,- ca militarulti care
www.dacoromanica.ro
---- 2 3 ----

-se sacriflca pentru apèrarea patriel, este respectatil,


facemq soritult" urmatortl :
Militarult" bravù este patriotq
Patriotulti l sacrifica interesele sale pen-
tru ale altora ;
Cent ce sl sacrifica astfelti interesele sale
este respectatt" ;
Decl militaruld brava este respectatti.
In exemplulti de faItt tntala propositiune este
:acea ce trebue dovedita: Militaruli, care. se sari-
feet pentrit patrie, este respectatli.
Beguli silogi$tice. Valórea silogismului, cum ve-
demti, atArna de premise, din earl ese conclusiuuea.
Daca premisele santa false, si conclusiunea e falsa,
Ventru-ca nu p6te, s coprinda alt-ceva deck ce
este In premise. Tot pentru acesta cuvintt" con-
clusiunca nu- 'Ate sO, col** mai mult deeât pre-
rnisele, pentru-ca dinteunii totti mi poi sc6te mat
mult deal coprinsulil sat". Termenult" de mijlocti
trebue si fie luatil cent pOnti o data generalt";
cacl dub, nu s'ar lua niel o data astfelt, termenulti
elù mare s'ar micsora i conclusiunea ar fi WA
.

avénd de atributd pe termenula de mijlocti, In


de termenulii Gehl mare. Tot pentru cuvintulti a-
cesta nu potú amAndoua premisele, sa fie negative.
Eta exemple contrarii regulilorú date :
Totù ce are viép, se misca
Dar plantele nu se mica;
Deci plantele viéta.
www.dacoromanica.ro
-- 24
_

Conclusiunea ad i este falsa, pentru-ca premiss,


maiora este falsa, fiind-ca, mscarea din loeil
este conditiunea esentiala a vietet
Morala comanda, sâ ne supunarnA pa-
rintilortt ;
Profesoril nu shall parintil nostri ;
Deci morala nu comanda, s. ne, supu-
nemù" profesorilorit
In acestti silogismìl conclusiunea coprinde ma'
mult deck premisele, pentru-ca morala comandar
sa ne supunemti nu numal parintilorti, ci i altorti
pers6ne i mal ales profesorilorti. Conclusiunea a-.
firmand cä morala nu comanda supunerea Mr&
profesor, s_pune mai mult cleat premisa malora,,
ce nu ice, cá morala nu comanda si alt-ceva,
pecând conclusiunea face ac6sta.
°multi este animalti ;
Pasarea este animal-a ;
Decl multi este pasare. -

_MA termenulti de mijlocti animal nu este Matti


generalti ea in malora, ci in special inteleg(M4
nurnal pe pasärI, nu pe t6te animalele in accep-
tiunea -sa din malora.
Din premisele negative : Nu tot ce are TAO, se
miseä ; Plantele nu se mica, nu se 'Ate conchide

Mara de regulile spuse mai trebue sá observamti -

daca nu cumva termenil voril fi: exprimatl prin cu-


vinte ambigue.
www.dacoromanica.ro
25

A se arcita In ce grepscli urmeit6rele sofisme


jell't de forme silogistice a:
Totti, ce e via, umbla ;
Ceasornicula uhibla ;
Decl ceasornicula e via.

Top negustoriI sAnti" cinstitl;


Decl Petra e cinstitii.
'Tina profesora se invoise Cu Tina ténèril ea
invele dreptula, pentru care primi jumatate din sa-lInvee

platA inainte i jumatate dupa ce tinèrula va cas-


tiga IntaIula procesil. Tine'rulil nu voi, sh apere'
-Aid unit procesa si profesorula ù dete in judecat4,
tlicAndu-1: -

De voIll ca'stiga eil procesula, tu al sa-ml pla-


teSel fiind obligati"' de sententa
Dar daca volt' perde procesult, tu tot al sa-mi
platescI, fiind-ca tu cAstigl cela dinttat
procesil dupé invoéla ;
Prin urmare §i inteuna casa i in altuld tu,
tot al sa-mi plateset
Tinèrulft rèspunde : N'am stt-ti platesca niel in-
tr'uni" casa, niel in alt pentru-ca de volt" cás-
tiga, volt" fi apératil de sententrt
- -

Iar de volt" fi condamnata, am perdut tal-


., l:111a procesti ;
Prin urmare dupA invoéla nu trebue sa-ti
platesca.
www.dacoromanica.ro
---- 2 6

Oxigenula i azotula santa pArtile aerului ;


Oxigenula si azotula ea elemente nu- peril;
Deci aerula compusa din elemente nu pere;
Omula este compusa din elemente ;
DecI omula este nernuritora.

Aurula, argintula etc. santti metale pentru-e


ad lucia metalica ;
Mica are lucia metalicti ;
Prin urmare mica este metala.
Din t6ta lumea cela mal frumosa continent-a'
- este Europa;
Din Europa cea mat frum6sa tara este Ro-
mania ;
Din Romania cela mai frumosti ()rasa este
- Bucurescil ;
-

Din Bucuresci celti mal frumost palata este


Uni vet sitatea ;
Din Universitate cea rag frum6sa camera este
a mea ;
Cela mai frumosa obiecta din camera sant
Prin urmare eü sant celti mal fruniosti omti
din lume.

.rC,Otitt 4 a a0 &OtetiCti.

Definitiune. Estetica este soh*, ce se ()cup&


eu frumosulti fie In natura, fie In arta,
www.dacoromanica.ro
27

Estetica este o sciinta empirica, ce- s'a format in


limpula nostril, pentru-ca psihologiea, fisiologiea si
altele, pe earl 'se baséza ea, sânt sciintI nol ea
tóte astea studitthl esteticeI nu póte face pe ni-
meni artistil, dupa cum retorica n'a %cut pe ni-
- meni oratorti ea da nurnal reguli .pentru a pri-
,cepa pentru ce operele neperit6re placti si earl
tantli conditiunile, pentru ea ceva sa fie frumosa
pentru a ajunge Irish la scopula acesta Estetica are
nevoe de mal de t6te seiintile si mal ales de psi-
hologie, fisiologie, optiea si aeustica.
Insenuidtatea Esteticei. In experienta qilnica do-
bândimü eunoscintl,. pe earl le punema In rapor-
turI si ne formamil astfelil tesaurult intelectuald
mal mult sail mal putin bogata dupa. Intinderea
esperientelorii i gradula de atentiune, ce dama lu-
crurilora ineunjuratóre.
()multi venind In lume se vede Incunjurata de
necesitatI, ce-la .Indémok la lueru i acésta se
numesce : Lupia pentru exidentei. ()multi' sustine a-
ecista lupta prin cantitatea de energie, ce se des-
volta In sistemula sail nervosa. Luerdnd o canti-
tate de euergie se cheltuesce i omuù ostenesce
si-1 trebue rèpausa : Aci incepe interesula estetica
Asa,' Chip co cine-va a ostenit luerand pentru a-vi.
-dobandi inijI6cele de existenta, in loot sa se odih-
ndsea, lù vedemil, ca desemnéza, orl Invar,*i o bu-
.eatä de rnusica etc. Luerula in sine nu e deck o
www.dacoromanica.ro
28

munca mal departe; dar accista m'Inca este re--


creat6re, pentru-ca aci lueréza liber, nu
de nevoile viqei ca mal nainte. Ac6sta esplick
pentru ee una capitola dinteuna autora classiel
mi place mal mult, când li citesea in vacantiune,
deck cAnd mi-la comenta profesorula in clasa.
Din ocupatiunea cu arta nu tragema niel una.
profita si totusi luerama in acéstri directiune. De
unde se vede ca insemnatatea Esteticei este indo-
ita, Intâiù, pentru-ca arta ne restaurka perderile,
suferite din cheltOla de energie pentru nevoile-
vietel i ala doilea, cä, ne deprinde ca saerihelula
prin acea, ca luerä'ma ceva, ce nu ne aduce profita.
Se2itimentula esteticii, Basa esplicareI sim,tirel es-
tetice este sentimentula, ce se nasce din contrasta.
Acésta va sa. (pea, ea mintea e capabila ca,
mind una sentimenta s coneépa una altula con-
traria d. es. dându ni-se bucuriea concipemii in-
tristarea..
Sentimentula estetica se esplica astfela Indatá
ce o representare data gasesee in consciinpi o alta
dominanta (mal clara deek cele de Orla aci), ce
nu-i permite, si devie conscienta, se nasee senti-
mentula. Daca repreSentarile se succeda unele pe
altele fará" niel o impotrivire, viéta din punctula
de vedere ala activitatel p.sihice ne e indiferenta
Irisa, din mornentula ce szlnta obstacule,
o representare nu cedéza locula altela se nascè
www.dacoromanica.ro
09
-

lsentimentulit si anume placutti, daca invingetnea---.


obstaculd. i ue plácutù, daca' nu-lit putemil in-
vinge. , Puterea de a Invinge atarna de- cantitatea
:.de energie, de care dispunemn. -

Prin dobandirea impresiunilorti se cheltuesce o


cantitate de energie. Acésta cheltuiala se face sail
.egal cu energiea, sail mal mare, sail mal' mica ;
tand cheltuéla se face egal, am starea normalà d. es. la--
tratorulti care sl face lucruin regulat In fie care qi, daca
.eheltuéla este urea mare, obosescn si atentiunea slabind
BlAbesce si perceptiunea, san chIar dispare cu téta
impresiunea obieetulul d. es. unn huetit pe care
ori nu-M -audti de loon, d.aca. Ant,
prea obositti ; eand cheltuéla este mal mare deck
,energiea, de care dispuln, dorescti, sa lucreztt
- acésta este starea favorabila pentra arta. A césta
este causa, eh nu totI si nu tot de-una sinitù in
acelasl felt si tot acésta esplica', pentru" ce. 'Una
tímenI it'att idel exacte de lucrutI, desi ad- avut
outshine, sa le cuu6sca.
NOTA. De acea, and e vorba de aprecierea und impresiunt,
trebue sit Mooing abstractiuno do elementulii subTectivii, adica de
atarea mea psihic4 spre a nu cadet' in er6re. Sentimentulii,
set° resultattild a o multime de actiunY sufletese, totusY se p6to
.distinge in clout" star"' bine hotarito : Impresiunea momentular o
- .sfarea mea sulletescci anteriòrd, ca care mhsord acea impiesiune.
Sentimentulii se numesce fisicü, ori sensibilti, ctind faptulii trecutl
_ este o seusatiune i cold presentil tot ala i idcalii cAnd se pro-
duce din dour" idol.
Conditiunile formarei sentimentului estetiell . Din
momentula ce mi-am format o representare Weep
www.dacoromanica.ro
30 ----

virulil sentimenteloril estetioe. Asa privimù unit


peisagiù.. ce consta dintr'o ciimpie, In mijlocil o .

fântAna, o turma, unti pastortl, maI departe nisce


curtl in ruina, vi mal la o parte o padure In tart
puterea el vegetativa. Impresiunea totala a acestu'i
peisagiti me face sa dicti : Frumo dac4
tnsii representarea mi se la ID total d. es. se lasá,
la o parte t6te cele alte remAind numtI carupiea,
nu e frumos; daca Iaravl privescii turma, padurea
din punctulti .de vedere aid folosului, ce a putea
trage din ele, lar nu e frumos deci conditiunile
formarel sentimentulul santa : Representarea totala
- a lucruluì observatii i abstractiunea de natura mea
egoista.
NOTA. Nu túte simturile ne dad impresiunl, ce producti este-
ticula, ci name cele superi6re: Trederect- si attOirea. Causa este
urmitt6rea: ,
In conciperea frumosuluT trebue, cum am vgdut, ca, afará. de
auca ca representaren sit fie generala (totala), trebue sit facema
abstractinne de subYectivitatea nóstra. Si fiind-ca, numaY vederee
audirea anta bi staie, sa produca impresione, fara a confunda
obTectula Cu subTectala percep6terii, nurnaT ele sAntA simturT este-
Coe, pectind gustula d. es. confundri obTectula ou subYectula si in
- nastit stare neputAnd elimina sulYiectula nu pocTil concipe frumo-
multi. De aid ego i neputinta de d'repreduce impresiunile primita
pria'simturile inferi6re. -

Basele sentinientultei estetica . Ca sa sim imù tre-


buescil Ititrunite doua conditiunI, una fisiologic4
adica punerea In actiune a maul. nervii sensibiln
alta psihologica, Orl punerea in aetiune a intregu-
luI sistorel nervosil. -

S'a observat, ca maximulü i minimula impre-


www.dacoromanica.ro
31

siune In rapertil cu cantitatea de energie, de care;


producti irnpresiunl nepldcute. intensi-
tatea impresiunel, fiind egala cu puterea .nerv6sa,
scinra, cd, ne lasa indiferentl. Ca impresiunea sa na
produca pldcere, trebue sk fie mai mult decat e-
gala, fdra sa atinga maximuhl.
Conditiunea, fisiologica se realiséza pentru senti--.
mentulti esteticti., daca se Indeplinescti urmá.t6rele:-
Creseerea gradateg 'in intensit ate a impresiunet
exteri.6re adica, o impresiune nu trebile sa Incépd,
cu maximulti intesitateI, ci treptat, treptat, pana ce,
ajunge acolo.
Varietatea motivuluX exteriorti adica ung pei-
sagill d. es. WI nu constea numal" din o parte, ort
o musiba trebue. .sa alba instrumente variate; aci
crescerea gradan', a intensitateI. sa de faca de telte%
notele diferitelorti -instrumente, cad numal- o nota,.:
crescênd nu produce placere.
e). Vcirietatea drinonica , adica, ca partile-
- unul peisagiù d. es. sa, nu se escinda, orl sä se.
Intunece una pe alta, ci din contra una pe alta stt
se complecteze.
Conditiunea psihologica se realista, daca se ob-
servA urmatórele : . .

a). Impresiunea trebue s represinte o totalitate


Acgsta se obtine, cand In exterior exista unitatea.
In varietate, adica, cä totulti, ce se represinta,
alba unü singurft scopà, una singurti interestí. Ma/.
www.dacoromanica.ro
---- 32

4flac4 Intr'untl -tablotij,, In care.,se represint4-o seen&


tle familie, d. es 'mg' fig se desparte pentru tot-
- rle-una de Iubitultl saù p4rinte- tatrantf, brbg`
B4racil, artistuhl n'ar. sci, s`d -represinte acolo -Ina
-singing interes, ci ar face. astfelg ca- interesula,
s4 se Impart4 deosebi asupra fiuluI. si asupra
tabloulti ar fi,numaI In parte fruitiest,. 'orl
cat de artistic ar fi lucratii.
b) Diversitatea. Am vNut c`a- sentimentulti este
ress ultatulil a douti, stArl sufletescl, und: apercep6t6re
-

si alta percepétóref:adica, comparatiunea Intre 6ea,


te am perceput alta data i cea- ce percipil" a-
curn, dar oaf". s'Antit diferite i aceStil raportti de
diversitate produce. unti sentimentti cu atAt mal e-
nergicti, cu al se apropie mai mult de contrasta
A. es. cand furiea luptel dintre dou4 arm- ate trice.:
tézh de o datrt-'si luptatoril disparênd se- face o'
linisce -adanc`a intrerupth "wing de ciripitulti pa-
Bärilorg.
-In literatura teatrala contrastulil -de caractere
ji5c6,, nut" rohl Insemnatti.
c). Repetirea când ace1és1 'forme' -se repetil prin
intrerupere. Faptulti se esplidi astfelti : Primind o
impresiune acésta, cum am vòc,lut, devine nut" fac-
torti alit sentimentulul i né pune mintea In Incor-.
.dare. Din -asteptare se nasce dorinta repetân-
Zu-se aceas1 impresiune se nasce -In .nol satisfac-
tiunea, ce este placerea,-
NOTA. Am trade eonditiunen, t1siologicì i paihologicìl separi4
_Teutrtz intelegerea pitìi uOrit; altfeld ele se petredi de o data. -

www.dacoromanica.ro
33

Combinarea raporturiloril elementelorti externe pen-


Ifni a produce irnpresiun i sentimente estetice. Orl-ce -

combinare de raporturl se face saa in timpù, acije&


In suceesiune d. es. tonurile una melodn, sail in
spatia, adica, coexistAnd d. ea. inNisarea unui pei-
sagia. Mintea e capabila i de combinarea acestorg
don& Asa poeta, sa véla i incaerarea i s ault
vi huetula produsa. Aasta se face prin complicarea
a doua representari din domenil deosebite. -

Elementele cele mal simple ale formelora obIec-


tive santa liniile. O liuie drépta vertical, scima,
iXt ne produce o- alta impresiune decAt una orison-
talk, off °Mea. Asa liniea drépta verticala ne da
prin jocultt fantasief unitatea si de acea bite, nea-
muffle represinta numèrulü unu printr'o linie. Li-
niea orisontala ne da infinitula, Iar cea curba, prin
2ndoirea el ne .da finitula. Infinitula ni-la da
cercula, pentru-ca nu se scie ineeputulii si sfarsi-
tullí liniel eurbe, ce l'a format.
Combinarea liniilora se face in urmatórele forme:
Simetriea ce se face dupa, principlula egali-
adica ca diversele elemente, ce compuna cele
doua 019 ale unitatel, sa corespunp unula altuia
en cele din cea-alta parte. Simetriea perfecta se-
aft, in figurile geometrice d. es. cuba etc.
netura de aun 4 aflata In Estetiek de Zeis-
sing& Ea se ala dupa, principiula impartireI tina
drepte In parit proportionale i acésta se scie,
3
www.dacoromanica.ro
34 ---
se face astfelti : Täetura se face asá, ca liniea
fie ImpartitA in douä pärti neegale, astfelii ca par-
tea cea mica sh se rapárte la cea mare, ca acésta
la tan. A_céstä combinare proportional6, se observa,
la omit Asa, asedarea capului in raportù cu trun-
ehlulii, a membrelorti superióre cu cele inferi6re-
este facutä dupä täetura 1111 Zeissingit
III). Repetirea prin care mintea, dupä ce a pri--
tnit o representare, o astépt6, WA, se inai reproducä
dacä mi vine simtimil nepläcere, pentru-ch ave'rnil
la dispositiune o cantitate de energie, pe care n'arail -

avut ocasiune, s'o cheltuimg. Asa observând prin-


teo crapä. turä trecerea unlit trenti dacá v6dii va- - -

g6nele egale si la aceasi distantä trecênd unele


clupä altele, mi. place ; dach, Insä vag6nele nu santa
egalc, ori nu santù la aceasi distarp, nu simtinni
pläcere. Asemenea ne place, când -vedeinti acelasi:
num'érti de stAlpl de o parte si de alta a mid case;
'tar dach, la o parte ar fi dol stAlpi si la alta nu-
trial unulù, impresiunea nu e plricutri.
NOTA. Sentimentulii esteticii se nasce din aceste combinatiuni
setfolii
. In firea omenEisca este tendinta de a personifica lucrurile. Asa
topilulií personificii scaumiln, de care s'a lovit si-I cere pedépsa.
oI personificamil alto lucrurt Simbottirile nu Antü decCit parse-
miticiiri d. es. cruces, este simboiulii crestinat'aleY, F,;érpole al* in-
telepcIuneY etc. Dace privimii ô linie Wien, de sawn in josii capa-
tiimn idea de apesaro. Fantasiea personifica i poetiska formele
staturel exteri6re d. es. &nit in mórtea nature i primavara in
Suivierea eT paradu-ni-se ca natura esté triste, ori veselii, pectin&
' in realitate no! sauterne asa.

www.dacoromanica.ro
35

Desi in tóte artele trebue sa se observe combi-


Tiarile de mal sus, totusi mi le putentil observa cu
precisiune matematicá ; dar daca constructiunea este
disproportionata, ori daca pictorulti d. es. face um).
tablotí de o lungime prea mare in raportti cu lati-
mea, gresésce. Adesea-orl privituti o padure cu ctt7
rari, poeue, lacurl fórte neregulate i cu t6te astea
-me place. Santa neamuri, carora le place musica
ea mal desarmonica. Acésta in exemplulti intAitt-
se face, pentru-ca exista unitatea in varietate, lar in
Alti doilea, pentru-ca pe langa elementulti oblectivri
a ~Orna i nol pe alti nostru. De acea trebue
pentru fie-care arth o educatiune speciala, ca ele-
mentulil nostru asociatti acolo sa nu fie streinti de
emití. oblectivti. Asa Madona Sixtina de Rafaelti a
facut pe ung medictl, sa (pea, ca Cristfi trebue sa
wifere de galbenare pentru-ca pupilele 1 santa prea
deschise; lar o missil (D-s6ra enlosa) Vise, ca
Santa Virginä n'are dolca pentru copilìl. Aseme-
vea o doina este placuta, pentru-ca mi trezesce su-
venirI, pecand unui streinil i este indiferenta.
Idealulii este o creatiune a fanta,si el, ce este o -

putere libera si creatdre a tuintel. Materialuha


este cela adunatil prin puterea receptiva (primirea
us6ra si conservarea impresiimi1or6) i combinat6re,
øri reproductiva. - -

-In psibologie se distingti dota felurl de repro-


ducen: Una regulata, ce consta in a reehema ma-
www.dacoromanica.ro
36

terialulti in ordinea in care Val' primit si alta fan-


tastica, ce consista in a reehema materialulti fu
forma speciala sublectiva a ta. Acésta forma si are
ratiunea tocmal in natura sublectiva a individulul.
Asa sAntiI indivii, a carorii lume interna este
fórte fa.ntastica i carl fiind retras1 in cerculti
nautricti lumea externa le e indiferenta i potd
face acel6s1 combinatiuni Intr'o localitate de Nora,
ori supt cerulti celü seniml alü Italiel, sati In de-
sertultí Saharel si nu cere dela lumea externa, de
eat sa nu-1 turbure. Alaturl cu acestila santa na-
turl f6rte impresionabile de cea, ce-I incunjura
pentru Tina ca acestiIa o natura saraca este
m6rtea. Aceste naturI sAutù f6rte productive de
Indata ce aù avut ocasiune, s sima null silt
de impresiunl varike. Unoril astfelti de indivicy
cele mal miel impresiuni spuml ceva sufletu-
lui lorù.
Seopulti orI-carel combinarI ideale este a ne face,
&a ultanatl pentru unti momenta vi4a 'Talk cu tóte
miseriile eI. In masura in care am ultat restristele
vieteI in acea sta si meritulti idealulut Asa, cand _-

unit obIectii este alcatuittl astfelti, in cat ne aduce


aminte nevoile nóstre, nu putemil face abstractiune
de nol (sublectivitatea nóstra), adicii, nu puteratt
observa formele indiferent de raporturile de .utilg
etc, d. es. v64(Ind coMiterea uncí crime nu putemil
observa formele actiuneI, pentru-ca ne gandimil la
www.dacoromanica.ro
37

cea, ce se ?ntilmplii i desaprobAmil; and insii


crima e trecuta, atund persdna nóstra fiind afark
de pericula putema face abstractiune de noi si a
privi formele actiunel i raportulta dintre Rust*.
forme, precum i idea, ce ,se exprima acolo. De aci
se vede ca materialubi artel trebue sa fie luatia din
trecuta çi sa fie cunoscut4 de toff saii de ed
Thai mulp.
Fantasiea creaza idealulii, saü idealiséza formele
obiective astfelta: Me uitti d. es. la multimea ro-
selort, ce diferii intre ele prin marimea relativa,
numeruha petalelora, a col6rei etc ; lasil la o parts
calitatile speciale si iü numal cea, ce este gene-
raid ; in mintea mea dar idea de rosa este rosa
idealisata. Pentru uní artistii, pictoria d. es. nu
este - necesar sa zugravesca cutare specie de rosa,
ei trebue sa caute prin multiniea roselorit si sa a-
léga traseturi de a.celea, ce combinate potO, s ne
dea tipulil caracteristicti de rosa. In sensula acesta
este idea tip). ; idealuba lust), trebue sa fie numai
deat in armonie cu forma d. es. unu artistii n'ar
putea depinge pe una avarti ridend dei rIde
artistulta modifica forma, ca s'o -armoniseze cu
idea de avarti.
Frumosulti 1.n genere. Dupl. cele 4 categoril (la
Aristoteld 10) ale hit KantO : Cantitatea, calitatea,
relatiunea i modalitatea frumosula se definesce
astfelia :

www.dacoromanica.ro
- 38

Dupd .cantitafe : Frumos4 este cea, ce place fu


genere.
Dupc7 calitate : _Mimosa e ced, ce place tara
destepta interesk -

Aceste douà definitiunl adunate la Una Metí da:


Frumos e cea, ce- place' in- genere, fan, a destepta
interest.
Dupet rela(inne ; Frumosti e cea, ce e alc(Ituitil
dupa scopit, fàrö sà destepte representarea acelia
scopti.
Dupd modalitate: Frumosti
- e cea, ce place cu
necesit ate.
Si aceste combinate da: Ruinosa e ceEt, ce este
&Manita dupil ung scopg placênd cu necesitate.
Aceste (lema santa privitke la oblectulg frumosti,
lar cele douk dintMil la subiectula simtitorg.
Kanta esplica frumoSula dupä, cautitate si eali-
tate astfelg: Daca sauteing In fata und câmpil a-:
coperite .cu arborl de, fie-are scie, ca impresiunea
produsil variéza., dupa materialula apercepkord
etceluia, ce percipe, Mol scimg, ca nu primiing und
oblectil isolata, ci In relatiune cu represeutarea
tari6ra. Mintea fiiud In ac4sta stare, se nasce ju-
decata, ce se baséza, pe combinarea acelul materiald
apercep6torti i oblectulg presenta, asa ca dupa in-
decata cul-va puteina cunósce materialulg sail a-
- percepkorg si prin urmare ocupatinnea sa d. es.
Una pi !toril fata ea ung peisagia se va gandi la
www.dacoromanica.ro
--- 39 ---
f6rméle acelui peisagiti 0 la pUtiiita de a le ie--
:presenta pe pAnza, pe and uní agricultori" se va
-gandi la fol6sele, ce-1" póte aduce acelil peisagitt.
Din raonientulti. ce In raportil cu tint" obIecta- se
tlestépta egoismultr, nu mal e yorba de frumosil,
,ci de utilt1 etc; cu t6te astea se mntâmpJà ca o data
eu simtirea frtimosulul sa, am i alte simtirl ea utilti,
placutt", bunfi. Cum5remil., ca, ceva nu este fra-
-mosil, ci placutt" daca se adreséza la simturl
bunt", of" 46111, daca ne ocupa mintea.
Frumosult" dupa relatiune este dupa Kanth de-
lasebitti de utiltl si de perfectil, pentru-ca atunci"
este frumosa -ceVa, &end nu te gendesci la scop,
cea ee lace utilult" In economie si perfectulti In
morala, adica -nu se póte- face .abstractiune de su-
blectivitatea pers6nel, care peraipe.
Frumosult" dupa modalitate se esplica prin sim-
tult1 -comunti, adick cea ce place la totl, acea este
frumosti. Ad se, fact" clout" deosebirl : Frumusetea
libera (pulhritudo vaga) si dependenta (pulhritudo.
:adherum), adica cea ce eoueipù eü prin- puterett:
mintel mele si cea--ce _aamit ea frumos. dupa con
eeptiunea, alto ra.
. Fruntosulii naturei Frumosuhl consta, cuni
amt." v'eslut din d,ouä memente: Momentuld formalti,,
adica armoniea formelortl oblective i celtá.
-orl idea ce o asociem 'not Frumusetea nature"' p6te
fi Impartita- In natura animata ì neanimata,: Asa,
www.dacoromanica.ro
40

dacti 11:IA13A tint cristald, vedemil, cA este pliteutd


prin regularitatea formeloril, de observiimil unù
de mnnti, vederml, c cu cat volt presenta forme
mai variéte, cu atAt impresiunea va fi maI placutri;
-

Tarietatea InsA trebue s dea, cum am dis, o grupts


unitarii, cAcl ält-felA ne obosesce i devenimil in-
dife renti.
In natura animatti parte douA simturl : Ve.-
derea si audulti. Asa de pildkunù satt, ce Inainte
de intórcerea luerittoriloril era pustiti, dare grit se
animéza nu -va putea insa cine-va, sä albá simtire
estetic6, de nu va pune acolo elementulg asociatii
poeticil. Nu luerAtorulti obositg va simti frumosulti,
ci privitorulg neinteresatti.
NOTA. E de observe, ea natura ne dii idealuld deplinatatel
(perfeetiuneY) i ntru cat una obYeetii corespunde acestuT idea15.,
este frumosa. In natura animal acesta ideala j6ea rola maY mare,
de fora ea subYeetivitatea n6stra (elementula asoe,ata) este pusii
mal mult n joca. -

-Frumusetea umanil este curat subiectiva, morall.


Arm onisarea actiunilorti cu consecinta da frumo-
moralti, caracterulti. Oedipti, care i secite
pentru ea sa fie urmiitorti legel, este aprobattit:
- de no. Asemenea Bnitu, care si ucide copiii pen-.
tru salutea patriel, este admiratg, frumosti.
moult, Avarulti" si Tartufulg" lui Moliere sánta
frumosl, desi faptele lorti santii immorale, pentru-cl
existA armonie Intro fapte çi consecinte, este ca-
racterl
www.dacoromanica.ro
41

Ar trebui ca frumosuhú In natura sa fie cunos-


cutil mal tntAIÙ i apoi In arta; dar este din con-
- trii, pentru-ca In fata frumosulul In natura simtu-
, rile se toceseti, fiind-ca natura pretutindenl ne o-
kra frumusetl, pecAnd In arta sântù rari. Acésta
, ne face, ca numai dupa ce am contemplat frumo-
Buhl In arta,- ne dirigemü asupra natnrei. &abate,
care. al4rga prin padurI dupa vAnahl, e indi-
ferentÙ la frumusetea, natureI, pecAnd calatorn1ú
asiguratil de existen ta admira, cea ce salbateculd
1 scapa din vedere.
Popárele sarace, ea si omulti sit-tl arate.
nimicti, fiinds,ca tOta .a,ctivitatea cheituit-o 3n
lupta pentru eistenta., Este.. adev6ratil ca sAntili 6-
menl, earl se sacrifica pentru arte yi. sciintI, dar
ac4sta esté esceptiune, pentru-ca eel mal multi din
aceytila sAntii asiguratI si este si firescù sit fie aya.
Chlat eel, ce se sadrifia; facil. din 'Iubirsa frum&
sulul Ting mijlocti de trail -(meserie) ; dar nü top'
isbutescti, duPa cum nu isbútescti niel top' diletantil.
Din cele spuse se _vede ea spre.a Intelege fiu-
.Mosulti In natura trebue: I) SA fling emancipalf
.de lupta pentru existenta ; II) Fenomenulti Ya se
presinte far si ILI) Cunoscinta 'artel sa fie desveltaW
Alte ,setitimeitte- estetice;' 0 'lege universala este
lupta pentru existentb,, pe basa careIa fie-care fiinta
consacra mintea pentru conservarea propriel sale.
individualitatl. VDU elementil speciahl de. conser-
vare este egoismulil. . .

www.dacoromanica.ro
42

Tendinta spre frumosti este Innascuta, speciel o-


menescl si pana la unit punetti i animalelorti. Asa
la 6menil salbatecl vedernù coafiura, pene, margele
etc., ce nu santa necesare. Asemenea armele de
vanatti ati forme geometrice, cu manerele sculptate - -

etc , ce nu se ceril pentru scopulti, la care santa


destinate. Pasarile asemenea Invingti In lupta pen-
tru couservarea speciei, daca santil maI bine Tm-
podobite, ori data mal frumosti.
Tóte aceste dispositiunl naturale, daca atí In ve-
dere areatuirile estetice, se numescti, cum ama v6-
_dut, frum6se. Tot de felula aceita santa: Subli-
- multi, placutula, bunulti, pateticulti, utilulú, ginga-
'phi i ridicululii.
Sublimulli este deosebitti de frumosulti proprirt
isù prin acea, eh n'are forma, niel margin.' si este
de dona felurl : Sublirnuli matematicii, adica fru-
mosulti in extensiune, In spatiti alias.
In timpti prin rnanifestarea fortelorti naturel. Asa
omulti fat& cu Intinderea capata impresiunea subli-
mulul matematicti, pentru-ca nemarginirea mara
da infinituln ; lar daca marea este agitata, fortele
naturel i da sublimulti dinamica. Conciperea subli-
muluI sta in subiectivitatea mea de a ma credo
superiorti fata cu natura ; sublimulti dar este re-
sultatulti mandriel omului fatit ca natura cu alte
cuvinte instinctulti fortel te faces sa concipl subli-
mula, lar alti frica teribilula. De aid." ese ea', su-
-

blima mi póte fi, decat numal cand pers6na n6stril.


www.dacoromanica.ro
-- 43
este dará, de pericillti ;- dacri pericululti ne ame-
ninth, ne teniemil si daca este de gradulil:subli
simtimn
PO entuba. S'Ira idee) de placutil 'este mal mar&
dedil a frumosulul Asa totù ce esté frumost, este
si placutti, dar mi si ice-versa. Pläcutulti este
parte o. sitntire esteticä, parte egoistica. Deosebirea
luí de 'titila este, ca interesulti aci este innobilatti
prin urmare cand dicii, ca cutare lucru este plä-
-eutti; intelegil, ea este fruinosil intr'unti gradti mal
deck frurnosulti Insusi ; ar trebui sa dial In
masul acesta, cea- ce :si se dice de ordinard, frunzul
d upa cum çhefl buniorg etc. -
Pläoutulü varika dupri, gusta, ce insusl variéza
,de la _poporil a poporti si de la indiVidä la indi-,
vida si oblar la acelasi individä si atarna de im.-
presionabilitatea si sänätatea nervilorti, apol de modá.
vi de tendinta de a imita. 1/4

_ _E de observat -unil lucru-pliicuití nu us misch, -

nu vedemti Ill eh elementulti uostru asociatii.; prin


urmare a-sa fie-unti luera-pläcutti, trebue sa alba
armonisäte, tara- sA vedemä acolo 1,re-una
'idealti rea!isatil., .

Bunuta este resultatitlä leilöiuí social° morale.:


Elti este sentimentil esteticti, numal Intru eta re-
sulta din annonisarea actiunilorti cu legile existente-
- - 'Alfa cand dicemti Acdsta balna e huna, facemti o
06re, pe cand daca ica: Acesta scolaril ,e- bunil
www.dacoromanica.ro
44 --
nu gresesct, pentru-ca am aci actiunI, ce sitnttiIn
armonie cu legile, ori cu obiceIurile socialI.
Pateticuiii este simtirea, e cO.patamil fata cu su-
ferintele semeniloril nostri. E1Ù se basha pe prim-
cipiult : Marefiea lini.1it descoperitt de Winkel-
mannt. Asa cand v6dt, ca una omt sufera, sirntit
mila ; daca Insa sufera mal putin deck se arata,
Santa indiferentt, orI ehlar edit Cu cat fiinta, care
sufera, í ascunde suferinta, cu atat mila este mal
mare. Pateticulii este mult mai puternict In drama,
decal In cele alte arte. Adevèratidt patetict (ar-
tistict) ese din nenorocirI mall, pe carI cine-va le
sacra, din causa bund 'sale intentiuni. Artistult
trebue sa, represinte suferinta In nisce astfelt de
circumstante, hick subIectivitatea nóstra sa fie nu-
mal decAt asociata acolo, adica sA ne faca, ca
voirnt, sa suferimt si noI, numal ca sri facemil
bine. In acdsta privinta ()melt si Virgilili santtl
eel Anal patetiol. ecspird intrece pe tog In grózä,
dar ac6sta nu trebue dush la extrema, pentru-ca,
o impresiune prea mare produce neplacere.
TJtilulú se asémana cu bunult In cea, ce privesce
satisfactiunea; se deosebesce Insa de elt prin acea
ea se refera mal mult la partea fisicri, deck la
'Gee. morala.
Gingaphl este apr6pe de placutt, cu deosebire
ea este in mica, sat mal bine este placutult. In
forme delicate si tot de o data se deosebesee print
www.dacoromanica.ro
-- 45 --
.acea,- ea elementuld asociatd ald nostru este mal
pronuntatil. Asa und lucru gingasd, pe lauga pla-
cere, ne da i impresiunea de frAgesime, de nalyi-
tate, daca e vorba de aetiune si de lipsa total
de interesd.
Ridiculula este tocmai contrariulii sublimului. Asa
and o persona este amenintata de will periculd
- seriosil qi cugetit la raportuld sail" Cu lumea, con-
cipe sublimuld ; Iar daca pericululd este asa de -

mict, /neat nu póte face r6ù fiintei sale, e ridiculd,


atat pentru cal ce gina te, cat gi pentru alii. Prin-
cipiulü fundamentald alti ridiculului este contras-
tuld intre cea ce este cine-Ya si cea ce voesce eh,
sit arate d. es. o persóna, care voesce, sA fie ne-
cunoscutA Inteund bald mascatd si pe spinarea
cArela cine-ya I-a lipit o 'Artie, pe care I e scristl
numele. Ridicululd ya fi cu Mat mal mare, cu cat
acea pers6nA se ya ascunde mai mult. Daca ridi-
cululd e prea 'are, ne prov6ca mila. AcéstA
Be deosebesce de cea patetica prin acea, cA indivi-
duld ridicult se face eli Insusl de ristl, pecand
pateticuld ese din neputinta pers6nel de a Invinge
obstacululd. -

Ridicululd formézit comediea, dupa cum pateti-


culd drama si ttagediea.
Frumosulii 'in artd. Arta incepe de indatA ce Cl
multi este emancipatii de lupta pentru existentit. -

Plusulti de energie ce se gAsesce la °mil in sta-


www.dacoromanica.ro
46

Tea acdsta la indémna, la astfela de lucru In afara


de nevoile vieteI. La °mula primitivii, ca si la a-
eimale gasiniti acelasi lueru. Dispuand de energie
mal multa, decat i trebue pentrn a o cheltui
eapatarea mij16celora de existen, o -- cheltuesce
niurea : Animalulti In alergare, omulti in intima li-
bera pentru a deveni superiora arta dar se nasce
din necesitatea de a hiera prin cheltillqa plusuld
de energie si din- sinitula frumosultil Inflasen-tú.
iu °mil.
CreaOunea geniilora intereséza pe top; daca, in-
tereséza numal pe cap-va, este lucrarea talentelorti. -

La Inceputa religiunea si nevoea de distragere


dat Elirectiune artel si numal en timpulti s'a e-
Diancipat de religiune. Asa ;leida °multa era la
inceputa una butucti, o stánca, oil una rail, In
-

C.1171 eli idealisa foqa naturel. Mai tarc,lia simti ne-


eesitate de a da o forma mal demna de divinitate
neelul butucti etc. si de aci se liasen sculptura.
A pol cautand statuel una &l'aposta i construi tem-
pla si de aci esi arltitectura. In sfArsit adorarea
casen poesiea i musica, dantulti si pictura, ce nu
este alt-ceva dedit sculptura rara grosime, plus co-
i6rea. - ---
Ca factorl al nascerel artel santa : 1) Impresiu--
mea natura 2) Natura materialului ce ai la In-
demAna, si 3) Cultura sociala. Asa una pictork
care n'a, vOut o °asa, n'ar putea facc una peisagil
www.dacoromanica.ro
-- 47

ea celti, care a YOut-o. A.semenea mitt Rafaeld nu


se putea uasce In Sahara, unde natura e saracä In
forme. Chlar in Italia artistl ca Rafaehl, Angelo,
Dante, Petrarca etc. aril fi &cut mai putin, de
'fait fi fost MediciI si Papil, earl ineurajati artele
frum6se, pentru-ch arta are neVee de sigurantä,
-

tni§te. Acésta esplieä, pentru ce unti neaing In re's-.


b6e, orI säracti- nu p6te avea artä.
Frumosulti in artä, orl fr um osulti idealù, este' -

potrivirea formelorti obiective cu idea, ce se re,


presintä, acolo. Asa d. es. intr'unti tabloti se re--
presintä unù bätiqua resematil In toégii. Aci table°,
tullí este luatil din natura realh. Dack formele sAntti
reusite, adicä statura inclinatä, (gärbovä,), forma fi,
siologich a incretiturilorti pelel, etc, avemifi frumo,
stilt" in naturrt dad], ins1 formele acelea nu ;Anti'
iIe cuttiruI baträuti, atuncI avemti idealisarea a-,
celorti forme si pria urmare frumosulü idealü.
daca artistuld a saint, sä idealiseze acele forme si
sa le esprime exact pe pAnzil, d. es., ayeinti frur.
Inosulti in artä.
Afarä, de idealisare artistulti trebue sa mal ob-
serve urmät6rele :
a). Fruniosulti conturatti ce aratá postura, manti-
nerea until offal, momentulti de actiune, In care e
acta insemné,zh : Armonisarea, formelorti .intre
dAnsele. Coloritulti Ma. armonisarea formelorti
Waive n'are niel o insemntItate ; din .contra este
www.dacoromanica.ro
48

absolut necesart, daca s'a, observat acéstá, armonisare_


daca i colorile santa armouisate.
b). Draperiea ce consta In trasparenta. ve2tin1n-
tulul, ea 24 lase, sa se desemne formele corpulul.,
ce siIesc halna, sa, se incret6sca.
e). Pspresiunea. Winkelmanng a stabilit aci dona
principil, ca fiinta trebue sa alba simplitate nobild
mcirelie lin4tita% Asa in arta greca se observa a-
ruAndoua aceite .principil representate de o datá
d. es. statua lul Laocoonil cu cel doi fil ai sal in-
tunjuratù de serpl. A.ci musculatura este incordatk
dupa t6te regulile trase de anatomie. Incordarea
esprima durere maro; dar fata lul Lao-
coomi este lini2tita si gura putin deschisa, t'ara
se, arate, ca striga ; daca.. ar striga, statua ql-ar
percle farmeculti frumusetel grandióse, pe care o
. liniqtea i resignatiunea, ce victirna aratit In mij-
loculii durerei sale. -
4 Tehnica ce nu _este interesanta In cursulil de
fatl. -

Din cele spuse se vede ca, in orl-ce oblectù re-,


presentata artisticil distingemil: I). Frumusetea- ma-
teriala, ce resultá din liniaturI II). -Erumusetea
fórmala ideal, ce resultá din esprimarea idea de
actiune i III). Frumusetea espresiunel, ce este _re_:
sultatulil combinarel acestoril doutt.
NOTA. S'a dis i se repta. mered: A critica este wor dar
sets gresi a face," A.edsta este fals, pentru-ch afard de faptuld ab-
sola weetsaid. in orT-ce oritic, ed trebne sii facT abstractiune do
www.dacoromanica.ro
49

pasiunT, cand critid ceva, cea ce este f6rte grett de facut, trebue
sd fil deprinsa cu obYectivitatea si sr" ai o norma, dupa care cri-
tid ; cu alto cuvinte critica presupune multit erudiliune si exerci-
titi, pecand geniula creatora niel o data n'a creat ceva dusti de prin-
cipil teoretice, ci namaï darulii naturalti la face, ca apr6pe incon-
scienta sa combine diverselo elemente spre a obtine o opera, ne-
perit6re. Neaparat cit i geniile art nevoe de ennui* dar s'a ob-
servat, cit orl' de cite orY, cineva s'a cercat a crea dui:a anumite
reguri a facut fiasco. Criticulti de ordinar nu e in stare, sa pue
la keg, ea nu e bino, dupà cum si cela ce lueréza, nu póte, sa
fact+, teorif; deci intro critica i creatiune este o prapastie, pe care
putini potil sit o tr4cá.
Sub'iectivitatea artistului. Pe Laugh' factor& aMin-
tit" al artel mal este si sublectivitatea artistuluI,
adicA elementula asociata, ce elil pane in arta
acésta atArna de dispositiuneainaturalt" a artistulul
si de cerintile sociale. Asa astä-[í pictura se ocupa
7

aprépe mal 110mal cu scene de familie, pentra-c4 asa


cere societatea si numal acela va isbuti, care va avea
dispositiunl In a.céstä parte. Tot asemenea se pe-
trece si cu literatura etc.
NOTA. Daca mat' multi' artistY convinii, ea sa realiseze acela#
genii de arta cam in acelés1 forme, forméza o mild.. Dupii aceste
scoll' arta este : idealistd, adica aces, ce cauta, realisarea ideei in
arta d. es. Madona gixtina, ori Miserabilil" de V. Hugo; arta
realistd, °and artistul vrea, sr" reproduca forme reale, astfelut
lucrurile nu pOt exista supt forma, ce le-o (la ell d. es. mill vir-
tosil represeutatil farii nicY o petit i ac6stit ca consocinta logica
caracteruldi,. cea ce esto imposibil, sail rar de tot ; sceda materia-
listd, ce se ocupii, cu a da formele exacte ale lucrurilora, farii.sa
idealiseze nimicti, acea co face din acesti artisti nisce simpli co-
piétori.
Impcirfirea arte. Principiuld firesci"
artei este basatt" pe elemental(' sublectivil aso-
4
www.dacoromanica.ro
50

ciatù si celti obiectivti. Unele arte ati drept carac-


tera distinctiva elementula sublectiva, altele pe celft
oblectiva. T6te artele se Imparta, dup6 elementele
spuse in : Gradink, dan, orT gimnastica, arhitec--
musica, sculpturai pictura si poesie.
Grádina este inala trépta a artel, In care ele-
inentula dominanta este cela oblectiva. Dora sis-
teme de gradinl s'antti insemnate: Francesa si en-
Gea francesa silesce natura, sa se piece vo-
intel omenesci d. es. murl de verdép., arbori taép
In forma de conuri etc., pe and cea englesil cul-
tivä pe fie care arborti in felulti sail naturala, la-
sándu-lti sa se desvolte dupa individualitatea
specifica etc. Acésta se esplica la francesi prin in-
fluenta despotica a lui Ludovica. aid XIV-lea si la
englesi prin libertatile publice.
Dantulli (girnnastica) in care tot elementula o-
bicc.tivt e dorninantil. Elti consta in miscari va-
riéte In imitate de timpti. Miscarile trebue sa fie.
adica greutatea sa apart' grai6s6,, cad alt-
feiù ne produce temere, In loca de placere daca-
varietatea 'far da unitatea, ne-ar obosi d. es. Una
nurOril de dänt,uitorI, carl art"' face mereii aceasi
aniscare, art fi nesuferip.
Arhiteclura este o crea4itine libera a artistuluï si
se distinge in asiaticei cu o mare bogiltie (luxii)
cea classicei prin sitnplitate si armonie. Acésta dupa
combinarea de Hull si de forme se Imparte In gréceil.
www.dacoromanica.ro
51

romana i gotied, ce se distinga : - eea dintabl prin


liniea dréptá a acoperemIntulit a dona prin linea
curba (boltil) si a trela prin formarea de turnurl.
Stilulti bizantinil este combinarea acestorti tret In
arbitecturt elementulti asociatil Incepe a se observa.
Asa ternpluhl greeti prin capiteliuhi sü orisontald
nu putea, s6, dea idea de i nfin ti' si de acea el %san'
statua lui Zefsil (Jupitern, Joe) sa, lasa afará de
acoperemIntil. Romana gasirá bolta spre a esprima
infinitulti i GotiI turnultl. Stilulu bizanting este
celt mal aptü pentru a esprima infinitulti In for-
inele cele mal variate (. es la noi mánástirea Cur-
tea de Árgei i Trei Ierarki
- Mu.sica e In stránsa legatura, cu cele de Orla
aci, pentru-ca si aci e verba mal mult de forme
4oblective. In musica elementula subIectivti este mal
pronuntatti, decat In cele spuse, pentru-ca combi-
Tiarea tonurilorti p6te esprima sinatiri ca bucurie,
Intristare etc., dei nu p6te arata i gradulti de
simtire d. es. O sinfonie de Beetoventi nu ne aratá
vi ala liniste vrea eh, sá simtimt.
Sunetele se combina dupa urmat6rele principil
acustice : 1) Ordinea succesiva ; 2) Ordinea coexis-
Unta si 3) Graba cu care urnWza sunetele unele
doPa. altele. Asa, daca tonurile se succedti In modtí
variétti, avenati melodiea ; daca viml In acelasl timpti,
farä sa se confunde, avena" armoniea i crind grupe
sunete vinù mai iute, sati mi incet unele dupá
www.dacoromanica.ro
52

áltele, avernti ritmutil in priviuta gamelorti si tint-


pulA in a sunetelorti.
Bit-muta este impresiunea total a asupra audulul.
Elementele sale sántti unti sir ti de simturi sensuale
dispositiunea nóstra speciala. Din causa acésta
ritinu ti este deosebitti dula individti la individtt. In
vorbire, ca si in musick ne este peste putinta, ea
SA producemti placere farä. variétiune de tonuri. De
aici ese, ca cu cAt o limbá, va avea ,mai multe e-
lemente musicale cu atAt va fi mal armonica
prin urmare mal. frum6sa (se intelege ca trebue
sh se-0e séma si de natura sunetelorti). Mara, de
acésta celti ce canta ori vorbesce trebue sa arate
distins i ciar grupele de tonurl.
In musica ritmulil se maInumesce pe MATA
timptl si tactic
Armonica este combinarea de tonurl facuta duptt
raporturl simple. Asa pentru octava raportulti este
1 la 2, pentru terta 3 la 8, orl 5 la 8, pentru
(parta. 3 la 4. Aceste raporturl trebueseti obser-
vate in musica, ca si In vorbire si scriere cu alto
cuvinte trebue sa fie observate coMbinatiunile de
simetrie, de taetura de aura si de repetitiune de-
serse mal sus.
Sculptura si pictura. Aci elementulti sublectivii
.contrabalantéza cu cela' Òbfectivit. Asa o figura o-
menésch in para, oil pe Onza, pe lana armoniea
liniilorti ca sa, se realiseze idealulii de forme, maI
www.dacoromanica.ro
---- 53

osprima si o simtire speciala prin espreitmea fe-


tei i miscarea corpuluI d. es. O seena de farnilie
In care cine-va i arta, or i desmérda
ne face, sä sitiqinati una, oii alta, dupa esprimarea
data.
,Sculptura nu póte esprima deciit sentimente ge-
nerale i QU. trasaturl linitite, erci .altfelti grima-
sé.za fata, pecan(' pictura p6te, sì esprime orl-ce
momento ale sentimentultil si In acésta privinO,
este superióra sculpturel.
Aci sântil- mai multe scoll, Intre carI se dis-
tinga : Seo:51a venetiéna, ce se deosebesce prin coloritti,
cea flamanda olandesa prin efectulti liimineI
cea romana prin plasticita tea desemnultd. -

Poesiea. Ad i elernentulú sublectivil este prepon-


derantri, pecand val6rea celul oblectivil e f6rte mica
acésta pentru-ca rnaterialuln in poesie este cu-
vintele abstra.cte, ce mi santii materialti ahí artel,
ci ninnal mijlocil de transrnitere AicI e vorba de
representarl si de esprimarea simtiriloril, ce se. nasal
din raportulii dintre acole .representarl. Asa daca
esprimI sitntirI sublectivice, aI poesiea lit iccl; de
pul contrastù de caractere, al genulti dramaticú ;
lar de narez1 actitinI, al epica.
NOTA. Pentru-cit in poesie eleruentulii dominantli este celii
subTectivii, de acea poetiY, dice Lessingii, trebue sit se fer4scit de
domeniulil pictureY i sh, se ocupe numaY do elementulti subTectivil
adicA de trezirea de sentimente, off de conflicto de actiunI, ce
zlejéptd sentimente. Adsta se esplica prin acea, cit poetulil dand

www.dacoromanica.ro
54
_

o frumusete, cAti voiuí eiti-o, atkea imaginY Vertí fi; pictorulti


ne-o dit aceasi la tort. Omertl re0un68ce insemnAtatea elementalul
sublectivil si de acea, mind vrea, st doscrie °ova, nu spune, cum
este, ci impresiunea co produce d. es. Forbind despre Elena pa
apune cum era, ci mime cd trecénd prin pétd biltritniY diserrt:
Frum6sit e caOua! Nu-Y pacta', eh suferimd pentru ea atAtea.
role; Cu t6te astea poesiea este superiórd plctureI prin acea,
p6te representa mal multe misati sufletescY, pectind ea nu p6te
dealt numaY una.

Orl-ce expritnare p6te fi poetica, or' prosaia.


Deosebirea acestorn (Iona felurl de stilti este ase-
menea si in fonda si in forma. Ca fonda poesiea
are In vedere satisfacerea fantasia prin creatiunl
propril, fara sà dea alt-ceva reahl, decat elemen-
tele combinate, indiferent daca acea creatiune este
realh, ort utt. Ca forma poesiea so serie In ver-
suet felurite duptt capriciuljh poetuluI i dupa felulti
sublectulni. Prosa are in vedere mal mult realahl,
lar In forma lasil mintea liberh, sa se esprime asa, _---

duph cum cugeth en t6te astea se intampla ca o


prosti sa fie nurnal in forma astfelü, pectmd In
folia.' sh fie poesie si din contra o poesie In forma
sa fie numai prosa d. es. Telemaque" de Fene-
Iona si Viata Domuilorü" de Metrop. Dosoteil.

ocSoeoi, e a.

'Poesiea in genere se Imparte dupd ceI mal. In-


semnatI ganditorl in epich, Erica i dramaticit.
www.dacoromanica.ro
55

I). Poesia epieci consta din : Eposal §i epopee.


Eposula este traditiunea, legenda, asa cum s'a
pastrat din generatiune In generatiune prin graù
viìí d. es. legendele fondarel principatuluY Roma-
ahí Moldovie1.1)
Epopea este prefacerea, poetisarea eposultd. Ma-.
terialuld, salí sublectulti el este tot-de-una untt e-
venimenta mare, ce trece peste cele de t6te
-lele. Evenimentulti trebue A, fie nationalil si atAt
de mare, Incat sa sgudue telta natiunea. Pentru a-
cea epopea este singuruld evenimentii, ce se fu-
-tampla unel natiunl fiind vorba de trairea, san" de
peirea acelui neamn; daca trisa o natiune s'a aflat
de mai multe oil In acésta stare, va avea mai
-

multe epopel d. es. Iudienil carl aü dona.: Rama-


jana si Mehabarata; cu Une astea o natiune nu.
Oto avea dectlt o singurit epopee, ca sä eterniseze
in forma poetica aceki evenimenta. Doua epopei
nu potù fi, pentru-ca impresiunea din urma nimi-
cesce, sail cel putin tntuneca pe cea dintahl, ce
rèmítne numaI scrisa. Asa s'a intaunplat si la In-.
dieni.
Din causa periculului nationahl epopea pune
puterI supranaturale ca luand parte la lupta si pe
erol I arata cu puterI extraordinare.

1) VedT acosté) legende In: a mea Notiuta de lit. roma,-


aeseT, %latí 1886 pag. 64-65.

www.dacoromanica.ro
56
NOTA. Si o persana istorica pate fi sublectulil unel epopei cu.
conditiune, ca sit fie Mara do critica istoriel i numaT intr'o tra-
ditiune confusa, in care poporula sa nu tie rninte deck faptele do.
tot principal° vrednice de a forma o epopee.
Din tóte caractele (persónele) epopeel este unulil
ce intrece pe t6te cele alte si acesta este eroul el.
Deosebirea intre eroulg acestui genii si luire alt.'
altora este, ca aci nu eroulii comandh singurti t6te,
actiunile, ci mal multi contribuescil pentru scopulil
finahl, asa cA, cele alte pers6ne santa independent°,
qi- chlar egale une-ori cu eroulti principalti.
NOTA. Poetula in epopee nu spune istoriea intréga a rasbo-
Tulul, ci alege una singurii evenimenta astfelii, ca dinteinsula sa
se vada tate cele altei); lar daca nu se pate aeasta, poetulii prin
evenimentula, ce si-a ales, trebue sit esplice, cat se va putea maT
multe din momentele evenimentuld. In epopee intra si multe epi-
sode2) cu scopii de a repausa pe cititora si de a-la prepara pen-
tru cea, co are sa urmeze').
Materialulti epopeei este proprietatea poporului.
De acea se dice cA din epopee se cun6sce came-
terulit unul poporti. La Inceputil epopea apare In
antece asupra pers6nelortt, earl aü luat parte la
luptA pentru scäparea neamului lord. Celt.'" mal in-
A.césta este epopea perfecta. Asa °merit ineepe Iliada ea
momentula, in care green' santa gata, sa se intarca inapol dela
rasboll i acésta o face cu scopil, ea de act. sit se Tali" mal tela'
istoriea evenimentelorii de pank' aci, adica pink la ala 10-lea and
aid expeditiund contra Trod.
So numesce asa ofi-ce espunere, ce se pate intercala, ara'
ea la parte directa la sublectulft scrierd.
Omera pune episode tot-de-una intro lupte crancene d. es-
intro duelula lul 3lenelaa cu Pansu,. intro lupta lul Ahilif
Ectora, etc.

www.dacoromanica.ro
-- 57
semnatù cântecti dì caracterula persdnei principale.
Cantaretii de mal apol cauta tot de-una, s'a adaoge-
la acestä cântectl tot ce place auditorultil si acestti
adaosti r6mane aci alipitti, asa ca cu timpulti Can-
teculti primitivti se märesce intr'unti modil consi-
derabilti de catre diferitil poeti posteriori. Adao-
surile nu se deosebéscti nici de cântecult1
niel intre ele, daca poetil santti din aceasi epocti
eroica; daca insa In urma acestei epoci se adaoga
ceva, acestil adaosti se cun6sce.
- NOTA. Poetuld, pare vine in urmii de tot, adich celd care
face epopea, este si el t la acelasY ,niveld de culturii ca i predece-
sorii s'AT, cu deosebire cii are privid maY inalle, visézti la und scopi
maY inaltd, ce p6te sit fie : Unitatea nationald, ca in lijada, ori
forma de guvernainintd ca in Ramajana. -

- Caracterele poesid Cpice. Mara de caracteruhl c`a


epopea are mad multi erol independent' de cell"'
principalti si ea tóte persónele concurk la realisa-
rea scopului poetului, caracteril comunä cu aid
dramel etc., mal shntil urmatórele :
In ori-ce epopee nationalai) intervinti puteri su-
pranaturale Intâhi pentru-ca deiI, D-deti, Ingerif,
sfintil etc. se intereska de sórta 6meni1oril
doilea pentru-ca poporulti nu-si 'Ate esplica unl
evenimentti mare f'drä intervenirea acestorti puterl.
In epopee, fiind-ca este verba de pericule -nationale,
nu se vorbesce decAt de resbele si de acea nu se
1) Se numescti unele epopeI i personale ea Eneida" luT Vir-
earl, Henriade" de Yoltair, pentva-ck poe0Y singurY ad inventat
mull tot, CO se spune acolo i de item ele stintii neintelese de popord.

www.dacoromanica.ro
---- 58

cAntA deck forta, curaglulti si religiunea, adicA


-

nionai fapte externe. Daca, poetulti vrea, sa vorb6scrt


aci si de sentimente, pune pe altultí, ä vorbésen.
d. es. °inert" pune pe Ulise, sA dich : Dómne,
cel putin, ca sA, vèdti numal fumulti din og6culti
(cosulti) easel mele " Despre sine poetulti epicti nu
vorbesce nimicti deck numaI in invocatitml ca :
Musa, inspirA-m6, sA, cautti a pentru-cael
escluOnd cu totulü personalitatea sa nu trebue
sa facA pie): o reflexiune i elü fa,ce acésta, pentru-cA
personalitatea sa se unnicesce fa th cu inArimea e-
-

veninaentului naratil si nu cutézA, sA se pue Intre


eroil cu fortA, extraordinard.
NOTA. Epopea Ya nascere, and poporula e in decadenta
raportú cu faptele, ce se anta si nu so edit intr'o epocA de civi-
lisatiune.
Altti caracterti alu epopeel este, cA vorbind des-
pre fapte treeute de mult pune pe cititorti inteo
stare linistitA neingrijindu-lti ea faptele presente
viitóre tractate de poesiea lirieA si dramaticA. De
acea totI poetii epici santa presupusi orbi, fiind-cb.
n'ati nicl tint amestecti cu presentulti i viitorulit
Caracterulu exageratiuneI resultit din acea, ett
poetulti se infAtisézA ca admiratora alA fapteloril,
pe carl le idealisézA cu scopti, ca sA ne arate, cA
omula póte face ceva mare si pentru acea numai
epiculuI i este permisA exageratiunea.
Poesiea epicA este plAcutA la toff 6menii i In
t6te timpurile, pentru-cA in ea se griseseti senti-
www.dacoromanica.ro
-- 59
-mentele cele mal firesci ea mila. r6sbunarea etc.
In acestii genti de poesie nu e niel o abstractiune,
,pentru-ca se vorbesee despre fapte reale si cuvin.-
tele exprima numal lueruri concrete si concretiséza
chiar pe cele abstracte. Asa ()mea' d. es. spuind
.despre Ahihi ca, vola, stt ueiga pe Agamernnonti,
,care 1 insultase, nu dice, ca venind in fata aces-
si-a luat Ama, ei ea Minerva l'a oprit apu--
candu-la de plete. Aci este deifiearea eugetareI luI

Feluritele poesii epice. Pana a.stil-11 se distinga 5


felurl de poesii epice i anime : -

I). Epopea proprizi iset", in care intra si cea per-


sonal ea Eneida lui Virgilitl, pentru-ca este pro-
ductiune proprie a. liff fara coneursul geniului unul
poporil intregti ea la lijada si Odisea atribuite lul.
Dmerg.
II). Epopea istorica In care se coprinde çi poe-
-mele epice, in carI se cantil faptele vitejescl ale u-
nula, Batí mal =hora eroi nationall °II chiar streinl.
III). Epopea liriccl ce la pe mil la o parte si-1
descrie viéta Cu t6te miseriile ei.
- IV). Epopea romanticd a carel caricatura a &-
cut-o Cervantes in Don Quichottl." -

V). Epopea coinicei ce parodiéza i stravestesee


epopea seri6se. A parodia va sa dial, a puna cu-
vintele unul. °mg insemnattl in gura unul °mil de -

nimic; lar a stravesti insemnéza din contra a pune


pe unti pigmeti sä vorbéseil ea una erog.
www.dacoromanica.ro
60 --
NOTA. In privinta modula formtireT tuturorti acestord genurf
de poesie stmtil mal multe opiniunI, intre carT cele mal de valeire
>Anal urmát6rele:
I) Pop6rele trecti aeeléi trepte, pe carl le trecil i individit
Asa copiluld se confundd cu lucrurile neavênd incd cunoscintil
despre personalitatoa sa Cu ac4std- Urea corespunde epopea pro-
príti isit. Lirica corespunde cu vtirsta adula si drama cu matu-
ritatea. II) Omulti tinde a dornni lumea piinit la 6re-care timpti si
de acea i place tot, ce este mare. Acestii timpti nasce epopea ; cu
timpuld insd elti vede, cd ac6sth tendinta a sa este und visa i in
momentuld acesta de cunóscere se produce lirica; dar dupit ce !,-a
trecutit indoéla si se convinge despre starea sa si a natureT, se
produce drama. A.ceste dou6 pireni stuitd cele mal apropike de
adevgrit.
II), Poesia liricí sati elegiécil se uunfla la cel
veclit la Ineeputti orI-ce poesie, ce nu era epica.
Yorba elegie insernnézt bocetil, jale, unare. Poesiea
se numi aa, fiind ea, cilnd murea vre-o persona
avuth, se chemail mai multi poetl, carl se coneurati
In a plange faptele mortulni. La RomanI
acesta de poesie se murria venirte plAngere, ce
pâna. adl se ah la rornAni ; mai In ruma lusa
numirea de poesie lirica se dete la tóte -poesiile;
In carl poetuln vorbesce de pers6na sa; nuanre
-

ce s'a conservat pâuä asta-di. -


De aci se vede ch deosebirea intre poesiea Frica si
cea epich, este. ca pecand acésta tractéza despro fapte
externe, acea I canta propriile sale. fapte (simtirl) in-
terne. In privinta efectului faptulti internil este ca si
celü externti. Asa dupa cum in poesiea epica eveni-
mentult1 externil seitimbà starea unui poporti, orl po-
sitiunea uuei pers6ne marl, asa si in cea lirica- e-
www.dacoromanica.ro
61

46nim' entült interna .ichimba cursult regulatti' alit


Vietel poetulut:. .

NOTA. Poesie'a Erik aratit.numal pasiunI marY, nu i gandiff,


Pentru-ca nu p6te fi gfindire acolo, unde este pasiune i iata.de co:
Se observa ea este Mare deosebire Intre inimit i minte. mima
(sentimentuld), este la to1,1 eimenii aceasI, pe mind mintea (gandirea)
se deosebesce ; dact amid presupune ell este aceasI la totl 6-
n'ar fi deosebire Intro aula. Dach poetuld link ar descif
gAndirY, n'amd putea simti cu _MOT de o potrivd, fiind-e, cum am
4is, mintea nu este la toti aceasY ca sentimentulit. ApoI gandirea
sT propune, ad no invete ceva;;' dar acdsta 'nu-st are loculd bite°
poesie, ce ne arath numaY, co simte poetuld; dar Miar clack ne-ar
Invéta cove, acea ce.ne-ar inv'étit; ar ft fals, fiind-cd poetuld In a-
prinderea sa confunda causele Cu efectele i acésta nu este invétilturi.
..Peetulii lirica, ea si cela .epica are pretentiunea;
isa ne faca, sit asistama la unit evenimenta insem-
natt.. Din causa acésta , né interesama fiirte muli
.de viéta poeiIorìi liriqi, pentru-ca cele mg multe
.poesil de felula acesta nu se potit esplica, daca nu
:se cunósce bine viéta lord. Acésta esplica pAnala
-unit pundit pentru -ce vorbind despre scrierile ulna
literatt, trerbue ,sa ,vorbima i despre viéta lora.
Sentimentult, Oki materialult lirìceI p6te sa fie
nobild, oft nu, totult este, ,sa scimt, cé skate
' poetult. -.
NOTA.-POesieft liricit se Inca' nuinesce
. sl sublectivil -prift es-
celenta, pentru-cut ariattnd çe sinite poetuld, , este icóna vie a luI
Ea este cea Ind us6ra, fiind-cd poetulù spune aci simtirea sa
proprio.
Intreruperea In evenimeute se esplica in lirica-
prin agitarea poetùlui. Mai mult, In lirica ssattt -

,calcate legile de,caugri,-- de timpt i de. spatiii d. es:-


www.dacoromanica.ro
r.
62

poetula este, trista fin% s scie de ce si se trans-


porta in cera si in acelasi timpa e si pre pamântti-
Singura lege a poetuluI Erica, ce-la duce dela unit
evenimenta la altulti este osociatitutea ideilorü, cu_
t6te ort la cele mai bane poesil lince se observa
asa numita desannonle Zirkei d. es Pootula incepe
a deserie o simtire si indata trece la o alta fara -

'lief o legatura ca cea ce a spas .pana, aci.


In genere poesiea lirica -este scurta, pentru-c
simtirea este vie numai cate-va minute. Ca o poe-
sie de fehila acesta sa fie lunga spre a ne tine mail
multa Jimpti in sirntirile poetului, este nevoe de
sari 0 poesie lirica buna descrie simtirea treptat
treptat papa la una grada f6rte inalta, de unde
incepe a seadea, iarasì treptat, pana ce vine re-
- flexiunea.
Unil (pea, cä poetulti Erica are de scopti, sa ne
faca, sa simtima si nol ea dd., dar si acésta este-
fals, pentru ca chid cineva, este agitatti, lucréza fara.
scopti; ca tóte astea poetiï liriel sautti interpreta
omeiiirei la diferiti liricl, in diferite epoce i la-
diferite pop6re. Acésta este causa, ca, fie care gä-
sesce in lirica, cea ce a siintitti i.i place, fiind-ca
gasesce trecutula si resimte, cea ce a simtit.
Pcntru ac6sta s'a qis ca drepta cuvinta, cà poetil
liriti santti mangaetorii omenirel.
Felurile poesie lince. O impartire admistt de tott
iiteratil Inca, nu s'a stabilit. Cei mai multi tut-
www.dacoromanica.ro
63

parth poesiea lirica. In: Epigrama, Elegie, Cantil,.


Satirh, in care intrti, i Fabula, Didactich
scriptivh.
Epigrama este poesiea, ce veni imediat cluph cea
epich. Numirea ei vine de acolo, crt mat intatil se
scria pe mornainte arätand, cine era acela, care mu-_,
rise; chl'ar insemnhrile scrise pe obIectele dhruite.
la temple se nunalah tot epigrame. La inceputh e-
pigrama consta din alai multe versuri, maI -t4rlitt
din douh si apol se cerca num.' unulil.
Epigrainele ail de scopti sh exprime cele mat
multe idel in .fdrte _putine cuvinte. Asa o celebrh
epigramti, la greci, ce se crede a fi fficuth de Si-
monide, este cea scrish pe mortnintulti dela termo-
pile, uncle zhceati Leonida cu spartanil picatI in
lupta neegalh cu persil : -

Caleitorule, du-te de spune spartei, ea ama murit


itteendu-ne datoriea. ;'
Mai in urmh se pretinse, ca epigrama sh contie-
o idee de spirith, adich ceva neasteptath. Asa se
spune ca. unui comich din Hiosti, care a batjocorit
in t6th vi6ta sa, i se serse epigrama:
Acesta este acela, care a spus, ca. toti din Hiosti
Anta nebuni ; din nencrocire era si elü tot din

Cu timpuli, pretentiunea ea epigrama se fie f6rte


scurth, ajunse la absurd. Asa duph m6rtea lul Na-
poleonti I se publica concursti pentru o epigrama..
www.dacoromanica.ro
64 ----

si cea mai bunA fu : Aid zace ; lar una profesora


pretinse, ca era de ajunsa numaI: Aid.
In timpurile moderne epigrama a pastrat numai
spiritula fina si scurtimea expr.esiunel.
Exempla : Voltairti serie regelul, care la Inchi-
sese ereend e ela fAcuse satira, ce-la ofensase
care I dadu-se 100 de napoleoul : Multumescii de
bani ; dar rog pe Maestatea sa, ca in viitoril set nu
se maï ingrijésca de locuinta mea.
Elegiea descrie simtirile triste, ce resultrt, sail din
conapararea trecutului cu presentula, sail din con-
templarea viitorulul d. es. una nenorocita, care a
fost fericita In trecuta, orl unü tIMIrti, care se On-
desce la btitrkinqe. Cum se vede elegiea se nasce,
cand °multi are cunoscintA de sine. La -romAni. a-
cesta felhl do poesie se numesce special hind:
Exempla : RomAnulii vèl'énd invadiunea streini-
lora pe pamAntulti lora se temii, ea nu se vorii
putea uni In viitora si canal amar Weptând pe
Stefana cela Mare :
Dela Nistru pan' la Tisa
Tot romanulti plansu-mi-s'a,
Ca, nu mal' p6te rèsbate
De-atata streintitate.
Din Hotinii si pan' la mare
Vintt muscalil" de-a alare,
Pela mare la Hotinii
Mereil calea ne-o
Din Colanti la Vatra-DorneY
Ail umplut omida corniT

www.dacoromanica.ro
65

'Si streinulil te tot pasee


"De nu te maï potT cun6sce.
:Sus la munte, jo s pe vale
fiteut dusmaniI cale,
Din Satmaril pAnA'n &ícele
Numal vadurI ca acele

Stefane, D'Aria Ta,


Tu la Putna nu mal sta,
Las'ArhimandrituluI
T6t6 grija schituluY,
Lag grija sfinfilorti,
In séma pArintilorti,
lopotele sa le traga',
Diva'ntrégrt, nOptea'intrégh
D6r s'a'ndura Dumnedeti,
Ca sà-tI mhntuI némuld
Tu teinaltrt din mormintil,
te-audil din coima sunândil
Si Moldova adunând ;
De-1 suna numal o data,
AT. S'adunI Moldova t6trt;
De-1 suna de doug orI,
jI vina codri ajutorti ;
De-1 suua a trel'a
Totl dusmaniI orti sti pérrt
Din hotara' in liotarA,
clorile
Si spánzurátorile
Eminescu).

Oda este o inspiratiune exteri6rA despra


off despre ordi, In care sentirnentele de admiratiune,
saii de reounoscintA se rèspAndescii cu multa pro-
fusiune.
5
www.dacoromanica.ro
6 6 ---

Exemplu :
0-

kl!aceli rege-alti poesia, veclnict. tinërti i ferice,


Ce din frunde 10 doInesco, ce cu fluerulti 10 dicey
Ce cu balsam-6 povestesce veselulti Alexandri,
Ce'nsirtind mArgAritare pe a stela b1ând5, radA.
Acum secoliT stràbate o lumin5, lumin6s6.,
Acura ride printre lacrgnaY, and o cântg, pe Dridi ;
Batí visand o umbrA dulce cu de-argintil aripe albe,
Cu doï ochY ca dour', basme, mitice, adance, dalbe,
Cu zimbirea de virginA, cu glasti blandtt, duIosil, incettir
Elli ti pune pe-a ei frunte mitndru diademü de stele,.
O aséc,II'n tronti de aurii, s6, domnéscA lunfi rebelo
Yubind-o filrA marginI serie: Viszdtí de poeki"

S-a-6 visAnd cu dana tristl a vaniculuI de mute


Visulú apelorti adAnce si a stânceloril
selbeloril b6tritne de pe umeriT de dealA,
citrunte'
Elli destéptà.'n smnulì nostru dorulti tA.reT ceI strlbunev
Elti rev6cA'n dula icóne a istoriel minune,
Irremea lui Stefanii Mil Mare, zimbru sombru i regalti,
(din Epigortii" de M., Emineseu).

Cántul orI cânteculii este opusq elegid l prin a-


tea, c4 descrie in genere sentimente vesele, fie in
COM paratiune cu trecutultI, fie in contemplarea vii-
torulul ; cu t6te astea santii cântece, ce-ti storcti
la cramI i cu Vote astea romAnii le numescii tot
câ ntece.
Exemplu :
Jelui-m'as, jelui,
Jelui-m'aS si n'am cu'l;
Jelui-m'as codruluI;
www.dacoromanica.ro
Dar codru4 en frumla 'verdii,- .

De, m6 jelula,, nu-me . erede:


De-ár fi malea pro .pamántfi, .

I-as maY spune vre-unÙ


Dar ea e in cea lume,
N'am cuvintula cal 1r spune.;
L'as spune la unti streint,
:Pina mkne4 satulti
Si l'as apune la unti *ate)
Dar frati-sti tare departe;
Si spune la o sorti,
12,3i dansa-1 departisoril

(CcInteck populaell din Arclé10.


Amarita turturea
and r6mâne singurea,
Cad sotia 0-a r6pus,
Jalea el nu e. de spus
Cfit traesce, tot jelesce
Si nu se mal insotesce;
trece prin florl, prin livede,
.Nu se uIta, nicI nu vede.
Si c6nd séde câté-6 data,
Tot pe ramura uscata;
Umbla prin dumbrav'adânca,
Niel' nu bea, niel nu manânca.
linde vede aja rece,
Ea o turbura i trece;' -

linde e apa mal* rea,


Ea o turbur i bea.
linde vede vanatorulti,,
Acolo o duce dolida,
Ca so vaqa,.s'ci lovésca,
.....
Sa nu se mal' prapadéscii,
(Enache, VdcAre.scu).
www.dacoromanica.ro . .
68

Satira sém4n4 cu elegiea, lush, in alta sensti. Poe-


tulti aci este itnpresionatil de imperfectiunea jute-
lectualli si material4 a 6meniloril ;Cap, cu nu-4 i-
dealt' aid' 'al.
Cdnd satira descrie prostiea cul-va se numesce
comial ; and insh, arat6, defectele inimel devine
seri6sci ; cu t6te astea nu este permis a batjocori
mima fArA unti ideahl aprobatti -de cei mal
d. es. Nu se pite batjocori o mamä, care se artincit
abisii dupti fiult1 s4ti Iubitil, f4r4 s4 fie unit
dealt'', ce sa' condamne acést4, fapt4.
Satira dup4 sublectulti el este generaltt si per-
sonalä, a,dicil combate defectele comune -
ce
ce combate. pe cele particulare. Satira avênd de
scopti ca st tudrepteze moravurile, timpulti nostru
respinge pe cea personalä ca una, ce nu-s1 ajunge
scopuhl Mmicind adese-orl pers6na, sag' punênd-o
in incapti.tAnare i numal satira generala este admis4...
Exemplu: Dupii. ce Eminescu raportézA naratiu-
nile gl6ri6se ale faptelorti lui Mircea continua:

De-asa yremY se'nvrednicirrt cronicaril: rapsodil.....-


Vécula nostru ni-la umplura saltimbancil" i Iroc,111".
In isv6dele biltrâne pe era' maï pociú, sa caut.
Afi cu lira visilt6re, orT cu sunete de flauta,
Pocha, autism-4.MA patriotiT, ce-aa yenit de-atuncl incolo?

Inaintea acestora tu ascunde-te, Apolo!


O erol Carl'utrecutula de mariel v adumbrisetYy
Ai ajuns acum de moda, de i8 scota din letopisetT

www.dacoromanica.ro
69

Si cu vol drapanduil mila T6 eitéza tog- nerodil


kestednd vécula de aura in noraula grea alt prosa.
R6maneg in umbra sfanta, BasarabY i vol MuE,3atinI,
DescalecatorY de tara, datatorY de legI i datinY,
Ce cu plug,ula si cu spada atï intins mosiea vestra
Dela munte pan la mare si la Dunarea albastral-
,

Ali presentult nu ni-Y mare? N'o sa-mI dee ce-o sa cell?


N'o sa aflu intre-al nostri vre una falnica giuvaera ?
A-4 la Sibaris nu santemti lângti capistea spoelel?
Nu se nasal gloril pe strada si la usa cafenelel?
N'avernii ómenY, ce se lupta cu retoricile sulig
In aplauc,lele grele a canalia de ulig ?
PauglicarY in ale. tareY, °aril jóca ca pe ftiniY,
Mafia cu t6te de renume din Cemediea minduneY ? -

Ali de patrie, virtute, nu vorbesce liberalula, -

De al crede, eL viéta-I e curata ca cristalula?


. ,

,Niel visec,II, ca inainte-tY sta. unit' stalpii de cafensle,


Ce tsI ride ,de-aste vorbe inganandu-se cu ele:
WO colo pe uridunea fii. sufletti, farà cugeta,
Cu privirea'mpOrosata si la falcf umflata i bugedli,
Negru, cocosata i lacomtt, una iworti de_ siretlicurl,
La tovarasiI saY spune venin6sele-i nimicurt
Tog pe buse ait virtute,, lar in el moneda calpg,
Quintesenta de miseriI de la crestetti pana'n talpa

- ('minescir din satira III)


- Din causA -c4 satira; când. vrea, sg, sbatjoCorésdi
pe cine-va, are multe mijlóce la disPositiune, co-
prinde i fabula, ce este o Str4vestire, adicA atri.
buirea de simtirl i fapte ornenesel animalelorù Cu
caractere asemènAtóre. Asa AL Donicl voind s4 a-
rate crt °multi, yki nu p6te trai nictiiri, pune pe
lupil,.s dicA cAtre cucii, c4 pl6c4 din tan,
www.dacoromanica.ro
70 ___.

fiind-cA e prigonitil i de (5rnen1 si de cAni qi CU-


- culti i respunde
Cale bung, mast vecine;
Dar, te rog, sa-mT spuT carat:
- Naravula ti-la el cu tine
5i coltil ti-al lep6dat?
Sa-1 lep6dii? Dar cum se p6te?
Apól tine minte, frato,
Ca la viit6rea érna
AT sa r6mtit fär blana.
Si asa s'a intamplat,
Precum cucula i-a cAntat.

Didactica are de scopti, srt ne invete ceva; pen-


tru cuvIntulA cA, poetuld, ca sA no frivete ceva,
trebue sA fie calmq, lar nu agitatti, unii escludil
didactica din poesiea liricA.
Este f6rte greti a fi cineva poetti didacticA, pen-
tru-cA trebue s impreune adevèrulti realti cu fan-
tasticultl. Singurulti mijloctt de a face o poesie de
acesta este : Poetula fiind-cA vrea, sí fad!,
pe altil, sit se entusiasmeze de nisce adevèrtui
óre-carl, trebue sA se ocupe mal mult cu efectele
frumóse, ce producti aceste adevèrurl; cu alte cu-
vinte trebue sA facA mal mult abstractiunl.
Exemplu:
DestéptA-te, Romane, din somnula cola de m6rte,
In care té-adttncirit barbariI de firma!
- Amin, orT niel o data, croesce-t1 alta sórtg,
La care sit se'nchine i crudili taT dusmant
www.dacoromanica.ro
cum, orl niel o data, sA arh,tamb. In lume
,Ca'n aste mánI curge unti sttnge de leomanti
ca'n-a n6stre pepturI pastrama cu fala-untt flume
Triumfatorti in lupte, unit nume de Tralana.
malta-ti a ta frunte i vedI in jur de tine,
- Cum stati ea bradirn munte volnicI sute de mil!
itnú semna ei num'astéptit i sarh ca lupirn stank
AlrbatT, batranI si timen l din mung si din campil.

Privitl; marete umbre, Mihaiti, Stefanh, Corvine,


dRom'ana natiune, al vostri stranepotl
1Cu bratele armate, cu foculh vostru'n vine,
Ariéta'n libertate, orI m6rte eerti cu top'.
HPO vol v6 nimicira, a pismeI i. utate
órba neunire la Milcoyti si Carpatl!
Jar noi piltrunsl la sufieth de sfanta libertate,
-4Turama, c vomtí da mana, sa firnti in secolY fraff

.0 mama vaduvita dela MihaTti celti Mare,


'3Pietinde dela fii1-1 si asta-dl ajutorti
- .Si blestema Cu lacraml in °ail pe fie care,,
In orl-care pericula s'ar face vindhtortt.
N'ajunse Iatagamilh barbarel Semilune,
A carel plagI fatale si adl. le mal simtimii
Acum se'ndésii cnuta In vetrele strhbune;
Dar martorti fle e Domnulti, ca viI nu o voimii.
N'ajunse despotismula cu'ntréga lul orbire,
Alti caruI jugh de secoll ca purtamti;
Acura se'ncérca crudiI In tirba lora trufie,
Sci ne rdpescii liniba, dar morri wawa o dam&
RomanI din patrn ungliiurI! acum orni niel o data
lJniti-y6 in cugeta, uniti-v6'n simtiri,
- StrigatI in lumen larga, el Dunarea-I furatfl
Prin intriga si for, dolose mijlocirI!
www.dacoromanica.ro
Preotl Cu crUcea'n frunte! Caell 6stea e- crestiit4
Devisa-Y libertatea si scopulti el prea sfantg.. -r

. - Murimú mal bine'n lupta cu glorie deplina.,


Dealt sa final sclavI TarasI In veclgu-ne pAnAntil I
- - (Andra Muregnu).
Descriptiva este de dotia feluei. Asa daca consi=,
deramil lucru1i ca 'stare si-I déscriem6 partile com-
ponente avemii poesiea descriptiva propriti disa d.
_

es. descrierea une i moil; sail a until peisagill.


acéstit privinta poetultt este inferioril pictorului, dO-
6re-ce eRi faand aasta prin cuvinte o -face In
succesiune i prin urmare imp-resiunea nu este asa
do puternica ea la 'pictorti, care pune de o data.
tAte partile In fqa sublectuful ,apereepetorii; poe-
- tulit Insa isbutesce si aci, daca descrie efectele u-
iieì starIs 6re-care d. es., Heliade R. vorbind despro
starea românilorti dinainte de Mihaiti celil Mare o-
' descrie astfelti :
Intréga Romanic geméa de mg atatla
Supt jugulti sangeratecti Osmanului feroce;
Fatall i rea cobe 'ncepuse Demiluna
A se'nalta lucina. pe Dacia smerita.
Si glasulti raueginiti in di si'n medulti: noptei:
Svola purtattl de vênturl ca harpa infernalgi
De crivg,tti suerata i r6suea profetic
Infiorand crestinulti In impiea chemare-
A numelul' sinistru tipand : Allah! alta- bur
Cambana solemnelg, cu totulti amutise
Pe lang'aceste trule, blasfeme inspirate,T
Si ruga piet6sAl ascunsg., spaImantatA',
- Alga cuteza mtg., pe Crista s mal ad(ire..
TOM era crucea i radele eY triste,
www.dacoromanica.ro
73

Ca domnuld duel 'ntocmaY, and in uTmirea lunel


A umbrelorü reginA se pune inainte-T
C'o fatg infernal, ca O., insufle spaImg,
La mime credule, pgmântuluI in doliti.
Averea cumpiltatg si 1110,0 neaverea
SiténuluI nemernictí se spulbera din casa.
Niel pasgre, nieT vitg, nieT fructulg munceT sale,
NicT tirnpí, niel locti, niel v1.6ta n'avea in sigurantg, ;
Wavea sit-sT plece capulti, cu ce sg-sI dtteg traTultt:
Fugarg, ftirg colibg II blestema finta;
lar stabilti aditpostu-I cherna crudulti nesatiti:
Domnù, sclavt, clilcastt tot una: averY erati periculg
§i lipsa era f6me, frigmi, tremurti, agonie.
Copilulti dela mural, ca melultí la 'njughere,
Se'ngenunchea 'naintea, betiilorti de sAnge
De IanicerI sglbatecT si cruntI in a lorti pofte;
Sati _incárcatil de fére cu soru-sa'mpreung,
Era manatti, Wmpartg ultragiulti si durerea
In locurI transdanubiT, in domele ascunse,
Dorintilortt sfgtate, orgiilortt pághte!
(din Mihckida").

Ori-cát de maestru ar fi uml pictorti nu pite sk.


produch impresiunea vie, pe care o dh aci poetulti.
Cánd poesiea descrie unti faptti in ordine cro-
nologich, se numesce narativd d. es. PeneVi Cur-
canulti" de D-lti V. Alexandri in Versuld popularti
Plecat-amti noug, din Vaslull
§i Cu Sergentultt qece
Si nu era, d6tt, nimOnuI
In pIeptti inima rece.
VoiosT ca soImu1t1 celtí usorg,
Ce sbórg de pe munte,
Avémù chiar pene la picIorg
S'avémt si pene-in frunte
www.dacoromanica.ro
74

Tofi dorobantY, tot% cAcTularl,


RomttnI de vitA veche,
PurtAnd opine!, sumanT, itarT -

Si cusma p'o ureche;


Ne dase nume de curcanT
Unti hâtru bunA de glume ;
NoT am ti schimbat langA BalcanT
Porecla in renume.

Din ampA, de-a casA, dela plugti,


Plecat-amti astA, varA,
Ca sA scApAmA de Turd, de jugA
SArmana, scumpl Tara..
Asa ne spuse-in graTulti sAA
Sergentulti AlAtrAgunit
Si noT ne-ainti dus cu DumneçleA,
Ne-amú dus cu voe bung
OrT-cine'n cale ne'nalnYa
CAnand in gura mare,
StAtea pe locA, s,ademenTa
Coprinsti de admirare;
ApoT in trécAt ne'ntreba,
De mergemii la vre-o nuntAP
Nol 1. spundémilin hohotti Ba!
SburAmA la lupt6 cruntA!"
.Cu 1ile mergetT, dragiT meT
Si sh venit% cu oile!"
.piceati atuna bAtrfinT, feme%
Si preotT i copile;
Dar eelti SergentA fAr' de mustAtT
picea : SA n'avetT témA,
RomAnulA are sépte vTetT
In peptu-T de aramA"
Ah! cuT ar fi trecut prin gAndA
ST-ar fi crequt vre-o data,
CA multT lipsi-vorA in curând
Din mAndra n6strA cétA !

www.dacoromanica.ro
75

Privitl, din nou6 atY eramt.


Si cu Sergentultt 4ece,
R6mas-am singurii ett si am
In peptú inima rece!
Crud e chnd intrA, prin stejarl
NAprasnica secure,
De-abate top copacil marT
Din falnica pAdure!
Dar val de-a lumeY n6grA stea.,
Clad m6rtea nemil6s6
a'n codru viì pAtrunde'n ea
Si and securea-I c6sA!
CopiI, aducetI unit urcIorti
De apA de supt stáncA,
SA stingA pojarulti me]. de dorti
Si jalea mea adáncA.
Ah! ochi-mT Anal plinT de scantel
Si mult cumplit m6 d6re,
and m6 gandescA la fratiT .meT
Cu top' peritl in fl6re.
Cobuzii cIobanu'n CalafatA
Canta volosii din flueril,
Iar nol jucamti hora din satti
RiOnd de-ahí b6mbel suerA;
De-o datA schijA de chuza
TrAsnind mánca-o-ar foculti!
RetézA capuld lul Cobuzil
Si ea ne curmA jocult.
TreY urma mitt ralit
Prin DunArea umflatA
Si nu departe-ami1 tAbitrit
De Plevna blestetnatA;
In l'ata n6strA se'nAlta
A Gi-riviteI redutA,
Balauril cruntA ce-ameninta
- Cu ghlara-I nev6slutA;
www.dacoromanica.ro
76

Dar si noI mns o pandlamil,


Cum se ptmdesce-o férl
Si tot chitTam6 si ne gandTamti,
Cum sn ne cada'n ghTarl.
Din qorT in dorT si Tara si noT -
SvArlYamti in aerti
Cum svtirlY graunti de pitpusoT6,.
Ca s hritnescl- porumbiï.
*SitunurT sute bubuTail
Se cletena phmAntulti!
Si mil' de b6mbe vkiieati
Trecênd in sbor ca vêntulti.
fiedea ascunsti Turcu'n o
Ca ursu 'n vizunie,
Pe cAnd tritgémrt noï tot in goltir
EN. tot In carne vie
Tintesii era dibacIti tunarti,
CUY t6tea lul" ghTulele
LovTati turcescult. furnicarti
Ducênd m6rtea cu ele;
Dar inteo i veni din fortil
Uni1 glonte, mimai unulrt
bIetulti Tintesti crtdu mortti
ImbrAtisandu-sT tunultt
Pe-o nelgte &bit Branti i Vladrt
Erati de sentinele ;
Ferbea véddultulit ca una lada
De bennbe de arpnele.
In qorY grisit-am pe-amAndoT
TiletT de Iatagane
Alrtturea c'unti moviloIrt
De lesurI musulmane
SitrinaniT! Bine s'ati luptat
Cu lifta cea
Si ehTar murind Ilsat,
Sti cad'arma din mttnA;
www.dacoromanica.ro
-77 ----

Dar ce folosti! Céta seAdea


SI-acuma remfisese
Cinel numaI, chid flficAI din ea
§i cu sergentultt sése!...
Veni i ,liva de asaltil,
Cea di de sânge udà!
Pilrea tail multi mal inalttt
Fat6 cu m6rtea crudg.
Sergentulfi nostru, pulfi de smell,
Ne dise-aste cuvinte;
Cat n'omil fi mortl, voi chief f,3i efi,
Copil! Tot Inainte!"
Ffic6nd treY cruel noI amfi rfispuns:
- Aminti i D6mne-ajutil!"
Apol, la fugg, am 'lupins -

Spre-a Turcilorii redutfi.


AleI! Dónme, cum sburatt
Voinicii totl cu mine
Si cum la santurl alergatt
Cu schrl i cu ffisine!
Iatl-ne ajunsl.... Inc'unti past',
Ura 'nainte, ura!
Dar multl rfiminti flr1 de crlasti
Le'nehide in6rtea gura!
Reduta'n no): repede-untí focfi,
Cat nu-111 Incape Ondultt,
Untisirtt intregii s'abate'n loch,
Dar altult1 I la rAndulti.
Burcelti in santil m6re sdrobincl
O tivgg pfigilnésefi.
SoInitt 'n Rfidanit cade strigttnd:
Moldova sit trfiésefi!"
DoI fratl Taseni cluntitI de vii"
Se svareolesett prin sange;
Niel unultt insfi, dragl copiT,
Niel unulti nu se plAnge.
www.dacoromanica.ro
8

AtuncT vitézulrt apitana


, C'o larga brasdg'n frunte,
StrigA voInsa: ,,Ciñe-i -curcanai
Sa fie toinïü de munte!"
Cu stégu'n mani elü sprintinelti,
Se sue-o Scarg 'naltg,
Ea Cu sergentula dapa ela
Sg,rima dela o laltg.
'Prin foal, prin spangT, prin glonti, prin fungt,
Prin mil de baTonete,
1Trcamt, éta-ne-acum
sus la parapete.
Sus'Alah! Turcil rgcnescti.
Alab!
Sgrind pe noT o sutg,
NoT punema st6gula românesca
Pe crancena redutg,
TTra mgret Se'nalten vé'atti-
Drapelula RomânieI!
NoT Insg zgcéma la pamantii
Ctiquti prada urgieT:
Bergentula móre suerând
Pe turd In risipire,
Jar Capitanula admirand
-Stindardu'n fillfaire!
cand ochiT a nchis,
°Lid mT;am luat osanda,
Ah! Pocia, sa mora de-acum,, am slit
A n6stra e isbAndar..
Apol child YargsT m'am trezit
Din nóptea cea amarg,
Colea pe, rani ea am ggsit
Virtutea in iiita.
Ala! .dare-ar Domnula, sa-mi indreptii
Acésta mama ruptg, .

vindecti ranele din pepta


SA ma 'ntorca lar, la lapta;
www.dacoromanica.ro
--- 79
CAcI nu-1 maI scumpù nimica adf
Pe lumea p6mântéscg,
Deck unti nume de vitézA
m6rtea vitejéset0

III. Poesiea dramatial se nasce, cAnd Ural indi--


ca si o natiune, a ajuns la maturitate. .

dramA, ca si In epopee, poetult i esclude perso-


rtalitatea ; deosebirea, este, crt, pecAnd poctulti in-
epopee vorbesce despre altiI, dramaticulii pune pe
altiI, sh vorbéscA.
Dan, scrierea sfArsesce cu fericirea eroulul, se
mumesce drama ; dac6, sfArsesce cu nenorocirea
Oncirtea) eroulul, este tragedie ; Ïar °And motivele -
dramel i tragediel nu sAntti sericSse, se numesce
coniedie.
NOTA. Originea teatrului. La grecT teatrulti esi din siirb6torile
luI Baccus, lar la romenI din etintecele oscicutn, fescclini etc.
Jupiterd se inamorkii. de Semela sore lui Cadmu. Iunone fe-
femeea luT audind acésta I r6sbunti contra rivalef sale printr'o
babA astfeld : Baba spuse Semeld, ca sd cérA luY Jupiterti, s5, a-
par5, in fate el' in t6tri, splend6rea sa de seat ala deilorti. Jupiterl
Semela muri. Copilulii, care nu era dePlinti si care se numi
Bacons fu data de Jupiterti satirilorui, ca 8A-id cr4scii. Junone per-
secutit pe copilti : trimise la ebl nisce titani, earl' neputhid
atoiga NO i deter& o oglindl i pecand copilulti se uita in ea,
mitridira asupra-f tafird. Jupiterti afitInd de easta ordon6 ti-,
tanilorti, ea stt-lti aducit la viétti. Se dices. ed Baccus area, sa
domnésed dupA tatii-still si de acea lù mutilar, ca sr' nu i se
eun6scii, sexuiü. Baccus fac6ndu-se snAtosii incepu, sit alitto-
rgsett prin India spre a inv6ta pe 6menT agricultura, de uncle se
iintúrse in Grecia i ocupti, tronulti lui Cadmu mosulti
Acéstd legendti se amplifidt din ce in ce i s'érbtit6rea lui Bac-
ens se facea de 4 orT pe anti. Ceo mal' mare era la 12 Marte si atuncl
linea 9 dile. Grecii cheltuYad acum mal multY banT, deck cheltui
www.dacoromanica.ro
80
-
sell in resbelele persice. Se publicad coucursurY si se dad darnr1
pootilord, ce isbutYail. (AY avutY concurad, ca sit capete droptulti
de a dresa tinerY pentru cord pe cheltu4la lord. CO ce isbutiaa
numiad horeg7, se imbrdcad ca preota i numele lord era ad-
patil pe o columnd ta templu.
In diva dintini. se Rime o procesiunc religi6s6. Cad maY fru-
Mead tinOrd se imbrdca in costumuld douluY. Dupd ansulit ve-
nIati 6menT striivestitY in costumuld celord, cc ad crescut pe Bac-
cus (satiri1), carY aberad ca tapiY, ca mdgarri etc.; plated mlisci
batjocorTail pe ómenf %IA deosebire. Procesiunea se oprYa din
and in and si coruld ante imnuld ce isbutise la concursd, and -

se spuneaii i episode din vida luI Baccus, adicii, cum Pad °mot*
titaniY, nenorocirile luY pentru a face bine omenireY etc. Partea
comicit se %ma in urine d. es. Baccus a fiicut asa ca cuter° in
politicd etc. TotY erad betY si de acea nimenY nu se supèra de bat-
jocurd. De aci se numirit acole chntece comedie (dela comos=pe-
trecere) adicit ceva do ris.
Mai acelasT lucru se petrecea si la romanY. In Etruria, spune
Livid, era wail dantd relig:osii, ce se execute dupd fluerd, fitra
fie insotitil de ouvinte. Dantuld consta din 6re-cari miscdrY- ale-
gante si era esecutatd do o deed proprie de dAntuitorY numitY
histri. RomaniY introduserd acestii &Lntli inteund timpd de pesti-
lentd cred6nd, ad deiT se vord milostivi. Dupd Dionisid din Ha-
licarnasid multi era impdrtitil in aid bdrbatilord, alit bdtrAnilord.
si aid copiilord. Costumuld diintuitorilord era o timid, de purpura
cu inoingOtóre aeoperita cu aramd. BilrbatiY purtad sabie, sulitd
coYfurY cu fulgY. Tot in Etruria se ailed si und feld de represen-
tari numite fescelini ce erad jncate de lineri nobilY la stringerea
recoltelord etc. Mare parte din acestea erail obscene si degenerara
In pipitla,-ce se anted pela ferestrele 6menilord batjocorindu-I
eumplit, din care causit furd oprite de cele 12 table supt podépsï
de MO.° cu vergi.
Fescelinele °rail pline de pAcitliturY obscene. Dela inceputtda
resbelulul I puniod romaniY insotirit antecele cu cuvinte. Pela 239
a. Cr. incepurli, sit se introducit la romanY representing maY artis-
tice numite tabula paliata cu subTecte streine ii tabula togata cu.
enblecte national° si ()red superióre paliatel.
Satire, devine generald in attelanae. Mal tArditi se introdusera
si la Roman) siirbdtorile luY Baccus supt numirea de baccanalia,
der se supriman d curand din causa maraud escese.

www.dacoromanica.ro
si
Statubl se ocupa numal cu partea serielsr, a legendeT si de aces
-tragediea se desvoltà mai mult, pecand comediea era llisat'a. la
tiativa privat/ i adesea persecutatit La romanI tragediea fu des-
pretuitr, asa cA, .ctind Eshilii, Sofocle etc. fuel, representatT la
Roma, romaniï riserli Oland, cui tragediile astea shntil fleacurT,
pentru-cr, ei eraii deprinsY, sr, vap, ilnic vè'rsiirT de silage in arena.
.73asele tragediei 0 ale comediei.
Tragediea privesce viéta astfelti Oinuhl vine in:

lume, fara sä fie consultatil; din neactivitate


scutitti de orl-ce suferintä, apare in lume, unde
necesitätile de OW felulù l silescù, sä lucreze;
natura impunêndu-i diferite neeesitáti voescti, sa-111
distrugb, si de ad i durerea innäscutä i face viéta
unit china ; prin urmare tragiculit ice, ca Yiéta
trebue distrusä, pentru ca °multi gäsésca
linistea.
Comediea privesce lumea din punctulii opus.
tragediel. Ea dice, ca suferintile Ana" numaI nisce
inchipuiri, de earl °multi -nu trebue sä tie sémä.
Dupä comedie tot" 6menil santii nebunl, pentru-ca
toi umblä dupä fantasmagoril si-s" fact' spaanä
de nisce lucrurl nerale.
Tragediea pune In lucrare pentru a lupta, Cu
natura simtirea, mintea i vointa, acéa ce formka
si obIectubi comedief.
Ca minte se intelege sciinta cul-va. Comediea
face contrastù intre eea, ce scie cineva, i cea ce
nu scie. Fiind-ca mintea varikä deja °ma' la man,
de acea corniculti isbutesee aci Inuit mal usor.
Ca simtire comediea face asenaenea coutra8tt, d. es.
6
www.dacoromanica.ro
82 ----

o mare manie pentru una lucru de nimio ; calad


Insa sentimentulti este falsti d. es. ca la Tartufultt
lul Molière atunel comiculù pune pe prefacutti In
astfelti de imprejurarl, ca sa i se va4a bine ade-
vèratulti sentimentii si astfeln produce risulti prin
contrastulti, ce este filtre acea, ce In adevèril simte
tineva si cea, ce voesce elù, s'A arate.
Ca vointa comediea se léga de caracterula cul-va.
Comiculn p6te, sa, ne faca, sa l'hieran chlar de ca-
racterele constante arättInd, ca cine-va persista In
nisee luerurl de nimia..
Tragediea, ca una ce are de seopti, sa arate, ea
in lume nimia' nu este stabiln si ca viéta este
tot-de-una In periculil, este mal' use5ra de faca,
pentru-ca este mal &ésa., pechnd comediea Ch mai
putin firésca este mal grea de realisat.
Organisatiunea interi6rd a epo-
peei, tragediei t comedia. Epopea are
.* de comuna cu tragediea acelés.1 prineipil de gan-
dire pentru a desvolta materiea, ce traetéza. Idea
comuna este, ca mal multe perscSne forméza o u-
nitate i interesulii. Incepe, de indata ce aeeste per-
86no esprima tendinta de a se desparti, san de a
se face o ruptura filtre ele prin intriga. Punctulti
de unitate, san de discordie, trebue sä fie Incepu-
tula serierilorti amintite. : Asa In lijada si Odisea
vedemn amandoua aceste .principii: Dada Incepe
eu unitatea grecilorti si cu tendinta de discordie
www.dacoromanica.ro
83

(mâniea lui Alila). i Odisea Ou despartirea


Vise de eel alï gred, ori cum ar incepe Insä
trebue- si sfársésca cu unitatea d. es. lijada _en fm-
pacarea lui Ahila i därámarea Trod si Odisea cu
Tictoriea lui Ulise asupra pretendentilora Penelopel
sotiea sa. Tot .aceste pumete de plecare se observä
si la cele mat bune drame, tragedil,, comediL qi
romane.
De tndath ce se face discordie, cititorula, off au,
ditorula, incepe, sa se téma,sait sa se ingrij6sca
pentru acéstá ruptura i pentru scopula unitatel.
fiind-c6, scopula nu se 'Ate Inplini, decal prin
unirea aratatà ,de poeta la inceputa, de acea
ea are sa vie nenorocirt din discordie ne
interesäma, sá vedemil sórta pers6nelor desbinate,
es. Ruptura ld Ahilü cu Agameinnona, ne in-
tereséz6, sh vedema s6rta grecilora dupa acésta
cérta. Dupì% ce poetulti a &cut conflictula, trebue
sa arate resultatula acestd stricarl de unitate.,
Mintea vrea, ea unitatea despärtita sä se un6sca
poetu1t. numal deck trebue sa faca acésta.
' placerea se nasce din dorinta si acésta din
a,steptäre, poetula trebue st Intarlie recompunerea
uitäÇei punAnd felt"). de feM de pedid.
Realisareä scopului (unitä'tel) ori-chrel din feTi-
rile scrierilora spuse aci .se numesce esleyan..
Deslegarea incepe din momentulhl fericirdi ori
fe ricird persónd desbinate. Este necesar sa se
www.dacoromanica.ro
84

arate. si cercrtrile, ce .fid-care pers6nh desbinath vo-


esce, sh fach ,pentru, a ,compune unitatea. De, ,aci
ese frica in tragedie ,s.i.';comprititnired p'entru, eel;
ce sufera d es. Doi amici cart se ajuth unulù, pe
altult, din momentulti. ce Incepé discordiea ,intre
el, se, ivesce frica despre resultatil si acésta ne in-
- toresézh. Ne intereséza mal mult.acele - unithri, Ce
se compunti din elemeute inal straps 'legate', unele
cu altele d. es. cérta, intre frati 'nitre tatä si
intre _soti; Intre rude, antic'', concethteni, Intre 6menl
lcgati de adelési interese, pentrit care trebue sa fie
unit!. Intereséza ásemenea desbinarea Intre puterl,
d. es., Intre religiune si Statti, Intre interesele fa-
mine): si ale unul' popoit d. es. Una comandantil,
pare apèra o cetate i care are unti fiti prisonierii¡
este amenintatti, cä fiulti &ha va fi ucisù, dach nu
va 'preda cetatea. Interesulti acum devine i mal
mare, pentru-ch lupta omului se face eu sine In-
sus', adica Intre pasiune i datorie. Una' exempla
de felulti acesta ni-lú ofe,ra legcnda Mesterultt
Manole", In care Manole, se gandesce, cum e mal
s. bine, sh-si lidésch sotiea Malt lubith, ori sit lase
manstirea nedidith. In asemenea cast" nenorocirea
este nelnlaturribild, ai cum s'ar hone cine-va,.- Mat
interesantti din t6te conflictele este acela bine jus-
, tificatti dintre "mg individti i unti principiil gene-
rani, pentru-ca din apkarea, sati cAlcarea acelul
_princijü potii esi nenorociri marl. Platonti ne dg.
www.dacoromanica.ro
85

In Apararea luI Socratii" unti exemplu maretii do


feiulù acesta. Socratti fusese acusatii, e. corupe ti-
nerimea, elii care si-a sacrificatil interesele familiel,
fericirea sa, pentru ale societätel. AcusatoriI fiind
credutl Socratii fu condamnatù la mórte. Inteo di-
minéta amicil si cu Critonti voirá scape din
inchis6re si de m6rte cumpèrând pe temniceri ;
Socratil Ins'a' I convinge, c trebue sä mora si el
aprobara cu lacramile In ochI vèdênd, cá pentru
on6rea sa nu putea face altfelti.
TOW desbinarile sântti interesante, când
bine justificate, astfelil ca sA coprinda motive pit.;
ternice pentru a rupe unitatea i noi sa aprobamii
acele motive ; daca Insá aceste r motive nu sdntil
seri6se scrierea este comedie.
Causele conflictuluI Anal fórte numeróse ca
faptele ; totusl ele se pottl reduce la gelosie i la
mandrie. Cu cat aceste cause Alibi mai justificate,
cu atál interesula este mal mare d. es. Poi 6menI,
earl se bat dinteo causa de nimicii, nu presinta
niel unit interesti, pecánd daca vedennl 'pe Brutu
revoltatil contra lul Cesart, ne interesamù, pentru-
ca aci este unti motivù seriosti, pe care hi apro-
bMnil : Apèrarea libertatel publice. Fiind-ca con-
flictulai are sa se desvolte, poetulti trebue sä trac-
teze fapte marl si sa pregatésca de mal 'nainte, ea sa
se vada, ea nenoroeirea este inevitabila ; ea tre-
bue representatä astfeli, ca sd ne facä, s sin4imi1
www.dacoromanica.ro
86

asa, ea chlar nol, dacä, alma fi In locula pers6nel,


care sufera, nu ne-am putea apéra.
Conflictulti desi cere o mare maestrie, totusl re-
lativ este usorti de facut ; deslegarea acestul con-
flictti tusk este grea. Cea mal buna deslegare este
atunci, cand înèï evenimentele o determina. Asa,
deslegarea Odiseei nu este bunk pentru-ca injo-
sesce pe eroü prin faptulti, ca Minerva hi soap&
de rudele celorn 1160 de OA Asemenea deslega-
rea legendei Mesteruln Manole" lar nu este buna,
pentru-ca nu aprobaran causa mortel sale si ace-
lorti noua mesterI, pecând Oedipti alt1 lul Sofocle
are o buna solutiune.
Unele spese se termina prin recun6scerl, ce se
&di sail inainte de nenorocire, d. es. o mama, care
recunósce copiluln, pe care voia sacrifice,
sail dupa" nenorocire. Recun6scerea se face sat" prin
semne exteri6re, precum o erne-WHO, medaliond
etc. afiatil la o pers6na, sail prin însui sublectulti;
si acestea sAntti cele mail frum6se.
Subiectula si scopulit tragediei
9
alú contediei. Comediea ajunge la acelasl re-
sultatil ca i tragediea, bash' in sensti contrarin. Ea
qice, ca acole unde tragediea vede pericule, nu e
deck aparenta si cá multi nu trebue sa-si bata
capulti cu astfeln de nimicuri; deci °mad far&
dreptate se Tntristéza. Bunurile Anti" privite de
comicll tot ca aparente ; ele sAntti nisce nimicuri,
www.dacoromanica.ro
87

d.upit earl' a14rga ómenii, earl nu -mitt ce fault In


privinta temerel comediea dice, ca. sAntti nebunl eel,
te se temti de nisce nimicurt
Din causa acésta se dice ea tragediea se °mill
ou mima si comediea cu mintea. Ca consecinta
tragediea InspaimAnta pe omit, lar comediea I la
frica.
Din causa ca omula are In vedere lucruri
ameninta si ce-I promit ceva, fie-care si la si unit
aerti in figura d. es. ea sa, se arate, ca este °ma
mare si oh póte face r6ti altora ; alii Insa
-aeruhl blAndti, ea sa fie lubitil spre a nu i se face
fat De aci esti i legaturile de familie, de prie-
tenie, de nationalitate. Tot din causele spuse 6-
menii se prefacti.
Cel mai puterniel supòfit pe eel-alti, fiind ea
sAntti obligatI, sa.-I salute etc. Comediea face t6te
ehipurile, ca sá ne arate, ca acele pers6ne si in-
tAmplarl nu sAntil tocmai asa, cum se arata.
Cum $e vede subiectulti tragediel este acelasl cu
alii comediel luatri In sensti opusti. Sublectulii tra-
gediel p6te. BA fie de pers6ne si intAmplarl de a-
cele, ce ne ameninta cu unü pericolti 6re-care. Co-
mediea din contra, la pers6ne si lucran i de acelea,
earl aù aerulti de a ne promite fericirea, dar carI
In realitate nu promit nimiett d. es. Pe cele ame-
nintAtóre le la In doua stari, adica, sati in momen-
tulil dud paril cea, ce sAntti, eu tóte ca, ne infA-
www.dacoromanica.ro
88

tiséza tóte rnijlOcele de reusire d. es. CocOna Chi-


rita," de Milo, sati calad cine va dstigand o mare
avere vrea, sa tréca In ochiI lumel, ca elti e mal -

presus de classa sa socialá, d. es. Burghesulti gen-


tilointi. de Molière, In °are unti negustoril voind.
cu orl-ce pretil stt devie boerti intréba pe altul-a,
ce si faca, ca s devie astfelal i acela I réspunde,
ca, trebue sa invete litere, dan, duelti etc. Bur-
ghesulti se pune pe lucru si tot nu isbutesce, sa -
devie gentilonal Neisbutirea in comeclie vine de
acolo, ca comiculti drt persOnelorti mij16ce tocmal
contraril de acelea, ce le-arti face, sa. isbutésca.
ate o data face pe erotí, sa capete ceva, Insä acea
ce capata. este In disproportiune cu mij16cele In-
trebuintate, saii In contrastil cu causele d. Q s. pe
gentilomti hi. pune, sa In vete alt-ceva de cea, ce
trebue ca srt devie astfelit
Alte lucruri ce ne incomodéza santa legile, ce
ne fui" atentI amenintAndu-ne apol moravurile,
;

modele, etichetele ; asemenea felulti de a gândi dupa


va.rsta si sexa, simtirile, modulti de espriraare, d. es. .

Societatea cere binele el, on6re, seiinta, putere etc.


- sublecte comune tragediel i comedia'. Alte lucrurl
de considerat mal santa: Juramintele, amic4iea,
tnrudirea, nationalitatea. Din tóte acestea tragediea
sl la sublecte si ap'éra interesele sociale ; dar daca
o persona ese din acestil cercti devine ridicula si
proprie de a fi subIectù alü comediel. De acea co-
www.dacoromanica.ro
89

miculd schimbA numele pers6nelorti d. es. generost%


In Iced de rapitorg etc.
Dintre tipurI cele mal propril pentru comedil
sAntti : Fricosuld i opusuld lui lAudArosulti; apol
lacomuld i prefacutulti si in sfAqitti gelosuld, pros-
tullí. si pedantulti.
Scopula tragicului este incurajarea oraenirel de
a face fapte marl, lar alù comicului este, sA ne
&ct st deschidenad ochii spre a vedea, cA nu t6te
lucrurile sAntti anaenintAt6re ridicAnd vAluld de dea-
supra lucrurilord, ca sd, le vedenati in adevèrata
lord valóre in privinta 6menilorti ea vrea, sa ne
;

arate, c`a sAntd 6men1 cu aparente inselAtóre. In


sfArsitti comiculd vrea, sA facA bine chlar pers6ne-
lord ridicule sfAtuindu-I sA se lase de nimicurl.
Asa aratA cAt e de strimtoratti cine-va, care To-
esce, se trécA de avutt i4 spune, sA nu umble
dupiti flécuri ; de acea s'a dis cu dreptù cuvintti,
eh comediea este scóla vietel, adicA cA ea arat'A,
lucrurile asa cum sAntti, nn cum pard a fi.
NOTA. Cu t6te astea tragediea i comediea fecênd parte din
artele fruna6se in sensule stranse ale cuvintului nu pod" avea
scope si éta de ce :
()mule este ocupatii in OM viéta sa cu cea, co-I folosesce,
I stria. De indate ce intelnesce in vi étl lucruri, ce-le oprescit
dela acéste ocupatiune face, se se trite pe sine, din acele
momente incepe arta ; însii, fiind-ce lucrule ce-le opresce in On-
dire, n'aro nici unii raporte cu gendirea, do acea arta n'are nici
line scope.. Adev6ratule scope, ce I:interne atribui tragediei si co-
mediei ca era, este, ca se, arate caractere fere niel une interese
d. es. Oedipii" i A.varulti" desi nu no face mal buni, totusi a-
probeme pe celii dintert i desaprobemil pe cele de alti doilea.
www.dacoromanica.ro
90

Pärerr asupra acestora. Opiniunile filosofflord asupra comedid


tragedid she' deosobite. Platond alungh din Republica" sa
comediea i tragediea ea pericul6se, pentru-ch tragediea ne des-
euraglazh, Tar comedioa ne face sceptic'''. Crestinismuld respinge co-
mediea, dar admite tragediea duph cum se vede din predica de pe
'hunt) a lul Cristü : Fericifi cd ce plitngti, eh acea se vord mringda.'
Col ce combatd comediea, died, eh, ea no face Mae mare rhii
desilusionandu-ne i prin urmare deseuraglandu-no prin indiferenth.
si neincredere, in ca ce trebue sit ne dea ferieirea, precum amo-
ruld conjugalti, amicitioa etc.
Col ce sustind comediea, died, eh este Mort° bung, fiind-ch ne
Invath, sh nu no temomd de nimicti obidnuindu-ne de a cundsce,
co este real si ce nu este si eh ea aduce si reforme tn logI, in
moravuri etc.
Si fluff i altil ad dreptato, pentru-ch in privinta aasta dreptula
esto relativa.
In tragedie i in coinedie cea ce ne interese
este numai sentimentuln esteticil si de acea efec-
tuü acestorti douti genuri de serien i atarna in to-
tulii de arta, cu care artistuhl scie, sa depingti ca-
ractere si starea societAIel.

é.g z o O.

Consideratiuul generale asu:pra stilului. Vorbitorulii,


off scriitorulti trebue sA, fie cu multii luare aminte
asupra modului, cum trebue sd se esprime. Pentru
acésta cine-va are nevoe absolutrt de cuu6scerea
perfecta a limbeI, in care vorbesce, oft serie si a-
césta constà in cunoscinta formeloril limbel si a
geniului ei pentru a-si exprima exact ideile.
Limba rom'anéseà avênd aptitudinea de a servi
www.dacoromanica.ro
91 ,
pe artistt In cele mal ¡mike, precum si In cele
mai amanunte miscari sufletescl, daù aci pe cele
mal Insemnate regull i figurI, pentru ca pe de o
parte cine-va sail exprime t6te, simtirile realisg,n-
du-si scopulti, lar pe de alta s'a se ferésca de gre-
selile, pe earl' limba nu le permite.
Pentru acésta avemù de observat doua seril de
eonsideratiunl : Observatiunl gramaticale si figuri
de stilt.
Intre observatiunile gramaticale cele absolut ne-
cesare santa: Concordanta euvintelorti, hiasmult,
claritatea, inversiunea, constructiunea periódelort.
Coneordanta cuvintelorg consta in a vorbi si a
scrie conform cu regulile trase din firea limbel.
Insemnatatea acestel partl elementare (sinta,ctice) a
stilisticel este f6rte mare si se vede Indata ce ci-
ne-va a facut gresell. In adev'er, s ne
cine-va voind s ne atraga mila ar vorbi ast-
felt : Uitatr. la mine sdraca .7i vede, cd a facut tot
ce stat la mine pri/i putintd, sd n'ajung' In halulii
dsta 0 n'a pututii, i de sigur, ca mai Inainte de
a ne fi mila, vonnl zâmbi. Acésta vorbire stricata
se numesce solecismd ; daed Insa greséla se face nu
asupra coordondrei cuvintelort, ci asupra puritatel
lort, se numesce barbarisma, adica Intrebuintarea
de cuvinte streine fara ratiune.
Exemplult din N. Istrate, care vrea, sá ne ferima"
de asemenea greséla, ne arata obicelulù de a ames-
teca cuvinte slavone ca in :
www.dacoromanica.ro
92 --
Pe-unti nantemica, ce'n dejursta de multe ori
s'a primit,
La presutviï ca pomojnica cu eredintá, a slujit.
Sati errecesel : - -

Policala mi pare bine, cá, tu te-al ponzazuit


Elena, sati loghiotatos ca s'ajungi al nemerit.
NOTA. Autorul eitánd barbarismY de ástiYa ne spune, ch. alar
fIVE era moda, sá se vorbesca pe atuncY. Pánit mai deunit-cri una'
din pootiY nostri ehYar coi maY 'insomne« amesteca cuvinte frantu.
Besa Asa D-111 Aronti Densusianu spune in: Istoria limbeY i li-
teratureT romtme c a Innumgrat la D-111 V. Alexandri peste 700
de cuvinte de astea.
Barbarismil i solecismil produand efecte Cu
totulti contrarii cu acele, ce voesce cine-va, s'A pro-
auca In vorbire, ori in scriere seri6sA, trebue evi-
tati cu ori-ce pretil intrebuinpuití numai In
comedii, satire, pamfletei, adicA ctind vremti., sA pro-
ducemd astfelti de efecte d. es.
D-16 A. G. Mavrus voind sá, batjocor4seá, pe unti,
fanariotti care se da de vitézti puue pe dol ro-
rnâni sä, vorbéscA la o barbierie astfelil :
M'a Marine? Strigit'ndaat
Tu tu minte, .cum o datA:
Pe greculti celti maY voTnicti
L'am ras fitril de nimicti,
Nevoind sa puitt sgpunti,
picênd ca nu e romAnti
Si ca elti nu priimesce
A fi rasti pe romk'nesce,
CUT &ti e din Tarigradti,
Uncle fAril apii, radti ?
Ba sa idi, mëï Constantine,
MT-aducti aminte prea bine.
www.dacoromanica.ro
93

-- 116 dar voInicti maT era,


Fret aprt se rAdea!
BIetulti great, care vense,
Credu téte cele clise;
Iar 'Constantinti isprAvind
Greenlti inträ si-elti la randti :
1-a adus numaI cleat
Ligh6nii cu flicutti.
Greculti dupg, canap ea,
Se sculit si çlise-asa;
Te radeti cu saponi ?
Eti nú sunto Romuni,
Sunto greco de la poli
De la Constantinopoli
.Si apa cu saponi
_La obrazu mat' nu poni.
Cum se fati pe la voi,
Unde greti se :tacit' moi!
Pardon, pardon c'am gret,3it,
,crt estl great eti n'am ghicit.
Si incepe ca 'trap),
Cu bricIult Pe lunga-i barbA.
Greculii sbarci din obrazti
Si cu top filcurA ha0.
Cala trilgea pe Aiscatil
.Si ceva cam . apsat.
,Greculti se Schimonosia,
Pânä 'ncepu a ofla
Si astfelti precum v'am spus
:Se soul de-o data 'n sus
Strigâ,nd : Sas paracalo,
Ado apa de colo,
jet dal cam puttntelo,
Ca sei inc mal malfi, la pero,
Che sunto din mahala,
Uncle amo casa mea,
Nu din mifloco la poli,
De la Conctantinopoli !
www.dacoromanica.ro
--- 94

°alfa bgrbierii. tanta-


Indatg, s'a prefilcut * --
Si muind palma in grabá,'
sterse putin pe barba
Si lar incepu a-1 trage,
De sémá, ca sà nu bage,
CA" de loar nu Pa udat,
Precum elti s'a asteptat.
Greculti flrg de rgbdare
Strigrt tare 'n gura mare:
Santo greco din Castori,
_Nu din Constantinopoli !
Punefä apa si -aponi,
Che m'O: facuto nebuni!
DracuU ia p'ala nebuni,
Che s'a ras faya saponi !
z

Neoldgismele santa' adnaise de nevoe si- a le hi-


latura este a saraci limba prin acea,. O,- devine- - e-
lipsita de euvintele, be aria éxprima ida nol :

peisagial, eanalit, conseiinta, sentibaentd si t6te. en-


vintele tehnice ca gramatiea, dietionard si fo-rmulele 7.
sciintilord positive ea Az O', orï D=dXg+R.
PleonasmulA este repetarea ace1el'as1idel rin
neelas'i euvinal supt orI-ce forma ar fi ; i facenad.
acésta, eand voimi, sa dallad mal' multa expresinne,
ori calad voirnii, s intärimti o *idee d. es. Fug'i,
fugi, sa nu te vklti, Lí audd si nu-/A tate -
:

-141i, off: dieénd aasta i. pie& .

Unù fruraosd pleonasmil ,se afla In psalmulti I:


Fericitd -barbatulti, .care n'a stat in sfatulii ne-
eredinelosilord si In calea pacatoOlord n'a .umblat",
www.dacoromanica.ro
--- 95 --
nude neeredineibsi i peiceito0 este tot una; aseme--
nea este si cu : n'a stat i n'a umblat.
Pleonasmult ar fi rtt daa, s'ar dice :'i-a dis
/'am vtdut pe eh, pentru-ca se repeta acelasi
cuvinta de geaba neadaogênd nimio idee l esprimate;
nu tot asa Irish este in : Te-amt védut et pe tine.
Dei acésta propositiune, asa cum este salsa este
o gandire esprimata simplu, totusi gramatica I vine
In ajutort prin semnele (!), ori (?), chip cum cine-va
vrea sa fact, pe altil, sa Inteléga ; cu t6te astea In
românesce, dupa firea limbeI, nu se p6te conjuga
verbult cu pronume deat In doua casurl : a) °and
Tremt, sa intelegemti mal mult cleat spunemù i b)
and aratamt opositiune de actiuni d. es. Lti'vè
eü cine este eta §i : Tu faci, tu tragi. Repetarea
pronumelui se mal face si cand frasa fiind prea
lunga numele e prea departe.
_Hiasmulii este proprietatea esclusivrt, putemù dice,
a limbel romanescl, pentru- ca in cele-alte limbi
romanice nu se gasesce afar% de cea spaniola,
are %rte rar, pecand In latina populara se aft&
des si in româna si mal des. Hiasmulti se face In
doua propositiunl prin repetarea acelulast pronume
in aceasl forma, asa ca intala aiba Inaintea;
predicatulul si a doua in ulna. Poesiile
nea populart, este plina de acésta elegantei expre-
Biune roman4sca, d. es. Du-te, de te. culca si pog6
ra-te, sa, mi te vèUt. Traducerile vechl biblice santa.
www.dacoromanica.ro
96

pline_ de aceste frum6se espresiunl d. s. Bucura-


tu-m'am i m'am veselit etc. etc.
NOTA. NeuItatula Lambriorii ne sfittuesce in introducerea In:
,,Carte de citire", s intrebuintAmii perfectulti in loculti nehotiirt-'
-tuluT, dar atundi perdemù in mare parte Hiastulti atta de elegantli,
de óre co ela se face maT mult la nehotarit §i la viitorulii T.
Contrariù biasmulul este Hiatulä, ce. inseuanézá.
discarea gvrel prea mult, .cea, ce graMatica (etimo-
logiea) respinge spunêndu-ne, ct In asemenea ca- '

surl st punemit apostrofulit, orl sa schimbamti forma_


articoluluI, orl a construqiunel d. es. Óla a doua
a fost spartei, ori :, Ola ,cea de a doua a fost spartä,
orl mal bine:' Ola cea de a doua s'a, spart.
Claritatea atarna de alegerea cuvinteloril, ce mi
trebuesell, sa fie niel ambigue, niel sinonime, adica
trebue sa luArat gala, ca unti cuVinal sa nu alba
douä, întelesurï, niel doua cuVinte. acelasi
d. es. Capra de trasurá .si capra animali, masa de
sexis si massa minera%) lei moneda si lett animalti
etc. ,Daca santemil nevoil, sa intrebuintamil astfelit
de cuvinte, trebue sa le aseqämär off sa le into-_
nanail asa, ca eel ce ne asculta, orl ne citescii sa-
Inteléga degrab despre ce e vorba daeà tusa vonati...,
;

intrebuinta cuvinte i espresiunI invechite clarita- -


tea dispare si nefiind Inte1es1 indata, orl niel declara,
munca -ne' este 'degeaba d. es. pät, rumärü, orl :
Apucatu-m'am à scrière, : Románil ati trecut
prin grea cumpänä.
Claritatea este absolut necesara In definitiunl,.

www.dacoromanica.ro
97

pentru-ca aci confusiunea -éste grdva, fiind-Ca ade-


?3ea tntelege cine-va cu totul. alt-ceva de 'cea, ce 'i
se ,spune d. es. A qice, c patratak este o figura.
- cu patru laturi, Orl' ca °multi este o fiinta,cii doua
pici6re, este a face pe cine-va sä inte16ga, oh si
rombulii etc. -este until patratil,- orl ca i pasarea
éste unti omn.
Din cele spuse sé vede, ca a fi ciar, Insemnézk
a fi. cu luare aminte la Insemnarea cuvinteloril,
d'upa continutulti iThsfera 100, Precum- si la ase-
darea In propositiune, Oa frasky sati periodù, ca
corèspunp pe de ov .parte .cu cea, ce vrea ci
ne-va lar pe -de alta cu pea, ce vort. in-
Idege aIii -de earl al interesii, sh fil Intelestit: .r.

Inversiunea.- Chlar In vorbirea si scrierea comuna


IntrebuintrunT-acésta figura. sintactica, ce' consta In
tschinibarea --cuvintelorti si. se face, fie dupa capriciü-
"fie dupä regulile limbel. .Acestea 0,110 supuse- la:
_rcguli nestramiitate, "pecttud fl.celea atArna de aria.
NOTA. Lipsa formala 'a casuluY subIectil i regima' In limbile
romanice silescit i pe limba ronitIng, sit nu p6ta face inversiunea
Rah' marginl, cu tóte ca ea In acésta privinta prin articolulii post-
pusil este maY libera deal cele alto surorY ale el. Asa roniAna, p6ta
traduce in ordinea lating: Lupus agnent edit=--lupula mela, orT
melului manAnca. In pea ce privesco casuld regimil este si maY li-
bed, intind'end constructiunea i la' nume de 1ururi cu pe, orT
,re .nu nu.maI la numele personale ca In spaniola Cu a d. es. Ste-
fanii invinse pe Petru=S. vencio a Pedro. Pe bol Y-am adapat, pe
.cal I-am sacelat (Osaka), nu p6te traduce spaniola cu a.
_
Inversiune tn.stiiü, cuin se vede este alt-ceva ca
conversiunea din loklick A.(ti este .vorba despre sebim-
www.dacoromanica.ro 7
98

barca c-uvintelorn,.dapa cerereh inomentana a impre-


siftnel, pecând a' celo dupa cerii* dilecta' a rointeI.-
;1n romAnesce inverSianea se face fórte des sf -
f6rte Taxi& d. .es. Am -adApat boii de una ceaS 2.1=Pe
1-am adapat de una ceasa= De -un'a ceaia any
addpat ; ori : Am dat ap la boi, san numat
_

Inversiunea se ifitinde i asupra proposi-


tiunilorti d es. _Pupa victoriea dela Calugareni Mi--
haia ar .fi curatit Tara de tara Para ajutorn streintli
daca Alexandra predecesorulil fksan 1-ar fi lasat
armataInversiunea este : Daca Alexandru . . .
iVihcthar fi putut curati Tara de turct . .
versiunea cafintelorn se póte face si_ aci - de mat
.multe orl.
.Periodulii si rotunqiinca MI. Se uumesce periodil
mal multe proposititjul, intre carl una este prin_
cipala absoluta d. es. Colonisti'is lasa sa se apere
numai cu proloriile lora intteri impotriva barbarilor,
parte se reta. aserd n cetatile -Intdrite, parte ..se_ &sera -
fin muntii nestrabdturi.
ParOle periodulul se mullesen membrii. ce con-
stan din una orl maI multe prepositiunl compli-
uindu-6e una pe alta.
Exemplu ca dol membri : Bolintinénu geniit pd-
trundaariiinflad-iré- sufidele priA sin4ii i nalte ;
-si tonul sd a cela Mg dernnitate -estè tot-de-una
investmintata intr'o
- 'ExImpla cu -tres. Merobri-: Dameniulii religiunei
www.dacoromanica.ro
99 --
sciintei este acela: - curioSitatea de a sei;
tu cat sciiwa cuceresce din doineniulii necunoscutulut,
- e atat s'era religiund se niicoréza.
1-

Exemplu.cu patru membri : In privinta limbilora


. _

r iòmanice Lambriora credea, ea acestea n'aft facut -

niei, unA progresa perOnd,, terminatiunile casual;


din contra aa perdut: pin _acea, ca santa nevoite,
Ø pue casaba subtecti i regima in anume locti
pe cand in latina nu este acesta constringere.
, NOTA. Peri6dele, -ce ah maï mult de 4 membri, devinh con-
fase ; dar chTar de 4 mernbri, dach consta-a din proa multe pro-
' positiuni secundare, devine tot astfelh.
Éth.unti exemplu rèti de felulti acesta luath _din: Adéle Horn-
. xaire traducere de G. Seulescu -

Precum pastirea us6rá, -


Ce d'instinctil impinsá sbórá,
Cat pe vêntti mereá despic'á
Cu aripa-i Mitifica,
Nora' chIar de-o alignezá,
Ca fortuna 'naintézá,
Ca ságéta lui ATI1Ortl
Inima$ bátând de dora
Yrea s'ajungti la matt maní,
and din etericulá valti
'Vede'n mare cleptirtare,
Peste ramulá ce se'ncl6e¡'
TremurcInd de-a vereT boare-
Picaturile de pl6e; .
Batí ca frunda vestejitá -
De-unti vartejti, ce e riipitá..
Prin a sa'n aerA látire
De la oclA se depártézá',
Cade,n cu1burl: ca'n urnbrire
www.dacoromanica.ro
II

De zefirti imbalsAmate,
Intru. sine'mbrAtisézá
Pasárui inamorate
Supt tufanulti
. ..
Ce de flori se tánittézá.;
. .- .

Pigurile de sha Cele mai. insemnate figutïr. de


sta santti : -comparatiunea, apostrofa, ironiea, reti,
centa, dubitatiunea, concesiunea si metonimiea.-
Comparatiunea este descrierea indirecta, ce se
face orl prin analogie (asemanare), ori prin anti-
tesa (opositiune).
Exemplu prin a"nalogie :

Ca unií globii de aura Luna stralucea.


Si pe-o vale.. verde ostirea dormea;
Iar pe vtirfil de munte stá Mihaili la mas5.
Si pe dalba-i mân fruntea lui se lasa;
Sta "in capult mesei futre capitanl
rechémá dulce tinerii si anI,
Viéta néstra trece ca unra rffí de roua
Cand speranta dulce né suride nouà:
Astfelti astá data viéta lortrtrecea,
Cugetele triste nu-i" mai turbura.
Luna varsa racle dula' si-arnzoni6se,.
.Austrulii le sufla cómele plet6se.
Capitanil tOrna prin pahare vinti
Si in sgmlitatea inchintt;
lar Mihaitt se scOlii, si le multumesce
luttnd o cupá astfelti le vorbesce:
,Nu v6 urezti viétá, cápitanii mei;
Din protivá mórte, étá- ce vi,L, cell!
Ce e \TICO nostrá in robie óre?
N6pte lava stele, diva tara sére !
Cei-ce 2.i6rtà lantula si-a triti mai vord:
Meritá porte, spre rusinea ,

www.dacoromanica.ro
- 101
Sufletulli Lora WU e anal prea sus do ferula
Co le'ncinge bratultt, 'fait de martorti Cerulq;
Dar Romttnultt nu vrea campulli feírei flori
iIe lungI si triste Ora sarbatori.
AstfelA e vulturulií, ce pre piscuri sbórei,
Aripile tae-I, cii ar vrea merli,
Astfelic e Ronainulli liontanti santri eti
supt barbara nu plea. capultí
(Bolintininu).
NOTA. Cuvintile supt-liniéte in exemplulA citatA nu facti parts
numaI din comparatiune, ci si din altele, pe carl necesarmento
trebuescii puse supt acestii titlu, cum se vede mal departe.
Exemplu prin antitesh :
Catilina convocand pe conjurati le vorbesce, dup6,
Salusti4 asa :
Dad, bàrbAtiea s't speranta vestil In viitorit nu mi.-art].
fi Indestul de cunoscute, n'as ti credut, c6 a venit oca-
siunea favorabil6 si marea sperantA, adia, dominatiunea,
ni-ar fi fost degeaba in maul; si eú n'as lua acum lu-
crurile nesigure drept sigure din causa trandAvieT, ori
a une credintI desérte; fiind-c6 v'am cunoscut In
multe si grelo Imprejurgri, cA ml santetI credincIosI, de
acea spiritulti mat a fost Incurajattt, ca sit concip6 pla-
nultt celtt mg mare si cell"' maï frumosil; si acésta pen-
tru-cil am cunoscut, cit acelesI lucrurI Anal bane, oil
role pentru voI ca i pentru mine, cad a voi si a nu
voi unù lucra ca i alttt cine-va, acésta este adevOrata
amicitie. Planultt mett lit scitI top' fie care In parte. Su-
fietultt mat se aprinde din _qi In di ma).* mult, cttnd
gandesal, ce positiune no astepttt In viitort, afartt nu-
maT dacil noI Insine nu ne vomit salva, cAcI dupit ce
Republica a 16sat franele guvernuluI in mAnele ctttor-va
puternicI, acestiTa stApitnescti pe tregl, pe guvernatori
si pe tributarI si popórele si natiunile lortt le pig.-
tescil dttrile; lar noi tori beirbati ayeri, virtosi,
nobili nenobilI amz limas despretuiri, Para fav6re, farli
influentei, supufl acestora, carora, dacii Republica ar fi
www.dacoromanica.ro
102

cum se cacle., le-anta fi s5 re grOza. Astfela totg, fa,v6rea,


puterea, on6rea, averea Ana' ale loll", sag ale celora,
droll voesca el, ea, le Etna, ar loud ne-ati lased persecu--
tiunea, periculele, condanmarile, saraciect. Pita, and óre
Yeti suferi vol acestea bitrbatI valorosI ? Nu este mal
bine a muri cu euragIii, deck a duce o viéta, miserabilit
neonestit? Bine este ca sil morY despretuita, dupit ce
al fost supusa batjoeureY trufieI altora? Dar pentru D-ded!
- Victoriea e In mánile n6stre: Y'arsta, n6strit e ta flóre,
spiritulA plina de foci", pecand ei a hnbatranit de tot
prin yip Trebue numaY inceputulti, sfarsitultt
vine de sine. 1-apo'l cine dintre muritoril, cum se cade,
ar putea suferi, ea el" si albi averl maY mult, decát le
trebue, pe earl lo risipesca in a construi (palate) in
si in a aplana muntiI, pecand noua ne lipsesce che -
tuéla ilnicc chiar pentru cele trebuinci6se? Cine ar per-
mite, ea ei sit-sl facii douit, orl-maY multe palate i noi
sa nu aventg nid una bordeIa? ET 0'11111)8ra' status si totìt -
felula de vase scumpe, stricit palatele noug i constru-
es& -altele, aduna la haul' prin téts mij16cele si-sY bait!.
jodí de el; si cu taw astea prin cea mai 'flare risipg.
nu-0 pota cheltui averea,, pecancl noi clucendi a casa lipsa,
afara avendi datorti, nenorocire si sperant;a niel Oat! Ce
'ne mal remáne dar deck acósta, vi4ta miserabilit? Ce
" Mal asteptiima ? Etil c;iparea, scaparea pe care adesea
atT dorit-o si pe lttrigg, acésta abundenta, luxula i glo-
- riea stail inaintea nóstrit! Norocula dti t6te acestea drept
premiT mnvingetorilor ti. Circumsibantele, ocasiunea, perse-
cutiunile, eArkciott, trofeelo 'nitrate sit ve indemne mal
- mult deck cuvintele meta. Uss4 de mine sat' ea co-
manda,nta, sail ea militara si nicY corpula, niel spiritula
meú nu ve va lipsi. Tote cele spuse le volt" indeplini
ou voY, -dupg, cum opera., ea Consult', (lac& nu cum-va,
p6te, me insela i dad, vol. nu stintetI gata maY malt a
.sarvi, deck a comanda. -t.

Compara$iunea se face din necesitatea, de a con-


cretisa ideile abstracte spre a fi mat intelesl ; pen-
tru acésta lush, trebue ca lucrurile,, cu cad. facema
www.dacoromanica.ro
103

komparatiune, sä fie bine cunoscute de cel, cu earl.


Avenati a face d. es. :
Ea-Y frumóg ca o 1161.
Creseutil la m'andruln. aire"
(Popularei).
Sat': FetiOra luY, spuma laptelui ;
MustiteY6ra, luY pana corbului
Oehigorii luY MUM campulni. -

(din- dona Meorita").


N'arnii fi inte1es1 .de top, dacit ama dice: Ea4
:frunaósä ca Diana si elli ca Apolonti.
Comparatiunea sfintel Virgini cu candela, cu
-masa etc. din iinnulti, ce se cAntä, in onórea El,
-este nepotrivitä, ori injose;ce maestatea, ce i se
,cuvine, pecand : Peimeintutti este ea una gretunte de
'iiisipi.In Universql, esprimä óre cum infinitulii.
De comparatiune tine si metafora cu deosebire,
aci idea de comparat se incorporkä In cuvit-
Aulti, ce esprimä unit inert' concretil d. es. : cutare
-este vulpe, nu siretti ea o vulpe.
Daca rnetafora se intinde la o cugetare orl
-multe, la numirea de olegorie, ce .nu este alt-ceva,
deck tot comparatiune. Etä -una din cele mal fru-
,m6se din clolna Meorita"
Iar tu de omorn.
Sit nu le spuI lorn;
SA le spuY eurat,
m'am insurat
C'o mandril CrAésil
A lumei mirésA,
www.dacoromanica.ro
104

Crt la nunta mea


A ek,Iut o stea,
S6rele si Luna
tinut eununa,
Brac,II piiltinasI.
I-am avut nuntasT,
PreotT, muntiT marT,
PasiirT litutarT,
PAsilrele miI
Si stele fAeliI

Cum se vede alegoriea nu este bine Intelésa,


decal cand s'a esplicat .mal sus ; dolnele tug ail
grija, sa faca asta. Asa dolua, din care am citat.
mal sus spline, ca aci vorbesce clobanulti, carul
meorita 1 spune, ca ce l dol cIobani, ce pasceati tur-
mele In apropiere de elti, s'aiI hotArtt sa-lilucigit
si eh dupit ce i spune, sa mi spue oilorti (Iar tu
de omorti sh nu le spill. lorti) Ca a murit ci nu-
mai : ca aandi insurata etc.
Tot de comparatiune tine i alusiunea, ce consta
din referirea la unti lucru, sail faptti d. es. Roma-
nia a trecut de timpula tepeä, ori ala cnutuldi. A.ci
se face alusiune la domniea lul TepeO, ori cea
absoluta a turcilorti si la Protectoratil.
Daca, lucrurile, ori faptele, la earl se face alu-.
siuue, nu santil cunoscilte se face degeaba neavAnd
niel unti efectti d. es Se dice ca anera ca sa placa,
fiind invqatii de nature", a luat incingét6rea Venerel
- fi de acea cartea lui de ori-cine se atinge, li. trans-
forma in aura. (Boileau). -

www.dacoromanica.ro
105

Ca sh Intel4gh, cine-va acésta trebue sh scie,


Venera era delta frumusetel i ori-cine se incingea
cu brAuln el, era pliicutti la top ca cartea luí
transforma In aurti, arnintesce faptuln larhsl mito-
logicti, ch una' rege ahí FrigieI a cerut lul Jupi-
tern darulti de a transforma t6te lucrurile, de cari
se va atinge, In aurti. Vointa i se Implini, dar in
curând fu nevoitti, sh' cérh marea acestul daza, de
6re ce era, sh in6r4 de f6me, fiind-ch si mAncarea
§i b'eutura, de carl se atingea, se transforman In aura.
Cicerone ne spune In Brutus" ch, Caius Gra-
hus vèdêndu-se amenintatil de 6meniI Inarmatl al
celorti bogatI, fAcu urmht6rea alusiune, can(' vor-
bIa apèrând legea agrarh, ce propusese : Unde set
m'a ducit, nenorocitutil? in Capitolig? Dar acela este
pling de sangele fratela rn.é! A casa ? Dar acolo
getsescil pe mama mea pleingénd amar mcírtea
bitului sii fii! Can' face alusiune la uciderea fra-
telul sail mal mare, Tiberin, pe care lhcomiea no-
bililorti a Indenmat poporuln, pentru interesulti chruIa
ehl propusese o lege agrarie, ca sh-ln ucigh In Ca-
Prin acésta Caín st6rse lacrhml, spune Ci-
cerone, chiar din partea dusmanilorn sai i schph.
-de astä data de ucidere.
Apostrofa este adresarea la puterl, pers6ne, orl
lucruri rugAndu-le, orï Imputându-le ceva, san ble-
stemându-le.
Exemplu : Bogatul Iovti v'edéndu-se Para avere,
www.dacoromanica.ro
106 -

Ara copil, bolnavii- de- rrini_nesuferite i inustratil


de femea sa si de eel trel amici tìb1esto.mrt qiva,
-In care_ s'a, nAscut asa:
,,Si deschidênd Iovii gura E,311:a blestemat diva nasde--
Tel didnd : P6rd, 4iva, in care m'am ndscut i míptea
acea, in care s'a dis: Ett Urban. Neptea acea sd, fie
sintunerecti si ad nu o cerce Domnuld i sd nu vie presto
ea lumina; sit o cdprindà intunereculd si umbra mortel;
ad vie preste ea negurd; blestematd sA fie qitift acea
nóptea acea sa, nu fie in qilele anulta, nicI sit se in-
numere dilele lunilorú, ci sa fie cu duren, si BA nu
.vie preste claim veselie, niel bucurie.... Intunece-se ste-
lele noptet aceleta, sit astepte i lumind sit nu vie si sit
nu vad.d lucapruld rdsdrind, pentru-cd n'a inchis 'Ante-
cele- make mele, cd ar fi depArtat durerea dela °chit
met. Pentru ce n'am murit In pantece? i dupg, ce m'am
ngscut, pentru ce n'am murit indata? Si pentru ce m'a
pus pe genunclit si M'a hrituit cu lapte? Amin dormind
tdcea qi zttc6nd m'as odihni.
(Cartea .14 Iovii p: 3).,
DaeA, adresAndu-ne la lucran, le personifictlmii,
lidicA le atribuimii gândini i simOri omenescl, a- -
-vemii prosopO pea d. es.. Balcanult. si Carpatulti,"
.

-de Alexandri :

,Balcanulti sdlbalecti muncitti de asprg, ux


Nu scie sd'ngril.déscd shlbateca luI urd
dice cu trufie: Balcanule vecine,
De nu pleca-vet fruntea, amar va fi de tine
Cdct repedi-void grabnic din platurile-mi 'naite
Torente 'necgt6re deprinse, ca s'a' salte
Din maluri preste malurt, din munte presto munte,_
batd-a tale cbste, s'acopere-a ta frunte,
_Sà feed, trite° clipg, ca sd dispart din lume
Cit-a tale stand i codri, copit si mume !"
www.dacoromanica.ro
107

Carpatula se6to-untt frémata teribila de 'urgie


Miscand c6ma-I de codri ea leula in inttnie
Si 'n clocota lunga. rOspunde: Balcaue,-a ta trufie
Arata, ca ta asta-dT cadutti estI In pruncie;
Nevoe aï de-o cada., ruina-ti s'o supOrte,
CacI estl acum, sarmane, ajunsa la pragrt de m6rte;
Al fost odiniOrd giganta prin tnaltime,
Amarti prin fanatismu-ti, puternica prin crudime ;
Aï revOrsat pro lame si gr67.6 i rusine
.Si te-aI scaldat in s'Auge, pan ce-al dat .pepta cu mine.

Andrornae,a femea 1111 Ectora, cand mergea In


serVitute dice catre- murii Troel : pidur1 sfinte, ce
n'ati putut pasiva pe Ectorg alt`i metí, na ne vonvil
mai vedea."
Ironiea .este o batjocurrt supt vestmlutulti laudeI,
cuvintele de lauda: se iai In sensula contraria. Asa
este, ciánd unui pretinsa Invëtata i se dice: Cea ce
spus D-ta, numal una geniii p6te, set' spue.
Eta dupa, Xenofonta o fruni6sa ironie asedatrt
In versurl plina. de spiritti de Andrieux, (pe culi
-

le tra(1uca in prosa), unde Socratti Na In rtsti pe


tInkulti Glauconti, care yola, sa fie ministra ald
Statului ateniénd :
Glauconti avea 30 de ara; era blAnda si frumosia;
Alar printre darurile, ce-i dedese natura, nu &tase pe
acela ailS judeceitei, cita se credea nascutti pentru a gu-
Terna; pentru-ca pretuIa retoiie,a, se credea, ca, este u-
nicula orna capabila in lume. A vorbi dela tribuna des-
pro orl-ce era o Mg, a sa si nimenl nu pité sa-la des-
bere de acésta.
Odata Socrata I dice: Cu eht te studiezia maïmult,
cu atat -Oda mal bine tinta D-tale. Proectultt D-tale
www.dacoromanica.ro
108

este bunt, daet. nu celt mal bunt; voescT, guver-


nezT, voescI ca Atena, sit-tY dea in mainT fritnele guver-
nuluT? Yoesct. Si de bunil génit' vrei sa faci fe--
riciti pe concetafenii D-tale.Xeésta este usa', dorinta mea.
Asta e de laudt i voesca, ca cine-va de o data cu ser--
virea patria sa se serve i pe sine. Te-aI gitndit de sigur
.

la acestt plant; spune-mi, de unde aT s IncepT ? (Ma-


colla r6mase pe gtindurl contra obiceIuluI silt si nu scia,
ce st r6spundit) Pentru o afame asa de mare, conti-
.nut Socratt, trebue s stringI banT In tesaurult publict.
Asa e, ca mal intal trebue sa regulezi fin antele marind.
veniturile i suprimand cheltuelile?Da, acésta va fi cea,
dintâItt grijt a mea.: Trebue s primescil mult i st chel-
tuescti putin.Esti In plint cunoscinth despre resursels
avereT AteneI si aT aprofandat isvórelecT ?Nu tocma.
Mi pare ca qti mal incunoscinta despre ale armatel.
Am servit ca voluntaril -Ose lunT supt Pericle .El bine
poma vedea, ca D-ta dintre top,' brovii nostri militarI prin
vastele D-tale proecte ne vel prepara eroi. SciT D-ta, cum
-trebue st, fie o armatt i prin ce mijlóce trebu-e st ifie.
instruitt i formatt?Nu prea ml aduct aminte de a-
ceste amánunte.AY scris ceva In privinta asta? Ascult.-`
Da, nu.Atdt mai bine, mi vel da, sa citesca (mentoriula);-'
voiX profita mai muli. Cela putinü aX putea sa-mi spuï,
ca, daca Ática ar putea plati serpiente n4stre prin daruri
suficiente, ar putea ea hrani multimea locuitorilora ?
Trebue sa' Ming bine séma, cacl o sin gura greséla, o sin-
gura lege rea p6te, sci aduca pericula. Ce al sa' rapundf
asupra acestwl puncta insemnata ?In adevtr, Socrate,
póte, sil scie cineva t6te.Pentru ce dar vorbescI asu-
pra .9rI-ctruT luctù ? .

Mai departe:- Glaucorni Spune, ei1 e -unii


iimplu 'si Socratil lü indémn6, sA se instruésca, sA
facA experientli i apoi sh aspire la guvernAmintii.
CAnd batjocura se ivesce oblar dela Inceputtl la
numirea de sarcasmil, satirh personala. Éta cum,
www.dacoromanica.ro
,
109

dup. Tasso, Argante batjocoresce pe cruciferl, pen-


tru-ca' nici. unulti nu ese la duelti

o ginte neinvinsA, o popolti alii. Europel1


nail milt] singurti v6 sfidg, v6 chém'a la larttae;
Ci vie acestil Tancredil superbil atál de sine
Si care in valórea-I atilt se'ncredintéeá!
Ati p6te c atéptA, z.c.6nd in pufulii. m6le,
Sh vie c'a1t datd, ca ajute nóptea ?
De terne-se elti, vie In stoluri, stoluri alp;
-Venitl" cu totï grilmadA pedestri, crtläreti;
Ce statl? Nu v'édii niel unuld din mil si mii de-atátl'a,
jie biet puterea, cu mine sit se lupte!
Vedetl colea mormintulti, in care Fiuletulti
Marie): v6stre zace. De ce im datT. .'nainte?
Sd fiti hagil cu totii? Fe-aicea este drumlin'
(Ter. lib. trad. da Ileliade R)
NOTA. Gluma &nail face parte din ironie prin caracterulii co-
mint. de a lua cuvintele in oat' sensii. Ea este cea mal gran de
Meta, pentru-a indat6 ce persóna, la adresa cäre'fa se face, nu
primesce, devine insultit. .

Pentru a glurni, fiirg sit supArAm pe nimenT se cere spirit(' si


cunoseintil de caractere, pentru-cit de multe off glumimii fitra a
face niel alusiunt supï.irattire, niel ironie, mid sarcasme i cu ttito
astea cold Ca musca pe ca'auld se supitrit.

Reticenta este unti fehl de entimema i consta


.In a se opri cine-ya fa cugetarei. Ne-
:continuarea se face cu scopil de a 'produce ma'
multii efectti, deck daca am it complecta-o d. es. Da' cci
ve'i, _plati am sit
Ca si la entimema, cea ce nu se spune, trebue
sa se inteléga usor. In amenintarea ce face Atalia
marelul preotii load(': La al taril, uncle sacrifica
www.dacoromanica.ro
3

110 --
Mana ta, trebue- sa te -,.dar inse mulKmesca
pretula acesta (Racine)" nu se tritelege ce ar urma,
dupa : Tvebue set te, fiind-ca nu s'a dat pasaglula.
Intrega ; din ela se vede ca Atalia core lui Ioadit
pe tmnru1ú Eliaehima si comorile, -pe earl ea le.
credea aseunse In templu. Acuun se scie ca ame-
nintarea este: Sa te sacrifice maim mea.
neticenta se_ face si °and nu voimil, spu-
nema luerurl neouviincIóse. _ .

Contraria reticenteI este pretermisivnea, ce spune


acea, ce ioç, .ca nu vrea, sa spire d. es. Asl putear
sa spuIti, de cate ori am fost Inselatit de ela, dar
tace, ea_ sa 1111 se crésla, èrt In Imprejararile ac-
tuale voesca, sa-mi rèSbunil.
Dlibilatittnea consta In a ne Indoi despre unit
adeTèra, ea In lama sa. para mal limped°. Discur-
sula asupra Metodului." de Descartil este una exem-
plu strAlueitil de felulit ac,esta.
rolintinénu _da unit frinnoSii `exempla de dUbi-,
tatiune, and slice amarltil :
Mai bine jucam ursnln. la portile streine!
Ursarti, da; eiteT ursarulti tot credo In ceva:-
Dar eti nu credti nimica. Si nu sciii de lac% bine
De nu creclg; nu seili la?* de nu tacit' 1-Vi -

;ActIsttl, figura- define unú. fehl de dile-mrt in po-


1emie i cum Scipio Africanus Jn-
a'pöl:ogie.- Eta
nitn`-i6spunde (dupa Gelius) tribunuluI Asselius,
care la insultase In publica : T6te yelele i ne-
www.dacoromanica.ro
- ----

trebniciile villa din rèrttate si necapacitate de care


acestea voescl, sa te servi. tn, Aselit ? Respingl dela,
tine rkitatea, saù necapacitatea ? El bine, sa dicemii,-
ca nu estI necapabila P6te cela putina al respinge -

numele de rè'utAclosil ;- dar tu cu cuvinte plasmuite.


jurat fals si aï fActit acésta cu sciinta."
Alexandra cela mare venindjasUpra 'rebel si
voind stt darAm-e o- cetate pe cale, cetateniI trimi-
sera pe anti fosta profesora alit 1111', ea ró.ge,
erute cetatea,- Alexandra 'V'edêndu-la. venind
is de departe : Ate' jura pe deI,.ett nu te voIti
- asculta" si- acesta I rèspunse : §i ea te. jtita pe.
del, sa nu crutl. cetatea."
- Concesiunect este figura, prin care cine-va acorda
ea adversarulul cu scopa, ea sa-la combata
urnia ca mai .multa putere.- -
Exempla Tribunula Atius Labienus abush pe
batránala consula R8biliu, cit ar fi ucis pe uml
Saturnina ¡team 35 de aril'. Cicerone luandu-1 a-
pararea dice
Ta acusT, Labieuus, pe Rabilius, 'ea a ucisti pe Sa-
turning cu t6te astea eRi a probat, ca este inocentfir
Inca debt prima acusare de care Hartensig. Eg a primf
de adevt:Tata acusatiunea, daca mI-ar fi pormis, fiind-cg
Saturning era inimiculg poporulta. Admit, ca. elì a fist
ucisii de mcina lu Rabildi (se face striggt6)... Striggtele
N-6stre nu m6 nelinitesca, fiind-ca sciti, cit ele ling din
partea chtor-va si ca probit am alegerea, mea_ (de sena-
torg). o'f, carT strigatI atI face inal bine, sit ascultatI
inoceuta acusatulift (sg.omotult. incetézg)...' Am vis,
_ -
www.dacoromanica.ro
112

a luat armele i impreung cu alp barbatY a u-


cis pe Saturninti; dar când totY barbapY tnsemnan eraú
cu consululti, ce trebnla st facg Rabilig? Trebu'la sa se
ascundil, sag sg Ya parte la scgparea StatulnY? Daca
yeti condamna pe Rabiliti, vetl condamna pe top barba-
tiY, carÌ ail scapat atunel" Statulti si filtre acestiYa, vep
.condamna alar pe Marfil."
(Or. pro C. Rabilio).
NOTA. Am dat acéstii, parte a ap'értird intrég6., ea O, se valit
bine puterea coneesiund.

Concesiunea nu trebue &cual decht In anumite


casurl si de catre ceI ce scia, sa se folosésca de
ea. Atara de acea eh' ea ajuta la dovedirea mal
bine a unuI adevèra, mal are si bunulti, ca prin
ea atragemil buna-voinfa a celorti, ce ne aseulta,
orl ne citesca v'esiênd ea, nu sAnteina aspri cu ad-
versaril.
Metonimiea ori schimbarea numelul este cAnd una
1ucru se la drept altula si se Intrebuii4éza in ur-
m'atórele casuri :
1). Cand se la causa drept efectti d. es. Citesci4
pe Alexandri In loca de : Poesiile luI Alexandri.
2). Din contra luandu-se efectula drept causa
d. es. Yorbind despre unit ofticosa dicema : 1U--
tea e in el.
3). Cánd, In loca de "ca ce confine una lueru,
se la hiena insusi d. es. Strange saculli de la gura.
Din contra luAndu-se confinutulti drept lu-
cru d. es. Duminica Teodorescu e inchistc, in loca
de magasiea lul Teodorescu.
-

www.dacoromanica.ro
113

Cánd se la semnulti drept lucrula insemnata.


d.. es. Palitcl era crucea si raclele a triste" in loca
: crestinismula era amenintata de islamismo.
Luand instrumentula drept causa d. es. Din .-
pana lui Bironií a e0 celi mai jrumOsii tabloii, in
ludí de.: Din mintea luí Birona.
7). CAnd se la pasiunea In loca de instrumenta'
d. es. Trufiea unuia a ucis atatia cetkeni.
'8). Lutind pe comandantii drept supusl d. es.
Edrei vota mea nu poli mira in cetate, adica: Vel
fi oprit de militaril, pe carl I comanda. ea. .

De metonimie tine si sinecdoca, ce consta In a mari,


sati a micsora sfera ideel exprimat6, printr'unti cu-
vinta intrebuintata propria d. es. a) Luánd partea
In loca de tota d. es. 1V'are cas4 =n'are familie ;
b) Vice-versa: N'are familie ; e) Gemlü in loca de
specie d. es Creftinii .-__rornant1; d) Vice-versa d. es.
Sdraveni rometni ai fost &nena mai inainte ; e) Ti-
tlula in locù de persóna : Hirintele literatura ro-
mane in loca de Eliade, Mantuitorult1 in loca de -

-Cristi"; f) Viceversa: T.71Anibait in loci de una.


generala mare.

.Pentru a vorbi si a serie bine se cera, afara de


cele spuse, trei lucrurl: Inventiunea, adicá diseca-
rea mblectului, Dispositiunea saù impOrtirea nieto-
s
www.dacoromanica.ro
114

dial a subIectultfl i Eloeuliunea orl criutarea espre--


siunilora mriestrite.
NOTA. Actiunea fiind luerarea espresiund figurei si a corpulur
hi raportii cu simiri1e espriniate nu se pets legifera.
Cicerone lice, c in orT-ce compositiune trebue s. observAnni
tot emit° trel lucran: Ce este de dis, uhde trebue dis §i cunt
trebue die.
-
Inventiunea constr.' in a aduna tota materiélula re-.
lativa la una sublecta data, adicrt propuindu-ni-se
ceva s cautruna a ne convinge de Insemnlitatea-
sa i de phrtile componente prin dividiune
cercetrana tot, ce se 'Ate dice despre fie care din
acele pri. Pentru a ajunge aci trebue srt ne,
gAndima la definitiune, ca sa", hotrtrima bine, despra
ce e vorba. Cunoscênd bine sublectula indat'a .1 -

vedemí pitrtile si nu ne r6rotìne, deck a vedea.


ce se p6te ;lice despre acele parti, cu alte cuvinte
despre subieetula
Inventiunea constrt din urnarit6rele trel prtrtl: A
descrie faptele, cea ce privesce pe imaginatiune,
- eseita pasiunile, ce privesca inima (vointa) si a da
damp, co privesce ratilinea.
a). Pentru a descrie faptele trebue srt arrttamti
causa acelorti fapte, si circumstantele In earl' ail luat
naso.ere efectele produse.
Exempla. Dacrt subleetulti este simplu e destul .

definima ; dacrt e complexa trebue srt-1 ara-


thm prtìie.
cum Tucidide descrie cluma de supt Petiole.;
PeloponesieniT supt comanda luT Arhidamii 4'regele-
www.dacoromanica.ro
- 115 -
Lacedemonienilorti exalt numaI de chte-va 4i1e In Atica,
and se ivi eluma, in Atena. Ea, se dice, .bantuise mal
multe ta,rY si intre altele Lemnosti; dar niel o data nu
s'a Mal audit despre o asa de grozava epidemic. Medicil
erari de niel una folosti, pentru-cit combilteati una
rZti, pe care niel el nu-lit eunosceati; el însiI furit pri-
mete victime, din causa, ct venira, in contaetti cu
bolnavl. OrY-ce ajutorti omenescti fu neputindosti; in
desert se fAceati rugiielenì prin temple, se consultati o-
racole; alergarti la alte mij16ce, dar totulti fa in desert;
In sfarsit renuntarit la orI-ce. mijl6ce cedtind violenta
nenorocirel.
B61a, se dice ca a incepitt .din Etiopia, de unde
ntths pustiirile asupra EgiptuluY, a LibieI si a celeI maY
marl partI a statuluï persanti; in 'Irma se aruncit asa-
Fa AteneY si mal intiTü asupra PireuluI asa de repede,
ID cAt peloponesieniI fur acusatI, ea, ati otrAvit ftintanile
(Ina, nu ere' fântânI in acestit locti); dar mortalitatea
con maI mare fu in partea de sus a orasuluI.
'Asti fie citrul'a, medicí, orl nu, de a esplica origina
probabila, a acestui flagelti si de a cituta a,dev'eratele
cause eapabile de a produce o astfelt: de confusiune;
ea me volt' cerca, sit descriti caracterulit si simptomele
acestel b6le asa, ca orI-cine sit scie, sit se pazésch de
ea, daa, s'ar maI intórce, fiind-ca, eft vorbeseti ea unit
cniti, care am suferit où .insumI de acésta, bólà i care
Inca veda pe altil" suferind.
Top air recunoscut, cit anulti acesta a fost propriti
pentru bólele ordinate, ce sfaxsIatt cu alma; in genere
Insri torl se simtlail lovitI de acésta, b6IA fInI niel unti
serontt premergaorti, ci pe neasteptate fiind in depling
26n Mate.
I3olnavulti simtla o durere fórte- mare de capri; °ebb.'
i se faceati rosiI si se umflati; faringele i limba i se
fAceati rosil ca stingele; respiratiunea neregulatit, ane-
voI6s5, i sla,bit; apol reulfi indatil se pogora In peptti
causAnd tuse violentil; child atingea stomahulù, acesta
me sbittea produand duren l: nesuferite .si tot felulti de
TeninurI specificate de medicI; cea mal mare parte din

www.dacoromanica.ro
116
..
bolnavY ere" coprinsY de gr6ta ara vomare si de con,-
vulsiunT puternice, ce la unii incetan inda_ta, pecand la
altil se prelunglaa. Parte a externa, a corpului era 'lid
ardètóre, niel caldicica; pelea era rosieteca, palita si a-
coperita cu b6sicuti miel; in interior-a insa caldatra era
atat de mare, inda nu putea, Bufare vestuaintele, orT.
invelisula cela mal suptire. Bolnavil zaceail gol' si sin-
gurl so aruncati in tipa rece, dupa cum atl. facut catl-va
nenorocitl, carI fiind parasitl si arsl. de sete se aruncara,
in fantani. Si setea acésta nu- se astampara nici daca,
bea putin, niel daca bea mult. -

. Cata timpb. r6ulti era in: culmea sa corpula opunea,


o resistenta, neaudita; dupa 'Opte san nona dile irisa du-
refea se pogora in intestine, unde producea unifiaturf-
mari urmate de diaree insplImantatóre, in urma, carel'a
cea mal' mare parte din bolnayT ele". Asa 1361a, care
incepea de la corpa, strabiltea treptat treptat tota cor-
pula de sus in jos Daca, cine-va scapa de aceste Acci-
dente grave, rèulti ataca estremitatile corpului; eh'''. a-,
taca organele intime, degetele manflora si ale picitire-
lor; multI perdura, aceste membre. Unii r6maserti °rica
gi. alta fura cu total lipsitI de memorie', asa dupa
insanatosipe numal _cunosceail pe nimeni si niel oblar pe.

Este peste putinta de a face una tabla' exacta de


pustiirile facute de acestti flagela; cea ce dovedesce rilu-
tatea sa este, ca,- alar animalele carnivore, pasar): si
patrupede nu se apropieati, de loc de cadavre, desi erari
o multimenernmornitntate, flind-ca, muriati dela prima.
suilare a b6let ChIar animalele se feriaú de b616,, asa
ca nu se mal" vedeati pe tanga cadavre. Faptula era mal
bat6torti la °chi in privinta canilorti_
obiclnuitI a trai in.
societatea 6menilora.
Astfelri era, daca, lastima la o parte coincidentele es-
ceptionale. si varietatile dependente de caracte-
ruin generan" ala acestei epidemii. In tota timpulil, cat
a bantuit acestb. flagela niel' o bela ordinara nu s'a ivit,
orY mal' bine ca, acestea se alaturara, de acelea: Unir
muriati nemâncati, 410 f6rte bine ingrijiti. Nu se gasea;
,

www.dacoromanica.ro
117=
..
ea s icd .asa, niel mitt remediti de o eficacitate recu-
noscutg, asa, ea unit remediti bund pentru unuld era r64
pentru altulti. OrI-ce dieta fie forte, fie slabg nu putea
scapa pe nenorocitul, care , fugYa in tóte ,partile» ori-
care ar fi fost-remediuld aplicatd. .
Nimicti,nu, era mal sfasietord dectIt buImgcéla ace-
lora, ce .se simpar]: atinsI de acésta, wig. In locti ea sg,
la tóte masurile in contra 1361eI, din contra. cadeati In
neluerare i tntr'o desperare compleCta. Contagiunea se
11141a prin ingrijirile (cantarile) reciproce. i 6menif pe-
rlar' ca oile. AceTa earl' se retrageati din causa temereI
InurYail uItati; farnilil intregI perira asa-din causa lipseI,
de ajutord. Daca cine-Va se apropiea de unti bolnavd,
era si eld atinsil de b61a. Asa fu sórta acelora,- carl a-
vara mal multti curagItt; le era rusine sit fuga si se
,ducead, sa vacía pe amiciI lori bolnavI, pentru-ca insisl
parintiI invinsI de mgrimea r6uluI nu maT erad simtitorI
la suierintile celord ce muriad..- CeI mal compatimitorI
pentru eel; ce sedead pe patulti morteY, erad aceTa, ce
scapaserit de b614, pentru-ca eI cunoscusera suferinta
prin zgcere eratí scutill de bóla, ce I-ar fi atins prin
contactult en cIumatiI; acestiTa temutl, de ceY neatinsï
inca de b61a, erati plinI de bucurie_ i sperat, cit in "di-
torti nu vorti maï fi atinsï de ni& o b61a.
Cea ce mai mari inca acestil flageld fu ingramadirea
-celord din sate In orasti. Cel venitI de ,curbd suferirg
imaI mult. Nefiind case .desérte se stabilira tn nisce.
bordee lipsite de aerú si acésta toemaI in milloculd ve-
-reI, asa ca muriat cu grgmada. CorphrI neinsufletite
zaceati unulti lânga aituld. Se vedeati..nenorocitI de w-
cestim restogolindu-s-e. pre ulitI si pre IfInga, fantânI ar-
diSnd de séte. Locurlle sfinte, in earl loculad, eral ti,-
xite de Cadavi.e, &del' 6meniI speriétI de mgrimea r6ului
numaI aveati respecta de cele Ante. Tóte obiceIurile,
co se observad la inmormtntarT pana atuncI; fura vio-
late; ingropad cum puteati. Luerurile necesariI la In-
gropaclune lipsIati cu desavArsire la unele familiT. S'od
gasa 6menT,.carI alergarìt la mij16ce infame: ITniI pu-
nead mortiI lorui pe ruguli alto,ra dad focd; alta-
www.dacoromanica.ro
118

aruncal mortiI lorA pe rugulA, ce ardea i fugIaA" (car


tea
IT, pag. 47-53).
In faptele criminate circumstanele trebuesdi
spuse- asa, ca s. mAréscA, ori s micsoreze lava-
tarea faptuluI shvitrsitti. .A.sa circumstante agravante
(m'aritdre) pot fi, cand se aratri, perversitatca indi-
vidulul, premeditarea, faptulni silvársitù i dovedirea
ca din comiterea faptulni criminaluld a profitat. Cir-
cumstante atenuante (micsOrat6re) potd fi : Junetea,
nesocotinta, provocarea. Asa o crimA., se p6te mic-
sora, dacA se dovedesce, et ceta ce a comis-o este
prea tînër, sati cA n'a fost in stare de -depliná
consciintA, clind a savArsit aceld faptti, orl eh a
fost in legitima aperare
b). Faptele trebuescil desvoltate asa, ea 'gb. esci-
tAnati, saü sá domolinul pasiunile InsenutAtatea a-
cestel Ora o aratà. Cicerone In scrierea : lie o-
ratore sive de optimo genere dicendi" (libr. II):
nNimica nu pare mal frumosd decAt arta de a cap-
tiva pe auditorti dup6, vointa oratorulul acésta la
una popord liberd face pe cine-va, s'a tréca la dom-
nie. In adeverd ce este atAt de indretil decal, când
furtuna poporului, seriositatea Senatultd, asprimea
judecrttorilord se domolesce prin vocea unui ora-
-

tord ? Ce este mal märetti, decAt a sc4pa pe und


nenorocitii prin puterea elocintel ?"
Pasiunea fie nobilrt, MI. nu, dei este de multe
felurl, totusi se reduce la ubiíe i la urci, ce salad
www.dacoromanica.ro
119

tele doua estremit41 ale el. Insemnatii este, ea o-


Tatoruld, orl scriitoruld, sa scie, in care parte a
,cliscursuluI si in ce gradd are sa, escite pasiunea.
Exemple. Cicerone voind ea Senatuld sh declare
Tesbeld lul Mitridatti sfärsesce eseitänd mandriea
Tomana astfeld :
StrAbuniï vostri aù purtat adesea r6sb6e, fiind-cg nisce
-negutritorT (romanY) fuseserg nemultunlig; cum nu vet):
face vol.' rOsboll lui Mitridate, care a ucis o multime
de cetgteni romanT? Fiind-Ca se vorbise cam aspru una
ambasadoril romang, strgbunil nostri aú ordonat dgrA-
Marea Corintulul . si vol.' st nu declara,tY r6sboTil until
:rege, care a ucis intr'ung modtt nedemng pe ambasa-
Aorulg. romang Feriti-ve", ca nu cum-va imperiulg 14-
:43atil. de strgbuni sg v6 fie spre rusine, fiind-ca n'atI
sciut, sg-lg ap6ratI" (prima oratiune de statti an. 66).
Tot Cicerone in ora4iunea: Pro Sexto Ra,bilio"
-escita ura impotriva patrucidului astfelt : Solond.
.n'a prescris o peciépsä penttu patrucidd ered'end,
,.ca nu se va gäsi cine-va atilt de nerusinatii, ca
uciga pe pärintele sä1 ; strabunii nostri insä gän-
-dind, crt ..omulti feroce nu se va Ai de niel o crima
,chlar contra pers6nelord cebra mai sacre, ad pre-
-
Ne'clut o pedépsa. El decisera, ea patruciduld sa fie
-cusutd de vid si aruncatd in mare. Ce mare ex-
perienrt! Nu este óre, ca strabunil nostri aù voit,
ea sti priveze pe und patrucidd de sóre, pämänti1
-etc.? Ei nu. voira, sPi dea animalelord acestil corpt,
pentru-ca chlar bestiile sä nu devie mal ferocl pri-
mind in pAntecele lord pe acestd nelegittitd; niel

www.dacoromanica.ro
120 ----
-

apa, (Tibrulti) nu voir er ca priméscii, pen-.


,tru-ca, sPi, nu se spurce de acestii criminalii" (par. 25).
NOTA. In privinta provocereI milel dad aci ente-va exemple-
din Iliada. Andromaca stand la p6rta cetliteY cu copilulii in brate-
dice otro Ectorii voind sil-le oprYasee de a esi la lupte contra.
grecilore : Dumnedeescule Ectore, ai se me Iasi.' in curend ye-
duva, cad greca ad hoterit, se te oin6re. N'am niel tate, &am;
Aid mame, ceeY pe Wahl meti l'a ucis Ahile tipte freti am avut:
si pe totY Y-a ucis Ahile.; pe tine dar te am si de tate si de mama,
si de frate; aide, fie-tY mut de mine si de acestti copilii si nu esi,
cad muna santa tar/ si green' nu verb. Weft strilhate in cetate.'
Edell respunde: Si ed me ingrijeseil, dar nu pocle sta la o
parte, se-ml qicit femeile troenilortl, cit snntii Moose. Scie, cit va
veni diva, cand va peri sacra Tree, dar nu me ingrijescii dealt
de tine, clind unule din greci te va lua róbit, sit es1 i sit aditer
apit i clue te va vedea va lice : Acesta este femea lul Ectoril."
Mal departe,seime, cit Ectore a fost noise in dueld de Ahile;
ca femea luY. cu copilule ad ,fost dusY in robie.i cu tete astea a-
_
Probarne fapta. sa.
Dupe, ucidetes. hil Ectord Androtaaca plangb astfele :0 -Ec-
tore, tu te duel la lade.; ce vole face eft veduvii in palatuld lut
Priame !? Ce va face acestd copilasA lipsitù' de tatelti sail !?
erg tu ele trela bine si era de totY malign:de; .aeum ele va fi'
lipsite de tóte i cand cine-va Y va da o bucetice do pane, i va*
F,4

dice: Du-te de ilia cit tatelii tee nu este cu noI" si atuncl


se va 'Interco infruntate la mama sa cea veduvii! "
b). Povedile ail de scop0, ca sa Convinga si de-
acea frebue sa fie bine cineva inarmatti pentru
- tréba, asta.
Daca auditeruiti este putin bine-voiterti, ca 81,
asculte, trebue sa se pue tntâ unï. argumentit
'puternicit; and insii setnteinit asigurati de aten-
tiune, eSte bine sä Incepemii cii argumentele cele-
mai putin taxi i sà sfâriiuti 'oil celü mai puter-,
www.dacoromanica.ro
',,

'_\
.---:-.121 .--.-
_ .
,
,
. .

midi, pentru ea mintea delorfi ' ce ne ascultA, oil


,

ne citescu, BA r8n1Ae mult impresionatA. « .

- Éta cum dovedescïi delegatil corcirienilorti Se-


natulni Atenel, cA el trebue sa fie *tap In con-
,

tra Ca intului, ce era metropola lora :


Este dreptti, AtenienI, ca, coi ce vie! ca noI asta-ii,.
art chi",jutoril dela altiI, 'fall sit le fi facut cand-va,
vre-untt serviciti, sati sil fi filcut Cu el' vre-o alianta, sa
dovedéscamaI IMAM, cit cererea lora e folositóre, salí
celtt putin'',nu este viltiimatóre si cil nu vora fi nerecu-
nosc6torI. lacrt el' nu vorti putea procura pie"' una din
garantiile a estea, nu trebue sit se supere de refusa.
Corcirie A1 incredintatI ca, pottt, sa v -6 ofere t6te si-
.

gnrantele do ite, ne-ati. trimis, . sa v6 cerema ajutorti.


Sistemulti, c noI ama intrebnintat pawl astit-dI, citnd
este gretl a-4 justifica in fata vóstra, no causkil in a-
cestti- momenti tóte nenorocirile ndstre. Duput ce ne-amtl.
abtinut cu inckpittanare dela orI-ce alianta, veninati sa
,
cerema alianta unuI popora streintl; si acésta tocmaI
chnd ca o urm re a sistemuluI nostru santema isolatI
in resbelulti cu CorintieniI. Prudentu ce gasIamli alta
data in a nu nevincurca in pericule pentru a ajnta pe
altii, nu ni se pare a.cum decat imprudenta f, 3 i slabiciune.
In prima 1up4 .navala noI, este adeverat, am res-
pins singurI pe Crintien4 dar din momentulit ce el no
ameninta cu forte naI- marl luate din Peloponesti si din
alto partI. ale Grec el', dud not' ne vederna in neputinta
de a lo resista nu I prin noI insine si cand pentrn no"
este unit. pericolti n'Tntisuratti de mare de-. a .cildea In
rnanile lortl, santemu. nevoitI, sit cauttima alianta vóstra,
oil a °et cuI si nu *bite Fig ne invinovatescit cine-va,
pentru-ca mill mult do grep.lil, de at din r6utate, am
mers pe .calen contrar lubireI néstre de riVausa.
Imprejurtirile, ce ne silesca, sh' cerernti protectiunea
vóstra, v6 vorti aduce, da.c: ne vet"' ajuta, deosebite fo-
16se: Mal inttati pentru- a yell sustine pe nisce ap6satY
In contra ap6sittorilortl; poi imbratisAnd pe una po-
www.dacoromanica.ro A -
-7- 122

--pore. amenintate in cele mai scumpe interese ale sale


*I yeti face une servicie, pentru care ve va fi etern ie-
,,cunoscetore; in sfarsit pentru-ca noi, dupg vol', hvera4
.marina cea mal' puternica si vedell, daca acésta 'nu este
une norooil fórte l'are pentru vol si cela mal ntare pe:-
ricule pentru dusmanil' vostri vedend ca o putere, ce si
real inainte a fost apreciétg, si considerat-g -de vol, .vine
ea singurg,, sg se dca voug,, farg, ca sg ve coste niel
-cheltuéla, niel pericule; lar vol procurAndu-ve probarea
universala, recunoscinta, protegétilore vostrio marike
de forte pentru vol insi-ve, fol6se, ce sant .',""mal: fiírá.
ftmemplo, sg, le fi avut cine-Va pe tóte Termite: rar, ceY
ui_de

ce cauta aliante, aduce aliatilore lore atâtt. glorie si,


forte, cata, primesce.
Daca, cine-va dintre vol' Crede, ca nu vd isbucni M'a
,. 'Unù resbele, in cave l'el' v'am putea fi folbsitori, se in-
sala si nu vede, ca, Lacedemonienii din Ousa ternerel
co le inspiratI vol arde de dorinta de a 0,puca armele,
In timpg ce Corintienii, cari art legaturit cut el si carl
m'Ante dusmaniI vostri, voesce st ne suptie pe noi, pen-
ca indata sg ve atace si pe vol; el Ñora sa ne im-
pedice si pe noi si pe vol de a ne uni/dusmeniile con-
tra lora; el' cauta ocasiunea de a ne slabi pe noll si de
.e, se intari pe el. Datoriea nóstra este' de a le apucà
inainte unil cer'end si -altiI primind scésta, alianta; si
mal bine sh prevenime atacurile loteI ' decát sg le res-
pingeme. ,

_
Póte vote dice unil, ca vol" n'aTeff dreptultí de a
primi coloniile altora. Afle unii ca cestiia, cg, o colonie
tractatg bine respecta metropola saj ca fiind apesata sé
-deslégg de acestii respecte, pentru-, a, pgrásind el local&
natal nu devine sclavI, ci egali ç1u cei ce ah remas in
.urma lore Este evident ca nedre- tatile s'ante din par-
lea Corintienilore, caci fiind invitati de a supune unuT
arbitru afacerea cu Epidamnulhi eT ag voit mal bine
_ sii-sY urmarésca scopurile loril egoistice ca armele, decát
j)e chile legale. Purtarea lora Catre noI, cari sántemú
ruda, ea el', sl ve serve de lecOune si sg ve oprésch de
ar ve Indupleca prin sofismele 'toril- si de a ceda ca gra,ba
- -

www.dacoromanica.ro
- 123 -
-
.cererilorü lora. Ca mai buna garantie Irentru sigurantg
.

este de a se expune cine-va cat DIM' putin posibil el-


Intel, ea a servit pe dusmaniï sal.
-
.,,ImbratisAndu-ne pe noi nu yeti calca de loca trac--
tatulil, ce ye lega ca lacedemonieniT, pentru-ca noi nu
s'Antemil aliatiI niel al unora, niel al altora. Acosta trac-
tata contine, ea oil-ce ()rasa great, ce nu este aliath.
cu niel una din partile contraetante, se p6te alia en
__:partea, _Pe care o preterit Ar fi lucru neintelesa, ca lord
sa le fie permis de all recruta armata, la pop6rele In-
serse in tractatil; in cele alto parti ale Gree,iei chIar
printre 'supusii -vostri, peeánd noua ne interdict. aliant4
-oferita tuturora popórelore, Si-apol el' sit tndritsnésa, sa.
invinovatésea, cit ai prirnit cererea n6stra? Din con-
-,tra nol amú avea, de ce sA ne, plangema, daca no vetl
xespinge cererea, pentru-ca ne-atl respins pe nol, earl'
sántemil in periculü si earl' nu sintemil dusmanii vostri;
In lecú de a ve opune acelora, earl santa adversarif
vostri si earl' merge contra vóstra, voi suferiti, cea ce
e tot, ce p6te fi Ind nedreptil, ea el' all procure in-
-tariri din propriulti vostru imperia. Ar trebui ca,
sa-I impedicati de a face recrutari printre supusif voy:
tri, satt sa, ne dati ajut6rele, pe cari le yeti crede de
-enyiinta, ori, cea ce ar fi si mal bine, sa ne prinaiti in
.4lianta pe fata si sit ne aperamti In curnane.,
Dupa cum amil dis la inceputa noi ye pres.entama
mai multo folóse : Celtí mai mare este ca, aveme acelasl
dusmani si acésta garantie este cea mai bunA dintre-
t6te; sà nu credeti ca acesti inimici saute slabi; din
contra el' pear sit faca mare rett acelora, earl s'arrt des-
parti de el. Mai malt, puterea, ce se preda voua, este
o putere maritima, nu continentala ; nu este dar indifer-
-rent de a o respinge. Inainte de tóte, daca e posibil,
trebue sa nu perrniteti niel unut poporil de a avea co-
y-AMY ; daca acésta nu se pite, atanci trebue sit ye fa-
.cetl mill arnica *din acela, cari att cea mai puternica
flotA,.
Póte cit cine-'a dintre vol, desi este convinsil de a-
- aute folóse, sit. nu vrea ca sit rupa traCtatulil; afte 111.86,
www.dacoromanica.ro
1 24 --
anulti ca acela, -ca claar pastránd acesta scrupula
maresce forte; atitudinea sa va impune dusmanilorti;-
dar dacit fiind credincTost tractatelorti se slabesce res-
pingêndu-ne po noT, va deveni maï putin, respectattp de -
catre puterniciT síï adversarY.
Afle i acea, cí in acesta momenta ela
neva) deliberéza mai putin asupra, intereselora CorcireT,,-
dealt ale AteneT si cit tutelage rtì interesele patriel
dale, cand in fata until resbela neevitabila i apr6pe In-
ceputti nu se gfandesce cleat la momentula de fa.ta si
nu se botarasce, srl-0 asigure o posifiune,. In care ,alianta,.
orl ostilitatea sti-I fie de con, me mare insemngtate. In,
adevOrtt ea (Corcira) are o positiune favorabila pe dru-
multi dele Italia si ea 'Ate Impedeca flota aces-.
tortt tarT, ca sa nu se un6sca cu. a Peloponesulu7, pre--
cum asemenea .póte, sit inlesnésea pe a v6strit In acestti
druma, PAM, a mal." vorbi de alte inlesnirT, ce v6 °fell ea.
Pentru a resuma in scurt deosebitele motive, ce
facii, sa nu no respingetl, v6 amintima, ca In Grecia-
santa tre'l flote principale: a v6stra, a nóstra yi a Co-.
rintienilortt. Dacit voI suferitl', ca dorta din -acestea sa, so.
unésca, intr'una si Corintula sa ne supue pe noI, yeti
avea de luptat pe mare contra Corintienilora si Pelopo-
nesienilora unit,T; dacrt din contra ne primiff, vefï avea
fu civa pericululuï prin navele n6stre superioritatea nu-
merului."
'Exemplula citatti ne arata., ea oratòrulü, ori scrii-
torulti inaintea dovedirel,, sati cigar in timpulti
cesta trebue sa se ocupe si cu respingefea °Mee-
tiunilorfl facute, ori presupuse eh se vorti face din
partea adversarulul. Daca Arita mai multe °Wee-
tiunl observamti, eh fie care In parte nu da ta-
riea sume`i lorA, lucrului celti mal bung este, ca
sa le despartimti si sa le combatema pe fie care in
parte, ca mal slabe. Cita0unea cuta p6te servi
clrept modelü si pentru asta.
www.dacoromanica.ro
125 .

- Dovedi .(argumente) puterni(e putemti se6te ehlar


-din concluito, orl eredintele adversarulut Asa (Ji-
ceronil in oratiunea : Pro Murena" nimieesee cu
desAvti,qire aeusatiunea adusA, de Catonit celti ti-
n'era asupra lui Murena pe basa prineipiilortl. stoiee,
ce elù profesa:
,Catona dice, ea Murena a dat bani cetatenilora, ca
aléga (senatort.); dar cine dintre noT .n'a choltuit -

.nimica la alegerf ? i cu t6te astea nimenY n'a fast a-


cusata de coruptiune
Catona este stoica. Capula acestO doctrine fu Zeno"
ni caruI discipulI se numira stoicY. Doctrina stoica, este:
Inteleptula nu trebue sà pue pretil. pe placere ; eta nu
trebue sa erte niel o data ; numaI cela nebunasi uprú
de minte érta. Inteleptula este frumosa .chl'ar, cand este
Pe nol, carY nu santema sapientY, ne numescti
slugli i nebuni. T6te gresélele santa egale. Asa cela
care om6ra unà cocosa, este criminala egala cu patru-
cidula. Inteleptula n'are opiniunY, ci este sigurd de
.orI-ce cand va veni cine-va. la tine Catone, ca
it te róge, tu ve): fi una mild de nimica ((lupa, princl-
pille stoicilorti), daca yeï avea mila. Cine-Va te va ruga
de ertare i tu I vel dice, ca ertare nu este. Cine-va ti
'va dice, ea' n'aI dreptate si. tu I vel respunde, CA, bite-
leptula nu se insala. -

Mal' departe Cicerona pune pe Catona, sä se intrebe


sti r6spunda, era singura asupra causelorú, ce Part
faca, sit acuse pe Murena : P6te din manie 1' Nu, ad'
(dupe stoicI) una intelepta nu se manie. P6te din im-
prejurarl ? Nu, cacY este o crima, ca una intelepta
.se Ia dupa, imprejUrari

Si astfelti merge din Intrebare In Intrebare


-:gttsesee niel unù respunsti, ca sA se justiace aeu-
urea stoiculd Catonü.
www.dacoromanica.ro
126
-

Dispositittnect. DupA ce prin inveniune anil a-


dimat materialnlg trebuinclesti asupra unta _sublectt
datii, trebue sa puneing In ordine logica acelü ma-
- terialg, astfelti c totuù In partile sale sa_ repro,-
- suite ô unitate.
. Dispositiunea consta din :-,--Introducere3 tractafe
conclusiune -
li:Itroducerea este necesarrt la uní subiectil -com.
plexti. Ea are In vedere atragerea. luarei aminte
anditorului, off -a cititorulut -asupra celorii,- ce 'A
- sit urmeze; pentru care trebue sa se spue aci in-
semnatatea sublectulul; despre cave se tractéza

_
daca sublectulil este intinsk trebue- sa se divida In:
' partile sale dupa reguleie date.
.C.And cine-Va voesce, sit ara cevaHntroducerea..
---trPbue sä, contie o lauda- meritatr: Eta cum Vol-
- tairti In: Andromaque Pune po Orestti,
.cunla çererea facutPi lui Pirus fiuliu 11.11 Ahil : .

Mal inainte de a-ti vorbi totI greciI Fin gura- mea,.


voe, st me mrtguleseù de alegerea lorú in per--
ii6na mea si sri, me arlít in ochif tAI, olí Banal veselti de- .

a -vedea, pe fmlil luI -Mide si pe invingetorule Troa


Da, noT admirAm faptele tale, ea si pe ale sale : Eetorit .
a eldut supt elá, Troda fu eueeritrt supt tine. Tu al' -

Clovedit o indrAsnélrt atht de fericitil, ineat numaI tu sin-


kuril aï putut, inlocuésef pe prtrintele

Ciéerona vOrbind pentru' tntttla 'sára unta' publicd- -

iiumerogü face -introductitinea urmat6re In prima.


sa oratiune de statg,. voind sa atraga buna vointa.
www.dacoromanica.ro
127

auditorilorg: llqi pentru mine a fost tot-de-una


aspectulq cela mai plAcuta de a ve vedea adunaR
In mal mare num6ra, totql cea ce m'a tinut de-
parte Ong.' acum, n'a fost voirqa mea, ci neindrgs-
nirea din causa vArstei mele. Am credut de dato-
rica mea, ea sg-mi intrebuintezd tutti timpulii pen-
tru bincle amieilora mei §i aceste silinti aií fost-
recompensate prin voturile v6stre (alegéndu-14 con--
sulg)." -

Cate o datit din causa grabei de a pune -supt.


ochil auditurului, orl al eititorului uríù faptti. ame-
nintritora, trebue ea introducerea sh fie -vehernenta.
-

Eta cum incep-e Cieeronii pritnubl säí diseursti Ina-.


protiva lui Catilina, cAnd Ja vèlu, c indrgsni,
vie la Senatil
Pant% cand, Catilina, vol. abusa tu de riThdarea n6s-
trt, ? Cat timpti .turbarea ta l va bate jocri de nol?
Uncle va ajunge disfrAnarea ta neirirtsuratra Niel gar-
Lisóna de ii6pte a munteluT niel patrulele o-
rasuluI, niel temerea de .popori, niel unirca patriotilorti,
niel acestri Mori sacru alit SenatuluI, niel despretulti.zu-
grAvitti pe fetele senatorilorri, nu te miset," de locii ? NU
observI tu, eit conjuratiunea ta a devenit neputincIósit:
prin acea, ca s'a ft,cut cunoseutt, tutulort-t? 0e? (Drell
tu, cit noT nu scimri, ce al' fri,cut aqI-nópte si
ruipte, mide al fost, cu cine al vorbit si ce al pltnuit,?
O !..co cple amt. ajuus ! Senatulti scie acestea ; consululti
le vede ; si cu t6te astea iista. e viti! Ba inert indrits-
nesee, fit vie si la Senatti, st, la parte_ la. interesele pu-
blico si St, ndeze po fie care dintre noi spre
jiol patriotil credeinti eii facemti destulti pentru Statü,.
acit _sâ.nternti asigurati in contra. turbtreI si cutituluI
uceStul'a ! De mult, Catilina trébula sr" fiI dintti la m6rtò-
www.dacoromanica.ro
128 ---
din ordinulli consululaY si a face sA cap, asupra capu-
huï tilL acea, ce tu aï plAnuit, si cap preste capetele
n6stre."

Tractarea este partea cea mal insemnatA a dis-


cursuluï, pentru cA de ea atarnA cea, ce voimti, sA
dobtindimg. Ea constá In a arAta. pArtile subiectu-
luilu introducere, a le desvolta pe fie-
care In parte asa, ea sA nu parA a fi independente
filtre ele, ci argnmentele trebue sA fie desvoltate
astfelil, Incát sA se lege unele de altele spre a da
unitatea subiectulul de desvoltat. Analistmd dis-
cursuln, ald cArdi Inceputù l'am dat mal' sus, pre-
cum si pe altt delegatilortí Coreirien1 si ort-care
altultí de valóre vedenul modele vrednice de imi-
tat. In acéstA parte aveinti nevoe de t6tA seiinta
si logica, de Otã nfaestriea i siintirea, ea cu pu-
ten l unite sA isbutiniti In cea ce ne-am propus.
Descrierea chtmei i discursulg Corcirienilorg de Tu-
cidü ne potti servi de modele si pentru tréba asta.
Conclusiunea este sfArsitulti discursulul si este de
treI feluril si anume
Dacá sublectulti a fost simplu, adiett o naratiune,
descriptiune, ori demonstra.tiune, conclusiunea aratA
simplu consecinta, ce urrnézA din faptele spuse d.
es. (ve c,11 naratiunea Penestl Curcanule de Ale-
xandri si Ciuma" de Tucididti date mal. sus). DacA
sublectulit este complexii, conelusiunea recapitulézt
cele spuse ea inst. reamintesee numal punetele

www.dacoromanica.ro
cele mal insemnate din tractare ; si ac6sta se face
In discursurile, ce se adres6z6, mal mutt minteI
pentr'u a produce convingerea totalh, si in cele, ce
se adres6z5. maI. Inuit la sentimente spre a produce
o pasiune unich i prin urmare mal puternich. Asa
Corcirienil (ald chrorti discursd l'am dat mal sus)
sfhrsescil astfeld : (vecylrhndurile din urm6. pag. 124);
lar Cicerone In prima oratiune de Stat conchide
astfeld : (vedl mai sus).
Conclusiunea, fiind-ch sfhrsesce discursubl, trebue
B6, fie facuth c,u multh luare aminte, pentru-ch de
cele mai multe ori efectuld sublectuluI tractatd a-
tArnA, de aci.
Adese-orl nu e Devoe de conclusiune ; ha inch
ilia nu e bine, sh se fach. Acésta se intampla and
auditoruM, ori eititoruld prevede, ce are sh ésit
din cele spuse. Asa and oratoiuld, oil scriitoruld tre-
buind sh recomande pe cine-va publiculul (care
scie peutru ce eld face acésta), trebue sh lase,
aa se vaqh capacitatea i onestitatea celui reco-
-

mandatti din faptele lui. Conclusiunea aci ar consta


In indemnuld, ca publiculd sh cr60, ch celd re-
comandatd fiind asa este spre folosti societhtel. Dach,
n'ar face oratoruld ac6stá conclusiune, ci ar Ihsa
BA o fach publiculd, efectuld discursulul ar fi mult
mal mare, pentru ca mintea fie-chrula se mhgulesce
a fi aflat ea inshsi resultatuld si se pléch mal -u.
§or4 la cele spuse.
9
www.dacoromanica.ro
130

NOTA. Lungimea conclusiuneY, ca i a introducerd de it fi


parte din discursa nu trebue sa fi e data ea regula, pentru-ca ea
atarna de inserunatatea sublectuluT, de greutatea sa, pram= ti de
Imprejurail, co nu pott fi prev6dute.

Too,..)oZitefe. ferfuzI ?o

atArna de sublectul-a, despre care


tractéza, canna trebue sa-1 fie adequatti.
NOTA. Se observa ca de cola mal multe orY_forma uuil scriert
primha fondant Aa se explica perderea i¡i pastrarea multorfi
serien l yacht
este: Oratoricti, istoricii i filosoficti
p6te fi tractatti : Simplu, temperatil si tnaltfi,
sublimit
Felulli acesta de sad ea fonda
Stiliclii oratoricii.
are in vedere, sä misce pasiunile, adiea sa le tre-
orI sit le linist4sca ; de acea oratorulti se
adreséza mai mult inirne, deck Mintel. Ca forma
acesta stilli uséza de OM maestriea, ce-1 dell re-
torica (ves11. pag. 100 seq.)
Exemplu. Eta cum justifica Brutus Inaintea .po-
porulul omorirea 1u Cesarti:
QetatenY romanY, resbelele civile dintre toyarlOI
Cesarti v'ati fácu'L lara0 liberT; dar nu fqteptti pentru
amésta bine-facere multumirea, ci aprobarea v6stra
n'am fost inimiculd laI Cesara; din contra am fost a-
mieulù n'ara avut -dar niel invido, niel r6sbunare
asupra luI. Marturisesca, cà Cesara merita dela vol fune,
tiunea sa prin faptele- sale; dar larasl marturiseset, ea
ella a meritat mOrtea, pentru-ca a voit sa o la cu pu-
www.dacoromanica.ro
131

tore a Inainte de a o merita ; de acea l'am omorit. Pom-


peii omortse pe parintele metí; dar indata ce Ilia ar-
mole contra lu Oesartí, et basal r6sbunarea si nit lup-
tai supt ela contra luï Cesar tí la Farsale. Cesara mt
favoriza, dar ea la uciseY pentru libertatea vóstra. Dacg
vol' numitY ac6sta untl delicta, ea la martarisesca cu
inandrie, cac): mal' tnainte de a ucide pe Cesara m'am
liotarit a muri. Acela, care crede, ea am facut ten, smul-
g6-mI pumnalula din mânit i omóre-m6, pentru-ca am
'Leis pe tiranula, care a rarit familiile v6stre. Bach' me-
rit pedépsa, sa nu m6 crutati ; dad], merit recompensa
of' vt scuteseti de acésta" (Francisco Quevedo).
Dup6 ce Brutu rosti aceste cuvinte poporuln se
linisa ; dar aid Antonia desfasura toga cea punk
de Ange a luI Cesara Inaintea poporulul, acesta
se infuriO, asupra conjuratilora si declara rèsboliä.
republicanilora.
Exemplula citata 'Ate servi, de modela çi chid
vreinti sit facema portretula, sk ariltkinti caracte-
rula cl-va.
De stilula acesta, tine si cola judicictrii si predica.
StiluM judiciara este mal restrAnsa î tigurl
mai calina, pentru-ck aci oratorula se adreskil de
o .potrivk la ininte si la inima juclecktorulni (yell
pag 111). -

Predica. Snblectula acestela, este tot-de-una


scost din Biblie, ori din circurnstantele vie-
tei une societrttl. Fiind-ca ,cercetarea causclora lu-
crurilorti este departe de a fi apreCiétb, In adevë-
rata eI valóre de cRre cehl putinù maioritatea unei
societAtI, de acea predica are influentil cu atilt ma
www.dacoromanica.ro
132

mare, cu 'cat acea societate va fi mal putin


Ea trebue sit se faca tot-de-una In tonulti tnaltg,.
potrivit cu sublimitatea subiectulul Blandetea demna
este carectulti principalti in predica. Seriositatea
exagerata i amenintarea nu trebue niel o data In--
trebuintate.
Sublectulti predicel este flirt° variéttf ea nevoile
-vietel. Si fiind-ca multo din relele, ce bAntue orne-
nirea, isvorascit din nesciinta de a rèspunde exact
la dorintele scumpe inimeI omenescl, de acea pre-
dicatorulg trebue sa se silésca., ca sa dea astfelg de.
rèspunsurl, se Intelege In marginea permisa de re-
ligiunea, co profeséza. In masura In care eh scie,
sà pue acele rèspunsurI In armonie cu adevèruhl.
supt o forma intelésa, In acea sta, i eficacitatea
prediceI. Mara de acestea predicatoruhl ca pedagogu
prin escelenta nu trebue sa descurageze pe ere-
dincIosi prin comunicare de idealurl anevoe,
peste putintä de realisat d. es. Cnvintele la Cristti:
,De voescI, sa fiI desavArsitg vide totg, ce
Imparte-le saracilora si luand crucea urrnéza-ml
mu trebuescti explicate literalg, cad este f6rte ane-
Toe de ascultat i pentru eel maI multi chlar im-
posibil. Combatênd una nu trebue sa-lg de
serie, spunênd cum se savaxsésce, ci sa arate nu-
mal consecintile rele, ce esü din acela vititi. SA se
fer4sca. asemenea, ca sa nu combata vitii necunos--
- cute, ca sa nu trez4sca curiositatea de a le cumface..
www.dacoromanica.ro
133

istorica -ca fonda se ocupa cu cercetarea


' faptelord pentru a produce cduvingerea, 'far ca forma. 7

observa seriositatea nepartinit6re §i- uséza, cu eco-:


:nomie de figurile stilistice.
Exemplu : Comitele Frangipani se afla in cu, cértg

- locuitorilinsulel (Veglia, pe tgrmulti Dalmatiel) i acestia


spre nenorocirea lor apelti la protectiunea la-. fitcuserg,

comeI republicI (Venetia). Frangipani scia fesrte bine,.


cit de periculosti lucru era de a alege pe Venetiént de
arbitri si de acea se adresh la regele UngariM, pe care
lù rugh, s.-i dea 'ajutoril, ca st fad, pe rebelil slY au-
pusT, sg. i se supue i sg-I dea ascultare. Regele I tri-
mise in adev6rti o de ocupatiune, dar nu micg trupg

milt dupg, acésta apgru Haigh' insulg o escadrg Telle-


tién i, dupit cum e in genere, cg o putero lucrulg

mare nu .se prea gandesce cu seriositate, ca sg prote-


geze pe ung vecinti slabt, ci mai mult sg-lti prado, asa
si aci regele nu proa avea poftit, sit intre pentru acéstg
' causg in cu Venetiénit Elú si retrase
neinsemnatg cértg

trupele i republica, dei comitele Frangipani flcu Ye-


' netiel" 'propunerI umilit6re pentru sine, numaY ca sl In-
Ware pericuiulú, intrh in posesiunea flrg multg vorbg

micului stfituletti, ca unéscg cu teritoriulti sgt a-


cordand anterioruluI regent-6 o pensiune de 1000 de
ducati, dar si acésta cu conditiunea, ca sg-sI lo- alégg

cult de in Venetia, ca pétg avea tof-de-


locuintg .

una supt (Comitele Daru).


pazg."

istorical se imparte tn narativi i descrip--


tivil (yell pag. 72 seq.).
Stilui filoso ficii ca fonda se ocupa Cu cerceth7-
rea ca. uselorti lucrurilorti, ftir sa, se onclésa la
consecinte, lar ca -forma sh Intrebuinteze stilula
simplu i figurile stilistiee nuniaI cAnd idea altfehl
War parea destul de -clara. - ." ' .-
www.dacoromanica.ro
34

Exemplu. Eminentulú Tamo vorbind


despre poeti.1 secolulul nostru diee :

Jalea si plângerile lorti ne-ati umplut totti véculd


ne-amti nApustit spre clansiY, aseulthnd cum mima n6strl
repeta incet strigittele 'oat i muM vreme inert 6-
menil veal fi miscatl de suspinele i gemetele marilortt
peep. Multa vreme inert se vorti amari improtiva und
86rte, ce deschide nasuintelortt drumulil Eberti alù in-
tindereI nentarginite i apoI le sdrobesce la pragulti in-
triírel de o stavihti, ce le sta in cale, de o nimica
ce n'o bagatt in sémA. Multa vreme ina vortt duce, cum
duce condamnatulti catusele sale, nevoile, carora se su-
punt, ca cum s'arit &Tune legilortt. Generatiunea n6s-
trti, ca si cele direnaintea sa, zace de b6la vécului
(pesimismit) i niel o data' nu se va insAnatosa pe de-
plin. Vointt da de adev'erti, dar de liniste nu. Acum nu.
ne putenatt lecui cleat inteligenta: n'avemti ce face sen-
timentelorti; dar averatt dreptulti de a alcatui pentru
altil sperantele, ce noI nu putemil avea. Avemtt drep-
tullí de a pregali urmasilorti nostri o fericire, de care noT
nu vonitt avea parte. tI crescutT intr'unù aerti mal cu-
ratti 'Ate vorti avea o fire mal stinat6sa. Schimbarea i-
deilorti cu timpulti schimbì totultt i luminând mintea
linistesee inima." (Contemporanulti an. 8).
NOTA. Cum se vede tóte aceste feluri de still"' ail de comun-6
earn do Intrebuiutarea figurilonl : Adeartaii esprimatii bine
ft7umos.

Traetarea simplci. Stilulti simplu eonstä In expri-


marea firéseä frä reflexiune si fail a cauta mäes-
trie d. es.
,,Ofth batrilna instt si çlise catre Mat :
Ciind am luat pe tatti-tatt, pe and eral tu midi,
Erarritt maX fericitT ;
AT6mti egsuta nóstra ; avénati coprinsuri bune ;
Aveunt frumóse tarinT çi turme la pasune;
A76111til argatT platitI;
www.dacoromanica.ro
135

vite'n 'btitur i plugulti anga casa


'untí calatorti orI-care afla ceva pe mash',
CAnd s'abatea la not
Era fruntasú btrânu1ù, ca elú putini cu stare, .
Abl.a'nvArtea prin curte cu carulti si cela mare,
Unii. cart' cu eése bet
(Cesaril Boliaeg).

Stilulli simplu" se supt-Imparte in naivti, gingásti.


comicti. r

Naivulz eonstá din simplitatea ideilorù. DA este


pläcutü prin lipsa totala a intentiunei. Exemple dé
:acestil, felt' de stau le aiElainü In epopel, In na-
.

ratiunl populare si In téte productiunile 6menilorti


.simpli. Cronicaril de peste Milcovù esceléza In
acésta. ,

Gingapail consta .din gimplitatea- expresiunilorti,


.a, gandirilorti lora d. es.
Oriorica mica,
Mica albhstrica,
Ve di de to grhbesce,
lute de'nfloteste,
Cici miresulti.
Iubescii ett..
Fetele In cete
Te-adunil In buchete,
De te punti la capti -
Si t2 porta cu _dragti.
(Pr. Al. RipescO.
,Comiculii. Este tocmal, contrariti naivulul prim ._.
Acea, ea se, face cu intetitiune: Eta unti exemplu
din haz6ss:' comedie a lui Plautus numitg Miles
'
www.dacoromanica.ro
I
136 --
, gloriosusa, to -care servitoruf unuï militard,falosii
- .
bate- pod de st4pánulti stû, §i acesta la bat-_
jocura dreptd laudA :
3.

,Pirgopolinice (Militarulti) : Ingrijitl ea splendórea'scu-


' tuluI metí sA fie mai strAlucitil, deck radele s6reluY, And
e seninti, pentru-ca, and va sosi timpulti, sA intunece
irederea ochilorti in lupta cu inimiciI asedap In ordine
de btitae, cad eti voescti, ca acéstri sabie sn nu se
erY _sg., se descurajoze, ca o titi de multti tinip in nelth
erare, ea care din nenorocire face buctitI din inimicI.
' Dar unde este Artotrogus ?
Artotrogus (Servitorult): Este aci lângg bArbatulti cu.-
ragIosti, norocosti, cu infltisare de rege si atilt de res-
boIniat. Marte n'a indrIsnit sa-si compare puterea sa
-cuata.
Pirgop. (intrerump'endu-Iti) acela pe care en l'ani a-
jutat in campiile GurgustidonieT, când era comandantti.
supremti alti Bombamahic,lilorti i alti Clunistaridsarhidi-
lorti, nepotulti lui Neptunti ?
Artotr. Da! De sigur, despre acéla vorbescI, pe ale
egrull legiunl tu le-aY.. imprlstiat numaï cu suflarea ca si.
véntulti pânzele, sati teskura de pAis6re. -
Pirgop. Asta nu e niinicti. :

Artotr. NeapArat pe l'angl cele ce am. sA spuYti ed


(la o parte), pe earl' tu .nicï o datA nu le- al" acut. SI
-

deck acesta . . - . ....


rad Ya naIba, dacà a v6dut.- cineva unti ore]. ticnlosil

. .

Pirgop. TI aducI aminte . . (adicA pe cht1 am ucis).


.

Artotr. Da. 0 sut5, i cincY-decI in Cicilia, o sutl co-


latronidT, treI-deci sardinieni, sése-ded macedonienY, a-
-, eestia gun 6meniY, pe earl' I-aï ucis tu intr'o singurO,
- Pirgop. Câ1 Bantú.' peste tot ?
Artotr. Sépte mil. .

Pirgop.'AtatT trebue fie. Bine ti.Y Minte t -

. (Din actiilti I, scena I).


- -

Pe stiluld sinajAu fine i stilutti ep istolar yi -con-


^,

www.dacoromanica.ro
137 :.
.

-versationea; ce se suPt-Iinparte -In.: a) epistele in-


" _time, ti cad spunemh incrurile a§a; cum sant* fa-
'cênd chlar grepll," de limba; Pentrd-ca -hu
séma, deca.t. la cea ce av.ernh de sp-ns ; b) cores-:
yondent e de afacerI prieate, earl - intra, Torespon-
,dente,.circularl coin. erciale etc , unde trebue .

fa fie s,curtit i ds1uitií, (WA ogingura erórep6te,


.aduca.`pakube marl ; c) vapor/m.4 &dine i .

-od-ce :corespohdentl roficiala, earl' ;fiind publice tre-.


tnie sri fie serse cu t6tit luarea. aminte. Acestá fehl
de scried sautt milmea gehulul epistolaral.
Tractarea teni;pera/à, convine sublectelorn isto-
rice filosofice, pentru-ca este propriii pentrh cer.!
cetrid sciintifice; ce .se 'adreAza mintei,
111 aciarea sublima constti In sublimitataa ideilorá
eXPrimate In stilü .siMplu d. cs. (e,d1pagina 106).
Una exemplu de grka.,esitn din paha maéstrA
NI BronI:
Ani visa, dar vistilti 12. Area aeveti. Luminatorniti.sóiè
Ee stinsese si stelele riaàcïn,ti in bezna vecTniculul vOduh-ii; .

ele n'avesil rae si caiea nu-sY vedeatt ; lar pAinAntalti


rece, orbti i inegr'itti se cletena in veddulailii fitra-luna.
Dimintita venea Si trecea si de t;iin. nu ,se lumina .Ca
sa gon6scil intunerecidil, ómenil feat Odurilorti;
din ce In ce. ele scadeari, tutpinile ite'stinggatt
trosnind i bezna se.lAtIa din nett . . .; el Waal
Frejurula acestorti focurY de nópte i tronurile, palatu:
rile regilorii inccronatI, colibele, locuintele tuturorti se
rnistuira in flacgil gonind negréta noptel; eT aprinser4
orasele'si sateafl rStit.imprejurtilti caselorti, ce se min-
tulati: 'cAtati unuill 'spre altulti, valid sa se mal vad6
Inca o data Fruiitile Thrú supt acéstli lumina des-
iiiidjdnittI luaft infais"erT giitíznice, cilnd lumina ilac:tri-
www.dacoromanica.ro
138 ---

lorn biltea in fitta lord. UniT trAntiti la pilmântri


coperIan ochil si lnerAmati; altii rAnjIati tiindu-s1 barba
cu mttnile inclestate, lar altiI umblan de colo .incoace-
hrilnind para rugurilortt 1°111 si ridieart oelliY coprinsT de-
spalma nebunieI spre ceruln posomoritn, gItilgIaln uneY.
lumI m6rte ; apoI din non se nnpustIan la pAmAntti ble-
stemAnd, scrisnincl cu dintiI i urlAnd iufiorritor. Pasa-
rile sidbatece tipan si ingrozite endeati fAlfkind din ari-
pile, ce, na le mal' ajtitan. SnlbAtnel'unile, cele maY fioróse
venl'att imblAndite i tremurAnd ; erpi se strecuran si
se IncolOtAcIan prin multime suerttud : el nu maï Inuf,3-
can. étmeniI I uciserrt, ca sn I m6nAnce. linsboInln, ce
ineetase o yreme, se incinse din non.: si compr-3ratt man-;-
carea cu stinge si ca totii posomoritI se depArtan unil
de alta' n'Alienad in 1ntunereen. Dragoste nu se .mal in-
capea; unn singurti gAnd coprindea pninttntaln: ghaduln
mortel, altt morteI ce le sta in faig, allí morteI fArl.
glorie; si -coltil foameI le stAsienti mnruntaele. 6menit
murIan i ca.davrele nu se ingropan ; ceI slabI se man-
ean' tare dttnsiI. Chlar eanil se nlIpustIati asupra stn-
pAnilorn, toff afarn de unuln; i aCesta credincrosti ca-
dayruluI stnpAniduI srin goni prin urletele sale paskile,
fiarele si 6ineni1 linmesitI, pAiart ce fónica Iti strinse de. -

Otra, pAnn ce mortiï, carl ertde,Zitt, stAmpilran fómea,-


slabeloril lorn fnlcI; el t niel nu-vi cratta hranrt, gentes jal-
/lic si intrerupt, trAla oftAnd des si sfásietor lingAnd mina,
ce au-111 mai mArtgAea, astfelrt muri. Treptat treptat f6-
.111e:1 înghifi omenirea : maI doI 6menT mal r6mnseserl
intr'o mare cetate, si a cela era ti duEgnanI; eI se
pirn maï mbrtI lAngrt sfarAntrtturile unta altarn, unde se
adasesera o grAmadil de otln.idiT pentru IntrebuintraY pro-
faite; el le strinsern, i tremurAnd scormoliril ca recile
lorn triAn1 de scheleturI celosa r6masrt si slaba lorti su-
f1are cata s'o insufiet6sen: si se aprinse o flacnre, de-ti
era mai mare mila. Apoï, dupA ce luminh imprnstiind
tatunereculn, eI ridicark aeitilzsi-enutarn-ilmultt la al-
talti ; se vo(pirrt, ;rlicn1tif;-S'i;c111:114)-11.-4i4I-Vs- niurirn de
spaInt a gr6snieel lorù tafatiffigim ."
(Din .gontseauporanulti."' an. 8)
www.dacoromanica.ro
139

Stilub1 acesta coprinde pe celti elegant4 si pe'


relti Vehementti
Stilulg el egantii este Intrunirea simplitAteI cu gin-
gAsiea seriós i constit din alegerea espresiuniloril
si rotunc,limea peri6delorti. E5empl2s: Apèsarea -ge-
nerala a Romanilort era apt6pe, sA,-I faca ea
pérep cu totul consciinta de demnitatea lora.
nationalA. Boeril din Transilvania se stinsegerit In
maloritate pria renegare, lar cei din Principate prin.-
saracie si exilurl Asa furA pe de o parte ungurii,
carI daü titlurl de nobilI, adich liberl, numal ace-
lora dintre românI, carl i renegati neamulti fa-
céndu-se maghlarl, lar pe de alta fanariotil, carl
corupsera boerimea saracind-o, ca sA-s1 asigure
donmiea. Dacä românil din Transilvania puturA, la
- adapostulti bisericei catolice, sA alba cate-va scoll
- tiqionale, eel din Principate nu a.veail niel una.
Stilubtí vehementii se adres4zA. mintel cAuand ea
prin convingere misee pasiuni. Cuvintele luI
Caius Grahns (pag. 105) si inceputula discursulul
lui Cicerone in Catilinam" (pag. 101) potil. servi
de modelti i in acést priviuta.
NOTA. Enumërarea felurilorii do stild devino folosit6re dad,
se face exorcitid multd pontru fe-caro fol.

www.dacoromanica.ro