Sunteți pe pagina 1din 145

LUCIA STURDZA

ACTORU L
SI

ARTA DRAMATICA

fll j i;E"I
Atelierete SC C EC ef,c Co., soc. anonimà
1912

www.dacoromanica.ro
LUCIA STURDZA

ACTO
ARTA D RAMAT' CA

BUCURETI
Atelierele SOCEC & Co., Soc. anonim5
-1912
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE
interpreteaza un rol prin grain,
Actorul
mirmiett, gest, atitudine.
Arta de a gral. dietiunea, este un in-
treg studin care copriade: articulatiunea,
punctuatiunea, respiratiunea, frazarea, co-
loritul, nuantarea, stil al, tranzitianile, pau-
zele, tonalitatea, emisiunea vocei, etc...
Mimiea este gimnastica muschilor fetei
si mai ales a ochiului, ca mijloc de expri-
mare a starilor sufletesti.
G-estul ne serveste ca complinire si ex-
plicare a actiunei indeplinita sau de In-
deplinit. Varietatea si sobrietatea gestului,
justeta lui ca reflex al starei sufletesti,

www.dacoromanica.ro
4

eleganta i amploarea lui; raportul dintre


gest si costum, etc...
Atitudinea este arta de a coordonh, de
a ne armonizh jocul; prin studiul ei
vätám cum trebue s stabilim legAtura
dintre gest, mimicà, dictiune, costum, ast-
fel, ea aceste diferite pärti sit conluereze
la armonia unui asamblu, la desävärsita
realizare a personagiului de representat.
Perfecta echilibrare ale acestor diferite
pArti ale compunerei unui rol, constitue
atitudinea.
Prin atitudine intelegem cuvantal
sensul lui cel mai larg, coprinzänd In sfera
acestei notiuni atitudinea mutä i atitudi-
nea vorbindä, a.dieä atitudinea In general.
Despre dictiune, mimic i gest se gä-
sesc lucräri speeiale. Märginindu-ne s rea-
mintim :numai câtiva dintre acei ce an
scris asupra acestor studii, vom mentionh
pe: Legouvé, Provost, Ménechet, Le Roy,
Beer, Jean Blaize, Roderich Benedix, Calm-
berg, A. Philippi, etc..., precum Piderit si
Ch. Hacks. Acesti doi din urmä s'au ocu-
pat cu mimica i gestul.

www.dacoromanica.ro
5

Despre atitudine in general si despre


diferitele párti cari o compun, nu exista:,
dupe cg,t stiu un volum special. Un vo-
lum In care sa se vorbeasca despre: com-
punerea rolului, naturalul pe sceng, con-
ventiunea, obiectivitatea i subiectivitatea,
sinceritatea in expri marea sentimentelor
pe see* despre imitatiune, despre.impor-
tanta diferitelor pgrti ale unui rol. : .

nai ales despre coordonarea tuturor aces-


tora.
Neggsind o asemenea lucrare complecta,
de si unele din aceste precepte sunt tratate
de Dideròt in Parado. xes sur. le comédien",
si de Coquelin amé in l'Art du Comédien",
m'am silit s scriu aceste cAteva pagini.
Aceastg, lucrare n'are altg pretentiune
deck aceea de a fi adunat ateva cuge-,
thri, cateva veden i .generale asupra artei
actoricesti.
Observatiunile acute ad, sunt. .rezulta-
tul. experia.tei practice,. precum si a ceti-,
rei lucrarilor mai sus citate cari trateazg
despre aceastg materie. .

In oriçe volum ,çare pomeneste despre


,
,

www.dacoromanica.ro
6

teatru, fie ca ar scrie despre actori, des-


pre meseria lor, despre piesele in cari au
jucat, n ori §i ce carticica vorbind de
departe sau de aproape despre aceasta
materie, putem gasi reflexiuni folositoare.
Punerea lor in practica ne invata prin
experienta, daca sunt de folos sau nu.
Scriind aceste rAnduri m'am adresat
acelora cari n'au ea mine 13 ani de ca-
rierá si le-am spus: iata ce cred de folos,
iata cum cred ca trebuih procedat, §i iata
cum imi lamurese eu rostul cutarui sau
cutarui rezultat. De voiti, faceti ca mine,
yeti vedeh daca e bine sau rau.
Voi ineepe prin a vorbl despre atitu-
dine, voi eauth &A ark raportul ce exista
intre atitudinea propriu zis a §i rolarile de
studiat §i voiu urmh cu cercetarea precep-
telor §i a principiilor pe cari le cred de -
folos.
Studiul atitudinei este in legaturá prea
stransa cu personagiul, §i variaza cu dife-
ritele intrupari omene§ti, ea sa se poata des-
prinde si generalizh in reguli §i precepte.
Singura regula de urmarit este: armo-

www.dacoromanica.ro
7

nizarea cat se poate mai perfecta a tutu-


lor amanuntelor.
Insa, daca nu exista carti despre atitu-
dine, nu putem zice ea nu avem cum sa
ne desavarsim acest studiu. Natura, istoria
si literatura ne ofera, ocaziuni de eerceta'ri
atat de infinite si de multiple, luck sástim
numai sá ne folosim de ele si vom capatà
cunostintele necesare.
Acest studiu despre omenire se poate
urmarl pe deoparte asupra celor ce ne
mnconjoar tn viata, de toate zilele, pe de
alta, parte prin cetire.

www.dacoromanica.ro
de a al-Mg de cAt ajutor pot ,sg.
fie actorului observatiunea §i cetirea, a§i
Inainte
dorl sk preintampin repro§h1 ce mi s'ar
putea aduce: cg prin o analizg prea subtilg
li §tiintificg a procedeurilor actorice§ti, a§i
distruge spontaneitatea talentului.
Cunosc teoria talèntului creator §i atot
puternici teoria actorilor talentati dei in-
culti, juand bine numai din instinct,
printr'un dar natural.
Cuvântul clan ne va servl ca argument
in favoarea noastrg: ace§ti oameni cari au
darul, adicg taléntul, talentul natural, ce
fac ? joacg bine, Q,dich. reprezintg in mod
natural, exact; Personagiul de representat.
De çe ? pentru cg au darul sg *imite, WA

www.dacoromanica.ro
copieze bine; pentru c observatiunea la ei
e spontana, deqi incon§tienta poate, .pentru
ca, procesul de observatiune se petrece in
ei printr'un dar al naturei, printr'o apti-
tudine fireasc i se fixeaza a§a ciar in
mintea lor, trick reinvie, la 'nevi:2e, fará
nici o sfortare.
Nu putem nega, ori cat am vol
arta actoriceasca este o imitatiune a na-
turei, o copie a vietei; cu cat va ffi mai
perfecta 6.1 atilt va fi mai bur&
Acei. cari au mai multa ii§urinta pen,
tru imitatiune, aceia sunt oamenii cu ta-
lentul innascut. Darul inascut se pdate cul-
tiva, servindu-ne chiar de tendinta pe care
am observat-o Iii felul lui, de, a procedà,
§iIl vom desvolta, atunci. and exista,
dandu-i mai multa tarie, ainPlificandu-1
prin exercitiu.
Iar acolo unde nu va fi fost talent, 11
vom crea, in aparenta cel putin, slujindu-ne
de indrum6rile observate. la acei ce au
talent. Ceea-ce a fost spontan la ei, o vom
dobandl-prin cercetare. Dackdan§ii putean
sa red& perfect tipurile din natnra, fiind

www.dacoromanica.ro
11

a le observan in mod nesilit, fiind-ali


se intiparea in minte en inlesnire, noi,cei
"lira talent innascut, prin observatiune
voith, staruitoare, ne vom insu§i §i noi mo-
delele naturei, §i voni putea sa le ream,
eu at le vom fi observat mai bine.
Prin tirmare daca, talentul exista nu-1
vom distruge prin studio, din contra prin
studiu 1'1 putem desvolth, si and nu exista
ne servim de mijloacele cari ti sunt pro-
prii cari la nevoe, ti pot inloctii, intru
atva. Analiza aceasta a mijloacelor de
redare .scenica contribue numai s explice
mecanismul artei actorice§ti.
Gait despre spontaneitatea jocului, 'voin
reveni mai tarziu si mai pe larg la aceasta
chestiune.
An vriit numai s dovedese folosol ce
poate rezulta pentru actor, din cercetarile
asupra artei sale, prin opozitie cu teoria
.excl usivitatei talentOlui spontan.

www.dacoromanica.ro
II

vedem intru cAt observatiunea ne


S5. poate .venI in ajutor ea mijloc in-
structiv.
Lumea intreagg este iinensul amp de
studiu care se desf5soar5, dinaintea ochilor
nostri. Fericiti acei eari stiu. sh vaa! Arta
fiind o copie a naturei, n'avem deck sh'
privim in jurul nostril si A. copiem dupe
natur6; dar sg, copiem exact si sá inter-
pret& m ceea ce .copiem. Pentru asta tre-
bue s5, privim .cu ochii inte1e1igentei7 A,
ne silim s6 pricepem si s A admirAm,
Darut observOunei, in mare parte face
pe actor; cel ce nu-I are sil poate cApatit
prin voint5., atintindu-si putin atentia; cu
tiinpul se capiltA obiceiul, pang intr'atkt,
incit ajungem, sg, ' inregistrgm in mod

www.dacoromanica.ro
13

aproape masinal, inconstient, tieuri, ges-


turi, eta. si une ori ajar sit le imititim,
apropiimitt-ne astfel de talentul natural.
Cilte case atatea obiceiuri. AtAtia oametti
atiltea suflete. Nu spunem de sigur vre-o
noutate cu asta; nu, n'avem pretentia sri
descoperitn America. Nici când ad6ogIm
cit nasterea, mediul, educatia, instructia,
profesia, mijloacele materiale influenteazit
asupra individului. Nu, nu aflrmilm ni-
mic, confirmAin i noi la rândul nostru
ceea ce au eonstatat atâtia altii.
Insg dacit este asa, at de mare este in-
finitatea exemplelor naturei, &kg varietate
intre ele, si ce infinitesimale sunt diferen-
tele (lela oin la om, dela tip la tip. Câtit
piitrundere de observatiune ne trebue ea
sit urnArim creatiunile multiple ale na-
turei i n acelas timp at de nesfirsite
stint ocaziunile pentru a observa... In tot
inomentul modelele sunt dinaintea noastra.
AcasA, pe strad6, la birt, intr'o prAviilie,.
la teatru, la curse etc. si mai ales in ch-
16torie. Obisnuinta mediului adoarme vioi-
ciunea interesulni; de cate ori in graba

www.dacoromanica.ro
14

ocupatinnilor zilnice, nu trecem cu vede-


rea mntainplìtri i oameni cari ne-ar fi o
comoará pretioasá, de observatiuni folosi-
toare.
In cálátorie, desbárati de scopuri ime-
diate, curiositatea se rede§teapa dela sine
pentru tot ce e nou in jural nostru: locuri
qi oameni; observám, chiar fr s vrem;
atentia noastrá este atrasá de tot ce in
cálkorie e neobi§nuit. Pe de alea' parte,
cAnd in stráinátate intânipinárn intrupári
bine cunoscute, le distingem §i mai curAnd
ele reese pentru noi cu atilt mai mare
putere ca cAt sunt puse in relief de in-
strhinarea celor ce le inconjoarg. De ate
óri n'am exclamat fiind la Paris d. ex.
cutare trebue sá fie Roman! Imi aduc
aminte cà m'am distrat adesea in voiaj
fácilnd pronostican i asupra celor ce mit
inconjurau. Une ori inà in§elam, alte ori
ghiceam. Ex.: catare de sigur e vre-un
militar imbrácat in civil; doamna cutare
e neapárat de neam mare, perechea acea
tânárá trebue sá fie doi amorezi cari s'au
luat de curand (ad i márturisesc cá nu tre-

www.dacoromanica.ro
1'5

hue. multa pgtrundere), .oh! uite-o cum


lnilnAnca, cum s'a arzat la mas, cum
tine furculita! de sigur ca e ve-o mito-
cancutil etc.... Ce om sgarcit trebrio sit fie
domnul acesta; X e vre-un artist de sigur
§i Y un caviller de industrie, *i a§a mai
departe. Pe ce se bazau presupunerile
mele. Pe nimic §i pe tot. Ochiul i min-
'tea inregistreaza. mereu, chiar farri ajutb-
rul nostril, imagini peste imagini, notiuni
peste notiuni; ele se suprapun,. se coordo-.
neaza de la sine; de o data o imagine
'isbind memoria noastra vizuala, de§teapiA
im ea un §ir intreg de imagini §i 'notiuni
asemuitoare .§i astfel ajungem sit zicem de
cutare trebue. 0, fie vre-un militar
ImbrAcat civil; tinuta asta, gestul, pépta-
nätura, felul gsta de a vorbl le-am ilzut
de atittea Ori la cutare sau cutare militar
pe care-1 cunosc, la .toti acei pe cari nu-i
cunosc, dar pe Care i-am vazut. zilnic 'pe
strazi, n localuri publice, ark'
privesc. i a§a mai departe.
A§a dar faculteitile noastre receptive ne
sUnt de mare folos; pe ele ne putem .baza

www.dacoromanica.ro
16

adesea. Uneori avem nevoe de un model,


pentru un anume tip §i se poate intimpla
sIt ne lipseascg momentan; ne adresgm atunci
tnemoriei noastre §i de cele mai multe ori
ea ne desfil§oarg un §ir Intreg de arnintiri,
dupit cari ne paten' indruma.
Bine nteles cit imaginele pe cari le vom
incredinta noi in§ine memoriei prin aten-
tie sustinutrt, vor fi cu atAt mai vii,
mai durabile. Cu cat ne vom sill sa le
precizgm contururile §i A, le fixAm ra-
porturile, Cu atat le vom pgstra mai bine
i mai indelungat. Iatg pentru ce am zis
,,fericiti acei ce §tiu sit vadg".
Un tip oarecare, produs de actual itate
al modei, este u§or de observat; particu-
lariegtile care il deosebesc sunt foarte iz-
bitoare qi relativ putine la numgr; ele
consistg, in cele mai multe cazuri, In it'll-
brgcriminte, in felul de a vorbl, de a um-
big etc. in scurt sunt manifestatiuni exte-
rioare isvorke din capriciul timpului
care trge§te qi cu care va murl. Se pot
noth cu mare inlesnire.
Nu putem zice acela§ lucru cand e vorba

www.dacoromanica.ro
11

tie tipurile eterne, de caiaeterele neperi-


toare ale rasei omenesti; ele sunt oglindi-
rea sufletelor; Intr'unul din ele noi studiem
o mie de su flete, precum In o mie de su-
flete vedem pe unul i acelasi: substractul
tutulor, tipul ideal care le coprinde pe
toate. Observatiunea noasträ nu se mai
multurneste cu manifestatiunile externe, ea
vrea s eunoascá. sufletele, vrea s eunoasa
sufletul; trebue s ne Incordäm atentia,
cu atát mai mult, cu cat observatiunea
noasträ devine mai subtilä, mai psicho-
logicä.
Sufletul omenese este ca o lira, ea ra-
sunii la cea mai raid, adiere de vánt. Sil
ne inehipuim spre exemplu diferite tipuri
de sgareiti sau de cochete... deosebind u-se
intre ele din cauza infinitelor circumstante
prin care natura si societatea le-a format:
sgárciti comici i tragici, boga,ti i säraci,
tineri i bätráni, eulti i inculti, slabi
puternici etc., etc. Multiplicitatea aceasta
de varietäti compune tipul ideal: sgarci-
tul, cocheta, etc. Astfel toate caracterele
neperitoare ale rasei omenesti sunt numai
47779 2

www.dacoromanica.ro
13

abstracti uni le, quintesenta observatiunei


veacuri. Toate aeeste tipuri variate, deosebin-
du-se Intre ele prin particularitati proprii,
resultate din conditiile de viatil si de nas-
tere, se asemuesc intre ele prin inclinAri
comune firei omenesti si constituesc idea-
lui speciei. Ca s extra gem aceasta gene-
ralitate, observatiunea singura nu ponte fi
de ajuns si atunei intervin cugetarea, coin
paratia, memorizarea care uneori urmeaza
observatiunei alta data lucreaza dim preuna
eu ea ajutandu-se una pe alta.

www.dacoromanica.ro
III

cugetarea. pate desehide ori-


zonturi, nelkumité la prima,.vedere.
Inti'adeviir
,

Despre memorizare. am avut ocaziä "sit


vorbim putin in treacgt; am vgzut ce -ro1
important poate ¡um memoria vizualg'in
observatiune. Acela§ lucru se intamplä cu
memoria auditiva, cu memoria faptelor §i
a lucrurilor citite, cu .memoria ,in general.
Dacg asupra lucrurilor - observate stgm
sg ne &Aim putin, dacg cugetám afigm
cauzele efectelor observate;. iar, prin de-
dtictie, putem generalizg cg de eke ori vom
intilinping anumite cauze, vor trebul sä
producg anumite efecte si ' invers eg anu-,
mite efecte au fost provocate de anumite
cauze ex: de ate ori voim sä emotiongm

www.dacoromanica.ro
publicul, trebuefirn. noi in aparentá
ernotionati; nu voi zice ca Boileau Si vis
me flere ipsum tibi", daca vrei plang
trebue mai intai sa plangi tu insuti, nu.
Diderot in Paradoxes sur le comédien"
sustine din contra ca actorul trebue
ramaie stapan pe sine si sh se prefaca
numai. Caci, zice el, dad, ne- am lash prada
sentimentului momentan am uith de in-
treaga piesa, de rolul nostru, am uitàct
suntem pe scena, in fata publicului i nici
o representatie n'ar mai avea loc, oamenii
s'ar omora de-a binele daca ura §i lovi-
tuka de pumnal n'ar fi prefacatorie..Pen-
tru dobandirea acestei emotiuni fictive si
perfect imitata trebue studiu, exercitiu,
cugetare; ea face parte din compunerea
uuui rol.
Pentru infati§area Unui personagiu ne
servim in primul rand de indicatiunile
autorului; acestea adeseori sunt incom-
plecte, sumare, sau relative numai la fi-
zicul su. Prin cugetare ne vom aduce
aminte, ea de un anumit fisic este legat
un aniline temperament, ca' pornirile unui

www.dacoromanica.ro
21

om sunt in legatura directa rat complexi-


tatea lui nervoasa, ca' e nimerit s gesti-
culám mai putin, mai armonios, cand.tre-
bue s representam o femee distinsa, §i
mai mult mai desordonat ca,nd e vorba de
o femee din popor; c omul in manic
seamral adesea ca omul nebun prin des-
ordinea intregei sale atitudini etc. §i ast-
fel ne vom cladi personagiul reinviind
prin cugetare, ceca ce am adunat in in in-
tea noastra prin observatiune §i memori-
zare §i tinand seama de raporturile ce de-
term in im bold unie, precurn intreaga pur-
tare rationala, vom compune astfel per-
sonagiul .pe care vrem invocam in
mintea noastra.
Intrtadevar sunt texte care (lela inceput
lash', s intrevada psihologia intreagii, a
personagiului; altele, mai adânci, mai ob-
scure sau mai filosofice, cer mai multa in-
cordare; §i intr'un caz §i intr'altul elige-
tarea ne calauze§te in aflarea adevaratu-
lui caracter, in trasaturile-i generale cat
§i in amanuntele lui.
vrmun intr'un tabluu, o umbra tiitát4

www.dacoromanica.ro
22

strich ansamblul, tot astfel un rol poate


perde din vigoarea, din corectitudinea exe-
cuthrii, prin neglijarea unui detaliu, din
de cugetare stä ruitoare.
Ch sh' &gm un exemplu cunoscut de
toath, lumen s vorbim de Hamlet. Chti
actori n'au jucat acest rol, chti scriitori
nu s'au ocupat de el; si cu toate volu-
mele ce s'au scris asupra acestei serien,
cine ar vrea asazi oace va fi oare
scutit de a se gândl adânc asupra inten-
tiilor autornlui, asupra interpretilrii insh§i ?
Cu citt II privim mai de aproape cu atilt
gilsim in el prilej de studiu; toatä invei-
tätura nu e deceit o indrumare pe calea
perfectiunei.
NeavAnd pretentia nici sh citez legi,
nici chiar st stabilesc reguli, sh-mi fie
permis sh' insist asupra procedeurilor pe
cari le-am experimentat §i pe cari le cred
de folos in propil§irea carierei teatra,le.
Dach privim in zare, departe pe o in-
tindere mare, dinaintea noastril, pe .un lac
de pild, nu vedem mai inthi nimic; de
Oath., un punct care se iniqch ne atrage

www.dacoromanica.ro
23

atentia; co sit fie ? Ne uitam mai bine,


mai indelungat, i punctul aproape invi-
zibil la inceput, se precizeaza, se lainu-
re§re tot mai bine: este o barca;
tru pare cg sunt 3 oarneni, doi lopateazá
si al treilea stg etc....
Acelas lucru, se petrece identic Cu ochilll
mintei: o cugetare obscura se clarifica prin
staruire asupra ei; intelesul nepatruns la
prima cetire reese din ce:in ce mai hm-
pede prin gandire. A trebuit timp ochiu-
lui sä. se deprinda cu distanta ; ti trebue
vreme mintei sa se familiariseze cu o idee,
pana sa o pricea1J5,.

www.dacoromanica.ro
IV

vorbeste. foarte Inuit in cariera


Se teatral de compunerea unui rol
In ce constá aceastá compunere? Sá ne .

uitám la un actor and isi invatá rolul;


ce face el ? Citeste .atva timp, apoi de
odatá, se opreste si rámilne eufundat in
gânduri; ce s'a petrecut ? 0 frag, o indi-
catiune a textului iau fixat atentia; cum
trebue interpretatá cutare propositiune si
care este gestul coráspunzátor mai neme-
rit ? Dei luerurile in aparentil ar .fi foarte
usoare, in realitate intAmpinám adesea
mari greutáti.
Ce poate sá fie mai simplu, mai natu-
ral deck s5, umbll: te scoli de pe scaun
§i pleci; toatá ziva umblám si nu ne mai
gtmdim cum umblám. Ap, ar fi dad), pe

www.dacoromanica.ro
25

seeng am putea s umblgm ca in viatg;


sau daett am fi noi in§i-ne personagiul ce
trebue s, 'infilti§áin. Dar daeg admitem eg,
juegm, de pildg: vre-o bolnavg sleitg de
puteri, vre-o bgtrang uitatg de vremuri,
vre-o fatg sburdalnicg sau vre-o regintt
impunkoare, nu va fi oare nevoe sg ne
gAndim, s refledgm un moment asupra
modului cum trebue sg umblgm; dedue-
tiuni filosofiee nu incap ad i neaph"rat. Me-
moria ne va ajut s ream manifestatiu-
nile exterioare inregistrate prin observa-
tiune.
Ceca ce am spus despre felul de a umbla,
se ,referá la toate gesturile, la intreaga in-
fgti§are a personagiului.
Compunerea unni rol este studiarea mpg-
nimtitg a tuturor trgikurilor care stampi-
leazei in mod vddit intruparea unui per-
sonagiu.
.Când intrgm pe sceng, dela primul pas
ce'l facem, din felul chiar cum inehidem
uva, cum purtgm hainele, din insu§i gate-
lile sau zdrentele noastre i mai ales. din
expresiunea de pc lata noa8trei speetato-
rul trebue sg gliiceasa ce fel de persona-

www.dacoromanica.ro
26

giu represintgm, detaliile toate trebuesc


bine coordonate pentru a face un tot bine
armonisat.
Expresiunea fisionomiei fiind cea mai
importantg, trebue socotitg aparte.
Mimica este o artg specialg care cola-.
boreazg in mod insemnat cu arta teatralg;
la nevoe ea ne poate Invg,th contractiunile
musculare ale fetei, care exprimá: (lure-
rea, ilaritatea prosteaseg, etc... pentru
aceJt scop putem Consultà textele original()
sari n lipsg vre-o traducere *).
(land am vorbit lug de expresiunea fi-
sionomiei, am mentionat-o ca oglindirea
stgrei sufletesti, ca reflexul focarului lgun-
tric de uncle iradiazg flacgra pe °brazil'
nostru §i-1 lumineazá sau ti intunecg;
aprinde ti tulburg, sau ti insenineazg 11
linisteste; actorul care voeste intr'adevgr
sg'si trgiaseg rolul, nu trebue nici un mo-
ment sa lase sg adoaring, in el viata aceasta
lguntricg: redarea ei este partea cea mai
principalg i maì grea a compunerei ro-
ului.

*). Vezi Mitniee de Piderit..

www.dacoromanica.ro
V

subieetiv din care examinitm


- o idee pode une ori sh ne oprea,sch
Punctul
deja interpretarea ei corecth; de ' indath
insh ce vom adoptit obiectivitatea, aceasth
dificultate dispare; chci prisma, sub care
privim noi, umbre§te cu propriele-i cu.-
lori, intunecAnd pe cele adevhrate, care
nu mai pot astfel sit ne lumineze si sh
arate inteligentei noastre enigma pe care
vrem s'o deslegitm.
Tendinta naturalil .este sh. interprethm
totul din punetul nostru de vedere, sh 're-
zumhm totul In noi. Putem sit tragem fo-
loase din aceasth tendinth, insit se ne oprim
la itimp, pentru ca sh nu ne devie ditunh-
toare. la compunerea unui rol dad intim-
pinhm vreo difieultate de interpretare, pro-
cedan prin comparatie;

www.dacoromanica.ro
Ce as face eu in astfel de imprejurgri?
punct de vedere subiectiv ; iar din punct
de vedere obiectiv : cum trebue sa faca
eroul men in raport cu psihologia i fiizicul
seu. Aceasta psihologie o stabilim prin
analiza personagiului, ca ajutorul spiritu-
1 critic ; §i spirittil critic depinde de pu-
terea de obiectivitate. Cu cat ne vom putek
desbark de propria noastrg personalitate
In fata unui studiu, ca atat acesta va reesi
mai limpede pentru cugetarea noasträ. Ra-
ceala, impartialitatea pe care se sprijina
critica bine inteleasa', ne aparg de multe
aprecien i gresite, cari le-am face din punct
de vedere subiectiv.
Iafá de ce ar fi de un mare folos ca
actorul sa-si studieze mai intiliu rolul din
punct de vedere absolut obiectiv si pe urmg
sa se sileascas pue propriele lui calitati in
serviciul personagiului de reprezentat. In
realitate cel mai bun actor, oricat de sin-
cere ar fi sfortarile sale, stampileaza mai
toate rolurile pe cari le joaca cu pecetea
propriei sale fin.
Si cum poate fi altfel. Actorultti se i

www.dacoromanica.ro

teré, ca prima conditiune, SrL1i triase a rolul


da via* emotivitate etc... intr' un
cuvant tot ce se opune spiritului critic.
De la prima cetire a unui rol, actorul de
temperament este miscat de partile sen-
timentale, fie ele duioase sau violente, pro-
. ducatoare de lacrámi sau de groaza etc...
rápit, cu lacramile in ochi, el este ispitit
de efectele de produs, se ambaleaza, uita
de analiza.. Vorbesc de actorul de tempe-
rament prin urmare de actorul pretuit
láudat...
Etta de ce criticul, desi n'ar fi in stare
joace rolul interpretat de un actor, este
de multe ori mai competinte spue daca
a jucat bine sau au, i pentru ce á jucat
ru sau bine. Pe 'and unul rámane absolut
obiectiv celalalt este tarat de subiectivitate.
Concluzia e deci limpede: SA nu ,uitam
pe cat posibil, and ne studiein rolul
fim at mai obiectivi, si,cat se ..poate mai
putin subiectivi.

www.dacoromanica.ro
compunere, obiectivitate si su-
pesprebiectivitate, am mai aveà multe de
zis; totusi nu vOrn mai stArui asupra
lor, si dac'A ne am oprit chtva, am ráent'o
cu scopul sa arAfám ce rol poate juch
cugetarea prin observatiune, memorizare,
comparatie In complectarea compunerei
unui rol adicii in atitudinea inutg si atitu-
dinea vorbitti a artei actoricesti. Cat despre
spontaneitatea jocului, VOM reveni mai
tArziu si mai pe larg la aceast cbestiune.
Prin observatiunea direct'A a oamenilor
suntem condamnati s'A putem studia numai
pe acei ce tilesc in jurul nostru, sit en-
noastem mediul in care suntem meniti sii,
trAim, si atetta tot.

www.dacoromanica.ro
31

Pe sceng, insá, actorul este chemat


reprezinte oameni din toate páturile sociale
si din toate timpurile: printi Si titrani,
antici i moderni etc. Si atunci ne e de
mare ajutor eitirea. in romanele i operile
clasice gitsim tipuri, eroi §i eroine extrase
de autori din nata realit; selectiunea §i
gruparea trásáturilor caracteristice ne este
Inlesnia de scriitorul care ne vorbe0e
despre eroul säu; cA§tigAin astfel, sub formá,
condensatà, cuno§tinte mai multe.
Sit vedem cari mai sunt foloasele cetirei:
De§i e o banalitate sá spui cit este de
un mare, de un nepretuit §i neinchipuit
folos s cetim, totu§i nu ne putem impie-
dica sä, ne oprim putin asupra acestei ava
zise banaliti. AruncAnduli intítmplátor
ochii asupra acestor ránduri, cel ce e con-
vins de acest adevár nu cktigtt nimic; se
poate insá intamplit, mai ales printre ele-
vele ¿lela conservator, vre una care faralá'
de ocupatiunile zilnice sa uite ce bogate
sunt roadele citirei. Si daca aceste clteva
cuvinte n'ar avea alt rezultat dedil sg-i le
a.minteasch", nu vor fi fost rostite in zadar.

www.dacoromanica.ro
82

Citirea este isvorul cel mai netagadult


de cultura, atat din punct de vedere al
instructiei cat si al educatiei.
Copilul, adolescentiil, primesc in anii de.
scoala, primele notiuni principale de tiinÇìt,
artá, literaturá ; capatam astfel numai
'o baza generala asupra i cu ajutorul
careia ne vom indruma in viitor in spe-
cializarea necesará meseriei noastre.
intr'adefár mintea omeneasa nu poate
cuprinde in mod temeinic universalitatea
stiintei, a artei; trebue s facem o selec-
tiune. Cat despre noi; artisti dramatici,
%sand la. o parte cetirea cartilor care se
referá la stiinta despre natura, vom cauth
sà.pàtrundeni pe aeele cari vorbesc despre
omenire.
Matematicile, cu spiritul lor speculativ,
ne au desvoltat logica in primii nostri ani
de invátamant; stiintele naturale dimpreuna
Cu fizica, chimia,, au hránit in noi positi-
vismul atat de necesar mai cu seamä acto-
rultil; fiind .ca positivismul este intempi-
narea obiectivet sub prisma rece a analisei,
a. spiritului critic,, si am vazut , ajutorul

www.dacoromanica.ro
33

pe care-1 poate asteptit actorul in com-


punerea unui rol dela spiritul critic.
Totusi, dupg ce am flout aceastg primg
gimnasticg a inteligentei, trebue s renun-
Om la ea. Aceste exercitii sunt prepara-
tivele prin care ne am format cugetarea.
Cu ajutoral ei s ne silim acum sui. mu-
noastem omul, pentru ca sg putem sit in-
fAtistim oameni pe sceng.
Din antichitate, omul a egatat sg cap-
tee puterile naturei, punAndu-le in ser-
vicial nevoilor sale materiale; a pgsit
deci dela inceput pe domeniul stiintei, de
si in mod inconstient relativ la scopul
stiintei pure. Si iargsi din antichitate omul
a simtit nevoia plAngg i s'A'si ante
durerile i bucuriile si s'a ngseat : poesia ;
sg le transmith mai intAi verbal sub forma
de cântece din familie in famine, din neam
in neam: istoria. A.stAzi dacg vrem
citgun câteva titluri sub care omenirea se
cerceteazg pe ea insgsi, avem: etnologia, fi-
lologia, istorie, roman, poesie, psihologie,
filosofie etc... Ce fel, avem noi oare ne-

47779 3

www.dacoromanica.ro
34

voie sí stápitnim toate aCeste ramuri de


cunostinte, .ca s fim actori buni ?
Nu,, n'am zis asta. Dupá cum -am mai
spus-o, darul e ceva ináscut nu se capátá
cu nimic, si a fi un actor bun este un
dar: probá atati actori buni i totusi ab-
soluti inculti: aveau darul. Insá un actor
bun 'dad - e si cult poate deveni un actor
excelent, i in loés aibri &And i &And
lieáriri de talent, va avea o continuitate,
o sigurantk, o just* de interpretare, care
Ii v.& asigurà succese nenumárate, in ca-
riera sa.
N'am zis iarási ct este neapáratá nevoe
sit fim perfecti fi101ogi sau istorici nein-
trecuti i asa mai departe. Insrt dad, ce-
tim astázi o paginá de istorie, mAine un
roman, dacá ni se intamplá altá data sä.
ritsfoim vre-un tratat de psihologie, s'ar
putea nirnerì s intalnim, in istorie de.
vre-un personagiu dintr'o tragedie
elasia pe care l'am jucat- sau il vom juch
vrero data, si sit aflám astfel fapte si
susiri te pot inráuri asupra interpretárei
noasti..e. Romanul procedeazrt prin descrip-

www.dacoromanica.ro
35

tie; autorul ne arei snfletele eroilor


si mediul in. care traesc acestia, insista
asupra manierelor; a portului, etc. Ce co-
lectie de tipuri nu incredintam memoriei
noastrefrs vrem, prin cetire; iins inctiv,
la nevoe, reproducem, nu cutare sau eutare
personagiu aniline din vre-un roman, ci
idealul unui tip care s'a format in mintea
noastra prin un proces inconstient; n'am
luat " un anumit fel de a umblit, de a
sedéh, etc. din diferite carti; insa imagi-
nele descriptive s'au contopit, parfile dis-
tinctive disparand, iar cele .cwinune supra-
punandu-se, au format caracteristica.
Psihologia unui personagiu ne d pro-
babilitatea i modalitatea determinantei
actiunilor sale. Deprinzhndu-ne distin-
gem ilisusirile sufletesti ne inlesnim reusita
unei interpretari, bazatii pe aflarea lor.
' Cum am mai spus-o omul se naste Cu
talentul; insa nu-i mai putin adevarat,
talentul unit Cu cultura intrece talenta
brut, si pe de, alta parte cit i cultura
poate ajutà malt pe eel fara talent.

www.dacoromanica.ro
36

care este, ah Doamne!:actorul care sa zicá


ca nu are talent! De teaing insá, ea, daca
intamplátor n'am aveg talent, alit', sa ne
(him seama despre o atare nenorocire, §i
de groazg ca altii ar putea sa intrevadg
aceastg lipsà, sa &imam cel putin sti ne
cultivam, si sa ascundein in acest fel in-
suflcienta noastra posibila. Aceasta iará§i
'nu. e oare un .folos ?
cand atâtia s'au trudit mn speciali-
zgri amanuAtite si ,vi-au scris rezultatele
cercetarilor lor, noi sa nu ne imfruptam
din bel§ugul de adeváruri pe care le ga-
sim la indemang: Gaud pe altul nu l-au
intors din cale piedicele de tot soiul, in
urmárirea telului ravnit, munca §i .obo-
seala in cercetarea necufroscutului, noi sii
ranagnem lenesi'si indiferenti in fata bo-
gatiilor adunate, din öari nu ne ramane
cleat sa culegem sau sa alegem- ?
De sigur 05, aceasta nepgsare nu-vi gg-
seSe loe intr'un suflet de artist, qi voin
cetl, cu sau fara metodg, alegAnd cat ne
va sta in putintg, si multámindu-ne alta
data cu ce vom gasi intamplátor.

www.dacoromanica.ro
37

Vederea colectiunilor de statui si de


tablouri de prin musee, va fi la rândul ei
foarte efieace pentru actor. In capod'ope-
rile mae§trilor seulpturei si a picturei pu-
tem admirit, propolia, armonia, vigoa rea,
gestul, atitudinea intreaga, coloritul, ex-
presia, miscarea, ansamblul, naturalul etc.
ne formgm gustul, de care avem
atAta nevoe pe sceng, mai cu seamg fe-
. meile. De cAte ori n'am vgzut actrite infg-
ti§ându-se n vre-o toaletg incgreatá cu tot
felul de podoabe, ea sA par cAt mai seumpg,
eu nuante de culori care tipg impreung.
In zadar interpretarea va fi inteligentg
din pima de vedere al compozitiei per-
sonagiului ; eând ochiul este jignit mereu,
spectatorul nu poate sg fie multiunit. 0
femee tna1t, corpolentá este caraghioasg
cu o rochitg scurtg: lipse§te proportia, §i
invers una scurtg, imbrgeatg cu o rochie
cu tren g seamáng cu o fetifa" deghizatg
in persoan rt mare, cu rochii imprumutate.
Trebue sg facem educatia esteticg a ochiu-
lui ; obi§nuindu-ne vgzul en frumosul,
vom duce lipsa, si vom lupta pentru do-

www.dacoromanica.ro
38

bAndirea lui. Contemplarea si analizarea


capod'operilor de artá ne ajuth foarte mult -
pentru indeplinirea acestei pkti educa-
tive. lath, pentru ce pot spline cá vizitarea
muzeelor face parte din mijloacele de
studiu pentru perfectionarea artistului dra-
matic.
El va gilsi pentru infiltisarea eroilor de
prin tragediile clasice nenumhrate indica-
tiuni. In marmura rece si albá, tráese
statuele rhmase dela cei vechi, Greci si Ro-
mani, zeii si eroii lor, transmitând posteri-
thtei mketia si simplitatea atitudinilor cari
caracterisau popoarele vechi in mischrile
lor. Jupiter, Junon, Mercur, Diana, Pallas,
Venus, Apollo intrupati in chip de oameni,
toate statuele acestea ne dan impresia de
forth, ne uimesc prin puritatea si unita-
teá liniilor, prin amploarea gestului.
Gimnastici eminenti, cei antici, uneau
=pieta cu foqa i in exercitiile lor luso-
te de muzich isi phstrau echilibrul brin
mischri rit9nice. La statuele antice putem
admirà armonia §i eleganfa mischrilor, iar
actorul de tragedie va puteh copià dupe

www.dacoromanica.ro
39

aceste modele gestul clasic larg, lipsit de


unghiuri aseutite, ba din contra urmând
eurbe armonioase §i mai ales plin de sigu-
ranrd de vigoare, de elastieitate, de am-
ploare intr'un cuvilnt.

www.dacoromanica.ro
VII

instudiul artelor ne convingem si


J) mai bine de axioma lui Boileau:
Rim n'est beau que le vrai, le vrai seul
est aimable". Nimic nu-i frumos ca ade-
varul, adevarul singur trebue indragit.
Dupa cum totul in natura se mentine
printr'un eehilibru si-o armonie perfecta
dovadá. insasi exceptiunile cari servese toe-
mai pentru confirmarea regulei tot astfei
In arta copia naturei trebue sa tinem
seama de toate concordantele si concomi-
tantele ea sa - facein un helm frumos, adica
adevarat.
Zicem de un om ea e twat (Ind de pill*
are vreo tresatura disproportionata: un nas
prea lung sau prea gros, gura stramba..., etc.

www.dacoromanica.ro
41

din potriva un om frumos este acela care


are::toate frasaturile regulate, proportio-
nate, etc.
Gaud vrera deci s facem opera de arta
teatral, jucam un rol In 'mod artistic,
vom luà seama ca tot ce poate sit desa=
vturasca compunerea rolului s fie in
raport armonios; .ca gestul sau mimica
nu fie In contrazicere en imbracamintea,
cu varsta, cu mediul sau imprejurarile.
Netinând seama de necesitatea raporturilor
proportionale vom da na§tere neverosimi-
lului; nu vom 1)ute4 de§tepth In mintea
spectatorului reprezintarea personagiului
sau a faptului ce voim A-4 aratA.m, nu ne
va crede, §i-i provocam chiar nemultumirea.,
ceind cuvintele nu vor fi rostite de actor
insotite de jocul complect care ar trebul
sa caracteriseze perk)nagiul.
Le vrai peut quelluefois n'etrè point
vraisemblable" zice francazul. i mai ales
la teatru se poate intampla ea adevarul
pur sa para neverosimil. Conditiunile spe-
ciale In cari se face teatrul dupa' cum voi
arath in urma: decorurile, minina ram-

www.dacoromanica.ro
42

pei, etc.. . toate acestea contribuesc ca reali-


tatea de pe scená s6 fie alta deck aceea din
naturA si clack' vom chuth sá facem lucruri
adevárate in sensul cel strict al cuván-
tului nu vom dobandl adeveirul teatral,
vom da nastere neverosimilului. Coquelin
Ainé" povesteste, c odatá doborit de oho-
seala unui turneu adormise deabinelea pre-
Maud u-se c doarme in Anibal" din Aven-
turera". Publicul 111Sh' a gásit c nu doar-
meà bine natural" ch' n'a stint s simu-
leze destul de artistic somnul.
Totul se rezumá in perfecta echilibrare,
in proportia de pástrat intre toate mani-
festatiunile jocului nostru, pe deo parte intre
ele, pe dealta cu cadrul in care se petrece
actiunea.
In multe cazuri unele disproportii sunt
voite, chutate de actori, impuse chiar de
autor. Anume: cazurile and o pasiune
covársitoare distruge echilibrul sufletese:
nebunii, maniacii, eroii de once fel; insá
chiar In aceastá desordine aparentá, in
chiar acel desechilibru, actorul trebue sh"
-

§tie uí pue in primal plan, sá, nuanteze

www.dacoromanica.ro
43

cu colori mai vii, mai puternice pasiunile


indicate de autor si.sg, aseze in mod gradat;
Cu difereirtieri treptate, celelalte sentimente
stiind sä, lase in umbrti pe deoparte
pue in relief pe dealta, lucrurile mai Inuit
.sau mai putin importante. Este o gresalh
capitalá sh ,crezi ch' toate phrtile unui rol
trebue puse in evidenth, cu aceias putere.
Find-ch veni vorbit sh examinárn putin
chestiunea ?mantel rei diferitelor parti ale
unit' i rol.
Adicg in compunerea unui rol .trebue
sh dgm acelas relief fiechrei frfiTze, sit jricám
Cu aceias intensitate toate *tile rolului?
De sigur ch nu. In viata de toate zilele
nu resimtim cu .aceias forth diferitele in-
cercAri prin cari trecem; sunt lucruri cari
ne lash indiferenti, altele cari ne intere-
seazg putin, altele cari ne misch adanc
etc... si ash mai departe.
De asemenea va fi si Cu intamplgrile
inchipuite pe sceng. Arom alege momentele
culminante pe cari le vom .aseza intr'o
luming, orbitoare; peste celelalte vom arunch
un fel de vhl, o umbrg, mai wail, sau

www.dacoromanica.ro
'44.

mai deasa, dupe cerinte. Partile umbrite


vor da si mai mult relief, puntAelor prin-
cipale.
tim Cu totii ce importanta are intr'o
fraza, intonarea cuvintelor de valoare:Daca
intonam cu aceias putere fiece cuvânt, fraza
nu mai are nici un inteles, fiecare distru-
gaud valoarea cuvantului precedent si ash
phna la sfarsitul frazei; pe cand variind
inflexiunile vocei i invatându-ne sa le
urchm si sit le coboram dupa fnteles vom
puteh da insemnätate cuvântului:care Mann-
. reste intreOga fraza.
Cea ce se inthmpla intr'o frazit se poate
. Ina ca pilda pentru- rolul intreg.
.Partile conversative, prin urmare expli-
cative si cari mai in totdeauna rezuma
parerea autorolui si nu fac parte directa din
'actiune, acelor Varti le vom da mai patina
intensitate. O naratiune trébue spusa Cu
mai putinit vioiciune deck am intrebuintat
pentru indeplinirea faptului povestit.
Ni trebue sit credem îns c putem sit
nesocotim vre-o parte a compunerei unui
rol; cit din moment ce am ajuns la o scent',

www.dacoromanica.ro
45

care, din vointa autorului, are o "impor-


tantä secundarà acea scenii o putem trece
Cu vederea, §i sà rostim cuvintele hi mod
pripit, neinteligibil, indiferent de vor fi
sail nu auzite de public.
Scenele pe cari le credem secundare au
acea§i importantä, ca §i scenele princi-
pale, dacä ne sum sä le socotim rostul
fatä de .intreaga piesil; vom ciluth sä le
dám la reprezentare, acea valoare care
eciiilibreazil, mai perfect, intreaga actiune.
Pe scurt, este jocul de himini si de
umbre;' este teoria contrastului, legea iner-
tiei dipAtate.

www.dacoromanica.ro
VIII

de a se adapta mediztlui, de a
putinfa
steipetni o Cat mai mare elasticit ate,
prin urniare de a se puteet intrupet at mai
perfect si mai de-s in diferitele creafittni'
ale autorului, aceasteí putin(ei este fala si
renumele actoruliii bun.
Fiindch, am insistat, ash de mult asupra
necesith'tei adapfárei mediului, sh vedem
care ar puteh fi rezultatul contra]: ce s'ar
ivi din lipsa acestei adapthri. Pe l'Angh'
neajunsurile mai .sus citate, se va naste
ilaritatea.
In adevá'r autorul piesei mai ales--
sau un spectator care urnareste Cu seriozi-
tate desf14urarea actiunei, care e miscat into-

www.dacoromanica.ro
47

resat, emotionat, si doreste si mai departe


desvoltarea acelei emotiuni, acela zic, va fi
surprins in mod neplácut de un sunet fals,
de o balbaiala, de un gest nepotrivit; ne-
multumirea .se va naste din lovitura ne-
ateptat i primita in sens- contrariu di-
rectivei in care era indrumit.
Spectatorul MA, care n'a fost emotionat
fie cà e mai putin sensibil sau ca a fost
distrat acela care a ramas inidiferent va
fi isbit numai de nepotrivirea, de neadap-
.tarea cutárei miseari sau intonatii, etc...
va zambl, va rade. -

Cazurile de asemenea fel sunt .destul de


numeroase i cunoscute ca legende de cu--
lise, ea sa mai am nevoe sa insist asupra ion
Prin urmare unele lucruri daunatoare
dramei pot ship comediei. Vom putea trage
nenumarate efecte c-omice din contraste vio-
lente, din nepotriviri fantastice, din exa-
geratiuni, din excentrieitati, din diformi-
ehiar, din lipsa de mradiere, din prea
multà mlAdiere; din tot ce nu se prezintg.
In raporturi proportionalè, din tot ce nu
se echilibreaz6 §i nu conlucreaza in mod

www.dacoromanica.ro
48

firesc. Asta sub rezerva unor anumite con-


ditiuni cáci cine nu stie crt acelas lucru
ponte fi primit in diferite chipuri de diferiti
oameni, dupit diferitele Imprejurári.
St luám pilda urmittoare: un om, (lela
tará, lipsit de educatie intrrt intr'un salon:
neobicinuit cu luxul ce-1 inconjoarrt el se
Incurcrt In covoare, s Impleticeste, cade...
.vránd sit se ridiee, rkstoarná o mesutit
biblouri de l'áugh. el; vorbeste mai tare
decilt toti cei ce-1 inconjoarrt, rade en ho-
hote cánd toti zambese discret, se incling
pAng la pámânt salutând pe camérista pe
care, dupg. Imbrácáminte, el o ia drept stá-
pána casei. Toate aceste erori, toate aceste
greseli, provenite din lipsa de adaptare
mediului, sunt cornice, stárnesc ilaritate.
_ De ce ? Fiindeá contin In ele, ceva me-

canic, ceva automatic, si pentru ct expli-


catiunea retsului se allá, tocmai In lipsa
de elasticitate.
tim cu tbtii eg r¿lsul este propriu
numai genului omenesc; animalele nu
rád. Iar omul rgde numai de semenii sái;
niciodatrt un obiect nu starneste rásul

www.dacoromanica.ro
49

prin el insu§i, ci prin intoemirea omeneasa


care l'a a§ezat, in a§á, chip, §i intr'un anumit
loe, unde §i cum ar puteit provoch rasa.
E stabilit deci c numai despre oameni,
pot rAde oa,menii.
In ce mod se produce ,ilaritatea ?
Prin nepotrivirea, neasimilarea en me-
din', cu circumstantele, cu situatia. Prin
asimilare ne indentifim, §i parent a ti la
locul nostru; §i invers in cazul contrar.
Aceasta lipsá de mlàdiere dupä impreju-
rAri, a, o aparentrt de automatism., de ceva
mecanic, care se afiA, la baza ori &Anti lu-
cru rizibil Ex: un actor joac5, o scenh,'
de sinucidere: in revolverul il ridicri In mod
tragic, li lipe§te de tamplii, apasrt pe coco§ul
revolverului, odatrt, de domi de trei ... de-
tuMitura nu porne§te, publicul tilde:. s'a
petrecut numai partea mecanicä a actiunei;
sunetul nepornind nu s'a pus in concor-
dantit actiunea cu efectul urmärit; pu-
blicul a rhs. Sau mai lilmurit. Alfa,
scenn,' : trebue in timpul. actiunei sá rnA
- a§ez la pian §i srt cant :. am convenit
la momentul cutare la fraza .cutare m'a,;
47779 4

www.dacoromanica.ro
56

voiu asezh la pian, si X dintre culise va


anti!, pentru mine, en Aland numai mis-
carea de a &antic. Zis si fAcut. La mo-
mentul convenit mä asez le pian, dan din
maini ....nu ese nici un sunet . . . X ador-
mise intre culise.
MA scol repede; renuntand sA mai cant; la
momentul precis and am pArAsit pianul,
X desteptat din somn de cAtre regisor in-
cepe sä chute cu furie . Publicul rade
de nepotrivirea gestului cu indeplinirea
faptului, de partea mecanicA care e la baza
actiunei, de tot ce nu e rezultatul logic.
Cele ce am spus ad l se referA la co.micul
de .situatie.
A insistà prea mult asupra acestora, ar
insemnä sA fac teoria recsului, prinv, ur-
mare sA scriu un studiu analitic despre ea's.
MA voiu mArgini sA spun cA ceca ce se
intamplA cu comicul de situatie se repetA
si in privinta comicului de caracter
pentru aceleasi motive. Un caracter neso-
ciabil, care nu se asimileazä' societAtii in care.
trAeste, care nu se pAtrunde de ea, si pe
care el nu o pätrunde, rAmane un caracter

www.dacoromanica.ro
51

comic. Astfel avem Avarul, Distratul, Ge-


losul, Vorbilretul, etc. . i in general once
.

typ al comediei de caracter.


In adevr ce e un typ de comedie? Quin-
tesenta tutulor gesturilor, tutulor ticu-
rilor, tutulor maniilor, obiceiurilor, apar-
tinând in comun diferitelor modele care
constituesc alatuirea i existenta chiar a
typului.
Prin urmare, indiferent de actiune
mediu, cari pot varià, partea mecanicg,
exterioarg, se repet6 la toate acele modele
pentru a se fixa intr'un typ; §i comedia
de caracter ne araeä, numai typuri.
Maniile, gesturile, distratului, de pildtt,
sunt aproape acelea,s: last usile deschise,
se aseazA pe un scaun care nu e liber, pune
pe cap o palArie care nu e a lui, îi im-
brach o hainá pe dos etc.
Propriul comediei este s'a" stitruiascg

asupra automatismului, a lipsei de BalAdiere


si adaptare a typurilor, ca actiunea propriu
.zisà. Imediat ce Avarul de pildA ar puteà
sh fie miscat de un alt sentiment deck
avaritia lui, clack' ar puteh, sit' fie induiosat

www.dacoromanica.ro
52

de 'cätre flul sáu de pildrt, el ar da su mele


ce i srt cer a'ar ma,i fi avar". Prin armare
s'ar milidia dupe eircumstante, si comedia
ar dispare, -chi prin milà, lacrimi etc.
intrám in drama.
Lipsa .de raládiere, de adaptare circula-
stantelor, fiind o conditiune sine qua non"
a comediei, vom incetit srt rAdem de cáte-
ori va Incetit insensibilitatea persona-
giului.
.Aceste cate-va, indrumári asupra rásului,
a esentei comicului, ne vor servì cilnd vom
aveá, de j,ucat roluri comice. Mari actori
comici, de sigar baztundu-se pe acest cri-
terium dan de multe ori, fle-cárui perso-
nagiu, un tic caracteristic; repetirea ace-
lui tic produce ilaritatea.
Vom face §i noi la feli canosandsitua-
tia expusá de autor ne vom sill sr., extra-
gem dintr'Ansa parteh, mecanich, automa-
tieh, expresiunea exterioaa a sentimentelor,
reflexul lor imediat, spontan; altá data,
vom redà, un efeet cu- total contra" cauzei,
care l-a produs, exemplu:. o muncá extra-
ordinará depusg, pentru- indeplinirea -unui

www.dacoromanica.ro
53

lucru de nimic, o mare sfortare pentru a


redà un lucru u§or, etc. Mirárile actoru-
lui comic pot fi multiple, repetate la
infinit, meren acelea§i sau o imobilitate
complectá: muschii fetei intepeniti, bunk
singure articulAnd sunetul ; tácerile lungi
urinate de explosii sgomotoase; tot, ce este
mecanic, automatic, tot ce nu este propor-
tional, ce nu se armoniseazá in mod lo-
gic, si asta contrariu cerintelor dramei.
In dramA individualitatea perSonagiului
e in strânsá legtur ca situatia: modul
sátt de a se purta, depinde de actinnea ca
care e in legáturá indiscutabilá. Scos din
acea situatiune el nu mai existá; nenoro-
cirea, fatalitatea care il urmáresc dispá-
rand, dispare si el; dacá unchiul lui Hamlet
n'ar fi asasinat pe Med. lui Hamlet, per-
sonagiul lui Shaltespéare n'avea ce sá ras-
bune; Hamlet nu existá in afará de actiu-
nea legatá de individualitatea lui, si de
care el e legat.
In comedie tipurile cu caracterele lor
distinctive nu depind de anumite situatiuni;

www.dacoromanica.ro
54

ele produc rasul tocmai din mina auto-


matismului lor.
Pentru acele tipuri situatiile pot sg
varieze la infinit; manifestatiunile lor vor
fi cornice din pricing cg stint intangibile
§i neinfluentabile. Intr'adevgx ele stint
resultatul abstract al tutulor diferitelor
modele din cari s'au format. Trgsliturile
generale cari le compun au fost alese prin-
tr'o selectiune, care a extras manifestatiu-
nile invariabile dupg situatiune, iar pe cele
diferentiale cari isvorau numai din timp,
mediu, situatie, le-a lgsat la o parte. Deci
avem dreptul sg zicem cä acele trgsgturi
sunt iniangibile §i neinfluentabile §i cä rh-
mAnâmd intotdeauna acelea§i dam typului
o aparentá de automatism cari nu se po-
trivelte cu actiunea, ci din potrivg se cioc-
ne§te en ea, e in afarg de actiune §i exista
prin el Insu§i, are individualitatea-i proprie.
$i acum sä trecem la altä online de idei.

www.dacoromanica.ro
IX

§i diferentiarea, despartirea apa-


renta a membrelor unei fraze, a par-
Legatura
tilor unui rol, pe deoparte, si pe de
alta parte unificarea, tonalitatea generala
de dat unui rol, se obtin prin tranzitii,
prin pauze. Ele joacg, rolul pe care in
pictura il .joaca umbra, lamina, relieful,
perspectiva.
Pauza este o oprire, care pare ca tae
cuvantarea, §i totusi o leaga, (land mai
multá tarie partilor pe care le desparte.
Prin Intrerupere atragem atentia specta-
torului, si-i atintim mintea §i deci dm mai
mult relief cuvantului ce urmeaza.
Acela§ lucru se petrece cu tranzitiile.
Prin trecerea brusca ¿lela un ton la altul,
del a o mi§care lentá, la una brusca, saca-

www.dacoromanica.ro
56

data, darn o loviturä care sgudue si pro-


duce efect asupra auditorului.
De cele mai multe ori având de spus un
paragraf al unui rol, re simtim Indemnati,
fárá voe, spunem pe un ton recitativ,
dela un capát la ce15.1alt; lucrul acesta mi
s'a Intämplat sa-1 observ de curänd la o
repetitie: seena era monotonh, falsä, stän-
°Ace n'avea niei o insemnátate; am luat
textul camaradului care recitä si prin pauze,
prin tranzitii de voee, prin cuvinte abia
soptite, etc... am variat astfel intonaçiile, tu-
ck tonul recitativ dispáru ca desávärsire. In
pauzei patent jucet; jocul da indoitei semni-
ficare frazei rostite: prin armare pe längii
faptul prin acere, prin Intreru pere am
desteptat si mai mult atentia spectatorului
asupra celor ce avem de zis, dar am mai
inteirit cele de zis prin joc,
Spectatorul primeste impresii auditive
si vizuale. Cele auditive provin din rostirea
cuväntului, care lovind auzul desteapá in
eugetare ideia: trebue deci un timp oare
care ca ideia sa se nascit in mintea spec-
tatoruluir si mai trebue si posibilitatea ea

www.dacoromanica.ro
57

diferitele idei .urmete desrasurarea


fartt, a se contopi, cáci atunci spectatorul
nu mai poate intelege nimic.
De aci nevoia de a rosti cuvtintul in
mod ciar, fiecare bine distinct de cerálalt.
Tar c'And intr'un paragraf intAlnim idei
deosubindu-se intre ele, sg ne silim sá le
lAtrundem, pentru a le despgrtì prin pauze,
prin tranzitii, ca astfel cugetárile aibg
fiecare menirea lor.
Impresiile vizuale se primes° mult mai
repede, ele preced intotdeauna cele audi-
tive. Exemplul cel mai simplu il avem cu
fulgerul i tunetul, douit efecte diferite ale
aceleeasi came. Lumina produsit de des-
c6rcarea electricá, ne orbeste cu niult mai
inainte, deck detunkura provenitá din
aceeasi desciircare; si spunem intotdoauna
c5. s'a produs mai aproape sau mai departe
dupe timpul care trece intre prima si a
doua manifestare.
Tinând seama de aceasta, vom 1.118°0 cele
ce avem de zis, cu mimica corespunz6toare,
avAnd grijA s'á dm jocului de phisionomie,
intilietatea asupra celor rostite. In limbajul

www.dacoromanica.ro
58

teatral asta se numeste a jueet inainte de


. a vorbl.
Juegnd, mimánd, exprimând cu fata
noastrg cele de zis, am preggtit speeta-
torul pentru intelegerea celor.ce vom rostl;
ceea ce trebue exprimat printr'o frazg in-
treagg, cere un timp necesar pentru a fi
rostit, pe And aceias frazg se poate juea
prin expresiunea intregei fizionomii, in
spatiul unei secunde.
Imagina desteptatg in mintea speetato-
rulni prin joe, se preeizeazg Cu *tornl ros-
tirei; ea 'tate in mintea noastrg prin expre-
siunea vizualg', se clarifieit prin expresiunea
auditivg, devine mai puternicg.
Dacg mai e nevoe sii insist asupra acestui
punet v.oi adgogh cg: cuvântul nefiind deck
expresiunea cugetgrei, trebue sg am timp
etigetgrei sg se formeze in creerul nostru
si apoi sg-1 !intern rostl ; trebue o oarecare
pauzg mai scurtg sau mai lunggintre
argumentele pe cari le anthill i rostirea
lor. Ca sit pgrem naturali trebue prin
mare siti vorbim ask cum se vorbeste in
viatg; i panza aceasta dg si speetatorului

www.dacoromanica.ro
rhgazul neeesar pentru a pricepe, a gustà
emotia, a .se pátrunde de ea.
CAt despre- mine, eel putin, aceasta a
f6st cheia care m'a luminat asupra mes-
tesugului meu.
Incepusem cariera fárh studii prepara-
torii; mi dgdeam seama cg trebue dat fie-
chrui euvânt intelestil su intrinsesc, i ch
vorbind despre veselie, necaz, cochetárie
trebuea sh mh prefac veselg, necgjitg sau.
cochetá...
Asta erà o bánuialg intuitivh. Dupá
vre-o doi ani de carierá fárá sucees mi-a
fost dat sg vhd pe Novelli jueAnd. Am
povestit adesea rezultatul marelui Nos
ce l'am avut din asistarea la representa-
tiile date de marele artist; cu o adânch
recunostinth o voiu spune-oi ad.
r Vlizítnd pe Novelli jucând, am nteles
marele rost al jocului aetorului. Pe el
l'am vhzut emotionând o salg, paná la de.,
lir, de si se rostea intr'o limbá strhinh.
Atitudinea lui intreagg: imbrgehmintea,
mersul, ex presitmea ochilor, tresiirirea mus-
cliilor fetei, felul de a inchide gura, mis-

www.dacoromanica.ro
60

carea unui deget,. etc... total, absolut to-


tul tri, jucà, suferea in acela§ timp, in
mod absolut logic, verosimil, §i isbitor.
lutelegeam cu totii ce itveg sg. sè
ple, presimteam in mod vgdit, §i egad
dupg aceia urinh cuvântill el erà pe de-
plin inteles §i yenea ea o ultimg, Minn-
rire a situatiunei, a stgtei sullete§ti.
E deci o gre§alg sg ne recitgm rolurile
frg sg: le tráiin, §i ca sg le trgim:'sg ju-
ann §i pe wing, sit rostim cele de zis.
Simultaneitatea. in joc §i in rostire rápete
din timpul ce-I poate ektigh cugetarea in
desvoltarea sa, atunci &Ind le-am face, sgli
urmeze una alteia, mic§orand sau mgrind
pauzele, dupg nevoe.
nu e vorba acl numai despre cuge-
tare ci §i de ecoul acestei eugetgri asupra
sentimentelor spectatoralui; Avttad de ex.-
primat durere, revoltä, resemnare etc....
§i voind sá le transmitem publicului, ssaA
comuniegm en adevgrat acele emotiuni,
trebue sg le Igsgm sit pgtrundg in sufletul
publ'eului §i sg-I stApttneaseg 'ahemr o
clipá.

www.dacoromanica.ro
61

FAA pauze, sentimentele exprimate in


grabil, se vor suprapune in mod vertigi-
nos §i spectatorul ne aviind posi bilitatea
sg-si asimileze cele ce voim argam,
nu va putea fi influentat de jocul nostril,
nu va fi emotionat.

www.dacoromanica.ro
X

sh" vorbese acum despre na-


don l
A, turalul" pe seen6. Mai inainte 'MA,
trebue sä yedem in ce condifiuni joadi
actorul!
Prin calit64ile sale fizice naturale actorul
este menit sit joace toatii, yiata lui un anu-
mit gen, talentele mari fac exceptii si
astfel ayem ingenue de 45 ani, amorezi de
60 ea Delaunay care la yârsta lui inain-
tatá, erit un amorez netntrecut etc...
Tar publicul intillnind pe stradà pe mi-
lionarul atht de elegant pe sceng, pe 6,-
da'rul atAt de sprinten si inflgarat, de
cele mai multe ori nici nu-i poate recu-
noaste. Unul e aproape garboy si cu Orul
albind; celAlalt cam sdrentAros si umil.

www.dacoromanica.ro
63

Prin Urmare trebue sä admitem crt ac-


torul a desbrAcat intru &Alva propria-i perT.
sonalitate, pentru insusì pe acea a per-
sonagiului din pies; i aceasta nu se poate
face ail .sá. intre n joc putin artificiu, ba
chiar multA arta. Care e partea artei,
care a naturalului, vom vedeà n eurttnd.
SA cercetAm mai departe conditiile in
care se face teatru.
Pe scenti jucAm la lumina rampei si
spunem ch' e soare; camerile pe scena au
numai 3 laturi, a patra fiind deschiziltura
.scenei si care prin convenfie represintA eel
de al patrulea zid. Se oinvine' ch' dela un
act la altul au trecut zilele, luni si ani .

Vorbesti tare si publicul admite eh,' cel de


alhturi nu te aude . .. o multiple de con-
ventiuni, de care actorul-e silit sA tie seamä.
Dechizatura scenei fiind foarte mare de
obiceiu, in tot cazul in raport cu sala
ca tot publicul s poatA vede h din toate
pártile, celelalte otrei laturi ale camerei
vor fi proportionale; vom aveà astfel adesea
camere cu mult mai mari, sau uneori

www.dacoromanica.ro
64

mai mici ,decát dimeusiunile obisnuit ra-


tionabile.
Mobilarea scenei, miscárile actorului cu-
vántarea sa trebuesc Mcute in asa fe! Incit
sit se armonizeze; Este o transpunere gene,
ralti, a tutulor dimensiunilor de pástrat In al-
clítuirea reprezentárei unei piese, atat din
punctde vedere al mobillírei scenei, cat si a
jocului actorului. rrrebue tinut seama de im,
presia auditivá- a tutulor spectatorilor .si
inveti sa-ti strunesti diapazonul astfel, ca sä.
fii auzit de eel din tirmá, (lela galerie, färá
ca sä strigi, cáci ai jigni pe cel ce stá in
randul Inai. Nu poate -fi vorba, nici un
moment, de tonul obisnuit conversativ din
saloane. Cu atentie si educatia nrechii, un
actor inteligentisi formeazá usor glasul dupá
acustica sitici i mutandis muntandum"
putin zice acela§ lucru., despre gest, pri-
vire etc. .. -In viatá te misti cum vrei,- te
scoli - si stal, cAnd vrei, vorbim dora trei
persoane de -odatá. La teatru toate tre-
buesc-fácute .In .vederea unui amsamblá,
dupá, anumite cerinti, pentru indeplinirea
scopului urmárit de autor, dupe punerea

www.dacoromanica.ro
65

scena, stabilita mai dinainte. i totusi


trebue sil para natural?
Prin ce mijloc? Prin proportia, pastrata
intre diferitele nuantari ale rolurilor, prin
armonizarea tutulor manifestatiunilor unui
caracter in asa fe!, inca,t totul sil para,
compact, omogen, bine alcatuit; prin le-
gatura logica stalpilita intre mers, imbrh-
caminte, peptenatura, gesticulari, voce,
debit, vioiciune sau tristetá, ca manifestari
exterioare; prin mochil de a exprima sfa-
rile sufletesti care personifica' rolul de jucat,
prin nedesMintirea macar o clipa a firei ce
voim s'o traim, transpunând de o potrivil
toate a,ceste manifestatiuni, astfel hick sit
fie in raport futre ele pe deoparte i cu scena
precum i cu sala de spectacol, pe de alta.
Dupa cum am mal spus-o numai pástrand
proportiile vom puteà da ceva verosimil.
Ce produce neverosimilitatea : lipsa de ar-
' monje, de proportie. Dat fiind ca' la teatru
total se face avand la baza anumite con-
ventiuni, greutatea este sa, reducem toate
con comitantele la anumite proportiuni, cari
desi avand conventiuni la baza, sa para' a
47779 5

www.dacoromanica.ro
66

fi cládite, pe adevar si sa se intemeeze


ast-fel unele pe allele, luck ridicAndu-le
dimpreuna la acelas grad si transportandu-le
pe scena, sí le reclaim proportii firesti.
In compunerea unui rol sa nu fie de
pildá: prea multa sbuciumare sufleteasca
vaditii, in raport cu cht indica situatia ro-
lului i atunci vom fi naturali; iar invers
vom fi exagerati, sau neadevárati, reci,
cand vom reda prea mult sau prea putin.
Claud rasul nu va porni pe scena dintr'o
stare sufleteascá cu adevarat vesela pen-
tn.]: e n'am putut s ne-o asimilam
rásul va fi fals. Nu ne-am pus in concor-
danta stared sufleteascil cu manifestarile
exterioare; nu se leaga, nu decurg in mod
logic; rAdem pentru cá, asa e indicat, insa
rhdem fals. Darul actorului consta in pu-
tinta de a-si insusi starile sufletesti, con-
trolându-le, si de a le redh in perfecta
nota, armonioasa. Vom parea nenaturali
clack având de jucat o fata buna, sincera
lealg, avand de spus cuvinte dé mil,
de ingaduire i ertare o vom face pe mi
ton emfatic, declamatoriu, pompós. Nu e

www.dacoromanica.ro
67

in legKtur6 logich, in raport cu carac-


terul.
(Matsu' stabilite conditiunile in cari se
joacil teatru sä" trecem la chestiunea na-
turalului pe scenrL.

www.dacoromanica.ro
XI

C.._
- e inseamng, a fi natural pe scenh' ?
Adesea aducem laude unni actor pen-
tru naturalul cu care joaa, pentru situ-
tirea &Bala,. Cu care ti trh'este rolul, pentru
.justeta intonatiunilor sale.
Ce insemneazá aceste cuvinte de natural,
simtire &lama, de adev6r, de justetg ?
Inseinneag, oare eh,' a jUcat. rorurile co-
piind in mod perfect realitatea, triiind cu
adevgrat personagiile ce a representat, in-
truptinau-se in ele pAng I ntr'atilt, luck Ali
tiite propria lui personalitate ? Si aceastg
inatisare care ne-a redat-o este ea oare,
in chip absolut exact, oglindirea realitritei
din viatá ?
Am vAzut c5, din pricina conditiunilor

www.dacoromanica.ro
69

speciale in cari e silits joace actorul,


el e nevoit s. transpue dupe cerintele
scenei. Prin urmare toatá, intrebarea rela-
tivá la naturalul pe scená se reduce la
urmá,toarea chestiune:
Pe ce baze porne§te aceastá, transpu-
nere scenicá, aceastá fictiune §i cum poate
sá se mentie ? Ráspunsul e foarte simplu
§i uimitor. Toatá aceastá cládire se spri-
jine pe adevár §i numai 'akin el stá in
picioare.
Ne adresgm totdeauna naturei, eel mai
mare maestru, apoi transpunem dupe ce-
rintele scenice momentane, dupe locul,
spatiul, lumina, acustica, etc., reducem sau
márim proportiile liniilor initiale, adevgrate.
Tata de ce se poate zice despre un actor
ca,' este sari nu natural, ch posedá simtire,
cáldurá, etc. Pentru c in studiarea unui
rol a cá,utat mai intgiu sg prinzá adevárul,
naturalul §i in urmá numai le-a tread pe
seen6 prin prizma iluziei ce o dá rampa.
Samson invátând pe Rachela eare-i
cerca adesea sfaturi pentru compunerea
rolurilor sale o invátase s frazese mai

www.dacoromanica.ro
70

inai in mod simplu, ea si când ar vorbi


In particular, in casg cu o rudg, un cu-
noscut; in sfArsit ssá, intrebuiliteze tonul
natural din viata privatg, lar dupg ce i
s'o pgreae intonatia e' adevgratg, justg,
lucru ce se poate constata dupä efeetul
produs.: spaimg, mirare etc.... numai
atunci, fiind stáping pe a.defär, sg transpue
tonalitatea i diapazonul celor de zis dupe
cerintele ansamblnlui scenic.
Mai e oare nevoe sg spun cg nu putem
plânge adevitrat- pe sceng, cáci lgcrámile
ne-ar Mech., sughiturile ne-ar sugrumil,
jar cuvintele serse, de autor,, nu le-am
mai puteä pronuntà, i spectatorul n'ar
mai intelege nimic. tiiud insg cum se
petrec in realitate asemenea scene de du-
rere i lgcrgmi, ne vom intrerupe, ea suh
o impulsinfie interng, la anumite pasagii,
unde vom fi hotgrät mai dinainte, astfel
ca sg nu jignim intelesul. frasei ce avem
de rostit; vom da glasului nbstru infiexiu-
nile dureroase, misckoare, pe cari in
adevár .le drtm in asemenea imprejurgri;
atitudinea noastrg abgtuth, umilitg, obositg,

www.dacoromanica.ro
71

va fi copia atator atitudini avute in ade-


var in anumite imprejurari similare, etc.
Deci tot ce vom face vor fi lucruri na-
turale, vor fi
, oglindirea Insa§i a realitátei;
numai atunci vor fi adevarate când vom
§ti sa le prindem bine dupá, modelele na-
turei, câncl ne vom da osteneala §i vom
capath deprinderea §i Inlesnirea s putem
copia, acele insuiri, gesturi, exclamatiuni,
etc. cari sunt fire§ti in anumite momente
ale vietei si in legatura temeinica cu
personagiul de intrupat.
Si odatá ce ne-am convins de adevarul
studiului nostru transpunem pentru cerin-
pie scenei.
Prin exercitiu, cu timpul, aceastá, trans-
punere devine un procesus mecanic, se face
(lela sine. i atunci numai, actorul e In -
plenitudinea mijloacelor sale, atuncea Stá,-
pane§te scena ca autoritate qi impune in-
terpretarea sa, intregei sali.
Imi adue aminte de o anecdota in pri-
vinta aceasta. O persoaná, culta, inteligenta,
insa ara, studii preparatorii debutá, pe
scená, cu un rol pe care-'1 uch pentru
_

www.dacoromanica.ro
72

prima oara. Desi convins c intelesese


perfect intentiile autorului nu-i
scapase nici una din subtilitatile rolului,
nu" dobândl nici un succes. Cativa ani
in urmá, in decurs41-carora fa'cuse ca-
riera teatral, relua acelas rol cu succes
de astadata. O auziam mirandu-se de suc-
cesul de acum, desi sustinea &Lisa nu
adaogase nici o fine ta mai mult nici un
alt sens interpretarii de alta data, nuan-
tând i variind mina nuantase si variase la
prima representare a piesei.
Misterul succesului de acum constà pur
simplu in obisnuinta capatata i devenita
aproape inconstienta, de a proportiona ace-
leasi intentii i nuantari dupe cadrul scenei
si a saki, n loe de a le fi redat, cum pro-.
babil Meuse debutanta de alta data, in mod
prea restrAns, prea putin exteriorizat.
Intr'un cuvânt, la teatru nu e destul
fim intr'adevar simpli, sobri, suparati su-
parati sau veseli, intristati etc. e neapá-
rata nevoe s stim exteriorizam pentru
public, in cadrul scenei, toate nuantele pe
cari voim s le dm interpretarei noastre.

www.dacoromanica.ro
73

Asta e o artg, pentrucg nu e lucru


ulor aceastg prefacere care nu este pur §i
simplu o fateirnicie, ci o copie exacta a
adevgrului, culeasg din insg§i natura; ea
trebue adaptatg, in mod exact, dela o mie §i
mai bine de exemplare similare, acelei uni-
thti, care ne preocupg; pe urmg, stgpgnind
acel model astfel studiat, sg tinem socotealg
de cadru in care il vom represintà.
Prix' urmare nu e fals and se vorbe§te
de natural, de justetg, de simtire la teatru.
Atat numai a toate aceste manifestatiuni
sunt inconjurate de un intreg cortegiu de
conditiuni speciale, care contribuesc ca na-
turalul, justeta §i simtirea la teatru sg nu
fie acelea§i ca in viatg.

www.dacoromanica.ro
XII

urma stáruintelor mele asupra com-


Inpunerei rolului prin ajutorul observa-
tiunei, memorisárei, comparatiunei, in urma
afirmatiunilor a tot ce facem la teatru
nu este deck resultatul unui studiu ana-
litic, o iluzie a realitátei, in urma aces-
stora s'ar putea crede cá admit cg - toatg
arta actoriceasa s'ar reduce la un meca-
nism, in care teclmica sá joace unicul rol,
si cá actorul nu are nevoe sá contribue
cu propria-i simtire la alcátuirea rolurilor,
miirginindu-se sit adune si sá coordoneze,
In afará de el insu§i, materialul necesar la
intru parea personagiului.
Departe de mine asemenea teorie. Nici
odatá actorul care ar juca in asemenea

www.dacoromanica.ro
75

fel, n'ar putea sá convingg pe spectatori; el


ar rgmânea rece, demonstrativ, n'ar pu-
tea sa emotioneze, sa ingrozeascg etc....
De ce ? Emotiunea este comunicativg; ca
sg o poi desteptà Intr'un auditoriu trebue
sg o simti tu nsuti, &gel de uncle i s'ar
putea comunich deck dela acel ce e menit
sá i-o comunice ? Dacg actorul e impasi-
bil, publicul n'are de ce sa se Induioseze:
emotia care vrem s'o desteptgm in public
trebue sg-i vie de pe sceng ca un reflex
al emotiunei actorului; dacg actorul nu e
miscat de uncle ar putea sit proving acel
reflex emotiv ?
Ad i "area cg mg contrazic: pAng
acum am Sustinut cg compunerea unui
rol este resultatul unui studiu analitic, i cg
pe sceng trebuind sá tinem seama de toate
conventiunile teatrale actorul i joacei ro-
lul (Mpg, anumite reguli, i amintindu-si
cele preggtite i stabilite de el mai dinainte;
ceea Ce ar putea comunicit jocului sari
oarecare rigiditate si rgcealg. i pe de alta,
vorbesc de emotivitate, farl. de care -nu pu-
tem convinge pe spectatori.

www.dacoromanica.ro
76

Contrazicerea e numai aparenth. Totul


se reduce la puterea de evocare a actorului.
In ce consta acea putere de evocare ?
In doua lucruri. 1) studiul amänuntit al
rolulu ; 2) Instabilitatea echilibrului cen-
trelor sale cerebrale adica puterea sa de
emotivitate", dupg cum zice Max Nordau.
In adevar, cu cat in cornpunerea rolului
su a,ctorul va fi studiat mai bine adânci-
mea sau violenta starei sutietesti a per-
sonagiului, cauzele care o provoaa si o
prelungesc ; cu cat va fi mai capabil sä, se
emotioneze el insusi de sentimentele do-
minante ale actiunei i prin staruire asu-
pra acelor sentimente, prin repetitie sa le
redestepte in el, sa le recheme, s le evoce
sa-si insuseasca acea stare sufleteasca in
momentul And joaca rolul, cu atat acea
evocare va fi mai puternich, va fi si
mai adevárata, mai simtitä. Este o stare
sufleteaseä, voita, provocata, controlata de
ratiune, da; dar este o stare sufleteascei ;
rill de aceasta, nu putem sustine ca am
¡twat bine un rol. Emotiunea pe care tre-
bue s'o producem in public, trebue

www.dacoromanica.ro
77

ne fi emotionat mai intái pe noi. A.ctorul


nu e doborat de emotiune, la spectacol,
pentru ca el nu se MIA atunci pentru
prima ()aril, sub stáVanirea ei; a Incercat-o
adesea, a cercetat-o, a urmarit-o ca s'o
ajungá, sa o faca sà nasch in sufletul lui,
ori de cate ori va vol. In repetitii ne-
numarate, s'a exercitat sa-§i apropie acea
emotiune, cat se poate mai deplin.
seara, pe see* evocarea se asearnanä
en adevarata emotiune; ea indniovaza mai
infai pe actor, care printr'o actiune re-
flexa indaio§eaza la randu-i pe spec-
tator.
De aceea multi actori sustin ca incearch
en adevärat sentimentele pe care le repre-
sinta pe see* §i afirmárile lor rang la
un punet, nu Knit lipsite de adevar, dupa
cum se vede din cele de mai sus.
Ei stapânesc putinta de a se emotionä,
dupa voe, dei sub controlul ratiunei. Este
o chestiune de sensibilitate a centrelor ce-
rebrale, cum am mai spus-o.
Posibilitatea acestei sensibilitäti este o-

www.dacoromanica.ro
78

biectul turd studiu care MI faee parte din


eadrul acestei eitrti. Voi trece dar mai
departe.

www.dacoromanica.ro
XIII

examintim acum putin eAte-va ten-


Sit dinte proprii actorului; de Cali ar
trebui sA se fereaseg, fiind-cá ar putea
sit-i devie dAunittoare. .

- De pildg: graba in rogare:.


CuviIntul a se grttbi la teatru trebne
bine inteles. Tot ce e serfs de autor in
pies 6 a fost pus acolo ca sit fie rostit In
mod inteligibil. Fiecare cuvânt ti aro
menirea sa, si oricât de repede - am vorbi,
ceeace spunem trebue sh fie inteles.
Dacá repezim anumite prirti.. din ro-
luri pentrua ni se par prea Fungi, ob-
tinem rdzultate cu totul cofitrarii dorintei
noastre srt prtrem scurti. LásAnd pe spec-
tator sh' :inteleagii, cá paragrafele ni :se

www.dacoromanica.ro
80

par nout lungi, lui i se vor pgrea si mai


lungi.
Singurul mijloe si le scurtgm este sg
ne ferim de monotonie, sä variem intonatiile,
sg juegm in modul eel mai firese posibil.
Miscarea, coloritul obtinut astfel, prin
nuantgri multiple, fac srt para seurte dis-
eursurile cele maf lungi si vice-versa. sr,
nu ne zorim, având aerul cà voim sg scgpgm
mai cuand de cele ce avem de spusi egei
interesul cu care partieipg actorál la cu-
vintele pe eari le zice provoacg interes
din partea speetatorului.
Altg datg, unii actori, dintre cei mai
cu pretentii, in timp ce joacg se uitá
In salg, cerceteazà cu privirea dacg e pu-
blic suficient, cine e In loja de colo,- etc.
in loe srt se uite- la partener, privirea le
este indreptatg in loja cutare se vadg ce
efect a Produs; II vezi scrutând intunericul,
ca sà zgreascg vre-o cunostintg. Spec-
tatorul fatalmente urmgreste privirea ac-
torului, se uitg unde se uità el, se In-
treabg ce o fi vg,zand, pe cine cautg etc.
subiectul piesei dispiue pentru Moment qi

www.dacoromanica.ro
81

abia (lupa .ce a incetat actorul sä se distreze,


publicul ne mai fijad distrat, poate s ur-
mareasca iar desfasurarea actiunei.
O alta tendintä dusá la exces, ponte
ea sa devie supáratoare i anume: in
timpii din urma, cu modernizarea jo-
cului actorului se introduse jucatul cu
spatele la public, si sub pretextul natu-
ralului, se abuzà foarte mult de acest pro-
ceden. E drept c daca cautám sa, fim tot
meren cu fata la public devenim stangaci;
juand aproape de rampa, i adresandu-ne
publicului and avem un aparte, esim din
rol si ne reluam personalitatea proprie.
N'are nici o scuza felul acesta de a jucà.
Dimpotriva actorul care joach," rolul, trebue
para a nu existá pentru el publicul,
sala intreagá; viata lui este acea a perso-
nagiului din pies, i pentru acel perso-
nagiu nu exista cleat peretii camerei in
care se invârteste actiunea. Nimic insa nu-'1
impedica sa se poata plimba in lung si in
larg in acea camera, sa steh ca spatele la
public, sa vorbeasca chiar cu spatele la
public; insa nici un moment aceasta apa-
47779, 6

www.dacoromanica.ro
.82

renta de neexistare a publiculai A, nu se


schinibe in realitate pentru actor. Nici un
moment s'a" nu uite actorul c'a," tot" ce face
el pe seen% o face numai in vede rea pu-
blicului, §i atunci &And are de spus si de
j;l'Icat ceva important sá-si alckuiascil jocul
astfel inc4t s fie cu fata la public.
Am ar'Atat mai sus a mijloacele de ex-
presiune ale actorului sunt doug: auditive
si viniale; cg cele vizuale .sunt de impor,-
.tantg foarte mare; c trebue sá se producg
Inaintea celor. auditive i a se sustin
se intemeiazA intre le.. Actorul Care joaCA
cu spatele se lipseste de until din aceste
doug mijloac.e de expresiune, i aliume de
cele- vizuale. Vom puteà stà cu spatele IA
public in timpul ce joack partenera nostru,
si atunci numai &And nu e de nea,piíratä', nevoe
ca. publicul s vazà.- pe fata noastrit efectul
ce ar trebul s produa povestirea parte
nerulai ;. voM puteh, st& cu spatele la public
&Ind cele ce a.vern de zis nu au deck o
importantá secundar. etc. Din potrivg dud
momentul este hotärkor s'a" nu uitám cá
°child este' oglinda sufletului à in el

www.dacoromanica.ro
83

a,vern un auxiliar netrtglduit pe lang6 pu-


blic. Groa,za si bucuria, nelinistea, melan-
colla, etc. toate le exprimáin prin ajutorul
ochiului.
nu numai sentimentele Intregi, dar
miile de nuante prin care aceste sentimete
cresc si descresc si se transformá, treptat
din unele in altele.
Dacá avem de vorbit cu partenerul
este mai usor s'A atintim privirea i sr,
urmárim in ochii lui oglindirea celor
zise de noi, astfel ca sh," fim vhzuti de pu-
blic. Gand ascultám, sau cugetám, in timpul
pauzelor, lucrul devine mai greu.
Trebue sii privim dinaintea noastrá, sh
fim deci cu fata la public, in ochiul nostru
ii se oglindeascli, sentimentele; iar noi
nu vedem cele ce se petrec In public.
Doamne sfinte, intrárile i esirile spec-
tatorilor intArziati observatiunile pe cari le
fac plecttndu-se Mini la urechia celuilalt, pot
stt distreze indestul pe actorul care s'ar nit\
in salá. Cum sit facem deci ca sii privim
in fata noastrá, i sá, nu ne distráau ? Cat
despre mine, mil, nit intotdeauna deasupra

www.dacoromanica.ro
84

eapetelor din parter, fixez un loe intu-


necat din sala si cu ochii tintá, ea o
oglindá nemiscatá caut sti strecor in pri-
virea mea diferitele nuantári ale sentimen-
telor ce sunt menitá sá exprim.
Aceastá fixare a ochiului este de mare
folos, In rostirea monoloagelor. Da o uni-
tate pretioasá deosebitelor nuante copriuse
Intr'un paragraf, i atinteste, fixeazá atentia
speetatorului.
O altá gresalá fac multi actori când
Inchipuesc cá a jueit un rol Intr'o piesá
inseamná a te pune in actiune numai and
trebue sá vorbesti; iar restul timpului
rámfm nepásátori. E cu totul contrar
adevárului. Si nu cunose situatiune mai
penibilá pentra un actor vorbesc din
experienth, de alud atunci cand ai .sá
joci o scen6 sguduitoare, sá faei o poves-
tire dureroasá, menitá sá emotioneze pu-
blicul, si partenerul táu sá uite la tine, dar
privirea-i incolorá i nemiscatá dovedeste
a, nu te ase ultá, cá nu se impresioneazá,
nu-1 poti mipà; sau altá datá plictisit
de acea mica sfortare ti pune capul

www.dacoromanica.ro
85-

maini Cu rizicul -de a adormi, §i And te-


bue sa, te opre§ti §i cu emotie sa-1 fntrebi:
-te-am speriat ?" sa nu fi putut ceti spaima
pe fata lui ascuns n maini.
Daca pe partener nu reusesti sa-1 misti
desi autorul Il pusese acolo ca sa fie mi§-
éat, indiferenta i ni se comunica publi-
cului; daca el este mi§cat, contribue si el
sa mareasca emotia publicului; ti comunica
§i el emotia lui pe lângá a autbrului care
joaca partea cealalta i efectul va fi indoit.
Este o arta tot ma de mare sA §tii sa
asculfi pe scena ca §i .aceea de a §ti
vorbesti. Si una i alta se rezumil, in joe.

www.dacoromanica.ro
XIV

vrea sg adaog acurn cilteva cuvinte


As despre tranzitii.
In timpul unei tgceri mormAntale un
tipgt puternic, o detungturit de puseg, lie
lace sg tresgrim; sau n sarjg de cavalerie
se opreste deodatg, un sgomot asurzitor
inceteazg brusc; imediat ne intrebgm care
s'A . fie cauza? Sunt persoane are pot dorrni
in timpul ce se cântg la pian dar cari
se desteaptg imediat ce a ineetat pianul.
Toate acestea sunt efecte mecanice ale
tranzitiilor.
Asemenea efecte putem obtine la teatru,
prin urcgri si coboilri de ton, printr'o
vol ubilitate extraordinarg urinatg de un
mutism absolut, printr'o impasibilitate .pre-

www.dacoromanica.ro
87

lungita careia urrneze miscari fleas-


tamparate; prin triceri subite etc..
Acestea stint mai ware de obtinut.
Cand avem Insa de exprimat staii su-
flete§ti diferite, tranzitiile joaca un rol
foarte important §i sunt grele de redat. Sunt
grele de redat caci trebue bine nimerita
intreaga gama care leaga doug sentimente
opuse; o singura nota de ar lipsì, lantul
care face continuitatea s'a intrerupt. Tran-
zitiile au ca puncte extreme sentinientele
de exprirnat; decurg din ele, dar depind
de imprejurárile in care se afla personagful
care le resimte' §i de impresionabilitatea lui.
Cu cat ciitevh, este mai impresiofiabil,
cu at'at trecerea dela un sentiment la
altul va fi mai anevoiasa, va trebui sá,
parcurga o cale mai lung* mai tranzitorie.
Cine- trece (lela ras la plans cu u§urinta
n'are timpul nici sA,' se inveseleasca dea
binelea, nici sa se intristeze pe deplin ;
centrele nervoase ale - acelei persoane nu
sufit a,danc sensibile ; sensibilitatea-i se
margine§te a fi superficialti. Calid insa
acele centre nerwase au fost impresionate

www.dacoromanica.ro
88

in mod puternie, and vibratiunea ner-


voasá a fost prelungith cu oarecare conti-
nuitate este greu ca aceiasi fibra nervoash,
sA fie miscath imediat in sens contrar.
Vibratiunile mai slabe, apoi mai simtite,
si pe urmh mai puternice, ale aceleiasi fibre
nervoase constituesc tranzitiile sthrilor su-
fletesti.
Acestor tranzitii le trebueste prin urmare
cAtva timp ca sh se petreach. Land ca
punct de plecare sentimentul initial, vom
ch'utà, s aflhm cauza care produce eel de
al doilea sentiment, si dAndu-i timpul sh-si
produa efectul asupra mintii noastre im-
presionate mai nainte intio alta directie,
vom arhtà cum in mod treptat vine si se
suprapune, mai inthi in mod aproape in-
constient, pe urmh mai tare si din ce in
ce mai puternic, pAnh ajunge s'A steargh,
sentimentul initial si sh domine cu pro-
pria-i putere. Astfel vom fi trecut in mod
rational dela bucurie la lhcrhmi, dela li-
niste la spaimil, etc...
In acest sens tranzitiile constituesc o
leghturh puternia in joc, il l'Amuresc si

www.dacoromanica.ro
89

il intregesc; fárá ele am párea c adunám


de ici si de colo situatiuni, stári sufletesti,
si &A nu au de a face unele ca altele.

www.dacoromanica.ro
XV

ce legáturg este 'hare joe §i


Sgvedeni scold, onise en sane".
punerea in
Punerea in sceng este c). arta specialg;
poate eineva sg fie un metteur en scene
excelent, si totusi un actor foarte prost;
si iargsi poate sg fie un actor foarte bun
si un mediocru metteur en scèene. .

Totusi leggtura dintre aceste doug arte,


referitoare la sceng, este ash de stritnsh,
incat. credem de folos sg argtgm pe scurt
raporturile lor.
Dupg cum actorul cerceteazh' diferitele
nuante ale rolului sgu, metteurul .ert scène,
cerceieazg diferitele nuante ale piesei In-
tregi. Until se ocupg Cu alcgtuirea per-
sonagiului sgu, cela:It cu alatairea ra-

www.dacoromanica.ro
91

porturilor personagiilor piesei, având n ve-


dere scopul "urmarit de autor. Mintea lui
agerá intrezareste, diferitele personagii aye-
zate in planuri diferite dupe actiunea indi-
cata de text.
Vorbesc ad i despre metteurul en scene"
propriu-zis adich' acela care se ocupa numai
de ansamblul piesei din punct de vedere
al jocului 'actorilor. Partea technica a aye-
zarei decorurilor, mobilelor etc.., dei in
stransa legatura cu inediul -descris de autor
o v-oin lash intentionat la o parte caci face
parte din studii speciale
Metteurul in scena, trebue sa-si deh per-
fect seama de fiecare personagiu, sh-1,inte-
leaga pe deplin; s fie bine lainurit asupra
scopului urmarit de autor; §i pe urma sit
pue in evidenta sau sh lase in umbra par-
tile cari reese din cetirea textului ca fiind
mai importante sau nu; va inscenh duph,
momentele determinante mi§carile actorilor;
esirile, intrarile, sculatile, trecerile, etc..
toate in legsáturii, ca cele wise de autor,
in vederea, realizarei, eugetarei scriitorului.

www.dacoromanica.ro
92

Cu un cuvant va trage sforile marione-


telor, phpusilor, actorilor.
Duph cum pictorul asterne pe *mg, ta-
blourilor sale tinând seama de jocurile de
lurnin i umbra., de perspectivh si relief,
ash face metteurul en scene cu tablourile
vivante si mischtoare pe care le alchtueste.
Cum vedem este o arth deosebith de
aceea a actorului. Fiecare actor nu se are
in vedere deck pe sine si rolul ce are de
jucat. Pentru diinsul, el insusi e persona-
giul cel mai important si are tendinia sh se
pue in relief mereu, mai cu seamh actorii
cei -mari. Opera metteurtdui in scenh este
redeh locul cuvenit, sh nu permita in-
tunecarea altor roluri in dauna piesei.
De aceea adesea un actor bun, nu poate
fi un metteur en scene, bun.
Acestuia din urmh i se cere pe laugh
mulish abnegatie, si o culturh intinsh, o cu-
noastere a sufietului omenesc tot ash de
mare, ba mai mare chiar poate decat a
actorului. Fiecare artist dramatic inter-
prethnd un anumit gen, se va perfectionà
cu timpul in redarea acelui gen si va

www.dacoromanica.ro
93

deven1 .un actor eminent. Metteurul in seenii


trebue insa s tie sa-si dea seama de toate
personagiile unei piese i a .mai multor
piese.
Pe de ala parte, metteurul n sc'ena
eel mai cult, cel mai ager la minte, nu
poate deck sa explice a.etorului ce. ar
trebul sut facii;, lima e incapabil st eXe7.
cute el insusi cele ce crede cut trébuese
acute.
Fie din lipsa de mijloace fizice, sad .din
imposibilitate de a se desbraca de proPria
sa personalitate, etc.... dintr'o cauza 'mu
alta se cunose cazuri de metteuri in scena
minunati, care- sunt actori mediocri qi sub
med ioeri.
Cate °data punerea in seena este
cutä mai dinainte, ea o schema a . tutu-
yor miscarilor, ramanand sa fie modifi-
cath' daca la punerea in practica se va
simp. trebuina. Altii au ea principiu ca
punerea pe s. cena sa fie conceputa la mo-
ment; dupa ce sta. citit intreaga piesá,
fie care actor cu. rolul in mama se_ va.
mica, va face trecerile etc. dupe cum va

www.dacoromanica.ro
94

fi inspirat pe moment, riimilnitnd ea met-


teurul in seenh sil aprobe sa,u nu, stabi-
lind leghtura clintre toti partenerii.
Indiferent de metod`n desi dupil mine
cea de a doua e mai rationalà," reese din
tot ce am zis c5, punerea in scenet este o
lature din exteriorizarea ideii autorului;
ea face parte din jocul actorului, e in
stransil legAturh,' cu interpretarea rolului
ca i cu textul piesei.
Si dei am constatat cit stint metteuri
tn sceng cari nu pot fi buni actori si vice
versa, trebue sh," ad'Aoggm cá aceste douk
arte diferite, au punete de contact asa de
asemuitoare hick e de dorit ea contopirea
lor sh fie fapt indeplinit, mai ales pentru
actori.
In adevAr metteurul In scenX poate
fie lipsit de puterea, de a redit ceca ce
pricepe cá trebue fAcut; pentru el e des-
tul (lack' poate sá explice, sit dovedeascit
teoreticeste vorbind; punerea tn practicil
priveste pe actor.
Actorul 'Inset e nevoit dea seanta
si de mise en scen4, dacei urea 3et joace

www.dacoromanica.ro
95

bine. Punerea n scenA a folula Au race


parte din cOmpunèrea persOnagiului;' cAci
aceasa compunere constA din tot e ca-
racterizéáz6 rolul: psihie,Me diù 1, epoca.
depinde deci de firea lui intrinseeA. dar i de
ambianta in care el se aft, *in care trgeste;
trebue sit ni-1 Inchipuim evoluind, sit sta-
bilim raporturile dintre rolui nostru
celelalte; cari influenteazri asupra lui, si
pe eari el le influenteazä. Un actor -

.nici -nu ' poate i'-nfätà un rol pAnit ce' nu


s'a fAcut mise en scena piesei; simte at-4
lipseste ceva;' numai &And poate Insoti
cuvântal ca gestul, prin gest infeleg
acl once ni*are, atanci ti .intregeste
exterioriiarea personagiului. De obieeia in
aceastA parte a compunerei rolului ssa'n
toral e *tat 'de metteurul. scenA; fnsti
in lipsa unui bun metteur en scène -e de
nepretuit folos ca actorul .poatiti de-
singur c.omplecta intrupare 'a per-
sonagiulai. Tar fitrit micare, fárit extefio--
risarea impursiunilor motriee nu putem
zice cit. compunerea rolului este -absolat
terminat'A.

www.dacoromanica.ro
08

Mischrile, trecerile, scuthrite care sunt


spontane, sunt .cele mai bune; adesea
aUzim pe actor zicand: nu-mi vine bine
la cutare moment sh stau jos, sau sí mg.
scol, sg chuthin. altceva; iar- metteurul
sceng, priceput, nu va insisth ca sh-si im-
pung schema Mena de ansul, a priori.
°And unui actor nu-i convine Q miscare,
este ch nu o sirnte fireasch, cg. nu este in
leghturh logich cu starea sa sufleteascá.
Metteurul in scenh va csh'uth s. stabileascii,
apea leghturg; fie ch. va Igmurl actorului
fetul su de a cugeth asupra interpretgrei
psihologice a sceriei, §i-1 va convinge sh
adopte felul shu de a trhl rolul suflete0e
vórbincl,§i prin urmare actorul va puteh
adoptà i miscarea corespunzhtoare, indi-
catà de metteur en scene, fie ch-i va Msà
liber sá gesticuleze duph cum. simie el.
Iritr'un caz si intealtul mischrile trebuesc
sá fie spontarie, sá decurgg In mod firesc
din starea psihicg;- numai ash pot .phreh
sincere, adevhrate, frumoase, tipsite de stall-
ghcie. .Ppin urmare actorului_ ti poate fi
de mare folos ssä, fie si un bun metteur en

www.dacoromanica.ro
97

scène. El îi poate desavarsl singur com-


punerea rolului. Nu va uità s vorbeasa
cu fata la public, cand trebue s i se yacht
expresia de pe fattt, va stl inlesneasc6
in mod insensibil trecerile, sh" se scoale la
momentele culminate ale rolului, sa se aseze
jos in mod natural in *tile conversative
etc... Si lucrurile asestea, fácute cu con-
vingere, deoarece vor fi facute din initia-
tivä proprie, din credinta a ash trebuesc
facute, acele gesturi vor fi hotäritoare
In complectarea rolulni, si al amsamblu-
lui piesei.
Am &it intr'un volum despre pune-
rea In see* scris in limba franceza" un
cuvänt foarte ciudat: trichez" Ce trebue
sá faca actorul and ii spune directorul
de scenä trichez" ? Sä-si schimbe numarul
de mise en scena in mod insensibil pentru
public, sa inlesneasa partenerului trecerea
in locul lui. si asta printr'o urcare insen-
sibilä care ii permite la un moment dat
fiind mai sus deck partenerul sá alunece
prin pasi invizibili, de pilda la stanga lui
daa se MIA in dreapta.
47779

www.dacoromanica.ro
98

De ce? Fiindca. conversatia nu Ingaduiii


O trecere la un anurnit moment caci ar
fi intretaiat continuitatea une idei, ar fi
intrerupt puterea unui sentiment ce stä-
Onea acea §i totu§i pentru ce-
rintele scenice, cum ar fi de exemplu: in-
trarea unui personagiu dintr'o parte anumita
a scenei, vederea acelui personagiu de catre
actorul din scena etc. numerile trebuiau
schim bate, etc.
Atuncea s triseazd ; trecerea se face,
insa in mo'd insensibil, moleom, printr'o
curba compusa din pai foarte mici, invi-
zibili pentru spectator.
Iata ce se poate dolAndi prin mi§cari
line, armonioase. In legatura .cu cele spuse
treacat de rolul actorului in punerea
in see* voi adaogh, ca pe cAt e de ade-
varat c metteurul en sane, concepe §i
conduce mivarile generale, e tot a-Cat de
necesar &A el sa fie ajutat in combinarile
lui de flexibilitatea actortilui, Care profitând
de indieatiunea regiei de scena, o va 'hide-
plini cu propria-i initiativá.

www.dacoromanica.ro
XVI

ce am spus despre relatiunea dintre ,


_
Ceapunerea in seenA, si joe, se poate re-
petà despre tot ce priveste arta actoriceascrt.
In adevilr unui actor nu e de ajuns st`i

aibrt numai o dictiune bunk', sau o mimid,


nimerith, sau convingere, crildurg destulii,
sau numai putinta de a phtrunde psielto-
logia amrtnuntitil a personagiului si srt o
redea in mod inteligent, prin tranzitii,
pauze etc.
Aetorul bun trebue ssa' posedg toate aceste
insusiri; ele sunt in strânsä, leglturs-a, de-
pind unele de altele, si sé ajnfai, sá coin--
plinesc. conluer-and la per feetionarea - artei
actorieesti.
Dar to.emai din cauza-raporturilor stricte

www.dacoromanica.ro
100

In cari se afig Intre ele nu se pot despárti


in studii deosebite; trebuesc cercetate, prin
practicá, §i absolut in relatiunile in cari
stau intre ele. Astfel nu putem st vorbim
despre mimieg fr s arttm starea su-
fleteascg pe care trebue sh' o exprimgm
prin mimicá si asa mai departe.
De acea am cäutat sg condensez aci In
aceste ateva pagini, unele reflexiuni ge-
nerale referitoare la ansamblul interpre-
tärei rolurilor.
Dictiunea este singura din aceste ramuri
cari poate formg intru cftt-va un studiu
a parte. In adevgr nu numai actorul are
nevoe sg Inv* arta de a vorbi ci si pro-
fesorul, advocatul, oratorul, toti aceia cari
au misiunea sg convingg prin mijlocirea
cuvântului.
e bine ca la Inceputul carierei tea-
trale sg ne dezbgrgm de defectele de pro-
nuntie si de articulatiune inainte de a
intrà mai adAnc in interpretaren textului;
tn zadar am nuanta cu sens, am simti cu
just* si putere, daca cele ce zicem nu
sunt rostite 'in mod ciar.

www.dacoromanica.ro
101

Tusa de ndata ce vom. fi .capatat acest


mecanism al limbei si al muschilor gurei,
trecem la analiza celorlalte insu§iri.
Dar nici o teorie din lume nu va aveii,
rezultat t'Ara punerea ei in aplicare prin
practica.
Voi zice chiar mai inult. Nu se va face
nici o teorie elevului: va recita bucatile,
rolurile invatate si la fiece nuanta, la fiece
interpretare gresita, la fiece miscare stan-
gace profesorul va discuta cu el asupra
veracitatei interprearei sale, faandu-1 s.-§i
dea insusi seama, daca a zis sau .nu just;
si de ce nu e just, §i cum si pentru ce ar
fi just. Din practica Malta, astfel, se va
extrage apoi teoria. In asa fel stabilita acea
teorie va aveà baze solide si va fi pentru
elev indrumare la nevoe i inlesnire in
ca,zuri similare.

www.dacoromanica.ro
XVII

convinsà c5 nu se poate formh


Stint
actori buni numai prin recit6ri mo-
notone, in . cari profesorul intrerupAnd
pe elev la o intonatie fal§5, 85.-i (lea el
insu§i, intonatia luti. Care e rezultattd unei
asemenea metode? Elevul care are o ureche
bung va repeth intonatia imediat, duph",
auz, arà sh',-si dea seama de. necesitatea
inliexiunei in voce etc... iar cel Mail
ureche muzicalil, va intona in tot deauna
fals; pe &And dându-§i ostenealA sh explice
elevului cum §i de ce trebue variat in
cutare sau mitare fel, §colaru' 1 pricepAnd
rostul variatiunei o va pune in practicA
la nevoe.
- 'i aStfel vom scApà §i de primejdia

www.dacoromanica.ro
103

imitatiunei atAt de iMinenta in §colile asa


zise de declaniqie.
Am auzit de o §coalg de teatru, in Italia,
in care elevii eran pu§i s joace piese intregi.
Toti elevii, sau mai multi elevi ai unei
clase studia,u rolurile intregi ale unei piese;
lectia pe care le-o facea profesorul se referea
la intregul rol. Mi s'a pa'rut foarte neme-
ritA o asemenea metodg. Nu §tiu ce rezul-
tate practice o fi and acea §coalg; Irish
conform cm cele zise mai sus cred c nu
poate da deck rezultate strálucite.
In adevk, câti elevi eminenti de con-
servator, cari ren§esc cu brio intr'o singuiä
sceng, de examen, stau ani intregi in umbra,
dupa debut, neisbutind Ali afirme talentul
deck duprt o lungá" ucenicie, in care timp
joach. roluri mai mari §i mai mici de di-
ferite genuri.
Aceste doia vorbe din urma', diferite
genuri vor fi cheia deslegkei problemei.
Un elev, la conservator, este clasificat ca:
june prim, amorez, cochetä, ingenua si ash
mai departe. Profesorul ii alege bucki,
scene in care Ali poath dezvolta talentul

www.dacoromanica.ro
104

in ?nod unilater. al §i timp de trei ani cAt


va sta in conservator va zice numai scene
de cochetgrie, sau de ingenuitate. Intr'o
pies, un rol, fie el de cochetg sau de inge-
nug san etc. un rol zic ori care ar fi ca-
racteristica lui generalg, va avea pe lângg
nota predominantg i altele: de mAnie, de
durere, de duiosie etc... Elevul care nu
s'a preggtit cleat pentru un anumit gen,
va fi stângaciu in scenele tranzitorii; nu
va putea sg susting tot rolul, sg redeà va-
riatiunile din el.
Pe &And obicinuind elevul din conserva-
tor sg invete roluri intregi; ii dgm ocazia
sg studieze mai multe genuri odatá; iar
nota caracteristicg a talentului su se va
dezvoltà in mod mai liber, mai strglucitor,
cgci se va afirma (lela sine mai puternic
in scenele mai potrivite aptitudenilor sale.
Trebue mentionatg aci i partea pur
pedagogicä, a acestui sistem. Pläcerea
interesul depus de elev, este de zece ori
mai mare, $i deci mai rodnicei la studiarea
pieselor intregi deck &And e vorba de
crâmpei de role.

www.dacoromanica.ro
105

Iar profesorului ii va fi mai lesne sá schi-


teze pentru elev, caracterul rolului qi felul
de al reda, silindu-1 pe acesta Ss.' se foloseasek
de tot textul autorului, MA, de care o
explicatiune temeinick §i ciará e cu mult
mai anevoioask.

www.dacoromanica.ro
XVIII

privinta cunoa§terei textului intreg,


Invoi adAogit cg este absolut necesarg. fie-
cilrui actor in parte.
Se intâmplau mai 'nainte, sper c5, Ileum
nu se mai intfi.mplá, &cat foarte rar, actori
cari jucan Intr'o pies, cunoscând numai
textul ce-i priveà. I§i invsátau rolul pe
dinafarA, la replicit rgspundeau, si atAta
tot. Ce se mai petrecea in pies, ce mai
zicea autorul despre el prin gura unui alt
personagiu ... toate astea erau necunos-
cute lor.
Asemenea obiceiuri antideluviane erau
foarte dAungtoare meseriei. Piesa de teatru
nu procedeazsá, ca romanul prin descriptii,
ci prin dialog. Autorul ne imp`ártg§e§te

www.dacoromanica.ro
107

pärerile sale prin dialog; publicul face


.cuno§tintá cu diferitele personagii din piesiä
prin ajutorul CODA ersatiilor dintre dansii;
noi, nu luälp osteneala sL cu-
nomtem tot textul, riscäin s facem lucruri
contrarii celor spuse de autor. Nu insist
mult asupra acestei chestiuni, care sper
numai e de actualitate.
Dar fiinda am vor bit despre un obiceiu
invechit s atingem n treacht i chestiunea
dcclamarei. Mai 'nainte se declamet malt
mai 'mat pe see* adicä _se vorbeh cu mai
multä emfazil, bombastic, cu o tendinfä,
spre pompositate. Astäzi se vorbeste mai
natural, mai simplu; Dar nu erà numai
tonal actorului, declamator; fraza .erà ea
nsìti umflatä, sforäitoare; situatiunile com-
plicate, neverosimile;- sentimentele otnene§ti
avea,u o tendintä exageratä in tine sau räu.
Romantismul i naturalismul, au fäcut
astäzi loe naturalului pe scenit. Este deci
mai usor actor-I:dui s rosteasa, mai simplu,
cuvinté cari se referit la stäri suflete§i mai
omene§ti, mai apropiate.
Totu§i din nevoia de a invätà pe dinafarä

www.dacoromanica.ro
108

se capatá tonul recitativ, obicinuinta de a


spune paragrafele pe acela§ .ton, ca mono-
tonie, ca o muzica cam uniforma. Alta
data actorul dorind st exprime cat mai
mult, s joace cu cáldura, uit c inter-
pretarea traita, d tárie §i emotivitate jo-
cului, §i in loe s exteriorizeze stárile su-
flete§ti prin: gest, mimicá, etc. in unire Cu
glasul, el incearca s'a exprime dele ce ar
vrea s'A dovedeasca numai prin sunetele
mai mult sau mai putin emfatice cu cari
roste§te cuvintele. Avem atunci: o clamoare,
un sgomot, farsa starea sufleteasca corespun-
zátoare sensului acelor cuvinte. Efortul ac-
torulu i rezumándu-se asupra intonatiei o va
face sa devieze dela nota justa, ii va da
prea multa ta'rie, va devini emfatic, decla-
mator. Daca insá cautam s'A traim cele ce
avem de zis, sa ne Insu§im starea sufle-
teascá a personagiului, cuvántul va capa'tà
dela sine intonatia natural.
Pentru sustinerea celor ce zic voi po-
vestl lucrul urmátor : La prima representa-
tiune a unei piese compusesem rolul destul
de bine §i-1 jucasem cu succes. In urmá

www.dacoromanica.ro
109

jrictindu-1 foarte des m'A obicinuisem cu


nuantele stabilite si le redain fárii sA-mi
reiau sensibilitatea in fiecare seená. That
am ajuns s'A cant, sh' declam acele ver-
surui trebue sit adaog cit eran versuri
si versurile te tarásc mult spre cântare.
ivnt liisasem sh fiu ademenitá, in mod incon---(
stient, de armonia versului, ptiná a venit
cineva si mi-a spus, cu mirare, cit ne mai
vrizAndu-mA dela prima representatiune,
constatA eh am incePut st. dint, sit declam.
Mi-a fost deajuns ca sg-mi reviu. In loe
sA mt grindesc numai la ceca ce ziceam,
m'am silit sá, retrAiesc in fiecare scenA senti-
mentele pe cari trebuià sh le exprim
imediat declamarea disphrh.

www.dacoromanica.ro
XIX

vrizut cum se pot csápátà, defeete


Am din neglijentá, din lipsä de atentie.
Iatá, de ce un actor nu trebue nici odatá
sá-si zicá: aeum am terminat cu corn-
punerea unui rol.
La &care reprezentatiune poatrt sh gá-
seascA un detaliu de interpretare, care sii-i
perfectioneze .jocul. E stiut, crt un actor
nu joach.' bine un rol, deal dup6 ce 1-a
interpretat timp indelungat; adicrt numai
dupe ce a imbrácat de nenumárate ori
personalitatea rolului, se obisnueste cu ea
ea cu o hainh proprie si ne mai simtindu-se
stangaciu in ea, se poate misca si poate träi
cu tot adevárul, astfel cum ar träi perso-
nagiul pe care si l'a insusit.

www.dacoromanica.ro
111

Oriat de stmliat ar fi roltd, i oriat


de bine am stabili modul de a reda fiecare
nuantrt, cred c este aproape imposibil ca
un actor sit poatä, jua acelas rol, in mod
absolut egal de intens, in fiecare searg.
Asta ar insemnh crt toatä," arta actoriceascä,
este in mod exclusiv mecanicrt; iar noi
sustinem crt contine i evocaren, deci retrrt-
irea sarilor sufletesti, ca prima conditie
pentru a emotiona.
Asa fiind, impresionabilitatea noastret, nu
se ponte ssa' fie in totdea,una la acelas dia-
pazon. bepinde de conditiile morale in
care se aft,' actorul in seara reprezenta-
tiunei si de starea, lui fizia. Variatiunile
termometrului scenic pot si trebue sh' rh'in'ae
imperceptibile pentru public, insä, actorul
le sitnte prea bine and zice: astg seail am
jucat foarte bine, si eri am jucat mai slab.
Mamie I ni merit constä, in faptul de a
reduce intregul shu joc la proportiile nece-
sare astfel Meat atunci &and (la mai mult
sau mai putiná,' intensitate sutleteasea,
cuvântul s`á fie rostit in coneomitant5,, mai
bland sau mai puternic.

www.dacoromanica.ro
112

Actorul transpire cum transpune rout.


zicantul. Imi aduc aminte crt jucam o scená
de fortá, de revoltá puternicit in actul al
doilea din Maman Colibri. Intr'o seará,
eram bolnavá §i simteam ca-mi lipsea pn-
terea sa mrt revolt, sh strig; instinctiv am
coborttt diapazonul revoltei care izbucne§te
la o revoltá concentratá, dureroasá §i stri-
gltele le am prefácut in lacrárni, jar vor-
bele care rtisunau puternic altá datá, le
.,rosteam pe §opstite §i aproape mnnecându-mä.
Nu .pregraisem acest fel de a juch; insti
'cluptt obiceiul meu, autând sit intru in
starea sufleteasei a rolului, n'am gásit alt
ecowIn mine deck un ecou jalnic, plin
de amáráciune, de desnádejk starea mea
fizia nu-mi permiten sá-mi insu§esc altfel
sentimentele din rolul meu, deck dupe
rásunetul ce acele sentim' ente puteau gn,s1
momentan in mine. Si emotia a fost tot
atk de mare In public, ba ehiar mai
mare §i m-am servit in urmg de acest fel
de a. juch, care mi se 'Area acum mai
corect, fatn, de rezultatul obtinut.
Dacti. m'a fi mulumit sit reiau in mod

www.dacoromanica.ro
113

mecanic jocul stabilit de mai'nainte, re-


sultatul ar fi fost supárátor pentru public
at §i pentru mine. Scena de forth ar fi
fost voitá, silitá, §i sial) redatá; m'a§ fi
obosit zadarnic §i publicul ar fi fost ne-
multumit de o interpretare vádit inferioará
scopului urmárit.
In unele cazuri aceste incerchri se pot
face chiar intentionat, and nu suntem pe
deplin liimuriti asupra modului de a in-
terpreth o scená. Modul de interpretare
care ti va fi ajuns mai bine scopul de a
emotionh, de a Ingrozl, de a face A, rad,
etc. acel mod de interpretare e mai just
din punct de vedere al reprezenarii sce-
nice, degi in mod rational Ma' interpre-
tare mi s'ar fi párut mai justá.

47779 8

www.dacoromanica.ro
XX

ce am zis pang acuma, nu sunt


Celedeck aplica,rea teoriei emise mai la
inceput, despre necesitatea, concomitantei
a tot ce facem pe see* despre neapa-
rata nevoie A armonizam, sa unificam
jocul nostru in diferitele raanifestari.
Pentru ca, aceste explica,tiuni mate din
practica nu pot sà fie deck folositoare, voi
adaogit, tot in acest sens, cateva, cuvinte des-
pre simplicitatea in joc.
Ca,nd am vor bit despre compunerea ro-
lurilor, am aratat in cd mod ne adunam
cunNtintele necesare pentru diferitele in-
su§iri proprii unui personagiu §i cum in-
telegem. sa Intregim jocul nostru prin tran-
zitii, pauze, inflexiuni, etc. Felul nostru

www.dacoromanica.ro
115

de a procedà, trebue Insá, sä fie invizibil


pentru spectator. In linabagiul actoricesc
vota spune cä nu trebue sä se vada sfo-
rile. Analiza va despich rOlul pentru stn.-
din si dupä ce va -fi amänuntit 'man-
tele, le va contop1 astfel incät sä nu atragti
nici un moment atentia ptiblicului asupra
stártiintei depuSh pentrit catare sau cutare
efect de produs. Aceastrt interpretare prin
unitatea §i simplicitatea egpätatä ti va in-
deplinl -adevärata menire, sà intereseze
distreze sau sá, einotioneze
°And eforttd actorului nu e ascuns, sfor-
tarea .pe care el o-face sit resimte'de crttre
spectator u Si micSoreaiä prin urmare posi-
bilitatea sensibilith4ii acestuia, pentru sen-
timentul pe care voim sä-1 desteptrun In
el; cäci s'a adlogat i senzatiunea pregh-
tirei efectului de obtinut, care sustra,ge In
folosul ei o parte din sensibitatea generalà.
mai intervine In mod inconstient si o
nuantrt mai subtilä de satisfactie san con-
trarietate, dupe modul cum actorul se adre-
seazä capacitätii publicului.
Arätand in treacät, filra insistentä, mo-

www.dacoromanica.ro
116

mentele de efect, lucrurile de deta§at


relief, multumirea spectatorului cre§te, din-
tr'o oarecare vanitate satisfAcutil; cáci simte
poate percepe nuantele infinitesimale
pe care actorul Il crede capabil s6 le dis-
ting6, atingandu-le numai ca tn sbor.
In realitate nu e deck dibälcie din partea
actorului. Pe &And dac6 insisfiím prea mult,
avem aerul cit ne indoim de subtilitatea
inteligentei spectatorului vi-1 plictisim. Re-
flexiunile acestea sunt de ordin secundar;
frisk' ti au importanta lor.
Ceea ce este foarte decisiv, e faptul
oprindu-ne prea mult asupra micelor nuante
punându-le pe toate pe planul tntâi, insis-
Vaud indelungat asupra prepar6rii fiecgrui
efect, devenim obositori, monotoni, atentia
publicului este solicitaa de procedeele
noastre atat de isbitoare §i rolul In sine
dispare sub povara unei compuneri greoae.
Din contrà, clack' procedeele rilman
um brg, jocul va cápätà unitate qi astfel
putem zice despre un actor c5, are un joc
simplu. Ceea ce nu insemneaz6 cg, nu pre-
sintá spectatorului o complexitate de nuante)

www.dacoromanica.ro
117

ci numai c a reusit s'a," le contopeasa,,


le armonizeze, sit le scoat5, in umbrh', sau
la 1umin, n mod insensibil pentru public.
Mai insemneazg c5, nu declameí cg nu
gesticuleaza prea mult.

www.dacoromanica.ro
TXX

aduc arninte cg, felul de a gesticula


Imiera spaima mea in priniii ani de ca-
riera. Ori ce s'ar zice nu este usor sa te
prezinti inaintea unei Ali, unde sute de
oameni n'au altA, treabg deck , Ali scru-
teze fiece gest, fiece miscare. Sentimentul
cg, te stii observat, märeste si mai mult
stangácia incepa'torului si uluit cautg ;Ali
deb, contenanta., sa ja aere degajate, si
atunci incepe sg, gesticuleze. Mai este si
nevoia pe care o simte sa convinga audi-
torul si fiindea nu a crtpátat inca stg,pa-
nirea de sine si puterea de convingere numai
prin grain, incepatorul chiamg in aju-
torul sati gestul, ca sa, ilustreze intrucatva
ceca ce are de spus. Paten' deci conchide,

www.dacoromanica.ro
119

in sens contrar, cá vom gesticulh mai putin,


atunci and vom cápáth obi§nuinta sá, sim-
tim, sá tráim rolul astfel incat s doban-
dim destulh putere de transmisiune, de emo-
tivitate, prin grain qi prin expresiunea fi-
zionomiei.
Afará de cazurile exceptionale, in come-
die mai ales, este bine sá, ne ferim sá, ges-
ticulám plea mult. Gesturile distreazá pe
spectator, Il obosesc, silindu-1 sá urmá-
reascá perpetua inicare, fl impedia sg-s
concentreze atentia §i sá guste detaliile ;
partea mecanicá a exprimgrei rolului
gesta! vreau s zic rápe§te din efectul
ce vrem preducem prin partea sufle-
teascá a interpretárii.
S. ne ferim insá de excese in once di-
rectie; complecta imobilizare este tot alai
de obositoare. Monotonia, rigiditatea ullei
tinute, meren aceia0, oricAt de frumoasá,
ar fi, devine penibilá cu timpul. La punerea
in seená, a unei piese local ce trebue s5,-1
ocupe fiecare actor este arátat prin numere
1, 2, 3, etc. Ins6 sä, nu ne inchipuim cá,
dae6 regisor al ne a indicat cá ocupám nu-

www.dacoromanica.ro
120

mgrul 1°, trebue sg sam neclintiti Intr'un


anumit loc; este destul sg pgstrgm fatá de
partener, in spatiul scenei, pozitia numg-
rului.
Putem s coborâni, st uram, sg ne in-
toarcem Cu spatele la- public si vice-versa.
Totul se rezumg In modul insensibil, armo-
nios, cum facem acele evolugri. Dacil este
vorba de o seená de violentg, miqcgrile vor
fi violente; and avern insá de ascultat o
povestire, o destginuire ce ne miscá: ne
apropiem cu un pas, ne dep. gram de par-
tener incet, pleam capul, Impreungm
sau le lgsgm sit milt desngjduite dea-
lungul corpului intr'o .atitudine dezolatg;
sau pironiti locului, ochiul nostru, contrac-
tiunile fetei, mi§carea buzelor, tremurarea
genelor, incruntarea sprincenelor, toate
aceste gesturi, toate aceste micitri, subli-
niazá in mod lin, fitrg sgomot, fárti, -exa:-
gergri, diferitele nnante din rostirea par-
tenerului. Spun asta, ca sg argt a nu
trebue, pentru a fi sobri, sá, renuntgm la
gesticulare; sit tim numai sit tempergm-
izbucnirea, fitrit rost, a gestului, sh _nu ne

www.dacoromanica.ro
12:1

serviin de el pentru a in/ocui exprimarea


unei stitri sufletesti, ci din potrivg SL facem
din gest coinplinirea moderatit a unui sen-
timent trAit cu toatrt intensitatea posibilg
qi subliniat prin gesta' corespfinettor. Când
gestul va fi in armonie cu situatia va fi
in totdeauna bine-venit.

www.dacoromanica.ro
XXII

aceastA scurtA comentare despre felul


In de a gesticula pe sceng, am vorbit inten-
tionat, intrebuintilnd cuvêntul: gest atAt
pentru mimia cAt §i pentru umbletul, §i
pentru gestul propriu zis. Iatä, de ce : cuvAn-
tit! gest insemna la origina lui fapt; aceasta
ti este intelesul pe latine§te de ex. Gesta Dei
per Francos, sau §i mai convingätor este ti-
tlul acesta dat cântecelor vechi les chansons
de gestes" care nu insemnit, altcevit deck
povestirea faptelor din resboaie. Les chan-
sons de gestes erau ctIntece despre faptele
eroilor in evul mediu. Gestul fijad deci
indeplinirea unui fapt, a unei actiuni se
bazea,zit pe mi§carea murhilor: ori cArui
gest corespunde o contractiune inu§cularä.

www.dacoromanica.ro
123

lush' ori carei contractiuni mu§culare nu


corespunde un gest, cáci gestul trebue
aibe in totdeauna o semniflcare, o menire.
O contractiune murulará simplg, fará, stare
sufleteasca corespunzatoare, este numai o
?niscare mecanicg d. ex. vorbind cu par-
tenerul, m joe incon§tient cu un obiect
de pe masa, imi indrept o §uvita de par
care mi-a cazut pe frunte etc. aceste sunt
misceiri mecanice. Dacg insá obiectul pe
care-1 iau de pe masa erg pus acolo din
gre§eala §i eu 11 iau intentionat tu ma)*
pentru a arta ca nu vreau sa, stea acolo,
§i daca ti mut aiurea, insemneaza ca am
Mcut un gest; daca staruesc sa ridic §uvita
de par de pe frunte, caracterizand prin
asta un tic al rolului, am facut un gest;
LuAnd cuyantul gest in acest din urmei
infcles am conto pit in refle,xiunile mele
asupra gestului pe see* toate mi§carile
intentionale, atat gestul propriu zis, cat §i
mimica i umbletul. Am socotit ca con-
tractiunile fetei se pot considera ca gesteni
ale murliilor fetei, precum contractiunile
bratelor start gesturi ale inu§chilor bratelor,

www.dacoromanica.ro
124

§i unele §i altele au menirea s lguiureascá


actiunea pe care o tráim, care ne stápke§te.
E foarte curios de observat, la incepá-
tori mai en seamá, compleeta imobilizare
a fizionomiei, in acela$ timp en o exage-
ratá abundentá de gesturi din mAini §i
oareeare neastampár a intregei fiinte. In-
cepátorul joacg cu mâinile, cu picioarele,
foarte putin cu figura. De ce?
Fiindeá jocul de fisionomie nu poate
porni deck din o adânc6 pátrundere a
stárei suflete§ti; este mult mai subtil, §i
in legáturui sine qua non cu emotiunile
incereate, iar dach' aeestea nu existá nu
pot exista nici mi§eárile corespunzgtoare
ale fetei. Si §tim, a nu e toemai u§or
capeti deprinderea de a te desbrácit de
propria-ti personalitate, pentru a intrupa
pe a altuia. Sg ne uitám insá la mi§cArile
din corp ale incepátorului; le putem oare
numai pe toate gesturi adieá mivári por-
nite. din actiunea in care el trebue sh se
afle. Nu, de cele mai multe ori, asa zisele
gesturi stint misceiri mecanice simple, izvo-
râte,, cum am spus mai sus din necesitatea

www.dacoromanica.ro
125

de a-ti da O .contenantli: potrivirea prtrului,


a hainei, darea din maini, rezemarea de
scaune, de mese, schimbarea child pe un
picior child pe altul etc. lar pentrn- c5. nu
.izvorgse din actiune si nu o insotesc, aceste
mi§cAri par sttIngace, de prisos, i supgrh
pe spectator.
S'a ne ferim deci sit gesticulitim, prea
mult qi färg rost; sit armoniz6m, sit reducem
totul la un pullet de plecare, cu care tot
ce facem pe scenA sit conlucreze de o
potrivh.

www.dacoromanica.ro
XXII

vorbim acum putin despre genuri.


Sit Ce se Intelége prin genuri la teatru ?
Este o clasificare proprie artei dramatice,
nu exista In natura, desi clasifica' copii dupe
natura. Ea condenseaza in anumite clase,
di ferite Intre ele, calitati sau defecte si iepre-
zinta typurile insusirilor umane. Sa ma
explic: cunoustem la .teatyu urmAtoarele
genuri: cocheta, ingenua, mama, prim rol',
amorez, etc. Fiecare din aceste genuri au
nota lor caracteristicä si dominantä in Intreg
rolul. Viata de pe scena fiind insa rezu-
Irma, condensanta prin conventie, si carac-
terele trebuesc intregite astfel, hick lasand
la o parte arnanuntele, fiecare sa deà im-
presia unui tot. - Desigur ea' in viata de toate

www.dacoromanica.ro
127

zilele ingenua are si momente de coche-


tärie si invers poate, si ash, mai departe
Autorul insä pentru rezolvarea conflictelor
trebue stä tie sea,ma de eioenirile care poate
sä,rezulte din intampinarea caracterelor
deosebite. Conflicte vor fi ad l cu atat mai
acute, mai violente, si mai emotionante,
cât typurile vor fi mai distincte, mai In-
tregi, fiecare in parte. Lag de ce s'a näscut
genurile la teatru, iat de ce am zis c5,
este o clasificare proprie artei dramatice.
G-enurile la teatru sunt rezumatele sampli-
ficate ale calitätilor i defectelor omenesti.
Este selectiunea care pecetlueste omenirea
teatral ä cu chte o singurä, Insusire, máritä
printr'o prismä, care Intunecá, pe toate
eelelalte.
Din conservator Ina, si in raport
calitätile sale fizice, actorul este destinat
pentru interpretarea unui anumit gen. E
vädit cà talia, sunetul vocei, expresiunea
fizionomiei sunt indieatiuni peste cari nu
se poate trece, in cele mai multe cazuri.
Totusi e bine ea alegerea genurilor sä, se
fag cu multä circumspectie, precum

www.dacoromanica.ro
128

clasificarea in talente de comedie, dramá',


tragedie. Elevul de conservator nu este inert
format si nu poate da másurá talentului
su in primii ani de studiu; trebue sä,
incerce toate genurile. Idealul ar fi ea
un actor A, poatá jua toate sau mai multe
wenuri.
In adevár obisnuidu-ne sä, **run un
a,numit gen, ajungem s'a," numai-jucám rolul
scris de autor, ei st representám pe seenä,
propria noastrá, persoanti. Mijlofteele de ex-
presiune ale aceluiasi gen, ori cat de va-
riate ar fi, sunt mai restrânse deck acelea
a mai multor genuri diferite. Variind ge-
nurile, variem intona,tiile, gesturile, intreaga
caracteristia a personagiilor i indepár-
tám monotonia in interpretare.
Ori cat de iubit ar fi un actor, ori at
l'ar 111(11.41 publicul, daca el rilmâne ace-
las Intotdeauna, numai poate starni curiosi-
tatea, interesul speetatorului. Spectatorul
stie mai din'ainte tot ce va face actorul,
ti cunoaste procedeele i ne mai -and pig-
cerile unor senzatii noi, devine indiferent.
In schimbarea genului intampinám insá

www.dacoromanica.ro
129

adesea dificultati pang sa cAprttam aj3ro-


barea masei. La teatru once curent fa-
vorabil sau defavorabil e mai puternic;
Nu este rezultatul impresionalitätei indivi-
duale, ci rezultatul sensibilitkei masei gene-
rale, a publicului. Rasa' si plânsul sunt
contagioase, ea si simpatia i antipatia;
fiecare spectator nu judecg cu propria-i
ratiune, nu simte in mod isolat, ci dupg
termometrul de entusiam sau indiferentä
a sälei.
Sg ne inchipuim acum o salä intreagg,
deprinsa sg vadg jneand pe un actor ro-
inri de dramá. Actorul joacg, asta searg,
pentru prima oará un rol de comedie. In-
treaga lui atitudine este schimbatg; vorba
e mai_ usoarg,_sunetul vocei mai vesel, mis-
earile repezi, scurte, numeroase etc. Pu-
blicul va fi un moment surprins, desorientat,
nesigur asupra pgrerei sale; dacg actorul
simtind aceasta uimire in public stg un
moment la mndoia1 i ove in interpre-
tarea lui, trebue sa renunte la succes. Din
potrivg conv;ingerea cu care va juch dansul
va influentg, pe spectatori; dupe priraul
47779 9

www.dacoromanica.ro
130

moment de nedumerire, curiozitatea va fi


starnita si mai puternic §i daca actoral e
in adevar bun in comedie publicul va fi
cucerit.
Acela lucru se intampla trecilnd dela
genul de cocheta la prim rol, san la amo-
reza. Total depinde de sinceritatea jocului
actorului. Prinurmare primejdie daca per-
in interpretaren unui gen, pericol
daca shhimbam gen al in mod brusc. Nu
ne ramâne deci dealt calca incercarilor
treptate, a genurilor u§or intermediare
§i tranzitia s'a atcat. Bogátia de genuri
produce variatia, multumirea pa blicalui,
ravna de a munci la actorul ce c4tiga
izbanda. Telul este atins. Pentru aceasta
trebue studiu, exercitiu, priceperea situa-
Ounilor.

www.dacoromanica.ro
XXIV

e zice cit atat cat trrteste omul, meren


poate. inráta ce-a. Acelas I acru putem
spunem despre actor- in me§te§ugul 'san.
Abia dupa nenumrtrati ani de carieiq ti
poate da seama un actor at de comple-xa e
:arta lui. Ca incepatoare aveam mai putine
,emotii decat am acum; in seara debutului
meu n'ata aVut nici una. De ce? PentrucA
necunosandu-mi meseria nu-mi (Vadeara
seama de lipsurile de care puteam Sá mrt
fac responsabilá. Acula abia Incep
pricep, catá inteligenta trebue si ce nesecat
'este tesaurul de eunostinte necesare artei
actoricesti; catä subtilitate, cata intensi-
tate in retrAirea. sentimentelor. Acum imi
1au sea ma de ce unii, i-tctori sunt mari

www.dacoromanica.ro
132

si ce face celebritatea lor. Ei inteleg pe-


deplin, pot A.' redea ceeace inteleg si isi
pot insusi sentimentele din rol. Nu mai
imi aduc aminte unde am citit : omul
In natura este mai putin maret deck ornuI
creat de poet, si acelas om e mai putin
maret la randul sau deck omul creat de
actor. Daca cercetäm aceasta afirmatiune-
ne dm seama e poetul idealizeaza eroul
su in vederea scopului ce-1 urmareste.
Procedeaza prin eliminarea nuantelor maj
putin interesante in firea eroului San, izo-
land si dând astfel tarie celor ce pot con-
hiera la desavarsirea intruparii visate. Prin-
urmare e mai maret omul poetului, al
autorului, fie in bine sau in rau, decgt
omul in natura. La rândul lui actorul ja
textul scris i Ii insufla' viata. Fr s vrea
uneori, alth data cu consimtamântul auto-
rului, colaboreaza cu dAnsul, imprumuta
accentele calde pe care le poseda, gestul
perfectionat, atitudini sublime, etc. actorul
adaoga prin urmare prinosul sail de 'nun*.
de inteligenta si iata de ce putem zice ca-
acela§ om ereat de autor poate deveni mai

www.dacoromanica.ro
133

..araret prin colaborarea actortdui. Bine-


inteles c vorbesc aci de actorii mari,
elebri despre cari am pomenit cu catevh,
.rAnduri mai inainte. Unei opere care a si
fost minuitá de un maestro in -vederea
perfection'árii ei inapromutá elanurile lor,
.o transportá si mai sus, .mai departe de
.sferile pámantesi, provocánd admiraOunea
noastrá. Dovada: un Mounet-Sully inpre-
tând pe Eschyle. Dacl interpretarea este
insuficientA, nepriceputá, netrhitá cu inten-
sitatea doritá, acelas rol pierde din farmecul
_sáu. E deci 'foarte adevárat cà actorul
. ,colaboreazá cu autorul i cá .arta lui
-are insemnátatea in .succesul unei piese,
De gradul de perfectiune a mestesugului
de vlaga actorului depinde' adese ori
reusita; sà ne silim sà ne perfectionám.
exemplu dela cei ajunsi.
Dar din contemplarea maestrilor se naste
-adesea dorinta imitam. Lucrol foarte
periculos. O 'copie va fi in totdeálna mai
slabá decAt originalul.
Este o aparenta' de contrazieére sá, spui
almi actor, sA nu iMite, sä, se féreascá de

www.dacoromanica.ro
134

imitqiune. Paut acum am spus meren crt.


arta actoriceasea este o copie a naturei; ulna
Vedem, In viaja de toate zilele pe cineva
imitAnd gesturile, vorba, umbletul, unui
cunoseut spnneiii numai deck: ce Mai actor,
§i rildem de -acea imitajiune, ne place.
De ce este suparatoare itaitajiunea unui
actor de catre un altul, adica ce ne jicnete-
cAnd tin actor in joeiil san, cauta s imite.
jocul altuia?
Mai mntâi este un vag sentiment de ne--
muljumire, de oarece actorul care imita,.
dovedeOe lipsa de -personalitate proprie
de inijiativa. Aceasta este o nuanja imper--,
ceptibila, intuitiva, de care nu ne dam
seama. ApOi sti ne intrebam: ce cauta
sa imite incepatorul, (lela modelul pe
eare-I urmare§te ? Felul de 'a vorbi, de a..
pronunja, de a., gesticula, etc. pe -scurt
manifestajiunile exterioard, mecanice, iar
nu fehl de a sinliti,, caci acesta nu
poate imith. Se preocupa. prin urmare. de
partea pur, mecanica a interpretárii de tot
ce este artifieiu si devine artificial.

www.dacoromanica.ro
135

A cesta este marea, primejdie a imita,


tiunei: devenim artificiali.. .

Am väzut cì gesturile. sunt exteriori-


zarea unor stári sufletesti; c. au menirea
.sá justilicei sá explice, ceace, se petrece in
noi. Cum am puteh sti punem in concur-
dantá gesturile altora, Cu. stárile noastre
suiletesti?
Fiecare om simte .,cu alttt intensitate
aceleasi situatiuni; de indatá ce .imithm
manifestatiunile exterioare ale altuia, nu
vom puteh nici odattt sh le .adapthur in
mod perfect sensibilitiltei noastre,, va fi
cevit suprapus, nepotrivit, fals, artificial.
Actorul neapárat ctt imitá; in imitatiune
coma toatá arta lui, insä imitá interpre-
-rand, comenand, modificAnd., apropiind.de
firea lui modelul pe carel imità. Il trans-
formá, II transpune, .dupe firea lni i ne-
voile scenei si la rându-i, el insusi se
die, cu totalitatea insusirilor sale; dupä
modelul de imitat. Aceastá mládiere, aceste
transformári reciproce sunt ash de coin-
plect fitcute, asa de infinitesimal adaptate
si aduse la lumina rampei in prizma ilu-

www.dacoromanica.ro
136

zorie i conventionalá cu atAt mestesug,


incat imitatiunea in astfel fácutá,, pare
insási realitatea iar nu o opie slabä si
servilá.
Acest din urmá, fel de imitatiune trebue
A fie rodul asistárei la cursul de decla-
matie al conservatorului, si mai cu seamri
al urmáririi spectacolelor in care se produc
actori cei mari. hnitatiunea in acest sens
nu mai e dáunkoare ci folositoare. i
iarási voi inchide acest mic capitol en
aceleasi cuvinte magice, totul depinde de
stáruintá, de munch', de darul de a pri-
cepe cele ce facem.

www.dacoromanica.ro
XXV

de mai sus vor fi concluzia


acestor câteva pagini scrise din fuga
Cuvintele
condeiul ui.
, tiu c5, se vor gAsì destui, cari sá zefle-
miseasa acest fel de a privl desvoltarea
talentului, si &A voiu fi acuzat5, de pedan-
tism, preciozitate; sau iarsäsi se va spune
&A prin atka analizA si teorii se inä,busá,
talentul, a &grill avant va fi inatusat de
atAtea reflexiuni si consideratiuni si cg
geniul.nu e compatibil deck cu desordinea.
i totusi rezumând cele ce am zis, con-
stat csa" nu am expus teorii, reguli, legi.
Nu acesta mi-a fost scopul. Am fAcut mai
mult un fel de auto-cercetare a felului meu
tie a juch, pe deoparte; iar pe dealta, mi-am

www.dacoromanica.ro
133

amiutit de cugethrile ce s'au aseut in mine


când am vitzut pe altii juchnd, si am as-
ternut pe bilrtie reflexinnile pe care mi A

le-au suggerat.
Prin atnintire am extras din practicg:
observatiuni, indrumitri, pe cari le-am
experimentat din intAmplare; uneori in
mod inconstient poate, alte ori cu scopul
sg-si producg efectul.
Am cgutat mai mult sg-mi dan seama
mie insgmi, pentru ce nu trebue, de pila:
SrL imitgm; i explicatiunea pe care am
ggsit-o, am scris-o, ea sti, poath folosì
altora. i ash mai departe.
E nevoe oare sá adaog cg nimeni nu e
silit sg adopte cele ce-am spus i erL n'arn
preteutia si t fi vorbit ca in evanghelie.
Coca ce mg mhngae putin, si mg face
sg sper erL cele serse de mine nu stint false
fg,r6 folos posibil, este rezultatul obtinut
asupra Inca chiar, de and am intreprins
aceastg micá lucrare. Pang ileum catva
timp jucam, punAnd inconstient in practicg
'nuke cngetgri si multe afirmatiuni, pe cari
le-am extras in_ u rut:6 prin analizg, din re-

www.dacoromanica.ro
139

flexiunile. retrospective facute asupra felu-


lui men, de a jucà,..sau din local parte-
nerilor.
Pe insur ns ce descopeream roadele
acestei analize le-am aplicat in mod con-
stient de asta data in jocul meu si am
§i constatat cu multumire un spor de
succes.
Dupà, cum mi-au folosit mie, ii'ad'ajduesc
sà," fo1oseasc altora. Seo pul men a fost,
i
sh", atrag atentia cititorilor asupra total i-
fAtei cerintelor sceniee, sg le artit pe scurt,
.intr'un mic reziimat, c nu putem s5, de-
venim actori buni dad, nu ne ingrijim de
tot ce contribue la perfectionarea artei
Actoricesti sì le dovedese cari anume
stint punctele priucipale eari alatuesc o
interpretare idealrt:
N'am insistat-asupra acelor mijloace prea.
cunoscute,si pe cari dupti cum am 'mi
spus-o, le Osim n axti speiale. Era in
zadar, cKci de necesitatea aplicàrei reguli- -
lor .dictiunei Uu se mai indoeste nimeni;
iar pe.dealqi -parte cum am mai spus-o sunt
.minunate In aceastg .privintrt, cari

www.dacoromanica.ro
140

numai imi ingaduiau sa-mi inchipni .n6ce7


sitatea unei noui lucrhri.
Nici cu cele ce am scris, nu am pre-
tentia ch' am descoperit America. i .chiar
descoperirea Americei nu dovedeste altceva
deck staruinta, pricepere, cal-cul; cugetare.
FLA' sa o descopere oamenii, America erà
totusi de fapt existenta; aSh stau lucrurile
cu .toate iventiunile, cu toate descoperirile
omenesti. Legile naturei sunt neschimbate
In veci, i spiritul speculativ 'exista si el,
de .veci, in creerul omenesc. Child acest
spirit speculativ e cultivat, capata intensi-
tate, si capatAnd intensitate extrage din
natura legile ei eterne, jar. noi zicem
oamenii au inventat, au descoperit ceira.
tiott.'Aceasta credinta nu e justa; posi-
bilitatea a existat totdauna in natura, omul
n7a stint s'o zareasca, pentruca nu a fost
preparat pentru ash ceva.
Daca, cugetarea devine mai acuta, mai
clara, Mai puternica, prin exereitiu, prin
staruire asupra aceluias subiéci, umbrele
cari erau intermediare intre ochiul mintei
noastre de o parte si legatura dintre cauza,

www.dacoromanica.ro
14t

efect pe de alta, acele timbre dispar ;


ele sunt inlocuite cu lumina isvorith din
studiul Indelungat. Nu pricepeam inainte
pentruch nu eram eapa,bili sà pricepem,
nu eram preghtiti. Nimic insá nu se ereazh
din non, ci se eapáth numai posibilitatea
de a afla lucruri i legi existente.
Mutandis mutandum, putem zice acelas
lucru. despre vederile pe cari le-am expus
aci, in treacht. Eu nu creez reguli, prineipii
noui. Aceste indrumhri i altele inch pe
cari poate c. eu le am perdut din vedere
constituesc arta dramatich, in mod latent
si de fapt.
Prin exercitiu, prin joe indelungat, akin-
gem sh punem in practich aceste prineipii
fiind mhnati de chiar necesithtile scenice.
Ne trebue insá timp ca sh le dibuim, ca.
ele sh incolteaseh' in noi la nevoe,
caphth amploarea i siguranta abea dupe
o practieh indelunga,th.
Menirea scrierei mele, sper eh va fi acea
de a arhta incephtorilor, cum sh se desbere
mai curAnd de apuchturi gresite si cum sá

www.dacoromanica.ro
142

calce mai lesne pe calea adevärului, al


succesul ni.
Totusi simt nevoia inainte de a incheia
definitiv s'a,' spun inca odatá, : analiza
rolului, cercetarea diferitelor phrti ale
compunerei 2»-epararea efeclelor, menu-
jarea panzelor, alc(7tuirea, tranzitiilor, ce-
rintele punerei in scend, crt pe scurt tot
ce constitue stud tul rolului, trebue sii disparit
pe scená, in momentul când juegan.
O comparatie foarte simpli, ne va lämuri
pe deplin. Unele artiste juand pe scenä
in toaletä trenantit, stint astfel preocupate
de toaleta lor, si asa de putin obicinuite
sii evolueze täränd dupiä dänsele prelmi-
girea rochiei, kick la flece moment ele
se impedicìí in treng,, san o aruncli in
dreapta sau in stänga ei cu o loviturit de
picior. E foarte disgratios i foarte penibil
pentru public, care primeste impresia cit
actrita nu stie sìt poarte hainá, trenantä.
Acelas lucru cu un rol: sit nu lásám
pe spectator sä, intrezáreascit cá, rolul nu
este haina noastrit proprie, vii nu stim
srt-I träim, purtäm ca pe pro pria noasträ,

www.dacoromanica.ro
143

personalitate, sá, nu ne oprim pentru a ne


pregAti efectele, i sit nu dovedim stAn-
g'acie sfortilri.
. Sil nu mi se impute .cA, am insistat prea
des- asuprii nevoei de a studia amAnuntit
rolul, §i nici eh' ani revenit prea des la
necesitatea de a contopi i unifica diferitele
pArti ale analizei rolului.
Am constatat prea des rezultatul ditunsá-
tor al compunerei, tn acest sens, cil sit nu
atrag atentia actorului tànàr asupra unei
stgri primejdioase. Si tocmai fijad ca am
stitruit malt in favoarea studiului,
vrea sit contribuiesc la_ defectul manieris-
mului §i al precioziatei.
Sinceritatea, avântul, vor fi acel verni
al rolului de care se va, servi actorul
pentru ca desitvar§eascg, creatia ;ultima
lustruire pe care pictorul §i sculptorul o
'clan §i ei operei lor inainte s'o infiltivze
publicului.

www.dacoromanica.ro
E Ft A. TA.

l'ag. 21, rândul 16, a- se eeti cari In loe de cale.


41, 5-6 de ,jos a se eeti n'être i franz_
cezul in loe de n'êtrò j francazul.._ -
Pag. 69, randul 10, a se eeti sprijinti in -loe de sprijine.
76, 5, rolului rolulu.
93, 4 de jos, a se eett in scend In loe .de -

pe seená.
Pag. 104, rândul 7 de jos, a se eetl. aptitudinilor In
loe de aptitudenilor.
Pag. 108, randul 9-lea de jos- 'a se eett aren' In loe
de devinl.
Pag. 119, randul 15, a se eet1 producen', In loe de,
predueern.
Pag. 130, rindul 10, a se eeti. schiribtini. in `loe de
shhirnbgna.
Pag. 136, andul a, a se eeti copie in loe de oPie..

www.dacoromanica.ro
PRETUL n LEI

;?.

www.dacoromanica.ro