ISTORIE UNIVERSALA 18

Carol cel Mare

IMPERIUL LUI CAROL CEL MARE

Bremen
ierden
Osnabruc~ N
den
Munster* •
• Paderborn ~Suntel
PP

Utrecht SAXONI
• oIn
.
Aachen • AUSTRASIA F~
6 d

• Mainz
OCEANUL ATLANTIC Soissons • Worms
Rouen
S Attigny • Metz
eha p ALA.ANNI BAVARIA 788
MARCGRATUL
BRETON NEUSTRIA • Salzburg
CARANTANA788
• Tours
Kilometri
190 290 390 490 • Poitiers
• Chalon
0 100 200 300 • Genf • Milano
AQUIANIA Lyon • Pavia 40

Mile
Ravenna
• Bordeaux
REGATUL LOMBARDIEI 774
P
isa PATRIMONI U
• Marseilles PAPAL 800
r 16 Roncesvalles
• Roma
MARCGRATUL SPANIOL 777-778/812 CORSICA 774
Cassino
!sarcelona

i*

MAREA MEDITERANĂ

Carol cel Mare - cunoscut gen-
eraliilor ulterioare ca
Charlemagne - a creat primul
mare imperiu european.
Incoronat impărat de cdtre
papă, el a devenit idealul de
conducător medieval
^n secolele IV şi V (1 .11r ., în limp ce Iniperiul
Roman cle Apus a decăzut şi a disp< rut în
cele din urmă, triburile germanice, cum
stmt vizigotii şi vandalii, au migrat în număr
foarte mare în Europa şi în jurul Mării
Mediterane, luptând pentru crearea sau dis-
trugerea cle regate . Un alt trib, francii, părea
unul dintre triburile germanice cele mai putin
dinamice deoarece, în loc să migreze, ei s-au
extins treptat dincolo de teritoriul ocupat
Q Ob~inând o victorie după alta, Carol cel
Mare a construit un imperiu creştin vast,
extinzându-se în est şi sud de teritoriul numit
astăzi Franla .
iniţial, denumit Rhineland (pe Valea Rinului) .
ajungând încet să ocupe regiunile : Tările de
jos, Belgia şi Franţa . În 732, liderul lor, Carol
Martel, i-a condus spre victorie împotriva
invadatorilor musulmani la Tours . Pe lângă
51
18 CAROL CEL MARE
progresul lent dar sigur, francii se mai bucu-
rau de beneficiile politice aduse de catolicis-
mul la care aderaserâ .
0 datâ intrate în contact cu Imperiul
Roman, popoarele germanice s-au convertit
rapid la religia acestuia - creştinismul . Cei mai
multi dintre ei au acloptat arianismul,
fâcându-i eretici în ochii papilor si a popoa-
relor integrate anterior în imperiul roman .
(Arianii nu credeau în sfânta Treime compusâ
din Dumnezeu Tatâl, Fiul şi Sfântul Duh . Ei se
închinau la Hristos, fiul . c a fund o entitate
separatâ de Dumnezeu, Tatăl.) În calitate de
catolici fideli, francii erau mai bine vâzuti de
crestinii din Imperiul Roman decât alte triburi,
aceştia beneficiind de asemenea de sprijinul
Bisericii în teritoriile pe care le cucereau .
Prieteni folositori
Papalitatea îi privea pe franci ca pe nişte ali-
ati naturali . Aceastâ relaţie a apârut dupâ ce
fiul lui Carol Martel, Pepin, a devenit rege al
francilor în 751, fondând dinastia carolin-
gianâ . Dând dovadâ de istetime, Pepin a cerut
aprobare din partea papei înainte sâ-1 înlâture y
pe ultimul rege merovingian . Între anii 754- 5
756, râspunzând unei invitaţii a papei, Pepin
a invadat nordul Italiei, organizând douâ cam-
panii militare împotriva lombarzilor care
amenintau independenţa papalâ, obligându-i
sâ recunoascâ suveranitatea francâ .
El 1-a ajutat de asemenea pe papâ sâ înfi-
inteze un regat italian central propriu . Deşi au substantial, mult mai întins decât Franta de
heneficiat in totalitate de sprijin din partea
francilor pentru o hmgâ perioadâ de timp,
aceste state papale aveau sâ supravieţuiascâ
52
o Detaliu de pe
mormântul lui Carol
cel Mare din
Aachen . El a fost
declarat sfânt în
1 166 de anti-papişti . 0 Catedrala din ratâ şi de descendentii lui Pepin, reprezenta o
Această sanctitate Aachen exemplifică posibilâ sursâ de slâbiciune si fragmentare,
nu a fost recunos- cel mai bine arhitec- dar in acest caz diviziunea a fost de scurtâ
cută de biserica ca- tura carolingiană . duratâ : Carloman a murit în 771, lâsându-1 pe
tolică, însă părti din Construită între 796 Carol sâ-i conducâ singur pe franci .
corpul său au fost şi 805, biserica este Realizârile lui Carol au fost atât de importante,
aşezate în relicvarii, clădită după modelul încât în istorie este cunoscut simplu sub
iar ziua sa onomas- bisericii San Vitale numele de Charlemagne (Carol cel Mare .)
tică se sărbătoreşte din Ravenna, ridicată
şi azi Aachen. din ordinul împăra- Un imens imperiu european
tului bizantin Înalt, puternic si impunâtor, Carol cel Mare
0 Carol cel Mare a lustinian. reprezenta imaginea unui mare conducâtor,
fost încoronat îm- participând adesea la lupte alâturi de trupele
părat de papa Leon 0 Carol cel Mare sale . Totuşi, aptitudinile sale militare trebuie
al III-lea in Roma, in cu fiul său mai mare sâ fi fost mult mai mari, deoarece ieşea învin-
ziua de Crăciun a Pepin, care a pierdut gâtor în campanie dupâ campanie, deşi a con-
anului 800, eveni- ulterior favorurile ta- dus de multe on forte militare locale lipsite de
ment reprezentat .în tălui său, şi a murit experienţâ, care erau adesea mobilizate rapid
acest manuscris din brusc înainte să moş- pentru a ţine piept unor amenintâri urgente .
secolul ai XV-lea . tenească imperiul . In timpul lungii sale domnii, francii au cucerit
o mare parte din Europa, inclusiv nord-estul
Spaniei, nordul Germaniei, Boemia, Austria,
Slovenia, Croatia şi nordul Italiei .
În Germania, frontiera de est a francilor se
afla de-a lungul fluviului Elba, dupâ râzboiul
in urma câruia Carol cel Mare a obţinut victo-
ria împotriva saxonilor, un râzboi de 30 de ani
de orori . Faţâ de lumea mediteranâ a Romei,
imperiul lui Carol cel Mare a fost primul mare
imperiu european care î5i avea "capitala" în
centrul continentului, la Aachen, pe Valea
Rinului .
Pentru contemporanii sâi, cât şi pentru cei
mai multi oameni care au trâit în Evul Mediu,
Carol cel Mare nu a fost doar creatorul unui
imperiu, ci şi un mare erou creştin . Inamici
pâgâni de temut, ca saxonii, au fost înfrânti şi
obligati sâ se converteascâ, iar dacâ refuzau,
erau deportati sau executati . Înfricoşâtorii
avari, care stâpâniserâ Câmpia Panonicâ timp
de secole, au fost zdrobiti şi, de cealaltâ parte
a Europei, musulmanii au fost alungati din
pânâ în secolul al XIX-lea, implicând papali- muntii Pirinei . Dupâ o nereuşitâ la
tatea in probleme politice şi compromisuri la Roncesvalles (778), în mod ironic cea mai
nivel mondial . celebrâ bâtâlie a lui Carol cel Mare deoarece
La moartea lui Pepin, în 768, francii au a fost mentionatâ în marele poem epic La
ajuns sâ controleze un regat vest-european chanson de Rolland, francii au capturat
Barcelona (801) şi au ocupat teritorii sufi-
astâzi . Însâ, Pepin a urmat traditia francâ, ciente în nord-est pentru a le servi ca bazâ
împârtindu-şi pâmânturile între cei doi fii ai militarâ pentru viitoarea "Recucerire" creştinâ
sâi, Carol şi Carloman . Aceastâ traditie, ono- a Spaniei . Relaţia specialâ dintre franci şi

Iiiseric• a devenit Ăi mai străns• sub condu-
cerea lui Carol cel Mare . Biserica 1-a sprijinit
şn tot ce a f•cut, iar oamenii bisericii au jucat
un rol important in administrarea domin-
ioanelor sale - o chestiune vital• şntr-o
perioad• cănd mirenii (cei care nu apartineau
clerului) erau aproape şn totalitate analfabeti .
Chiar 5i asa, guvernul lni Carol cel Mare era
rudimentar, bazăndu-se pe nobili puternici,
tinuti sub un oarecare control de agentii de
şncreciere ai regelui, adesea episcopi . Banii nu
aveau un rol prea mare in economie, iar sis-
temul social prelua deja caracteristicile feu-
dale, pl•tile f•cănclu-se in tot soiul de ali-
mente, munci sau serviciu tnilitar .
Ca Ăi şn Anglia normand• 200 de ani mai
tărziu . teritoriile periferice din imperiul franc
au devenit feude, ale c•ror lorzi erau şnvestiti
cu puteri iinportante : acest lucru trehuia f•cut
pentru ca ei s• poat• actiona şn mod eficient
şmpotriva invadatorilor, dăndu-le de aseme-
nea ocazia s•-Ăi sficieze st•pănii 5i s•-Ăi
proclame inclepencienta . Carol cel Mare, per-
manent activ, a reu5it s•-$i controleze vastul
regat, şns• evenimentele ulterioare aveau s•
clemonstreze c• acest regat era mult prea
mare şn comparatie cu resursele disponibile .
C•rturari Ăi patroni
Carol cel Mare nu prea avea ce face şn pri-
vinta remedierii nivelului de viat• relativ
primitiv din Europa post-roman•, dar a şncer-
cat totu5i s• promoveze studiul Ăi s• şnalte
standarclele culturale . La curtea lui Carol cel
Mare erau atraĂi c•rturari, profesori, scriitori Ăi
arti5ti, unde transmiteau altora cunoĂtintele si
priceperile lor . Cel mai important c•rturar a
fost englezul Alcuin, unul dintre cele mai dis-
tinse personaje de la sfărĂituI secolului VIII,
care au f•cut din Northumbria cel mai mare
centru european al studiului . în calitate de
conduc•tor al Scold Palatului lui Carol cel
Mare şncepănd cu 782, Alcuin a fost person-
ajul central al miĂc•rii religioase, literare Ăi
artistice, numit• "RenaĂterea Carolingian• " .
Una dintre realiz•ri a fost copierea Evan-
gheliilor Ăi a altor texte religioase . Acest Iucru
a infltientat atăt credinta religioas• căt Ăi edu-
catia . 0 bun• copiere era foarte importanuI
pentru c•, şnainte de epoca tip•ririi, a fost sin-
gura cale de a "publica" Ăi a face s• circule o
carte . Un text deformat (adic• tin text prost
copiat) putea fi copiat la răndul s•u Ăi pus şn
circulatie, generănd numeroase neşntelegeri Ăi
dispute . Textele Ăi alte clocumente trebuiau s•
fie uĂor tie clescifrat ; iar minusculele car-
olingiene - forma de scriere ap•rut• pe tim-
pul lui Carol cel Mare - au stabilit un standard
pentru claritate 5i viteza de şntrebuintare, care
nu a fost dep•sit• decăt şn timpul RenaĂterii
italiene . Arta, sub aspectul de ornamentare a
manuscriselor (şnluminare), a şnflorit de
asemenea sub conducerea lui Carol cel Mare .
Alcuin a asigurat o educatie neprotocolar•
şn Scoala Palatului, destinat• atăt adultilor căt
Ăi copiilor, care urm•rea dotarea imperiului
cu administratori competenti 5i culti . De5i era
profun(l interesat de studii Ăi teologie, Carol
cel Mare şnsuĂi era analfabet si, deĂi vorbea
latina Ăi şntelegea greaca, nu a reuĂit niciodat•
s• şnvete s• scrie, motivăncl c• s-a apucat de
scris la o vărst• prea şnaintat• . Cu toate c•
RenaĂterea carolingian• era concentrat• şn
special asupra curtii, s-au f•cut eforturi pentru
ISTORIE UNIVERSALA 18
şncurajarea 5i şmbun•t•tirea aspectelor cate-
dralelor, a Ăcolilor rnonastice 5i s•tc5ti . îns•
acestea nu au fost clecăt insole plutind şntr-o
mare a ignorantei, urmănd s• treac• secole
păn• cănd Europa a atins nivelul de civiliza-
tie dorit de Imperiul Roman - şn ciuda c •ruia,
lui Carol cel Mare şnsuĂi i-a fost sortit s•
devin•, teoretic, urmaĂul şmp iratilor romani .
împ•ratul Carol cel Mare
Acest lucru s-a şntămplat prin intermediul ali-
antei dintre papalitate si franci. Carol cel Mare
a intervenit şn Italia de căteva ori, pentru a-i
oferi ajutor papei, şn special şn 773-74, cănd a
pornit un nou r•zboi şmpotriva lombarzilor
care au fost şnfrănti si absorbiti de regatul
francilor . în 799, papa Leon al III-lea a fost
alungat din Roma, iar Carol cel Mare i-a ofe-
rit ad•post. Apoi, a revenit şn oraĂ cri regele,
care a acceptat jur•măntul papei prin care
sustinea c• nu era vinov at de acuzatiile ce i se
aduceau, restaurăndu-i autoritatea . Prin
urmare, şn ziua de Cr•ciun a anului 800, şn
timp ce Carol cel Mare se ridica şn picioare
dup• ce se rugase şn biserica Sfăntul Petru din
Roma, papa Leo s-a apropiat recunosc•tor 5i
i-a aĂezat pe cap coroana imperial•, Papa a
declarat c• Carol cel Mare era noul Cezar
Augustus al unui Iiiiperiu Roman restaurat şn
vest . Prin noul s•u statut, Carol a devenit
Carol I al Imperiului Roman si al Frantei .
Semnificatia exacta a acestui episod cele-
bru a fost şntotdeauna disputat• . Un punct de
vedere este acela c• Carol cel Mare nu 5i-a
luat noua functie şn serios, de vreme ce pla-
nurile sale ulterioare includeau şmp•rtirea
imperiului şntre cei trei fii ai s•i, conform
Reconstructio domeniului unui proprietar de
p•m•nt carolingion şnst•rit. Propriet•tile
individuale de p•mănt erau singura surs• de
prosperitate şn epoca carolingian•, p•măntul
fiindobiectul unor prelu•ri brutale. 0 moĂie,
avănd ca centru locuinta st•pănului, era o
organizatie economic• de sine st•t•toore .
53
18 CAROL CEL MARE

0 Acest manuscris
descrie povestea
âcolii Palatului de la
curtea lui Carol cel
Mare. Alcuin consi-
dera gramatica cel
mai important obiect
de studiu . Retorica,
aritmetica, geome-
tria, muzica $1
astronomia erau de
asemenea studiate .

0 Sculptur•
reprezentăndu-ipe
Carol cel Mare 5i pe
Willehad care, in
787, a devenit
primul episcop de la
Bremen. Willehad DATE I M PORTANTE
era din Northumbria
(Anglia), şnrudit cu 751
Pepin al III-lea devine rege al francilor;
c•rturarul Alcuin . El
şncepe dinastia carolingian•
a fost convins de
754-756
Carol cel Mare s•
Campaniile lui Pepin şmpotriva
lucreze in mijlocul lombarzilor
saxonilor.
768-771
Conducere comund exercitat• de
Carol cel Mare Ăi Carloman
0 Carol cel Mare 771
şmpreun• cu un ofi- Carol cel Mare devine unit conduc•tor
cial al şnaitei curti, al francilor
cunoscut sub numele 772-804
de contele palatin . El Campanii ale francilor şmpotriva saxonilor
şl ajuta pe rege in 773-74
justit<ie . Carol cel Mare şi supune pe lombarzi
778
tradiţiei france . Pe de alt• parte, era suficient Lupta de la Roncesvalles
de ataĂat de titlul imperial şncăt sa insiste ca 782
şmp•ratul bizantin - colegul "roman" al lui Alcuin devine conduc•tor al âcolii
Palatului lui Carol cel Mare
Carol cel Mare - s• i-1 recunoasc• ca pe o
condiţie de pace . RecunoaĂterea a venit cu 788
Bavaria devine proprietate
greu cănd o serie de r•zboaie franco-bizan- a regatului franc
tine s-au şncheiat şn 814 . Dup• acestea, bizan-
796
tinilor li s-a permis şn continuare controlul Carol cel Mare ii şnvinge pe avari
asupra Venetiei, a unor regiuni din sudul
799
Italiei Ăi Siciliei . Papa Leon al Ill-lea se refugiaz•
îns•, oricare ar fi fost p•rerile personale la Carol cel Mare
ale lui Carol cel Mare, ideea reşnvierii 800
Imperiului Roman de Apus a avut consecinie Carol cel Mare şncoronat la Roma
importante, şn ciuda faptului ca acest imperiu 800-814
era acum germanic Ăi european, Ăi nu medite- R•zboaie intermitente şmpotriva
ranean . Odat• cu Carol cel Mare a inceput bizantinilor
istoria unei mari institutii medievale, Sfăntul 801
Imperiu Roman . DeĂi, acesta a pierit la şnce- Francii captureaz• Barcelona
putul secolului X, iar zona vestic• a acestuia a 808-810
devenit regatul separat al Frantei, imperiul a R•zboaie şmpotriva danezilor
fost revigorat şn 962, a jucat un rol deosebit 814
de important şn Evul Mediu si a r•mas un ele- Moartea lui Carol cel Mare
ment fundamental şn politica european• păn•
a disp•rut definitiv la şnceputul secolului XIX,
tate a creĂtin•t•jii se afla şn persoana papei . intact, a revenit unui singur succesor . Dup•
Consecinte grave ImperialiĂtii au adoptat fireĂte punctul de ce 1-a şncoronat pe fiul s•u, Ludovic Pius, cu
Ceremonia de şncoronare din Roma urma s• vedere contrar, susţinănd c• papa nu f•cuse propriile sale măini, Carol cel Mare a murit şn
aib• consecinte imprevizibile . în timpul vietii mai molt decăt s• recunoasc• restaurarea 814,
lui Carol cel Mare, nu era pus la şndoial• fap- Imperiului pe care Carol cel Mare şl crease . Sub conducerea lui Ludovic (814-840),
tul ca şmp•ratul era partenerul principal şn Astfel, domnia lui Carol cel Mare a avut o imperiul franc a şnceput s• se destrame
alianta dintre imperiu si papa . îns• mai tărziu, importanş• deosebit• deoarece a dat na5tere datorit• disputelor familiale Ăi a dificult•tii de
şn Evul Mediu, papii puternici aveau s•-Ăi unor institutii Ăi probleme politice care aveau a guverna o zon• atăt de şntins• . Mai mult,
afirme superioritatea asupra şmp•ratilor, pret- s• joace un rol crucial şn decursul Evului cerul Europei s-a şntunecat din nou . Se p•rea
inzănd ca Carol cel Mare fusese un rege Mediu . La fel ca Ăi tat•l s•u, Carol cel Mare a c• cele şnf•ptuite de Carol cel Mare şĂi pier-
neşnsemnat păn• cănd papa Leon 1-a onorat intentionat s•-5i şmpart• regatul, f•căndu-i duser• valoarea, iar Europa a trecut prin
cu titlul imperial . în mod evident, dac• acest regi pe toti fiii s•i . îns•, şn 810-11, cei doi fii multe şncerc•ri păn• cănd s-a statornicit o
lucru ar fi fost adev•rat, cea din urm• autori- mai mari ai s•i au murit, aĂa c• imperiul, ordine feudal• stabil• .
54
niai vczi Istorie universal• 19 - EUROPA FEUDALA