UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL DREPT PROCEDURAL

LUCRU INDIVIDUAL

STAGIUL DE PRACTICĂ

Evaluator: POPOVICI Cristina

Magistru în drept, lector universitar

A executat : Corolenco Sergiu

Grupa: 1807

Chișinău 2021
Cuprins:
1. Principiile de organizare și funcționare a Procuraturii................................................................3
2. Structura și organizarea Procuraturii Republicii Moldova..........................................................5
Procuratura Generală are următoarea structură:...........................................................................6
3. Selecția și cariera Procurorilor.....................................................................................................7
4. Rolul Consiliului Superior a Procuraturii în asigurarea autoadministrarii sistemului
Procuraturii. Care sunt competențele acestui organ........................................................................8
Consiliului Superior al Procurorilor:............................................................................................9
5. Garanțiile de asigurare a indepentenței procuraturii în exercitarea funcției..............................10
Inviolabilitatea procurorului......................................................................................................11
 Tema: Organizarea și funcționarea Procuraturii în Republica
Moldova

1. Principiile de organizare și funcționare a Procuraturii

Ca şi celelalte organe de stat, procuratura are la baza organizării şi funcţionării sale nişte
idei generale (principii), care exprimă specificul poziţiei sale juridice, permiţând prin aceasta
individualizarea statutului ei. Anume în baza acestor principii se stabilesc atribuţiile procuraturii,
competenţa procurorilor, se dezvoltă legislaţia cu privire la procuratură.

Deci, principiile de organizare şi funcţionare a procuraturii reprezintă regulile

fundamentale care stau la baza activităţii procuraturii. Principiile în cauză le identificăm expres
în LEGE Nr. 3 din 25-02-2016 cu privire la Procuratură,1deci în cele din urmă identificăm
următoarele principii:

Principiul legalităţii.

În activitatea procuraturii principiul legalităţii poate fi privit sub două aspecte:

asigurarea respectării legii de către toţi subiecţii raporturilor juridice şi asigurarea acestei cerinţe
în activitatea procuraturii. Fiind un organ de drept care „reprezintă interesele generale ale
societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor” , este foarte
important ca procuratura ea însăşi în activitatea sa să respecte cu stricteţe legile şi alte acte
normative. La realizarea acestei sarcini contribuie şi ansamblul de norme, care cuprinde cerinţele
înaintate faţă de persoanele numite în funcţia de procuror, referitoare la calităţile morale şi
profesionale, nivelul de studii, ordinea de numire în funcţie, atestarea procurorilor.

Principiul legalităţii se exprimă prin faptul că diversele aspecte ale organizării şi

activităţii organelor procuraturii trebuie să fie reglementate legislativ cât mai precis şi mai
complet. Principiul legalităţii cere ca fiecare act emis, orice acţiune procedurală să se
îndeplinească în strictă conformitate cu legea, să reflecte cerinţele ei şi să se realizeze prin
metode şi forme legale.

Principiul transparenţei.

Activitatea Procuraturii este transparentă şi presupune garantarea accesului societăţii şi al

mijloacelor de informare în masă la informaţiile despre această activitate, Conform dicţionarului
explicativ al limbii române, „transparenţa” înseamnă „mod de lucru, principiu al unor
conducători sau organe conducătoare de a face cunoscută public, în permanenţă, întreaga lor
activitate”. Deci transparenţa în activitate presupune şi publicitatea acestei activităţi. În scopul
asigurării legăturii organelor procuraturii cu mijloacele de informare în masă, în cadrul
Procuraturii Generale este creată o subdiviziune structurală independentă Serviciul de presă.

1
Publicat : 25-03-2016 în Monitorul Oficial Nr. 69-77 art. 113
 Sarcina Serviciului este informarea prin intermediul presei, televiziunii, radioului şi al
altor mijloace de informare în masă despre starea legalităţii în ţară, despre măsurile aplicate de
procuratură şi alte organe de drept pentru combaterea criminalităţii şi altor încălcări ale legii.
În scopul realizării principiului transparenţei, Procurorul General prezintă anual Parlamentului
raport despre starea legalităţii şi ordinii de drept din ţară, precum şi despre măsurile întreprinse
pentru redresarea ei.

Realizarea publicităţii activităţii procuraturii contribuie la informarea organelor de stat şi

societăţii privind starea legalităţii şi ordinii de drept în stat, creşterea nivelului conştiinţei juridice
a populaţiei şi, în cele din urmă, la întărirea legalităţii. Însă nu toată informaţia privind activitatea
procuraturii poate fi făcută publică. În cazurile în care publicarea informaţiei privind activitatea
procuraturii referitoare la cazurile şi materialele concrete poate dăuna intereselor statului şi
cetăţenilor, publicitatea nu se admite.

Este necesar de menţionat, că dreptul procurorului de a limita accesul la informaţia din

dosarele penale nu este o încălcare a principiului publicităţii şi transparenţei în activitatea
procuraturii, dar are ca scop protecţia drepturilor şi libertăţilor omului şi respectarea principiului
prezumţiei nevinovăţiei.

Principiul independenţei

Principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii

legislative şi celei executive, precum şi de influenţă sau de imixtiune a unor alte organe şi
autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii . Toate deciziile şi acţiunile sale funcţionale
procurorul le realizează numai în baza legii, materialelor controalelor şi expertizelor şi a
convingerilor interioare. Astfel, în baza Legii cu privire la Procuratură din 2016 art. 59
identificăm că Procurorul, membrii lui de familie şi averea lor se află sub protecţia statului.
Atentarea la viaţa şi la sănătatea procurorului, distrugerea sau deteriorarea bunurilor,
ameninţarea cu omor, cu violenţă sau cu deteriorarea bunurilor, calomnierea ori insultarea lui,
precum şi atentarea la viaţa şi la sănătatea rudelor lui apropiate (părinţi, soţ, soţie, copii), în
legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, atrag răspundere penală.

Principiul independenţei exclude posibilitatea influenţării oricărei autorităţi, inclusiv şi a

celei legislative asupra procuraturii. Însă în baza Legii cu privire la Procuratură din prevede că
„Procurorul General este numit în funcţie de către Parlament, la propunerea Preşedintelui
Parlamentului”. Acest fapt presupune că Procurorul General poate fi influenţat de legislativ, fapt
care îl face dependent de acesta. Pentru a garanta o independenţă reală a procuraturii şi a
Procurorului General, este necesar ca Procurorul General să fie numit în funcţie de un organ
independent, de exemplu, de Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, trebuie „de
legiferat imposibilitatea demiterii deliberate a Procurorului General din funcţie de către
Parlament, pentru a evita transformarea procuraturii într-o instituţie de buzunar a alianţei
majoritare parlamentare” .
 Principiul autonomiei.

Procurorul îşi organizează activitatea şi o desfăşoară pe principiul autonomiei, asigurat

prin independenţă procesuală şi control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de sine
stătător decizii în cauzele şi în cazurile pe care le examinează. În exercitarea atribuţiilor,
procurorul este autonom, imparţial şi se supune numai legi.

Autonomia procurorului este asigurată prin Legii cu privire la Procuratură : a)

determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuţiilor Procuraturii, a
atribuţiilor şi a competenţelor procurorului în cadrul exercitării funcţiilor Procuraturii; b)
procedura de numire, suspendare şi de eliberare din funcţie; c) declararea inviolabilităţii lui; d)
discreţia decizională acordată prin lege procurorului în exerciţiul funcţiei; e) stabilirea prin lege a
interdicţiilor privind imixtiunea unor alte persoane sau autorităţi în activitatea procurorului; f)
alocarea de mijloace adecvate pentru funcţionarea sistemului organelor Procuraturii, crearea de
condiţii organizatorice şi tehnice favorabile activităţii acestor organe; g) asigurarea materială şi
socială a procurorului; h) alte măsuri prevăzute de lege.

Principiul controlului ierarhic intern şi controlului judecătoresc.

În activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern şi controlul judecătoresc sunt

principii care asigură exercitarea dreptului procurorului ierarhic superior de a verifica legalitatea
deciziilor emise de procurorul ierarhic inferior, precum şi posibilitatea contestării în instanţă de
judecată a deciziilor şi a acţiunilor cu caracter procesual ale procurorului. În vederea realizării
principiului controlului ierarhic intern, Procurorul General exercită, direct sau prin intermediul
adjuncţilor săi ori al procurorilor subordonaţi, controlul asupra activităţii procurorilor.2

2. Structura și organizarea Procuraturii Republicii Moldova

Conform Legii cu privire la Procuratură în baza art.7 alin. (1) indentificăm expres
structura de organizare a Procuraturii care este formată din următoasrele subdiviziuni:

a) Procuratura Generală; 
b) procuraturile specializate; 
c) procuraturile teritoriale. 
Structura și organizarea Procuraturii sunt prevăzute în Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu
privire la Procuratură, Legea nr. 159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate, alte
acte normative.

Structura Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate şi a procuraturilor

teritoriale, precum şi reşedinţa acestora, se stabilesc şi se modifică de Procurorul General, cu
acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

2
LEGEA Nr. 3 din 25-02-2016 cu privire la Procuratură. Monitorul Oficial Nr. 69-77 art. 113
Procuratura Generală are următoarea structură:
Procurorul General
Adjuncții Procurorului General
Direcția cooperare internațională și integrare europeană:
- Secția asistență juridică internațională
- Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană
Direcția urmărire penală și criminalistică:
- Secția unificare a practicii în domeniul urmăririi penale
- Secția combaterea traficului de ființe umane
- Secția tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice
- Secția combatere tortură
Direcția judiciară:
- Secția unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată
- Secția reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție
- Secția reprezentare în procedurile nonpenale și implementare CEDO
Direcția politici, reforme și protecția intereselor societății:
- Secția politici, reforme și management al proiectelor
- Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice
- Secția justiție juvenilă
- Secția analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare
- Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret
- Secția resurse umane
- Procurori pentru misiuni special
- Serviciu protecția datelor cu caracter personal
- Serviciul de audit intern
- Inspecția procurorilor
Direcția finanțe și administrare:
- Secția finanțe și contabilitate
- Secția achiziții publice și logistică
- Secția relații publice
- Secția secretariat, petiții și audiență
Procuraturile specializate sunt:
- Procuratura Anticorupție
- Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
 Procuraturile specializate pot avea oficii teritoriale sau reprezentanţe în teritoriu, care se
înfiinţează de către Procurorul General la propunerea procurorului-şef al procuraturii
specializate, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

Modalitatea de organizare, atribuţiile, activitatea, planificarea şi controlul activităţii

Procuraturilor specializate sunt reglementate de Legea nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la
Procuratură, Legea nr. 159 din 07.07.2016 cu privire la procuraturile specializate, alte acte
normative și Regulamentele proprii de activitate.

Procuraturile teritoriale activează, de regulă, în circumscripţiile instanţelor judecătoreşti,

conform competenţei teritoriale administrative.

Procuratura municipiului Chișinău include oficiile: Oficiul Principal, Oficiul

reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Oficiul Botanica, Oficiul Buiucani, Oficiul
Centru, Oficiul Ciocana și Oficiul Rîșcani.

Procuratura UTA Găgăuzia include oficiile: Oficiul Central, Oficiul Ceadîr-Lunga,

Oficiul Comrat și Oficiul Vulcănești.

3. Selecția și cariera Procurorilor

Conform legii cu privire la Procuratură numire candidaților la funcția de procuror poate
avea loc prin parcurgerea a mai multor etape respectând anumite condiții:

Deci va putea candida la funcția de procuror persoana care va întruni următoarele

condiții:

a) deține cetățenia Republicii Moldova;

b) cunoaște limba de stat;

c) în privinţa ei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

d) are diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în

domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut
de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor;

e) a absolvit cursurile de formare inițială a procurorilor în cadrul Institutului Național al

Justiției sau, în cazul persoanei care are vechimea în muncă necesară pentru a fi numită în funcția
respectivă, a susținut examenul în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției;

f) se bucură de o reputație ireproșabilă;

g) anterior, nu i-a fost constatată vinovăția pentru săvîrșirea unei infracțiuni;

 g1) nu are, în ultimii 5 ani, în cazierul privind integritatea profesională, înscrieri cu privire
la rezultatul negativ al testului de integritate profesională pentru încălcarea obligaţiei prevăzute
la art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;

h) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror.

Selecția candidaților la funcția de procuror și cariera procurorilor se fac prin concurs,

avînd drept scop asigurarea unui proces de selecție obiectiv, imparțial și transparent, care să
garanteze alegerea celor mai buni candidați pentru funcția respectivă.

Cariera procurorului presupune promovarea într-o funcție superioară de procuror în

Procuratura Generală sau procuror în procuratura specializată, numirea în funcția de procuror-șef
și adjunct al procurorului-șef, precum și transferul procurorului într-o funcție de același nivel sau
de nivel inferior.

În cadrul concursului, candidații sînt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

a) nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

b) capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;
c) vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute la art. 20;
d) calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;
e) respectarea regulilor de etică profesională;
f) activitatea didactică și cea științifică.
Procedura și criteriile de selecție a candidaților pentru funcțiile de procuror și pentru
cariera procurorului sînt stabilite detaliat în regulamentul prevăzut la alin. (1), care se publică pe
pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

4. Rolul Consiliului Superior a Procuraturii în asigurarea autoadministrarii

sistemului Procuraturii. Care sunt competențele acestui organ.
Consiliul Superior al Procutraturii este un organ autonom și independendent care
participă nemijlocit la stabilirea numărului de procurori în cadrul Procuraturii emițând avizul
necesar plus la asta el este acel organ care stabiliște numărul procurorilor din fiecare procuratură
la propunerea Procurorului General.

Consiliului Superior al Procurorilor:

1. propune Procurorului General candidat pentru numirea în funcțiile de
procuror, procuror-șef al procuraturii, adjunct al procurorului-șef al procuraturii,
procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau adjunct al procurorului-șef al
subdiviziunii Procuraturii Generaledupă care acesta prin emiterea unui ordin îl alege .
2. stabilește modul de organizare și desfășurare a concursului pentru numirea
în funcția de Procuror General.
 3. evaluează performanțele procurorilor
4. este în drept de a aplica sancțiuni disciplinare
5. participă la suspendarea din funcție a procurorului

Consiliul Superior al Procurorilor are următoarele competențe în baza art. 70 alin. (1) din
Legea cu privire la Procuratură:

a) elaborează și aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcționarea

colegiilor sale și alte regulamente care îl vizează;
b) elaborează și aprobă regulamentele privind procedura de selecție și cariera
procurorilor;
c) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor și proiectele de
amendare a acestuia;
d) organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, pe
care îl propune Președintelui Republicii;
e) organizează concursuri, selectează și numește pe membrii colegiilor sale din rîndul
societății civile;
f) examinează contestațiile împotriva hotărîrilor luate de colegiile sale;
g) face propuneri Procurorului General privind numirea, transferul, promovarea,
detașarea sau suspendarea procurorilor în condițiile Codului de procedură penală şi ale prezentei
legi, precum şi privind eliberarea din funcție a procurorilor;
h) participă la depunerea jurămîntului de către procurori și de către Procurorul General;
i) stabilește numărul de procurori în cadrul fiecărei procuraturi;
j) desemnează procurorii în cadrul Consiliului Institutului Național al Justiției;
k) aprobă strategia privind formarea inițială și continuă a procurorilor și prezintă avizul
asupra planului de acțiuni pentru implementarea acestei strategii;
l) examinează și prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de
admitere în Institutul Național al Justiției, asupra programelor didactice și a planurilor de
învățămînt pentru cursurile de formare inițială și continuă din cadrul Institutului Național al
Justiției, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor
didactice, precum și asupra componenței comisiilor pentru examenele de admitere și de absolvire
ale Institutului Național al Justiției;
m) stabilește numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea inițială a
procurorilor în cadrul Institutului Național al Justiției;
n) examinează adresările cetățenilor și ale procurorilor privind chestiunile date în
competența sa;
o) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum și proiectele de
modificare a acestuia, și le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;
 p) aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanțelor;
q) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Procurorilor;
r) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii și îl avizează;
s) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii;
t) avizează proiectele priorităților anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de
Procurorul General.

5. Garanțiile de asigurare a indepentenței procuraturii în exercitarea funcției.

Independența procurorului este asigurată prin:

a) determinarea strictă, prin lege, a statutului procurorului, delimitarea atribuțiilor

Procuraturii, a atribuțiilor și a competențelor procurorului în cadrul exercitării funcțiilor
Procuraturii;
b) procedurile de numire, de suspendare și de eliberare din funcție;
c) inviolabilitatea lui;
d) discreția decizională a procurorului în exercițiul funcției, acordată prin lege;
e) stabilirea, prin lege, a interdicției privind imixtiunea altor persoane sau autorități în
activitatea procurorului;
f) asigurarea mijloacelor adecvate pentru funcționarea Procuraturii, crearea condițiilor
organizatorice și tehnice favorabile activității acesteia;
g) asigurarea materială și socială a procurorului;
h) alte măsuri prevăzute de lege.

În luarea deciziilor, procurorul este independent în condițiile legii, în cazul în care

deciziile luate de procuror sînt ilegale, acestea pot fi anulate motivat de către procurorul ierarhic
superior.

Inviolabilitatea procurorului
Inviolabilitatea procurorului asigură garanții de protecție împotriva oricăror intervenții și
imixtiuni în activitatea acestuia.

Pătrunderea în locuința sau în încăperea de serviciu a procurorului, în mijlocul de

transport personal sau de serviciu, efectuarea la fața locului a controlului, percheziției sau
ridicarea obiectelor, interceptarea convorbirilor telefonice, percheziția corporală, controlul și
ridicarea corespondenței, a obiectelor și a documentelor care aparțin procurorului se admit numai
în condițiile prevăzute de lege.

Procurorul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru declarațiile făcute cu respectarea

eticii profesionale.
 Urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de către Procurorul
General. Concomitent cu pornirea urmăririi penale, Procurorul General sesizează Consiliul
Superior al Procurorilor în vederea începerii procedurii disciplinare.

Urmărirea penală împotriva Procurorului General poate fi pornită doar de către

procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor.