Farmacognozie 4

Farmacognozie AMF I 1
Farmacist Ilies Claudia Steliana

PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN VITAMINE
Deși în cantități relativ mici, aceste “amine ale vietii” se găsesc în numeroase specii de
plante medicinale. În prezent se știe că nu toate vitaminele au caracter aminic, deci nu conțin
azot în moleculă. Prin tradiție însă denumirea de vitamine s-a păstrat până în zilele noastre.
Clasificarea vitaminelor poate avea în vedere mai multe criterii:
- După nomenclatura veche, utilizând ca indice literele mari ale alfabretului latin și un
număr în cazul în care există mai multe tipuri pentru aceeași de ex: vitamina
B1,B2,D1,D2, etc.
- După structura chimică: tiamina-B1, riboflavina-B2,piridoxina- B6,acid ascorbic-C.
- După rolul fiziologic asupra organismului: antiscorbutica – C, antihemoragica – K,
antirahitica – D.
- După solubilitatea în apă sau grăsimi:
Liposolubile:
Vitamina A(provitamina A, caroten – forma sub care se găsește în regnul vegetal)
-vitamina F (antidermatitice)
-vitamina D(antirahitice – ciuperci, cereale)
-vitamina E(tocoferolul- important factor antioxidant, uleiul de germeni de grau)
-vitamina K(urzica, varza, spanac)
Hidrosolubile:
Complexul B – drojdia de bere, seminte incoltite
Vitamina C : macese
Vitamina PP: amida acidului nicotinic, rutozidul(P), biotina, acid folic, acid pantotenic.
Rolul vitaminelor
Rolul vitaminelor în organism este vital, ele participă în diferitele procese metabolice ale
organismului, îndeplinind rol de coenzime, activatori enzimatici, biocatalizatori. Numeroase
vitamine joaca rol important in fenomenele de oxidoreducere din celule si organism
contribuind la metabolizarea glucidelor, proteinelor și grăsimilor. Deși in cantității mici, de
multe ori în “doze homeopate”, vitaminele joacă un rol primordial în viața regnului animal și
vegetal.
VITAMINA A
Structura Trei molecule biologic active: retinol, retinal si acid retinoic.
Deriva dintr-o molecula precursoare de origine vegetala, β-carotenul
(familia carotenoizilor).
β-carotenul (2 molecule de retinal, legate la capetele lor aldehidice ) = provitamina vitaminei A.
Rol fiziologic
Asigura o vedere buna, mai ales pe timp de noapte
Asigura formarea si mentinerea sanatatii dintilor, sistemului osos, tesuturilor moi, membranelor
mucoase si pielii si are un rol important in embriogeneza. Este necesara unei functionari normale a
sistemului imun (vitamina anti-infectioasa)
Carotenii au un rol antioxidant in organism, diminuand efectele radicalilor liberi de oxigen (produsi de
metabolism ai oxigenului, asociati bolilor degenerative), impiedicand astfel lezarea celulara.
Surse
Alimente de origine animala: carne, organe (ficat, rinichi) lapte integral, oua. Carotenii → plante,
legumele si fructele de culoare orange si legumele si fructele cu frunze verzi: caise, piersici, papaya,
mango, pepene galben, dovleac, morcovi, cartofi dulci, spanac, sparanghel, rosii, varza creata
Biodisponibilitate
Vitamina A din surse animale se absoarbe si se distribuie mai eficient (80 – 90%) in organismul uman
in comparatie cu vitamina A din surse vegetale (40 – 60% pentru beta-caroten).
Dupa absorbtia la nivel intestinal, retinolul este transportat si depozitat la nivelul ficatului, de unde
este transportat la nivel tisular.
Carenta
Simptome timpurii: orbirea in timpul noptii, hiperkeratinoza foliculara, sensibilitatea la infectii
Xeroftalmia = deteriorarea tesutului ocular prin keratinizarea progresiva a corneei..
VITAMINE D
Forma activa = calciferol, deriva din ergosterol (produs de plante si drojdii) si din 7-dehidrocolesterol
(produs in piele).
Ergocalciferolul (vitamina D2) se formeaza prin iradierea cu radiatii UV a ergosterolului.
In piele, 7-dehidrocolesterolul este transformat , prin iradiere cu radiatii UV, in colecalciferol
(vitamina D3).
Vitamina D3 impreuna cu paratiroid hormonul (PTH) si calcitonina au rolul de a regla nivelul seric al
calciului si fosforului.
Carenta: rickets (mineralizare improprie a oaselor) la copii si osteomalacia (demineralizarea oaselor)
la adulti.
VITAMINA E
Amestec de mai multi compusi cu structura similara = tocoferoli. Se stocheaza in tesutul adipos.
Functia majora = antioxidant, prin captarea radicalilor liberi si a moleculelor de oxigen E implicata in
prevenirea peroxidarii acizilor grasi nesaturati.
Corelata cu vitamina C in actiunea antioxidanta.
VITAMINE K
Exista in mod natural: K1 (filochinona) in legume verzi si K2 (menachinona) produsa de bacterii
intestinale ,K3 este menadiona sintetica.
Cofactor al unor carboxilaze implicate in modificari postranslationale ale resturilor de acid glutamic
Mentine nivelul normal al factorilor de coagulare a sangelui
Carenta→sindrom hemoragic
Produse vegetale care conțin vitamine
CYNOSBATI FRUCTUS =
fructele de maces - sunt fructele false
aparținând genului Rosa-Rosaceae; în flora
spontană se întâlnesc 25 de specii.
DESCRIERE:
Arbuști cu tulpini prevăzute cu spini, frunze
imparipenat compuse. Florile prezintă un
receptacol bine dezvoltat cu un orificiu îngust
în partea superioară, 5 sepale verzi, 5 petale
alb-roz, numeroase stamine. Fructul este foi
din receptacolul cărnos care include
numeroase nucule ce reprezintă fructele
propriu-zise, considerate impropriu ca
semințe.
RĂSPÂNDIRE:
Specie eurasiatică frecvent întâlnită la noi la
marginea pădurilor, în luminișuri, pășuni și
fânețe din zonele de câmpie până la munte.
RECOLTAREA:
Momentul optim este când fructul are o culoare roșie vie și nu au început sa devină moi, din
septembrie până în octombrie. Conținutul în vitamina C crește proporțional cu altitudinea.
USCAREA FRUCTELOR:
Pentru a nu suferi pierderi insemnate de vitamina C, fructele se despica si se usuca la 90 grade
C, asigurandu-se o ventilatie buna.Metoda care asigura conservarea îndelungată este
congelarea la -20 grade C. În industrie sunt prelucrate direct fără uscare. La prelucrarea
fructelor se folosesc ustensile de sticla, mase plastice, inox, lemn, pentru a evita
descompunerea vitaminei C. Se evită contactul perilor nuculelor cu pielea sau mucoasele =>
prurit, iritații.
COMPOZIȚIA CHIMICĂ:
Acid ascorbic, glucide, pectine, tanin, acizi organici, vitamina B2, K, pigmenti carotenoidici
și flavonici.
ÎNTREBUINȚĂRI:
- vitaminizant datorită conținutului în vitamina C; 5g măceșe asigură necesarul zilnic de
vitamina C al organismului.
-antidiareic, astringent – tanin.
-materie primă pentru obținerea granulelor polivitaminate, a siropului cu vitamina C, ceaiului
tonic aperitiv.
-industria alimentara.
FAEX MEDICINALIS = drojdia de bere; masă uscată a ciupercii unicelulare

Saccharanyces cerevisiae
(Saccharomycetaceae).
OBȚINEREA PRODUSULUI: drojdia

de bere obținută din culturi industriale,
spălată și cernută se usucă la 25-30 de
grade până la umiditate de 9%. Produsul
de calitate superioară se obține prin
uscare sub presiune redusă la
temperatura camerei. Se prezintă ca o
pulbere de culoare cenusie-albicioasa
sau galben-bruna, aderență, cu miros
caracteristic si gust amărui.
-enzime: invertina, maltaza, amilaza,
alcolaza, lipaza, proteaza, carboxilaza
etc.
-vitamine: în cantitate mai mare cele din

complexul B, PP, acid folic, acid
pantotenic, A, C, D, E.
-proteine50%: (cerevizina, zimocaseina)
-aminoacizi, steroli, glucide, substante
grase si minerale.
ÎNTREBUINȚĂRI:
- aport de vitamine in avitaminoza B
-tratamentul dermatozelor,
furinculozelor
-materie primă pentru industria farmaceutică si alimentară.
Lipsa vitaminei B2 produce: mâncărimea pleoapelor, granulatia pleoapelor, slăbirea vederii,
ochi roșii, obosiți, cataracta.
Lipsa vitaminei A produce: hemeralopie (vedere proasta noaptea); sensibilitate la lumină.
STIGMATA MAYDIS = mătasea porumbului; oficinală în FR X.- stigmatele plantei

Zea mays (Gramineae).
DESCRIERE:
Planta anuala cu tulpină neramificată și
noduri pronuntate, înaltă de 2-3m. Frunzele
lung invaginate formează un limb întreg lung
până la 50 cm, lat de 5-12 cm; flori
unisexuate, cele mascule dispuse într-un
panicul terminal iar cele femele intr-un spic
cilindric cu un ax îngroșat (stiulete) protejate
de 4-9 bractee (panusi) depășită de stilurile
filiforme cu stigmatul bifurcat.Fructele sunt
cariopse dispuse longitudinal pe axul
gros.Infloreste in iunie-iulie.
RĂSPÂNDIRE:
De origine americana; la noi se cultivă.
OBȚINEREA PRODUSULUI:
Stilurile si stigmatele se recoltează înainte de
fecundare , la 3-4 zile după ieșirea din stiulete.Se usucă la temperatură moderata.
Substanțe minerale(săruri de potasiu și calciu), glucide, steroli, ceară, vitamine(C, E, B6, K3).
INTREBUITARI: diuretic în cistite și pielonefrite.
-favorizeaza coagularea sângelui
-colagog.
ARONIA MELANOCARPA - Scoruș

negru
Este o plantă din familia Rosaceae.
DESCRIERE:
Arbust multianual cu numeroase ramuri, de la 10-15
până la 50-60 la cei vârstnici. Frunzele sunt simple,
de formă eliptică sau invers-ovalate, pețiolate cu
marginea dințată. Arbuștii sunt rezistenți la diverși
factori (soluri nisipoase uscate, zone secetoase,
poluanți din sol și atmosferă, toleranță la boli și
dăunători).
RĂSPÂNDIRE:
Arbustul este nativ din estul Americii de Nord. În
Europa planta a fost adusă la sfârșitul secolului XIX
de către ruși.
OBȚINEREA PRODUSULUI:
Se folosesc fructele proaspete,
recoltate la maturitate. Ele se
păstrează în loc rece (nu mai
mult de 5 grade Celsius) și
ferit de razele directe ale
luminii. Termenul de păstrare
este de până la 2 luni. Se pot
usca. La o temperatură de 15-
20 grade Celsius și umiditate
80%, fructele se pot păstra
timp de două săptamâni.
În fructele proaspete se
găsesc antociani, substanțe
tanante, vitaminele C, E, acizi
organici, microelemente,
carotenoide, zaharuri etc.
Fructele de aronia conțin de
15 ori mai mulți antioxidanți
decât afinele. Consumând 100
g din aceste fructe vom
acoperi necesarul de acid
folic. De aceea sunt indicate
pentru femeile însărcinate.
Fructele proaspete sunt de
asemenea hipotensive și
datorită conținutului de
inulină sunt indicate pentru diabetici. Cercetările realizate au arătat efectul hipoglicemiant al
acestor fructe la pacienții cu diabet de tip 2. Din fructe se obține suc, prin metoda presării,
care din punct de vedere al structurii chimice și întrebuințării este identic fructelor proaspete.
Morcovul (Daucus carota)
Este o rădăcină vegetală, de culoare oranj.

Partea comestibilă a plantei este rădăcina.
DESCRIERE:
Este o plantă bienală, în primul an frunzele
produc alimentul plantei, iar tuberculul
înmagazinează zaharuri pentru ca planta să
înflorească în al doilea an. Lăstarul florii
ajunge aproape de 1 m lungime, cu rămurele
cu flori albe.
Mâncând o jumătate de cană de morcovi,
organismul omului asimilează:
Fibre dietetice 2 g
Β-Carotină 4960 mcg
Potasiu 127 mg
Vitamina C 6 g
Conține între altele și multe alte substanțe nutritive esențiale pentru organismul uman: acidul
folic, vitamina K și calciu. Valoarea energetică constituie 50 de calorii. Morcovii împiedică
formarea depozitelor pe pereții arteriali prevenind atacurile cardio-vasculare la bolnavii de
ateroscleroză. Un morcov mare mâncat zilnic aduce un aport de 11.000 UI (Unități
Internaționale) de vitamina A din beta-caroten
Gălbenele - Calendula officinalis fam.Asteraceae
DESCRIERE
Este o specie de plante de cultură anuală, rar
bianuală, înaltă de 40–80 cm, bogat
ramificată, pubescentă, cu miros balsamic
puternic.Rădăcina este pivotantă, lungă de
cea 20 cm și groasă până la un
centimetru[2] . .
Tulpina este erectă, foliată, cu 5-25
ramificații.
Frunzele sunt alterne, sesile, întregi, verde-
viu, glabre; cele inferioare invers lanceolate,
rotunjite la vârf, lungi până la 16 cm, iar
spre partea superioară sunt din ce în ce mai
îngustate și mai mici până la lanceolate.
Florile sunt grupate în antodii terminale (20-
50 pe o tufă); acestea au pe margine flori
ligulate 15-40 la populațiile locale, 60-500 la
soiuri cu inflorescențe invoalte („bătute") -
„Ball's Master-price" și „Gigant Pacific" -
care au și avantajul de a avea aceste flori
ligulate de culoare galbenă-portocalie (cele
de culoare galbenă-deschis nu sunt admise);
în centru se găsesc flori tubuloase.
Fructele sunt achene curbate în formă de
seceră, cu mici țepi pe suprafață, fără papus.
COMPOZIȚIE CHIMICĂ:
Saponozide triterpenice având la bază
derivați ai acidului glucuronil oleanolic:
carotinoide dintre care licopina, a și (3-
caroten, neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, violaxantina, flavoxantina,
crizantemaxantina etc, precum și unele poliine; flavonoizi și glicozizi flavonici: izoramnetin-
3-ramnoglicozizi, rutinozizi și derivați ai cvercetolului; ulei volatil (cea 0,02%), substanțe
amare cu structura nedefinită, gumirezine, mucilagii, esteri colesterinici ai acizilor lauric,
miristic, palmitic și margaric; vitamina C, acid malic substanțe proteice.
UTILIZARE
În terapii medicinale, gălbenelele se utilizează sub formă de infuzie, pentru uz intern în primul
rând - ținta fiind ulcerul și gastritele. Preparatele fitoterapeutice din gălbenele sunt utile în
tulburările de ciclu menstrual, în afecțiunile hepatice și afecțiunile biliare. Principiile active
din gălbenele se pretează pentru tratarea locală a plăgilor de diverse origini, a înțepăturilor de
insecte, a degerăturilor și arsurilor, a infecțiilor localizate ale pielii, a plăgilor care se vindecă
greu - plăgile atone -, în terapia acneei precum și pentru ameliorarea tenurilor uscate.
Extractul din gălbenele este folosit în tratamentul pe cale naturală al giardiozei, iar după unii
autori este util ca adjuvant în tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal.
Albumeala - Gnaphalium uliginosum fam.Asteraceae
DESCRIERE
Este o plantă anuală care se găsește
pe terenul umed, tulburat și pe
urmele. Frunze alterne, linear -
alungite, acoperite cu perisori ceusii.
Inflorescenta -panerase asezate in
fascicole dense la varful tulpinilor.
Florile sunt de culoare galbena
deschis, cu rostru, tubulare cele
ligulate-filiforme sunt cele mijloii.
Fuctul este o achena verde cenusiu,
sau cafeniu deschis.
RASPANDIRE
Este foarte răspândit în mare parte
din Europa, Asia și America de
Nord. Este foarte frecventă pe
pajiști umede, arabile, pe căi și pe
soluri acide.
PRODUSUL VEGETAL
UTILIZAT
Se utilizeaza planta intraga, partea
aeriana.
Caroten, ulei volatil, rezine,
substante tanante, flavonozide.
UTILIZARE
Infuzia si granulele preparate din
partile partii aeriene se utilizeza in
ulcere gastro-duodenale. Extractiile
uleioase pt uz extern la tratarea
plagilor puroiase, greu cicatrizabile,
arsuri ale pielii.
Dentita - bidens tripartita fam.asteraceae
DESCRIERE
Dentita este o planta
anuala, cu frunze din trei
foliole, tulpina ramificata,
radacini dezvoltate.
Apartine familiei
compozitelor si poate
ajunge pana la 1,5 metri
înaltime. Florile sunt sub
forma de capitule si au
culoare galbena.
Dentita înfloreste din iunie
si pâna în septembrie.
Fructele sale au
conformafia de achena si
pot fi periculoase pentru ...
pesti, putand sa le
provoace chiar si moartea.
RASPANDIRE
Dentita poate vietui si ca
parazit în campurile de
cartofi si porumb, fiind
ceea ce se numeste o
buruiana rea. Creste în
locuri umede sau care au
posibilitatea de a deveni
umede: pe marginea
baltilor, a raurilor si
lacurilor.
PRODUSUL VEGETAL UTILIZAT

Pentru aplicatii medicinale se recolteaza frunzele, florile si fructele.
UTILIZARE
Extern: maladii cutanate cu caracter alergic, diateze, piodermii, psoriazis, eczeme,
neurodermite.
Inten: tulburari metabolice, alergii; in calitate de remediu diuretic - in afectiunile cailor
urinare; in calitate de remediu diaforetic (IRVA, gripa).
DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE

8g (2 linguri de masa) se plaseaza intr-un vas emailat, se adauga 200 ml (1 pahar) apa
clocotita; vasul se acopera si se mentine pe baia de apa 15 min. se raceste la temperatura
camerii 45 min., se filtreaza, iar reziduul se stoarce si se adauga la filtrat. La infuzie preparata
se adauga apa pina obtinerea volumului de 200 ml.
Adultii administreaza intern cite 1/3 pahar infuzie calda de 2-3 ori pe zi cu 15-20 min. pina la
mese.
Copii, in functie de virsta - de la 1 lingurita de ceai pina la 1/4 pahar de 2-3 ori pe zi cu 15-20
min. pina la mese.
Inainte de administrarea infuzia se agita.
Extern infuzia se utilizeaza sub forma de comprese.
Durata curei de tratament se determina de catre medicu individual, in dependenta de
severitatea si particularitatile evolutiei maladiei.
CONTRAINDICATII
Hipersensibilitatea individuala la substantile biologic active care se contin in produs.
Cătină (Hippophae rhamnoides) fam.Elaeagnaceae

DESCRIERE
Cătina este un arbust care poate
creşte pãnã la 5-6 metri înãlţime.
Ramurile prezintã numeroşi ţepi
lungi,foarte ascuţiţi, iar frunzele
sunt înguste, de culoare verde-
argintiu. Florile, brun-gãlbui, sunt
mici şi apar în lunile martie –
aprilie.
PRODUSUL VEGETAL
UTILIZAT
Principala parte folositã în
fitoterapie sunt fructele de cătină,
bogate în vitamina C şi cu un
conţinut bogat în ulei, extrem de
benefic în afecţiunile pielii. De
asemenea, sucul de fructe presate
poate fi consumat ca atare sau
transformat în sirop, cu multiple
beneficii petnru sănătate.
Fructul este bogat in vitamina C
(de doua ori mai mult decat
macesul si de 10 ori mai mult
decat cictricele), precum si alte
vitamine E, K,F,P, complexul B
(B2,B6,B9,colina, inozitol),
carotenoide (beta caroten,
xanthophila), minerale si oligoelemente, acizi grasi polinesaturati, uleiuri complexe (din care
se obtine uleiul de catina, oleum hippophaes), serotonina, uleiuri volatile, flavonoide, pectine,
taninuri, aminoacizi, enzime, fitosteroli.
UTILIZARE
Preparatele pe bază de cătină sunt recomandate în caz de: afecţiuni hepatie, oculare, răceli,
viroze respiratorii, pojar, afecţiuni gastroduodenale, urticarii, eczeme, surmenaj, ulcer gastric,
ateroscleroză.
Siropul din fructe de cătină se prepară din miere si suc de fructe sau fructe în părţi egale puse
în borcane închise ermetic si pastrate la frigider; este deosebit de valoros deoarece pastreaza
proprietatile nealterate ale plantei proaspete si toate substantele active terapeutic; se
administreaza cate 1 – 2 linguri inainte de mesele principale.
Infuzia din fructe de cătină uscate şi zdrobite se prepară din 1- 2 lingurite peste care se toarna
250ml (o cana) de apa clocotita, lasandu-se la infuzat acoperite, o jumatate de ora; se poate
consuma in anotimpul rece fiind un ceai puternic vitaminizant.
Tinctura din scoarţă de cătină se obtine punand la macerat scoarta cojita de pe crengutele de
catina, in alcool de 60-70 de grade timp de 2 saptamani ; se administreaza cate 30 de picaturi
de 3 ori pe zi
Uleiul din fructe de catină se poate prepara acasa prin macerarea timp de 21- 30 de zile a
fructelor de catina in ulei vegetal (floarea soarelui sau masline).
Extractul de muguri de cătină (gemoderivat), se administreaza 30-50 de picaturi (1-2 ml) de 2

ori pe zi pentru cresterea imunitatii, tonifierea sistemului nervos, afectiuni respiratorii, cardio-
vasculare.
Urzica (Urtica dioica) fam. Uricaceae

DESCRIERE
Partea subterană : rizom subțire,
cilindric, brun-deschis, lung și
ramificat, cu numeroase rădăcini subțiri,
pâsloase
Tulpina (cu 4 muchii evidente) și
frunzele, opuse, ovale, dințate pe
margini, sunt acoperite cu perișori
urticanți, a căror atingere provoacă
bășicarea pielii și mâncărimi. Poate
ajunge până la un metru înălțime.
Florile sunt dioice, dispuse pe plante
diferite, în panicule dispuse la axila
frunzelor superioare.
Semințele sunt nucule ovale, verzui, cu
perigonul persistent.
RASPANDIRE
Urzica este răspândită prin locuri
necultivate de la câmpie, deal sau
munte, în Europa, nordul Africii, Asia
și America de Nord. Le poți vedea de
primăvara devreme până toamna, târziu,
pe lângă garduri, pe marginea
drumurilor și a apelor, în grădini, livezi,
pe dealuri.
Urzica conţine substanţe proteice şi glucidice, steroli, ulei volatil, acid acetic, acid formic,
vitaminele A, B2, C şi K, sãruri minerale.
De asemenea, urzicile conţin histaminã, urme de acid formic şi o toxinã încã incomplet
identificatã despre care se ştie totuşi cã este responsabilã pentru efectul urticant la nivelul
pielii.
ACŢIUNE
Urzica are valoroase proprietãţi diuretice. Extractele de urzicã favorizeazã transferul acidului
uric din ţesuturi în circulaţia sanguinã şi cresc eliminarea acidului uric prin urinã.
Urzicile au următoarele proprietăți medicinale:
diuretic stimulează creșterea părului
hemostatic (opreste sângerarea) luptă împotriva bolilor de rinichi
antiseptic reglează tensiunea arterială și nivelul de
emolient zahăr în sânge
depurativ stimulează apetitul
combate reumatismul și anemia efect laxativ
vindecă rănile și ulcerul
INDICAŢII TERAPEUTICE
Efectele benefice îşi gãsesc
aplicaţia terapeuticã în
afecţiunile metabolice,
afecţiunile reumatismale, în
special guta, precum şi în unele
cazuri de litiazã renalã. Studiile
ştiinţifice aratã cã extractele din
rãdãcinã de urzicã au efecte
favorabile în hipertrofia
benignã de prostatã şi afecţiuni
alergice cum ar fi de exemplu
rinita alergicã.
În medicina tradiţionalã,
preparatele din urzicã sunt
recomandate în afecţiuni cum ar
fi plãgile atone, ulcerele
varicoase sau hemoroizii.
ADMINISTRARE:
Infuzia pentru uz extern se
preparã din 50 g de frunze la 1
litru de apã şi se aplicã sub
formã de spãlãturi sau comprese.
Infuzia preparatã din 2 linguri de frunze la 1 canã cu apã se foloseşte sub formã de gargarã în
stomatite.
Pentru uz intern (de exemplu ca adjuvant în bolile reumatismale,gutã, litiazã renalã, diabet
zaharat), se preparã o infuzie din 1 lingurã de frunze la 1 canã cu apã şi se beau 2-3 cãni pe zi.
Tinctura de urzică se utilizează intern ca adjuvant în anemii uşoare, astenii, îmbunătăţirea

tonusului şi rezistenţei organismului, detoxifierea organismului, iar extern se utilizează ca
adjuvant în unele afecţiuni cutanate, hemoroizi, mătreaţă.
PRECAUŢII ŞI CONTRAINDICAŢII
Culegerea urzicilor se va face cu precauţiile necesare pentru a evita fenomenele neplãcute în
urma contactului pielii cu planta. Acest lucru se poate realiza prin purtarea mãnuşilor şi în
general prin îmbrãcãminte corespunzãtoare, care sã previnã atingerea directã a plantei de
tegumente.
Nu se vor folosi ca materie primã pentru preparate fitoterapeutice urzicile mature, deoarece
toxinele care rezistã chiar la fierbere pot produce iritaţii la nivelul tegumentelor, al mucoasei
gastrice şi al mucoasei cãilor urinare.
Preparatele din urzicã nu se administreazã la copiii sub doi ani, la femei în timpul sarcinii sau
alãptãrii. La copiii mai mari şi la vârstnicii peste 65 de ani, se va începe cu preparate mai
puţin concentrate.
Capsella bursa pastoris - traista ciobanului fam. Brassicaceae
DESCRIERE
Este o plantă de dimensiuni mici, de
până la 20 cm înălțime. Ramurile
fine se întind pe toată lungimea
tulpinii. Frunzele bazale sunt
lanceolate și dințate. Florile albe sunt
aranjate în raceme rare. Sunt
simetrice radial, cu patru petale.
Semințele au formă de inimă, sunt
plate și triunghiulare. Sunt atașate de
ramuri de vârf.
Semințele plantei produc un compus
vâscos atunci când sunt umezite.
Insectele acvatice se lipesc de acest
compus și într-un final mor. Acest
fapt face ca planta să fie folosită ca o
metodă de control a țânțarilor,
omorând larvele acestor insecte.
RASPANDIRE
Traista ciobanului este o plantă
erbacee originară din Europa, care
creşte spontan pe câmp, pajişti,
grădini şi locuri însorite în general.
Numele său provine de la forma pe
cae o are capsula plantei, respectiv forma de traistă.
COMPOZIŢIE
Printre substanţele cu activitate biologicã
descoperite în traista-ciobanului se gãsesc:
amine biogene, colinã, acetilcolinã, tiraminã,
histaminã, flavone de tipul diosminei,
rutozide şi acid fumaric. În rãdãcinã s-au pus
în evidenţã substanţe peptidice.
ACŢIUNE
Preparatele fitoterapeutice pe bază de traista-
ciobanului au acţiune hemostatică,
vasoconstrictoare, antimicrobiene,
antibacteriene, antifungice şi antitumorale.
Preparatele din traista-ciobanului pot fi
administrate cu acordul medicului curant în
diverse afecţiuni în al cãror tablou
simptomatic apare sângerarea: menstruaţii
abundente, hemoragii uterine, ulcere, dar şi în
caz de diaree şi alte tulburări digestive.
Planta nu trebuie consideratã un substitut
pentru tratamentele medicamentoase
verificate.
ADMINISTRARE:
Infuzia se preparã din 1 linguriţã de plantã uscatã, la 1 canã de apã clocotitã şi se beau 2 cãni
pe zi.
Se impune prudenţã în recomandarea preparatelor din traista-ciobanului la bolnavi cu tendinţã
sporitã de formare de cheaguri.
De asemenea, trebuie evitatată supradozarea, care poate determina scăderea tensiunii arteriale.
Nu se administrează în timpul sarcinii şi alăptării şi pacienţilor care suferă de afecţiuni
tiroidiene sau cardio-vasculare.
Calin - viburnum opulus fam. Carfoliaceae
DESCRIERE
Călinul se găsește sub formă de arbust stufos(ca și alunul) și poate ajunge la o înălțime de
aproximativ 4 metri. Infloreste in lunile mai-iunie.Când Călinul este tânăr are o scoarță verde-
cenușie cu textura netedă. La maturitate, tulpina plantei are culoarea cenușie iar textura se
transformă în una poroasă cu crăpături. Frunzele au forma ovală, au între 3 și 5 lobi dințați și
între 2 și 5 glande roșietice vizibile. Toamna, planta, face fructe roșii, iar frunzele își schimbă
culoarea în roșu. Florile sunt de culoarea verde deschis având diametrul de 5–7 cm..
RASPANDIRE
Crește în special în pădurile de la câmpie dar poate fi găsit și în regiunile deluroase ajungând
chiar și in zonele de munte. Călinul este un
arbust originar din America, Asia şi Europa,
poate atinge o înălţime de 4 metri şi este folosit
de multe ori ca plantă ornamentală pentru
grădină.
PRODUSUL VEGETAL UTILIZAT

Recoltarea se face primăvară, înainte de a înflori,
când seva începe să circule mai intens. Coaja de
Călin se usucă în straturi subțiri, în aer liber sau
în uscătorii la temperatura de 40-45 grade C.
Din 3 kg coajă proaspătă se obține 1 kg de
produs uscat. De la această plantă se recoltează
scoarţa ramurilor şi tulpinilor tinere.
COMPOZIŢIE
Călinul conţine substanţe amare, rezine, pectine,
acizi, saponine, amidon, tanin, heretozide şi
flavonoide.
ACŢIUNE
Călinul are acţiune astringentă, diuretică,
antispastică, antiinflamatoare, antidismenoreică,
hipotensivă, sedativă,
cardiotonică şi laxativă.
INDICAŢII
TERAPEUTICE
Scoarţa de călin este utilizată
în industria medicamentelor,
pentru obţinerea unor extracte
cu efect calmant şi hemostatic.
De asemenea, preparatele
fitoterapeutice pe bază de
călin pot fi utilizate ca tonic
pentru sistemul nervos, în
cazul iminenţei de avort sau
ca sedativ uterin, în cazul
hemoragiilor uterine.
În plus, poate fi utilizat în
tratarea unor afecţiuni precum
gastrita acidă, transpiraţia
excesivă, tusea, durerea
abdominală, colici, diaree,
dismenoree, edeme,
menstruaţii dureroase, crampe,
hipertensiune etc.
Călinul ajută la reducerea
tensiunii arteriale, la întărirea
inimii şi previne infarctul.
MOD DE ADMINISTRARE:
Pentru uz intern, se administrează decoct din 2 linguriţe de scoarţă la o cană cu apă, maxim 2
căni pe zi.
Nu se consumă fructele deoarece sunt otrăvitoare.
Nu se administrează femeilor însărcinate şi celor care alăptează.
Se recomandă ca durata curelor să nu depăşească 7 zile într-o lună.
Coacăz - Ribez ugrum - fam. Grossulariaceae.

DESCRIERE
Coacăzul negru crește sub formă de
tufe de 1 – 2 m înălțime. Fructele
acestei plante, de tip bacă, sunt
grupate în ciorchini și sunt boabe
zemoase sferice cu gust acrișor, de
culoare închisă, care au un diametru
de 6 – 11 mm, fiecare fruct conținând
mai multe semințe.
RASPANDIRE
Coacăzul negru crește în regiunile
temperate boreale din Euroasia, din
vest din Anglia, Franța, până spre est
în Manciuria. Limita de nord fiind
Laponia, iar cea de sud, Armenia și
Himalaya.
COMPOZIŢIE
Coacăzul negru conține taninuri,
rutozid, vitamina C, urme de ulei
volatil de culoare verde (până la 0,2%)
format din carburi terpenice. Fructele
conțin cca 150 mg% vitamina C,
vitamine din complexul B, acizi
organici (citric, malic), pectine,
zaharuri, antociani, ulei gras, terpene,
flavonoide (miricetol, cvercetol,
carnferol), pectine, calciu, fier,
potasiu, fosfor, vitamina PP.
ACŢIUNE
Fructele lui, bogate în glucide, acizi grași, proteine și substanțe minerale, sunt folosite la
prepararea de sucuri, siropuri, jeleuri sau marmeladă. Fructele au acțiune tonică generală,
vitaminizantă, remineralizantă, fiind recomandate și în cazurile de surmenaj, în stările
anemice, în cazurile de deficit de fier. Un extract din flori este utilizat în parfumerie. Frunzele
sunt utilizate în medicina naturistă ca diuretic, în afecțiuni cardiace, reumatism, gută.
Fuctele consumate în stare
crudă sau sub formă de
extract ori sirop au efecte
benefice în: anemie,
surmenaj, insuficienţă
cardiacă şi respiratorie,
pneumonie, gastrită,
hipertensiune arterială,
ulcer, colită, diaree cronică,
dizenterie, boli reumatice,
pielonefrite, celulită,
ateroscreloză, obezitate,
tulburări circulatorii, boli
oculare, insomnii şi
afectiuni ale sistemului
nervos.
Infuzia din frunze de
coacăz este benefică în
simptomele premenstruale,
edeme, migrene, tuse
convulsivă, gută, boli
reumatice, boli
cardiovasculare şi febră, iar
sub formă de comprese
aplicate local pot trata cu
succes înţepăturile de
insecte, plăgile şi fisurile
cutanate.
Macerate glicerinice în 2
forme farmaceutice
Ribes nigrum MG
(concentrat)
Ribes nigrum
MG=D1
Nivele de acţiune: glande suprarenale, mucoase, aparat respirator, aparat osteoarticular, căi
genito-urinar.
Extractul gemoterapic este obţinut din muguri proaspeţi de *Coacăz negru (Ribes nigrum),
prelucraţi conform reţetei farmaceutice de macerat glicerinic.
Conţine alcool etilic de cereale 18% vol.
* Cultură ecologică. Certificare ecologică EcoInspect Ro-008.
Recomandări principale:
Sindroame alergice: ajută la scăderea incidenţei şi ameliorarea sindroamelor alergice;
Sindroame inflamatorii: ajută la ameliorarea sindroamelor inflamatorii de la nivel local şi
general, în special cele de la nivelul articulaţiilor;
Aparat respirator: ajută la ameliorarea simptomelor din infecţii gripale şi din infecţiile
respiratorii în general (stări febrile, rinite).
Propuneri de asocieri cu alte produse gemoterapice:
în alergii alimentare cu Extract din mlădiţe de Rozmarin - Rosmarinus officinalis MG=D1;

în alergie solară, cu Extract din muguri de Smochin - Ficus carica MG=D1;
în tuse de natură alergică, cu Extract din muguri de Călin - Viburnum lantana MG=D1;
în urticarie cu Extract din muguri de Ulm - Ulmus campestris MG=D1;
pentru ameliorarea simptomelor din infecţii ale căilor respiratorii, cu Extract din mlădiţe de
Măceş - Rosa canina MG=D1, Extract din muguri de Brad - Abies pectinata MG=D1 şi
Extract din muguri de Mesteacăn - Betula verrucosa MG=D1;
în cure periodice pentru creşterea rezistenţei organismului, cu Extract din muguri de Brad -
Abies pectinata MG=D1 şi Extract din mlădiţe de Măceş - Rosa canina MG=D1;
în afectări rino- sinusale, cu Extract din muguri de Carpen - Carpinus betulus MG=D1 şi
Extract din muguri de Arin negru - Alnus glutinosa MG=D1şi Extract din muguri de
Mesteacăn pufos - Betula pubescens MG=D1;
în afectări ale prostatei, cu Extract din mlădiţe de Sequoia - Sequoia gigantea MG=D1;
în afectări la nivel osteo-articular, cu Extract din muguri de Viţă de vie - Vitis vinifera
MG=D1 şi Extract din muguri de Jneapăn - Pinus montana MG=D1;
pentru încetinirea deformărilor articulare, cu Extract din mlădiţe de Viţă de vie sălbatică -
Ampelopsis weitchii MG=D1 şi Extract din mlădiţe de Măceş - Rosa canina MG=D1;
în eczeme umede, plăgi supurate, herpes, cu Extract din muguri de Nuc Juglans regia
MG=D1 şi Extract din muguri de Ulm - Ulmus campestris MG=D1.
Obs: propunerile de asocieri de gemoterapice sunt orientative şi nu exclud şi alte posibilităţi
de asociere de produse, adaptate la necesităţile specifice fiecărei persoane.
Mod de administrare:
EXTRACT DIN MUGURI DE COACĂZ

NEGRU – Ribes nigrum MG
flacon de 15 ml cu dop cu pipetă de sticlă
internă
Adulţi şi copii peste 7 ani: în general, câte 6
picături, în puţină apă, de 2 ori pe zi, dimineaţa
şi la prânz, înainte de mese. În caz de asociere cu
alte gemopreparate, în general, 9 picături, în
puţină apă, dimineaţa, înainte de masă.
La copii între 2 şi 7 ani: în general, câte 3
picături, în puţină apă, de 2 ori pe zi, dimineaţa
şi la prânz, înainte de mese.
La copii între 1 şi 2 ani: în general, o picătură, în
puţină apă, dimineaţa, înainte de masă.
EXTRACT DIN MUGURI DE COACĂZ

NEGRU – Ribes nigrum MG=D1
flacon de 50 ml cu dop picurător şi capac
dozator în ml
Adulţi şi copii peste 7 ani: în general, câte 2 ml,
în puţină apă, de 2 ori pe zi, dimineaţa şi la prânz,
înainte de mese.În caz de asociere cu alte gemopreparate, în general, 3 ml, în puţină apă,
dimineaţa, înainte de masă.
La copii între 2 şi 7 ani: în general, câte 1 ml, în puţină apă, de 2 ori pe zi, dimineaţa şi la
prânz, înainte de mese.
La copii între 1 şi 2 ani: în general, 10 picături, în puţină apă, dimineaţa, înainte de masă.

Farmacognozie 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmacognozie 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Farmacognozie AMF I 1

Farmacist Ilies Claudia Steliana

Clasificarea vitaminelor poate avea în vedere mai multe criterii:

Vitamina A(provitamina A, caroten – forma sub care se găsește în regnul vegetal)

-vitamina D(antirahitice – ciuperci, cereale)

-vitamina E(tocoferolul- important factor antioxidant, uleiul de germeni de grau)

-vitamina K(urzica, varza, spanac)

Complexul B – drojdia de bere, seminte incoltite

Produse vegetale care conțin vitamine

FAEX MEDICINALIS = drojdia de bere; masă uscată a ciupercii unicelulare

OBȚINEREA PRODUSULUI: drojdia

-vitamine: în cantitate mai mare cele din

STIGMATA MAYDIS = mătasea porumbului; oficinală în FR X.- stigmatele plantei

ARONIA MELANOCARPA - Scoruș

Morcovul (Daucus carota)

Este o rădăcină vegetală, de culoare oranj.

Gălbenele - Calendula officinalis fam.Asteraceae

Albumeala - Gnaphalium uliginosum fam.Asteraceae

PRODUSUL VEGETAL UTILIZAT

DOZE SI MOD DE ADMINISTRARE

Cătină (Hippophae rhamnoides) fam.Elaeagnaceae

Extractul de muguri de cătină (gemoderivat), se administreaza 30-50 de picaturi (1-2 ml) de 2

Urzica (Urtica dioica) fam. Uricaceae

Tinctura de urzică se utilizează intern ca adjuvant în anemii uşoare, astenii, îmbunătăţirea

Capsella bursa pastoris - traista ciobanului fam. Brassicaceae

Calin - viburnum opulus fam. Carfoliaceae

PRODUSUL VEGETAL UTILIZAT

Coacăz - Ribez ugrum - fam. Grossulariaceae.

Propuneri de asocieri cu alte produse gemoterapice:

în alergii alimentare cu Extract din mlădiţe de Rozmarin - Rosmarinus officinalis MG=D1;

EXTRACT DIN MUGURI DE COACĂZ

EXTRACT DIN MUGURI DE COACĂZ

S-ar putea să vă placă și