Laborator 04.

Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

I. Noțiuni teoretice
1. Regimul armonic de funcționare
Un circuit electronic, sau o componentă electronică, funcţionează în regim armonic (sinusoidal
regime) dacă mărimile sale electrice au o variaţie sinusoidală în timp – o astfel de mărime se mai
numește mărime electrică armonică. Se spune despre un regim de funcţionare că este permanent
(steady state regime) dacă amplitudinea (amplitude) variației sale considerate are o valoare
constantă în timp.
Pentru o tensiune sinusoidală, notată generic cu vA, variaţia valorii sale în timp este descrisă
matematic prin intermediul expresiei matematice generale de mai jos:

𝑣𝐴 (𝜔 ⋅ 𝑡) = 𝑉𝐴 + 𝑣𝑎

Componenta armonică (sinusoidală) a unui semnal oarecare se poate descrie matematic sub
forma analitică reprezentată de relația de mai jos:

𝑣𝑎 (𝜔 ⋅ 𝑡) = 𝑉𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛(𝜔 ⋅ 𝑡 + 𝜑𝑉 )

care corespunde graficului prezentat în Figura 1. O mărime electrică variabilă mai poartă denumirea
de semnal (electrical signal), iar despre semnalul descris de relaţia de mai sus se spune că are o
formă de undă sinusoidală (sinusoidal waveform).

Figura 1. Forma de undă a unei mărimi electrice în regim armonic permanent (sinusoidal steady state regime).

unde:
• vA reprezintă componenta totală (total component) a tensiunii electrice;
• VA reprezintă componenta continuă a mărimii electrice, care este egală cu valoarea medie a
variației mărimii respective, peste care se suprapune componenta variabilă în timp a mărimii
electrice
• va reprezintă componenta armonică
• Va reprezintă amplitudinea variaţiei tensiunii electrice armonice; Va = constant;
• V reprezintă faza iniţială (phase) a tensiunii electrice armonice; valoarea numerică se
exprimă în radiani (radians) sau în grade sexazecimale (sexadecimal degrees);
•  reprezintă pulsaţia tensiunii electrice armonice (angular frequency); valoarea numerică se
exprimă în radiani/secundă. În legătură cu pulsaţia sunt valabile următoarele relaţii:

1
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

𝜔 = 2⋅𝜋⋅𝑓

unde f reprezintă frecvenţa mărimii electrice armonice (frequency). Valoarea numerică a frecvenţei
se exprimă în Hertzi, unitate de măsură notată prin grupul de litere Hz. Prin T s-a notat perioada de
repetiţie (period) a mărimii electrice sinusoidale, a cărei valoare numerică se exprimă în secunde, iar
legătura între frecvenţa f a mărimii electrice sinusoidale şi perioada T a acesteia este:

1
𝑓=
𝑇

de unde, ţinând cont de variaţia sinusoidală a mărimii, legătura dintre perioada T şi pulsaţia  este:

2 
T=

Uneori, este mai convenabilă reprezentarea mărimilor electrice în domeniul complex, prin
intermediul fazorilor. Tensiune electrică armonică 𝑣𝑎 este reprezentată sub formă fazorială
(phasorial form) astfel:

𝑣𝑎 = 𝑉𝑎 ⋅ 𝑒 𝑗∙𝜑𝑣

2. Reactanța electrică (Electrical Reactance)

Reactanța electrică reprezintă o mărime electrică definită în regim armonic, care furnizează informații
despre relația dintre amplitudinile tensiunii și a crentului electric ale unei componente electronice,
care lucrează în regim armonic.
Prin definiție, reactanța electrică, care se notează cu X, este egală cu raportul dintre
amplitudinea tensiunii sinusoidale care cade pe o componentă electronică și amplitudinea curentului
sinusoidal, care trece prin componenta electronică respectivă:

𝑎𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑒_𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒
𝑋≝
𝑎𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑒_𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡

Valoarea reactanței electrice X, la fel ca și valoarea rezistenței electrice R, se exprimă în Ohm, notat
cu litera Ω.
Reactanța unei bobine, notată XL, se numește reactanță inductivă (inductive reactance)și se
determină cu relația:

𝑋𝐿 = 𝜔 ⋅ 𝐿

unde  reprezintă pulsația la care lucrează bobina (pulsația mărimilor armonice ale bobinei), iar L
reprezintă inductanța magnetică (magnetic inductance) - parametrul fundamental al bobinei; valoarea
inductanței magnetice L se exprimă în Henry, notat cu litera H.
Reactanța electrică a unui condensator, notat XC, se numește reactanță capacitivă (capacitive
reactance) și se determină cu relația:

1
𝑋𝐶 =
𝜔⋅𝐶

2
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

unde  reprezintă pulsația la care lucrează condensatorul, iar C reprezintă capacitatea electrică
(electrical capacitance) - parametrul fundamental al condensatorului; valoarea capacității electrice C
se exprimă în Farad, notat cu litera F.

Observație: Din relațiile de mai sus, se constată că reactanța electrică are o valoare care depinde de
pulsația (frecvența) de lucru a componentei electronice.

3. Defazajul (phase lag/phase delay) dintre 2 mărimi electrice

Defazajul dintre 2 mărimi electrice, notat cu litera  sau uneori cu , reprezintă întârzierea unei
mărimi electrice în raport cu cealaltă, exprimată în grade sexazecimale sau în radiani. Prin definiție,
defazajul dintre o tensiune electrică sinusoidală și un curent electric sinusoidal are sens numia dacă
ambele mărimi au aceeași valoarea a pulsației și este egal cu diferența dintre faza inițială a tensiunii
V și faza inițială a curentului I, exprimată în grade sexazecimale sau în radiani:

𝜑 ≝ 𝜑𝑉 − 𝜑𝐼

Defazajul unui rezistor ideal, notat R este nul:

𝜑𝑅 = 00

Dacă o componentă electronică introduce un defazaj nul între tensiunea sa electrică și curentul său
electric, se spune despre aceasta că are un comportament rezistiv.

Defazajul dintre tensiunea electrică și curentul electric ale unei bobine ideale, notat L, este +900:

𝜑𝐿 = +900

Dacă o componentă electronică introduce un defazaj pozitiv între tensiunea sa electrică și curentul
său electric, se spune despre aceasta că are un comportament inductiv.

Defazajul dintre tensiunea și curentul electric ale unui condensator ideal, notat C este - 900:

𝜑𝐶 = −900

Dacă o componentă electronică introduce un defazaj negativ între tensiunea sa electrică și curentul
său electric, se spune despre aceasta că are un comportament capacitiv.

4. Impedanța electrică (electrical impedance) a unei componente electronice

Impedanța unei componente electronice caracterizează modul în care aceasta se comportă în regim
armonic. Impedanța electronică reprezintă o mărime electrică notată cu Z, definită în regim armonic,
care furnizează informaţii atât despre relaţia dintre amplitudinile mărimilor electrice de terminal ale
componentei electronice, cât şi despre defazajul dintre tensiunea electrică și curentul electric ale
acesteia.
Impedanţa electrică reprezintă o mărime electrică reprezentată în domeniul complex, definită
ca raportul dintre tensiunea electrică a componentei electronice exprimată în domeniul complex și
curentul electric al componentei electronice, exprimat în domeniul complex:
𝑣
𝑍≝𝑖 ⟨𝑍⟩ = 𝑗 ⋅ 𝛺

Ţinând cont de reprezentarea fazorială a celor 2 mărimi electrice de terminal ale componentei
electronice considerate,

3
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

𝑣 = 𝑉 ⋅ 𝑒 𝑗∙𝜑𝑣 𝑖 = 𝐼 ⋅ 𝑒 𝑗∙𝜑𝑖
impedanţa electrică a unei componente electronice oarecare se poate exprima astfel:

𝑣 𝑉 ⋅ 𝑒 𝑗∙𝜑𝑣 𝑉 𝑗∙(𝜑 −𝜑 )
𝑍= = = ⋅ 𝑒 𝑣 𝑖 = |𝑍| ∙ 𝑒 𝑗∙𝜑
𝑖 𝐼 ⋅ 𝑒 𝑗∙𝜑𝑖 𝐼

unde modulul impedanței electrice furnizează relația de legătură între amplitudinile tensiunii și a
curentului componetei electronice
𝑉
|𝑍| =
𝐼
iar diferența de faze definește defazajul introdus de către componenta electronică, între tensiunea
electrică pe terminalele sale și curentul electric care trece prin ea

𝑒 𝑗∙𝜑 = 𝑒 𝑗∙(𝜑𝑣−𝜑𝑖 )
Reprezentarea utilizată mai sus pentru impedanța electrică se mai numește și reprezentarea în
coordonate polare.
În cazul în care impedanța electrică echivalentă unui grup de componente este exprimată în
coordonate carteziene, ca sumă între partea reală și cea imaginară,

𝑍 = 𝑅𝑒( 𝑍) + 𝑗 ∙ 𝐼𝑚( 𝑍)

partea reală se numește rezistența echivalentă a impedanței electrice, notată cu R, iar partea
imaginară se numește reactanța echivalentă a impedanței electrice, notată cu X și au valorile
exprimate în Ohmi.

Modulul impedanței electrice Z se determină cu relația matematică:

2 2
|𝑍| = √[𝑅𝑒( 𝑍)] + [𝐼𝑚( 𝑍)]

iar defazajul dintre tensiunea electrică și curentul electric al impedanței Z se determină cu relația
matematică:

𝐼𝑚( 𝑍)
𝜑𝑍 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 [ ]
𝑅𝑒( 𝑍)
Impedanța electrică a unui rezistor ideal se notează cu ZR și este egală cu rezistența electrică a
rezistorului (în acest caz, impedanța electrică este un număr real):

𝑍𝑅 = 𝑅

Impedanța electrică a unei bobine ideale se notează cu ZL și depinde de reactanța inductivă a bobinei
conform relației:

𝑍𝐿 = 𝑗 ⋅ 𝑋𝐿

Impedanța electrică a unui condensator ideal se notează cu ZC și depinde de reactanța capacitivă a

condensatorului conform relației:

𝑍𝐶 = −𝑗 ⋅ 𝑋𝐶

4
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

5. Impedanța echivalentă a unui circuit electronic

În regim armonic permanent, un circuit electronic oarecare se poate echivala între 2 puncte oarecare
A și B, cu o impedanță echivalentă, notată ZAB. Deoarece impedanța electrică ZAB reprezintă un
număr complex, expresia matematică a acesteia conține o parte reală și o parte imaginară. Partea reală
se numește componenta rezistivă a impedanței, sau rezistență echivalentă, iar partea imaginară se
numește componentă reactivă a impedanței, sau reactanță echivalentă.
Oricare impedanță electrică poate fi reprezentată prin intermediul unui circuit echivalent în
care sunt scoase în evidență componenta rezistivă, respectiv cea reactivă, ale acesteia. Astfel,
impedanța electrică ZAB poate fi reprezentată la fie prin intermediul unui circuit echivalent serie
(series circuit), fie prin intermediul unui circuit echivalent paralel (parallel circuit), așa cum este
prezentat în Figura 2. Prin această metodă de echivalare, între punctele A și B, schema electronică a
circuitului original se poate simplifica la unul din cele 2 circuite echivalente serie, respectiv paralel.

Figura 2. Simplificarea schemei electronice a unui circuit prin intermediul impedanței echivalente.

A. Circuitul echivalent serie al impedanței electrice

O impedanță electrică, determinată între 2 puncte oarecare A și B, poate fi exprimată matematic astfel,

𝑍𝐴𝐵 = 𝑅𝑆 + 𝑗 ⋅ 𝑋𝑆

unde RS reprezintă partea reală a impedanței, denumită rezistență echivalentă serie (series
resistance), iar XS reprezintă partea imaginară a impedanței respective, denumită reactanță
echivalentă serie (series reactance). În acest caz, expresia impedanței ZAB este similară expresiei
unei impedanțe echivalente a unei grupări serie, compusă din impedanțele ZS1 = RS și ZS2 = jXS. Din
acest motiv, impedanța ZAB exprimată ca în relația de mai sus, poate fi reprezentată prin intermediul
unui circuit electronic echivalent, în care elementele RS și XS sunt conectate în serie.
B. Circuitul echivalent paralel al impedanței
Aceeași impedanță ZAB considerată anterior, poate fi reprezentaă și prin intermediul unui circuit
echivalent paralel, compus din impedanțele ZP1 = RP și ZP2 = jXP, dacă expresia acesteia se pune sub
următoarea formă,
𝑗 ⋅ 𝑅𝑃 ⋅ 𝑋𝑃
𝑍𝐴𝐵 =
𝑅𝑃 + 𝑗 ⋅ 𝑋𝑃

unde RP reprezintă rezistența echivalentă paralel (parallel resistance), iar XP reprezintă reactanța
echivalentă paralel (parallel reactance).
5
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

O impedanță electrică oarecare Z stochează în componenta reactivă X energia electrică a circuitului

electronic în care este utilizată și o pierde pe componenta rezistivă R, prin încălzire. O măsură a
cantității pierderilor de energie electrică într-o impedanță oarecare Z este dată de factorul de calitate
(quality factor) al impedanței, notat Q, care reprezintă raportul dintre energia electrică stocată de
impedanță (în reactanța echivalentă) și energia electrică care se pierde pe aceasta (pe rezistența
echivalentă):

𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒_𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐ă_𝑠𝑡𝑜𝑐𝑎𝑡ă
𝑄=
𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑒_𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐ă_𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑢𝑡ă

𝑋
𝑄= = 𝑡𝑔𝜑
𝑅
O impedanță electrică în care pierderile de energie electrică sunt mici este caracterizată de un factor
de calitate Q de valoare mare. Pentru o impedanță electrică Z exprimată prin intermediul circuitului
serie, sau paralel, factorul de calitate Q se calculează cu relația de mai jos:

𝑋𝑆 𝑅𝑃
𝑄= =
𝑅𝑆 𝑋𝑃

În general, factorul de calitate Q este utilizat pentru estimarea pierderilor de energie electrică pentru
impedanțe al căror comportament este inductiv, caracterizate printr-o valoare pozitivă a defazajului
dintre tensiune și curent electric. În cazul impedanțelor al căror comportament este capacitiv,
caracterizate printr-o valoare negativă a defazajului dintre tensiune și curent electric, în general,
pentru estimarea pierderilor de energie electrică se utilizează un parametru diferit, denumit factor de
disipație (dissipation factor), notat cu D, care, prin definiție, reprezintă inversul factorului de calitate:

1
𝐷=
𝑄

Relațiile de legătură între rezistențele echivalente, respectiv reactanțele echivalente, corespunzătoare

celor 2 tipuri de circuite echivalente, serie, respectiv paralel, sunt cele indicate mai jos:

1
𝑅𝑃 = (1 + 𝑄 2 ) ⋅ 𝑅𝑆 sau 𝑅𝑃 = (1 + 𝐷2) ⋅ 𝑅𝑆
relația de transformare dintre RP și RS
1
𝑋𝑃 = (1 + ) ⋅ 𝑋𝑆 sau 𝑋𝑃 = (1 + 𝐷2 ) ⋅ 𝑋𝑆
𝑄2
relația de transformare dintre XP și XS

Figura 3. Circuitele realizate în cadrul lucrării de laborator.

6
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

II. Modul de desfășurare a lucrării de laborator

Lucrarea de laborator se va desfășura conform pașilor indicați mai jos:
A. Circuitul serie R-L – Figura 2.a
1. Se construiește pe placa de testare universală circuitul electronic din Figura 3.a, compus dintr-un
rezistor R conectat în serie cu o bobină L. După realizarea practică a circuitului se anunță cadrul
didactic pentru verificarea corectitudinii acestuia.
2. De pe panoul frontal al punții de măsură se reglează frecvența de test fTEST la valoarea 10[kHz]
(prin apăsarea butonului FREQUENCY până la aprinderea ledului 10 kHz).
3. Se calibrează puntea de măsură la circuit deschis.
4. Se selectează puntea de măsură pe modul automat de funcționare (prin apăsarea butonului
RANGE/AUTO până la aprinderea ledului AUTO).
5. Se setează modul de calcul serial (prin apăsarea butonului MODE până la aprinderea ledului SER).
6. Se aplică testerele punții de măsură în punctele A și B, apoi se măsoară valoarea rezistenței electrice
serie RS a circuitului din Figura 3.a (prin apăsarea butonului pentru setarea funcției de testare
principale, până la aprinderea ledului R). Valoarea astfel măsurată se trece în Tabelul 1.
7. Se măsoară valoarea inductanței magnetice serie LS a circuitului din Figura 3.a (prin apăsarea
butonului pentru setarea funcției de testare principale, până la aprinderea ledului L). Valoarea astfel
măsurată se trece în Tabelul 1.
8. Se măsoară valoarea factorului de calitate Q al impedanței echivalente a circuitului din Figura 3.a
(prin apăsarea butonului pentru setarea funcției de testare auxiliare, până la aprinderea ledului Q/D).
Valoarea astfel măsurată se trece în Tabelul 1.
9. Se măsoară valoarea modulului impedanței echivalente Z a circuitului din Figura 3.a (prin apăsarea
butonului pentru setarea funcției de testare auxiliare, până la aprinderea ledului |Z|). Valoarea astfel
măsurată se trece în Tabelul 1.
10. Se măsoară valoarea defazajului impedanței echivalente Z a circuitului din Figura 3.a (prin
apăsarea butonului pentru setarea funcției de testare auxiliare, până la aprinderea ledului ). Valoarea
astfel măsurată se trece în Tabelul 1. Deoarece comportamentul impedanței măsurate este inductiv
(datorită prezenței bobinei L), se remarcă semnul pozitiv al defazajului introdus de către impedanță
între tensiunea sa electrică și curentul său electric.
11. Se setează modul de calcul paralel (prin apăsarea butonului MODE până la aprinderea ledului
PAR) și se refac punctele 6 ÷ 10 (pentru fiecare punct, se va seta funcția punții de măsură, așa cum
s-a specificat în cadrul punctelor respective). Rezultatele obținute se trec în Tabelul 1, în celulele care
aparțin modului de calcul paralel. Se observă că valorile obținute pentru parametrii R și L ai
componentelor electronice ale circuitului din Figura 3.a diferă, în funcție de modul de calcul selectat,
în timp ce pentru ceilalți parametri măsurați, valorile obținute sunt similare.
12. Utilizând relația de transformare din circuit serie în circuit paralel (pagina 5), se determină
valoarea teoretică a rezistenței echivalente paralel RP; în relația de calcul utilizată, pentru valorile RS
și Q se vor considera valorile măsurate (trecute deja în Tabelul 1). Valoarea calculată pentru RP se
va trece în Tabelul 1, în celula RPcalculat.
13. Utilizând relația de transformare din circuit serie în circuit paralel (pagina 5), se determină
valoarea teoretică a inductanței magnetice echivalente paralel LP, ținând cont de faptul că în formulele
de calcul, XS = LS și XP = LP; în relația de calcul utilizată, pentru valorile LS și Q se vor considera
valorile măsurate (trecute deja în Tabelul 1). Valoarea calculată pentru LP se va trece în Tabelul 1, în
celula LPcalculat.

7
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

B. Circuitul paralel R-C – Figura 3.b

1. Se construiește pe placa de testare universală circuitul electronic din Figura 3.b, compus dintr-un
rezistor R conectat în paralel cu un condensator C. Pentru puntea de măsură se păstrează frecvența
de test fTEST la valoarea 10[kHz]. După realizarea practică a circuitului se anunță cadrul didactic
pentru verificarea corectitudinii acestuia.
2. Se selectează puntea de măsură pe modul automat de funcționare (prin apăsarea butonului
RANGE/AUTO până la aprinderea ledului AUTO).
3. Se setează modul de calcul paralel (prin apăsarea butonului MODE până la aprinderea ledului
PAR).
4. Se aplică testerele punții de măsură în punctele A și B apoi se măsoară valoarea rezistenței electrice
paralel RP a circuitului din Figura 3.b (prin apăsarea butonului pentru setarea funcției de testare
principale, până la aprinderea ledului R). Valoarea astfel măsurată se trece în Tabelul 1.
5. Se măsoară valoarea capacității electrice paralel CP a circuitului din Figura 3.b (prin apăsarea
butonului pentru setarea funcției de testare principale, până la aprinderea ledului C). Valoarea astfel
măsurată se trece în Tabelul 1.
6. Se măsoară valoarea factorului de disipație D al impedanței echivalente a circuitului din Figura 3.b
(prin apăsarea butonului pentru setarea funcției de testare auxiliare, până la aprinderea ledului Q/D).
Valoarea astfel măsurată se trece în Tabelul 1. Puntea de măsură afișează valoarea factorului de
disipație D și nu cea a factorului de calitate Q deoarece, datorită comportamentului capacitiv al
impedanței Z, cauzat de prezența condensatorului C.
7. Se măsoară valoarea modulului impedanței echivalente Z a circuitului din Figura 3.b (prin apăsarea
butonului pentru setarea funcției de testare auxiliare, până la aprinderea ledului |Z|). Valoarea astfel
măsurată se trece în Tabelul 1.
8. Se măsoară valoarea defazajului impedanței echivalente Z a circuitului din Figura 3.b (prin
apăsarea butonului pentru setarea funcției de testare auxiliare, până la aprinderea ledului ). Valoarea
astfel măsurată se trece în Tabelul 1. Deoarece comportamentul impedanței măsurate este capacitiv,
se remarcă semnul negativ al defazajului introdus de către aceasta între tensiunea electrică și curentul
electric.
9. Se setează modul de calcul serie (prin apăsarea butonului MODE până la aprinderea ledului SER)
și se refac punctele 4 ÷ 8. Rezultatele obținute se trece în Tabelul 1, în celulele care aparțin modului
de calcul serie. Se observă că valorile obținute pentru parametrii R și C ai componentelor electronice
ale circuitului din Figura 3.b diferă, în funcție de modul de calcul selectat, în timp ce pentru ceilalți
parametri măsurați, valorile obținute sunt similare.
10. Utilizând relația de transformare din circuit serie în circuit paralel, se determină valoarea teoretică
a rezistenței echivalente serie RS; în relația de calcul utilizată, pentru valorile RP și D se vor considera
valorile măsurate (trecute deja în Tabelul 1). Valoarea calculată pentru RS se va trece în Tabelul 1, în
celula RScalculat.
11. Utilizând relația de transformare din circuit serie în circuit paralel, se determină valoarea teoretică
a capacității electrice echivalente serie CS, ținând cont de faptul că XS = 1/CS și XP = 1/CP; în
relația de calcul utilizată, pentru valorile CP și D se vor considera valorile măsurate (trecute deja în
Tabelul 1). Valoarea calculată pentru CS se va trece în Tabelul 1, în celula CScalculat.

8
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

III. Modul de desfășurare a lucrării de laborator în Orcad

1. Se realizează schema echivalentă a circuitului, serie sau paralel. Se aplică circuitului echivalent un
semnal de test sinusoidal cu amplitudinea de 5V și frecvența de 10kHz. Se realizează o analiză
tranzitorie pe 5 perioade de semnal.
2. Se vizualizează tensiunea respectiv curentul de pe circuitul echivalent și se determină amplitudinile
celor două mărimi, AV și AI și pe baza lor se determină valoarea absolută a impedanței electrice |𝒁|.Se
notează rezultatele în Tabelul cu Rezultate din cadrul referatului, în celulele corespunzătoare.
3. Pentru determinarea mai usoară a defazajul în timp dintre cele două mărimi electrice, Δt, se
vizualizează pe același grafic tensiunea respectiv curentul multiplicat cu |𝑍| și se calculează defazajul
impedanței electrice, φ iar pe baza acestuia, factorul de calitate, Q. Se notează valorile rezultate în
Tabelul cu Rezultate din cadrul referatului, în celulele corespunzătoare.
4. Se calculează pe baza parametrilor impedanței electrice, modul și fază, valoarea rezistenței
electrice serie RS și a reactantei electrice XS ale circuitului testat; valorile astfel determinate se trec
în Tabelul cu Rezultate din cadrul referatului. Din valoarea reactanței se determină valoarea
inductanței magnetice sau a capacității electrice, în funcție de circuitul electric echivalent
1
implementat, 𝑋 = 𝜔 ∙ 𝐿 = 𝜔∙𝐶

5. Se calculează pe baza parametrilor serie ai impedanței electrice, valoarea parametrilor paralel,

rezistența electrică paralelă RP și reactanța electrică XP ale circuitului testat; valorile astfel
determinate se trec în Tabelul cu Rezultate din cadrul referatului. Din valoarea reactanței se determină
valoarea inductanței magnetice sau a capacității electrice, în funcție de circuitul electric echivalent
1
implementat, 𝑋 = 𝜔 ∙ 𝐿 = 𝜔∙𝐶

9
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

Data
NUME GRUPA

Tabel 1. Rezultatele obținute

Figura 3.a. Figura 3.b.

Mod Mod
Param. fTEST = 10kHz Param. fTEST = 10kHz
calcul calcul

RSmasurat
RSmasurat
RScalculat

CSmasurat
LSmasurat
Serie Serie CScalculat

|Z| |Z|

Q D

 

RPmasurat
RPmasurat
RPcalculat

LPmasurat
CPmasurat
Paralel LPcalculat Paralel

|Z| |Z|

Q D

 

10
 Laborator 04.
Măsurarea parametrilor impedanțelor electrice

Tabel 2. Rezultatele obținute în Orcad

Parametri măsurați Figura 3.a. Figura 3.b.
AV
AI
‫׀‬Z‫׀‬
Δt
φ
Q
RS
XS
LS/ CS
RP
XP
LP/CP

11