Sunteți pe pagina 1din 2

(Actualizare) Posibilități combinatorii ale verbului.

Circumstanțialul de cauză

Verbul ocupă doar poziția de centru al grupului verbal atunci când are categoria modului. El
poate îndeplini funcția sintactică de:

 predicat verbal, când este exprimat prin verb predicativ;


 predicat nominal, când un verb copulativ se asociază cu un nume predicativ.

În calitate de centru, verbul la mod personal se poate combina cu:

 numele predicativ, care constituie o poziție sintactică distinctă în cadrul predicatului


nominal și intră într-o relație ternară cu verbul copulativ și cu subiectul, cărora li se
subordonează;
 subiectul (exprimat sau neexprimat), care se află într-o relație de interdependență cu
predicatul;
 diferite tipuri de complement, care se subordonează verbului și intră în alcătuirea
grupului verbal:

› complementul direct: Am văzut un film extraordinar ieri.

› complementul prepozițional: A apelat la voluntari.

› complementul indirect: Preotul s-a adresat sătenilor.

 diferite tipuri de circumstanțiale, care intră în componența grupului verbal:

› circumstanțialul de loc: A intrat în biserică.

› circumstanțialul de timp: Vine sâmbăta viitoare pe la noi.

› circumstanțialul de mod: Ea îi ajută cu prietenie pe toți colegii săi.

Formele verbale nepersonale la infinitiv, supin și gerunziu pot îndeplini diferite funcții
sintactice, dintre care cele mai frecvente sunt:

 atributul verbal (dorința de a reuși, porumb de fiert, lacrimi șiroind);


 complementul direct (Pot învăța din greșeli. Am terminat de învățat.);
 complementul prepozițional (M-am plictisit de citit. Se teme de a repeta greșeala.).

Circumstanțialul de cauză este un subordonat facultativ al unui verb și arată cauza unei
acțiuni sau a apariției unei însușiri.
Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?.
Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin:

 substantiv, pronume sau numeral în acuzativ, cu prepozițiile de, din, pentru, după:
b) Avea o faţă roşie de furie . Nu şi-a adus aminte din cauza
oboselii.Din pricina lui am întârziat.

Am amânat excursia din pricina celor doi.

 adjectiv precedat de prepoziție: Mama nu mai putea de obosită. Bărbatul era negru
de supărat.
 verb la gerunziu: M-am mirat auzind asta. Considerând că nu merită, nu i-a acordat
nota zece.

De obicei, circumstanțialul de cauză se află după elementul de care depinde: Cântă de


bucurie.
Când este exprimat prin adjectiv precedat de prepoziție sau prin verb la gerunziu,
circumstanțialul de cauză (împreună cu determinatele sale) plasat în fața cuvântului de care
depinde este urmat obligatoriu de virgulă: De invidios, nu l-a felicitat. Nevăzând groapa, a
alunecat.

De transcris lecția de mai sus .

Temă: Ex.3,4,8pag.76

S-ar putea să vă placă și