Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HG78-2015 Norme Metodologice OUG34-2013 Pajisti
HG78-2015 Norme Metodologice OUG34-2013 Pajisti
Hotă râ rea nr. 78/2015 privind modi icarea ș i completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea ș i exploatarea pajiș tilor
permanente ș i pentru modi icarea ș i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotă râ rea
Guvernului nr. 1.064/2013
În vigoare de la 18 februarie 2015
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 124 din 18 februarie 2015. Formă aplicabilă la 15 decembrie 2020.
Contrasemnează:
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Dumitru Daniel Botănoiu,
secretar de stat
p. Ministrul dezvoltării regionale și administrației
publice,
Shhaideh Sevil,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Grațiela Leocadia Gavrilescu
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
GHID-CADRU
pentru amenajamentul pastoral
În vederea întocmirii complete și unitare la nivel național a proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-cadru pentru întocmirea
amenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiștile permanente, denumite în continuare pajiști, aflate pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale, denumite în
continuare UAT, situate în diferite condiții fizico-geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetație primară și secundară, cât și modul de utilizare.
Amenajamentul pastoral va trebui să conțină următoarele elemente:
1. Situația teritorial-administrativă
1.1. Amplasarea teritorială a localității
La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiștea în următorul format: euroregiunea . . . . . . . . . ., județul . . . . . . . . . ., orașul/comuna . . . . . .
. . . . și satul . . . . . . . . . .
1.2. Denumirea deținătorului legal
Se înscrie deținătorul legal al pajiștii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/persoană fizică/juridică . . . . . . . . . ., cu sediul
în localitatea (oraș/comună) . . . . . . . . . . din județul . . . . . . . . . .
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală. Istoricul proprietății
La acest punct sunt trecute și anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiștii, pentru fiecare trup în parte, conform tabelului
1.1.
Tabelul 1.1
Nr. Teritoriu administrativ Trupul de Bazin Observații
pajiște hidrografic
1 2 3 4 5
NOTĂ:
Pct. 4 și 5 se completează doar dacă este cazul.
Se precizează categoria de folosință a terenului înregistrată în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, se menționează proveniența categoriei de folosință și
dacă a fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform tabelul 1.2.
Tabelul 1. 2
1 2 3 4 5
Tabelul 1. 3
Nr. Specificare Anul Anul Anul Anul Anul Media
1 2 3 4 5
1. Trupul de X
pajiște
2. Suprafața
(ha)
3. Producția
medie
(t/ha/an)
4. Producția
totală (t)
NOTĂ:
Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.
2. Organizarea teritoriului
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Tabelul 2. 1
Trupul de pajiște Parcele descriptive Suprafața (ha)
1 2 3 4
1.
......
Total trup
2.
....
Total general -
Tabelul 2. 2
Localitate Trup de Parcela Vecinătăți la:
(sat) pajiște descriptivă N S E V
Nr. Nr.
....
Tabelul 2. 3
Trup de pajiște Limite de marcare
Nr. Denumire
1 2 3
1.
2.
....
TOTAL
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile
topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.
Cu ocazia recunoașterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 6- 10 m2, îngrădite, în minimum 3 repetiții, pentru
stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă, pentru condiții diferite.
2.4. Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște
Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului și intabulării, hărți,
schițe, scara și anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informații se transpun
în tabelul 2.4.
Tabelul 2. 4
Nr. Indicativ plan Suprafața pe trupuri de pajiști Total
crt. (ha)
1 2 3 4 . . . . . . .n . . . . . n+1
....
TOTAL
Tabelul 2. 5
Pășuni (ha) Fânețe (ha) Valorificare mixtă Fără scopuri Total suprafață Din care la
(pășune, fâneață) (ha) productive (ha) (ha) consiliul local
1 2 3 4 5 6
Tabelul 2. 6
Nr. crt. Trup de pajiște Parcela Suprafața (ha) Deținătorul Observații
1 2 3 4 5 6
1.
2.
...
Glosar
Tabelul 3. 1
Nr. Trup de Parcela Altitudine Expoziție Pantă
crt. pajiște descriptivă (m) (%)
1 2 3 4 5 6
1.
2.
...
Se indică atât expoziția generală, cât și elementele de detaliu mai importante determinate de configurația terenului.
Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului și limitele între care variază.
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
Se dau indicații asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate și studiate, densitatea lor și analize
efectuate.
Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-subtip, conform tabelului 3.2.
Tabelul 3. 2
1 2 3 4 5 6 7 8
1.
2.
...
1 2 3 4
1.
2.
...
TOTAL
Producția totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire și cântărire pe 6-10 m2 din suprafețele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie pășunată.
Pentru delimitarea suprafețelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuști metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a
vegetației din interior, amplasate pe suprafețe omogene din punctul de vedere al compoziției floristice și al producției. Aceste suprafețe se cosesc la începutul
fiecărui ciclu de pășunat, respectând restricția ca pe plante să nu se regăsească apă de adiție.
Capacitatea de pășunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de pășunat utilizând formula:
Cp(UVM/ha) = [Pt(kg/ha) x Cf%] / [Nz x DZP x 100]
în care:
Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;
DZP = numărul zilelor sezonului de pășunat;
Cf = coeficient de folosire a pajiștii, în procente.
Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabilește prin cosirea și cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 m2, după scoaterea animalelor din tarla și
raportarea ei la producția totală după formula:
Cf = [Pt(kg/ha) - Rn(kg/ha)] / [Pt (kg/ha)] x 100, în procente
Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiștilor din domeniul culturii pajiștilor.
6. Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști
Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse și se vor analiza variantele tehnologice și volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu
Tabelul 6. 1.a.
Trupul de pășune/ Volumul lucrărilor de îmbunătățire (ha): Suprafețe
Parcela descriptivă de
Nr. Denumirea Suprafața Înlăturarea Tăierea Combaterea Culegerea Nivelarea Combaterea Drenări Total protecție
crt. (ha) vegetației arboretelor, plantelor pietrelor și mușuroaielor eroziunii și
arbustive scoaterea dăunătoare resturilor solului desecări
cioatelor și toxice lemnoase
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.
2.
3.
...
...
Măsurile de îmbunătățire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătățire utilizate, data la care au fost aplicate și
dozele utilizate de pesticide și fertilizanți, conform tabelului 6.2. Se va preciza și timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din nou cu aceste
măsuri.
Tabelul 6. 1.b.
Trupul de Volumul de lucrări de îmbunătățire (ha):
pășune/Parcela
descriptivă
1 2 3 4 5 6 7
1.
2.
...
...
Tabelul 6. 2 Date orientative privind fertilizarea pajiștilor permanente cu îngrășăminte chimice (kg s.a./ha/an)
1. Festuca valesiaca 2. 100-200 100-200 50-60 (20-25) 50-60 - 50-60 (40-50) 75-
Festuca rupicola 3. Agrostis 150-200 100-150 (20-25) 75-100 (35- 100 (60-80) 50-75
capillaris a) productive b) slabe 150 200 100 45) 50-75 (20-35) 75 (40-60) 75 (60) 100
4. Festuca rubra 5. Nardus (50) 100 (45) 50 (20) (80) 50 (40)
stricta 6. Festuca airoides
Tabelul 6. 3
1 2 3 4 5 (col.3x 6 7 8 9
* ZAF - număr de zile animal furajat pe pășune; DSP - durată sezon pășunat.
0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi.
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
Se vor da indicații de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raționale a pășunilor, prin împărțirea, stabilirea numărului și determinarea
suprafeței parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia și categoria de vârstă a animalelor.
Se vor preciza suprafețele de pajiște care nu vor fi pășunate și se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zone de protecție,
teren degradat, suprafețe în curs de îmbunătățire și perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul.
Numărul și suprafața parcelelor de exploatare se stabilesc în funcție de producția lor, calitatea ierbii și posibilitatea regenerării ei. Ca suprafață, parcelele de
exploatare pot diferi între ele, cu condiția ca producția de iarbă să fie aceeași și să suporte aceeași încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea și
calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eșalonării producției și valorificării raționale a furajului, cositul furajelor
excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condițiilor nefavorabile.
Ordinea de pășunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziție, altitudine și amplasare față de căile de acces. În general, parcelele cu o expoziție
însorită și cu altitudinea cea mai mică se vor pășuna primele, după care se valorifică cele cu expoziție umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul
de pășunat pe cicluri de exploatare.
Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeași parcelă în același sezon de pășunat.
De asemenea se recomandă ca suprafețele aflate în imediata apropiere a localității să fie pășunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin și celelalte categorii să
utilizeze pajiștile mai îndepărtate.
Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu sunt prezente, se vor
crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.
6.5. Căi de acces
Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajiște, drumurile de pământ și potecile de acces și în caz de nevoie se va propune construirea de
drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislația în vigoare.
Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe pășune, drumuri forestiere și lungimea acestora. Se va arăta starea acestor drumuri, cum sunt
întreținute și de cine sunt administrate, necesitatea reparațiilor.
Toate căile de acces vor fi figurate pe hărțile de ansamblu, prin semne convenționale specifice.
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă
Diverse plante - se prezintă plantele din alte familii botanice care sunt în
compoziția covorului ierbos (anexa nr. 4), precum și gradul de participare al
acestora (%)
Tabelul 9
Perioada/ Suprafața Perioada/ Suprafața Perioada/ Suprafața Perioada/ Suprafața Perioada/ Suprafața Perioada/ Suprafața
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
*) Fertilizarea pajiștilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ținând cont de cartarea agrochimică.
10. Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru.
ANEXA Nr. 1
la ghidul-cadru
Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee și leguminoase perene în condiții de neirigare
de folosință sămânță
+ Se recomandă a fi semănate.
Nu se recomandă.
I - capacitate mare de concurență
II - capacitate mijlocie de concurență
III - capacitate mică de concurență
Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânțare pe zone de cultură și mod de folosire (P = pășunat; F = fâneață; M = mixt)
Zona Silvostepă Etajul pădurilor de foioase (gorun,
fag)
Număr amestec 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Dactylis glomerata 12 6 8 10 - 10 12 - 9 10
(golomăț)
Phleum pratense 5 - - 5 - 8 5 6 7 7
(timoftică)
Festuca arundinaceea - - - - 25 - - - - -
(păiuș înalt)
Lotus corniculatus 5 - 4 - - - 3 - - 5
(ghizdei)
Onobrychis viciifolia - - 30 - - - - - - -
(sparcetă)
Număr amestec 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Modul de exploatare PM M P P PM MF PM F M M P
Dactylis glomerata - 4 - - 10 8 5 - 5 5 -
(golomăț)
Phleum pratense 8 10 8 3 - 5 - - 7 - -
(timoftică)
Festuca arundinaceea - - - - 12 - - - - - 15
(păiuș înalt)
Lotus corniculatus 2 - - - - - 5 - - 5 5
(ghizdei)
Onobrychis viciifolia - - - - - - 25 40 - - -
ANEXA Nr. 2
la ghidul-cadru
Nr. Denumirea științifică Formații de pajiști și condițiile Însușiri morfologice și biologice Productivitatea Valoarea
crt. (populară) ecologice unde trăiește furajeră
GRAMINEE
1. Alopecurus pratensis Fânețe de lunci cu soluri Înălțime 70-80 cm. Rezistentă la Mare Bună
2. Arrhenatheum elatius Fânețe cu soluri profunde și Tufă rară de 1-1,3 m, tipică de Foarte mare Foarte bună
(ovăscior) bogate fâneață
3. Agrostis capillaris (iarba- Pajiști de deal și munte pe Tufe rare, de 40-60 cm, înflorește Mijlocie Bună
câmpului) soluri sărace târziu și otăvește bine.
4. Agrostis stolonifera Pajiști de lunci cu exces de Plantă cu stoloni, de 70-80 cm, Mare Bună
(moleață) umiditate și soluri bogate foarte rezistentă la inundații,
sensibilă la secetă
5. Agrostis rupestris (iarba- Pășuni din etajul alpin pe Plantă scundă (10-15 cm) cu tufă Foarte mică Mijlocie
stâncilor) soluri scheletice acide rară, rezistentă la geruri
6. Agropyron repens (pir Fânețe de luncă pe soluri Plantă cu stoloni, înaltă, Mare Mijlocie
târâtor) nisipoase rezistentă la secetă
7. Anthoxantum odoratum Pajiști de deal și munte, soluri Tufă rară, scundă (20-30 cm), Mică Slabă
(vițelarul) sărace înflorește timpuriu, are miros
specific de cumarină.
8. Botriochloa ischaemum Pajiști de deal pe soluri Talie mijlocie (40-50 cm), foarte Mică Slabă
(bărboasă) uscate, erodate și pante rezistentă la secetă
însorite.
9. Bromus inermis (obsigă Pajiști de silvostepă pe soluri Plantă stoloniferă, 80--100 cm Foarte mare Foarte bună
nearistată) mai bogate înălțime, rezistentă la secetă și
ger
10. Briza media (tremurătoare) Pajiști de deal și munte, pe Tufă rară cu talie mijlocie, Slabă Mijlocie
soluri mai sărace rezistentă la ger, ornamentală
11. Calamagrostis arundinacea În păduri rărite sau defrișate Plantă cu rizomi, înălțime 70- 130 Mare Redusă
(trestia de pădure) pe soluri afânate revene cm, frunze aspre, otăvește greu.
12. Cynosurus cristatus Pajiști de deal și munte cu Tufă rară cu talie mijlocie, Mijlocie Bună
(pieptănariță) soluri revene și relativ bogate pretențioasă la umezeală,
otăvește bine.
14. Deschampsia caespitosa Pajiști de munte, soluri acide, Tufă deasă, 60-120 cm înălțime, Mare Redusă
(târsă) bătătorite cu umezeală nu rezistă la secetă, suportă bine
ridicată pășunatul.
15. Deschampsia flexuose Pajiști de munte cu soluri Tufă rară, 50-60 cm înălțime, Mică Mică
(păiuș de munte) sărace, acide, revene rezistă bine la pășunat, otăvește
greu.
16. Festuca airoides (F. Pășuni alpine, soluri foarte Tufă mixtă, foarte mică 15- 20 cm, Mică Slabă
supina) (părușcă) acide rezistentă la ger și pășunat
17. Festuca arundinacea Pajiști de luncă pe soluri cu Tufă rară, 60-100 cm înălțime, Mare Mijlocie
(păiuș înalt) umezeală multă, cultivată frunze mai aspre, rezistentă la
pășunat, sensibilă la secetă
Nr. Denumirea științifică Formații de pajiști și condițiile Însușiri morfologice și biologice Productivitatea Valoarea
crt. (populară) ecologice unde trăiește furajeră
18. Festuca pratensis (păiuș Fânețe de luncă, cu soluri Tufă rară, 50-70 cm înălțime, Mare Foarte bună
de livezi) profunde, bogate, cultivată sensibilă la secetă, otăvește bine.
19. Festuca rubra (păiuș roșu) Pajiști de deal și munte pe Tufă mixtă, 50-70 cm, sensibilă la Mare Bună
soluri mai acide, permeabilă, secetă, foarte rezistentă la ger și
cultivată pășunat
20. Festuca pseudovina Păiuș de câmpie și dealuri Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă Mică Mijlocie
(păiușul-oilor) până la premontane la secetă și pășunat
21. Festuca rupicola (F. Pășuni de câmpie până la Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă Mică Mijlocie
sulcata) (păiuș de premontane pe soluri uscate la geruri, secetă și pășunat
silvostepă)
22. Holcus lanatus (flocoșică) Fânețe pe soluri cu regim Tufă rară, 50-80 cm, plantă Mijlocie Slabă
hidric bogat păroasă, sensibilă la secetă,
otăvește bine.
24. Lolium multiflorum (raigras Sălbăticită, pe soluri fertile cu Tufă rară, 40-60 cm, foarte Mare Foarte bună
italian) regim hidric bun, cultivată sensibilă la secetă și ger
25. Molinia coerulea (iarbă Pajiști pe soluri turboase cu Tufă deasă, 80-100 cm, frunze Mijlocie Scăzută
albastră) exces de umezeală foarte aspre
26. Nardus stricta (părul- Pajiști montane și subalpine Tufă deasă, 20-30 cm, frunze Mică Foarte slabă
porcului, țăpoșică) pe soluri acide, sărace țepoase, aspre
27. Phalaris arundinacea Fânețe de lunci sau soluri Plantă cu rizomi 1,5-2 m, Foarte mare Mijlocie
(ierbăluță, iarbă albă) bogate, umede, cultivată rezistentă la ger, otăvește bine,
recent sensibilă la pășunat.
28. Phragmites australis Pajiști de mlaștini și bălți Plantă cu rizomi peste 2 m, Foarte mare Slabă
(trestia) otăvește bine după coasă.
29. Phleum alpinum (timoftică Pășuni subalpine cu soluri Plantă cu rizomi scurți, 20-40 cm, Mică Mijlocie
de munte) acide, sărace rezistentă la ger
30. Phleum pratense (timoftică) Pajiști de dealuri umede și Tufă rară, 60-120 cm, sensibilă la Foarte mare Foarte bună
montane, soluri fertile, secetă
cultivată
31. Poa pratensis (firuță) Pășuni de deal și montane, Tufă mixtă, 40-60 cm, rezistentă Mare Foarte bună
preferă soluri bogate, cultivată la secetă, ger, păscut și călcat
32. Poa trivialis (șovar de Fânețe din lunci și zone Tufă cu stoloni, înaltă, 80-120 cm, Mare Bună
munte) umede, pe soluri mai bogate sensibilă la secetă, regenerează
bine după coasă.
33. Poa nemoralis (firuță de Poieni umbrite din păduri pe Tufă rară, 50-70 cm, rezistentă la Mică Bună
pădure) soluri mai bogate umbrire, otăvește mai greu.
34. Poa annua (firuța măruntă) Pășuni alpine, pe soluri acide, Plantă de talie mică (50 cm), Mică Bună
târlite rezistentă la pășunat
35. Trisetum flavescens Fânețe de deal și lunci pe Tufă rară, 40-80 cm, sensibilă la Mare Bună
LEGUMINOASE
36. Anthyllis vulneraria Pajiști montane, pe soluri Tulpini de 50-60 cm, rezistentă la Mijlocie Mijlocie
(vătămătoare) pietroase, calcaroase însorite ger și uscăciune
37. Galega officinalis Fânețe de luncă sau alte zone Tulpini de 60-100 cm, otăvește Mare Mijlocie
(ciumărea) umede, bogate slab, suspect otrăvitoare pentru
oi.
38. Genista tinctoria (drobiță) Pajiști de dealuri și munte pe Tulpini de 40-80 cm, flori galbene Mică Slabă
soluri acide, sărace
39. Lathyrus pratensis (lintea- Fânețe din zona păduroasă Tulpini urcătoare 60-70 cm, Mare Mijlocie
pratului) mai umedă longevitate mare
40. Lotus corniculatus (ghizdei) Pajiști din zona de deal și Tulpină înaltă de 20-40 cm, Mare Bună
montană pe soluri foarte rezistent la secetă, aciditate,
diferite ca fertilitate și reacție, otăvește bine, nu produce
cultivată meteorizații la animale.
41. Medicago falcata (lucerna Fânețe din zona de deal și Tulpină înaltă de 40-70 cm, foarte Mijlocie Foarte bună
galbenă) premontană pe coaste uscate rezistentă la secetă și ger,
otăvește mai slab.
42. Medicago lupulina (lucerna Pajiști și pârloage din zonele Plantă anuală, 15-20 cm, Mică Bună
măruntă) de deal și montană rezistentă la secetă
43. Medicago sativa (lucerna Sălbăticită în fânețe pe soluri Tulpină înaltă de 60-80 cm, foarte Foarte mare Foarte bună
albastră) bogate, profunde, cultivată rezistentă la secetă, otăvește
foarte bine.
44. Melilotus albus (sulfina Fânețe și pârloage mai Plantă bianuală, foarte înaltă 1,2- Foarte mare Mijlocie
albă) umede din zonele de deal și 1,5 m, rezistentă la ger, otăvește
munte, cultivată mai slab.
45. Melilotus officinalis (sulfina Fânețe și pârloage pe terenuri Plantă bianuală, 1-1,2 m, Mare Mijlocie
galbenă) mai uscate din zonele de deal rezistentă la ger și secetă
46. Onobrychis viciifolia Pajiști de deal și premontane, Tulpină de 40-60 cm, foarte Mare Foarte bună
47. Trifolium alpestre (trifoi Pășuni de munți înalți, pe Tulpină de 20-40 cm, rezistentă la Mijlocie Bună
alpin) stâncării și coaste ger și uscăciune, otăvește slab.
48. Trifolium campestre (trifoi Pășuni de dealuri și munte, Plantă anuală, 15-20 cm, se Mijlocie Bună
galben) pe diferite soluri pretează la pășunat.
49. Trifolium hybridum (trifoi Fânețe din zona de deal și Tulpini de 40-50 cm, sensibil la Mare Bună
corcit) montană mai umedă, pe secetă, rezistent la ger, otăvește
soluri bogate slab.
50. Trifolium montanum (trifoi Fânețe de deal și munte pe Tulpini de 30-50 cm, rezistent la Mijlocie Mijlocie
de munte) coaste însorite, cu soluri secetă, otăvește mai greu.
sărace
51. Trifolium pannonicum (trifoi Fânețe de deal și munte pe Tulpină de 30-50 cm, frunze Mijlocie Slabă
panonic) soluri sărace păroase, otăvește greu după
coasă.
52. Trifolium pratense (trifoi Pajiști de luncă, deal și Talia 50-60 cm, sensibil la ger și Foarte mare Foarte bună
roșu) munte, pe soluri mai bogate, secetă, otăvește puternic după
cultivat coasă.
53. Trifolium repens (trifoi alb) Pajiști de luncă, deal și Tulpini târâtoare, sensibil la Mare Foarte bună
munte, pe soluri mai bogate și secetă, otăvește foarte puternic
umiditate optimă, cultivat după coasă și pășunat.
54. Trifolium resupinatum (trifoi Fânețe de luncă, pe soluri Plantă anuală, 40-80 cm, sensibil Foarte mare Foarte bună
persan) bogate și regim hidric optim, la secetă, otăvește mai greu după
cultivat coasă.
55. Vicia cracca (măzăriche) Pajiști de lunci, dealuri, cu Tulpină urcătoare, 40-100 cm, Mare Bună
soluri foarte diferite, cultivată longevivă
ANEXA Nr. 4
la ghidul-cadru
1. Achillea millefolium (coada- Pajiști din toate zonele, Perenă, cu rizomi, Verde și fân
șoricelului) foarte răspândit aromată
2. Alchemilla vulgaris Pajiști din etajul montan Perenă, frunze palmate Verde și fân
(crețișoară)
4. Carum carvi (chimion) Fânețe de deal și munte Bianuală, 40-60 cm Verde și fân
5. Cichorium inthybus (cicoare) Pajiști de deal și munte Perenă, tulpina 30-70 Verde
cm
7. Geranium pratense (ciocul- Pajiști de deal și munte Perenă cu rizomi, 30- Verde și fân
berzei) 60 cm
9. Polygonum bistorta (coada- Pășuni umede din zona Perenă cu rizomi Verde
racului) montană
10. Potentilla erecta (cinci degete) Pajiști umede din zona de Perenă cu rizomi Verde
deal și munte
11. Plantago lanceolata Pajiști din toate zonele Perenă, frunze înguste Verde și fân
(pătlagina)
12. Prunella vulgaris (busuioc Pășuni din zone de deal și Perenă, 15-20 cm Fân
sălbatic) munte
13. Rumex acetosa (măcriș) Fânețe de luncă, deal și Perenă, talie înaltă Verde și fân
munte
14. Taraxacum officinale Pajiști din toate zonele Perenă, frunze în Verde și fân
(păpădie) rozetă
15. Thymus montanus (cimbrișor) Pajiști de deal și munte Perenă, miros Verde și fân
ANEXA Nr. 5
la ghidul-cadru
1. Aconitum toxicum Pășuni subalpine Alcaloidul aconitină Toate speciile Sistemul nervos
(omag)
2. Adonis vernalis (rușcuță) Pășuni de deal Glucozidul adonidina Toate speciile Diaree, sistem
cardiovascular
5. Colchicum autumnale Pajiști de deal și Alcaloidul colchicină Toate speciile Aparatul digestiv și
(brândușa de toamnă) munte respirator
6. Conium maculatum Pajiști umede, tufișuri Conhidrină, coniină Toate speciile Sistem nervos și
(cucută) digestiv
7. Cicuta virosa (cucuta de Locuri mlăștinoase Cucuroxină și uleiuri Toate speciile Salivație, diaree,
apă) eterice frisoane
9. Delphinium consolida Locuri părăsite Delfinina din semințe Bovine și ovine Sistemul nervos
(nemțișorul)
10. Equisetum palustre Pajiști cu exces de Alcaloidul equisetină Bovine și cai Sistemul nervos, ficat,
(coada-calului) umiditate rinichi
12. Gratiola officinalis Fânețe umede Glucozidul grațiolina Cai și bovine Aparatul digestiv
(vaninarița)
13. Hypericum perforatum Pajiști de deal Uleiuri eterice Toate animalele Aparatul digestiv
(pojarniță)
14. Papaver rhoeas (macul Terenuri părăsite Narcotic puternic Bovine Amorțeală și
roșu) simptome de turbare
16. Ranunculus acer Pajiști umede Uleiuri eterice Cai și bovine Irită pielea
(piciorul-cocoșului)
17. Ranunculus sceleratus Pășuni umede Uleiuri eterice Cai și bovine Sistemul nervos,
(boglari) mucoasa digestivă
20. Veratrum album Pășuni montane și Protoveratrină, Cai, bovine și, Sistemul nervos și
(știrigoaie) subalpine jervinină uneori, oi cardiovascular
Plante de balast
ANEXA Nr. 6
la ghidul-cadru
Producția de iarbă și încărcarea cu animale exprimată în unități vită mare (UVM) la hectar a principalelor tipuri de pajiști din România
Tipul de pajiște Producția de iarbă Încărcarea cu animale
(t/ha) UVM/ha
ANEXA Nr. 7
la ghidul-cadru