Povestea lui Henry Ford

Henry Ford a schimbat viata multor oameni, datorita masinilor practice si accesibile pe
care le-a produs. Linia mobila de asamblare si tehnicile de productie de masa pe care
le-a inventat au stabilit standardele prin care avea sa fie evaluata activitatea industriala
in toata prima jumatate a secolului XX.
Povestea incepe in Springwells Township, Wayne County, Michigan, pe 30 iulie 1863,
cand William si Mary Ford au devenit parinti, la nasterea lui Henry, primul dintre cei
sase copii ai familiei. Crescand la o ferma prospera de familie, el si-a facut educatia intr-
o scoala sateasca, ce avea o singura clasa, inca de pe-atunci el a aratat un interes
deosebit pentru absolut tot ce tinea de mecanica. Acest interes avea sa devina geniu
desavarsit si sa ii aduca lui Henry recunoasterea ca ‘unul dintre cei mai mari industriasi
ai lumii’.
Henry Ford a inceput de tanar. Pe cand avea 12 ani, Henry isi petrecea cea mai mare parte a
timpului intr-un mic atelier de mecanica, pe care il amenajase de unul singur. Aici si-a construit
primul motor cu aburi, in 1878, cand avea doar 15 ani. Un an mai tarziu, avea sa plece la
Detroit, ca sa lucreze ca ucenic masinist.

Primul sau vehicul

Culminarea experimentelor sale a constat in construirea unui vehicul auto-propulsat – 
Quadricycle – in 1896. Primul motor Ford a intrat in istorie direct de pe masa de bucatarie a lui
Henry Ford si a fost urmat, in scurt timp, de urmatorul sau proiect - un motor montat pe un
cadru cu patru roti de bicicleta – prima masina Ford.
 Pe cont propriu
Dupa ce a demisionat de la Edison, in 1898, Ford a infiintat Detroit Automobile Company. Din
nefericire, compania a dat faliment. Dar cum nu-i statea in obicei sa dea inapoi cand intalnea o
piedica, el a construit mai multe masini de curse si a condus, pe 10 octombrie 1901, celebrul
‘Sweepstakes’, smulgandu-i victoria campionului Americii, Alexander Winton.

Inceputurile Ford Motor Company

Prin modelul T, scos pe piata in 1908, Henry Ford si-a indeplinit visul de a fabrica un automobil
fiabil, eficient si cu un pret rezonabil. Acest vehicul a marcat o noua era in transportul personal;
era usor de utilizat, intretinut si manevrat pe drumurile accidentate - un succes instantaneu.

O noua generatie
Lucrurile avansau rapid. In anul 1919, Henry si fiul sau Edsel au achizitionat intreg stocul de
participatiuni al actionarilor minoritari, in valoare de 105.568.858 $, devenind astfel proprietarii
companiei. Edsel, care a preluat in acel an functia de Presedinte de la tatal sau, a continuat sa
ocupe aceasta pozitie pana la moartea sa, in anul 1943, atunci cand Henry Ford a revenit la
conducerea companiei.
 Pensionare
Henry Ford a demisionat, pentru a doua oara, din functia de presedinte al Ford Motor Company
in septembrie 1945, fiind urmat in functie de nepotul sau, Henry Ford II. In anul urmator, Henry
a fost omagiat la Jubileul de aur al Industriei de Automobile Americane, pentru contributia sa
majora la industria de automobie, iar mai tarziu, in cursul aceluiasi an, Institutul American al
Petrolului i-a inmanat prima medalie de aur pentru contributia exceptionala la bunastarea
umanitatii.

Sfarsitul unei ere

Henry Ford a murit la resedinta sa din Fairlane, in Dearborn, pe 7 aprilie 1947, la 11.40 pm.
Avea 83 de ani. La momentul mortii sale, inundatiile provocate de raul Rouge River au provocat
o cadere a curentului in zona. Cu lampile cu cherosen si lumanarile aprinse, scena trebuie sa fi
fost similara cu cea nasterii sale, in urma cu 83 de ani.
 Sigla Ford
Sigla ovala Ford este unul dintre cele mai cunoscute simboluri din lume si este folosita
in mod regulat de peste 50 de ani. Ovalul nu a fost folosit insa de la inceputul companiei
– iata cum a evoluat logo-ul Ford de-a lungul anilor.

1903
Primul Logo

Sigla a fost folosita pentru prima oara in comunicare la inceputul anului 1903. Prima
masina produsa in serie, modelul A, a primit un tratament special - primul logo Ford
pentru masina a avut un aspect „in tendinte”, cu influente art nouveau.

1906
Sigla cu aripi

In 1906, a aparut o forma mai elaborata a siglei prin scriera stilizata a literelor "F" si "D"-
cunoscuta sub numele de "sigla cu aripi". Aceasta sigla a fost folosita pe toate masinile
Ford pana la sfarsitul anului 1910, cand textul a fost revizuit din nou in forma care este
inca in uz astazi. Sigla comerciala a fost inregistrata la Oficiul de Brevete din Statele
Unite in 1909.

1907
Primul Oval

Primul oval a fost initial folosit de Ford Motor Company Limited din Marea Britanie.
Aceasta sigla ovala a fost folosit pentru a face publicitate marcii Ford ca "semn distinctiv
pentru fiabilitate si economie". Ulterior fiind adoptata si de Ford Motor Company.
1911
Definirea Ovalului

Prin combinarea ovalului cu literele scrise stilizat, Ford a creat sigla definitiva.
Vehiculele Ford si comunicatele companiei au continuat sa utilizeze literele scrise

stilizat pana la sfarsitul anilor 1920.

1912
Masina universala

Pentru o scurta perioada de timp, Ford s-a indepartat de designul oval si a folosit
designul unui triunghi inaripat pe masinile lor. Conceputa pentru a simboliza viteza,
usurinta, gratia si stabilitatea, sigla a fost produsa in portocaliu sau albastru inchis si a
purtat pe ea cuvintele "The Universal Car". Henry Ford nu a placut designul si a oprit
rapid productia siglei.
1927
Sigla ovala Ford

Noul model A a fost primul vehicul Ford care plasa pe grila radiatorului sigla ovala Ford.
Cu cunoscutul fond albastru regal pe care il recunoastem si astazi, sigla a fost folosita
pe majoriatatea masini pana la sfarsitul anilor '50.
Ovalul albastru a disparut apoi de pe capotele si grilele masinilor Ford pana la mijlocul
anilor 1970, fiind inlocuit de cuvantul "Ford". Desi sigla Ford ovala era folosita in mod
constant in comunicatele companiei, in aceasta perioada

. Sigla albastra de astazi

Din anul 1976, toate masinile Ford au inceput sa poarte, ca pe un simbol de identificare,
sigla ovala Ford colorata in albastru si argintiu, oferind astfel un brand mai usor de
recunoscut in lumea intreaga.
 Cum a construit Ford primele masini
In primele zile, Ford a construit masini la fel ca toti ceilalti - unul cate unul. Masina era
asezata pe sol, langa mecanici, iar echipele lor de sprijin ii aprovizionau cu piese pentru
a le asambla de la sasiu in sus. Pentru a accelera procesul, masinile erau apoi
asamblate pe banci care erau mutate de la o echipa de muncitori la alta. Dar acest lucru
nu era rapid, deoarece Ford inca mai avea nevoie de echipe de forta de munca
calificate pentru a asambla masina "construita manual". Astfel, nivelurile de productie
erau inca scazute, iar pretul masinii era mare pentru a acoperi costurile mecanicilor.
A fost nevoie de automatizare. Henry si inginerii sai au inventat masini pentru a produce
cantitati mari de piese necesare pentru asamblarea vehiculului si metode rapide de
asamblare a pieselor. Erau pregatiti pentru descoperire.

Cresterea productivitatii
Pentru a atinge obiectivul lui Henry Ford de consum in masa prin productie in masa,
productivitatea trebuia sa creasca. La fabrica Detroit din Michigan, muncitorii erau
plasati la posturile de munca si sasiul era tras printre acestea folosindu-se o franghie
puternica. Sasiul se oprea la fiecare statie, iar piesele erau montate, procesul
repetandu-se pana cand constructia era finalizata.

Rezultate
Aceasta combinatie de precizie, continuitate si viteza a introdus productia de masa in
intreaga lume. In Highland Park, capacitatea de productie a modelului T a atins un nivel
record, o masina completa parasind linia de asamblare la fiecare 10 secunde ale
fiecarei zile de lucru. Ford a reusit sa reduca preturile, sa dubleze salariul zilnic minim
pana la 5 $, sa fabrice un produs superior si sa faca si profit.
La acel moment, Ford producea doua milioane de vehicule model T in fiecare an, la un
pret de numai 260 $.

Progres revolutionar
Modelul T a pornit o revolutie rurala. Plata zilnica de 5 $ si filozofia din spatele acesteia
au pornit o revolutie sociala. Linia de asamblare mobila a pornit o revolutie industriala.

Modele europene
 Ford B-MAX
 Ford C-MAX
 Ford Cougar
 Ford Fiesta
 Ford Focus
 Fusion (model european)
 Ford Galaxy
 Ford Grand C-MAX
 Ford Ka
 Ford Kuga
 Ford Mondeo
 Ford S-MAX
 Ford Transit
 Ford Transit Connect

Ford în România

În 21 martie 2008 Ford a preluat oficial Automobile Craiova, promițând o investiție de 700 de

milioane de USD în decurs de patru ani și angajarea a 9.000 de oameni. În ianuarie 2010, Ford
a realizat un împrumut în valoare de 400 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții,
garantat de statul român în proporție de 80%. Creditul va fi folosit pentru cofinanțarea unui
proiect de dezvoltare a unui motor cu emisii reduse de dioxid de carbon și a producției ulterioare
la uzina din Craiova. Începuturile Ford Motor Company, fondată în 1903, și-a început relațiile cu
România în anul 1928, atunci când Andrei Popovici, secretarul Legației Române la Washington,
îi decernează lui Henry Ford un înalt ordin al Casei Regale ca “binefăcător al omenirii, pentru
dezvoltarea industriei, a relațiilor sociale și internaționale”. În 1931, Ford deschide o firmă de
vânzări în România, iar un an mai târziu, în 1932, Guvernul României comunică filialei Ford din
Anglia (care patrona firma din România) disponibilitatea de a deschide la București o linie de
asamblare.
Producția de automobile la Uzina Ford din Craiova a început pe 8 septembrie 2009, însă într-un
ritm foarte scăzut, cu aproximativ 10 automobile pe zi, producând până la sfârșitul lui 2009
aproximativ 1.000 de unități.

Ford si concurenta lui de pe teritoriul Romaniei

Ford și Dacia sunt singurii constructori auto care fabrică mașini pe teritoriul României.
„Competiția” dintre cei doi producători e, însă, benefică pentru economia țării în
ansamblu.
E drept că Dacia își păstrează primul loc în clasament pentru că are mai multe modele.
Iată cum arată situația după primele două luni ale anului, potrivit Asociației
Constructorilor de Automobile din România:

 DACIA Duster – 36.421 unități

 FORD EcoSport & Puma – 39.941 unități
 DACIA Sandero – 6.057 unități
 DACIA Logan – 5.701 unități
 DACIA Logan MCV – 2.961 unități

Furnizorii se înghesuie în curtea Ford

Companiile care urmează să lucreze cu Ford roiesc în jurul fabricii, pentru a-şi pregăti
operaţiunile necesare lansării celui de-al doilea model Ford care se va produce la
Craiova, începând din partea a doua a anului viitor. Pentru prima dată, oficialii Ford
România au discutat în mod public, săptămâna trecută, despre furnizorii cu care va
colabora Ford. Ei îşi vor deschide operaţiuni fie în fabrică, fie în jurul ei, fie vor aduce
componentele auto de pe lângă Piteşti, unde au deja făbricuţe, pentru că mulţi dintre ei
sunt şi furnizori Dacia. Preşedintele Ford România, Dionisio Campos, a anunţat, în
cadrul unui eveniment auto (Auto România 2010), organizat în Capitală de Asociaţia
Constructorilor Auto din România, că Ford are deja 20 de furnizori. „În total, în România
avem aproape 20 de furnizori. Dintre aceştia, cinci sau şase sunt comuni cu Dacia şi
sunt amplasaţi în Piteşti, dar cifra aceasta este relativă deoarece unii dintre ei au două
sau mai multe amplasamente. De asemenea, vom vedea şi investiţii greenfield,
aproape de uzină“, a spus Dionisio Campos. Faptul că 20 de furnizori au semnat deja
contracte cu Ford arată că lucrurile încep să se mişte în ceea ce priveşte fabrica auto
din Craiova. Unii furnizori recrutează deja personal, iar alţii îşi stabilesc locaţia în curtea
uzinei craiovene. Venirea furnizorilor este un prilej pentru forţa de muncă
superspecializată pe un anumit domeniu să îşi găsească locuri de muncă.   

Companiile care vin în incinta fabricii

În fabrică vor veni nume grele din industria componentelor auto. Potrivit unor surse
apropiate fabricii, în incinta uzinei craiovene îşi vor deschide facilităţi de producţie:
Johnson Controls (SUA), Lear Corporation, Kautex (Germania), Magna (Canada),
Faurecia (Franţa), Handling & Lager (Spania). Aceleaşi surse susţin că nu va fi o
problemă pentru noii furnizori să îşi găsească forţă de muncă, pentru că inclusiv dintre
actualii angajaţi ai companiei Ford trimit CV-uri la firmele furnizoare de componente şi
piese de schimb.

Johnson Controls, Lear şi Faurecia – deja cunoscuţi

 
Johnson Controls produce scaune şi sisteme interioare. Compania are deja trei
făbricuţe deschise la Piteşti şi Mioveni, fiind furnizor pentru Dacia, iar de curând a
publicat în GdS anunţuri de recrutare de personal din Craiova, pentru cea de-a patra
fabrică din România, care se va deschide în curtea uzinei Ford din Craiova. Şi Lear
Corporation are deschisă o fabrică în România, tot în zona Piteştiului. Compania are ca
obiect de activitate „fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru
autovehicule şi pentru motoare de autovehicule“ şi lucrează deja în uzina craioveană,
potrivit surselor noastre. Faurecia este un grup francez cunoscut în lume pentru
producţia de scaune auto. Grupul face afaceri în România, având două unităţi de
producţie, una la Tălmaciu (Sibiu) şi alta la Mioveni, tot în apropiere de uzinele Dacia-
Renault. 

Kautex, Magna şi Handling & Lager vin prima dată în România

Trei furnizori de componente auto îşi deschid operaţiuni pentru prima dată în România,
chiar la Craiova. Ei se vor stabili pe platforma industrială a Ford. Este vorba despre
Kautex Textron GmbH & Co, cu sediul central la Holzlar Bonn (Germania). Compania
produce mai multe componente auto: rezervoare, conducte de aer (pentru sistemul de
climă), arbori cu came etc. Potrivit datelor de pe site-ul propriu, Kautex a avut în 2009 o
cifră de afaceri de 1,28 miliarde de dolari, dintre care 54% în Europa, informează
compania.
Magna International Inc, cu sediul central în Ontario (Canada), este încă o companie
importantă care va produce pentru Ford şi se va stabili pe platforma industrială a fabricii
auto din Craiova. Magna produce mecanisme pentru scaune. De asemenea, compania
se ocupă şi de testarea sistemelor auto interioare, a sistemelor de închidere şi altele.
Handling & Lager este o companie specializată pe micrologistică şi lucrează pentru
fabrica Ford din Spania, în localitatea Almussafes, unde are deschise operaţiuni chiar
pe strada Henry Ford, în zona industrială a fabricii Ford din Spania. În Craiova,
compania ar urma să aibă adresa tot pe strada Henry Ford, adică acolo unde se
găseşte şi uzina.
Nu se ştie exact ce activităţi vor desfăşura aceşti furnizori pentru Ford România, ce
componente vor produce din gama lor de produse sau ce servicii vor presta, astfel de
detalii nefiind publice, din motive lesne de înţeles. La nivel oficial, Ford nu poate
confirma sau infirma venirea acestor furnizori în curtea fabricii auto. „Politica Ford este
aceea de a nu oferi detalii despre reţeaua noastră de furnizori“, au precizat
reprezentanţii Ford pentru GdS.   

Grupul suedez IAC deschide fabrică la Balş

Cel mai probabil, Grupul IAC (International Automotive Components) din Suedia va
deschide operaţiuni de producţie la Balş, în judeţul Olt, la 20 de kilometri de Craiova,
unde ar fi cumpărat deja 5,5 hectare de teren. Autorităţile locale apreciază că se vor
crea circa 600 de locuri de muncă. Grupul IAC ar urma să producă subansambluri din
plastic pentru interiorul noilor maşini Ford fabricate la Craiova: bord, volan, planşeu etc.
Primarul din Balş, Mădălin Teodorescu, a confirmat că un furnizor Ford deschide
fabrică lângă Balş, dar nu poate da detalii despre proiect, invocând confidenţialitatea
datelor.