Clasificarea celulelor se face ținând cont de modul în care este organizat materialul

genetic.

-celula procariotă este caracteristică bacteriilor(lipsește nucleul adevărat, materialul genetic

este reprezentat de un nucleu difuz. Acesta este reprezentat de o macromoleculă ADN,
dublu catenat)

Celelalte organisme conțin celule eucariote, adică celule care au un nucleu individualizat,
delimitat de un înveliș nuclear.

În citoplasma celulei eucariote întâlnim:

-organite celulare delimitate de o membrană simplă/dublă. Fiecare organit reprezintă o

structură în miniatură și are un anumit rol în viața celului. Singurele organite întâlnite în
ambele tipuri poartă numele de ribozomi. Ribozomii sunt prezenți în ambele tipuri.

Structura și ultrastructura celulei eucariote

Învelișurile celulare sunt:

-membrana celulară

-peretele celular

-capsula (facultativ)

1. Membrana celulară este un înveliș întâlnit la ambele tipuri de celule (înveliș universal).
Este așezată la periferia citoplasmei. Este subțire, elastică și are rolul de a delimita celula de
alte celule, intervine în transportul anumitor celule. Este subțire și elastică, oferind formă
celulei. Membrana prezintă permeabilitate selectivă și este polarizată electric.

Capsula

-înveliș facultativ întâlnit la bacteriile care le conferă o anumită aderență la substrat.

Citoplasmă

-este masa citoplasmatică cuprinsă între membrană și nucleu.

-component fundamental prezent în ambele celule.

-are rolul de a conține niște structuri miniaturale(organite celulare) la nivelul lor

desfășurându-se funcțiile fundamentale.

Structura:
-prezintă o parte fundamentală numită citosolzi o porțiune structurată reprezentată de
organitele celulare plus incluziunile citoplazmatice.

Citosolul

-e masa fundamentală a citoplasmei.

-are consistență și culoarea albușului de ou.

-conține 60% H2O, proteine, glucide, lipise, acizi nucelici, vitamine și ioni.

-se poate prezenta fie în stare de sol/de gel.

-trecerea de la o stare la alta este reversibilă (Factorul care determină e cantitatea de H2O,
daca cantitatea de H2O este mai mare atunci se rezultă la starea de sol).

-privit la microscop, conține un citoschelet format dintr-o rețea de microfilamente și

microtubuline de natură proteică.

-aspectul unui lichid vâscos, incolor și semitransparent în care se găsesc organite celulare.

-Prin org. cel. Ințelegem o structură miniaturală (o subdiviziune a celulei) delimitată de o

membrană simplă/dublă ce îndeplinește o anume funcție în viața celulei.

Clasificarea organitelor celulare

a) Org cel. sunt delimitate de o membrană dublă

-plastide și mitocondrile
b) Org cel delimitate de o membrană simplă
- lizozonii și vacuolele
c) Org cel lipsite de membrană
-cili, flagel, ribozomi

Altă clasificare a org. cel.

a)org cel comune tuturor celulelor

b)org cel specifice anumitor cel

a)reticulul endoplazmatic (R.E.)

-Reprezintă un sistem tridionensional(?) de canalicule, vezicule și cisterne ramificate și

anastomozate. El se întinde de la membrană până la nucleu și conectează aceste structuri.

Poate fi:

1) Neted(R.E.N)
2) Rugos(R.E.G), când pe membranele sale se atașează ribozomi.

ROL: Reprezintă un sistem circulator intracitoplasmatic și în unele celule, intervine în

sinteza lipidelor, glucidelor și în metabolismul glicogenului.

Ribozomi(R)

-descoperiti de românul George Emil Palade

-structuri mici

-formă ovală sau sferică

-pot fi liberi în citoplasmă sau atașați de R.E.

-conțin cantități mari de ARN și proteine.

ROL: au rol în sinteza proteică cel. pe baza informației ereditare situată în nucleu.

Aparatul Golgii:

-este așezat de obicei în apropierea nucleului și alcătuit din săculeți aplatizați, suprapuși,
dilatați la capete și înconjurați de microvezicule.

Totalitatea acestor formații dintr-o celulă formează un dictiozom.

ROL: Aparatul G. are rol secretor, fiind mai bine reprezentat în celulele secretoare. În alte
celule poate sa prelucreze și să stocheze protein și lipide. La unele celule vegetale sau
fungide, A.G e implicat și în formarea peretelui celular.

Lizozomii

-sunt niște corpusculi sferici, dar pot avea si formă veziculară care conțin 40 de enzime
digestive numite și enzime hidrolitice. Se găsesc în nr mare în globulele albe și celulele
îmbătrânite.

ROL: Sunt considerași org digestive ale cel. Ei distrug, prin enzimele eliberate, substanțe
și particule străine ce pătrund accidental în celulă.

Vacuolele

-sunt delimitate de o membrană simplă care poartă numele de tonoplast. Au forma unor
vezicule pline cu suc vacuolar (este o soluție apoasă de săruri minerale, glucide, acizi
organic și enzime). În unele vacuole se găsesc și pigmenți cum sunt cei care colorează
petalele florilor.

În cel vegetale, vacuolele sunt mai mari și au character permanent. În cel. animale,
vacuolele sunt mai mici și au caracter temporar (v. digestivă, v. pulsatilă)
ROL: Depozitează substanțe de rezervă, produși metabolici (toxici). Unele vacuole sunt
implicate în digestie, altele în circulația H2O, reglând echilibrul hidric.

Centrul celular/cetrozom

-este specific cel. animale, el lipsind din celule care nu se divid. E așezat în apropierea
nucleului și alcătuit dintr-o zonă citoplazmatică densă numită centrosferă în care apar 1-
2 corpusculi cilindrici nimiți centroli.

ROL: Are rol în diviziunea cel, el dând naștere fusului de diviziune.

Mitocondriile

-sunt prezente în toate celulele ce au respirație aerobă și de regulă sunt așezate pe lângă
nucleu. Sunt mai numeroase în cel. cu activitate intensă.

-prezintă o membrană dublă, iar în interior se găsește unn matrix mitocondriaș cu

numeroase substanțe minerale și organice inclusiv AND și ARN.

ROL: Sunt răspunzătoare de respirația la nivel celular fiind considerate centrale

energetice cel.

Plastide

-organide specifice celulelor vegetale, dar pot fi intâlnite și în celulele fotosintezante la

unele protiste(euglena verde), pot avea formă ovală, sferică sau lenticulară.

Clasificare:

1. Plastide fotosintezante(cloroplaste)-conțin clorofilă.

-culoare verde

-rol în proc. de fotosinteză

2. Plastidele nefotosintetizante

-unele incolore

-altele colore.

-se împart în 2 grupe:

-leucoplaste- albicioase, lipsite de pigmenți, rol în depozitarea unor substanțe de

rezervă- amidon, lipide, întâlnite în rădăcina tulpinii sau frunzele unor plante

-cromoplaste- conțin pigmenți galbeni, roșii, portocalii

Structura cloroplastelor:

-cele mai răspândite tipuri de plastide și conțin o cantitate mare de pigmenți verzi numiți
pigmenți clorofilieni-au capacitatea de a absorbi radiațiile luminii și de a transforma
energia luminii în energie chimică.

1 cloroplast-> delimitate de o membrană dublă, permeabilă pt O, Co2, pentru diferiți

ioni și pt glucoză.

-membrana interioară nu este netedă, formează numeroase plieri lametare numite

TILACOIDE- ocupă interiorul cloroplastului și pe ele sunt așezate niște structuri
asemănătoare unor monede, puse una peste alta se numesc GRANĂ.

BAZE AZOTATE----PURIMICE ȘI PIRIMIDINICE

PURIMICE-----ADENINA(A) ȘI GUANINA(G)-specifice pt ADN

PIRIMIDINICE-----TIMINA(T), CITOZINA(C) ȘI URACILUL(U)-Este mereu present în ARN

înlocuit de timină. În ARN nu se găsește timină.