Sunteți pe pagina 1din 56

TESTUL DESENUL PERSOANEI

I. ADMINISTRAREA PROBEI “DRAW-A-PERSON”-D.A.P.

Administrarea acestei probe este extrem de facilă. Sunt necesare câteva coli de hârtie albă
format A4 şi un creion negru. Colile se plasează la îndemâna subiectului, acesta urmând să ia o foaie
de hârtie pe care să o aşeze după cum doreşte (vertical sau orizontal).
Subiectului i se cere să deseneze o persoană: “Vă rog să faceţi desenul unui om”.Nu este
nevoie de nici o altă indicaţie, întrucât scopul este de a furniza subiectului o situaţie nestructurată. La
eventualele întrebări puse de subiect privind cum anume să deseneze, li se va răspunde:”Aceasta
depinde de tine”....”Poţi face cum vrei ”.
DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze această situaţie relativ
nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi unică a personalităţii sale, relevând date
esenţiale despre el însuşi prin abordarea de către el a sarcinii de a face desenul unei persoane.Se
presupune că în desenul unei persoane vor fi prezente – într-o anumită măsură – atât imaginea sa
despre sine, cât şi cea despre sinele ideal.El va putea, desigur, să prezinte o persoană semnificativă
pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor, etc.
În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul subiectului,
înregistrând verbalizările spontane. Întregul comportament complex dezvăluit în timpul situaţiei de
testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi interpretat.Conştientizarea totalităţii personalităţii în
interiorul cadrului de testare al probei DAP este de o importanţă capitală în interpretarea rezultatelor.
În timpul testării DAP, subiectul poate fi prea ocupat cu evaluarea calităţilor artistice ale
desenelor lui.El trebuie asigurat că nu este vorba de un test de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu
sunt luate în consideraţie când testul este interpretat.Se pare că cel mai bine este să se explice
subiectului că testul este utilizat pentru aprecierea gândirii şi afectivităţii lui.
Este esnţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP, caracterul său
confidenţial şi locul său de procedură de rutină.Altfel, subiecţii pot fi excesiv de rezistenţi la test,
desenând figuri schematice sau stilizate sau refuzând în întregime testarea.
Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să deseneze o figură de sex
opus.El va avea grijă să evite folosirea termenilor “bărbat” şi “femeie”, permiţându-i subiectului să
definească prima figură ca fiind bărbat sau femeie.Ocazional, un subiect poate pretinde că prima lui
figură nu are sex.Se poate permite subiectului să deseneze altă figură şi să continue apoi cu un desen
de sex opus, sau poate considera prima figură de orice sex doreşte el.
Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate – de exemplu, figuri schematice (beţe,
linii), caricaturi sau desene stilizate – este necesară repetarea testului până la obţinerea unei figuri
complete.
După completarea probei DAP, examinatorul mulţumeşte subiectului pentru cooperare şi
marchează desenul pentru indicarea numelui, vârstei şi sexului subiectului, a datei testării şi numărului
desenului în serie.
Există varietăţi interesante în DAP.De exemplu, uneori este folositor să fie utilizate două foi
de hârtie cu o coală de indigo între ele, astfel încât să se obţină o copie a desenului original.Copia
relevă examinatorului ştersăturile şi corectările, permiţându-i acestuia să întrebe subiectul dacă
doreşte să facă modificări în desenul original; schimbările pot fi comparate cu copia.Asemenea
schimbări indică zone de preocupare şi / sau dificultăţi. Indivizii “normali” tind să facă schimbări ce
îmbunătăţesc desenele arătând mai mult echilibru şi control; persoane anxioase tind să facă
modificări ce relevă control slab, rigiditate, fragilitate şi constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind de obicei să evite să se releve pe sine şi încearcă să devalorizeze
situaţia de testare, realizând figuri schematice sau reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e

1
indicat să li se ceară să deseneze o figură completă. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea
limitelor” în administrarea probei Rorschach.
Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai multor materiale,
astfel încât evazivitatea subiecţilor să nu poată acoperi toate defectele. Subiecţii sunt “împinşi” uşor să
hotărască dacă să continue să fie rigizi şi în gardă sau să îşi expună resursele.
Este indicat să li se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care
figurilor le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona capului este cel mai relevant indicator al concepţiei
despre sine şi al abilităţii de a se descurca în mediul social; în teoria DAP-ului, capul este locul
sensului Sinelui.
Alte variante ale DAP includ:

•Draw-a-Person-in-the-Rain – (desenaţi o persoană în ploaie);


•Draw-an-Animal – (desenaţi un animal);
•Draw-a-Member-of-a-Minority-Group – (desenaţi un membru al unui grup
minoritar).
Totuşi, aceste variaţii consumă timp şi adaugă prea puţin la standardul DAP.

II. INTERPRETAREA D.A.P.

Interpretarea rezulatatelor probei DAP apare unora ca dezamăgitor de simplă şi superficială,


în timp ce alţii o consideră a fi o sarcină de extremă dificultate şi incomprehensibilă.
Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile desenate. Sunt
tinere sau bătrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide? Frumoase sau urâte? Masive sau mici?
Vesele sau triste? Formale sau obişnuite? Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi dominante sau
pasive? Multe asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative privind
subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici că perceperea imaginii corporale prin
desene implică proiecţia unor trăiri personale care inconştient ghidează subiectul în a se descurca cu
proba DAP.
Unii examinatori le cer chiar subiecţlor să descrie figurile pe care le-au desenat, folosind
întrebări precum: “Aţi putea să spuneţi de ce fel de persoane vă aminteşte acest desen?”; “Ce fel de
persoană este el / ea?”; ”Faceţi o mică povestire despre această persoană!”. Subiecţii mai “naivi” vor
releva adesea date importante care-i privesc pe ei înşişi în timpul unor aemenea proceduri, sporind prin
aceasta validitatea clinică a probei DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici de interpretare DAP standardizate, ele asigură
puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe lângă
aceasta, ele permit examinatorului să compare descrierile sale cu cele ale subiectului.
După această fază iniţială a examinării, psihologul ar trebui să se concentreze pe cele patru
zone majore ale desenelor DAP:
1. Capul;
2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul;
3. Torsul (trunchiul);
4. Picioarele şi labele picioarelor.
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune şi distorsiune. Care
părţi ale corpului sunt scoase în evidenţă în mod special prin haşurare, mărire sau negarea realizată
prin omisiune? Unde a făcut subiectul ştersături? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde
dispare controlul motor? Unde sunt linii vălurite sau întrerupte?

2
Odată ce aceste zone de tratare neobişnuită au fost găsite pot fi puse pe listă ipotezele
interpretative. Aceste înregistrări vor fi examinate ulterior, căutându-se inconsecvenţele şi vor putea fi
utilizate pentru analize ulterioare.
Se vor lua în considerare cele patru zone majore menţionate mai sus:
Mai întâi, capul. Este sediul concepţiei despre Sine şi al Eului. Se relaţionează perceptiv cu
lumea exterioară. Ochii şi urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizează şi
interpretează aceste date, asigurând integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de răspuns.
Gura serveşte pentru încorporarea unor lucruri (adică dependenţa orală) şi ca o ieşire a agresivităţii,
prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi frustraţii intelectuale. Aici este, de
asemeni, acceptată, respinsă sau ignorată dragostea. Astfel este acceptată sau respinsă lumea altor
fiinţe umane sau se ia o altă aitudine în raport cu ea. Aspiraţii de strălucire pot fi relevate în detalierea
facială. Dispreţul, ura sau agresivitatea profundă pot fi văzute în ochi întunecoşi, sfredelitori.
Hipersensibilitate sau chiar suspiciune pot fi remarcate într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul
poate să-i furnizeze examinatorului înţelegerea cea mai validă asupra interacţiunii subiectului cu alţii,
cât şi asupra imaginii de sine.
O a doua unitate este alcătuită din mâini, braţe, umeri şi piept. Ele se combină pentru a
forma o unitate funcţională capabilă să execute comenzile corticale sau impulsurile corporale. Pot fi
observate mărimea, forma, puterea, gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele
conflictuale. Desenează subiectul figurile căutând ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Se ia el “la
trântă” cu lumea? Smulge el orice poate de la alţii? Se retrage faţă de ceilalţi şi faţă de lume pentru a se
interioriza? Este capabil din punct de vedere fizic sau slab şi inadecvat? Cum este puterea fizică a
figurilor faţă de puterea fizică a subiectului? Acestea sunt doar câteva întrebări la care trebuie să se
răspundă.
În al treilea rând este torsul sau trunchiul. Acesta indică trăsături de putere similare cu cele
ale braţelor, umerilor şi pieptului. Aici, îmbrăcămintea acoperă corpul şi este importantă simbolic ca
“faţadă” sau “frontispiciu”, partea pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută sublinierea liniei
mediene la persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice. Impulsurile fizice ale
corpului pot fi deschise şi accentuate, ca în cazul nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau
îmbrăcate rigid şi formal, ca în îmbrăcămintea de la Madison Avenue – Brooks Brothers. Indicatori
ai constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să taie (să reteze)
impulsurile aociate în mod simbolic cu torsul.
În al patrule rând sunt picioarele şi labele picioarelor. Aici sunt indicate autonomia, auto-
mişcarea, auto-direcţia şi echilibrul. Cineva care desenează picioare lungi arată tendinţe de
autonomie. O figură echilibrată sau care se clatină arată stabilitate, respectiv instabilitate emoţională.
Stabilitatea sau instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti,
picioarele sunt indicatorul masculinităţii sau al dubiilor în ceea ce priveşte masculinitatea; la figurile
feminine picioarele indică preocupări sexuale.
Interacţiunea celor patru zone corporale este esenţială. Discrepanţele de interpretare între
diferitele zone trebuie să fie rezolvate. În acest moment examinatorul ia în considerare mediul
subiectului, structura lui familială, nemulţumirile principale, descrierea figurilor şi comentariile
spontane. Ajută şi punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările sale
cu ipotezele selectate din figurile desenate de el. Intricarea interpretărilor devine evidentă pe măsură ce
se observă detaliile, tratarea acestora şi a semnificaţiilor ordonate în catalog. Integrarea cu grijă a
ipotezelor într-un tablou complet al personalităţii este absolut necesară. Această sinteză este cea mai
dificilă fază a examinării şi interpretării.

RAPORTUL FINAL

Raportul (tabloul) final al DAP include următoarele:


• Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare;

3
• Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de DAP – temător, vorbăreţ,
autorevelator; liniştit, metodic, impulsiv; a căutat să fie asigurat, a cerut alte îndrumări;
preocupat de sine, autodepreciator, rigid, dispreţuitor; a încercat să facă plăcere
examinatorului; a întrebat despre timp, despre tipul de desen la care se aşteaptă
examinatorul; timpul consumat de aplicarea probei;
• Impresia generală oferită de figurile desenate;
• Tratarea diferenţiată a figurilor masculine şi feminine – sexul desenat primul; sexul mai
atrăgător; mai apropiat de vârsta subiectului; mai capabil, mai activ; sexul cu o dispoziţie
mai bună; diferenţele în profiluri, mărime sau plasare; sexul cu care se identifică
subiectul; sexul cu care subiectul cheltuieşte mai mult timp sau pe care îl detaliază mai
mult şi mai bine; sexul cu cei mai mulţi indicatori de conflict;
• Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog;
• Rezumat.
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria trecută,
comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în tabloul final al personalităţii
integrate.

PRECAUŢII

Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie realizată fără aprecierea şi


utilizarea globală a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretările care contrastează cu
impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute cu precauţie în rezervă până sunt sau nu probate de dovezi
(mărturii, comportamente prezente sau viitoare, testări ulterioare). Deşi DAP furnizează o pătrundere
considerabilă în structura personalităţii şi în zonele ce interesează fizicul, nu poate prezice cu acurateţe
viitorul din moment ce nu pot fi precizate şi controlate toate circumstanţele care influenţează subiectul.
Dacă un clinicianare dovezi rezonabile furnizate de evenimente, el poate intui rezonabil acte şi
întâmplări viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi să altereze atât comportamentul clinicianului (care
devine subiectiv şi se încrede prea mult în propriile expectaţii), cât şi pe cel al subiectului (influenţat
de “eticheta” aplicată).
Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil ca acesta să fie utilizat pentru a
categorisi indivizii sau pentru a prezice dificultăţi viitoare dacă datele clinice şi istorice (anamnestice)
nu dau o bază puternică concluziilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât situaţii
prezente. Desenele pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a
funcţiona ca un membru productiv al comunităţii sau familiei, acceptabil din punct de vedere social.
Pot fi descoperite expresii bizare şi radical diferite ale gândurilor şi trăirilor, dar controalele asupra
inabilităţilor aparente pot fi înţelese doar prin cunoaşterea activităţilor zilnice şi a istoriei trecute a
adaptării unui subiect.
Clinicienii care descoperă o psihopatologie aparentă ar trebui să-şi amintească faptul că
descoperirile şi concluziile, oricât ar fi de clare, adesea nu sunt acceptabile de către pacienţi / subiecţi
şi în consecinţă au un efect limitat. Forţând indicaţii sau informaţii inacceptabile asupra pacientului,
chiar într-o manieră “prietenească” şi cu cele mai bune intenţii, se poate ajunge la dezastru atât pentru
pacient, cât şi pentru clinician. O calitate importantă a muncii clinice efective este capacitatea de a
asculta, de a aduna date în mod obiectiv şi de a elimina aprecierile subiective. Când interpretările către
subiect sunt necesare, prezentarea lor trebuie să fie discretă, respectuoasă şi sinceră, mai degrabă decât
spectaculară.
Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai puţin); totuşi,
aceşti indivizi funcţionează deoarece posedă, de asemeni, elemente care le contrabalansează,
comportamente compensatorii, mecanisme idiosincratice de adaptare. Astfel, este importantă luarea în
considerare a modurilor de adaptare adoptate pentru a face faţă slăbiciunilor şi a puterii acestor
modalităţi, ce menţin autonomia funcţională. Dispreţul faţă de slăbiciunile celorlalţi indică deseori
slăbiciunea celui care dispreţuieşte.

4
III. CATALOGUL INTERPRETATIV

• ACŢIUNE ( vezi şi MIŞCARE) :

1. Figură (siluetă) în mişcare:


− Femei exhibiţioniste, care pozează;
− Desenate adesea de adolescenţi cu aspiraţii de strălucire.

2. Siluetă activă:
− Băieţi preadolescenţi;
− Indivizi hiperactivi;
− Desenate ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţă puternică de putere.

3. Nivel scăzut de activitate:


− Nevrotici rigid constrânşi;
− Indivizi deprimaţi;
− Psihotici ereditari;
− Obezi.

4. Mişcare blocată:
− Schizofreni;
− Persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau în activitatea sexuală.

5. Caracteristici corporale rigide:


− Persoane cu artrită care simt că impulsurile fizice sunt blocate fiziologic;
− Catatonici;
− Paranoici;
− Nevrotici constrânşi care sunt obsesiv – compulsivi.

6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pământ, ieşind în întâmpinarea mediului:


− Comportare normală faţă de lume, în manieră stabilă, realistă.

7. Tratare diferenţiată a acţiunii:


Discuţie : Băieţii desenează siluete mai active decât fetele, care sunt mai preocupate de
înfăţişare. De la băieţi se aşteaptă să fie puternici, plini de succes, activi (în sporturi şi meserie);
de la fete se aşteaptă să fie liniştite verbal şi active social mai degrabă decât să depună eforturi
fizice (Machover).

• AGRESIUNE :

1. Degete – gheare:

5
− Ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume.

2. Imagine (siluetă) cu ochi închişi la culoare şi pătrunzători (străpungători):


− Conşiinţă ostilă şi suspiciune faţă de lume, întâlnită adesea la paranoici.

3. Siluetă cu picioarele depărtate şi mâinile ridicate în semn de provocare:


− Poate indica lupta pentru a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea (afirmarea) individualităţii.

4. Nas turtit:
− Agresiune;
− Probabil agresiunea a fost pedepsită în trecut (tinereţe) şi nu mai este accesibilă pentru moment.

5. Nări accentuate:
− Furie primitivă, nesofisticată;
− Literal, “fremătând de furie”.

6. Mâini înmănuşate, ascunse sau tăiate:


− Control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trăiri ostile, agresive.

7. Pumni strânşi:
− Pumnul strâns al omului furios care încearcă conştient să-şi reprime furia.

8. Păr foarte haşurat:


− Agresiune şi furie profundă;
− Poate fi indicatorul unei sexualităţi abundente (desfrâu).

• ALCOOLICI indicaţi prin :

1. Oralitate:
− Este accentuată;
− De obicei indică dependenţa orală (Machover);
− Vezi şi DEPENDENŢĂ, LINIA MEDIANĂ, BUZUNARE.

2. Trăsături depresive:
− Indicate în special de un nivel scăzut al activităţii.

3. Trăsături faciale confuze:


− Slabă putere a Eului.

4. Indicatori ai unui conflict sexual:


− Vezi şi LABELE PICIOARELOR, PĂR, NAS.

• ANORMALITATEA este indicată de (vezi şi INDICATORII DE ALARMĂ) :


1. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei);
2. Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei;
3. Tratare suprasimbolică a fizionomiei;
4. Tratare “rea” (“proastă”- silly) a fizionomiei;
6
5. Organele interne văzute prin corp;
6. Tensiune excesivă, haşuri, linii apăsate;
7. Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului (Machover).

• ARTICULAŢII :

1. Accentuate:
− Obsesiv – compulsivi; indică preocupare pentru detalii mici, neimportante şi un control excesiv
asupra obiectelor fizice;
− Sens de integritate corporală defectuoasă şi nesigură;
− Artritici;
− Preocupări somatice ale schizofrenilor, narcisicilor corporali, obsesiv – compulsivilor, artriticilor
(Machover).

• ARTRITICI indicaţi prin :

1. Înveliş exterior dur:


− Indică impermeabilitate corporală;
− Poate ceva-ce-nu-înţeleg preocupările somatice.

• ATITUDINEA ( POZIŢIA ) FIGURII :

1. Picioarele larg depărtate:


− Afirmativ;
− Nesiguranţa bazei (sprijinului) a fost compensată.

2. Strâns:
− Rigiditate, restricţie.

3. Cu spatele la privitor:
− Respingere şi teamă.

4. Figură care se clatină:


− Echilibru mental precar.

5. Picioarele strâns apropiate:


− Încordare; conştient; stângaci;
− Rezistenţă la avansuri sexuale.

• AUTOCRITICA SUBIECTULUI :

Discuţie : Comentarii autocritice cum ar fi : “Nu pot desena!”, “Este groaznic!”, “Este caraghios!”
arată următoarele :

1. Estimare (stimă) de sine coborâtă şi posibilă depresie;


2. Dorinţa de a evita criticile examinatorului;
3. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate.

• BARBĂ :

7
Discuţie : Chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, părul şi barba simbolizau virilitatea, puterea,
bărbăţia. Această semnificaţie se menţine.

1. Barbă de ţap:
− Simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un mod neobişnuit;
− Poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide;
− Dacă este prea haşurată, poate indica o supra-preocupare pentru virilitate;
− Poate să apară la adolescenţi, homosexuali, la bărbaţii batrâni, la unii paranoici închişi (dull).

2. Barbă mult haşurată:


− Dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea.

3. Barbă:
− Substitut falic; este indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles) ;
− Simbolul statului ;
− Simbolul puterii.

• BĂRBIA :

Discuţie : Tradiţional, bărbia este asociată cu conceptele polare de dominanţă şi supunere.

1. Puternică, proeminentă:
− Dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă, de obicei în situaţii (relaţii) sociale, nu neapărat
în relaţiile sexuale.

2. Slabă:
− Sentimente de slăbiciune, mai ales în situaţii (relaţii) sociale.

3. Despicată:
− Nevoia şi dorinţa de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse.

• BIJUTERII : vezi ÎMBRĂCĂMINTE .

• BRAŢE :

Discuţie : Tipic, braţele sunt instrumente pentru : a) “mânuirea” lumii; b) respingerea altora; c)
căutarea celorlalţi (deschidere către ceilalţi); d) “împingerea” altora; e) atragerea altora mai
aproape; f) exprimarea furiei; g) apărarea propriului Eu; h) obţinerea a ceea ce se doreşte; i) a face
dragoste; j) autoerotism. Braţele indică sentimente, ca şi dorinţă de putere sau slăbiciune.

1. Omise:
− Poate fi o scăpare din vedere comună (Machover);
− Poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind sexualitatea sau ostilitatea (Machover);
− Poate indica o depresie schizofrenică cu retragere activă faţă de oameni sau obiecte; negarea lumii
şi refuzul de a se ocupa de ea, chiar simbolic (Machover).

2. Tratarea conflictului:

8
− Se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea din mediu sau modul de a
face faţă acestuia;
− Dorinţă de putere;
− Ostilitate şi / sau sexualitate.

3. Scurte:
− Lipsa ambiţiei (Machover);
− Subiectul se simte slab şi se dă bătut în faţa vieţii (mediului) (Jolles).

4. Slabe, subţiri:
− Sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover);
− Trăire puternică a lipsei de realizare (Machover).

5. Ca nişte aripi:
− Contact slab, schizoid cu ceilalţi (Machover).

6. Îndoite:
− Respingerea lumii (Machover);
− Îndepartarea lumii şi oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii (Jolles);
− Control rigid asupra manifestării violente a impulsurilor.

7. Ţinute la spate:
− Trăiri de culpabilizare şi dorinţa de a ascunde mâinile (palmele);
− Nevoia de a controla exprimarea agresiunii (Jolles).

8. Mult haşurate:
− Indică uneori un sentiment al pedepsirii (Machover).

9. Larg deschise:
− Dorinţă importantă de putere (Jolles);
− Accentuează puterea fizică şi musculară faţă de creier (Jolles).

10. Accentuarea bicepşilor:


− Dorinţe fizice;
− Poate să apară la figuri masculine desenate de subiecţi feminini care manifestă un “protest
masculin”;
− Homosexuali;
− Adolescenţi masculi.

11. Lungi:
− Ambiţie şi dorinţă de succes (Jolles);
− Subiectul cere dreptate şi atenţie.

12. Prea lungi:


− Ambiţie, drept compensare pentru sentimentele de inadecvare.

13. Deschise către ambianţă:


− Subiectul caută afecţiune şi interacţiune socială (Machover).

9
14. Direcţia şi fluenţa liniilor braţelor:
− Indică grade diferite de extensie în mediu (Machover).

15. Mai mari în zona palmelor decât la umeri:


− Tind să indice lipsa autocontrolului şi / sau tendinţa de a fi impulsiv (Jolles).

16. Întinse în afară:


− Subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat, sub tensiune.

• BURTĂ :

Discuţie : Burta (stomacul) sau intestinele reprezintă centrul prin care se introduc alimentele. Atât
mâncarea, cât şi progeniturile sunt purtate în burtă.

1. Largă, mare, destinsă:


− Tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale bărbaţilor involuaţi sau
deprimaţi;
− Poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile nesatisfăcute de rolurile prezente;
− Poate indica dorinţa de a lua cât mai mult posibil;
− Tipic în desenele copiilor;
− Organicitate.

2. Desenarea organelor interne, dar cu stomac gol sau lipsa stomacului:


− Indicator bizar, ce poate arăta vid schizofrenic, dezintegrare.

• BUZE :

1. Pline:
− Subiectul este senzual, dependent, mai degrabă ia decât oferă în relaţiile emoţionale;
− Vanitate, narcisism (Machover);
− Prezente la o siluetă masculină desenată de un bărbat, indică efeminare (Machover)
− Senzitivitate;
− Posibilă supraidealizare.

2. Arcuite cupid (cupid-bow):


− Subiect exhibiţionist; senzual precoce;
− Apar la fete vanitoase (Machover).

3. Concentrare erotică:
− Umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi;
− Prezenţa ţigării sau pipei indică o sofisticare mai mare.

• BUZUNARE :

1. Accentuate:
− Subiect infantil, dependent (Machover);
− Deprivări afective sau materne formează fundalul unor adaptări psihopatice (Machover);

10
− Adolescenţi cu dorinţă de afirmare a virilităţii care intră în conflict cu dependenţa de figura
maternă;
− Dependenţă orală; o persoană care ia şi nu dă, imatură;
− Apar la figuri desenate de femei care îşi accentuează independenţa.

• CAP :

Discuţie : Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o deseneze. Este cea mai
“de încredere” parte a corpului desenată şi exprimă nevoi şi receptivitate, trebuinţe intelectuale şi
încercări de a controla emoţiile. În desenul capului, subiectul ilustrează inconştiant elemente de
preocupare intelectuală: gradul de preocupare a imaginaţiei, a controalelor intelectuale,
preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia despre sine. Este de obicei prima parte
desenată şi ultima care se dezintegrează în siluetele desenate de subiecţii cu leziuni organice.

1. Mare:
− Arată tendinţe intelectuale puternice;
− Activitate imaginară considerabilă, ca sursă de satisfacţie (Jolles);
− Preocupare organică în legătură cu (“mentation”) (Jolles, Machover);
− Apare în desenele copiilor (Machover);
− Apare în desenele deficienţilor mintal;
− Trăiri de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări intelectuale;
− Posibile tendinţe de grandoare şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri de inadecvare;
− Agresiune (Levy);
− Migrene, cefalee; chirurgie a creierului; indică zona de tensiune (Machover);
− Tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură sau în unele activităţi
şcolare (Machover);
− Paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuale; Eu lărgit (mărit).

2. Mic:
− Obsesiv – compulsivi (Jolles, Machover);
− Expresia obsesiv – compulsională a dorinţei de negare a sediului gândurilor dureroase şi a trăirilor
culpabile (Machover);
− Dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea impulsurilor corporale
(organice) (Machover);
− Posibile trăiri de inadecvare intelectuală.

3. Detaliat sau accentuat excesiv:


− Sugerează o imaginaţie activă (Machover);

4. Întorcându-şi privirea de la observator:


− Posibil semn de retragere (Jolles);
− Respingerea situaţiei de test; evaziune;
− Respingerea problemelor ambientale.

5. Profil:
− Posibil indiciu de evaziune, uşoară retragere; vină (Jolles).

• CAZURI CHIRURGICALE :

11
Discuţie : Mayer, Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi înainte şi după operaţii –
operaţii ce implicau înlăturare de sân, amputări, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile
chirurgicale au fost indicate în DAP ca arii ale anxietăţii. Trăsăturile regresive ale siluetelor
tindeau să se clarifice sau să se diminueze după operaţie, indicând eforturile făcute pentru a
compensa şi a accepta rezultatele operaţiei.

• CĂLCÂI :

1. Accentuat:
− Bărbat imatur psihosexual (Machover);
− Posibile tendinţe homosexuale recunoscute sau neacceptate (Jolles).

• CLOVN :

1. Încercarea de a reduce testarea la absurd;


2. Încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurdităţi inofensive;
3. Subiectul poate avea tendinţe exhibiţioniste;
4. Subiectul poate face pe clovnul cu ceilalţi;
5. Inteligenţă şi creativitate peste medie.

• COAPSE :

1. Accentuate:
− Posibile tendinţe homosexuale;
− Posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles);
− Posibilă infantilitate psihosexuală la subiecţii bărbaţi.

2. Haşurate excesiv:
− Panică homosexuală, în special la paranoici (Machover).

3. Confuzie în linia coapsei:


− Posibil conflict homosexual;
− Preocupări în legătură cu sexualitatea feminină.

• CONFLICT :

INDICATORI CELE MAI FRECVENTE IPOTEZE


ZONE

1. Haşurare; - Mâini; - Preocupări în legătură


cu adecvarea;
2. Omisiuni; - Braţe; - Preocupări în legătură
cu adecvarea;
3. Ştersături; - Picioare; - Preocupări în legătură
cu autonomia şi
sexualitatea;
4. Linii;
a ) Frânte (întrerupte); - Nas; - Preocupări în legătură

12
cu autonomia şi
sexualitatea;
b ) Tremurate; - Pelvis; - Preocupări în legătură
cu sexualitatea;
– Picioare; - Preocupări în legătură
cu autonomia;
c ) Zimţate; - Linia gâtului; - Preocupări în legătură
cu controlul;
5. Asimetrie. – Linia taliei; - Preocupări în legătură
cu controlul;
- Urechi; - Preocupări în legătură
cu pericolele
exterioare;
- Ochi; - Preocupări în legătură
cu pericolele
exterioare.

• CONFLICT SEXUAL :

1. Picioarele siluetei feminine mult haşurate;


2. Constricţia, haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului;
3. Accentuarea sexualităţii;
4. Lipsa diferenţierii sexuale între siluetele masculină şi feminină; ambele sexe sunt desenate
asemănător;
5. Sexul opus desenat întâi;
6. Nuduri.

• CONSECVENŢA ( CONSISTENŢA) în tratarea figurii (siluetei):

1. Bună:
− Arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului;

2. Extremă (la limită):


− Poate indica caracterul plat al afectului şi o conformare rigidă;

3. Slabă:
− Poate indica impulsivitate, dezintegrarea Eului, deficienţă mintală, organicitate.

• CORDON ( CUREA ) ( vezi şi LINIA TALIEI ) :


Discuţie : Tradiţional, cordonul, deoarece separă cele două jumătăţi ale corpului, simbolizează
controlul. Simbolic, cordonul / cureaua delimitează partea superioară sau a controlului intelectual
de partea inferioară sau a expresiei sexualităţii. Cordonul prezintă un loc pentru portofel, arme sau
alte însemne ala controlului sau autorităţii.

1. Cordon mult haşurat:


− Preocupare pentru controlul sexualităţii şi senzualităţii;

2. Absenţa cordonului:

13
− Nu este o trăsătură neobişnuită;
− Fluiditate, exprimare uşoară a emoţiilor;
− Dacă nu există semne contrare, absenţa cordonului indică flexibilitate şi acceptare a sexualităţii.

• COROANĂ :

Discuţie : Coroana este rareori desenată; este un simbol al puterii; poate indica mania grandorii,
nevoi puternice de dominaţie şi o ruptură în contactul cu realitatea.

• DEGETE ( vezi şi MÂINI ) :


Discuţie : Degetele sunt unelte de manipulare a mediului; puncte de contact social; potenţial de
comunicare; potenţial de agresiune.

1. Mari, ascuţite sau în formă de gheare:


− Trăiri semnificative de ostilitate (Jolles);
− Paranoici;
− Agresiune deschisă (Machover);

2. Încleştate sau tăiate:


− Eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive;

3. În formă de beţe:
− Agresivitate infantilă (Machover); vezi şi “în formă de gheare”;

4. Asemănătoare unor petale sau unor ciorchini de struguri:


− Abilitate manuală slabă;

5. Mult haşurate:
− Vină, probabil în legătură cu sexualitatea sau ostilitatea (Machover);

6. Pumn strâns:
− Delincvenţi adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă; figurativ, “arătând pumnul
lumii” (Machover);

7. Înmănuşate:
− Reprimarea agresivităţii şi posibilitatea unor izbucniri fugitive de agresivitate;

8. Mai mult de cinci degete:


− Foarte ambiţios, acaparator (Machover);

9. Ca ghearele:
− Agresivitate primitivă (Machover);

10. Foarte lungi:


− Adulţi superficiali în regresie;

11. Detaliere excesivă a încheieturilor şi unghiilor:


14
− Încercare de menţinere a unui control asupra ostilităţii.

• DEGETE DE LA PICIOARE :

1. Accentuate, mărite:
− Agresiune primitivă (Machover);

2. Strânse:
− Reprimarea unei agresiuni (Machover).

• DEGETUL MARE :

1. Rigid:
− Preocupare în legătură cu masturbaţia (Machover).

• DELINCVENŢI indicaţi prin :

1. Soldaţi sau cow-boys: - Dorinţa de putere şi forţă;


2. Simboluri ale agresiunii: - Puşti, cuţite, bastoane (beţe);
3. Accent pe mărime şi forţă: - Mărimea crescută a corpului indică dorinţa de control
intelectual.

• DEPENDENŢA este indicată de :


1. Accent pe linia mediană:
− În special nasturii, în josul liniei de mijloc sau în josul axei corpului;

2. Gură concavă, receptivă oral:


− Este întâlnită la persoane pasive, receptive, care pot deveni parazite şi care pot cere atenţie, iubire,
aprobare (Machover);

3. Figură (siluetă) mare, dominatoare:


− Este întâlnită la bărbaţii dependenţi de mamă, supraprotejaţi; care se simt slabi şi neajutoraţi din
cauza dependenţei de femei puternice;

4. Ochi goi, care nu văd:


− Semn de dependenţă şi emotivitate superficială (Machover);

5. Mâini şi braţe slabe:


− Inabilitate în adaptarea la mediu;

6. Accentuarea buzunarelor:
− Persoană dependentă, receptivă;

7. Trăsături faciale infantile, tinereşti:


− Respingerea responsabilităţii.

• DEPRESIA este indicată de :

15
1. Accentuare orală: obişnuită (Machover);
2. Nivel scăzut de activitate;
3. Postură aplecată sau aşezată;
4. Expresie facială acră;
5. Frunte încreţită;
6. Păr ;
7. Rezistenţă în desenarea corpului, picioarelor, sau labele picioarelor:
− Nivel scăzut de activitate;
− Preocupări în legătură cu autonomia;
− Neacceptarea impulsurilor fizice;
− Lipsă de energie;
− Lipsă de entuziasm (Machover);
8. Conflict în zona nasului şi picioarelor:
− Preocupări în legătură cu sexualitatea;

9. Ochi care nu văd:


− Incapacitatea abordării adaptării la lume;

10. Braţe şi mâini omise:


− Trăiri profunde de inadecvare;

11. Corp destins şi cu o formă proastă:


− Trăire de dezintegrare fizică;

12. Detaliere săracă;


13. Picioarele şi labele picioarelor desenate primele;
14. Păr nehaşurat.

• DESENELE COPIILOR sunt caracterizate prin:

1. Cap: -este mare;

2. Mâini: -sunt slabe;


3. Gura:
− Apare de timpuriu; este accentuată pentru a indica dependenţă orală, trebuinţe de dragoste,
afecţiune şi recunoaştere (Machover);

4. Accentuare orală: - este normală la copiii mici (Machover);

5. Linie curbă cu capetele întoarse în sus drept gură:


− Indică dorinţa de a câştiga aprobare de la aceia pe care copilul îi iubeşte şi de care are nevoie;

6. Ochi care nu văd:


− Sunt obişnuiţi; semn de dependenţă, emoţii superficiale, lipsă de discriminare (Machover);

7. Transparenţe: - sunt obişnuite;

8. Siluete “asemănătoare cu păianjenii”: - de aşteptat între trei şi cinci ani;

9. Degete:

16
− De obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale; indică abilitatea de a se descurca cu mediul;

10. Îmbrăcămintea: -este inexistentă sau lejeră;

11. Activitate: -este obişnuită; indică hiperactivitatea copiilor mici.

• DESENE – DIAGRAME :

1. Gândire simbolică extremă:


− Schizofrenici deterioraţi (Machover);

2. Posibilă rigiditate şi constricţie:


− Personalităţi nevrotice, în regresie şi normali rigizi.

• DESENE INCOMPLETE :

1. Depresie;
2. Evaziune;
3. Nivel (standard) scăzut de realizare:
− Apare la copii, deficienţi mintal (Machover);

4. Constricţie nevrotică.

• DESENE PĂTATE :

Discuţie : La adulţi, pătarea implică o notă regresivă şi anxietate severă. Pătarea nu este
neobişnuită la desenele copiilor.

• DETALIERE :

Discuţie : Silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare
investiţie de energie libidinală din partea subiectului.

1. Excesivă:
- Obsesiv–compulsivi care trebuie să structureze – cu greu – o situaţie astfel încât dorinţele lor
reprimate să nu scape de sub controalele lor excesive.

2. Lipsa completă a detaliilor:


− Persoanele sever tulburate şi deprimate realizează doar contururi simple, siluete ale căror figuri
exprimă trăiri slabe, goale, aşa cum sunt, de altfel, trăite de subiecţi;

3. Detalii puţine:
− Obişnuite la copii;
− Deficienţi mintal;
− Depresivi;
− Organici;
− Normali evazivi;

4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:

17
− Impulsivi: Detalii amănunţite; multe ştersături, din moment ce sunt suprapreocupaţi cu structurarea
fiecărei situaţii; ei au trăiri anxioase dacă lucrurile nu sunt exact “aşa cum trebuie”;
− Paranoizi: Detaliază excesiv ochii şi urechile; suprastilizează părul; sunt preocupaţi de influenţele
presupus ostile asupra lor; sunt preocupaţi compulsiv de sexualitate, deoarece pentru ei “a iubi”
înseamnă a-şi coborî apărările contra durerii;
− Adulţi inteligenţi: Desenul include mai multe detalii de tip consecvent, bine proporţionate, spre
deosebire de adulţii, copii, depresivi, nevrotici, psihotici;
− Deficienţi mintal: Au desene slab detaliate, ca nişte reminiscenţe ale desenelor copiilor;
− Psihotici: Cei în fază acută pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii cronici pot fi
prea controlaţi pentru a desena mai mult decât nişte figuri schematice sau trăsături uşoare, vagi, cu
distorsiune grosieră şi lipsă de echilibru;
− Depresivi: Desenează figuri slabe, inactive, oarbe, goale.

• DETALII EROTICE :

1. Absente:
− Incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care provine din neacceptarea sexualităţii în viaţă;
imaturitate psihosexuală sau evaziune psihică faţă de sexualitate;

2. Preocupări excesive pentru ele:


− Adolescenţi cu preocupări sexuale;
− Artişti;
− Persoane în timpul unui tratament psihanalitic;
− Pot indica o sexualitate inadecvată sau impotenţă.

• DEVIANŢI SEXUAL :

Discuţie: Concentarea pe o arie sau pe un organ specifice poate să apară în accentuarea


erotismului. Gradul de accentuare depinde de intensitatea dorinţelor sexuale şi de experienţele
trecute în această direcţie (Machover).

• DIFORMITĂŢI :

- Sunt întâlnite tipic în zone de diformitate reală, prezentă sau trecută;


- Relevă dificultăţi reale sau simbolice cu partea corpului desenată ca diformă.
• DINŢI :

Discuţie: Un accent pus pe dinţi indică agresiune orală, sarcasm muşcător, o concepţie sardonică
despre viaţă; înfumurare sau alte slăbiciuni ce trebuie compensate (Machover).

• ECHILIBRU :

1. Echilibrul figurii (siluetei): - Este legat de trăirile de echilibru mintal ale subiectului

2. Armonie, simetrie proporţie:


− Indică gradul de armonie mintală, respectiv de conflict intrapsihic.

• EXPRESIA FEŢEI :

18
Discuţie: Această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. Lista adjectivelor de mai jos
poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate.

1) Fericită, veselă, entuziasmată, optimistă;


2) Tristă, nefericită, posacă, deprimată, descurajată, posomorâtă;
3) Activă, viguroasă, animată, alertă;
4) Apatică, slăbită,pasivă, inertă, rece, letargică, plictisită;
5) Flexibilă, docilă, blândă, liberă, plastică;
6) Rigidă, ţeapănă, inflexibilă;
7) Severă, dură, aspră;
8) Atrăgătoare, chipeţă, strălucitoare, angelică;
9) Respingătoare, urâtă, supărată, rea, satanică, de satir;
10) Echilibrată, stabilă, puternică, controlată;
11) Ochi de cocoş, neechilibrată, neproporţionată, impulsivă, dezechilibrată;
12) Caldă, prietenoasă, atrăgătoare;
13) Rece, nesimţitoare, retrasă;
14) Slabă, infantilă, adolescentă, imatură, copilăroasă;
15) Luptătoare, determinată, ambiţioasă,agresivă, constrângătoare;
16) Dispreţuitoare, sardonică, sarcastică, snoabă, care priveşte de sus;
17) Aspră, austeră, autoritară, dominantă, severă;
18) Grandioasă, egocentrică, centrată pe sine, pompoasă;
19) Oarbă, introspectivă, preocupată de sine;
20) Goală, albă, vagă;
21) Binevoitoare, caldă, care se complace, inimoasă, generoasă;
22) Mică, liliputană, nesemnificativă, subdimensionată;
23) Gigantică, mamut, colosală, dominatoare, herculeană, copleşitoare, puternică, plină de
năzuinţă.

• FAŢA :

Discuţie: Faţa este “faţada” prezentată lumii. Este cel mai de încredere indicator al stării de spirit
din DAP; ea stabileşte tonul desenului prin expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate,
blândeţe, rebeliune, confuzie, politeţe sau anxietate.

1) Accentuare puternică:
− Preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles);
− Compensare a inadecvării, slăbiciunii sau lipsei de afirmare, prin desenarea unei imagini de sine
agresive, dominatoare din punct de vedere social (Machover);
− Impuls interior pentru afirmare socială (Machover).

2) Vagă sau omisă:


− Evaziv faţă de conflicte care implică relaţii interpersonale (Machover);
− Retragere din relaţii sociale;
− “În afara timpului”.

3) Formă:
− Ovală, sensibilă, estetică – indică feminitate şi sensibilitate;
− Pătrată, colţuroasă – indică puterea, dorinţe masculine de putere.

4) Desenată la urmă:
− Subiectul are dificultăţi în relaţiile sociale;

19
− Doreşte să evite autorelevarea.

5) Linii suplimentare la pliul naso-labial:


− Dau profunzime şi maturitate feţei;
− Preocupare faţă de maturitatea emoţională sau o aparenţă de maturitate.

6) Frunte încruntată:
− Aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţiilor;
− Persoană îngrijorată cronic, psihastenică.

• FESE :

1) Accentuate de haşuri, mărime sau ştersături:


− Pot indica fixaţia stadiului anal, împreună cu imaturitatea psihosexuală rezultantă;
− Posibilă homosexualitate.

• FIGURĂ ( PERSOANĂ ) CARE SE CLATINĂ :

- sentimentul neechilibrului; preschizofrenic (Hammer);


- personalitate în stare de flux, instabilă.

• FIGURI GOALE - tind să indice:


1) Evaziune;
2) Depresie;
3) Deficienţă mintală;
4) Regresie;
5) Trăiri schizofrenice de vid.

• FIGURI LIPITE - indică :


1) Evaziune;
2) Rigiditate: - apărare intelectuală;
3) Psihopatie: - făcută de cei ce consideră relaţiile interpersonale dezgustătoare (Jolles);
4) Insecuritate, îndoială de sine.

• FRUNTE :
1) Accentuare a proeminenţei frontale: - Scopuri şi ambiţii puternic intelectualizate (Machover).
2) Întărită:
− Nesemnificativă prin ea însăşi cu excepţia faptului că arată preocupare pentru controlul mental;
găsită la organici;
− Lobul frontal distrus, distrugere cerebrală traumatică;
− Cei cu migrene;
− Deficienţi mintal.

• GAMBE ( PICIOARE ) vezi şi LABELE PICIOARELOR:


1) Siluetă fără picioare:
− Trăiri patologice de constrângere şi dependenţă (Jolles);
− Trăire de lipsă de autonomie;

20
− Sentimentul castrării (Jolles);
− Dificultatea acceptării dorinţelor sexuale.

2) Lungi:
− Luptă pentru autonomie (Jolles).

3) Mari, late:
− Luptă pentru autonomie;
− Ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie (Jolles).

4) Scurte:
− Trăiri de imobilitate, de lipsă de autonomie (Jolles).

5) Depărtate:
− Sfidarea autorităţii (Jolles);
− Negarea insecurităţii;
− Consolidare împotriva şocurilor externe;
− Accentuarea nevoii de stabilitate.

6) Încrucişate sau strâns lipite:


− Rigiditate;
− Respingerea sexualităţii;
− Respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles).

7) Atrofiate:
− Trăiri de slăbiciune, inadecvare, pierdere a puterii şi autonomiei datorate degenerării fizice în
involuţii şi senilitate (Machover).

8) Mult haşurate:
− Uneori, poate fi un semn de panică homosexuală (Machover);
− Poate indica un conflict care priveşte străduinţele de autodirecţionare;
− Pot indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o femeie.

9) Desenate la început împreună cu labele picioarelor:


− Pot fi un indiciu al descurajării şi depresiei.

• GÂT :
Discuţie: Gâtul legă capul de corp; furnizează un indicator al coordonării controlului mental cu
impulsurile fizice (Machover)
1) Lung, subţire:
− Lipsă de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid (Machover);
− Poate semnifica ostilitatea, mai ales însoţit de un guler întărit.

2) Lat, gros:
− Atitudine încăpăţânată, posibilă rigiditate;
− Bună asimilare a impulsurilor (Machover).

3) Unidimensional:
− Lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor.

21
4) Omiterea liniei de bază a gâtului la profil:
− Flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat (Jolles).

5) Accentuare prin cravată, coliere sau alte elemente care îl delimitează:


− Accentuarea controlului intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover).

• GENUNCHI :

1) Accentuaţi:
− Tendinţe homosexuale (Jolles).

2) Încheieturi detaliate:
− Obsesiv – compulsivi;
− Preocupări somatice.

• GULER :
1) Înalt, scrobit:
− Atitudine de înălţime (superioritate) ce accentuează stăpânirea intelectuală a impulsurilor fizice;

2) Accentuat:
− Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, având ca rezultat căutarea
de către subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere;
− Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice, sexuale sau
ostilitate.

• GURĂ ( vezi şi BUZE ):


1) Accentuată:
− Erotism oral;
− Nevoie puternică de dependenţă;
− Imaturitate.

2) Curbă cupidă:
− Erotism adolescentin; năzuinţă către tinereţe (Machover);
− Narcisism, adolescentă vanitoasă.

3) Dinţi care se văd:


− Semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile (Machover);
− Tendinţe ostile orale: sarcasm tăios, muşcătură.
4) Largă, cu colţurile în sus:
− Afinitate forţată;
− Tendinţa de a se prezenta zâmbind, de a etala o faţadă acceptabilă care să mascheze trăiri mai puţin
acceptabile.-

5) Crestătură a gurii:
− Ostilitate şi furie;
− Agresivitate; hipercritic; sadic verbal.

6) Concavă:

22
− Dependenţă orală (Machover);
− Imaturitate psihosexuală;
− Cere atenţie şi răbdare.

7) Închisă rigid:
− Refuzul de a se autoreleva;
− Respingerea nevoilor de dependenţă;
− Poate fi semn de suprimare sau ostilitate;
− Poate indica o culpabilitate referitoare la felaţie.

8) Batjocoritoare:
− Dispreţ pentru alţii;
− Agresiune, ostilitate, probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă.

9) Întărită:
− Mofturoşi (capricioşi) la mâncare;
− Alcoolici;
− Dificultăţi sexuale legate de contactele oral – genitale;
− Dependent oral;
− Simptome gastrice;
− Agresivitate orală; înjurături (Machover).

10) Mică:
− O anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la compulsivii rigizi;
− Negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente.

11) Omisă:
− Respingere severă a nevoii de afecţiune;
− Respingere severă a oralităţii;
− Sentimente de culpabilitate severe;
− Astmatici;
− Deprimaţi.

• HAŞURAREA indică :
1) Anxietate:
− Gradul anxietăţii este dat de tăria haşurării.

2) Anxietate liberă (flotantă):


− Este indicată de haşurarea extremă;
− Îndoială de sine, autocritică, sentimentul de a fi incapabil să facă faţă mediului ostil.

• HOMOSEXUALITATE :

Discuţie: Următoarele aspecte sunt imporatante clinic: această listă de semne homoerotice
semnifică doar tendinţe homosexuale inconştiente, acoperite, controlate, sau interese estetice,
sensibilitate, dependenţă. Informarea persoanelor de tendinţele homoerotice nerecunoscute,
acoperite, inacceptabile este nocivă terapeutic şi traumatizantă. Indiferent de gradul sau de
extinderea semnelor, asemenea informaţii trebuie folosite cu mare discreţie şi cu apreciere clinică
sigură.

23
1) Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti ( Machover, Levy, de Martino );
2) Tocuri înalte la siluetă bărbătească ( Machover, de Martino );
3) Profil masculin înfrumuseţat (fardat, etc.) ( Levy );
4) Gură moale, catifelată;
5) Sprâncene arcuite;
6) Coafură îngrijită;
7) “Talie de viespe” la siluetă bărbătească;
8) Accentuarea feselor şi a rectului la siluete masculine;
9) Slabă diferenţiere între siluetele masculine şi feminine.

• INABILITATE FIZICĂ ( BOALĂ ) :

Discuţie: Mulţi psihologi şi psihiatri care folosesc DAP găsesc inabilităţile şi bolile fizice în
desene prin indicatori de conflict sau omisiuni în zona afectată.

• INADECVAREA este indicată de :


1) Siluete ( figuri ) foarte mici;
2) Siluete ( figuri ) mari, slabe, grandioase;
3) Mâini şi braţe slabe;
4) Ochi orbi sau fără expresie;
5) Picioare ca nişte beţe;
6) Picioare subţiri, slabe;
7) Absenţa labelor picioarelor;
8) Degete ca nişte petale;
9) Accentuarea liniei mediene, în special nasturii;
10) Buzunare accentuate;
11) Figură ( siluetă ) feminină dominantă, mare desenată de un subiect masculin;
12) Întoarcere inexpresivă de la lume:
− Ochi care nu văd, fără expresie;
− Siluete fără urechi;
− Figuri cu privirea pierdută, visătoare, îndreptată în altă parte.

• INDICATORI ANATOMICI :

Discuţie: Aceştia nu se referă la nuduri sau la figuri subliniate, ci la figuri (siluete) cu trăsături
anatomice clar indicate. De obicei, aceşti indicatori sunt de tip patognomic (psihognomic), dar se
întâlnesc şi în cazuri rare de subiecţi cu un interes neobişnuit pentru anatomie, combinat cu
tensiune şi ostilitate. În unele cazuri este vorba de o tachinare sau de o sfidare a examinatorului cu
încercări de a reduce examinarea la o absurditate, astfel încât să fie mai puţin ameninţătoare.

1) Indici anatomici:
− Schizofreni cronici reprimaţi;
− Ocazional, indivizi maniaci activi.
2) Indici costali:
− De obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover);
− Indică probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi.

3) Linii schiţate la piept sau la centura pelviană:


24
− Nu sunt considerate a avea semnificaţii patognomice;
− Arată rigiditate;
− Pot să apară la femei de vârstă mijlocie care prezintă involuţii şi care sunt forţate să-şi
reconsidere rolul lor sexual şi atracţia pe care o generează pentru masculi;
− Pot să apară la adolescente preocupate de rolul lor feminin.
4) Organe genitale la o siluetă nudă:
− Pot fi desenate de studenşi în arte plastice datorită antrenamentului şi / sau interesului;
− Persoane în cură psihanalitică; indică interes curent;
− Adolescenţi cu preocupări sexuale şi curiozitate;
− Schizofreni regresaţi la nivele scăzute, mai puţin controlate de dezvoltare emoţională.

• INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI :

1) Apăsare neregulată a liniilor;


2) Lipsă de precizie;
3) Linii zimţate;
4) Variabilitate mare (detaliere excesivă);
5) Tratare neîngrijită a părului;
6) Trăsături faciale infantile;
7) Mâini şi braţe slabe.

• ÎMBRĂCĂMINTE ( HAINE ) :

Discuţie: Machover descrie îmbrăcămintea drept compromis făcut de subiect între sentimentele de
modestie şi etalarea corpului. Îmbrăcămintea de pe siluete indicănivelurile de suprafaţă ale
personalităţii.

1) Maniera de desenare a hainelor:


− De obicei este neprelucată, vagă sau sub forma unor reprezentări simbolice (Machover).

2) Siluetă prea îmbrăcată:


− Narcisic al hainelor (Machover);
− Îmbrăcămintea este folosită pentru a atrage social sau sexual.

3) Siluetă prea puţin îmbrăcată:


− Narcisic corporal, absorbit de sine, introvert, preocupat excesiv de dezvoltarea corporală; tinde să
prefere fantasmele unor întâlniri (contacte) sociale (Machover).

4) Nesiguranţă – dacă trebuie sau nu să se îmbrace:


− Poate indica un subiect tulburat de o puternică conştientizare corporală (Machover).

5) Bijuterii:
− Combinate cu trăsături cosmetice, accentuarea părului, indicaţii de strălucire, arată adaptarea
psihopată la femei tinere; este o ipoteză mai validă dacă trăsăturile sexuale ale hainelor sunt
accentuate (Machover).

• ÎNTREBĂRI:

Discuţie: Când un subiect pune întrebări, el doreşte ca examinatorul să structureze situaţia în locul
lui. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de aşteptările examinatorului, nesiguranţă tipică
25
subiectului sau evadare din situaţie, curiozitate, anxietate, grijă, confuzie. Răspunsurile la toate
întrebările trebuie să fie date astfel încât situaţia de testare să rămână nestructurată. La sfârşitul
testării, examinatorul poate răspunde mai complet şi mai specific la întrebări, dar cu discreţie şi
judecată clinică.

• LABELE PICIOARELOR :

Discuţie: Picioarele asigură oamenilor baza şi instrumentele de locomoţie. Labele picioarelor sunt
un simbol al autonomiei.

1) Simbolistica labelor picioarelor:


− Desori simbol falic; important în desenele realizate de adolescenţi şi bărbaţi mai în vârstă cu
preocupări sexuale;
− Pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de fete adolescente;
− Pot fi controlate printr-o detaliere compulsivă.

2) Semnificaţia simbolică a picioarelor:


− Picioarele asigură indicele trăirii motilităţii psihice sau fiziologice.

3) Omise:
− Lipsă de mobilitate sau autonomie.
− : deprimare, descurajare (Jolles);

4) Foarte mici:
− Control constrictiv, rigid al sexualităţii;
− Posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles).

5) Foarte mari:
− Indică nevoia ecxesivă de securitate;
− Nevoie puternică a unui suport (fundament) solid.

6) Foarte lungi:
− Preocupare pentru sexualitatea masculină;
− Nevoie de independenţă (Jolles, Machover).

7) Foarte ascuţite:
− Combinate cu degete în formă de gheare sau alţi indicatori de ostilitate, susţine ipoteza că
ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi acceptate.

8) Siluetă pe vârfurile picioarelor:


− Ancorare _________ în realitate şi nevoie puternică de a evada din mediul frustrant (Jolles).

9) Detaliere excesivă:
− Obsesie a detaliului (detaliere obsesivă).

10) Tocuri înalte:


− Homosexuali, homoerotici;
− Femei cu aspiraţii de strălucire.

11) Vârfuri depărtate (în direcţii opuse):


− Ambivalenţă, în special faţă de dorinţa de independenţă (Jolles).
26
12) Desenate ca nişte beţe:
− Imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers) (Machover);
− Copii, individualităţi slabe.

• LINII :

1) Consecvente:
− Adaptarea poate fi considerată stabilă.

2) Linii slabe:
− Lipsa revendicativităţii, posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate (Machover).
− Anxios, timid, nesigur; utilizează retragerea ca apărare primară;
− Nesiguranţă;
− Control rigid al pulsiunilor care generează constricţie severă şi subproducţie;
− Depresie, lipsă de vitalitate; pierdere a entuziasmului;
− Linie “ectoplasmică” – indică regresie şi retragere tipice pentru schizofrenici;
− Intelectual şi introvertit;
− Înclinat spre spiritual.

3) Linii încărcate:
− Revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control;
− Poate indica impulsuri deschis ostile;
− Poate fi un semn de auto-asigurare;
− Poate indica anxietate dacă sunt combinate cu umbriri şi apăsare puternică;
− Alcoolici cronici, schizoizi şi cei care suferă de temeri de depersonalizare (Machover);
− Ocazional la schizofrenici şi la maniaci excitaţi; semn de agresiune motorie (Machover);
− Semn de tensiune şi ostilitate (Jolles);
− Tulburare organică a creierului.

4) Linii groase:
− Indică bariere fizice faţă de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide;

5) Apăsare variabilă:
− Isterici sau ciclotimi; subiect instabil, impulsiv, cu rezistenţă mică la frustrare (Machover).

6) Linii zimţate:
− Pot indica anxietate;
− Pot arăta un control mental scăzut;
− Pot indica standarde de egalitate scăzute.

7) Linii neregulate, tremurate, discontinue, cu apăsare uşoară:


− Alcoolici schizoizi (Machover).

8) Umbrire (haşurare) puternică, pătare puternică:


− Copii;
− Nevrotici anxioşi;
− Psihotici.

9) Linii neîntrerupte:
27
− Determinare;
− Leziune centrală.

10) Linii uşoare, întrerupte, inegale:


− Temător, nesigur, sentimente de inadecvare.

11) Coordonare slabă:


− Tensiune deschisă, anxietate, posibilă leziune centrală (dacă liniile sunt neregulate).

12) Schiţare (mişcări liniare fără sens, sau schiţare artistică slabă):
− Anxietate, nesiguranţă, insecuritate.

• LINIA BAZALĂ ( vezi LINIA SOLULUI ):


Discuţie: Subiectul are nevoie de suport, pe care îl obţine prin desenul acestei linii.

• LINIA DE MIJLOC :

1) Accentuată:
− Puternică nevoie de dependenţă;
− Preocupare pentru simptome somatice (Machover);
− Dependenţi isterici;
− Posibile trăiri de inferioritate corporală (Machover);
− Imaturitate emoţională (Machover).

2) Accentuată prin apăsare:


− Sugerează conversia agresivă a conflictelor corporale (Machover).

3) Prezenţa nasturilor de-a lungul liniei de mijloc:


− Dependenţă maternă; căutarea femeii pentru petere şi stăpânire; îşi neagă uşor individualitatea
pentru a place unei femei (pentru a mulţumi o femeie).

4) Vagă:
− Persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover).

• LINIA SOLULUI ( vezi LINIA BAZALĂ ):


Discuţie: Linia solului poate indica trăiri de nesiguranţă sau nevoia unui punct de referinţă sau a
unei graniţe (Jolles).

• LINIA TALIEI ( vezi şi CUREA ):


Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover notează: deasupra liniei taliei
sunt zonele puterii fizice a bărbaţilor, în timp ce sub ea se află zonele sexuale. La femeie, deasupra
se află sânii şi laptele matern, iar sub linia taliei sunt zonele sexuale şi ale reproducerii.

1) Accentuată:
− Control sexual.

28
2) Mult haşurată sau tăiată:
− Control extrem al sexulităţii, posibil cauzat de sentimente de vinovăţie sau de sentimentul pierderii
iminente a controlului sexual;
− Combinată cu un conflict în zona gâtului, cu atitudine rigidă, lipsa mişcării, lipsa sau ascunderea
mâinilor şi rigiditatea braţelor, indică rigiditate excesivă şi fragilitate a controlului, cu eşec în
adaptarea la cerinţele lumii.

3) Refuzul de a desena mai jos de linia taliei:


− Sexualitate tulburată şi blocată (Machover).

4) Amânarea desenării:
− Un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii.

5) Extrem de îngustă (strânsă, strâmtă):


− Sugerează control precar, care este evident în izbucnirile temperamentale (Machover);
− Narcisic, centrat pe sine, vanitos.

• LINII VAGI, CONFUZE :

1) Regresie la un stadiu psihotic;


2) Incertitudine şi anxietate la nevrotic;
3) Depresie, lipsă de entuziasm şi de energie;
4) Indiciu de slăbiciune în zona desenată vag;
5) Lipsa spiritului revendicativ, timiditate.

• MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII :

Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus sau trece peste marginile paginii încearcă să se
supraextindă în relaţiile cu alţii şi manifestă o tendinţă de a avea o viaţă imaginară foarte activă.
Personalitate ciclotimică.

• MĂRIMEA DESENULUI :

Discuţie: Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică, ipoteza de lucru este că
subiectul se simte mic sau inadecvat şi răspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate.
Dacă silueta-imagine-de-sine este mare, subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de
expansiune şi agresiune. Orice extremă indică psihopatologie (Levy).

1) Mărime medie: în jur de 18 centimetri;

2) Raportul dintre mărimea desenului şi spaţiu:


− Poate merge în paralel cu relaţiile dinamice între subiect şi mediul său, sau între subiect şi figurile
părinţilor (Levy);
− Poate fi legat de implicarea imaginativă a subiectului;
− Poate indica gradul de estimare de sinerealistă, relaţionată la expansivitatea subiectului.

3) Desen diminuat sau foarte mic:


− Eu contractat (Machover);
− Sentimente de inadecvare şi preocupări de adaptare la mediu (Machover, Jolles, Levy);
− Scizofrenie regresivă, vegetativă; nivel energetic scăzut şi Eu diminuat şi slab (Machover);

29
− Depresie profundă.

4) Foarte mare sau mărit:


− Încercarea de a se proba pe sine pe hârtie;
− Grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile, reprimate
(Machover);
− Estimare de sine fantezistă;
− Poate fi caracteristic unui maniac ce îşi răspândeşte desenul pe toată pagina sau depăşeşte
marginile acesteia;
− Poate arăta autoapreciere înaltă la psihopaţii agresivi (Machover);
− Dacă este sărac proporţionat, gol şi sărăcăcios poate semnifica deficienţă mintală sau organicitate;
poate să apară în desenele copiilor.

5) Depăşeşte pagina:
− Lipsa capacităţii (abilităţii) de planificare;
− Tendinţa de a fi maniac, hiperactiv.

• MÂINI ( vezi şi DEGETE ):


1) Mari:
− Doritoare de forţă, tipice pentru adolescenţi sau băieţi tineri, posibil pentru a compensa slăbiciunea
(Machover);
− Tendinţa de a face adaptări rafinate la relaţionări sociale din cauza sentimentelor de inadecvare şi
impulsivitate (Jolles).

2) Omise:
− Trăire de inadecvare a modului cum se descurcă cu ambianşa (Jolles);
− Trăiri de vinovăţie în legătură cu agresivitatea, ostilitatea, trăirile sexuale (Machover);
− Sens posibil de sindrom de castrare.

3) Desenate la sfârşit:
− Şovăială în descurcarea cu ambianţa din cauza unor trăiri de inadecvare sau negarea unor dorinţe
de putere (Jolles).

4) În buzunare sau la spate:


− Sofisticare artistică (Cook şi Wood);
− Evaziune, nu vrea să se ocupe de situaţie; psihopat (Machover).

5) Foarte haşurate:
− Vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie, atac, furt (Jolles).

6) Lângă organele sexuale:


− Preocupări sexuale (Jolles);
− Vină în legătură cu masturbaţia (Machover);
− Apărare împotriva unei apropieri sexuale (Jolles).

7) Perturbare în tratarea mâinii


− Obişnuită, este posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi contacte sociale (Machover).

• MIŞCARE :

30
1) Activitate:Tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve problemele;
2) Hiperactivitate:Efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori predictibilitatea;
3) Pasivitate: Simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de slăbiciune şi
inadecvare.

• MIŞCAREA CREIONULUI :

1) Lungă: control (Jolles);


2) Scurtă: impulsivitate (Jolles);
3) Zimţată (tremurată): ostilitate; posibilă impulsivitate (Jolles);
4) Schiţată: insecuritate şi anxietate; semn al sentimentului de inadecvare dacă apăsarea este mică;
5) Înspre corp: introversiune (Levy);
6) Dinspre corp: extroversiune (Levy);
7) Apăsare (presiune): indică nivelul energetic (Levy);
8) Apăsare puternică: indică anxietate şi tensiune;
9) Presiune verticală: indică determinare, afirmare, masculinitate.

• MUSTAŢĂ :

1) Mult haşurată (umbrită):


− Străduinţe pentru o sexualitate masculină matură;
− Ocazional, semn al ostilităţii faţă de un bărbat dacă este desenată de o femeie.

2) Mică, curată, îngrijită:


− Sexualitate controlată, preocupare pentru sine, egoism;
− Apare în desenele unor homosexuali controlaţi, inteligenţi.

• MUŞCHI :

1) Accentuaţi:
− Pot să apară la studenţii în artă;
− Homosexuali (bărbaţi);
− Absorbiţi de sine;
− Narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover, Jolles);
− Cei cu atrofii musculare.

• NAS :

Discuţie: Nasul este un simbol al sexualităţii, dar şi al luptei pentru putere; o mai mare accentuare
a nasului este mai degrabă un simbol de putere decât de sexualitate.

1) Lung: agresiune, căutarea ascendenţei; subiect activ şi întreprinzător social;


2) Haşurat: posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează defecte unei femei
(Machover);
3) Cârn: sexualitate infantilă, dependenţă copilăroasă;
4) Triunghiular: dorinţe de putere; sexualitate infantilă;
5) Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;

31
6) Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover); adolescenţi şi persoane cu teamă de
castrare (Jolles);
7) Ascuţit: tendinţe dominatoare cu posibilă agresiune;
8) Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afecteză sexualitatea masculină, semn de gândire rea şi
avară.

• NASTURI :

Discuţie: Nasturii au importanţă din momentul în care pun o barieră dorinţelor de independenţă la
copii. Copilului îi este necesară o maturitate psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta sistemul de
controale motorii grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. Astfel, copilul este
forţat să depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut independenţa în ariile
sfincteriene.

1) Sub linia mediană (de mijloc):


− Pot indica dependenţa continuată faţă de mamă sau regresia la dependenţa orală (Jolles);
− Pot indica preocupări egocentrice, somatice (Machover);
− Pot indica conştienţă corporală cu preocupări în legătură cu supunerea şi dependenţa faţă de o
autoritate (Machover).

2) Accentuare:
− Dependenţă, imaturitate, inadecvare (Machover).

3) La manşete:
− Detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra controlului.

• NĂRI :

1) Evidente: semne de agresiune primitivă; măsura acesteia depinde de mărime şi haşurare; subiectul
literal “freamătă de furie”.

• NORMALITATE :

Discuţie: Aproape toţi indivizii “normali” au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea
psihologică, diagnosticianul sau clinicianul este înclinat să caute patologicul şi poate subevalua
indicatorii puterii şi stabilităţii. De aceea, autorul enumeră câteva caracteristici ale unui DAP
sănătos:

1) Mărimea:
− figuri de 14 – 18 centimetri înălţime; siluta feminină este puţin mai mică sau cel mult egală cu cea
masculină, dar nu mai mare;

2) Plasare în pagină:
− Tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus;

3) Punctul de plecare în relizarea desenului:


− Cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei
4) Timpul necesar:
− Majoritatea subiecţilor au nevoie de 10 – 12 minute sau mai puţin;
5) Spontaneitatea:
32
− Silueta arată o oarecare animaţie, mişcare, adică este flexibilă, fără rigiditate;

6) Proporţia:
− Tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fără distorsiuni majore;

7) Prezentarea estetică:
− Tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit;

8) Ştersături:
− Minime, dar atunci când apar, noua variantă este mai bună;

9) Calitatea liniei:
− Tendinţa de a face linii consistente, arătând o presiune constantă, sigură;

10) Sex:
− De obicei, sexul propriu se desenează primul; mai mult timp folosit pentru detalierea sexului
propriu decât pentru cel opus;

11) Caracteristici sexuale:


− Sexul ambelor siluete este evident: femeia va avea sâni, păr mai lung decât bărbatul, şolduri
rotunde; bărbatul va avea pieptul şi umerii mai largi, păr mai scurt decât femeia, şolduri plate şi va
fi mai accentuată haşurarea părului decât la femeie;

12) Vârsta siluetelor:


− Aproximativ, cea a subiecţilor;

13) Curea la siluete masculine:


− Semnul controlului convenţional;

14) Îmbrăcămintea formală:


− Indică controlul formal şi tendinţe conservatoare;

15) Ochii:
− Au pupile, dar nu accentuate întunecat;

16) Absenţa nărilor:


− Lipsa agresivităţii excesive,

17) Subiectivitatea:
− Acceptarea siluetelor desenate fără o autocritică nemeritată;
− Subiectul nu cere îndrumări sau asigurări de la examinator;

18) Simţul umorului:


− Subiectul poate accepta cu umor deficienţele în desen;

19) Labele picioarelor (picioarele) neaccentuate;


20) Urechile neaccentuate;
21) Întreaga siluetă desenată, în afara unor arii minore omise.

33
• NUDURI :

Discuţie: Sunt rar desenate, dar apar la:

1) Studenţii în Arte (Machover);


2) Persoane psihanalizate ortodoxal;
3) Cei preocupaţi de sex;
4) Voyeuri;
5) Schizofrenici deprimaţi;
6) Bărbaţi neserioşi, preocupaţi de sexualitate.

• OBSESIVI – COMPULSIVI indicaţi prin :

1) Detaliere excesivă: buzunare, nasturi, şireturi de pantofi, cusături;


2) Accentuarea simetriei, precizie, echilibru;
3) Multe ştersături;
4) Mult timp pentru a termina; nu pot termina desenele;
5) Siluete virile, cu braţe lungi, puternice şi capete mici:
− Doresc să ignore controlul mintal rigid, dureros şi să se supună impulsurilor fizice deschise
(Machover);
6) Pun multe întrebări, încearcă să-l forţeze pe examinator să structureze testul.

• OCHI :

Discuţie: Ochii sunt consideraţi “ferestre ale sufletului” şi relevă trăiri interioare. Ei sunt, totodată,
organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Ca şi urechile, ochii asigură date senzoriale pentru a
permite Eului să se descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed–back–
urilor.

1) Disproporţionat de mici:
− Dorinţă de închidere faţă de lume;

2) Care nu văd:
− Imaturitate emoţională şi egocentrism;
− Adulţi copilăroşi sau regresaţi;
− Deficienţi mintal la un nivel mai jos;
− Copii mici (Machover);
− Dependenţă, emotivitate superficială, lipsă de discriminare (Machover);

3) Orbi, închişi, ascunşi de pălărie sau cu cearcăne accentuate:


− Reţinere puternică în a privi lumea;
− Posibilă ostilitate faţă de ceilalţi;
− Tendinţa de a evita situaţii neplăcute (Jolles);
− Tendinţa de a exclude neplăcerea;

4) Mari, accentuaţi:
− Pot fi ostili şi ameninţători;
− Subiectul poate fi un individ strălucitor; indicator al tendinţelor exhibiţioniste, în special la fete;
− Bărbaţi homosexuali (Machover);

34
− Subiectul poate fi un isteric egoist;

5) Străpungători:
− Stare exagerată de alertă în raport cu lumea, paranoidă; suspiciuni faţă de motivele şi
comportamentele altora (Machover);
− Îngustarea viziunii, dar cu conştientizare penetrantă la personalităţi paranoide;

6) Ochi crăpaţi:
− excitaţie sexuală (Machover);

7) Crucişi:
− Gândire confuză (Machover);

8) Orbite mari cu ochi mici:


− Curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate, posibil conflicte voyeuriste (Machover).

• OMISIUNI :

Discuţie: Omiterea unei părţi a corpului implică un conflict sau o preocupare în legătură cu zona
respectivă. Înainte de a dezvolta o ipoteză conflictuală, trebuie considerată situaţia imediată,
istoria socială, statutul conflictual al zonei omise, semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte
date pertinente.

• ORGANICITATE :

1) Capul neproporţional;
2) Capul prea mare;
3) Linii groase şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Siluete prea mari;
6) Sentimentul importanţei exprimat de către subiect;
7) Rigiditatea abordării,
8) Stereotipie;
9) Fără detalii, multe omisiuni;
10) Creionare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) “Înrămarea” siluetei cu linii suplimentare;
13) Ştersături puţin frecvente;
14) Proporţionare slabă.

• PANTOFI :

1) Detaliere:
− La tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale; curiozitate şi
preocupare anormale pentru sexualitatea masculină (Machover);

2) Ascuţiţi: - agresiune;

3) Mult haşuraţi:
− Preocupare şi dorinţă sexuale;

35
4) Lipsa pantofilor:
− Agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate;
5) Cu catarame:
− Femeile exhibiţioniste şi narcisiştii decorează mult pantofii.

• PARANOICI indicaţi prin :


1) Accentuarea capului:
− Compensare emfatică pentru trăirile de inadecvare;

2) Accentuarea ochilor şi urechilor:


− Preocupare excesivă faţă de lume; lumea este ostilă şi ameninţătoare;

3) Desene din profil:


− Evaziune şi suspiciune în situaţia de testare;

4) Ochi sfredelitori:
− Prudenţă faţă de ceilalţi; “Atenţie!” la ameninţările şi pericolele de la alţii;

5) Detaliere excesivă a părului:


− Preocupare deosebită pentru controlul sexual;

6) Semne homoerotice:
− Inversiune sexuală la unii paranoici;

7) Degete-gheare:
− Ostilitate extremă şi agresivitate direcţionată spre mediu;

8) Refuzul de a desena.

• PARTEA DREAPTĂ A DESENULUI ( vezi şi PLASARE ÎN PAGINĂ ):


Discuţie: Partea dreaptă a desenului este partea mediului, în timp ce partea stângă este partea
Sinelui.

• PARTEA STÂNGĂ A DESENULUI ( vezi şi PARTEA DREAPTĂ ):


1) Privirea orientată spre stânga: introspecţie, preocupare pentru sine (Machover).

• PĂLĂRIE ( vezi şi ŞAPCĂ )


1) Pălărie:
− Ascunde sexualitatea masculină;
− Trăiri masculine de impotenţă;
− Compensare sexuală masculină inconştientă (Machover);
− Încercare feminină de ascundere a impulsivităţii sexuale şi de a prezenta o faţadă “bună”,
acceptabilă social;

2) Pe capul unui nud:

36
− Indicator de regresie, indicaţie schizoidă, de sexualitate infantilă şi fantasme compensatorii de
virilitate (Machover).

• PĂR ( vezi şi BARBĂ ):


1) Foarte haşurat:
− Sexualitate excesivă;
− Anxietate în legătură cu gândirea sau imaginaţia;
− Conflict viril cu posibilitatea de evoluţie spre sexualitatea delincventă (Machover);

2) Lung şi nehaşurat:
− Ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles);

3) Păr ciufulit la siluete feminine:


− La adolescenţi indică impulsivitate, adesea de natură sexuală (Machover);
− Neîncredere masculină în femei, găsită la alcoolici şi paranoici cu deziluzii centrate pe femei;

4) Coafură elaborată:
− Femei sociopate cărora le place să se autoafişeze; vanitate,
− Bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se autoafişeze;
− Adolescente cu dorinţe de strălucire;

5) Ţepos, ordonat (“periuţă”):


− La siluete feminine indică control sexual, posibilă sterilitate (Machover);

6) Păr feminin neîngrijit şi coafură masculină foarte aranjată:


− Se întâlneşte la masculi infantili din punct de vedere psihosexual şi indică dezordine sexuală în
legătură cu femeile (la femei) şi control în legătură cu bărbaţii (la bărbaţi);

7) Zonă acoperită de păr cu un grad de umbrire:


− Indică măsura şi adecvarea virilităţii şi dorinţa de virilitate (Machover);

8) Ca spuma:
− Asociat cu imoralitate sexuală şi cu lipsa controlului (Machover);

9) Abundent, în aranjament liber:


− Asociat cu femei active, atractive din punct de vedere sexual (Machover);

10) Păr zburlit, răvăşit:


− Legată de deşteptarea (apariţia) nevoilor sexuale infantile.

11) Multă atenţie acordată părului:


− Narcisic, centrat pe sine, vanitos;

12) Păr nehaşurat:


− Depresie, libidou scăzut.

• PELVIS :

37
Discuţie: Pelvisul este, literal, “leagănul civilizaţiei”, sediul sexualităţii feminine şi mediul cel mai
gratificant pentru bărbat.

1) Închidere pelviană incompletă:


− Conflict sexual (Jolles);
− Tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vină şi anxietate;

2) Mare:
− Fecunditatea care dă naştere copiilor (Machover);
− Superioritatea femeii faţă de bărbat;
− Preocupare faţă de graviditate;
− Dependenţa bărbatului de mamă sau de imaginea mamei;
− Preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii.

• PERSEVERARE :

Discuţie: Aceasta se referă la repetiţii neadaptative ale unor răspunsuri. Adesea, perseverarea se
manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal, la nevrotici care caută refugiu în răspunsuri
sigure, repetitive, încredinţate unei zone de activitate limitate şi sigure, şi la simulanţi.

• PERSOANA DESENATĂ :

Discuţie: Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi proiectează sentimentele
faţă de oameni în cadrul unui singur desen, subiecţii ar trebui să fie întrebaţidespre concepţia lor
asupra siluetelor desenate. Examinatorul încearcă să afle dacă siluetele desenate sunt legate de
concepţia asupra Sinelui şi asupra altora, dacă desenele indică concepţii existente sau dorite asupra
lumii şi oamenilor. Întrebările puse sunt deschise, nespecifice şi nu trebuie să sugereze răspunsuri.

1) Ideal sau faţadă:


− Persoana care ar fi dorit subiectul să fie sau să apară altora;

2) Imagine de sine;

3) Imaginea autorităţii:
− Cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă;

4) Persoană semnificativă:
− Mama, tatăl, fraţi, etc., sau alte persoane semnificative;

5) Persoană neplăcută:
− Faţă de această persoană subiectul manifestă sentimente ambivalente;

6) Sexul opus:
− Răspunsul la o figură sexuală;

7) Persoană pozitivă sau negativă;

8) Persoană puternică sau slabă:


− Confesiunea deschisă a slăbiciunilor şi defectelor;
− Poate indica un effort sincer de a compensa defectele,

38
− Poate fi în acelaşi timp confesiune şi effort de a se schimba (Machover);

9) Persoană mutilată:
− Respingerea conceptului reprezentat de partea mutilată a corpului (Jolles);
− Tulburare mintală (emoţională) severă.

• PERSPECTIVĂ :

Discuţie: Perspectiva se referă la acea parte a siluetei desenate pe care subiectul o prezintă lumii.

1) Profil:
− Perspectivă mai matură şi mai sofisticată decât vederea din faţă, care este relativ mai naivă şi
nesofisticată (Machover);

2) Disproporţia profilului:
− Slabă capacitate de judecată (Machover);

3) Vedere întreagă, plină:


− Tendinţa la exhibiţionism şi de a se arăta la femeile vanitoase, adolescente, bărbaţi activi social;

4) Vedere întreagă a femeii, combinată cu profil în cazul siluetei masculine:


− Semn de autoprotecţie din partea bărbatului; uşurinţa de a expune femeia (Machover(;

5) Confundarea profilului feţei cu vederea întreagă a acesteia:


− Perspectivă rară, cu excepţia primitivilor, deficienţilor mintal gravi, organicilor, schizofrenicilor;

6) Profil al feţei cu vederea întreagă a corpului:


− Postură încordată;
− Jenă socială, vină relativă la contactele sociale;
− Impulsul de a arăta corpul (Machover);

7) Întreaga siluetă din profil:


− Ezitare în a face faţă lumii;
− Tendinţa de a se ascunde pe sine;
− Tendinţa de a se retrage din lume (Jolles);

8) Vedere din faţă a siluetei (faţă şi corp) fără a sugera profilul:


− Rigiditate;
− Determinarea de a face faţă vieţii direct (Jolles);

• PLASARE ÎN PAGINĂ :

Discuţie: încadrarea în pagină arată în mare unde se plasează subiectul relativ la mediul său.

1) Sus pe pagină:
− Subiectul se simte “în aer”, fără o bază solidă;

2) Deasupra mijlocului paginii:


− Subiectul se simte lucrând pentru un scop intangibil (Jolles, Buck);
− Tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere (Buck);

39
− Poate fi distant şi inaccesibil (Buck);
− Poate indica optimism în lupta pentru atingerea scopurilor (Machover);
− Poate indica înfumurare sau privire “de sus” a altora (Levy);

3) În centrul paginii:
− Insecuritate şi rigiditate;
− Nevoia de a menţine un control atent (Jolles);
− Grad normal de control şi rigiditate;

4) Sub mijlocul paginii:


− Se simte nesigur şi inadecvat, cu o oarecare depresie (Machover, Jolles, Buck);
− Concret sau “ancorat în realitae” în viaţă şi gândire (Jolles, Buck);
− Atitudine defetistă, depresie (Levy);
− Nevoia unor fundaţii solide, a unui control şi echilibru solid;
− Poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy);

5) Partea stângă a paginii:


− Dominanţă emoţională (Jolles);
− Accent pe trecut (Jolles);
− Tendinţe spre impulsivitate;
− Orientat către sine (Machover);
− Conştient de sine (Levy);

6) Partea dreaptă a paginii:


− Control emoţional (Jolles, Buck);
− Face eforturi mari pentru a reuşi;
− Orientat către mediu (Machover);
− Extratensiv;

7) Colţul din stânga sus al paginii:


− Anxios; dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a se întoarce în trecut, sau de a căuta satisfacţii
imaginare (Jolles).

• PROFIL :

− Evadare controlată, sau rezistenţă la relevare de sine;


− Poate indica control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba;

1) Figură întreagă din profil:


− Serioase tendinţe de retragere şi opoziţie (Jolles);
− Evaziune controlată sau rezistenţă la autorevelare (Urban);
− Tendinţe de retragere nepatologice dacă nu sunt prezente şi alte semne de retragere (Urban);

2) Profil ambivalent ( o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât cealaltă parte):
− Tendinţe introversive şi extroversive, o ambivalenţă care produce confuzie (Urban);
− Poate indica frustrare extremă cu dorinţă puternică de a abandona situaţia nesatisfăcătoare (Jolles).

• PUTERE FIZICĂ :

40
Discuţie: Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic. Cineva sigur de sine
într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentueze acea zonă (Machover, Jolles).

• RECT :

1) Accentuat: semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice (Machover).

• REGRESIA ŞI RETRAGEREA sunt indicate de :


1) Ochi orbi;
2) Gură concavă, receptivă;
3) Mişcare îngheţată, silueta este prinsă “în contemplare”;
4) Profil care priveşte spre stânga;
5) Profil rigid;
6) Refuzul de a desena;
7) Slăbiciune:
− Picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe, picioare şi braţe slabe, degete ca petalele de flori,
siluetă foarte mică.

• RETICENŢA ÎN A DESENA poate indica :


1) Timiditate;
2) Anxietate;
3) Evaziune: teama de autorevelare din cauza unor trăiri că lucrurile nu merg bine;
4) Depresie;
5) Încăpăţânare.

• SÂNI :

Discuţie: Tradiţional, sânul asigură laptele dătător de viaţă, simbol al mamei şi al obţinerii
obiectelor de la mamă. Sânul este asociat cu dependenţa; mai degrabă cu “a lua” decât cu “a da”.

1) Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată:


− Dependent, imatur, individ care se caută pe sine (Machover);

2) Femeie maternă, cu bust mare:


− Desenată de masculi imaturi psihic şi de femei crescute în medii unde au fost dominate sau
supraprotejate de mame sau surogate de mame;

3) Mici:
− Pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobării către copii;
− Dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii feminine;
− Pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover);
− Pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover);

4) Cu linie joasă (căzuţi):


− Masculi care depind de mamă şi nu se pot desprinde de aceasta;

5) Accentuare a sânilor şi pelvisului:


41
− De către femei, indică identificarea puternică cu imaginea maternă productivă, dominantă;
− De către bărbaţi, indică dependenţa de figura maternă şi o căutare puternică a dragostei şi
aprobării;

6) Înalţi şi fermi:
− Siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale active (Machover);
− Pot indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature pentru o “iubire liberă” egală cu a
bărbaţilor.

• SCHIZOFRENIA este indicată de :


1) Mişcare blocată, cu trăsături statice, autiste, introverte:
− Impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover);

2) Desen situat complet în partea stângă a paginii: o trăsătură de intoversiune;


3) Cap mărit:
− viaţă imaginativă bogată;

4) Detalierea urechii şi ochiului:


− În schizofrenia paranoidă arată preocupare pentru halucinaţii auditive şi vizuale şi extremă
suspiciune;

5) Corp rigid, constricţie (corp contractat);


6) Desen bizar, lipsa contactului cu realitatea;
7) Refuzul de a desena:
− Rezultă din evaziune sau depresie;

8) Transparenţă, arătarea organelor interne:


− Indică furie şi anxietate convertite în preocupare corporală (Machover);

9) Succesiune confuză (cea normală este de la cap la picioare);


10) Profil confuz;
11) Disproporţie grosieră;
12) Figură – diagramă;
13) Siluetă formalizată:
− Indică lupta compulsivă pentru control;
14) Reprezentarea organelor genitale;
15) Dezumanizare, oameni desenaţi ca animale.

• SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE :

Discuţie: Semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul feminin în societate.
Aceste semne apar în desenele homosexualilor deschişi, ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv
– compulsivilor, uneori şi la unii indivizi normali care tind să fie sensibili, idealişti, bine educaţi
sau cu interese estetice.

1) Gene lungi;
2) Gură moale cu buze groase;
3) Sprâncene arcuite;
4) Coafură precisă, aranjată;
5) Talie de viespe;

42
6) Coapse şi fese mai mari;
7) Tocuri înalte;
8) Trăsături faciale strălucitoare.

• SILUETĂ FEMININĂ :

1) Mare, masculinizată:
− Femei care prezintă protest masculin, care invidiază rolul masculin;
− Femei cu contacte heterosexuale limitate;

2) Mică, slabă:
− Bărbaţi cu mania grandorii;
− Femei slabe, sensibile, delicate.

• SILUETĂ ÎN ALERGARE :

Discuţie: O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată primar spre ieşirea dintr-o
situaţie neplăcută (Jolles). Poate indica şi o impulsivitate isterică.

• SIMBOLURI FALICE :

1) Puşti, ţigări, pipe, bastoane, pantofii, nasul:


− Frica de impotenţă;
− Ostilitate faţă de femei;
− Imaturitate psihosexuală;
− Preocupare sexuală;
− Impulsuri sexuale: complexul Don Juan.

• SIMBOLURI SEXUALE :

1) Pălăria;
2) Pantofii;
3) Nasul;
4) Pipa, ţigara, ţigara de foi;
5) Puşca, bastonul;
6) Părul, barba, sprâncenele.

• SIMETRIE :

1) Bilaterală:
− Rigiditate şi represie (Machover);
− Efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă;

2) Extremă:
− Compulsiv, rece emoţional, distant (Machover);

3) Tulburare marcată a simetriei:


− Nevrotici cu sentimente de stângăcie fizică şi inadecvare;
− Hipomaniaci sau isterici cu tulburări impulsive (Machover);
− “Copilării” de isterici;
− Nevroză anxioasă severă.
43
• SPRÂNCENE :

Discuţie: Au conotaţii sexuale.

1) Îngrijite:
− Stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire;
− Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal, adesea critice în raport cu exprimarea liberă a
trăirilor lor (Machover);

2) Ridicate:
− Atitudine dispreţuitoare, de superioritate (Machover);
− Atitudine interogativă;

3) Stufoase:
− Primitiv, aspru, grosolan, posibil neinhibat.

• STOMAC (vezi şi BURTĂ ) :


Discuţie: Stomacul este acea parte a corpului cea mai susceptibilă la anxietate şi la conversia
acesteia în plângeri fizice; de notat marea incidenţă a afecţiunilor gastro – intestinale cu origini
psihogenice. Psihodinamic, un stomac plin este asociat cu sentimente de bunăstare, în timp ce un
stomac gol este asociat cu sentimente de singurătate şi gol. Tipic, schizofrenii se simt goi pe
dinăuntru, aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii persoanelor deprimate şi cu deprivări
emoţionale. Desenele lor pot releva aceste lucruri.

• SUCCESIUNE :

Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre picioare.

1) Ezitare în a merge mai jos de cap sau de linia taliei:


− Reţinere în a face faţă conflictelor legate de semnificaţia simbolică a zonelor evitate (Machover);

2) Succesiune confuză:
− Impulsiv, maniac sau supra-activ;
− Scizofren confuz;

3) Dezvoltare bilaterală a unor zone foarte mici:


− Rigid, compulsiv (Machover);

4) Trăsături faciale desenate la urmă:


− Neadaptare implicând reţinere sau incapacitate în a face faţă angajamentelor emoţionale
(Machover);
− Tendinţe schizoide.

• SUCCESIUNEA SEXELOR :

Discuţie: Levy afirmă că 87 % din 5000 de subiecţi au desenat la început persoane de acelaşi sex
cu ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali, 81% (13) au desenat la început sexul opus.
Interpretările posibile ale acestei ultime succesiuni în desenare sunt următoarele:

44
1) Inversiune sexuală (Levy);
2) Identificare sexuală confuză (Jolles, Machover);
3) Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus (Machover);
4) Ataşament puternic sau dependenţă de un membru al sexului opus (Levy).

• ŞAPCĂ (vezi şi PĂLĂRIE ) :

− Poate indica imaturitate;


− Poate fi o încercare de mascare a sexualităţii.

• ŞTERSĂTURI :

Discuţie: Ştersăturile indică anxietate şi instisfacţie deschisă în raport cu zona în care apar, cu
funcţia zonei respective sau cu semnificaţia simbolică a acesteia (Machover).

1) Mai des întâlnite la:


− Nevrotici, obsesiv – compulsivi, psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover);

2) Mai puţin dese la:


− Copii mici, deficienţi mintal, scizofreni regresaţi, organici, senili, maniaci, depresivi (Machover).

• TEMĂ :

Discuţie: Siluetele desenate deseori “spun” poveşti şi prezintă o varietate de teme.

1) Cowboy:
− Agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresia fizică, activă a sentimentelor;
− Copii, adolescenţi, delincvenţi;

2) Om de zăpadă:
− Evaziune din problematica somatică, corporală;

3) Clown, desene animate, figuri caraghioase:


− Pot exprima dispreţ sau ostilitate faţă de sine;
− Pot semnifica reducerea examinării sau a examinatorului la o absurditate;

4) Persoană în vârstă:
− Eforturi spre maturitate şi control;

5) Persoană mai tânără:


− Folosire a unei apărări infantile;
− Tânjeşte după libertatea de expresie şi responsabilităţile limitate ale copilăriei;
− Imaturitate emoţională.

• TRANSPARENŢĂ :

− Tendinţe voyeuristice (Machover);


− Ruptură, fisură în judecată sau apreciere, schizofrenie (Machover).

• TRATAREA FIGURILOR MASCULINE SAU FEMININE :

45
Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este importantz, deoarece indică ariile de conflict
privind rolurile sexuale, ostilităţi, dependenţă, dorinţe de putere şi fixare la niveluri imature ale
sexualităţii.

1) Bărbaţi imaturi sexual, infantili:


− Pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice, idealuri ale Eului;
− Figuri materne puternice, reprezentând pe cineva de care poate depinde un asemenea bărbat;

2) Homosexuali:
− Desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate (Machover);
− Uneori desenează bărbaţi şi femei împodobiţi, “încântători”;

3) Bărbaţi cu tendinţe spre grandoare, exhibiţionişti, egoişti:


− Desenează figuri feminine slabe;

4) Femei care protestează împotriva bărbaţilor:


− Au tendinţa de a desena bărbaţi slabi, inadecvaţi rolului masculin;

5) Identificare cu sexul opus:


− Aceste persoane desenează întâi sexul opus, indicând confuzia sexuală şi a rolurilor;
− Pot fi incapabile să deseneze figura aceluiaşi sex;

6) Desenează sexul opus mai întâi:


− Indică o posibilă inversiune sexuală;
− Confuzia identificării şi a rolului sexual;
− Ataşament sau dependenţă puternică faţă de părintele de sex opus;
− Imatur psihosexual; posibil să caute divorţ, promiscuitate sau folosirea excesivă a alcoolului.

• TRUNCHI :

Discuţie: Trunchiul este originea impulsurilor fizice.

1) Omis:
− Respingerea impulsurilor fizice;
− Bărbaţi involutivi;
− Copii (Machover),
− Pierderea imaginii corporale (Jolles);

2) Lung şi îngust:
− Caracteristică schizoidă (Jolles);

3) Eşec de închidere, de încheiere:


− Preocupare sexuală (Machover);

4) Foarte mic:
− Negarea impulsurilor sexuale (Jolles);
− Sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover);

5) Foarte mare:

46
− Multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles);
− Luptă pentru dominanţă fizică (Machover);

6) Trunchiul sexului opus mult haşurat:


− Ostilitate faţă de sexul opus (Machover).

• TULBURĂRI SEVERE indicate de (indicatori de alarmă) (vezi şi SCHIZOFRENIE):


1) Ochi care nu văd;
2) Indicatori anatomici;
3) Guri deschise;
4) Guri care rânjesc;
5) Pumni strânşi;
6) Caracteristici bestiale;
7) Haşurare extremă, pătare;
8) Guri crestate;
9) Degete ca ghearele;
10) Omiterea unor părţi importante (mâini, braţe, picioare);
11) Siluete rigide, diagramatice;
12) Lipsa echilibrului, impresia de clătinare;
13) Nuduri cu organele sexuale accentuate;
14) Mâzgăleli;
15) Confundarea profilului cu vederea din faţă;
16) Desene mici, goale;
17) Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina;
18) Ochi care privesc cruciş.

• UMERI :

Discuţie: Umerii asigură forţă şi putere. Împreună cu mâinile,braţele şi picioarele, umerii


formează un complet care indică dorinţele de putere. După Jolles, umărul stâng are implicaţii
feminine, iar cel drept implicaţii masculine.

1) Mari:
− Sentimente de forţă; preocupare extremă pentru putere (Jolles);
− Adolescenţi (Machover);
− La subiecţi feminini indică protest anti – masculin, dorinţe de forţă şi putere asupra bărbatului
(Machover);

2) Mici:
− Sentimente de inferioritate (Jolles);
− Lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive;

3) Pătraţi:
− Împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate arată o atitudine extremă de apărare şi ostilitate
(Jolles);

4) Bine proporţionaţi şi rotunjiţi:


− O expresie a puterii uşoară, flexibilă şi bine echilibrată (Jolles);

5) Căzuţi, atârnând:

47
− Dezechilibru emoţional;
− Semn de conflict sexual de rol;

6) Ştersături şi întăriri:
− Preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului şi expresie a puterii
(Machover).

• URECHI :

Discuţie: Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii (conversaţii) ce asigură feed
– back-ul cu alte persoane. Ele asigură date senzoriale pentru a se descurca cu lumea externă şi
detectează semnalele de pericol.

1) Accentuare:
− Sensibilitate şi receptivitate la lumea exterioară;
− Paranoizi (Jolles, Machover);
− Persoane surde sau cu deficienţe de auz (Machover);
− Ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor deviantă (Machover);
− Nevroticii extrem de sensibili la critici;
− Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive;

2) Minimalizare:
− Refuz de a asculta criticile (Jolles);
− Negarea preocupării pentru părerile celorlalţi;
− Negarea halucinaţiiolr auditive;

3) Omisiune:
− Din moment ce includerea urechilor se face la o vârstă mai mare decât alte trăsături faciale,
omiterea lor este mai puţin semnificativă decât omiterea părţilor corporale mai active (Machover).

• VEDERE DIN FAŢĂ :

− Implicaţii ale exhibiţionismului, naivităţii, comunicării sociale;


− Mai des întâlnită la femei şi la persoane dependente social.

48
IV. CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D.A.P.

CĂTRE EXAMINATORI :

Această broşură de protocol este desemnată a fi utilizată împreună cu catalogul de analiză


interpretativă.

 NUME :
 VÂRSTĂ :
 DATA NAŞTERII :
 SEX :
 ADRESA ŞI TELEFON :
 STUDII :
 DIPLOME SAU ATESTATE :
 DATE MEDICALE, NEUROLOGICE, PSIHOLOGICE :
 DATE SOCIO – ECONOMICE :

CONCLUZII ŞI APRECIERI REZUMATIVE:

Tulburări mentale / emoţionale: Leziuni cerebrale organice:

0-7 - sau +
8 - 14 ++
0–4 -
5–9 +
11–16 ++

49
0 – 4 : Nu neapărat semnificativ, dacă tabloul 0 – 7 : Uşoară probabilitate de
clinic nu susţine ipoteza psihopatologică; leziune cerebrală;
5 – 9 : O tulburare acută; 8 –14 : Probabilitate mare de
10 – 16 : Tulburare emoţională severă. leziune cerebrală.

RECOMANDĂRI :

DINAMICA PERSONALITĂŢII :

EXAMINATOR : DATA EXAMINĂRII :

DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR

SILUETA SILUETA
MASCULINĂ FEMININĂ
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
GREŞELI GREŞELI
(MIŞCARE) (MIŞCARE)

PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ

SILUETĂ MASCULINĂ :

JUMĂTATEA JUMĂTATEA PARTEA PARTEA CENTRUL


SUPERIOARĂ INFERIOARĂ STÂNGĂ DREAPTĂ PAGINII
INTERPETĂRI

OBSERVAŢIE : la fel se procedează şi cu silueta feminină.

ZONE DE DISPROPORŢIE DESCRIERE INTERPRETĂRI


1
2
3
4

50
ALTELE

ARII DE HAŞURĂRI DESCRIERE INTERPRETĂRI


PUTERNICE ŞI / SAU
ŞTERSĂTURI
1
2
3
4
5
ALTELE

SILUETA MASCULINĂ :

DESCRIERE INTERPRETĂRI
TRĂSĂTURILE
CAPULUI
PĂR
OCHI
URECHI
NAS
GURĂ
BĂRBIE
UMERI, BRAŢE
MÂINI, DEGETE
UMERI
BRAŢE
MÂINI
DEGETE
ZONE
SIMBOLICE
SEXUAL
PERINEU
NASUL
PĂRUL
PICIOARE (pantofi)
FESE
TRĂSĂTURI
ALE
CONTROLULUI
GRADUL DE
DETALIERE

51
PIEPT
MANŞETE
ATITUDINE
CALITATEA LINIEI
LINIA GÂTULUI

OBSERVAŢIE : în cazul silutelor feminine, se adaugă la zonele simbolice sexual cea a sânilor.

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE /


EMOŢIONALE

1) Arătarea organelor interne;


2) Siluetă care se clatină;
3) Organe genitale accentuate la siluete nude;
4) Siluete dezumanizate;
5) Trăsături bestiale;
6) Fără trăsături faciale;
7) Figuri saşii;
8) Degete ca ghearele;
9) Inconsecvenţa profilului facial;
10) Gură căscată, rânjită;
11) Siluete rigide, diagramatice,
12) Gură crestată (buze subţiri);
13) Haşurare puternică, pătare;
14) Desene mici, goale;
15) Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina;
16) Haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor.

TOTAL :

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE

1) Cap disproporţionat,
2) Cap mult prea mare;
3) Linii greoaie şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Absenţa detaliilor, multe omisiuni;
6) Siluete mult prea mari;
7) Simţul neputinţei exprimat de subiect;
8) Rigiditatea abordării;
9) Stereotipie;

52
10) Schiţare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare;
13) Slabă proporţionare,
14) Ştersături neobişnuite.

TOTAL :

REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE D.A.P. :

INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel mai bine pe subiect.
Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi înlocuite de examinator. Fiecare secţiune
(A,B,C, etc.) ar trebui să aibă cel puţin un cuvânt încercuit. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi
completate de examinator.

A. APARENŢA: curăţenie meticuloasă – medie – neîngrijit -


B. ÎNGRIJIRE: curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit -
C. POSTURA: rigidă – dreaptă – medie – aplecată -
D. MERS: enrgic – mediu – ezitant – moale – stângaci -
E. ST RÂNGERE DE MÂNĂ: foarte puternică – puternică – fermă – slabă -
F. ANXIETATE MANIFESTĂ: frunte umedă – palme umede – tremur -
G. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR: prietenoasă – plăcută – rezervată – rece -
H. DEPENDENŢA DE EXAMINATOR: se bazează pe el însuşi – pasiv – cere ajutor -
I. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL: bun – mediu – rece – suspicios -
J. REACŢIA LA DAP: dornic – interesat – negativ -
K. VERBALIZARE: abundentă – medie – fără comentarii -
L. ATITUDINE DEFENSIVĂ: consideră DAP folositor – neutru – criticist -
M. IMPLICAREA EULUI: serioasă – aparentă – neprovocat -
N. ABORDAREA DAP: uşoară – spontană – ezitantă – refuz -
O. ENERGIE: rapid – rapid şi agil – muncitor – încet -
P. ŞTERSĂTURI: nici una – puţine – multe -
Q. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE: supraapreciere – realistă – hipercritică -
R. ÎNCREDERE ÎN SINE: sigur pe sine – unele dubii – oscilant -
S. COMPORTAMENT: normal – aparte – bizar – artistic -
T. LIMBAJ: bun – mediu – defectuos -
U. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ: alertă – medie – proastă -
V.
W.
X.
Y.
Z.

53
IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP
DESENATE

INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a continuumului. Mai jos se află
un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum examinatorul
plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona care i se pare cea mai
potrivită dintre cele două zone. Deci, fiecare linie va avea un “M” şi un “F”. Pe această cale,
examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor.
Liniile adiţionale sunt prevăzute pentru a introduce noi continuumuri , scriind cei doi termeni
descriptivi care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa examinatorului îl face pe acesta să
creadă că este semnificativ.

CONTINUUMURI
TREIMEA TREIMEA TREIMEA
SUPERIOARĂ MEDIE INFERIOARĂ
Viguros Pasiv
Deschis Respinge
Bine dispus Furios
Prietenos Ostil
Strălucitor Plat
Frumos (chipeş) Nepretenţios
Curat Neîngrijit
Trăsături regulate Schimonosite
Natural Stilizat (afectat)
Maturitate emoţională Imaturitate
Aparenţă adultă Adolescentină Infantilă
Capabil Slab
Masiv Mic
Drept Se clatină
Controlat Impulsiv
Detaliat “Gol”
Perceptiv (“vede”) Imperceptiv (“orb”)
Sofisticat Naiv
Sensibil Nesimţitor
Intelectual Corporal
Conştiincios (linii îngrijite) Dezordonat
Fericit Deprimat
Consecvent în tratare Inconsecvent
Ştersături puţine Multe

54
TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE:

Folosind continuumurile, examinatorul indică prin încercuire care sex asigură după părerea lui reacţiile
subiectului, răspunsul sau identificarea acestuia.

1) Care sex este mai aproape de vârsta subiectului: B F


2) În care desen foloseşte subiectul mai multă energie: B F
3) În care desen arată subiectul mai multă concentrare: B F
4) Care desen este mai detaliat: B F
5) Care desen este mai înalt: B F
6) Care desen pare mai puternic: B F
7) Care desen pare mai sănătos: B F
8) Care este sexul dominant: B F
9) Care sex arată mai multă mişcare: B F
10) Care sex arată mai multe pribleme psihopatologice: B F
11) B F
12) B F
13) B F
14) B F
15) B F

IPOTEZE INTERPRETATIVE:

A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în


catalogul de interpretare şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastră clinică;
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răspunsurile subiectului
sunt corelate şi integrate;
C. Descrierea tratării diferenţiate a sexelor.

A. :

B. :

C. :

55
56