Nume: Nişcov Marian-Danuţ

Clasa : a XI a B
 Origini
Cu 2000 de ani în urmă, teritoriul de astăzi al României, a fost locuit de daci ale
căror preocupări includeau agricultura, viticultura sau crescutul animalelor. Au
rămas din acea perioadă câteva cuvinte legate de corpul omenesc şi relaţiile
familiale.
Dacii nu sunt unicii strămoşi ai românilor şi a limbii române. Romanii au jucat un
rol important în istoria şi dezvoltarea limbii române atunci când i-au asimilat pe
daci încetul cu încetul.
De-a lungul secolelor VII, VIII şi IX, slavii au venit pe teritoriul actualei Românii.
Limba lor a influenţat limba română dar slavii au învăţat şi ei limba latină. Limba
slavă a influenţat limba română mult în pronunţie .Mai târziu, în anii 1700,
lingviştii români au făcut un efort de a relatiniza limba deoarece era influenţată de
cuvinte de origine slavă. Acest proces de purificare a continuat şi în secolul XIX
prin eforturile unor scriitori şi oameni de cultură.
Limba română a fost foarte influenţată de limba franceză şi în prezent, de limba
engleză.
De la începuturile sale până în prezent, limba română a fost o limbă cu origine
romanică dar care şi-a păstrat acest caracter în ciuda influenţelor sale.
 Ce a însemnat Romanizarea?

Prin romanizare inţelegem răspândirea culturii materiale
romane (construcţii, unelte, ceramică, bijuterii) şi a culturii
spirituale umane (limba, religie, cunoştinţe specifice,
obiceiuri), in rândul geto-dacilor.
In concluzie se poate spune ca romanizarea este o simbiozǎ
etnolingvistica si culturală intre autohtoni şi nou-veniţi.
Biblia de la Bucureşti

Biblia de la București (cunoscută și sub denumirea de
Biblia Cantacuzino) a fost prima traducere completă a
Bibliei în limba română, fiind publicată la București în
1688. Scrisă cu caractere chirilice, titlul ei complet era
“Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și
Noului Testament”. Traducerea s-a bazat pe versiunea
lui Nicolae Milescu a Septuaginta, revăzută de „oamenii
locului”, cu aportul fraților Greceanu (Radu și Șerban),
fiind tipărită în Țara Românească cu ajutorul
principelui Șerban Cantacuzino (1678-1688). Această
Biblie a pus o piatră de temelie la dezvoltarea limbii
române scrise, pentru mult timp ea fiind Biblia standard
folosită de către Biserica Ortodoxă Română.
Mitropolitul Varlaam
A fost o personalitate imporatană in
istorie dar şi un om de cultură
religioasă fiind scriitor şi traducător
religios.
A fost născut în jurul anului 1580 cu
numele original de Vasile Moţoc fiind
un fiu de ţăran din Boloteşti.Ulterior va
deveni un "om de temperament cu o
mare pasiune oratorică".Numele de
“Varlaam” este dat de obstea Mănăstirii
Secu unde este călugărit(1608-
1613).Moare în 1657 la vârsta de peste
70 de ani.
 Activitate
 1618: studiază cărţile, în deosebi cele religioase; traduce
Scara (Leastvița) Sfântului Ioan Scararul.
 1637: termină Cazania sa, intitulată "Carte românească de
învăţătură dumenecele preste an şi la praznice împărăteşti, şi la
sfânţi mari"; printr-o scrisoare adresată Ţarului, îi cere sprijinul
pentru a o tipări.
 1640: înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova, instalată
la Mănăstirea “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi; tipăreşte cărţi în limba
română, traduceri proprii sau ale lui Eustratie logofătul;inaugurează
un puternic curent de răspandire a cărţii româneşti, continuat mai
târziu de mitropolitul Dosoftei înfiinţează prima şcoală de grad înalt
din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev.
Mitropolitului Varlaam i se atribuie traducerile manuscrise ale unor
texte liturgice:un Evangheliar, un Apostol şi o Psaltire<<Paraclisul
Precistii>>este o tipăritură aparută la Iaşi, considerată, fie şi parţial,
o traducere a lui Varlaam, însă se pare că este de fapt, prima lucrare
a lui Dosoftei. Opera capitală a lui Varlaam este
 <<Cartea românească de învăţătură>>
Cazania - manuscris
Dosoftei
Cărturar român, poet, traducător şi mitropolit
al Moldovei născut la 26 octombrie 1624 ca fiu de
neguțător cu numele de Dimitrie Barilă.
Învaţă la Iaşi, la şcoala domnească de la „Trei
Ierarhi”, apoi la şcoala Frăţiei Ortodoxe;
cunoştea limba elenă, neogreacă, latină, slavonă,
rusă, ebraică, ucraineană și polonă.
 Activitate
 1649:ieromonah la Probota;traduce pentru prima oară în româneşte”Istoriile lui
Herodo”Cronograful lui Matei Cigalas”, cartea”Mântuirea păcătoşilor”şi fragmente
din”Viaţa şi minunile Sfântului Vasile cel Nou”;
 1658-1660: primește numele de Dosoftei; devine episcop la Huși;
 1660-1671:episcop la Roman; revizuiește traducerea lui Nicolae Milescu a
“Vechiului Testament”;
 1665: începe versificarea„Psaltirii”~> capodopera sa poetică;
 1671:Mitropolit al Moldovei;sprijină politica antiturcească a lui Ştefan Petriceicu;
 1673: pleacă în Polonia; traduce prologul dramei”Erofili”;traduce”Dogmatica
Sfântului Ioan Damaschinul”;la Uniev se tipăresc „Psaltire a Sfântului prooroc
David" - în versuri, şi „Preacinstitul Acatist şi Paraclis al Preasfintei Născatoare de
Dumnezeu”;
 1674:după lupta de la Hotin, se refugiează în Polonia, unde rămâne până în 1675;
va continua să editeze
 1680:„Psaltirea de-nteles a sfântului împărat prooroc David”(Psaltirea slavo-
română);
 1681:editează un “Molitavnic de-nţeles”
 “Dumezeiasca liturghie
denîţăles” şi “Viaţa şi petrecerea
sfinţilor”
Texte
 
Cartea lui Iov
 Ecleziastul
Cartea lui Iona
Cartea lui Ruth
 Cantarea cantarilor
 Cartea lui Iov este o carte din Vechiul Testament (Biblia ebraică).
Cartea prezintă povestea lui Iov, suferințele sale în momentul când se
află în mâinile lui Satana, discuțiile sale cu prietenii despre originea
și natura suferinței lui, provocarea sa către Dumnezeu, și, în cele din
urmă, un răspuns de la Dumnezeu.
 Ecleziastul (din limba greacă: Ἐκκλησιαστής, original numită cu
sensul de "Predicatorul") este o carte din Vechiul Testament. Încă
de la început se afirmă că această carte conține cuvintele
Eclesiastului, fiul lui David, împăratul Ierusalimului.
 Cartea lui Iona este a cincea în colecția celor douăsprezece cărți
profetice minore din Vechiul Testament
 “Cartea lui Ruth” este una din cărțile Bibliei ebraice impreuna cu
«Cântarea cântărilor».
Studii critice,
filozofice,
eseistice
 
 “Istoria literaturii romane vechi”- Nicolae
Cartojan(fragmente)
 “Istoria literaturii romane de la origini pana in
prezent”- George Calinescu(fragmente)
 “Intre Orient si Occident”- Neagu
Djuvara(fragmente)
 “Sacrul si profanul”- Mircea Eliade
 “Sacrul si profanul”- Mircea
Eliade

La baza textului stă ideea conform căreia nicăieri în lume nu exiustă o
persoană 100% areligioasă, fiecare om credzând intr -o divinitate şi că
oricare ar fi gradul de deteriorare a credinţei, memoria istorica pastreaza
urme religioase. Spatiul profan pastreaza locuri “privilegiate”,
deosebite de celalalte, memoriile primare din copilarie, cu sarbatorile
religioase petrecute in familie. Aceste spatii devin
“locuri sacre”. Pentru omul religios, existǎ o opoziţie între spaţiul sacru,
singurul real, şi restul spaţiului. Opoziţia spaţiu sacru spaţiu profan se
prelungeşte în opoziţia Cosmos (spaţiu locuit, consacrat în
prealabil)/Haos. Pentru omul religios hierofania face din locul unde se
petrece Centrul Lumii o poartă către alta lume )Hierofania reprezintǎ o
deschidere, iesiri din profan, ea face posibilă comunicarea între Cer,
Pǎmânt, de-a lungul unei axe.
 Ce a însemnat
Dimensiunea religioasǎ a
existenţei?
Dimensiunea religioasǎ a existenţei a însemnat dupa
opinia mea un început glorios al scrisului. A avut un rol
însemnat în introducerea completă și definitivă a limbii
române.
 Surse

http://www.wikipedia.org
http://www.google.ro
http://ro.scribd.com
http://www.didactic.ro
https://us-mg5.mail.yahoo.com
 
"A tăia latura religioasă din istoria literaturii
româneşti înseamnă a renunţa la
cunoaştereatrăsăturii celei mai caracteristice
din culturanoastră veche şi una din feţele ei de
glorie.”
Nicolae Cartojan