Sunteți pe pagina 1din 6

FORME ALE CONCURENTEI NELOIALE :

1. Denigrarea concurentilor

 Saptamana trecuta, CNA a interzis difuzarea spotului publicitar


pentru bautura energizanta „One", in urma unei reclamatii primite din
partea reprezentantilor „Red Bull". Spotul infatisa mai mai multe cutii
de bauturi energizante care erau strivite, singura ramasa intacta fiind
cea care continea bautura „One". CNA a tinut cont de opinia Consiliului
Roman pentru Publicitate, potrivit caruia „denigrarea altor companii,
produse si elemente de marketing, chiar fara a fi mentionate explicit,
este interzisa". In general, iin Europa, acest tip de publicitate este
privit cu rezerve. uzate, titularul are dreptul la despagubiri potrivit
legii.
 Prima disputa pe tema compararii albului a avut loc la sfarsitul
anilor "60, iintre companiile Lever si Procter & Gamble. Lever a sesizat
Tribunalul de Comert din Paris ca Procter & Gamble iii imita sistematic
tema cu compararea albului si prin aceasta i-ar face concurenta
neloiala. Curtea de Apel din Paris a respins actiunea pe motiv ca o idee
trebuie trebuie sa apartina firmei care se considera lezata ca sa fie
vorba de iincalcarea principiilor concurentei. Or, tema cu „albeata" e
veche de cand lumea. Cu toate acestea, compararea albului continua
sa ne streseze si astazi.

Uneori, publicitatea parazitara devine un mijloc de denigrare.

ca produsul concurentului este bun, dar aratand ca produsul propriu


este si mai bun sau mai ieftin. In asemenea cazuri, jurisprudenta pune
accentul pe denigrare si nu retine retasarea parazitara decat atunci
cand se aduce atingere unui semn distinctiv.

Marcile notorii se bucura de o protectie cu depasirea principiului


specialitatii, considerandu-se ca este anormal ca tertii sa beneficieze
de renumele unei marci in promovarea careia nu au nici un merit.
Astfel, cand intreprinderea „pirat” si intreprinderea „piratata” opereaza
in sectoare diferite, neloialitatea celei dintai nu se concretizeaza in
deturnarea clientelei celei de-a doua deoarece ele nu se adreseaza
aceleiasi clientele. Consecinta neloialitatii si a confuziei publicului o
constituie castigarea de clientela fara efort propriu.

 Ca un exemplu, pe piata din Romania marca „IBM” a fost


inregistrata la OSIM si este utilizata de catre tertii pentru activitati de
tip en-gros, case de schimb, valutar, zahar tos, etc.
 Cu toate acestea, in cateva din hotararile judecatoresti
pronuntate de catre instantele romane a fost retinut conceptul de
„dilutie a marcii notorii”. Este cazul marcii „CHIVAS”, inregistrata
pentru produse din clasa 33, unde s-a retinut ca inregistrarea unei
marci identice pentru produse din clasa 29, mancare pentru animale,
ar duce la dilutia marcii celebre „CHIVAS”.

2.CONCURENTA PARAZITARA

Brailact, acuzata de concurenta neloiala de catre Danone

2 Iunie 2008

 Societatea Brailact ia in calcul posibilitatea de a retrage de pe


piata toate produsele ce poarta marca "Brenac Lactate Cremia", dupa
ce reprezentantii companiei Danone a acuzat-o, in instanta, de
concurenta neloiala si de imitarea marcii "Danone Cremoso".
Reprezentantii Brailact S.A. sustin, in actele depuse la dosarul aflat pe
rolul Tribunalului Bucuresti, ca au luat toate masurile necesare pentru
modificarea ambalajului de la iaurtul "Cremia", care va fi oprit de la
fabricare in conditiile impuse de Danone.
Brailact isi argumenteaza decizia de a opri produsul de la
comercializare prin faptul ca nu a existat intentia de a crea o confuzie
in ceea ce priveste cele doua marci de produse lactate, iar nu in ideea
ca "Brenac Lactate Cremia" si "Danone Cremoso" ar fi similare.
"S.C. Brailact S.A. este in concurenta directa cu Campagnie
Gervais Danone si, sub acest aspect, trebuie sa respecte concurenta
loiala si sa evite imitarea frauduloasa a marcii altuia", arata
reprezentantii Danone.

Acestia sustin ca Brailact comercializeaza produse a caror grafica


reia elementele principale ale marcii Danone. Mai exact, Danone
reclama utilizarea unor coduri cromatice si a unor elemente ce compun
imaginea de pe ambalajul "Brenac Cremia", in ideea ca ar exista o
identitate intre cele doua produse care vizeaza acelasi public.
"Ca urmare a folosirii de catre S.C. Brailact S.A. a ambalajului
respectiv, suntem in prezenta a trei acte ilicite: contrafacere a marcii
notorii Danone, contrafacere a marcii figurative inregistrate,
concurenta neloiala raportata la folosirea marcilor si a ambalajului", se
arata in actiunea celor de la Danone, care sustin ca "riscul ca publicul
sa creada ca produsul "Cremia" este din gama "Cremoso" este unul
foarte mare".
Reprezentantii Campagnie Gervais Danone cer, prin actiunea in
instanta, ca Brailact sa retraga din circuitul comercial toate produsele
care au aspect identic sau similar cu marca "Danone Cremoso".

Procesul dintre cele doua marci de produse lactate va fi reluat de


magistratii Tribunalului Bucuresti in data de 10 iunie.

 Retailerul de mobila Mobexpert, controlat de omul de afaceri Dan


Sucu, a anuntat vineri ca a dat in judecata compania kika. In trecut,
Mobexpert a folosit ca slogan „Mii de idei frumoase care nu sunt
neaparat scumpe”, inregistrat la OSIM, potrivit lui Sucu. „Din cate stiu
eu, sloganul este inregistrat la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si
Marci - n.r.). Iar ei, din toate sloganurile din lume, l-au ales tocmai pe
acesta”, a declarat Sucu. Retailerul austriac utilizeaza sloganul „Mii de
idei pentru amenajarea dormitorului“. Potrivit Mobexpert, actiunea in
judecata priveste incalcarea drepturilor de proprietate industriala si
concurenta neloiala, plangerea fiind motivata prin folosirea de catre
competitor a unui slogan care „copiaza in mare masura un slogan al
Mobexpert”. Avocatul kika a raspuns acuzatiilor retailerului Mobexpert,
precizand ca sloganul folosit pentru promovarea magazinului din
Romania este valabil in toate tarilein care compania austriaca este
prezenta. „kika se bucura in toate tarile de concurenta loiala si
incearca la fiecare lansare pe o piata noua sa respecte si sa se
adapteze la traditiile tarii in cauza. Suntem foarte surprinsi de
reactia concurentului nostru, tinand cont de faptul ca am raspuns in
scris la apelul Mobexpert deja de acum cateva saptamani, fara a primi
un comunicat oficial pana in momentul de fata. Ii invitam pe
reprezentantii retailerului roman la o discutie deschisa”, a declarat
directorul general al companiei, Alexandru Creanga. kika a sustinut ca
firma nu a fost citata pana in prezent. Procesul se va judeca la
Tribunalul Bucuresti.
 Concurenta parazitara se refera la obtinerea de beneficii pe baza
unei confuzii create in mintea consumatorilor. Ne facem o sigla care sa
semene cu a concurentilor , ne alegem o culoare detinuta de
concurenta lansarea Cosmote si rebranding-ul Vodafone sau alegem,
pur si simplu, nume care sa semene (de exemplu chinezariile din
Europa si Bucur Obor, Abidas, Addidass, Hillfigger etc).
 Cele mai raspindite cazuri de contrafacere si concurenta neloiala
sunt incercarile de a crea confuzie in mintea consumatorilor. De
exemplu, aparind pe piata cu un produs necompetitiv, o firma oarecare
incearca sa aplice o marca ce se aseamana foarte mult ("pina la
confunzie") cu marca binecunoscuta a concurentului, produsele caruia
se bucura de un succes constant pe piata. Au devenit deja banale
confuziile de genul REEBOK - REABOK, PANASUNIC - PANASONIC,
MULINEX - MOULINEX, ABIBAS - ADIDAS etc. In asemenea cazuri
infractorul mizeaza pe faptul ca in mintea consumatorului se produce
involuntar o asociatie a marfii din vitrina cu buna calitate a produsului
inscriptionat cu o marca renumita.

Se provoaca de asemenea confuzie prin faptul de retasare parazitara,


constand in exploatarea de catre autorul faptului de concurenta
neloiala a popularitatii competitorului lezat, prin referire abuziva la
activitatea, popularitatea sau produsele acestuia.

Metodele folosite in acest scop sunt diferite, cum ar fi de exemplu,


afirmatia in materialale publicitare ca un produs este de aceeasi
calitate cu produsul cunoscut al unui concurent, referirea la faptul de a
fi lucrat un timp indelungat in intreprinderea concurenta, etc.
Astfel, utilizarea semnelor distinctive ale unui alt comerciant, insa
pentru produse complet diferite de cele pentru care marca a devenit
notorie, nu constituie o concurenta propriu-zisa, dar reprezinta o
practica parazitara. Cel ce recurge la practici parazitare nu urmareste
intotdeauna deturnarea clientelei comerciantului, ci urmareste de
regula sa profite de succesul unei intreprinderi, fie ca este sau nu
concurenta, fara a face eforturi financiare, intelectuale sau
promotionale proprii, ci utilizand munca altui comerciant, fara acordul
acestuia.

Parazitarea marcilor notorii mai imbraca si o alta forma, prin imitarea


parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri
abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza
transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra
propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici
neloiale utilizeaza, in contextul comercializarii si al publicitatii
produselor lor, expresii ca: „gen“, „de tipul“, „ca si produsul X“, „mod“,
„stil“, „marca“, „gust“, „dupa reteta“ sau alte mentiuni asemanatoare.
Cu alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele
garantiilor de calitate conferite de marci consacrate.

O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002,


privind etichetarea alimentelor, interzic expres utilizarea unor astfel de
termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima
manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de
publicitate si practicand, eventual, preturi mai scazute, poate deturna
o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile
respective.

Fapta de concurenta neloiala in forma confuziei este sanctionata cu


inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 2.500 RON la
5.000 RON. Comerciantul care savarseste un act de concurenta
neloiala va fi obligat sa inceteze sau sa inlature actul si dupa caz, sa
plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite. De asemenea,
instanta poate dispune publicarea hotararii pe cheltuiala faptuitorului
si confiscarea speciala. Marfurile supuse confiscarii vor putea fi
vandute dupa distrugerea falselor mentiuni.

3.Concurenta ilicita

Legea spune ca iin publicitatea comparativa mesajul publicitar trebuie


sa fie neutru. Comparatia nu trebuie sa puna intr-o falsa lumina un
concurent sau produsele acestuia. De exemplu, reclama "Renault
vinde de doua ori mai multe masini in Germania decăt Volkswagen in
Franta" a fost interzisa. Chiar daca cifrele aratau ca afirmatia ar fi
adevarata, reclama a fost considerata ilicita. Tribunalul de Mare
Instanta din Paris a considerat ca mesajul publicitar nu este obiectiv
deoarece lasa sa se inteleaga faptul ca aceasta s-ar datora calitatii
inferioare a automobilelor realizate de concurentul german.
 In aceste tari nici macar reclama Carlsberg, care spunea ca,
probabil, este cea mai buna bere din lume, nu a fost acceptata. In alte
state, ca Franta, comparatia publicitara e permisa, dar cel care recurge
la ea trebuie sa arunce iintai "manusa" concurentului vizat, adica sa-i
notifice in timp util faptul ca trece la atac prin reclama comparativa,
pentru ca acesta sa poata reactiona si, eventual, sa obtina un ordin
judecatoresc de interzicere a reclamei, daca se iincalca legea. In SUA
publicitatea comparativa este chiar incurajata de Federal Trade
Comission si reprezinta 80% din publicitatea televizata.
Reclame in care, de exemplu, Burger King compara modul de
fabricare a produselor sale cu McDonald sau iin care VISA se compara
cu American Expres in privinta numarului comerciantilor care accepta
cartile de credit sunt obisnuite si perfect legale la americani. Ramane
de vazut daca europenii vor ajunge la un consens iin privinta admiterii
publicitatii comparative. Discutiile sunt foarte aprinse deoarece, iin
zilele noastre, publicitatea excede granitele nationale, iar
reglementarea ei diferita iin tarile Uniunii Europene poate provoca
distorsiuni de concurenta si poate iimpiedica libera circulatie a
marfurilor.
4.Dumping
 In luna septembrie a acestui an, compania Petrom a organizat o
conferinta de presa in care si-a prezentat politica de preturi. In aceasta
conferinta conducerea companiei a explicat cauzele cresterii pretului
produselor petroliere: explozia preturilor la nivel mondial si o teama de
a nu fi acuzati de practicarea pretului de dumping.

Rompipe Enterprises Suceava SRL, singurul producator roman de teava


multistrat Pex-Al, a atacat in mod direct intr-o conferinta de presa in
care si-a prezentat si produsele proprii, problema importurilor de
proasta calitate pe piata romaneasca a produselor si materialelor
pentru instalatii. Aceste produs provin in mare parte din tarile asiatice,
iar aspectele contestate de producatorul roman sunt urmatoarele:
pretul de dumping cu care acestea ajung pe piata si care uneori nu
acopera nici costul de productie si calitatea scazuta, uneori aflata sub
standardele impuse de normele romanesti si cele europene.

Ministerul Comertului din India a hotarat sa demareze o ancheta prin


care sa investigheze importul de soda caustica in perioada 1998-1999.
Motivul sunt mai multe plangeri primite de la unii dintre cei mai
importanti producatori locali: Grasim Industries, SIEL Ltd., Gujarat
Alkalis & Chemicals Ltd., Mardia Chemicals, Search Chem Industries,
Shriram Alkalies & Chemicals. Sursele industriale locale au afirmat ca
pretul importurilor a fost de circa 40-50$/tona FOB sau in moneda
locala 2000 RS/tona, in conditiile in care preturile interne erau de
12000 RS/tona. O data ce importurile au redus preturile interne,
producatorii indieni au facut o plangere anti-dumping. Taxa vamala la
soda caustica este de 35%. Importurile au fost realizate din
urmatoarele tari: SUA, Japonia, Franta, Arabia Saudita si Iran.
 Alte exemple de dumping ar fi : 14.000 minute in reteaua
Cosmote , minute nelimitate pentru abonamentul full option 200,
preturile supermarketurilor.