Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V

Curs
Ionica

C1
Comunicare vizuala

Fenomenul camera obscura

Obiectiv- ansamblu de lentile a caror pozitie poate fi modificata pentru a

ajusta intr-un anumit film imaginea care se fomeaza in interior.Pe partea opusa
unde se formeaza imaginea se afla pelicula fotografica sau cinematografica pe
care se imprima imaginea. La cele digitale se afla un cip care transforma
imaginea intr-un curent electric.
Caracteristicile obiectivelor:
Distanta focala: in functie de ea distingem 3 categorii de obiective:
a. Obiectiv grandanular
b. Obiectiv normal
c. Teleobiectiv
Cel grandangular este un obiectiv care are un unghi de cuprindere foarte
larg si are zona de profunzime mare. Exista un obiectiv special de grandagulare
care se numeste ochi de peste (fish eye) in care prima lentila este foarte
bombata, iar unghiul de cuprindere este mai mare de 180 grade. Cu cat distanta
focala este mai mica cu atat grandangularul este mai puternic si deformeaza mai
mult imaginea.
Obiectivul normal este cel care are unghiul de cuprindere aproximativ egal
cu cel al ochiului omenesc (45 grade).
Teleobiectivele au o distanta focala mare si un unghi de cuprindere mic, iar
zona de profunzime este mica. Efectul vizual produs este de apropiere a
subiectului.
Distanta focala se masoara in milimetri.
6 cm 9
35 mm 6 cm 6
(laicha)
Cel mai utilizat format
Distanta focala este definita in functie de marimea imaginii pe care o
creeaza. Daca distanta focala este egala cu diagonala atunci este obiectiv

1
 Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

normal, daca este mai mare atunci este obiectiv grandagular, iar daca este mai
mica atunci este teleobiectiv.
Obiectivul normal este cel de 50 mm.

. . .
. . . zona de profunzime

Factori care determina zona de profunzime:

1. Primul factor depinde de valoarea diafragmei, dispozitiv mecanic
alcatuit din niste lamele, vreo 7-12 care are scopul de a realiza deschideri de
diferite marimi. Daca deschiderea (valoarea) e mica trece putina lumina si invers.
Valori: 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22
Diferenta de la o valoare la alta se numeste treapta. Cea mai mare valoare
este 2 si cea mai mica 22 pentru ca sunt fractii (1/2; ½,8 etc).
Treapta- daca trecem de la 5,6 la 4 se dubleaza lumina si daca se trece de
la 11 la 16 inseamna ca s-a injumatatit cantitatea de lumina. Cu cat diafragma
este mai mica cu atat zona de profunzime este mai mare.
2. Factorul distanta focala. Cu cat distanta focala este mai mica cu atat
zona de profunzime este mai mare ( la teleobiectiv este profunzime mica).
3. Distanta dintre subiect si obiectiv. Cu cat distanta este mai mica , cu
atat zona este mai mica.
Timpul de expunere:
Obturbator – rolul lui este sa inchida orificiul si sa nu permita luminii sa intre
in camera obscura.
Durata de deschidere a fost standardizata: 1; ½; 1/8; 16, 30, 60, 125, 250,
500, 1000.
250- adica obturbatorul sta deschis a 250-a parte dintr-o secunda
Si aici sunt trepte care sunt la fel ca la diafragma.

d.p.d.v diafragmei 8 125 d.p.d.v duratei

se injumatateste 11 60 se dubleaza
deci sunt egale

Modul cum sunt redate obiectele in miscare: cu cat viteza de deplasare

este mai mare cu atat timpul de expunere trebuie sa fie mai mic.

C2

2
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

Prin expunere se intelege cantitatea de lumina care patrunde I camera

obscura.
Expunere: masurarea cantitatii de lumina care vine de la subiect si apoi
trebuie sa determinam cele doua elemente: diafragma si timpul de expunere. Dar
mai intervine un element, sensibilitatea filmului sau a cipului electronic.
Existe pelicule sensibile, medii si putin sensibile. Sensibilitatea aceasta se
masoara in grade (iso): 200; 400; 800; 1600. Cu cat este numarul acesta mai
mare cu atat e mai sensibil aparatul. Cu cat e mai mica sensibilitatea, cu atat mai
mult scade calitatea.
Calitatea imaginii e mai buna la sensibilitate mica. Cand lumina este putina
este nevoie de o sensibilitate mai mare.
Filmarea inseamna o succesiune rapida de fotografii. Fenomenul de
miscare se bazeaza pe o imperfectiune a noastra: remanenta retiniana.

bec ochi

- imaginea becului
aprin
ramane pentru inca un
moment in mintea noastra
T0 T 01 T 1 desi el este stins

Daca imaginea se proiecteaza suficient de repede ajung ca ele sa se

suprapuna, cele 2 impresii se combina si asa apare un continuu.
Viteza cu care ele trebuie sa se miste pentru a le vedea in miscare este de
12, 14 imagini pe secunda. Daca frecventa este sub aceasta valoare, observam
succesiunea imaginilor. Filmele mute erau cu 16 imagini pe secunda. Azi
standardul mondial este de 24 de imagini pe secunda pentru cinematograf, iar
25-30 de imagini pe secinda pentru video si TV.
Exista 3 standarde de codificare a culorii:
 NTSC (Canada, Japonia): primul inventat, american si cel mai slab,
se caracterizeaza prin 30 de imagini/secunda, rezolutia verticala de
525 de linii;
 SECAM (Franta): sistem francez, are 25 de imagini/ secunda si 625
de linii;
 PAL (Romania, cel mai raspandit): este german, 25 imagini/secunda,
655 de linii;
Aceste sisteme nu sunt compatibile intre ele. Exista unele televizoare care
au sistem SECAM si PAL in ele si poti sa treci de la una la alta. Se pot converti
dintr-un sistem in altul. Se doreste sa se treaca la emisia terestra digitala din
2012.
Exista emisie: prin satelit
3
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

terestra (antena)
cablu
Emisia terestra digitala:
 Creste calitatea semnalului
 Se poate asigura o mai buna utilizare a spectrului de radio frecventa
(bogatie naturala limitata)
 S-au impartit intre tari anumite frecvente
Un canal analogic terestru ocupa o largime mare de banda pe cand la unul
digital este de 6 ori mai mica.
Analogic – produc un curent care sa aiba exact aceasi variatie.
Digital – fenomenul este taiat in felii, fiecare punct capata o valoare,
fenomenul este redat printr-un sir de cifre, cu cat felierea este mai subtire cu atat
calitatea redarii fenomenului este mai buna.
Copia 1 C2 C3 C4

Exista o scadere a calitatii de la o generatie la alta in cazul emieisei

terestre insa la cea digitala calitatea nu se schimba.
Pentru a reda corect viteza de miscare a unui subiect, este necesar ca
viteza de redare sa fie egala cu cea de filmare. Daca redam cu o viteza mai
mare atunci se accelereaza miscare, iar invers apare fenomenul de slow-motion.
Exista o tehnica de filmare cadru- cu- cadru unde se pune aparatul de
filmat intr-un loc pentru un timp indelungat si din cand in cand se face cate o
fotograma. Se foloseste pentru a reda intr-un interval scurt de timp (10-15
secunde) fenomene foarte lente care dureaza ore, zile ( o floare care se
dezvolta, topirea unui iceberg).
Cadrul cinematografic sau fotografic. Prin el se intelege:
 rama imaginii
 toate laturile care intra in imagine, care sunt in interiorul unghiului de
vizare
 o inregistrare continua din momentul in care aparatul porneste pana
cand se opreste. Este sinonim cu un alt termen: plan cinematografic.
O caracteristica importanta la cadrul 1 este raportul laturilor (aspect ratio).

raport 4:3 ecran clasic, Tv clasice au acest raport

16:9 9 format standard pentru high definition

16
4:3 = 1,33
1,6 ….2,2 ….2,8
Solutii pentru a reda imaginea de pe un cadru pe altul

4
 Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

a. Redam integral imaginea si apar 2 benzi negre (de pe 16:9 pe 4:3 ) si

se reduce imaginea.
b. Se reda intreg dar o sa ramana unele parti care nu o sa se vada
4:3

16:9

C3
Cadrajul si regulile sale

Functia principala a cadrajului, a incadrarii este aceea de a face o selectie

dintre obiectele din mediul inconjurator adica selectam ce intra in imagine.
Exista cateva reguli de baza ale cadrajului:
1. este de preferat in general sa te apropii cat mai mult de subiect

incadraj incadraj corect al

de amator unui subiect

2. in imagine nu trebuie sa existe elemente care sa distraga atentia de

la subiectul principal
3. nu se recomanda ca linia de contur a subiectului sa fie tangenta/lipita
de marginea cadrului
4. daca in cadru exista niste linii oblice nu se recomanda ca aceste linii
sa intre in colt
5. liniile orizontale si verticale ale subiectului trebuie sa fie paralele cu
latura orizontala respectiv verticala a cadrului
Observatie: uneori din ratiuni estetice se poate totusi inclina cadrul dar
acest lucru trebuie facut evident.
Daca se fotografiaza de jos un bloc, cladirea respecctiva va fi redata sub
forma unui trapez. Este o deformare datorita perspectivei.
Unghiurile de fotografiere si filmare:

 In plan orizontal
 unghi din fata – frontal om
 unghi semiprofil
 unghi profil, din lateral
5
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

 unghi din spate

 In plan vertical
 unghi normal
 unghi in plonjet (in jos)
 in contra – plonjet (in sus)

Inaltimea punctului de statie (locul unde se afla camera)

Pozitia normala este cea la nivelul ochilor personajului. Daca se afla sub
aceasta linie se poate pune si la nivelul solului (genunghiul broastei). Daca se
alfa putin mai sus se numeste “unghiul calaretului”. Daca se ridica si mai sus
atunci vorbim de un unghi aerian (din elicopter, balon, avion, telecabina).
Daca imaginea reda o anumita parte, precum un ochi, acest tip de
incadratura se numeste plan detaliu.

Daca avem un personaj caruia ii taiem putin din par si barbie atunci e gros
plan.

Daca lasam un mic spatiu deasupra parului si usor sub linia umerilor atunci
este prim-plan.

Daca linia este la nivelul pieptului atunci este plan-bust.

Daca largim cadrul, cu linia la brau, avem plan mediu.

Daca e la nivelul genunchilor aceasta incadratura se numeste plan

american.
Daca in cadru intra personajul in totalitate, vorbim de plan intreg.
6
 Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

Daca in cadru intra mult din decorul in care se afla personajul, dar daca se
observa si personajul, atunci este un cadru general.
Daca ne indepartam la maximum si personajul nu mai poate fi recunoscut
sau nu se mai vede, atunci avem un plan ansamblu.
Planurile apropiate se numesc planuri stranse, iar celelalte planuri largi.
In functie de unghiul de filmare, de inaltimea statiei, cadrul, spectatorul care
vede imaginea isi va face o anumita impresie despre subiect.
acest unghi face pers. mai mic apar diferite
impresii
unghi normal, obiectiv asupra
spectatorului
omul apare mai monumental

Cand se folosesc cadrele stranse si cele largi:

 cadrul este mai strans cu cat se ofera mai multe detalii despre
subiect
 cadrele stranse accentueaza reactiile psihice, pun mai bine in
evidenta textura obiectului
 cadrul larg sugereaza in functie de context liniste, libertate,
singuratate, optimism. Descrie cadrul in care se afla personajul si
relatia acestuia cu decorul.
Compozitia imaginii consta in modul in care sunt aranjate elementele
vizuale in cadru, relatia acestora cu marginea imaginii si relatiile intre ele.
Compozitia este mijlocul cel mai puternic prin care se poate transmite modul de a
gandi, a percepe subiectul pe care il are autorul.
Distingem doua categorii de compozitii care se suprapun foarte adesea:
 compozitia in plan inseamna unde plasezi un subiect (jos, stanga);
 compozitia in adancime - pozitionarea subiectului in adancul imaginii
(aproape sau departe);
 compozitie cromatica - ce culori sunt in cadru si cum le aranjezi;

libertate, luniste
impresii
diferite
dinamism, constrangere

C4
Miscarile de aparat

7
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

Cadru fix – acea imagine filmata obtinuta fara ca aparatul sa se miste.

Stop cadru – la un moment dat curgerea imaginilor se blocheaza,
ramanand una singura pe care o vedem (apare ca o fotografie).
Stop cadru se foloseste in principal pentru a scoate in evidenta exact un
anumit moment din desfasurarea unui eveniment. poate fi folosit pentru a se
surprinde o anumita expresie a fetei sau ca element stilistic pentru a ritma modul
in care este redata o actiune.
Tipuri de miscari:
1. Miscarea de panoramare –panoramica
Aceasta miscare presupune ca aparatul se rasuceste, se invarte in jusurl
unei axe.
 panoramarea orizontala de la stanga – dreapta
de la dreapta – stanga
 panoramarea in plan vertical de jos in sus
de sus in jos
 panoramarea in plan oblic
Cat de lung poate fi un panoramic? (cate grade)
 tehnic este posibil 3600, dar si mai mare
 in mod normal sunt mai mici, de 90 de grade cel mult
 raspunsul nu trebuie dat in grade, el depinde de continut
Cat de repede se face miscarea?
 viteza trebuie sa fie suficienta ca spectatorul sa inteleaga despre ce
este vorba
 daca e prea rapid, spectatorul nu apuca sa vada
 daca este prea lent, ochiul intelege si spectatorul se plictiseste
Raf panoramic – tip de panoramic care se face foarte rapid, se misca
brusc, poate sa faca legatura intre doua secvente).
Cum se filmeaza corect un panoramic?
Miscarea este compusa din trei momente:
1. statie initiala
2. miscare
3. statie finala
Aceasta statie poate sa dureze de la un sfert de secunda la mai multe
secunde. Daca nu se folosesc statiile finale se spune ca panoramicul este taiat si
acest lucru este gresit.
Cand folosim panoramicul?
 descrierea unui subiect
 urmarirea subiectului
 din ratiuni stilistice, pentru a crea un anumit timp de dinamism in film
E recomandat ca prima statie a doua sa fie mai interesanta de cat prima
statie. Miscarea trebuie motivata, sa sti de ce mergi din statia 1 in statia 2.
8
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

2. Miscarea travling
Aceasta miscare se realizeaza prin deplasarea camerei.
Avem mai multe feluri de travling:
 travling in ax (inainte sau inapoi)
 travling lateral (este alaturi, nu in ax)
In functie de relatia aparat-subiect avem:
 travling de apropiere
 travling de indepartare
 travling de urmarire urmarire apropiere
urmarire indepartare
Cand se foloseste travling?
 pentru a descrie un loc
 pentru a urmari subiectul
 pentru a crea dinamism
Cum se realizeaza travling?
 la filmele mari travling se realizeaza cu asa numitul carucior de
travling (vagonet micut, care circula pe sine)
 poate fi realizat din orice vehicul aflat in miscare
3. Miscarea transfocara (zoom)
Aceasta este o miscare optica care apropie sau indeparteaza subiectul.
Asadar avem: transfocare inainte (apropiem)
transfocare inapot (departam)
Cele trei momente exista si aici: statie, miscare, statie.
Cand folosim transfocarea?
 atunci cand vrem sa dirijam atentia, evidentierea unui element din
mai multe
 atunci cand vrem sa aratam unde se afla subiectul, in ce decor
 deschiderea cadrului este mai conclusiva
 are o functie dinamica, stilistica
Toate aceste miscari se pot combina intre ele.
4. Miscarea de macara
Este o macara alcatuita dintr-un brat lung (parghie) , in varful careia este o
platforma pe care sta cameramanul si camera. Este folosita foarte des la
concerte. Se foloseste pentru a obtine imagini spectaculoase, cu public, punand
in valoare acel public.
5. Miscarea traiectorie
Este un cadru lung si aparatul se deplaseaza in multe locuri, efectuand
miscari si de panoramare si transfocare.
Durata minima a unui plan este de trei secunde. Planul care depaseste 30
sec/1 min, se numeste plan secventa. Acesta poate fi un cadru fix, nu neaparat
miscare de traiectorie.
9
 Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

C5
Compozitia imaginii

Cand vorbim despre compozitia imaginii sau la caompozitie in general ne

gandim la patru tipuri de compozitie:
1. in plan
2. in adancime
3. dinamica
4. cromatica
Compozitia plana se refera la modul de organizare al acestui spatiu,
respectiv unde punem subiectul in cadru.
Compozitia in adancime se refera la modul cum sunt aranjate elementele
cadrului dinspre aproape spre departe.
Compozitia dinamica are in vedere deplasarea subiectului in cadru. (de sus
in jos, sau invers, sau cadrul se deplaseaza)
Compozitia cromatica se refera la ce culori includem in cadru si cum le
armonizam.
Compozitia imaginii este modalitatea cea mai puternica prin care autorul
poate sa scoata in evidenta un anumit aspect, sa sublinieze o anumita idee sau
sa comunice un gand. Calitatea depinde in foarte mare masura de compozitia ei.
Valoarea unei imagini e data de:
 imaginea surprinde ceva neobicnuit
 imaginea a fost gandita si transmite un gand, surprinde o atmosfera
Centrul de interes al unei imagini
O imagine poate sa aiba un centru de interes sau mai multe, ele pot sa
aiba acelasi grad de creativitate sau de nivele diferite. In general o imagine fara
un centru de interes este una neinteresanta si plictisitoare. Dupa cum una cu
prea multe centre de interes este obositoare si este greu de citit.
Unde plasam centrul de interes in imagine: incepatorii il pun in mijloc ceea
ce este gresit. Specialistii recomanda urmatorul sistem:
 impartiti laturile in trei parti egale si uniti
 centrul de interes trebuie plasat in unul dintre aceste puncte sau pe
linii
O imagine este alcatuita din:
 zone
 linii (reale sau virtuale)
 suprafete

10
 Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

Compozitia urmareste sa stabileasca raporturi armonice sau armonioase

intre linii, intre suprafete, intre texturi si intre zonele de lumina si cele de umbra.
Indiferent de subiect, aceste raporturi ne creaza placere ochiului.
Linii importante in cadru:
 diagonala de la stanga sus la dreapta jos (numita diagonala
descrescatoare)
 diagonala crescatoare unde subiectul pare sa creasca
Compozitia in adancime
Exista trei planuri in adancime:
1. prim – planul, se intelege acel subiect aflat cel mai aproape de aparat,
sunt redate partial, fragmentar
2. planul central
3. fundalul
Un subiect in prim-plan redat partial se numeste amorsa. Nu este
obligatoriu ca ea sa existe, sau fundalul poate sa lipseasca.
O notiune esentiala in compozitie este aceea de echilibru.

plicticos echilibru

C6
Montaj

Material brut – tot ce s-a filmat, ce se afla pe caseta.

– este alcatuit din planuri brute (planuri cinematografice)
Montajul inseamna sa punem bucati de lungimi diferite una dupa alta.
Cum se trece de la o imagine la alta (modalitati):
 prin taietura: ultima imagine dispare si brusc apare cealalta imagine;
este cea mai frecvent folosita (85% din treceri)
 prin inlantuire: imaginea 1 incepe sa slabeasca in timp ce imaginea 2
incepe sa se intareasca; o secunda jumatate cele doua imagini se
suprapun. Acest procedeu se foloseste atunci cand din anumite
motive trecerea dintre cele doua imagini nu se poate face priin
taietura sau cand vrem sa cream o senzatie de legatura intre cele
doua imagini.
 prin fondu (fade): acest tip de trecere are valoarea sintactica a unui
punct din scriere, arata clar ca s-a terminat o secventa si urmeaza o
alta
11
 Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

 prin voleu: apare o linie care misca si pe masura ce avanseaza

sterge , acopera imaginea care e acolo si descopera o alta imagine,
linia poate fi de oriunde (sus, jos, stanga, dreapta). Este o trecere mai
evident artistic si urmareste crearea unui astfel de efect.
 de tip slide: apare tot o linie numai ca imaginea nu este acoperita ci
este impinsa, adica ea iese din cadru si in locul ei este trasa o alta
imagine.
 prin iris: irisul este un dipozitiv si are rolul de a crea un orificiu mai
mic sau mare si da voie unei anumite cantitati de lumina. Incepe prin
a se inegri colturile, zona de negru ser extinde si se formeaza un cerc
care se micsoreaza pana ajunge intr-un punct di dispare. Poate
exista si invers.
 prin efecte electronice: imaginea incepe sa se unduiasca asemeni
unui lac transformandu-se in alta imagine.
Regula axei (saritura peste axa) se refera la locul unde pozitionam
camerele de filmat. Aceasta regula spune ca intotdeauna daca filmam mai multe
cadre succesive ale aceleiasi scene, camera trebuie pusa numai de o parte a
axei.
De exemplu la meciuri videocamerele se pun numai de o parte a
stadionului, daca nu actiunea echipei s-ar schimba si ar fi derutant; se folosesc
camerele de partea cealalta doar la reluari.
Aceasta este de fapt o regula a interzicerii sariturii peste axa.

C7
Filmul documentar

Pe langa alte forme audio-video cum ar fi un spot publicitar care e de 30 de

secunde sau materiale de prezentare care fie sunt de 3-10 dar nu mai mult de 15
minute, exista si filmul documentar care poate avea de obicei de la 30 minute in
sus. Alte forme audio-video ar putea fi interviul, reportajul.
Materialele de prezentare scurte pana in 10 minute sunt materiale care se
ofera pe suport DVD si ele se adreseaza in general unui public competent in
domeniu si unui public care este foarte ocupat.
Putem fi pusi in doua situatii:
1. ceea ce prezentam are aspecte vizuale, se poate palpa si atunci ceea
ce regizorul trebuie sa faca este sa selecteze ce anume se poate filma,
ce vrea sa filmeze, stabileste si modul de filmare, ce sa reiasa, cum sa
arate, in ce lumina sa punem. Se mai poate face un material care poate
sa curga in bucla lla diverse evenimente, adica se repeta pe tot
12
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

parcursul lui, imaginile trebuie sa fie foarte graitoare pentru ca nu exista

sunet.
2. Ce prezinti nu e vizual, nu e palpabil si in cazul acesta problema este a
gasi niste imagini care sunt legate de tema sau subiect sau sa cautam
imagini care simbolizeaza, care trimit la tema tratata. Acete imagini
terbuie sa fie frumoase ca sa atraga, trebuie sa compenseze prin
calitatea estetica a imaginii si a sunetului.
Principii:
 muzica nu trebuie sa fie mai puternica decat imaginea ca sa nu
capteze mai puternic interesul
 de obicei se prefera muzica instrumentala
 e bine ca ilustratia muzicala sa nu mearga odata cu filmul, ci sa
existe diversitate, pauze sau macar un zgomot.
 cel mai dificil este ca caracterul unei pese sa se potriveasca filmului
 piesa muzicala care se potriveste creste mai mult efectul filmului
Reportajul (2 minute-30 minute) se bazeaza pe o filmare facuta pe viu,
adica atunci cand se intampla un eveniment: o aniversare, o inaugurare, festival.
Pot sa fie evenimente scurte sau lungi de 3 zile si nu numai intr-un loc ci mai
multe.
Pregatirea unui reportaj este esentiala
 trebuie sa stim ce vrem sa aratam cu filmarea, scopul ei
 trebuie sa comunicam operatorului scopul si ce vrem, ce este
important pentru noi
 trebuie sa stabilim care este programul evenimentului: ora, loc
Interviul: in cazul acestuia trebuie urmarite cateva lucruri ca el sa fie
eficient, adica sa fie credibil, sa nu para regizat, persoana intervievata sa fie
fireasca si raspunsurile sa fie interesante. Locul unde interviul se face este de
asemenea important. Regula este ca locul sa fie reprezentatic fie pentru
persoana fie pentru organizatia reprezentata sau pentru subiectul discutat. Alta
regula este ca in decor sa nu existe elemente care sa distraga atentia de la
vorbitor.
Interviul poate sa fie inserat intr-un alt material pentru a spori atractivitatea
unui interviu mai lung;este posibil ca interviul sa fie acoperit cu imagini din cand
in cand care sunt legate de ceea ce persoana spune.Interviul trebuie sa aiba si o
idee finala care sa sublinieze ce s-a spus.
Filmul documentar
Exista doua mari categorii:
1. documentar de autor (creative documentary)
2. documentar jurnalistic, de TV

13
Elaborarea unui produs RP cu ajutorul A-V
Curs
Ionica

Diferenta intre ele este ca cel de autor poarta pecetea personalitatii

autorului, el se exprima pe sine, transmite o idee a lui,iar acestea sunt mai greu
de urmarit.
Cel jurnalistic poate sa prezinte o persoana, o tematica, o institutie, o
personalitate.
Filmul documentar incearca sa prezinte exhaustiv o personalitate, este
extrem de eficient, puternic ca si mijloc de comunicare.

14