Sisteme fotovoltaice

Lucrarea nr. 3

Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice

1. Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este:
- aprofundarea de către studenți a modului de
utilizare a panourilor fotovoltaice în cadrul
sistemelor de conversie a energiei solare în
energie electrică;
- studierea funcționării regulatorului de tensiune
step-down;
- prezentarea structurii și funcționării unui
sistem fotovoltaic în regim autonom.

2. Noțiuni teoretice

2.1. Panouri fotovoltaice (PV)

Celulele fotovoltaice de construcție modernă produc

energie electrică de putere care depășește rareori 2,5
W – 3 W, la tensiuni de 0,5 V – 0,6 V în punctul de
putere maximă [1]. Pentru a obține tensiuni și puteri
necesare consumatorului, celulele PV se conectează în
serie și/sau în paralel.
Cea mai mică instalație fotoelectrică formată
din celule PV interconectate în serie şi/sau în paralel,
încapsulate pentru a obține o rezistență mecanică mai
mare și a proteja celulele de acțiunea mediului se
numește modul fotovoltaic. Un număr de module PV
asamblate mecanic ca o unitate mai mare și conectate
electric poartă denumirea de panou sau câmp de
Fig. 3.1. Construcția modulului PV a) şi
module.
încapsularea celulei PV b): 1 - suport;
În acord cu standardele Comisiei Internaționale
2 - găuri pentru asamblare în panouri, 3 -
de Electrotehnică (IEC) se utilizează termenul
cutie de borne.
„array”, ceea ce înseamnă sistem, rețea. Expresiile
„modul fotovoltaic”, „panou fotovoltaic” sau „câmp de module” deseori au una și aceeași semnificație.
La proiectarea modulelor PV se ia în considerație folosirea frecventă a modulelor PV pentru încărcarea
acumulatoarelor electrice, a căror tensiune este de 12 V – 12,5 V. Astfel, în condiții de radiație standard,
tensiunea UM (tensiunea în punctul critic de funcționare) trebuie să fie 16 – 18 V, iar tensiunea de mers în
gol de 20 V – 22,5 V. O singură celulă generează în gol circa 0,6 – 0,7V și trebuie să conectăm în serie 30
– 36 de celule pentru a obține tensiunea necesară. Puterea modulului va oscila între 10 W și 100 W.
Construcția modulului PV (figura 3.1a) este de obicei dreptunghiulară. Suportul se confecționează
din aluminiu anodizat și separat de structura laminată a celulelor cu căptușeală, care nu permite pătrunderea
umezelii. Celulele PV sunt protejate de acțiunea condițiilor nefavorabile, care pot interveni pe parcursul
 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice
exploatării: ploaie, grindină, zăpadă, praf etc, de un sistem care constă dintr-un strat de sticlă și cel puțin
două straturi (din fată și din spate) din etilen vinii acetat EVA sau polivinil butirol PVB (figura 1b).
Pentru a obține tensiunea și puterea necesare consumatorului de energie electrică, modulele PV pot
fi conectate în serie, paralel sau în serie-paralel (conform figurii 2 a, b, c). La conectarea în serie a două
module PV identice, curentul debitat consumatorului rămâne același, iar tensiunea crește de două ori.
În figura 3.2a modulele PV1 și PV2 conectate în serie încarcă bateria de acumulatoare GB. Punctul
de funcționare al sistemului module PV - GB este punctul de intersecție M al caracteristicilor respective: a
două module conectate în serie și a bateriei de acumulatoare. Diodele D1 și D2, numite diode de ocolire
sau by-pass se conectează în paralel cu fiecare modul sau cu un grup de module conectate în paralel
(conform figurii 3.2a). Dioda by-pass limitează tensiunea inversă, dacă un modul din circuitul este mai
puțin performant sau este umbrit și se evită suprasolicitarea termică. În regim de funcționare normală,
diodele D1 și D2 sunt polarizate invers și nu consumă energie.
Dioda D, numită anti retur, se conectează în serie cu un șir de celule PV. Această diodă evită
situația când modulul PV poate deveni consumator de energie, dacă tensiunea generată va fi mai mică decât
a acumulatorului sau a altui șir de celule conectat în paralel. Este evident că ea introduce o cădere de
tensiune de circa 0,6V și, corespunzător, pierderi de energie.
În figura 3.2b se prezintă conectarea în paralel a două module identice. Tensiunea generată rămâne
aceeași, iar curentul crește de două ori. Punctul de funcționare al sistemului module PV – rezistor R este
punctul de intersecție M al caracteristicilor I – V ale modulelor și consumatorului I = (1/R)·U. Diodele anti
retur D11 și D22 nu permit ca un modul sau un grup de module unite în paralel să treacă în regim de
consumator, atunci când nu sunt identice sau când sunt umbrite.
În schema din figura 3.2c, modulele PV1 – PV2, PV3 – PV4 și PV5 – PV6 sunt unite în serie, dar
între ele – în paralel. Se obține astfel majorarea de două ori a tensiunii și de trei ori a curentului. Evident,
puterea instalației crește de șase ori.
Diodele D1 - D6 sunt diode de ocolire, iar D12, D34, D56 sunt diode anti retur.
Parametrii unui modul PV sunt determinați de parametrii celulelor din care este alcătuit.

2.2. Parametrii celulelor și modulelor PV

În foaia de catalog a produsului sunt indicați parametrii obținuți în condiții standard:

● radiația solară globală pe suprafața celulei, G=1000 W/m ; 2

● temperatura celulei, T = 25°C;

● masa convențională de aer, AM=1,5.
În mod obligatoriu, în foaia de catalog se prezintă:
- puterea nominală maximă, Pmax(W);
- tensiunea în punctul de putere maximă, Vmpp(V);
- curentul în punctul de putere maximă, Impp(A);
- tensiunea de mers în gol, Voc(V);
- curentul de scurtcircuit, Isc(V);
- temperatura modulului în condiții nominale de operare, NMOT( oC);
- coeficientul de temperatură pentru Pmax, (%/oC);
- coeficientul de temperatură pentru Voc, (%/oC);
- coeficientul de temperatură pentru Isc, (%/oC);
- numărul de celule, Nc.

Pe lângă acești parametri, pot fi indicați suplimentar:

- temperatura modulului în condiții nominale de operare, NMOT( oC);
- coeficientul de temperatură pentru Pmax, (%/oC);

2
 Sisteme fotovoltaice
- coeficientul de temperatură pentru Voc, (%/oC);
- coeficientul de temperatură pentru Isc, (%/oC);
- numărul de celule, Nc.

Impp

Voc 2 Voc
1/R
Impp

Vmpp
V
Voc

Fig. 3.2. Interconexiunea modulelor PV: a) în serie; b) în paralel; c) în serie - paralel.

Puterea nominală maximă. Este produsul dintre curentul și tensiunea din punctul M a caracteristicii I - V.
În limba engleză acest parametru se numește Nominal Maximum Power și se notează Pmax.
Pmax =V mpp ∙ I mpp (1)
Tensiunea de mers în gol. Corespunde punctului de pe caracteristica I - V cu coordonatele I = 0, V=
Voc. Puterea debitată în acest punct este egală cu zero.
Pentru o celulă din siliciu raportul Is/I0 este de circa 1010, iar Voc = 0,6 - 0,7V.
 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice
Curentul de scurtcircuit. Se obține la scurtcircuitarea bornelor sarcinii R din figura 3.2b. Pe caracteristica
I – V, acesta este punctul cu coordonatele V = 0, I = I sc.
Factorul de umplere, FF (Fill Factor).
V ∙I
FF= mpp mpp (2)
V oc ∙ I sc
De unde:
Pmax =FF ∙V oc ∙ I sc (3)
Factorul de umplere este măsura calității celulei PV. Cu cât este mai mică rezistența internă r s a celulei PV,
cu atât FF este mai mare. De obicei FF > 0,7.
Randamentul celulei sau al modulului PV. Se determină ca raportul dintre puterea generată de celula sau
modulul PV în punctul optim de funcționare M, la o temperatură specificată și puterea radiației solare date:

(4)
unde PC este puterea furnizată, în W, A este aria suprafeței celulei sau modulului în m ; G - radiaţia globală
2

incidentă pe suprafața celulei sau modulului în W/m . 2

Un modul PV cu randamentul de 20% și aria suprafeței de 1 m , expus la radiație solară egală cu 1000
2

W/m va produce aproximativ 200 W.

2

În condiții de laborator au fost obținute celule din siliciu cristalin cu un randament de peste 23%, iar în
condiții de fabrică de peste 19% [1]. Randamentul celulei din siliciu policristalin este de până la 20% în
condiții de laborator. Limita teoretică a randamentului celulei din siliciu cristalin este de 37%, iar a celei
din siliciu amorf de 28%.
Temperatura normală de funcționare a celulei. Corespunde temperaturii celulei PV la funcționare în gol
la temperatura mediului de 20oC, radiația globală de 800 W/m2 și viteza vântului mai mică de 1 m/s. Pentru
celule uzuale, parametrul NOCT se situează între 42 oC și 46 oC.
Influența radiației solare și a temperaturii asupra caracteristicilor celulelor şi modulelor PV.
Caracteristicile celulei PV pentru diferite valori ale radiației solare sunt prezentate în figura 3.3a.

Fig. 3.3. Caracteristicile celulei PV pentru: a) variația radiației solare și b) variația temperaturii
b).

După cum se observă, curentul de scurtcircuit este direct proporțional cu radiația solară, iar tensiunea de
mers în gol variază puțin. Tensiunea Voc depinde logaritmic de radiația solară (Is este proporțional cu
radiația) și adesea în calcule practice această variație se neglijează. Curentul de scurtcircuit, pentru diferite
valori ale radiației solare G, poate fi determinat cu o aproximație satisfăcătoare, prin formula:

4
 Sisteme fotovoltaice
Gx
I scx = ∙I (5)
G0 sc
unde Isc este curentul de scurtcircuit al celulei corespunzător radiației standard G =1000 W/m . Temperatura
0
2

celulei PV influențează semnificativ tensiunea de mers în gol și cu mult mai puțin curentului de scurtcircuit
(conform figurii 3.3b). Odată cu creșterea temperaturii, tensiunea de mers în gol scade. Pentru celule din
siliciu, coeficientul de variație a tensiunii cu temperatura KT este aproximativ 2,3 mV/ oC. Astfel, parametrul
Voc pentru temperaturi diferite de cea standard se va calcula cu relația:
V oc =V oc 25−0,0023(θ−25) (6)
unde Voc25 este tensiunea de mers în gol a celulei PV la temperatura standard, iar θ este temperatura curentă
a celulei, în °C. În calculele de proiectare, variația curentului de scurtcircuit și a factorului de umplere FF
în funcție de temperatură sunt neglijate.

2.3. Sisteme fotovoltaice

Structura unui sistem fotovoltaic. Celulele sau modulele PV nu sunt unicele componente ale unui sistem
PV. Pentru asigurare continuă a consumatorului cu energie electrică, multe sisteme PV conțin acumulatoare
de energie electrică. Modulul PV constituie un generator de curent continuu (c.c.), dar adesea consumatorul
de energie este de curent alternativ. Energia electrică PV are un caracter variabil, alternanța zi/noapte, cer
senin/cer acoperit provoacă variația într-o gamă largă a fluxului de energie și a tensiunii generate de
modulul PV. Astfel, apare necesitatea condiționării fluxului de energie, folosind convertoare electronice:
c.c./c.c, care îndeplinesc și funcția de monitorizare a procesului încărcare/descărcare a acumulatorului,
c.c./c.a, pentru transformarea curentului continuu în curent alternativ. Pentru a evita supradimensionarea
sistemului fotovoltaic adesea se folosește o sursă auxiliară de energie, fie un grup electrogen, fie un
generator eolian sau chiar rețeaua electrică publică.

Fig. 3.4. Structura unui sistem fotovoltaic.

 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice

Toate aceste componente trebuie să fie interconectate, dimensionate şi specificate pentru a funcţiona într-
un sistem unic, numit sistem fotovoltaic. În figura 3.4 este prezentată structura unui sistem PV.
Componentele principale sunt:
- modulul, panoul, câmpul de module sau, altfel spus, generatorul fotovoltaic. Mai sus, au fost
prezentate caracteristicile și parametrii generatorului PV;
- bateria de acumulatoare;
- subsistemul pentru condiționarea energiei electrice, care include și elemente de măsurare,
monitorizare, protecție etc;
- sursa auxiliară de energie, de exemplu, un grup electrogen (back-up generator), care funcționează
cu benzină sau motorină. în acest caz, sistemul PV se mai numește sistem PV hibrid.
Sistemele PV se împart în două categorii principale:
- conectate la rețea (grid – connected sau on grid) care funcționează în paralel cu rețeaua
electrică publică și
- sisteme PV autonome (stand - alone PV systems sau off grid).
Sistemele PV conectate la rețea pot fi divizate în:
- sisteme PV, în care rețeaua electrică publică are rol de sursă auxiliară de energie (grid back -
up),
- sisteme PV. în care excesul de energie PV este furnizat în rețea (grid - interactive PV systems)
și
- centrale electrice PV (multi MW PV systems), care furnizează toată energia produsă în rețea.
În figura 3.5 este reprezentată utilizarea unui sistem fotovoltaic pentru asigurarea necesităților
energetice casnice, în situația în care locuința este izolată față de rețeaua publică de alimentare cu energie
electrică (sistem PV autonom).

Fig. 3.5. Schema sistemului fotovoltaic pentru o locuință izolată.

Dacă există posibilitatea conectării locuinței la rețeaua publică de alimentare cu energie electrică, schema
instalației este prezentată în figura 3.6, care ilustrează o variantă de conectare a sistemelor fotovoltaice în
rețeaua electrică a unei case de locuit.

6
 Sisteme fotovoltaice

Fig. 3.6. Variantă de conectare a sistemelor fotovoltaice în rețeaua electrică, a unei case de locuit.

2.4. Desfășurarea lucrării

2.4.1. Modelarea și simularea panoului fotovoltaic

Modelarea panoului fotovoltaic

R s
Vom folosi celule PV cu B+
caracteristicile din lucrarea 2. 5m

Determinarea parametrilor modelului s-a R sh

D 1N 3600
făcut pornind de la datele din foaia de 5 .7 2 5 A d c D 1 15
catalog [1,2]. S-au obținut următoarele I1

valori: B-
 Iph = 5,725A
 I0 = 27pA Fig. 3.7. Modelul pentru celula PV
 n=1
 Rs = 5mΩ
 Rsh = 15Ω.

Circuitul echivalent al celulei este ilustrat în fig. 3.7.

Se poate obține din modelul din fig. 3.7 un model pentru un panou fotovoltaic cu Nc = 30 celule
(practic un sfert de panou CS3l-360MS [3]) dacă se modifică astfel parametrii modelului:
- Rs ppv = Nc * Rs =30*5mΩ=150 mΩ
- Rsh ppv = Nc * Rsh =30*15Ω=450Ω
-pentru dioda 1N3900 din libraria SPICE diode.lib:

.model D1N3900 D(Is=27p Rs=0.1m Ikf=9.692 N=30 Xti=2 Eg=1.11 Cjo=144.1p

+ M=.2272 Vj=.75 Fc=.5 Isr=1f Nr=60 Tt=51.4n)
* Motorola pid=1N3899 case=DO5
 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice
* 88-08-30 rmn

Se obține modelul pentru panoul fotovoltaic din R s

fig. 3.8. Acesta poate fi folosit în modelarea V1
20m
unui sistem PV, fiind mult mai simplu decât
5 .7 2 5 R sh
modelul cu circuit echivalent pentru fiecare D 1N 3900
60 I
D 1
celulă. Simularea acestui model de panou a I1 0Vdc
condus la caracteristicile din fig. 3.9.
0 0 0 0

Fig. 3.8. Modelul pentru panoul PV

6.0A
(17.609,5.2107)

4.0A

2.0A

0A
I(V1)
100W
(17.610,91.754)

50W

SEL>>
0W
0V 4V 8V 12V 16V 20V 24V
I(V1) * V(V1:+)
V_V1

Fig. 3.9. Caracteristicile I-V (verde) și P-V (roșu) pentru panoul PV cu modelul de mai sus

Să se simuleze circuitul din fig. 3.8 și să se determine următorii parametrii ai modelului panoului PV:

Voc ppv =20.446 V Isc ppv = 5.723 A Vmpp ppv = 16.738 V Impp ppv = 5.504 A

Pmax ppv = 92.14 W

2.4.2. Modelarea regulatorului de tensiune

Pentru regulatorul de tensiune vom folosi circuitul specializat MC34063A [5], a cărui schemă bloc este
ilustrată în fig. 3.10.
Acesta este un circuit de control monolitic care conține toate funcțiile active necesare pentru
convertoarele dc-dc.
MC34063A are o tensiune internă de referință, comparator, oscilator cu circuit de limitare a
curentului de vârf active și un comutator de ieșire de curent ridicat.

8
 Sisteme fotovoltaice

Colector in U 2
8 1 Colector în
conducție comutație
S Q Q2
R
Q1
7
Ipk
2 Emitor
OSC C T

6 3
COMPARATOR
1.25V
Contor de
REFERENCE
REGULATOR timp

Comparator 5 4
Masă

M C 34063A
Fig. 3.10. Schema bloc a circuitului MC34063A

Simularea regulatorului de tensiune

a) Regulator de tensiune cu sarcină rezistivă

Pentru analiza prin simulare a regulatorului cu sarcină rezistivă s-a folosit la intrarea acestuia o
baterie cu rezistența internă modelată de rezistorul R4, fig. 3.11.

Schema circuitului simulat

Vppv R sc

0 .0 2 7
V U 1
8 1

Q 1
7 T IP 4 1 C
2
L1
R 4 6 3 R 6 VC C
0 .5 1.25V
REFERENCE
REGULATOR
50 10uH
M C 34063A V
5 4 I
C 2 D 2 C 3
180pF D 1N 5822 1000uF R 5
V1 3
22Vdc
R 2 0 0 0 0

C 1 0
11k
470uF
R 3
1 .1 5 k

0 0 0

Fig. 3.11. Schema regulatorului step-down cu sarcină rezistivă

 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice

Forme de undă obținute prin simulare

20.4V

20.2V

20.0V
V(Vppv)
10A

5A

SEL>>
-1A
I(L1)

13.250V

13.188V

13.125V
V(VCC)
6.0A

4.0A

2.0A
3.60ms 3.65ms 3.70ms 3.75ms 3.80ms 3.85ms 3.90ms 3.95ms 4.00ms
I(R4) -I(R5)
Time

Fig. 3.12. Forme de undă obținute prin simularea regulatorului step-down cu sarcină rezistivă

b) Regulator de tensiune cu sarcină o baterie de acumulatori

Vppv R sc

0 .0 2 7
V U 1
8 1

Q 1
7 TIP 4 1 C
2
L1
R 4 6 3 R 6 VC C R i
0 .5 1.25V
REFERENCE
REGULATOR
50 10uH 0 .2 2
M C 34063A V
5 4 I
C 2 D 2 C 3 V2
I
180pF D 1N 5822 1000uF
I
V1 12Vdc
22Vdc
R 2 0 0 0 0

C 1 0
11k
470uF
R 3
1 .1 5 k

0 0 0

Fig. 3.13. Schema regulatorului step-down cu sarcină o baterie de acumulatori

10
 Sisteme fotovoltaice

19.8V

19.7V

19.6V
V(Vppv)
10A

5A

0A
I(L1)

13.250V

13.188V

13.125V
V(VCC)
6.0A

5.0A

SEL>>
4.0A
3.60ms 3.65ms 3.70ms 3.75ms 3.80ms 3.85ms 3.90ms 3.95ms 4.00ms
I(R4) I(V2)
Time
Fig. 3.14. Forme de undă obținute prin simularea regulatorului step-down cu sarcină o baterie de acumulatori

2.4.3. Simularea sistemului fotovoltaic

Comportarea unui sistem fotovoltaic se poate analiza prin simulare în Matlab simulink [4] sau în PSpice.
Dacă la intrarea regulatorului de tensiune step-down din fig. 3.13 se conectează modelul panoului PV din
fig. 3.8 se obține modelul SPICE al unui sistem fotovoltaic format din:
- panou PV;
- regulator de tensiune și
- baterie de acumulatori.

Se va simula circuitul obținut și se vor vizualiza formele de undă semnificative.

Să se modifice circuitul astfel încât panoul PV să funcționeze în punctul de putere maximă.

Bibliografie
1. https://www.canadiansolar.com/test-au/wp-content/uploads/sites/2/2020/04/Canadian_Solar-Datasheet-
KuDymond_CS3U-P-AG_High-Efficiency_v5.6_AU.pdf
2. Iero, D, R. Carbone, R. Carotenuto, C. Felini, M. Merenda, G. Pangallo, and F. G D. Corte. "SPICE
modelling of a complete photovoltaic system including modules, energy storage elements and a
multilevel inverter." Solar Energy, 107, (2014): 338-350.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0038092X14002369
3. D. Sera, R. Teodorescu and P. Rodriguez, "PV panel model based on datasheet values,"  2007 IEEE
International Symposium on Industrial Electronics, 2007, pp. 2392-2396, doi:
 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice
10.1109/ISIE.2007.4374981.
https://www.academia.edu/5664209/PV_panel_model_based_on_datasheet_values
4. M. M. Iqbal and K. Islam, “Design And Simulation Of A PV System With Battery Storage
Using Bidirectional DC-DC Converter Using Matlab Simulink,” Int. J. Sci. Technol. Res., vol.
06, no. 07, pp. 403–410, 2017.
5. https://www.ti.com/product/MC34063A

Subcircuit pentru MC34063

.SUBCKT mc34063 csw esw ct comm fb vcc ipk cdr

* csw = switch BJT collector, esw = switch BJT emitter ct = timing capacitor, comm
= common
* fb = feedback control, vcc = power in, ipk = peak limiting, cdr = driver BJT
collector
* pin numbers match order of inputs above.

* Voltage Sources
Vlogic vp5v comm DC 5V

* Reference and feedback comparator

* The reference is at 1.25V but decreases linearly to zero for Vcc < 3.75V
Breference ref comm V=(V(vcc,comm)-1.25)*u(V(vcc,comm)-1.25)-(V(vcc,comm)-
2.5)*u(V(vcc,comm)-3.75)
B1 1 comm V=u(V(ref,fb))
R6 1 cinvcontrol 10K
C6 cinvcontrol comm 10pF

* Oscillator
* Hysteresis switch to drive current into timing capacitor
R1 vp5v osc 10k
S1 osc comm ct comm swmod
.MODEL swmod SW (SW VT = 1 VH = 0.25)
* Current source to drive charge/discharge currents for the timing capacitor
Bcurrent ct comm I=-35uA+255uA*u(2.5-V(osc,comm))
* Current limiting circuit increases the charge rate of the timing capacitor
Qlimit ct ipk vcc limitQ
.model limitQ PNP(IS=1E-12 VAF=100 BF=200 IKF=0.1 XTB=1.5 BR=4
+ CJC=4.5E-12 CJE=10E-12 RB=20 RC=0.1 RE=0.1 TR=250E-9 TF=350E-12 ITF=1 VTF=2
XTF=3)

* Differentiator to provide delays to overcome latch race conditions

Ctrigger osc delay 1pF
Rtrigger delay comm 100K

* Delay pulse squaring comparators plus Delay gating logic.

* inverse of positive delay transition anded with the oscillator to delay the
start of
* the next high part. This is then nanded with the feedback gating signal.
Bsetgate set comm V=(1-(1-u(V(delay,comm)-1))*u(V(osc,comm)-
2.5)*u(V(cinvcontrol,comm)-0.5))
* Reset is just the negative delay transition anded with the oscillator and
inverted.
Bminus reset comm V=(1-u(V(delay,comm)+1)*(1-u(V(osc,comm)-2.5)))

12
 Sisteme fotovoltaice

* SR Latch
Blatch1 4 comm V=(1-V(reset,comm)*u(V(3,comm)-0.5))
R4 4 2 10K
C4 2 comm 1pF IC=1V
Blatch2 gate comm V=(1-V(set,comm)*u(V(2,comm)-0.5))
R5 gate 3 10K
C5 3 comm 1pF

* Output switch gating and drive

Bcurrentdrive currentdrive comm I=10mA-20mA*V(gate,comm)*u(V(cinvcontrol,comm)-
0.5)
Qdrive cdr currentdrive swbase driverQ
.model driverQ NPN(Bf=300 CJC=4pF CJE=8pF RB=20 RC=0.1 RE=0.1)
D2 comm currentdrive 1N914
D1 currentdrive vcc 1N914
.MODEL 1N914 D(Is=2.52n Rs=0.568 N=1.752 Cjo=4p M=.4 Tt=20n)
Rde swbase esw 100
Qswitch csw swbase esw switchQ
.MODEL switchQ npn (BF=75 RB=10 RE=0.25 RC=0.25 CJE=10pF CJC=10pF)
.ends

calcul circuit cu MC34063

http://www.nomad.ee/micros/mc34063a/
 Sisteme de stocare a energiei de la panouri fotovoltaice

https://drive.google.com/drive/folders/1bhPapmqFn0XjU0dHJAKCjWSGutUe1YMD?usp=sharing

14