Vizita facuta in Anglia!!!!

Am ajuns acasa la Ami si dau sa-mi incarc telefonul ca mi se

descarcase.Hopaaa, prizele lor au 3 gauri! Mamaaaa! la ce le trebuie astora 3 gauri la priza?
A? M-am chinuit eu sa bag incarcatorul in doua dintre ele dar nu mergea. Hm....Ce tara de
K...at! Ce nervi, noroc de Ami care avea un adaptor! ma duc sa ma spal pe fata ca nu mai pot
de draci! sa ma mai racoresc oleaca (zic "oleaca" ca la noi la Moldova, in "Botseni" mai
special:P)!

Si cauta baia nene. Ami a zis " vezi ca e jos"! Unde jos maica? Jos e un hol, apoi
living...bucatarie....baia e invizibila! A,mai vad o usa in bucatarie..hm...o fi de la debara...sau
vreo camara unde isi tin ei alimentele...
..Nu era debara, ci BAIA! Fac economie de spatiu englezii astia! Ce calici!

Ies afara. Soare cu dinti. Brr!! Cer de la Ami o geaca. Eu mor de frig si studentele de aici
poata tricouri cu maneca scurta si fuste mini fara ciorapi! Mama..zici ca vine vara si nu stiu
eu!
Plus ca..indiferent daca le avantajeaza sau nu, fetele poarta nestingherite, la scoala sau in pub,
colanti negri si pantaloni scurti! Am vazut domnisoare care mergeau la scoala si in pijamale!

Alta ciudatenie: in loc sa aiba o incalzie centrala foarte buna, eficienta si eficace (ca doar
Anglia se vrea o tara dezvoltata), locul asta extraordinar de scump (si nejustificat de scump)
imi ofera pentru incalzire niste botelcute din plastic in care pot pune eu apa fierbinte si ma pot
incalzi. Ca acum doua sute de ani cand oamenii isi puneau in pat caramizi fierbinti ca sa
incalzeasca patul inaite de culcare! Groaznic! Bine, sa nu-ti inchipui ca nu au si incalzire
centrala la casele astea. Au! Insa e atat de scump gazul sau curentul electric, incat lumea
prefera se se incalzeasca...macar pana vine de tot iarna, cu botelcutele astea din plastic.

Si inca ceva la care nu m-am asteptat: ei NU RECICLEAZA deseurile!Pai fiecare isi scoate
gunoiul afara in fata usii. Asteapta sa vina cei care se ocupa cu colectarea deseurilor sa le ia
gunoiul. Groaznic! Asta da sursa de poluare cu durata lunga de viata!

Traditii amuzante de PASTI

În Germania, tradiţia cere aprinderea unui foc mare de Paşte, folosind brazii
de Crăciun, rămaşi din timpul iernii. Focul este un simbol al victoriei repurtată
de frumoasa şi însorita primăvară asupra zilelor reci ale iernii.

Şi Marea Britanie are o tradiţie originală pentru această sărbătoare. În timpul

Festivalului Hocktide din localitatea Hungerford, poliţiştii din oraş claxonează
de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi, pentru a-i chema să
se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi
bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală
tuturor femeilor, în schimbul unui sărut.

In Anglia anului 1837, daca un barbat saruta o femeie fara voia ei, exista o lege care-i
permitea femeii sarutate fortat sa-l muste de nas cat se poate de tare pe barbatul vinovat;
In sudul Tarii Galilor se pastreaza inca un obicei pre-crestin, inrudit cu Halloween-ul. Traditia
cere sa fie ales un localnic in fiecare oras, care sa fie "Mari llwyd".

Acest personaj se plimba prin oras imbracat in alb, merge pe la fiecare casa si-i provoaca pe
localnici la un concurs de recitat poezii si cere mancare si bautura.

Angajaţii companiei de telefonie mobilă Virgin Mobile din Marea Britanie pot să îşi ia
concediu de maternitate dacă le naşte animalul de casă, ori dacă acesta e bolnav. Potrivit
directoarei de resurse umane Angela Foskett, angajaţii pot să îşi ia câteva zile libere pentru a
avea grijă de animale, dar acestea nu vor fi plătite. Mai mult, cei care vor să profite de acest
tip de concediu trebuie să aibă o vechime de cel puţin doi ani în cadrul companiei Virgin
Mobile. Ideea îi aparţine tocmai Angelei, a cărei căţea trebuie să fete în curând.

Patru familii dintr-un orasel britanic au reusit sa schimbe numele strazii pe care locuiau,
dupa ce, timp de multi ani, au indurat glume pe seama adresei lor. Vreme indelungata, Butt
Hole Road (n.r. – Drumul Gaura Fundului) a fost atractie turistica pentru cei dornici sa isi
fotografieze „obrajorii” langa placuta cu numele strazii. De asemenea, multe firme au refuzat
sa faca livrari in… Gaura Fundului. Satui de glumele care se faceau pe seama adresei lor,
locuitorii de pe Butt Hole Road au schimbat numele strazii in Calea Arcasului. Denumirea
initiala a strazii provine de la un hardau comunal folosit in urma cu mai multe secole. (n.r. –
In limba engleza, „hardau” se traduce prin „water butt”, insa unul dintre sensurile cuvantului
„butt” este „fund”.)

SUPERSTITII

- In Scotia se recomanda ca noii nascuti sa fie botezati cat mai curand pentru a-i feri de
influenta zanelor (Fairies).Pentru a-i proteja fata de magicele fiinte, se obisnuia sa se astearna
peste copii unul din obiectele de imbracaminte ale tatalui.

- In Anglia, daca intalnesti un cunoscut imbracat in straie noi trebuie sa il pisti pentru a avea
parte de noroc. O urare obisnuita intr-o astfel de ocazie era : “Sa fii sanatos sa le porti ,
puternic cat sa le poti rupe si norocos la bani ca sa iti cumperi altele”.

- In Yorkshire, Marea Britanie, sotia unui pescar nu spala hainele acestuia in ziua in care este
pe mare , pentru ca el sa nu fie luat de valuri de pe ambarcatiunea lui.

- In Scotia, exista obiceiul specific Halloween-lui de a apuca un pantof de varf si a-l arunca
peste casa .Felul in care cade pantoful pe pamant iti indica directia in care iti este sortit sa
calatoresti.Daca incaltamintea cade cu talpa in sus , acesta este un semn rau prevestitor.
- In unele zone din Anglia, traditia spune sa arunci un pantof vechi catre cineva care porneste
intr-o calatorie , urandu-i in acest fel noroc.Pantoful trebuie sa fie azvarlit in directia catre
care se indreapta persoana respectiva.

Cei care doresc ca dragostea lor sa fie norocoasa trebuie sa evite sa se intalneasca pe scari ,
dar mai ales nu este bine ca ei sa se sarute sau sa se imbratiseze acolo.
Neintelegerile sunt , de asemeni, prezise , daca iubitii isi scriu scrisorile de dragoste cu o alta
cerneala decat cea albastra sau cu creionul. Sarutarile , in forma de cruce , trebuiesc asezate la
sfarsitul scrisorii , iar numarul acestora trebuie sa nu fie de 4 , 7 sau 13 ; 3 este numarul cel
mai norocos !
In Anglia pe la 1500, pentru baut rachiu erau folosite cesti din plumb. Combinatia alcool-
plumb fiind atat de toxica ii scotea pe multi din uz pentru cateva zile. Chefliii gasiti intinsi pe
marginea drumului erau considerati morti si pregatiti pentru inmormintare. Inainte insa de a fi
ingropati li se mai dadea o sansa – erau asezati pe masa din bucatarie timp de cateva zile.
Asteptind ca “mortul” sa-si revina – ceea ce se intampla de multe ori – rudele si prietenii
mancau si beau in jurul mesei. Asa a aparut obiceiul priveghiului.

Teritoriul Angliei este locuit de multi ani, asa ca la inceputul secolului al XVI-lea a inceput
sa fie criza de locuri de veci. Solutia a fost scoaterea sicrielor mai vechi, depunerea
osemintelor in niste depozite si refolosirea spatiului pentru un mort “proaspat”. La
deschiderea vechilor sicrie s-a constatat ca unul din 25 era zgariat de unghii pe interior.
Dandu-si seama ca unii semeni de-ai lor au fost ingropati de vii, englezii au inventat un
mecanism de salvare a celor ingropati de vii. De mana “mortului” era legata o sfoara, care,
printr-o gaura in sicriu, era legata la un clopotel, montat langa mormant. Patrulele din cimitir
supravegheau clopoteii. De aici vine vorba “saved by the bell” (“salvat de clopotel”).

In Anglia secolului al XV-lea acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau
adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici (soareci, gandaci etc.)
se cuibareau in paiele care acopereau casa. Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si
animalele cadeau uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala “Ploua cu pisici
si caini”. Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat
baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a
avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru protectie…

Pe la 1500, in Anglia, nuntile aveau loc in general in luna iunie, pentru ca singura baie din an
se facea in luna mai si in prima luna a verii viitorii soti inca miroseau acceptabil. Oricum,
corpul era deja imbibat de miresmele transpiratiei si ca sa mascheze cat de cat mirosul
neplacut, miresele purtau in brate un buchet de flori (de aici a ramas obiceiul buchetului purtat
de mireasa!). Cada era un butoi mare, plin cu apa calda. Stapanul casei avea privilegiul de a se
imbaia primul, in apa curata. In aceeasi apa urmau la spalat, rand pe rand, fiii si restul
persoanelor de sex masculin din familie. Apoi venea randul femeilor si, la sfarsit, al copiilor,
in ordinea descrescatoare a varstei. In final, apa era atat de murdara, incat puteai pierde un
bebelus prin ea. De atunci dateaza la britanici vorba: Nu arunca pruncul odata cu apa in care
te-ai spalat. Regina Elisabeta I a Angliei a ramas celebra si prin urmatoarea declaratie: Fie ca
e nevoie sau nu, eu o data la trei luni ma spal!

Atunci cand se lanseaza la apa o noua nava se sparge o sticla de sampanie de peretii navei, in
partea din fata. De unde vine acest obicei? Desi neclar, se pare ca initial, acum mii de ani, la
vechiile popoare – egipteni, persani, greci, sau mai nou, la vikingi, se spargea un vas cu
sange, jertfa adusa zeilor marii, pentru a primi binecuvantarea lor si pentru protectie – sa aiba
grija ca nava sa nu aiba incidente neplacute. Mai tarziu, sangele a fost inlocuit cu lapte, apa
sau, mai frecvent, cu vin – ca inlocuitor al sangelui. In prezent se foloseste sticla de
sampanie .

Daca nu ai vizitat pana acum Germania, trebuie sa o faci pentru ca aceasta este adevarata
tara a tuturor posibilitatilor.
In 2007, o strada a orasului Worms a fost "udata" de o ploaie cu bancnote reale, care
insa nu au ramas prea mult timp acolo, multumita trecatorilor vigilenti.

Politistii germani nu au reusit sa identifice sursa de provenienta a banilor, dar nici sa vada
"minunea" picata din cer, intrucat bancnotele fusesera adunate inainte ca ei sa ajunga la fata
locului.

Cum sunt spionati angajatii germani pentru a fi concediati

Unele firme din Germania au recurs la o metoda ingenioasa pentru a-si putea da afara
angajatii, folosind in acest scop detectivi care cauta motive de concediere in viata privata a
respectivilor, scriu publicatiile germane Der Spiegel si Stern, citate de Agerpres. Astfel, mai
multe firme germane, printre care Evonik sau Betapharm, "au asmutit" detectivi asupra
angajatilor, acestia spionand drumurile de acces si camerele de locuit, in scopul de a gasi niste
motive pentru concedierea celor vizati.

GERMANIA
Cand vorbim de obiceiurile germane, in materie de mancare primele cuvinte care vin in minte
sunt carnati, "spalati" cu cantitati imense de bere. Nu e de mirare ca in Germania se cunosc
aproximativ 1500 de tipuri de carnati, ca , de exemplu, carnatii de Frankfurt, de Nurnberg, sau
bavarezi (albi).
Dar bucataria nemteasca ofera si alte posibilitati, ca de exemplu pestele afumat, branza de
Mainz, placinte (fiind foarte cunoscut si apreciat strudelul, faimoasa placinta cu mere) si
combinatii de mancare frantuzeasca, in special in regiunea Saarland.
Mancarea din Germania este caracterizata de un continut caloric bogat, fiind foarte frecvente
mesele cu friptura de porc, varza cu carne si carne tocata- "Frikadellen". Oricum, gusturile
difera in regiunile Germaniei. In Berlin, de exemplu, se mananca foarte mult peste combinat
cu ciolan de porc si salate de cartofi cu chiftele. In Frankfurt, lumea prefera clar carnatii si
carnea afumata, cu ceapa cruda si otet, precum si prajiturele numite "Frankfurter kranz".

Conform traditiei, de craciun familiile germane atarnau in pom, ca ultim

ornament, un glob in forma de castravete murat. Acest ornament este ascuns cat mai bine,
iar in prima zi de Craciun copilul care il gaseste urmeaza sa primeasca un cadou in plus si va
avea noroc tot anul. Putini germani mai recunosc acest obicei si se spune ca dupa al doilea
razboi mondial, germanii din Germania de Est erau atat de saraci incat isi impodobeau brazii
de Craciun cu castraveti murati. Obiceiul a fost preluat si de catre americani, orasul Berrien
Springs din America fiind considerat ”capitala internationala a castravetelui murat”.