PROIECT DE LECŢIE EDUCATIVĂ

Clasa: a X-a
Data:
Tema: INTERESE ŞI APTITUDINI
Componenta şi subcomponenta educaţiei:
-Dezvoltarea personalităţii şi a carierei
Durata: 50 minute
Scopul lecţiei: Conştientizarea de către elevi a propriilor interese şi a propriilor
aptitudini, modalităţile de consolidare a acestora

OBIECTIVE SPECIFICE OBIECTIVE OPERAŢIONALE

1. Cunoaşterea de sine şi înlăturarea
falselor interese
2. Cunoaşterea diferenţelor dintre „elev
precoce” şi „elev dezinteresat”
3. Înţelegerea caracterizării de
„temperament slab”
4. Cunoaşterea adevăratelor interese şi a
propriilor aptitudini
1.1 să-şi cunoască bine posibilităţile de
acumulare şi redare a cunoştinţelor
1.2 să nu-şi supraestimeze propria valoare,
lucru dăunător în dezvoltarea sa
1.3 să-şi identifice interesele în funcţie de
posibilităţile intelectuale de care
dispune
2.1 să descrie cu propriile cuvinte ce
înţelege prin „elev precoce” sau „elev
pe care nu-l interesează nimic”
2.2 să identifice elemente pozitive si
negative ale fiecărui atribut
2.3 să identifice condiţii în care cele doua
noţiuni se pot suprapune
3.1 să deosebească conceptele de elev
cuminte / elev izolat
3.2 să precizeze şi să argumenteze
importanţa stabilirii de relaţii între toţi
elevii unei clase
3.3 să analizeze condiţiile ce pot duce la
atribuirea calificativului de
temperament slab
4.1 să poată argumenta necesitatea
identificării unor interese accesibile
4.2 să descrie modul în care aptitudinile îi
pot ajuta în atingerea intereselor
4.3 să conştientizeze importanţa alegerii
unui interes corespunzător aptitudinilor
 sale
Resurse materiale Pentru activitatea frontală:
- schema pe tablă: titlu, obiective
- prezentarea unor situaţii problema
pe care trebuie sa le analizeze
Pentru activitatea individuala:
- chestionare
- fişe individuale
Resurse procedurale Conversaţia euristică, dezbaterea, metoda
chestionarului, comparaţia,
problematizarea, metoda experimentului,
observaţia psihologică
Bibliografie Marinescu, S. „Invitaţie la educaţie”
Ed. Carminis- Piteşti 2003
Jinga, I. „Educaţia ca investiţie în om”
Ed. Did. Şi Ped.- Bucureşti 1981

Desfăşurarea lecţiei

1. Momentul organizatoric

- asigurarea ordinii şi disciplinei în clasă;

- efectuarea prezenţei elevilor şi notarea absenţilor la oră; motivarea absenţelor
efectuate de elevi în cursul săptămânii, pe baza certificatului medical eliberat în
condiţiile stipulate de regulamentul şcolar;
- identificarea evenimentelor petrecute recent în viaţa clasei şi analiza lor operativă;
stabilirea de măsuri pentru desfăşurarea eficientă a activităţilor instructiv-
educative la clasă;
- precizarea unor eventuale comunicări, anunţuri care privesc viaţa şi activitatea
şcolară şi extraşcolară a colectivului de elevi ai clasei.

2. Captarea atenţiei elevilor asupra temei lecţiei educative propuse

- formularea scopului lecţiei a cărei temă a fost anunţată din timp şi stabilita de
comun acord cu elevii
- notarea pe tablă a titlului temei propuse si a obiectivelor specifice vizate

3. Activităţile pregătitoare abordării temei şi valorificarea achiziţiilor

anterioare

- analizarea unui test dat în prealabil privind opţiunile lor pentru profesia pe care
urmăresc să o aibă în viaţă
- formularea unor aprecieri legate de discrepanţe majore observate între ceea ce îşi
doresc şi ceea ce pot realiza unii elevi
4. Exersarea direcţionată

- propunerea unor situaţii imaginare, sub forma unor povestioare, pe care urmează
să le analizeze împreună cu profesorul ( clasa fiind împărţită în trei grupe –
fiecare grupă având de analizat câte o situaţie )
- identificarea altor situaţii (fie imaginare, fie concrete) ce pot influenţa negativ
formarea aptitudinilor şi temperamentul elevilor
- propunerea spre analiză a următoarelor concepte: elev precoce ( îşi cunoaşte
aptitudinile şi interesele) şi elev pe care nu-l interesează nimic (nu are stabilite
interesele)
- stabilirea diferenţelor şi a asemănărilor dintre conceptele de: elev cuminte şi elev
izolat (ce înţeleg ei prin acestea )
- analizarea condiţiilor în care colectivul clasei poate avea o influenţă asupra
dezvoltării personalităţii fiecărui elev din clasă

5. Obţinerea performanţelor

- identificarea factorilor care ajută la conştientizarea propriilor aptitudini

- evidenţierea unor situaţii care pot duce la formarea conştientă a intereselor în
legătură directă cu aptitudinile de care dau dovadă
- înlăturarea acelor factori care influenţează în mod negativ atât dezvoltarea
aptitudinilor, precum şi în urmărirea atingerii intereselor

6. Asigurarea feed-back-ului

- analiza unei situaţii concrete existente în cadrul colectivului ( un elev – care îşi
doreşte acest lucru – îşi prezintă interesele, precum şi aptitudinile pe care
consideră că le are )
- identificarea unor situaţii problematice care pot duce la propunerea unor interese
irealizabile

7. Formularea concluziilor

- argumentarea necesităţii cunoaşterii aptitudinilor şi a intereselor, pentru a evita

eşecul şi dezamăgirea
- analizarea în următorii ani a propriilor aptitudini şi propunerea unor ţeluri plecând
de la ele

8. Precizarea temei pentru următoarea lecţie educativă

- formularea unor recomandări de documentare în legătură cu subiectul viitoarei

lecţii educative
 CHESTIONARUL 1
( dat elevilor la sfârşitul lecţiei educative anterioare, pentru analiză în lecţia actuală la
punctul 3. din desfăşurarea lecţiei )

1. Care au fost materiile preferate ( la care ai învăţat cu drag ) în clasele V – VIII ?

2. Care sunt motivele care te-au determinat să alegi acest liceu ?
3. După aproape doi ani petrecuţi aici, ţi-ai schimbat opţiunea ? Dacă da, ce te-a
determinat să faci acest lucru ?
4. Care este profesia pe care vrei să o îmbrăţişezi şi ce aptitudini crezi că-ţi sunt
necesare pentru realizarea acestui vis ?
5. Care sunt performanţele pe care vrei să le realizezi în profesia dorită ?

Studiul de caz ( de pe fişele individuale ) se va realiza pe

următoarele situaţii :

1. „ Gigel este un adolescent căruia părinţii s-au străduit să-i ofere totul. I-au pus la
dispoziţie cărţi ştiinţifice, literare, de muzică, posibilitatea de a face sport. Au fost atenţi
la cercul lui de prieteni şi la modul în care îşi alegea prietenii. Au greşit cu ceva? La
şcoală este un elev mediocru. Totuşi, părinţii nu l-au văzut niciodată luându-şi singur o
carte şi adâncindu-se în lectura ei. Fizică sau istorie, geografie sau matematică, toate îi
apar sub forma unor corvezi mai mult sau mai puţin dificile. La drept vorbind, nici nu
există pentru el fizică, istorie, matematică, geografie, ca izvoare de cunoştinţe pentru
viaţă, despre lume. Nu există decât „manuale” mai groase sau mai subţiri, din care se „ia”
de aici până aici, se repetă se rezumă, se copiază, se rezolvă, „de aici până aici”. N-au
întrezărit la el nici o urmă de curiozitate pentru faptele, evenimentele despre care învaţă.
În clipa când a închis cartea şi caietul, orice preocupare pentru problemele respective a
încetat.
E posibil ca pe un adolescent să nu-l intereseze nimic? Cum va putea ieşi din băiatul
acesta ceva, când nu se întrezăreşte în el nici un fel de interese, nici o valenţă, nici o
înclinaţie mai vie, nici o flacără? „

2. „ Pe Lucian l-am cunoscut la bibliotecă, chiar în timp ce trebuia să fie la ore. I-am
arătat mirarea mea cu privire la absenţele sale repetate de la orele de curs. Mi-a explicat
că pe el îl pasionează biologia, că face cercetări la un mare institut în probleme de
bacteriologie şi că este păcat să-şi piardă vremea cu istoria sau algebra, care îl plictisesc
şi care, oricum nu-i aduc vreun folos în sensul preocupărilor sale. Un an mai târziu mi-a
povestit că s-a retras de la liceu ca să se poată consacra în întregime cercetărilor şi că-şi
va da examenele altă dată. L-am întâlnit peste alţi câţiva ani şi l-am întrebat ce face. Mi-a
spus că lucrează la un studiu interesant pe care vrea să-l publice în străinătate, deoarece
cei de aici „sunt încuiaţi” şi „nu pot să sufere un talent tânăr”. Studiile nu le terminase şi
de lucrat , nu lucra niciunde.
L-am mai văzut de atunci. N-are nici un rost pe lume. Nu e nimic. Din vechea
pasiune n-a mai rămas, decât strângerea de materiale pentru un articol imaginar.
Ce este mai important? Să cunoaştem posibilităţile elevului şi să-l ajutăm şi pe el să
şi le cunoască? Să-l lăsăm să discearnă singur asupra intereselor sale? Să-l îndrumăm în
formarea de noi aptitudini în domeniul de care se simte atras?

3. „ Andrei este elev în clasa a X-a F la noi la liceu. L-am observat adesea atât în timpul
orelor cât şi în pauze. Niciodată nu l-am văzut bătând mingea alături de colegi şi
niciodată nu s-a arătat interesat de vreun anumit subiect dezbătut la ore. Am aflat că nu
are nici un prieten, iar părinţii fiind mult prea absorbiţi de grijile vieţii cotidiene se
mulţumesc cu faptul că Andrei este un elev cuminte. Este drept că nici colegii nu-l
antrenează în jocurile lor, dar se pare că nici nu îşi doreşte acest lucru. Această
„cuminţenie” a lui se datorează faptului că nu i s-a încredinţat nici la şcoală nici acasă
vreo sarcină?
Oare, unii sunt de la început condamnaţi să ajungă nişte neadaptaţi, nişte învinşi sau
încă nu şi-au găsit cu adevărat nici o pasiune ? Oare colectivul clasei este şi el responsabil
de atitudinea lui Andrei?
Putem spune în ce măsură felul de a fi al elevului, temperamentul lui slab – cum
este numit, este expresia unor particularităţi ale sistemului său nervos sau este produsul
educaţiei „de seră” pe care o primeşte acasă?

Prof. Dreghici Veronica

Prof. Bonizs Simona

Colegiul Economic „Dionisie Pop-Marţian” Alba Iulia