Biletul Nr. 12: Biletul Nr.

13
1. Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului. Căi de difuzare ale
colecțiilor purulente.
Spațiul celular din jurul vezicii urinare se împarte în: 1. Topografia duodenului, vascularizația, inervația.
o Prevezical (între simfiza pubiană și fascia vezicii urinare, fundul format
de diafragmul urogenital al bazinului). Colecțiie purulente din aceste
spații difuzeaza spre femur (prin canalele femural și obturator), în Scheletotopic, limita superioară a duodenului trece pe marginea
spațiile laterale ale bazinului, pe peretele anterior al abdomenului. superioară a vertebrei L1, iar cea inferioară – pe marginea superioară
o Retrovezical (între peretele posterior al vezicii urinare și aponeuroza a vertebrei L4. Sintopic, partea superioară a duodenului e în raport cu
peritoneoperineală, fundul servește diafragma urogenitală ). Răspîndirea ficatul și vezica biliară. Marginea concave a duodenului pe parcurs e
se face în regiunea canalului inghinal (de-a lungul ductului deferent) și în strîns lipită de capul pancreasului, cea convexă de rinichiul drept.
spațiul retroperitoneal (pe traiectul ureterelor). Inferior partea orizontală e în contact cu colonul ascendant și unghiul
Spațiul celular retrorectal se află între intestinul rect cu fascia lui și osul sacral.
Limita inferioară este formată de fascia care acoperă m. Levator ani. Purulențele se drept al colonului transvers. Posterior de partea orizontala,
pot răspîndi în spațiul retroperitoneal. Spațiile celulare situate pe amble părți ale traversează vena cava inferioara și aorta, iar peste semicercul
rectului se numesc pararectale de unde infecțiile purulente se pot răspîndi în superior al ei curbează, apoi trec pe peretele anterior al duodenului
spațiile celulare laterale ale bazinului mic. artera mezenterică superioară și vena. Vascularizația e realizată de
În bazinul mic deosebim spațiul celular parametral situat în jurul colului uterin sistemul trunchiului celiac și a. mezenterică superioară. Artera
inclus între foițele lig. lat al uterului mai ale la baza lui. Infecțiile purulente se pot gastroduodenală se ramifică în: pancreaticoduodenală superior
răspîndi în țesutul celular retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), în țesutul celular al posterior și superior anterior. A. mezenterică superioară se ramifică:
fosei iliace și al regiunii fesiere.
2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile, recesele, importanța a. pancreaticoduodenale inferioare care anastomozează cu cele
practică. superioare , formînd arcurile anterioare și posterioare. Inervația se
Reprezintă continuarea porțiunii ascendente a duodenului în jejun formată la nivelul realizează prin fibre simpatice și parasimpatice ce aparțin: plexurilor
vertebrei L2-L3. Se află anterior de m. Psoas mare și de vasele renale stîngi, spre solar, mesenteric superior, hepatic, gastric, pancreatic, nervilor vagi.
stînga de aorta abdominală. Se află mezoperitoneal. La nivelul trecerii duodenului în
jejun se formează recesul duodenojejunal. La nivelul trecerii din spațiul
retroperitoneal spre cavitatea peritoneală se formează un orificiu care este delimitat 2. Topografia triunghiului urogenital perineal, stratigrafia.
de:
- plica duodenala superioara (Plica duodenalis superior/Plica duodeno-jejunalis),
care delimiteaza împreuna cu peritoneul parietal si recesul duodenal Triunghiul urogenital este cuprins între linia convențională trasată de
superior(Recessus duodenalis superior), la unul de tuberculii sciatici spre altul a perineului și marginea
- plica duodenala inferioara (Plica duodenalis inferior/Plica duodeno-mesocolica), inferioară a simfizei pubiene.
care si ea la rândul ei delimiteaza recesul duodenal inferior (Recessus duodenalis
inferior).
Importanța practică a recesurilor se manifestă prin: acțiunea acestora de ventuză, Stratigrafia la barbați:
care rezultă datorită presiunii negative. De aceea în aceste recese sunt posibile
hernii interne prin strangulare a anselor intestinului subțire. Este numită hernia
Treitz.  Pielea
3. Canalul inghinal: pereții, conținutul.  Ț. Celular subcutanat ce pătrunde în fosa ischiorectală. În țesut
În regiunea inghinala peretele abdominal este traversat de catre funiculul spermatic trec vasele superficiale și nervii.
(la barbat) sau lig.rotund al uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit  Fascia superficială acoperă mușchii superficiali.
canal inghinal. Acesta are o lungime de 4 - 5 cm. si are directie oblica, infero-medial,  Stratul de mușchi superficiali (bulbospongios, ischiocavernos,
aproximativ paralel si situat superior de lig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior,
posterior, superior si inferior) si 2 orificii( orificiul inghinal superficial si orificiul
superficial transvers al perineului).
inghinal profund).  Fascia inferioarnnnnnnnnnnă a diafragmului urogenital formează
Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea inferomediala a aponevrozei centrul tendineum perinei.
m.oblic extern abdominal; peretele posterior al canalului inghinal (cel mai slab  Mușchiul transvers perineal profund formează diafragmul
perete al canalului inghinal, ceea ce determina producerea la nivelul lui a herniilor urogenital.
inghinale) format de catre fascia transversalis, in intervalul dintre: superior -  Fascia superioară ce acoperă din superior mușchiul transvers
marginea inferioara a m.transvers; lateral - fascia iliaca; inferior - buza posterioara a perineal profund.
lig.inghinal; medial - marginea laterala a tecii m.drept abdominal.
Fascia transversalis este intarita de structuri fibroconjunctive:
medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falx inguinalis aponeurotica), lig. lui 3. Topografia spațiului celuloadipos retroperitoneal
Henle propriu-zis. Răspîndirea purulențelor.
lateral:  lig.interfoveolar Hesselbach 
Peretele superior al canalului inghinal: marginile inferioare ale mm.oblic intern si
transvers Spatiul retroperitoneal e situate posterior de porțiunea posterioară a
Peretele inferior al canalului inghinal il formeaza lig.inghinal. peritoneului parietal, între el și foița endoabdominală. Drept limită
Orificiul inghinal superficial superioară servește diafragmul, la locul de trecere a foiței posterioare
situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic, subcutanat: tuberculul pubic poate a peritoneului parietal pe diaphragm. În partea de jos limitele
fi folosit ca reper pentru palparea orificiului inghinal superficial. are forma ovalara, convenționale sînt promontoriul și linea terminalis a bazinului. Spațiul
alungita, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei oblicului extern. pe laturi este retroperitoneal e completat de un strat masiv de țesut adipos, e
marginit de condensari ale fibrelor aponevrozei oblicului extern
o stalpul lateral (crus lateralis)
stratificat de fascii și include în componența sa organe, vase
o stalpul medial ( crus medialis) sanguine și limfatice și nervi.
o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevrotice denumite fibre intercrurale;
acestea solidarizeaza stalpii delimitand supero-lateral orificiul inghinal superficial
Orificiul inghinal profund se gaseste preperitoneal, la nivelul fasciei transversalis 4. Spațiul inghinal- variante, importanța clinică.
care se continua la acest nivel cu fascia spermatica interna. la nivelul marginii
mediale a orificiului inghinal profund fascia transversala este intarita de catre
Distanța dintre peretele superior și cel inferior al canalului inghinal
lig.interfoveolar; pe fata posterioara a acestui ligament au traiect vasele epigastrice
inferioare. orificiul inghinal profund este situat la aproximativ 3 cm.superior de sau dintre mm. abdominali oblic intern și transvers superior și
mijlocul lig.inghinal, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-superioara si ligamentul inghinal inferior poartă denumirea de spațiu inghinal.
tuberculul pubic. corespunde fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal. prin Forma lui variază (fisurală, ovală, triunghiulară) avînd dimensiuni
acest orificiu trec herniile inghinale oblice externe diverse și o importanță deosebită la apariția herniilor inghinale.
4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale.
Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3 straturi concrescute între ele:
pielea, stratul fibros cicatrizat cu fascia ombilicală și peritoneul parietal. În stadiul de
evoluție intrauterine, inelul ombilical e traversat de cordonul ombilical care asociază
fătul cu placenta, la înlăturarea lui, inelul se cicatrizează constituind ombilicul
cicatrizat. Totuși acesta prezintă locuri slabe și favorabile pentru apariția herniilor.
Fistulele ombilicale sunt secundare persistenței permeabilității canalului vitelin sau
al uracăi. Fistulele viteline sunt relative frecvente ele pot fi oarbe externe, interne
(diverticul Meckel) sau totale. Datorită acestor fistule și persistenței deschise a
canalului, se pot elimina zilnic cantități de lichid incolor sau fecaloid prin ombilic.
Fistulele uracale se manifestă prin încă o deschidere a vezicii urinare la nivelul
ombilicului.
 BILET 18
1. Anomaliile congenital ale organelor cavitatii pelviene
Malformatiile vulvei:
- Aplazia sau absenta vulvei
- Hemiagenezia vulvara
- Hipoplazia vulvei( oprirea in dezvoltare a vulvei, se intalneste la bolnave cu
infantilism somatic si psihic si cu alte malformatii
- Absenta congenitala a perineului
- Deschiderea ureterelor in vulva
Malformatiile vaginului
- absenta sau atrofierea vaginului: obliterarea vaginului printr-un diafragm
transversal care, de cele mai multe ori se reduce la o simpla brida- prezenta
unui sept sagital, mai mult sau mai putin complet care imparte vaginul in 2
cavitati. Daca septul despartitor nu e complet vaginul se numeste subseptat,
daca este complet se poate asocia cu un uter dublu
- hipoplazia vaginala( vagin scurt, stramt)
Malformatiile uterului
- absenta uterului este exceptionala si nu se constata decat in cazul absentei
concomintente si a aparatului urinar
- uter didelf: cele doua canale Muller raman neunite pe toata intinderea si in
consecinta uterul este dublul
- uter pseudodidelf: corpurile uterine sunt separate, colurile fiind insa unite
- uter septat sau subseptat: uterul este complet sau incomplet impartit de un
sept sagital in 2 cavitati
- uter bicorn sau unicorn: este o malformatie frecventa care consta in
dezvoltarea mai accentuata a ambelor sau a unui singur corn uterin
- hipoplazia uterina care se poate explica printr-o lipsa de dezvoltare. Hemiuterul
este jumatatea unui uter dublu care se dezvolta in lipsa celeilalte jumatati
Malformatiile trompelor
- absenta lor( exceptionala)
- hipoplazia( trompele sunt subtiri si sinuoase)
- atrezia (trompe rudimentare, obstruate)
Malformatiile ovarelor:
- agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta gonadelor a tesutului stromei si
absenta completa sau aproape completa a elementelor epiteliale si germinale,
se observa in sindromul de disgenezie gonadica
- grade minore de hipoplazie, asociate cu un tract mullerian normal dezvoltat, se
manifesta prin tulburari menstruale diverse
Hermafroditismul
Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la o singura persoana a organelor
genitale ale ambelor sexe. Mai frecvent se poate constata un canal genital, care in parte sau in
totalitate nu corespunde gonoadelor respective. Aceasta malformatie are o explicatie
embriologica:pana la stadiul de 25mm embrionul este un hermafrodit avand elementele necesare
de a se dezvolta fie catre un sex fie catre celalalt. In acest stadiu gonoadele sunt diferentiate si
embrionul poseda atat canale Muller cat si canalele Wolff. Cauzale care determina dezvoltarea
ambelor elemente embrionare, mascule si femele nu sunt bine cunoscute. Hermafroditul adevarat
este purtator intr-o parte a unui ovar si in partea opusa a unui testicol sau a unui amestec al acestor
tesuturi glandulare. Pseudohermafroditul are gonoadele respective ale unui sex dar organele
genitale externe sunt corespunzatoare sexului opus.
A. Anomalii ale aparatului urinar I.  anomalii ale  parenchimului renal II. anomalii ale cailor urinare
B. Anomalii ale aparatului   genital masculin A. Anomalii ale aparatului urinar I. Anomaliile
parenchimului renal: 1        Anomalii de numar:(agenezia  renala, rinichiul supranumerar)
2      Anomalii de volum si de structura: (rinichi mic congenital: aplazia renala ,rinichiul
hipoplazic,  hipoplazia segmentara, hiperplazia renala, chisturile renale)
3.     Anomali de forma si de fuziune: (rinichi in potcoava:,  rinichi inelar, rinichi discoidal)
4 .    Anomalii de pozitie:( ectopia renala, ptoza renala)
5.     Anomalii de rotatie: rinichi incomplet rotat (bazinet anterior), rinichi super-rotat (bazinet
posterior), rinichi invers rotat (bazinet lateral).
2 Topografia maduvei spinarii si canalului vertebralCanalul vertebral este limitat de fata
posterioara a vertebrelor,discurile intervertebrala a de,lig longitudinal posterior si arcurile
vertebrlelorcu lig galbene.La diferite nivele forma acestuia difera,astefel in regiunea cervical are
forma de triunghi,th- rotunda iar in regiunea lombara si sacrala triunghiulara.Arcul vertebral se
leaga de corpul vertebrei prin pediculii vertebrali,marginea superioara si infer ale pediculului are
incizuri,2 incizuri suprapuse formeaza un orificiu prin care trec nervii ,vase.in regiunea sacrala
continuarea canalului formeaza canalul sacral,treptat in jos canalul se ingusteaza.lumenul
aplatizindu se,Canalul sacral prezinta niste orificii ,sacrale pelviene si dorsal,ce corespund
vertebrelor fuzionate.Inferior canalul se deschide in hiatul sacral. Maduva spinarii este un cordon
cilindric aplatizat in directie anteroposterioara cu o lungime de 45 cm, situate in canalul vertebral.
Incepe de la arcul atlasului pina la vertebra L2 . marginea inferioara a maduvii spinarii la adulti este
localizata cu o vertebra mai sus sau mai jos , la copii ea e situalta mai jos. Conul medular se
prelungeste in jos prin filum terminale , care se insereaza pe vertebra a 2 a coccisului. Maduva
spinarii prezinta doua intumescente, cervical –de la C4 pina la T1, lombosacrala care cuprinde
vertebrele inferioare toracice si lombare superioare.
3, CAILE CHIRURGICALE DE ACCES SPRE RINICHI la.incizia FIODOROV .INCEPRE DE LA
PUNCTUL DE INSERTIE A COASTEI 12 A CU M. ERECTOR SPINAE IN DIRECTIE OBLICA
SPRE OMBILIC,PINA LA MARGINEA LATERALA A M,DREPT ABDOMINAL.DUPA
SECTIOANREA STRATURILOR SUPERFICIALE,SE DESFAC SRAT CU STRAT DEA LUNGUL
FIBRELOR MUSCHII LATI ABDOMINALI SI SE DAU INTRO PARTE,SE SECTIONEAZA FASCIA
TRANSVERSALA,IAR PERITONEUL SE RETRAGE ANTERIOR,SE DESCOPERA FASCIA
RETRORENALA.CARE SE INCIZEAZA INCIZIA BERGMAN –ISRAEL DESCHIDE ACCES SPRE
RINICHI SI URETER APROAPE PE TOT PARCURSUL LUI.INCIZIA INCEPE la mijlocul coastei a
12-a si e dusa oblic in jos la nivelul crestei iliace, neajungind la ea cu 3-4 cm. dupa sectionarea
straturilor superficiale, muschilor , peritoneul se va indrepta inainte, nervul iliohipogastric inapoi. Se
deschide capsula fasciala si rinichiul se separa de tesutul adipos pararenal.
4.Divizari topografice a peretelui anterolateral al abdomenului, proiectia organelor cavitatii
peritoniale. Peretele abdominal anterolateral e delimitat superior de rebordurile costale si xifoid,
inferior – de crestele iliace, pubis si lig. Inghinale, lateral – liniile vertical ce unesc capetele libere
ale coastelor 11 crestele iliace. divizari topografice. Prin trasarea a doua linii orizonatale si paralele
si 2 linii vertical aceasta zona se divizeaza in 9 parti, linia orizontala superioara uneste punctele
inferioare ale perechii a 10 de coaste ,cea inferioara – crestele iliace anterosuperioare. Liniile
orizonatale impart peretele abdominal si anterolateral in 3 zone: epigastrul , mezogastrul,
hipogastrul. 2 linii vertical pleaca din mijlocul lig inghinale pe marginile externe ale muschilor
abdominali drepti catre rebordurile costale si vor subdiviza cele 3 zone sus mentionate. Zona
superioara cuprinde epigastrul deoparte si alta fiind hipogastrul drept , respective sting. Zona
mijlocie cuprinde regiunea ombilicala si 2 laterale:dreapta , stinga. Zona inferioara cuprinde : in mij
Biletul 1
1.canalele laterale abdominale,limite,raspindirea colectiilor purulente: Canalul lateral drept-situat intre
colonul ascendent si peretele abdominal dret .Inferior-canalul transverseaza fosa iliaca dreapta ,apoi trece
in bazinul mic ,superior-spatiul subdiafragmatic din cauza absentei ,sau exprimarii slabe a lig.frenico-colic.
Canalul latreal sting-limitat de colonul descendent si peretele abdominal lateral sting,trece in fosa iliaca
stinga,apoi in bazinul mic.Lig.frenico-colic delimiteaza din suprior canalul de spatiul subdiafragmatic
sting.In pozitia orizontala a corpului,cele mai profunde segmente se considera portiunile superioare,in
poz.verticala-exudatul inflamator poate cobori prin canalele laterale in fosele iliaca dreapta si stinga,apoi
in cav.baz.mic.
2.Topografia zonelor de rezistenta scazuta in reg.lombara,triunghiul Petit si spatiul Lesgaft-Grynfelt:
Regiunea costo-iliaca Este o regiune pereche si situate lateral.
Limite:
- superior: arcul costal si marginile inferioare ale coastei a 12-a
- inferior: orizontala ce uneste cele doua spine iliace antero-superioare
- anterior: marginea laterala a muschiului drept abdominal
-posterior: marginea laterala a muschilor proprii a coloanei vertebrale.
- Regiunea postero-laterala sau regiunea costo-iliaca posterioara
Stratigrafie: 1)pielea 2)planul subcutanat: este un tesut conjunctiv lax.Se gasesc artere ce provin din
arterele lombare si din circumflexa iliaca superficiala3)planul fascial: reprezentat de fascia oblicului extern
si dorsal mare4)planul profund: are mai multe straturi:- stratul musculo-fascial superficial: format din
portiunea laterala a fasciei toraco- lombare.Intre dorsalul mare, oblic extern si creasta iliaca se
delimiteaza triunghiullombar PETIT (acesta este o zona slaba a peretelui abdominal )- stratul musculo-
aponevrotic mijlociu: alcatuit din fasciculele posterioare aleoblicului intern si aponevroza sa posterioara.La
acest nivel se formeaza tetragonal lombar GRYNFELT( punct slab )- stratul aponevrotic: reprezentat de
lama mijlocie a aponevrozei posterioare amuschiului transvers al abdomenului- stratul muscular al
patratul lombelor: acest muschi se afla intre coasta 12 sicresta iliaca- stratul fascial profund: format de
lama anterioara a aponevrozei posterioara amuschiului transvers5) planul premuscular: are 2 straturi:-
fascia transversalis- stratul retroperitoneal: alcatuit din tesut celulo-adipos, bine dezvoltat in specialin
dreptul rinichiului unde formeaza grasimea pararenala GEROTA.
3.Sistemul venos superficial al peretelui antero-lateral al abdomenului,anastomozele cavo-cavale si
porto-cavale: Sunt venule care anastomozeaza sistemul port cu sistemul cave disting 5 grupe principale
(Couinaud) :Anastomoze ale regiunii cardio-esofagiene: ±sistemul port (vena gastrica stânga), sau
±sistemul cav inferior (vena frenica inferioara stânga), sau ±sistemul cav superior (prin intermediul
sistemului azygos).Anastomoze rectale, între : ±venele rectale superioare, ramuri de origine ale venei
mezenterice inferioare, deci alesistemului port , ±venele rectale mijlocii si inferioare, ramuri ale venelor
iliace interne, deci ale sistemului cavinferior.Anastomoze ombilicale, între : ±vena (sau venele)
ligamentului rotund tributar(e) sistemului port , ±venele peretelui tributare sistemului cav: toracice
interne, epigastrica inferioara, epigastrica superficiala.Anastomoze parietoparietale.Anastomoze
portohepatice : ±fie prin absenta obliterarii ligamentului venos (canalul lui Aranzio) , ±fie prin anastomoze
directe intrahepatice între sistemul port fi venele hepatice (3% dincazuri).
Drenajul limfatic.Colonul este înconjurat de o retea de vaselimfatice în submucoasa si musculara
mucoasei.Mucoasa are un plex vascular bogat, însa nu limfatic. Din aceasta cauza, cancerelesuperficiale ce
nu depasesc în profunzimemusculara mucoasei nu pot metastaza în ganglionii limfatici aceasta arhitectura
segmentara limiteaza extensia intramusculara tumorii.Extensia circumferentiala în zonele submucoasei
seroase rezulta în cazul leziunilor anulare.
4.Topografia tecii muschiului abdominal drept,vascularizatia,inervatia. Pereţii cavităţii abdomino-pelvine
sunt constituiţi de muşchi pe care îi putem sistematiza: mm.peretelui antero-lateral abdominal: se întind
de la baza toracelui la pelvis; m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma, care desparte cele 2 cavităti,
toracică şi abdominală; mm.regiunii lomboiliace : m.psoas mare, m. psoas mic, m.pătrat lombar, mm.
intertransversari lombari şi m.iliac; mm.regiunii anale; mm.regiunii perineale
TEACA M.DREPT ABDOMINAL Este un înveliş fibros al m.drept abdominal format de aponevrozele
muşchilor laţi ai peretelui lateral abdominal, astfel: în 2/3 superioare ale m.drept abdominal aponevroza
oblicului intern ajunge la marginea laterală a m.drept abdominal şi se clivează în două foiţe: anterioară şi
posterioară foiţa anterioară a aponevrozei oblicului intern peste care se asează aponevroza m.oblic extern,
compun lama anterioară a tecii dreptului abdominal foiţa posterioară a aponevrozei m.oblic intern,
dublată profund de către aponevroza anterioară a m.transvers abdominal şi fascia transversalis alcătuiesc
lama posterioară a tecii m.drept abdominal. în 1/3 inferioară a m.drept abdominal aponevroza m.oblic
intern nu se mai dedublează şi toate aponevrozele anterioare ale mm.laşi trec anterior de m.drept
abdominal formând lama anterioară a tecii dreptului abdominal, cu structură trilaminată lama posterioară
a tecii dreptului abdominal o va forma singură fascia transversalis, la acest nivel puţin mai îngroşată. limita
inferioară a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal, pentru cele 2/3 superioare o reprezintă o
condensare fibroasă, concavă inferior, dispusă pe faţa posterioară a muşchiului drept abdominal; aceasta
este linia arcuată (arcada lui Douglas): la nivelul liniei arcuate au origine lig.interfoveolar (Hesselbach),
care se termină pe buza posterioară a lig.inghinal lig.lui Henle, care trece spre inserţie spre
creasta pectineală a osului coxal şi îsi contopeşte fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper) La
interiorul tecii m.drept abdominal, între muşchi şi lama posterioară a tecii au traiect vasele
epigastrice superioare şi inferioare (la acest nivel, în interiorul tecii, aa.epigastrice respective se
vor anastomoza prin inosculaşie = cap la cap) a.epigastrică superioară provine din artera
subclavie; a.epigastrică inferioară provine din a.iliacă externă, anastomoza epigastricelor
reprezintă o cale de deviere a sângelui din subclavie în iliaca externă (deci către membrul inferior)
utilă în situaţia unor obstrucţii (ex.tumori) la nivelul aortei descendente.Prin intricarea
aponevrozelor celor trei perechi de mm.laţi ai abdomenului se formează în planul median, între
procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană, un rafeu fibros numit linia albă abdominală. Astfel, linia
albă abdominală este scheletul fibros de la nivelul peretelui abdominal antrerior care desparte cei
doi muşchi drepti abdominali şi tecile acestora.
regiunea pubiana si 2 laterale inghinale dreapta si stinga.in regiunea hipocondrica dreapata se afla
inferior, fibrele liniei albe abdominale se inseră la nivelul simfizei pubiene, pe versantul anterior şi,
ficatul( lobul drept) vezica biliara ,flexura dreapta a colonului transvers, lobul superior a rinichiului
respectiv, cel posterior, ale acesteia, formând "adminiculum lineae albae"; acesta se prelungeşte
drept, suprarenala dreapta . in regiunea epigastrica se afla lobul sting al ficatului, stomacul,
lateral până pe creasta pectineală ca lig.lui Cooper). La nivelul liniei albe abdominale se găseşte
duodenul(jum super);pancreasul , aorta abdominal, trunchiul si plexul celiac. In reg hiinpocondrica
inelul ombilical, aproximativ la jumătatea distanţei dintre procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană
stinga se afla portiunea cardiac si fundul stimacului, splina,unghiul sting colon transvers, lob
superior rinichi sting si suprarenala stinga., coada pancreasului. Reg abdominal lateral dreapta
cuprinde colon ascedent drept , rinichi drept , ansele in, subtire, ureter drept. In reg ombilicala se
proiecteaza colon transvers ,jum infer a duoden, ansele intestine subtire, curbura mare a stomac,
hilul rinichi, aorta abdomin, vena cava infer. In reg abdomin lateral sting se proiecteaza colon
descendent sting , rinichi sting, ansele intestine subtire, ureten sting. In reg inghinala drepta se afla
cecul si apendicile , ureterul drept. In reg pubiana ansele intestine subtire, vezica urinara,utern, o
portiune a sigmoidului,in reg inghinala stinga colon sigmoid ,ansele intestine subtire, ureter sting.

Biletul 3

Biletul4
1. Topografia intestinului cec,raportul cu peritoneul si organele
limitrofe,vascularizarea, inervatia,drenajul limfatic
Cecul-partea initiala a intestinului gros,prezinta o extindere in forma de sac cu lung
de 5-6cm. Este situat in fosa iliaca dreapta,cuprinde spatiul de jos in sus pina la
trecerea ileonului in cec. Anterior cecul e acoperit de marele epiploon,in lipsa lui se
afla lipit cu peretele abdomianal antero-lateral. Posterios cecul e situat pe muschiul
iliopsoas.Medial vine in parort cu ansele terminale ale ileonului,iar lateral cu muschiul
iliac,creasta iliaca si partial ligamentul inghinal. Frecvent initialul cecului e acoperit cu
peritoneu din toate partile,pe cind partea superioara e situata mezoperitoneal.
Vascularizatia prin artera iliocolica,apendiculara care se ramifica de la artera SOCO
superioara. Refluxul venos se realizeaza in vena apendiculara,ileocolica, apoi in
vena mezenterica superioara care contribuie la formarea venei porte. Circulatia
limfatica eferenta din cec se efectuiaza in ganglionii limfatici situati pe traiectul
vaselor:apendiculari,retrocecali,prececali,iliocecali. Inervatia simpatica e realizata de
plexul mezenteric superior,aortic abdominal si hipogastric. Inervatia parasimpatica e
realizata de nervii vagi si cei splanhnici pelvieni
2. Topografia liniei albe abdominale si regiunii ombilicale(inelul si
canalul ombilical,vena ombilicala la copii si adulti)
Linia alba abdominala prezinta o placa din tesut conjunctiv formata din incrucisarea
pe linia mediana a fasciculelor aponevrotice ale muschilor lati ai abdomenului.
Situata in spatiul dintre cei 2 muschi drepti abdominali ea se intinde de la apendicele
xifoid pina la marginea superioara a simfizei pubiene.Aceasta formatiune are latime
maxima in portiunea sa superioara,iar in cea inferioara este mai ingusta dar mai
groasa.Intre fibrele aponevrotice ale liniei albe se pot afla fisuri care favorizeaza
producerea herniilor.
Ombilicul e situat la mijlocul liniei labe si reprezinta un inel formal din fascicule
fibroase in forma de butoniera cu marginile consistente si aderate la piele.La ombilic
distingem 3 straturi concrescute:pielea,strat fibros cicatrizat cu fascia ombilicala si
peritoneul parietal. In stadiul de evolutie intrauterina inelul ombilical este traversat de
cordonul ombilical care asociaza fatul cu placenta. La inlaturarea lui inelul se
cicatrizeaza-se constituie ombilicul cicatrizat. Spre marginile inelului ombilical pe fata
interna a peretelui abdominal anterior converg 4 cordoane fibroase:unul din
superior(rezultatul obliterarii venei ombilicale ce la fat e indreptata sper ficat iar la
adulti formeaza ligamentul rotund al ficatului) si 3 cordoane din inferior(unul
reprezinta uraca obliterata si 2 artere ombilicale obliterate).
3. Procesul de descindere a testiculului si mecanismul de producere a
herniilor congenitale.
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din portiunea inferioasa a
testicului coboara in jos ligamentul scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea
intrauterina a fatului, incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de deplaseaza in scrot
urmind ligamentul conductor si formind procesul peritoneovaginal(e o prelungire a
peritoneului parietal).De obicei portiunea superioara a prelungirii peritoneale se
oblitereaza si comunicarea intre cavitatea abdominala si sacul seros al testiculului se
intrerupe. Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in componenta
cordonului spermatic. Neobliterarea acestui canal poate duce la prolabarea directa a
organelor din cavitatea abdominala prin canalul inghinal deschis pina in scrot si
formarea herniilor inghinale congenitale.
4. Anastomoze porto-cave interne. Importanta clinica
In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala a stomacului:vena gastrica
stinga(v.porta) anastomozeaza cu venele esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena
rectala superioara(v.porta) anastomozeaza cu venele rectale medie si
inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena mezenterica superioara si venele lienale
ale venei porte anastomozeaza cu venele renale(v.c.i)
Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui in cazul unui obstacol pe vena
porta, de exemplu in ciroza ficatului sau in tromboza venei porte,cind singele nu
poate trece prin ficat din cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz de dereglare
a refluxului singelui prin vena poarta ce poate avea loc in caz in caz de hipertensiune
portala,tromboza etc. Venele se dilata,devin sinusoase si sunt denumite varicoase.
1. Anatomia chirurgicala a intestinului subtire(jejunoileonului),
segmente,raport cu peritoneul,mezenteriul,vascularizarea,circulatia
venoasa,limfaticele.,inervatia.
Intestinul subtire reprezinta o portiune a tubului digestiv situata intre stomac si
intestinul gros.El cuprinde 3 portiuni:duodenul,jejunul,ileonul.Jejunul si ileonul
prezinta partea mezenterica a intestinului subtire si este cea mai mobila parte a
tubului digestiv.Desi o limita neta intre jejun si ileon nu exista totusi anumite
deosebiri se constata. Diametrul jejunului este 4-5 cm,al ileonului 2.5-3cm.Peretele
jeunului este mai masiv si mai vascularizat.Ansele jejunului sunt situate in stinga de
linia mediana,pe cind ansele intestinale ale ileonului in dreapta ei. Ansele
intestinului subtire sunt acoperite de marele epiploon in anterior,in dreapta si stinga
fiind limitate de diferite segmente ale intestinului gros.Posterior ansele intestinale
contacteaza cu fata parietala a peritoneului.Inferior si in stinga ansele intestinale se
limiteaza cu colonul sigmoid,in bazin cu vezica urinara,intestinul rect,la femei cu
uterul si anexele lui. Mezenterul intestinului subtire isi ia inceputul de la peretele
posterior al cavitatii abdominale.Lungimea bazei mezenterului e de 15-20
cm,lungimea marginii libere 5m. Vascularizarea e asigurata de artera mezenterica
superioara care se ramifica in 10-16 artere jejunale si ileace.Aceste artere se
ramifica formind arcade de gr1,2,3,4.arcadele situate distal se ramifica formind
arterele drepte care patrund in peretele intestinului. Din pertele intestinului ies
venele drepte care formeaza venele jejunale si ileale,apoi din ultimele se constituie
vena mezenterica superioara care participa la formarea venei porte. Circulatia
limfatica:Vasele limfatice ale intestinului formeaza vasele chilifere acre se intrerup in
numerosi ganglioni limfatici mezenterici.Vasele limfatice eferente formeaza
trunchiuri intestinale care se varsa in canalul limfatic toracic. Inervatia:Plexul
mezenteric superior,fibrele nervoase simpatice ,parasimpatice si senzitive se
anastomozeaza cu plexurile nervoase situate in diverse straturi ale intestinului.
2. Anatomia topografica a canalului vertebral,meningele si spatiile
meningeale.
Canalul vertebral este limitat pe fata posterioara a vertebrelor,discurile
intervertebrale,ligamentul longitudinal posterior si arcurile vertebrelor cu ligamentele
galbene.El protejeaza maduva spinarii de leziuni.La nivelul diverselor segmente ale
coloanei vertebrale,canalul are forma si suprafata de sectiune aberante.In
vertebrele cervicale are forma de triunghi,in cele toracice rotunda,iar in cele
lombare si sacrale aproximativ triunghiulara.Prelungirea canalului vertebral in
segmentul sacral poarta denumirea de canal sacral. In canalul vertebral e situata
maduva spinarii,radacinile anterioare si posterioare,tunicile ei,tesut celular adipos
lax si plexuri venoase care pornesc de la ea. Maduva spinarii prezinta un cordon
cilindric,lung de 42-45 cm situat in canalul vertebral, incepind de la arcul atlasului
pina la marginea superioara a vertebrei L2.Conul medular se prelungeste in jos prin
filum terminale,alcatuit prin continuarea invelisurilor maduvei spinarii. Maduva
spinarii e invelita de 3 membrane dispuse din exterior in interior:dura
mater,arahnoida,pia mater. Dura mater captuseste peretii canalului vertebral
neintim,formind spatiul epidural.Dura mater incepe de la gaura occipitala mare si se
tremina la nivelul vertebrelor S2,3.In spatiul epidural se afla tesut celular lax.In el se
afla plexul venos intern care se imparte in plexurile anterior si posterior. Arahnoida
prezinta o foita subtire fara vase separata de dura mater prin spatiul subdural.Sub
arahnoida se afla spatiul subarahnoidian in care se afla lichid cefalorahidian.La
nivelul gaurii occipitale spatiul comunica cu cel subarahnoidian si cisternele
creierului. Pia mater prezinta o memrana interna care contine numeroase vase
sanguine. E adera strins la maduva,patrunzind in toate santurile si depresiunile ei.
3. Megacolonul congenital(maladia Hirschsprung)-notiune.
Megacolonul congenital- este tulburare cronica a motilitatii intestinului gros ca
urmare a reducerii sau absentei neuronilor plexului mezenteric in segmentele
terminale ale colonului(sigmoid si rect),urmata de constipatie severe si refractara la
tratament.Este o afectiune rara,predomina la copiii de sex masculin,cu caracter
ereditar sau familial,in unele cazuri.
4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal la barbati si femei, cu
predispozitie la hernii si nu
Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii inghinale,mai sus de
ligamentul inghinal.In canalul inghinal distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal
superficial se formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei muschiului oblic
extern abdominal unite prin fibre intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din
partea cavitatii abdominale fosetei laterale inghinale.
Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din aponevroza muschiului oblic
extern;cel posterior-fascia transversala consolidata de fibre aponevrotice ale
muschiului transvers abdominal.Peretele superior-marginile inferioare ale muschilor
abdominali oblic intern si transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.
Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si la femei-ligamentul
rotund al uterului.
Biletul 5
1. Anatomia chirurgicala apendicelui vermiform,raportul cu peritoneul si

Biletul 6
1. Recesele,sinusurile mezenteriale ale cavitatii peritoneale inframezocolice si
insemnatatea practica
Sinusul mezenteric drept e delimitat in dreapta de colonul ascendent,superior de mezocolonul
transvers(de la flexura dreapta pina la unghiul duodenojejunal),in stinga si inferior de mezenterul
intestinului subtire.Anterior e acoperit de marele epiploon si delimitat de cavitatea bazinului mic prin
capatul distal al radacinii mezenterului intestinului subtire,care se lipeste la cec in regiunea
unghiului ileocecal.In sinus se afla ansele intestinului subtire.
Sinusul mezenteric sting la dreapta e delimitata de radacina mezenterului intestinului
subtire,superior de mezoul colonului transvers(de la unghiul duodenojejunal pina la flexura
stinga),din stinga de colonul descendent si mezoul colonului sigmoid,inferior sinusul mezenteric
sting e deschis si continua larg cu cavitatea bazinului,anterior e rambursat de marele epiploon.In
sinus se afla ansele intestinului subtire.
Exudatul inflamator poate difuza din sinusurile mezenterice in canalele laterale ale cavitatii
peritoneale.Ambele sinusuri mezenterice comunica reciproc prin fisura cuprinsa intre mezoul
colonului transvers si unghiul duodenojejunal.Sinusul mezenteric sting e mai pronuntat decit cel
drept si din cauza lipsei de limite anatomice in portiunea inferioara procesele purulente dezvoltate
au tendinta de a cobori in cavitatea bazinului mic.Peritonitele incapsulate se formeaza mai des in
sinusul mezenteric drept.
Depresiunile cavitatii peritoneale apar in locurile de trecere a peritoneului de pe peretii cavitatii
abdominale pe viscere sau de pe un organ pe altul.
Recesul duodenojejunal se formeaza in locul de trecere a duodenului in jejun.
Recesul iliocecal inferior si superior se formeaza in locul de confluenta a ileonului in cec. Recesul
ileocecal superior e situat intre peretele superior al ileonului si peretele medial al cecului; cel inferior
intre peretele inferior al ileonului si marginea interna a cecului.
Recesul retrocecal reprezinta o depresiune in peritoneul parietal pe peretele posterior al cavitatii
peritoneale.
Recesul intersigmoid este o formatiune anatomica in forma de pilnie delimitata din parti de
mezenterul intestinului sigmoid si peritoneul parietal.
Importanta practica a receselor consta in aceea ca in anumite cazuri ele treptat se adincesc.In
aceste recese e posibila formarea herniilor interne prin strangulare mai frecvent a anselor
intestinului subtire.
2. Metode de hemostaza in leziunile traumatice ale ficatului.
Hemostaza reprezinta oprire a unei hemoragii (prin procedee medicale sau chirurgicale), mai ales
în timpul unei intervenții chirurgicale. Hemostaza in plaga se efectueaza prin ligaturarea vaselor
aplicind suturi si tamponament biolgic.Tratamentul chirurgical al ficatului lezat consta initial in
hemostaza minutioasa si indepartarea tesutului neviabil,inclusiv rezectia ficatului.Hemostaza certa
se obtine prin apropierea si suturarea marginilor plagii. Hemostaza se realizeaza in afara de
suturarea plagii,folosind trombina uscata,buretele hemostatic,tifonul hemostatic.Se utilizeaza
tampoane biologice compuse din plasma singelui de donator sau fibrinogen uscat cu adaos de
remedii hemostatice si antiseptice.
3. Anatomia chirurgicala a intestinului rect,vascularizarea,inervatia,refluxul venos
Rectul-ultima portiune a tubului digestiv (prelungeste portiunea pelviana a sigmoidului) descinde in
bazinul mic,strabate perineul si se deschide in exterior prin orificiul anal. Prezinta 2 curburi in plan
sagital (flexura sacrala si perineala) si 2 curburi inconstante in plan frontal,ce-i confera forma literei
“S”. Topografic distingem 2 portiuni: ampul arectala(segmentul pelvin,mezoperitoneal) si canalul
anal(care strabate diafragmul pelvin si e extraperitoneal).
Ampula posterior este in raport cu sacrul si coccisul ,iar anterior la barbati este in raport cu
peritoneul ce se rasfringe pe fata superioara a vezii urinare,rezultind excavatia rectovezicala;la
femei anterior vine in raport cu peritoneul ce se rasfringe pe peretele posterior al uterului,formind
excavatia rectouterina Douglas.
Canalul anal la barbati vine in raport cu virful prostatei,partea membranoasa a uretrei,glandele
bulbouretrale Cowper;la femei-cu fata posteriara a veginului formind excavatia rectovaginala.
Vacularizatia:ramuri a a.mezenterice superioare-a.rectala superioara si ramuri ale a.iliace interne-
a.rectala medie si inferioara.
Refluxul venos:v.rectala superioara(v.porta) si in v.rectale medii si inferioare(v.cava inferioara)
Limfaticele:in ganglionii iliaci interni,subaortali,si rectali superiori Inervatia simpatica-plexul
mezenteric inferior,hipogastric superior si pelvin;parasimpatica-prin n. splanhnici pelvini.
4. Procesul de descindere a testiculului si mecanismul de producere a herniilor
congenitale
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din portiunea inferioasa a testicului
coboara in jos ligamentul scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a fatului, incepind
cu luna a 4-a,testicului treptat de deplaseaza in scrot urmind ligamentul conductor si formind
procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului parietal).De obicei portiunea superioara a
prelungirii peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea abdominala si sacul seros al
testiculului se intrerupe. Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in componenta
cordonului spermatic. Neobliterarea acestui canal poate duce la prolabarea directa a organelor din
cavitatea abdominala prin canalul inghinal deschis pina in scrot si formarea herniilor inghinale
congenitale.
organele limitrofe,vascularizarea si inervarea.
Apendicele vermiform prezinta un tub cu lungimea de 5-15cm care se separa de la peretele
postero-medial al cecului inferior de locul de trecere al ileonului in cec. Lumenul apendicelui
vermiform comunica cu cel al cecului printr-un orificiu. Apendicele vermiform poseda un mezou
propriu care-l fixeaza de cec si de portiunea terminala ileonului. Apendicele e situat in fosa ileaca
dreapta,virful fiind orientat in jos si in stinga ajungind pina la linia terminala. In afara de pozitia
descendenta apendicele poate avea sediul medial-de-a lungul portiunii terminale a
ileonului;lateral-in canalul lateral drept;anterior-paralel peretelui anterior al cecului;retrocecal-in
tesutul celular retroperitoneal si sub ficat. In dependenta de pozitie apendicele poate adera de
rinichiul drept ,ureterul drept,vezica urinara si de intestinul rect.La femei el poate ajunge pina la
ovarul drept ,tubul uterin drept si uter. Vascularizarea: a.apendiculara de la a.mezenterica
superiaoara. Refluxul venos se realizeaza prin v.apendiculare care se varsa in v.mezenterica
superioara si mai departe in vena porta. Inervatia simpatica e realizata de plexul mezenteric
superior,aortic abdominal,hipogastric,iar cea parasimpatica e realizata de ramurile nervilor vagi.
2. Continul spatiul paranefral,caile de difuzare a lichidului
Spatiul paranefral este limitat de fascia prerenala si retrorenala,derivate din fascia
retroperitoneala.Lamelele fasciale cuprins rinichiul cu tesutul adipos pararenal,vasele
renale,aorta,v.cava inferioara si ureterele.Lichidul difuzeaza pe parcursul vaselor si a ureterelor
ajungind pina in bazinul mic.
3. Topografia peritoneului,raportul cu organele bazinului la barbati si
femei.Pliurile si recesele peritoneale
In excavatia bazinului mic la barbati peritoneul trece de pe peretele antero-lateral al abdomenului
pe peretele anterior al vezicii urinare,acopera peretii superior,posterior si partial cei laterali ai
vezicii si apoi trece pe peretele anterior al rectului,formind intre vezica urinara si rect un reces-
rectovezical.Lateral el este limitat de plicile peritoneale rectovezicale acre au directie
anteroposterioara de la vezica urinara spre intestinul rect.In excavatia rectovezicala poate sa se
plaseze o parte din ansele intestinului subtire si intestinul sigmoid.
La femei peritoneul trece de la vezica urinara pe fundul uterului,posterior pe toata suprafata
intestinala a uterului si partial pe vagin,apoi pe peretele anterior al rectului.Deci in excavatia
micului bazi la femei se formeaza 2 adincituri:vezicouterina si rectouterina.La trecerea de pe uter
pe rect peritoneul formeaza 2 plice laterale care se intind in directie anteroposterioara ajungind la
sacru.In excavatia vezicouterina poate sa se amplaseze omentul mare,in cel rectouterin-ansele
intestinului subtire.
4. Repere,limite si diviziuni clinico-topografice pe peretele abdominal antero-
lateral,proiectia organelor cavitatii abdominale
Limitele abdomenului:superior-rebordurile costale si apendicele xifoid,inferior-crestele
iliace,simfiza pubiana si ligamentele inghinale,lateral-de liniile verticale ce unesc capetele libere
ale coastelor 11 cu crestele iliace.
Repere:rebordurile costale,apendicele xifoid,crestele iliace,spina iliaca antero-superioara,linia
alba,ombilicul,muschiul drept abdominal.
Peretele antero-lateral al abdomenului este divizat prin 2 linii orizontale paralele(spinala si
costala) si 2 linii verticale in 9 zone.
Liniile orizontale impart peretele abdominal anterolateral in 3 zone suprapuse :epigastrul,
mezogastrul si hipogastrul. Liniile verticale paralele(trasate pe marginea laterala a muschilor
drepti abdominali) subdivizeaza cele 3 zone intr-o serie de regiuni secundare mediane si laterale.
Astfel zona superioara cuprinde: epigastrul si hipocondrul drept si sting;zona mijlocie:regiunea
ombilicala si 2 laterale dreapta si stinga;zona inferoara include regiunile in mijloc pubiana si 2
laterale inghinale dreapta si stinga.
In regiunea hipocondrica dreapta se afla:lobul drept al ficatului,vezica biliara,flexura dreapta a
colonului transvers,lobul superior al rinichiului drept,glanda suprarenala dreapta;
regiunea epigastrica:lobul sting al ficatului,corpul si pilorul stomacului,jumatatea superioara a
duodenului,pancreasul,aorta abdominala,trunchiul si plexul celiac;
regiunea hipocondrica stinga:portiunea cardiaca si fundul stomacului,splina,unghiul sting al
colonului transvers,lobul superior al rinichiului sting,glanda suprarenala stinga,coada
pancreasului;
regiunea abdominala laterala dreapta:colonul ascendent,rinichiul drept,ansele intestinului
subtire,ureterul drept;
regiunea ombilicala:colonul transvers,jumatatea inferiaoara a duodenului,ansele intestinului
subtire,curbura mare a stomacului,hilul rinichiului,aorta abdominala,vena cava inferioara;
regiunea abdominala laterala stinga:colonul descendent,rinichiul sting,ansele intestinului
subtire,ureterul sting;
regiunea inghinala dreapta:cecul si apendicele,portiunea terminala a ileonului,ureterul drept;
regiunea pubiana:ansele intestinului subtire,vezica urinara,portiunea inferioara a
ureterelor,uterul,o portiune a colonului sigmoid;
regiunea inghinala stinga:colonul sigmoid,ansele intestinului subtire,ureterul sting.
Biletul 7
1. Limitele,scheletul osteoligamentar si orificiile pelvisului
Inelul pelvian osos este format din 2 oase pelviene si osul sacru.Fiecare os pelvian
Biletul 8
1. Sistemul venos portal,structura,anastomozele porto-cave si cavo-
cave profunde ale cavitatii peritoneale.
Vena porta reprezinta un trunchi venos care colecteaza singele de la toate oraganele
impare ale abdomenului,cu exceptia ficatului.Ia nastere posterior de capul
pancreasului prin confluerea a 2 radacini venoase principele:vena mezenterica
superioara si vena lienala.In 1/3 de cazuri participa si vena mezenterica
inferioara.Vena porta prezinta un trunchi venos de mare calibru avalvular,cu o lung
de 4-6cm si un diametru de 15-20mm,situat in componenta ligamentului
hepatoduodenal care,prin hilul ficatului,patrunde in parenchim.
Pina a patrunde in hilul ficatului,vena porta primeste:
-v.cistica
-v.gastica dreapta si stinga
-v.prepilorica
-v.pancreatice
-v.paraombilicale
Anastomozele porto-cave: In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala
a stomacului:vena gastrica stinga(v.porta) anastomozeaza cu venele
esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena rectala superioara(v.porta)
anastomozeaza cu venele rectale medie si inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena
mezenterica superioara si venele lienale ale venei porte anastomozeaza cu venele
renale(v.c.i) Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui in cazul unui
obstacol pe vena porta, de exemplu in ciroza ficatului sau in tromboza venei
porte,cind singele nu poate trece prin ficat din cauza obstacolului.Ele se dilata
esential in caz de dereglare a refluxului singelui prin vena poarta ce poate avea loc in
caz de hipertensiune portala,tromboza etc. Venele se dilata,devin sinusoase si sunt
denumite varicoase.
Anastomozele cavo-cave: Pe peretele anterior al abdomenului: vena epigastrica
superioara(v.c.s)anastomozeaza cu vena epigastrica inferioara(v.c.i);pe peretele
posterior al abdomenului: vena azigost si hemiazigos(v.c.s) cu venele lombare
ascendente(v.c.i);in peretele lateral al toracelui si al abdomenului:
venatoracoepigastrica(v.c.s) cu venele epigastrice superficiala si inferiaoara(v.c.i);
venele intercostale posterioatre(v.c.s) cu velnele lombare(v.c.i).
2. Topografia ureterelor si raportul cu vasele si nervii in bazinul
feminin
In portiunea pelviana a ureterului se disting partea parietala care adera la peretele
lateral al micului bazin si cea viscerala care se alatura la organele pelviene.Limita
superioara a portiunii pelviene a ureterului se afla la nivelul liniei terminale.Aici el se
incruciseaza cu vasele iliace,in partea stinga intersecteaza artera iliaca comuna,in
dreapta-artera iliaca externa.Inferior ureterul se situeaza la peretele lateral al
bazinului trecind pe peretele antero-medial sau anterior a arterei iliace
interne,intersectind inceputul arterei ombilicale,vasele obturatorii si nervul
obturator.In portiunea viscerala ureterul formeaza o curbura indreptata anterior si
interior,apoi se prelungeste in profunzimea cavitatii bazinului mic.In acest loc
formeaza intersectie cu artera uterina.Mai departe el trece in baza ligamentului lat al
uterului.In apropierea marginii uterului,la nivelul colului uterin,ureterul se incruciseaza
a 2-a oara cu artera uterina,apoi se indreapta spre vezica urinara fiind situat posterior
de artera uterina si anterior de vena.Indreptindu-se apoi anterior-inferior si interior
ajunge la peretele postero-lateral al vezicii urinare.
3. Zonele socogene ale cavitatii abdominale si blocajul lor
Un punct critic reprezinta ligaturarea arterei mezenterice inferioare la nivelul
bifurcatiei acesteia in arterele colica stinga,sigmoidiana si rectala superioara.Un alt
punct critic il prezinta ligaturarea arterei colice medii care poate duce la necroza
jumatatii medii a colonul transvers deorece ramurile superioare ale arterei colice
stangi nu pot asigura vascularizatia acestei portiuni extinse a colonului.
4. Zonele de rezistenta scazuta pe peretele abdominal antero-
lateral,importanta practica
Linia alba-poate prezenta fisuri care favorizeaza producerea herniilor; Apendicele
xifoid; Ombilicul;
Linia arcuata-situata cu 4-5 cm mai jos de obilic la trecerea aponevrozelor muschilor
lati ai abdomenului pe partea anterioara a muschiului drept abdominal; Linia
semilunara-formata la limita dintre portiunea musculata si aponevrotica a muschiului
transvers abdominal; Canalul inghinal; Inelul inghinal superficial si profund ce
favorizeaza aparitia herniilor inghinale directe si oblice; Inelul femural-sediul herniilor
femurale.
consta din 3 oase:ilion,ischion si pubis.La fomarea inelului pelvian osos participa
vertebra L5 care proemineaza deasupra strimtorii superioare a bazinului,formind la
limita cu sacru-promontoriul. In componenta inelului pelvian osos intra:anterior-
simfiza osului pubian,posterior-articulatia para sacroiliaca.Sacrul se uneste cu osul
pelvian cu 2 ligamente puternice din fiecare parte:sacrotuberal si
sacrospinal.Aceste ligamente transforma incisurile ischiatice mare si mica in orificii
omonime.Inelul pelvian osos are orificiu de intrare-apertura superioara si de iesire
din bazinul mic-apertura inferioara.Apertura superioara e limitata
de:promontoriu,linia terminala, creasta pubiana si simfiza pubiana. Apertura
inferioara este formata de coccis ,ligamentul sacrotuberal,ramura osului
ischion,ramura inferioara a pubisului care formeaza unghiul subpubian.70-75 grade
la barati, 90-100 la femei.
2. Argumentarea topografica a cailor posibile de acces chirurgical pe
pancreas
Caile de acees chirurgical utilizate pe pancreas sint:
-abordarea pancreasului prin omentul mic-se incizeaza ligamentul hepatogastric ce
permite a decola limitat numai capul pancreasului.
-decolarea pancreasului prin ligamentul gastrocolic-cea mai comoda cale;permite a
desco
cperi toata glanda.
-calea de acees operatorie prin mezocolonul transvers-incizia se efectuiaza la
radacina lui sub arcada arteriala Riolani dupa ridicarea in sus a colonul
transvers.Aceasta cale e incomoda si prezinta pericol de infectare a etajului inferior
al cavitatii abdominale in caz de suturare a exudatului in bursa omentala.
-calea de acces operatorie lombara extraperitoneala-se practica la microabcesele
fuzate in tesutul celular retropancreatic.
-abordarea pancreasului dupa separarea epiplonului de colonul transvers.
3. Topografia bursei omentale,limite,importanta practica,raspinderea
lichidului
Bursa omentala prezinta un spatiu ingust care se situeaza posterior de micyl
epiploon,stomac si este spatiul cel mai izolat al cavitatii peritoneale.Patrunderea in
bursa e posibila numai prin orificiul epiploic. Peretele anterior-micul e format de
micul epiploon,peretele posterior al stomacului si ligamentul gastrocolic;peretele
inferior-colonului transvers cu mezoul sau;superior-lobul caudal al
ficatului;posterior-foita parietala peritoneala care acopera din anterior
pancreasul,aorta,v.cava inferioara,plexurile nervoase si ganglionii limfatici;din
partea stinga bursa omentala e delimitata de splina si ligamentul gastrolienal.In
bursa se evidentiaza prelungirea omentala superioara,care se situiaza posterior de
lobul caudat al ficatului ajungind pina la esofag si diafragm;si prelungirea inferioara
care se intinde pina la splina. In bursa omentala e posibila acumularea continutului
gastric in cazul ulcerului perforant al stomacului situat pe peretele lui posterior;pot
evolua diverse purulente ca urmare a proceselor inflamatorii la pancreas sau in
urma complicatiilor postperforatorii ale ulcerelor gastrice si duodenale.
4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal in hernia directa.semne
distinctive
Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii inghinale,mai sus de
ligamentul inghinal.In canalul inghinal distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal
superficial se formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei muschiului oblic
extern abdominal unite prin fibre intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din
partea cavitatii abdominale fosetei laterale inghinale.
Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din aponevroza muschiului oblic
extern;cel posterior-fascia transversala consolidata de fibre aponevrotice ale
muschiului transvers abdominal.Peretele superior-marginile inferioare ale muschilor
abdominali oblic intern si transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.
Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si la femei-ligamentul
rotund al uterului. Hernia directa reprezinta prolabarea viscerelor in sacul herniar
acoperit cu fascia transversala; apare in foseta inginala mediala in afara cordonului
spermatic.In acest caz se observa deformatia peretelui posterior al canalului
inghinal.Hernia inghinala directa se considera numai capatata.
BILETUL 14
1.ANAT.TOPOGR A INT GROS-SEGM,RAPORT KU PERITONEU,VASC,INERV.
Intestinul gros are urmatoarele port-cecul si apend vermiform, col ascend, col
Biletul 2
1.topografia orificiului Winslow,importanta practica:
are sediul aproape de hilul hepatic,cu diiametrul de 3-4 cm.In absenta aderentelor
permite introducera a doua degete.In aderete-e acoperit si bursa omentala are forma
de spatiu izolat.Iportanta-la hmostaza provizorie,in caz de operatii la ficat,vasele
situate in ligamentul hepatoduodenal se comprima cu 2 degete ale mainii
stingi,trecind cu degetul indicator prin orificiul epiploic,posterior de elementele
anatomice ale acestui ligam.
2.Raportul a.si venei renale in raport cu vena cava inferioara si aorta
abdominala:
Rinichii s/t situati la nivelul TXII si LI-II.Rinikiul sting e mai sus ca cel
drept(ficat).proiectia hilurilor renale pe peretele anterior si posterior se numesc
puncte renale.Punctul renal anterior coincide cu lokul intersectiei m.dret abdom.cu
arcul dorsal;cel posterior cu intersectia marginii lateralem.erector spinae cu coasta
XII.Medial de riniki se aflam.psoas mare si venacava infer.din dreapta,aorta din
stinga.In hilurile renale s/t situati pediculii renal ice contin a.et v.renalis,ramificari ale
plexului nervos renal,g.limfatici.Corelatiile acestor formation st:
Posterior-bazinetul si ureterul
Mai sus si anterior-art.renala
Mai jos si ce mai anterior-vea renala.
Vena renala stinga e mai lunga ,ea intersecteaza aorta in partea anterioara.
3.Diverticulul Mechel-dfinitie,tipuri:
Diverticulul Meckel (Meckel's diverticulum) reprezintă un vestigiu embrional care se
menține uneori și la adult, ca o formațiune „în deget de mănușă” („fund de sac”)
localizată pe marginea antimezostenică (antimezenterică) a ileonului terminal, lângă
cecum, în locul unde artera mezenterică superioară dă ramurile terminale. Importanța
medicală a acestei anomalii este în potențialul ei de a se ulcera și sângera și ca
sursă de complicații
Localizare Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu frecvența de 0,3-3%,
reprezintă o formațiune „în deget de mănușă” de dimensiune variabilă, cu lungimea
de 4-10 cm. El provine dintr-o anomalie involutivă a canalului omfalo-mezenteric -- se
obliterează doar segmentul ombilical al canalului, iar cel distal rămâne deschis. Acest
diverticul se poate prezenta sub 2 forme:libera,fixate la ombilic/mezenter/ileon.
4.Topografia fosetelor si plicilor peritoneale inghinale pe fata posterioara a
peretelui aterolateral,importanta practika:
In spatiul dintre plicile peritoneale ,in vecinatatea canalului inghinal,se formeaza niste
depresiuni numite fosete inghinale.Foseta supravezicala este situate intre plica
ombilicala mdiana si ceA MEDIALA.Foseta inghinala mediala-intre plicile ombilicale
mediale si laterala.Foseta inghinala laterala-in afara plicii abdom.indreptul inelului
profund.INSEMNATATE PRACTIKA A FOSETELOR:prin ele se produc hernia
inghinale.Daca se produc prin foseta mediala-Hernii inghinale directe;dca se produc
prin foseta inghinala laterala-corespunde inelului ingh.profund-Hernie oblica.Prin
cea supravezicala-herniile rara se intilnesc.
Plicile-in portiunea inferioara a peretelui abdom.anterolateral el(peritoneul) acopera
format.anatom. formind plici.Olica peritoneului acopera uraca-cordon median fibros si
impar pina la ombilic,si se numeste PLICA OMBLICLA MEDIANA.PLICILE
OMBILICALE MEDIALE-2 cordoane fibroase formate in urma obliterarii
aa.umbilicales.CELE LATERALE-st plici ale peritoneului ridicate deasupra art.si
venelor epigastrice inf.
transvers, col descen, sigmoid, rect(port supraampulara, ampula si port
distala).Raportul cu peritoneul-mezoperitoneal col ascend, descend, ampula rect;
intreperitoneal –apend, port supraampulara a rect, col trans, sigmoid;
extraperitoneal – port distal a rectului.Vascul – e asigurata de de 2 vase
magistralece pornesc de la aorta abd- art mezenterice sup si inf. De la art mez sup
–art iliocolika,care se ramifika spre port terminal a ilionului,apendice si cec.A 2-a
ramura de la art mez supindreptata spre colon-art colika.La rindul sau se diviz in –
ram descen ce se anastam cu cea ascend de la art iliokolika sic ea ascend ce se
anastam ku ram descen de la art kolika medie,.Ramurile sekundare ale art kolice
medii vascul col transv pinal a flexura kolika stinga.De la art mezen inf incep art
kolika stinga ,art sihmoide si art rectala sup.Art kolika stinga se divizeaza in ram
ascend(anastam ku ram stinga a aart kolice medii) si descen(anastam ku art
sigmoide ),art rectala sup vasc port initiala a rectului si port terminal a
sigmoidului.Sist venose format din venele omonime se varsa in ven mezen sup si
infer apoi in v.kava.INERV- plex mezent sup si inf,aortic abd,hipogastric sup si
inf.Inerv parasim ram n,vagi si splanhnici pelvieni
2.REVIZIA INT. SUBTIRE-PROC GUBAREV---Procedeul Gubarev se foloseste cu
scop de exam a viscerelor cavitatii abd si de determinare a lungimii ansei
intestinale, necesara la crearea anastamozei gastrointestinal.Aceasta procedura
consta in determinarea flexurii duodenojejunale intr-un timp rapid si anume marele
epiploon cu colon transverse deplaseaza in sus, sub radacina mezoului abordam
col vert.si alunecam cu degetul aratator in stinga ei ,se determina portiunea initiala
a jejunului lungimeaacestuia fiind apreciata prin fixarea intima la col vert(corpul vetr
L2)
3.PROIECTIA HILURILOR RENALE PE PERETII ANT SI POST AL
ABDOMENULUI ---Proiectia hilurilor renale pe peretiii ant si post ai abdomenului
poarta denumirea de puncte renale.Punctul renal ant coincide cu loculde intersectie
a m-lui rect abdominal cu arcul costal,cel post – cu locul de intersectie a marg
laterala a m-lui erector spinae cu coasta XII.
4. straturile peretelui anterior al abdomenului:
1. stratul superficial
Pielea
Țesutul subcutanat
Fascia superficiala cu 2 lame: foița superficială laxă și foița profundă densă
1. stratul mijlociu
mușchiul drept abdominal și teaca acestuia. Superior de linia arcuata peretele
anterior este constituit din aponeuroza mușchiului oblic extern și foița anterioară a
aponeurozei mușchiului oblic intern, peretele posterior este alcătuit din foița
posterioară a aponeurozei m. oblic intern si cea a m. transvers. Inferior de linia
arcuată peretele anterior al tecii este format de cele 3 aponeuroze ale mușchilor lați:
oblic extern, intern și transvers abdominal.
2. Stratul profund: reprezentat de fascia transversala a abdomenului în
porțiunea inferioară și endoabdominală în porțiunea superioară, țesutul
celular preperitoneal și peritoneul parietal.
Biletul nr:15
1.Limitele,repere osteomusculare si segmentele coloanei vertebrale
2.Topografia pancreasului,vascularizarea,inervatia.
BILET NR 19
1.Topografia vezicii biliare si caile biliare.vascularizare,inervare.triunghiul lui
Calot,importanta clinica
Schelotopic vezica biliara se determina-anterior in punctual de intersectie a marginii laterale a
m.drept abd.din dreapta cu rebordul costal,posterior-la nivelul marginii superioarea vertebrei L2.
Vezica biliara se limiteaza anter si super cu ficatul,in dreapta si infer cu flexura hepatica a colonului
transvers ,in stinga cu pilorul.vezica biliara e situate mezoperitoneal.peretele ei e lipsit de invelis
seros si vine in contact cu capsula fibroasa a ficatului si se fixeaza in foseta biliara cu ajutorul
tesutului conjunctiv lax. Vascularizatia e realizata de a.colecistica care se ramifica de la a.hepatica
dreapta. Inervatia veziculei biliare se face prin fibre nervoase ale plexului nervos hepatic. Caile
bilare extrahepatice include ductul hepatic comun,cystic,coledoc Canalul hepatic comun se
formeaza in hilul hepaticdupa contopirea canalelor hepatice drept,sting.,are o lungime de 2.5-5 cm
Canalul cystic are lungimea de 3cm si diam de 3 cm.se uneste sub unghi cu canalul hepatic comun
Canalul coledoc se formeaza la contopirea canalelor hepatice comun cu cel cystic,are o lungime de
8 cm. In dependent de pozitie acesta are mai multe portiuni.1 portiunetrece in grosimea lig
hepatoduodenal,pina la nivelul super al duodenului/portiune supraduodenala.2 portiune este
retroduodenala situate poster de partea super a duodenului lungime de 2 cm.3 portiunetrece in
grosimea pancreasului si se numeste retropancreatica.4 portiune strapunge peretele poster al
duodenului si se deschide la nivelul papilei mari
Vascularizare.ramurile arterelor hepatica,cistica,gastric dreapta ,pancreatoduodenala super si
infer,refluxul venos prin vena porta
Inervarea canalului coledoc se face prinplexurile hepatic,pancreatic,duodenal,,in partea terminal a
coledocului si duaden e situate un plex din ramuri para si simpatico cu ganglioni intramural.
TRIUNGHIUL marginit superior dea.cistica si pe laturi de canalele cisitc si hepatic comun se
numeste CALOT
2.TOPOGRAFIA BURSEI HEPATICE,LIMITE,IMPORTANTA
PRACTICA,RASPINDIREAPURULENTELOR
Bursa hepatica inconjoara lobul drept al ficatului,delimitate super dediafragm,posterior de o
portiune a lig coronar,din stinga de lig falciform,inferior de ficat.Partea bursei care e situate intre
fata poster a lobului drept al ficatului,diaphragm,lig coronar estenumit spatiu subdiafragmatic.
Adesea el comunica cucanalul lateral drept al etajului infer al cavitatii abdominale.Astfel exudatul
din fosa iliaca dreapta poatepoate difuza in spatial subdiafragmatic,formind asa numitul abces
subdiafragmatic.procesele purulentelimitate pot avea loc si in sediul intre fata infer a lobului drept al
ficatului si colonel transvers cu mezocolonul sau.In urma formarii aderentelor in spatial
subhepatic,orificiul micului epiploon se reduce sau se inchide complet
3.Topografia etajului peritoneal al bazinului
Portiunea peritoniala a micului bazin este reprezentata de et inferior al cav abdominal, unde se
situeaza organelle sau portiunea organelor acoperite cu peritoneu. In escavatia bazinului mic la
barbat peritoniul trecind de pe peretele anterolateral al abdomenului pe peretele anterior al vezicii
urinare si apoi trecind pe peretele anterior al rectului formeaza intre vezica urinara si intestinal rect ,
excavatia rectovezicala.in escavatia rectovezicala poate sa se plaseza o parte din ansele din intes
subrite si intes sigmoid. La femeii peritoneul trece de la veizica urinara pe fundul uterului , posterior
pe toata suprafata intestinala a uterului apoi trece pe peretele interior al rectului, astefel in
excavatia micului bazin la femeii se formeaza 2 excavatii :vezica uterine si rectouterina, sau spatial
duglas. La trecerea de pe uter pe rect , peritoneul formeaza doua plici laterale, care se intind in
directii anteroposterioara si ajunge la sacrul. In excavatia vezicouterina, poate sa se amplaseze
omentul mare , in cel recto uterin ansele intestinului subtire.
4.vascularizare si inervarea peretelui abdominal anterolateral
vascularizare peretelui abdominal anterolateral se efectueaza de aretere superficial si profunde ,
cele superficiale sint situate in tesutul cellular subcutanat. In regiunea inferi a abdomen se gasesc
artera epigastrica superficial , artera circumflexa iliaca superficial, su arterele pudenda externe si
ramuri inghinale, toate au origine artera femurala. in reg superioara a abdomen arterele superficiale
sint ramuri anterioare ale arterelor intercostale si lombare . din arterele profunde fac parte:arterele
epigastrice superioara si inferioara si artera circumflexa iliaca profunda. Artera epigastrica
superioara porneste de la artera toracica interna , artera epigastrica inferioara se desprinde de la
artera iliaca externa, acestea 2 artere gastrice anastomozeaza. De la artera epigastrica infer isi are
origine artera cremasterica. 5 artere intercostale infer originare din aorta toracica se indreapta oblic
de sus in jos , si medial intre muschii oblic intern si transvers al abdomenului si anastamozeaza cu
artera epigastrica superioara. Deasemenea cele 4 artere lombare anamostezeaza cu ramurile
arterei epigastrice infer.
Sitemul venos al peretelui abdominal anterolateral este dispus in 2 planuri :superficial si venos .
venele superficial formeaza o retea densa mai pronuntata in jur ombilicului si se unesc cu cele
profunde . prin intermediul venelor toracoepigastrice care dreneaza single venos in vena axilara si
vena epigastrica superficial care se varsa in vena femurala se realizeaza o anastamoza intre
system venelor cave. Prin intermediul venelor paraombilicale care se revarsa in vena porta se
realizeaza anastomoze porto cavale.Venele profunde insotesc areterele . venele lombare prezinta
sursa pt venele azigos si hemiazigos.
Inervatia se face de catre nervii intercostali inferiori, nervii iliohipogastric, ilioinghinal, ramurile
ansterioare ale nervilor intercostali se situeaza intre muchii oblic abdominal intern si transvers dind
ramuri, nervii iliohipogastric si ilioinghinal au origine de la plexul lombar. Nervul genitofemural tot
incepe de la plexul lombar , ramura genital patrunde in canalul inghinal, si trece in component
cordonului spermatic, contribuie la inervatia muchiului clemaster si a tunicilor testiculului, ramura
femurala inerveaza piele regiunii femurale.
3.Raportul ureterului cu vasele si nervii pe parcurs la barbate
4.Topografia formatiunilor anatomice in funiculul spermatic
1.Limite:superior de osul occipital;
Inferior ultima vertebra coccigiana;
Segmente5:cervical,thoracic,lombar,sacral si coccigian;
Repere osteomusculare:
*apofiza spinoasa a vertebre C2;
*apofiza spinoasa vertebrei C7;
*Coloana vertebrala usor in flexiune se poate palpa apofizele spinoasa ale vertebrelor C3-6;
*linia ce leaga unghiurile inferioare ale omoplatilor determina apofiza spinoasa a vertebrei T7;
*linia orizontala trasata prinpunctele superioare ale crestelor iliece posterioara,traverseaza printer
apofizele spinoase ale vertebrelor L4-5;
*muschiul trapez si dorsal mare;
2.Pancreas.Componente:cap,git,corp,coada;
Corpul situat la nivelul T12;
Portiunea din dreapta a corpuluie deplasat anterior formind-tuberculul epiploic.Pe marginea
superioara a fetei posterioare a corpului este situate trunchiul celiac.Partea abdominal a aortei
intersecteazacorpul pancreasului in directive vertical si este posibila palparea pulsului in regiunea
epigastrica.
Capul situat la nivelul L1;
Este situate in interiorul corburii duodenului,cuprins strins din 3 parti:din dreapta,din sus.si
jos.Capul e aplatizat in directive anteroposterioara si are o forma de oval extins.In locul de trecere
a capului in corp,in santul de pe fata posterioara e situate vena porta si afluentii sai,in dreapta si
anterior capul acopera vena cava inferioara,separate printr-un tesut cellular retropancreatic.In
santurile dintre duoden si capul pancreasului si pe fata anterioara si posterioara sunt situate
arterele si venele pancreaticeduodenale anterioare si posterioare sub forma de arcade.In limitele
dintre cap si corpul pancreasului se aflao incizura prin care trec vasele mezenterice superioare.Pe
fata anterioara a capului in plan orizontal se insereaza radacina mezocolonului transvers.
Coada situate la nivelul T11;
Are o forma conica sau plata.Posterior de coada se afla artera si vena renala stinga.
Vascularizarea:artera hepatica comuna;artera lienala ,artera mezenterica superioara,artere
pancreatoduodenale superioara si inferioara prin formarea arcadelor.
Refluxul venos se realizeaza in sistemul venei porte prin venele lienale si pancreatoduodenale’
Inervatia:fibre nervoase simpatico ale nervilor splanhici mic si mare;fibre nervoase parasimpatice
de la plexul celic,plexurile nervoase mezenteric superior,lienal,hepatic si renal sting.
3.La barbate ureterul se afla lateral de vasele iliace interne,artera ombelicala,artera obturatorie si
nervul obturator.Se afla si in raport reciproc cu canalul deferent,ampulele si veziculele seminal.
4.Funiculul spermatic:
*fascia cremasterica;
*muschiul cremaster-este format din fascicule musculare provin din muschiul oblic abdominal
intern si din muschiul tranvers al abdomenului,are origine pe fascia iliaca si terminatie pe fascia
psermatica interna;
*fascia spermatica interna- derivă de la fascia abdominală transversă; concreşte cu foiţa parietală
a tunicii vaginale a testiculului. La nivelul extremităţii inferioare a testiculului această fascie uneşte
pielea şi dartosul cu testiculul şi epididimul, formând
ligamentul scrotal. Acest ligament este constituit din fibre conjunctive,
elastice şi musculare, reprezentând un rest din gubernaculum testis,
care a contribuit la descenderea testiculului în scrot;
*plexul pampiniform
*artera testiculara;
*plexul testicular;
*artera cremasterica;
*ramura geniltala de la nervul genitofemural;
*artera ductului deferent;
*ductul deferent;
Biletul nr:17
1.Anatomia clinica a splinei, vascularizarea, inervatia.
2.Continutul” etajului” subperitoneal al bazinului.
- Biletul nr:16
1.Topografia ficatului,particularitatile sistemului sanguine,schema segmentara
Couinaud.
2.Fasciile si straturile adipoase retroperitoniale.
3.Semnele distincte dintre herniile inghinale oblice si drepte;
4.Raportul dintre arterile uterine si ureterele in portiunea pelviana,importanta clinica.
1.Limite.Limita superioara-din dreapta linia axilara medie,spatial intercostal 10,pe
linia claviculara medie pina la spatial intercostals 4,traverseaza sternul mai sus de
apofiza xifoida si in spatial intercostals 5 din stinga atinge linia parasternala.Limita
inferioara-spatiul intercostal 10, se indreapta oblic in sus si in stinga traverseaza
rebordul costal si la nivelul cartilajului coastei a 7-a din stinga trece in spatiul
intercostal 5, unde se uneste cu linia superioara.
Ficatul are 2 fete: diafragmatica si visceral, deosebim 2 lobi drept si sting, pe fata
diafragmatica divizati de ligamentul falciform,iar pe fata visceral- de santul
longitudinal sting. Fata de peritoneu- mezoperitoneal. Pe fata posterioara unde ficatul
are contact direct cu diafragmul peritoneul lipseste.
Aparatul de sustinere- asigura fixarea suficienta a organului(ligamentul coronarian a
ficatului, lig. Falciform, lig. Rotund, vena cava inferioara, presiunea intrabdominala,
tonusul muschilor peretelui abdominal antero-lateral, diafragmul).
Sistemul sangvin(system vascular cu circulatie dubla( nutritive si functional)).
Circulatia functional e asigurata de fluxul sangvin hepatic, singe venos din circulatie
portala 75%, circulatie nutritionala asigurata de single arterial venit de la arterele
hepatice.
Schema Segmentara Coulnaud- reprezinta clasificarea segmentelor functionale
hepatice astfel parenchimul hepatic poate fi divizat in 4 sectiuni functionale prin
trasarea a 3 planuri sagitale:
Planul sagital- separa lobul hepatic drept de cel sting , intersecteaza fata superioara
a ficatuluila dreapta lig. Falciform, iar prin fata inferiaora hepatica trece prin fosa
policistului, bifurcatia venei porte si ajunge pe santul sting al venei cave inferioare.
Planul sting- separa lobul sting anatomic si restul parenchim hepatic. El trece sagital
sting de pe fata viscerala si prin insertia lig. falciform de pe fata diafragmatica.
Planul drept-oblic trece anterior la jumatatea distantei dintre si extremitatea dreapta a
ficatului si se indreapta posterior spre locul unde vena hepatica dreapta se varsa in
vena cava.
Potrivit acesteia, inficat se disting 8 segmente. In lobul drept al ficatului deosebim
sectorul paramedian drept, compus din segmentele 5 paramediocaudalsi 7
laterocranian. In lobul sting al ficatului distingem sectorul paramedian sting , constituit
din sgmentele 3 laterocaudal si 4 paramediocaudal. Segmentul 1 paramediocranian
formeaza sectorul dorsal sting.
Lobul sting: segment caudal , laterocranian., laterocaudal si patrat.
Lobul drept:paramediocaudal, lateocaudal, laterocranian, caudal.
2. Spatiul retroperitoneal e situat posterior de portiunea posterioara a peritoneului
parietal si fascia endoabdominala.
Tesut adipos retroperitoneal;
Spatiul adipos pararenal include( rinichii, glandel suprarenale, partea abdominal a
aortei, vena azigos si hemiazigos, ureterul, veba si artera renala, vena cava
inferioara, trunchiul simpatico si plexul nervos vegetativ si ganglion limfatici).
Spatiu adipos paraureteric;
Spatiul adipos paracolon include( portiunea ascendenta si descendenta a colonului,
pancreasul si duodenul).
Fasciile.Anterior de tesutul adipos retroperitoneal se afla fascia retroperitoneal ace
incepe de la fascia endoabdominala si peritoneul parietal in regiunea marginii laterale
a canalului lateral a cavitatii abdominal. Ea se indreapta medial si catre marginea
lateral a rinichiului( ureterului) se divizeaza in 2 lamele: fascia pre si retrorienala care
formeaza capsula adipoasa a rinichiului.
Fascia prerenala se divizeaza in 2 foite si formeaza capsula glandei suprarenale.
3. Herniile inghinale oblice iese prin foseta inghinala laterala, este o hernie capatata
datorita presiunii intraabdominale marite si destinderii tesuturilor, care constituie
inelul inghinal profund unde se formeaza sacul herniar( prolabarea peritoneului
parietal), situate in grosimea cordonului spermatic in grosimea cordonului spermatic
sub fascia spermatica interna. La fel hernia inghinala oblica se considera si
congenital cind canalul peritoneovaginal, complet sau partial neobliterat, serveste ca
sac hernia.
Herniile inghinale directe ies prin foseta inghinala medial. Aceasta hernie inghinala
se considera hernie numai capatata. Majoritatea herniilor inghinaledirecte se
formeaza in spatiile inghinale inalte, de aceea plastia orificiilor herniare are drept
scop consolidarea peretelui posterior al canalului inghinal. De obicei sacul hernia e
lipsit de col pregnant si formeaza o bombare.
4. Interesctia arterei uterine si a ureterului e situate la 2 cm in afara istmului uterin, la
2 cm mai profund fata de peretele lateral. La femei portiunea pelvica a ureterului
impreuna cu artera iliaca interna si ovarul delimiteaza peretele posterior al fosei
ovariene. In traseul sau catre peretele inferior a acestei fose ureterul e insotit de ( 2,5
cm) artera uterine care apoi trece anterior de ureter pentru a urca intre cele 2 foite
ale ligamentului lat. Ureterul adera la artera uterine la nivelul originii sale apoi
coboara mai profund fata de artera uterina sip e un plan mai anterior fiind aderat la
peretoneul parietal posterior. . În timpul sarcinii, artera uterină urcă odată cu uterul
şi, datorită imbibiţiei gravidice, cele două elemente sunt mai uşor de eliberat;
segmentului inferior determină împingerea arterei uterine şi ureterului către peretele
lateral al
pelvisului, ele fiind înghesuite şi dificil de disecat .
3.Particularitatile de vascularizare si sistemul venos al intestinului rect.
4. Clasificarea herniilor abdominal externe conform mecanismului de producer si semnelor
clinice.
1.Splina e situate in hipocondriul sting intre coastele 9 si 11 . Limite: superior – fata
inferioara a diafragmului, posterior-portiunea lombara a diafragmului, cu rinichiul sting si
glanda suprarenala, inferior- coada pancreasului si unghiul sting al colonului transvers. Pe
fata visceral a splinei se afla hilul lineal din care pleaca 2 ligamente ( gastrolienal- care
pleaca spre curbura amare a stomacului si frenolienal care pleaca spre portiunea lombara a
diafragmului. Fata de peritoneu splina se afla introperitoneal. Vascularizatia splinei e
reralizata de artera lienala ca ramura a trunchiului celiac.Inervatia e realizata de plexul
celiac , plexul diaphragmatic sting, plexul suprarenal sting si plexul nervos splenic.
2.Portiunea subperitoneala a micului bazin se afla intre peritoneu si fascia paritela
pelviana,care a copera muschiul levatir ani,in aceasta regiune la barbati se
aflta:prostata,portiunile pelviene ale ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii
urinare,ale rectului,ale veziculelor seminal,ale portiunilor pelvinele ale canalelor deferente
si ampulele lor. La femei: portiunile pelviene ale ureterelor,portiunile extraperitoniale ale
vezicii urinare si ale colului rectului si portiunea pelvina a vaginului. Organele sintuate in
potiunea subperitoniala a bazinului mic sunt inconjurate de teci de tesut conjunctiv si
cellular.
3. Rectul este o importanta regiune de anastomoze porto-cave. La nivelul rectului exista
doua plexuri venoase, plexul rectal (hemoroidal intern), situat in submucoasa rectului si in
tesutul subcutanat al regiunii perianale, si cel de-al doilea,plexul venos extern sau
perimuscular din regiunea extra peritoneala a rectului.
Plexul rectal intern prezinta o parte superioara si alta inferioara, delimitate de linia
pectinata. Pareta superioara este formata dintr-un sistem plexiform de vene
columnare rectale, din care rezulta hemoroizii interni, si care participa la formarea
venei rectale superioare, ce este un afluent de origine al venei mezenterice inferioare.
Venele ce formeaza partea inferioara contribuie la formarea venei rectale inferioare,
ce se varsa in vena rusinoasa interna, afluent al venei iliace interne.
Plexul venos extern dreneaza ascendent in vena rectala superioara sau lateral, prin venele
rectale medii, in vena iliaca interna ce apoi se varsa in vena cava inferioara.
Vascularizarea este asigurata de 2 vase magistrale ce pornesc din aorta abdominal:arterele
mezenterice superioara si inferioara.De la artera mezenterica superioara se separa artera
iliocoloca care la rindul ei se ramifica spre portiunea terminal a ilionului,apendice si cec.A
doua ramura de la artera mezenterica superioara indreapta spre colon artera colica
dreapta,care se divizeaza in ramura descendenta care se anastomozeaza cu cea ascendenta
de la artera iliocolica sic ea ascendenta care anastomozeaza cu ramura descendenta a
arterei colice medii,ramura a arterei mezenterice superioara.De la artera mezenterica
inferioara-artera colica stinga,arterele sigmoide si artera rectal superioara.Artera colica
stinga se divizeaza in ramurila ascendenta si descendenta,cea ascendenta anastomozeaza
cu ramura stinga a arterei colice medii si ramura descendenta anastomozeaza cu aretrele
sigmoide.
4.Clasificarea herniilor externe dupa mecanismul de producere: hernia
inghinala;femurala;herniile linii albe,ombilicale,herniile semilunare(Spiegel),ale apendicelui
xifoid,lombare,obturatorii.
Dupa simptome clinice: Hernia reductibile-continutul din sacul hernia,in pozitia orizontala a
bolnavului,se reduce liber in cavitatea abdominal si iese din nou in pozitie vertical,se
palpeaza bine orificiul hernia. Hernii ireductibile-presenta aderentei dintre sacul hernia si
continut si este imposibil de a reduce continutul hernia. Hernii strangulate-comprimarea
viscerilor la nivelul inelului hernia,la staza venoasa cu transsductie ce complica reductia
continutului in cavitatea abdominal.In orificiul hernia ingust e posibila strangularea
peretelui intestinal(hernia Rihter),herniile ombilicale,epigastrice si fmurale.
Biletul 9
1.RAPORTUL PERITONEULUI IN RAPORT KU ORG CAV
PERITONIALE(LIG,,MEZOURI PARS NUDA DESEN SKEMA IN PLAN
SAGITAL) desen
2. STRAT DE TES CELULOADIPOS PARAKOLON AL REG
Bilet nr 20 RETROPERITONEAL(KONT,SINTOPIA,CAI DE DIFUZIUNE A INF
PURULENTE) -e situate anterior de fasciile retroperit,prerenala si
1.Topografia stomacului, ligamentele, vacularizatia si inervatiaStomacul este situate in preureterika.Parakolon ant e delim de fascia retrokolika ,kare in timpul
etajul superior al cav abdominale, pozitia lui variaza in functie de gr de umplere a stomac, de dezv i/uter a kolonului ka urmare a transformarii mezoului kolonului.Port
virsta, particularitati individuale. Cea mai mare parte a scomacului e situate in hipocondrul date la inceput sint situate i/perit ,iar apoi okup o pozitie mezoperit.In sus
sting , cea mai mica in reg epigastrica. Axa lunga a stomacului e orientata de la stinga spre
ajunge pina la mezoul kol transv,lateral e delimitat dekonkresterea fasc
dreapta , de sus in jos. Locul de intrare a esofag in stomac e situate in stinga de coloana
retroperit ku perit parietal,de pancreas si 1/3 duoden,inf-in dreapta –
vertebrala. Din posterior orificiul de intrare se proiecteaza la stinga, de fata lateral a corpului
cec;in stinga-radac mezoului kolon sigmoid ;korespundesituarii
vertebrei T11, locul de iesire din stomac se determina la 2-3 cm in dreapta de linia mediana.
Cind stomacul este plin el va fi in raport superios cu diafradmul si lob stinga l ficatului, sinusurilor mezenteriale drepte si stingi ale cav abd
posterios si-n stinga cu pancreasul , rinichiul sting si suprarenala stinga, spilna, anterior cu
peretele abdomenului, inferior cu colonel transvers . cind e gol stomacul se contracta si urca
in sus si posterior. Iar in spatial eliberat se deplaseaza colonel transvers. Ligamentul
hepatogastric consta din 2 foite peritoniale , separate printr-o lama subtire de tesut cellular 3. KAI DE DIFUZIUNE A PURULENTEI DIN SPATIUL LATERAL AL
adipos. La baza ligamentului se afla arterele gastrice dreapta si stinga si venele. Ligamentul
BAZINULUI. In port laterale ale bazinului ,intre foitele fascpelviene, sint
adera pe distant curburii mici. Ligamentul frenoesofagian e situate intre diaphragm ,
situate spatii laterale de tes cellular,in kare se afla v.iliace komune si
esofag , potiunea cardiaca stomacului. Prin ligament tranverseaza o ramura a arterei gastrice
iliace interne,g.limfatici,plexuri nerv,ureterele,canale deferente.Tes dat
stingi. Ligamentul gastrofrenic se formeaaza in urma traversarii peritoneului parietal de pe
diafrangm pe peretele anterior al fundului si partial pe partea cardiaca a kontribuie la raspindirea kolectiilor purulente fuzate in spatiile celulare
stomacului.Ligamentul gastrolienal se afla intrre splina si curbura mare a stomacului ,se visceral ale cav bazin mik,in reg fesiera prin orif supra-,infrapirirform(pe
extinde in stinga si in sus de lig gastrocolic. Ligamentul gastrocolic e dispus intre curbura traiectul vas si n. gluteali sup +inf),apoi prin traiectul n,sciatic pe
mare a stomacului si colonel transvers. Ligamentul gastropancreatic se constituie la trecerea suprafata post a femurului,prin kanal obturator in tes cel al strat-lor
peritoneului de pe marginea super a pancreasului pe peretele poster al corpului,portiunii profunde ale suprafetei ant a femurului
cardiace si fundului stomacal. Ligamentul piloropancreatic e situate intre portiunea
pancreatica a pancreatica si partea dreapta a corpului pancreasului. 4. ZONE DE REZISTA SKAZUTA ALE DIAFRAG,KONT LOR-
Vascularizatia e facuta de sistemul trunchiului celiac,a .gastric stinga se dispune dealungul Printrefascikulele muskulare ale diafragmului,lateral de pedunculii lui trec
curburii mici a stomacului, de la stinga la dreapta si distribuie ramuri anterioare si v,azigos ,hemiazigos si n.splanhnici+triunkiul simpatik.Intre port
posterioare. Artera hepatica dreapta incepe de la artera hepatica proprie si anamostozeaza musk(costala,lombara si sternala)deseori se formeaza fisuri triunghiulare
cu artera gastric stinga formind arcada arteriala. Artera gastroepiploica stinga este ramura
ku baza indreptat aspre periferie,iar apexul –partea centrului
artererei lienale,care e dispusa dealungul corburii mari. Artera gastroepiploica dreapt are
tendinos.Aceste fisuri musk pot duce la aparitia herniilor
originea de la artera duodenala si se uneste cu artera gastoepiploica stinga formind a 2
diafragmale.Importanta klinika inalta- triunghiul lombokostal si
arcada arteriala. Artera gastrice scurte incep de la artera lienala patrund prin lig gastrolienal
ajungind la curbura mare a stomacului facind legatura cu ramurile arterelor gastric stinga si
sternokostal
gastroepiploica stinga.
Venele .v.gastrica stinga trece prin lig gastropancreatic si se varsa in vena porta. Vena
gastrica dreapta traverseaza curbura micas a stomacului apoi lig hepatoduodenal ajunge la
hilul hepatic se varsa in v,porta. Vena gastroepiploica stinga traverseaza curbura mare a
stomacului spre hilul splinei se varsa in vena lienala. Vena gastroepiploica dreapta se varsa in
v.mezenterica superioara. Inervatia e asigurata de portiunile sim parasimpatice a le SNCV.
{plex solar si vagii drept si sting}
2.Topografia rinichilor,sintopia formatiounilor anatomice in pediculii renali
Rinichiul este cel mai mare organ al spatial retroperitoneal ,rinichii sunt situati la nivelul
vertebrelor th12 si L1-2,extremitatea super a rinichiului sting atinge coasta 11 ,cel drept se
proiecteaza in spatial intercostals 11 .rinichiul sting e mai sus deit cel drept.hilul renal din
stinga se afla la nivelul vertebrei L1 ,din dreapta la nivelul discului intervertebral intre
vertebrele L1L2. Punctul renal anter coincide cu locul intersectiei m.rect abdominal cu arcul
costal,, cel poster cu intersectia marginii laterale, m spinae erector cu coasta 12. In partea
poster rinichii sint situati in loja renala ,formata in partea super de portiunea lombara a
diafragmului,in partea cavitatii toracice dupa el se afla sinusul pleural
costodiafragmic.Inferior de partea lombara a diafragmului rinichiul e situate intr o fundatura
formata de m.patrat lombar. Si marele psoas. Ei formeaza loja renala. In hilurile renale sunt
situate pediculii rennali ce contin a,si v,renale,Corelatiile formatiunilor susnumite in hil sunt
poster se afla bazinetul si ureterul,mai sus si anter se afla artera renal,mai jos sic el mai
anter se afla venas renala.
3 Trunchiul SIMPATIC SI PLEXURILE NEURALE VEGETATIVE IN SPATIUL
RETROPERITONEALTunchiul simpatico patrunde in spatial retroperitoneal din mediastinul
poster prin fisuri ale diafragmului .ganglionii lombari ale trunchiului inferior de linia terminal
trec in ganglioni sacrali.trunchiul simpatico e situat pe marginea medial a muschiului marele
psoas intro duplicatura a fasciei endoabdominale.Trunchiul drept anterior e acoperit de vena
cava infer si ganglionii limfatici postcavali,cel sting e situate linga aorta,iar anter sint situati
ganglionii limfatici para aortic. Plexul nervos vegetativ al spatiului retroperitoneal sint
prezentate de plexurile celiac ,ale arterelor mezenterice superior,infer,renala si plexurile
aortic abdominal si hipogastric superior.la formarea acestor plexuri participa n. splahnic
mare si splahnic mic, mai participa si ramuri nerv. Vagi, pelvieni si spahnici. Cel mai mare
plex este celiac,care contine 2 ganglioni , o prelungire a plexului celiac prezinta plexul aortic
abdominal iar mai jos plex hipogastric superios situate pe bifurcatia aortei.
4.peretii canalului inghinal-inelele,spatial inghinal, insemnatatea practica Canalul inghinal
est situate in partea inferioara a reg inghinale, mai sus de ligamentul inghinal. In canalul
inghinal sunt 2 inele:inelul inghinal superficial care se formeaza din 2 fascicule separate ale
aponevrozei muchiului oblic extern abdominal unite prin fibre arcidorme ce redau fisurii
forma de inel.pe linga cei 2 pilieri descrisi exista si al 3-lea –fasciculul prfind al inelului
superficial. El prezinta fibre aponevrotice inferioare ale muchiului oblic extern din partea
opusa, care traverseaza linia mediana si adera la lig inghinal. Inelul inghinal profund
corespunde fosetei laterale inghinale. Peretele anterior al canalului inghinal e format de
aponevroza muschiului oblic extern, cel posterios de fascia transversal, aceste fibre se
indreapta in jos pe marginea muschiului rect abdominal spre lig. Inghinal si se numesc coasa
inghinala. Peretele superior este format de marginile inferioare ale muschilor abdominali
oblic intern si transvers, peretele inferios este format de lig . inghinal. Distant dintre peretele
super si infer. al canalului . de spatiu, forma lui variaza si are dimensiuni diverse si o
importanta deosebita la aparitia herniilor inghinale.