Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice

Proiect la Managementul IMM-urilor

BRD Group Societe Generale

Profesor coordonator: Student:

Isac Nicoleta Andrei Ionut Alexandru

 CAP I. PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI

I. 1 SCURT ISTORIC
Istoria BRD a început în 1923, odată cu înfiinţarea prin lege a Societăţii Naţionale pentru
Credit Industrial ca instituţie publică. Statul deţinea 20% din capitalul social şi BNR 30%.
Restul de 50% era deţinut de persoane particulare, printre care şi un grup de foşti directori ai
Marmorosch Bank&Co, prima bancă modernă din România. Scopul noii instituţii era finanţarea
primelor faze ale dezvoltării sectorului industrial în România. După cel de-al doilea război
mondial, în baza Legii privind naţionalizarea din 11 iunie 1948, Societatea Naţională pentru
Credit Industrial a fost naţionalizată şi redenumită Banca Naţională pentru Investiţii.
În 1957, după reorganizarea sistemului financiar, când s-a introdus o specializare rigidă
pe sectoare, Băncii de Credit pentru Investiţii i s-a oferit o poziţie de monopol în România în
domeniul asigurărilor finanţarii pe termen mediu şi lung al investiţiilor din toate sectoarele
industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare, fiind redenumită Banca de Investiţii.
Naşterea Băncii Române pentru Dezvoltare ca bancă comercială intervine în 1990.
Preluarea activelor şi pasivelor Băncii de Investiţii constituie baza activităţii, dar autorizarea
generală pentru activităţile bancare atribuită acestei entităţi stimulează constituirea unei
importante reţele de agenţii pe întreg teritoriul ţării. Este vorba, de asemenea, despre asigurarea
prezentei BRD acolo unde se dezvoltă activitatea industrială pentru a transmite din experienţa în
domeniul creditului de investiţii. Astfel, unităţile sale se îndreaptă în special, în afara atragerii
depozitelor societăţilor comerciale şi persoanelor fizice, către creditele pentru investiţii destinate
societăţilor comerciale. Apar şi operaţiunile de schimb la vedere. BRD a depus eforturi speciale
pentru creearea unei reţele de sucursale, agenţii şi reprezentanţe la nivel naţional şi pentru
constituirea unei baze de depozite necesare pentru a pune capăt dependenţei de CEC şi BNR în
ceea ce priveşte finanţarea.
BRD a fost prima bancă din România care a oferit servicii de factoring şi forfeting,
începând cu anul 1994 şi respectiv 1997.
În 1997, Guvernul a hotărât să privatizeze BRD şi a numit o Comisie de Privatizare care
să supravegheze operaţiunile de privatizare. Privatizarea urma să se desfăşoare în două etape, în
conformitate cu strategia de privatizare aprobată prin Hotărârea Guvernamentală nr. 428/1998,
modoficată prin Hotărârea Guvernamentală nr. 169/2000; astfel în prima etapă (i) capitalul social
urma să fie majorat, iar 51% din capital urma să fie vândut prin negocieri directe cu investitori
strategici, (ii) aproximativ 5% din capitalul majorat urma să fie vândut prin negocieri directe
către BERD şi/sau IFC, şi (iii) 10% din capitalul social existent urma să fie vândut angajaţilor,
conducerii şi pensionarilor BRD; în a doua etapă, capitalul social rămas deţinut de FPS urma să
fie vândut prin ofertă publică secundară pe pieţele de capital interne şi internaţionale.
În decembrie 1998 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni (“Contractul
de Cumpărare de Acţiuni”) între Société Générale şi FPS prin care Société Générale a fost de
acord să subscrie pentru acţiunile reprezentând o majorare cu 20% a capitalului social al BRD şi

2
să cumpere de la FPS acel număr de acţiuni necesare ca Société Générale să devină proprietarul a
51% din capitalul majorat al BRD.
Înainte de finalizarea în martie 1999 a achiziţiei de către Société Générale, FPS vându-se
aproximativ 8,33% din capitalul social al BNR conducerii, angajaţilor şi pensionarilor BRD cu
condiţia ca acţiunile astfel achiziţionate să nu poată fi vândute înainte de martie 2001.
In 2001, BRD este listată la Bursa de Valori Bucureşti, devenind în scurt timp una din
cele mai tranacţionate societăţi.
In 2003, în urma unei campanii de rebranding, Banca Română pentru Dezvoltare devine
BRD- Groupe Société Générale. Noua identitate a băncii consolidează astfel poziţia sa, făcând
mai vizibilă identitatea Grupului mamă.
Participaţia Société Générale în capitalul BRD a crescut în 2004 de la 51% la 58,32%,
prin cumpărarea pachetului rezidual de acţiuni deţinut de statul român.

BRD – Groupe Société Générale este cea mai importantă bancă privată şi a doua bancă
din România, având a doua capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti (peste 3,5 miliarde
€ în aprilie 2005). Acţionarul principal al BRD este Société Générale, unul dintre cele mai mari
grupuri bancare din zona euro.

Prin intermediul filialelor sale specializate - BRD Sogelease, în domeniul leasing-ului

operaţional şi financiar, ALD Automotive, specializată în managementul flotelor de
autovehicule, BRD / SG Corporate Finance, care acordă servicii de consiliere în domeniul
privatizărilor, fuziunilor şi achiziţiilor, BRD Securities, una dintre primele societăţi de brokeraj
de piaţă românească, BRD Finance Credite de Consum, prin care se derulează mare parte din
activitatea de creditare a populaţiei, BRD- Groupe Société Générale este capabilă să ofere o
gama completă de produse şi servicii de înaltă calitate, care sa raspundă exigenţelor clienţilor săi
persoane individuale şi societăţi.
Conjugând dinamism comercial, proximitate şi calitatea serviciului, reţeaua BRD –
Groupe Société Générale constituie un atu competitiv major. Sub auspiciile unei mărci
recunoscute şi apreciate, BRD îşi desfăşoară activitatea pe baza unei reţele care numară peste
220 de agenţii, răspandite în toate regiunile ţării.
În 2004 banca a lansat un program intensiv de deschidere de noi unităţi, care continuă şi
în prezent. Aceste unităţi se integreaza uşor în viaţa comunităţii, fiind situate in zonele
rezidenţiale ale clientelei individuale, în universităţi, în galerii comerciale, în instituţii publice.
Pentru a retrage numerar, a obţine informaţii cu privire la soldul conturilor de card sau pentru a
plati facturile telefonice, reţeaua de ATM-uri permite realizarea acestor operaţiuni în deplină
siguranţă.

3
 I. 2 FORMA ŞI STUCTURA CAPITALULUI ŞI A ACŢIONARIATULUI

1. Capitalul social
Capitalul social al BRD Société Générale este de 696 901 518 RON constituit din 696
901 518 acţiuni nominative ordinare, emise în formă dematerializată prin înscriere în cont, având
o valoare nominală de 1 RON fiecare.

Istoricul evoluţiei capitalului social este redat în tabelul următor:

Tabel nr. 1: Istoric evoluţie capital social BRD

Data Data Data de Data Tip operaţie Număr Număr VN VN

modifi AGA referinţă înregi acţiuni acţiuni iniţială finală
cării strare iniţial final RON RON
17.06. 04.04. 20.03. N/A Majorare 348,450,670
696,901,34 0.5000 0.5000
2002 2002 2002 capital social 0
14.02. 17.12. 20.11. 30.01. Majorare cap. 696,901,340 1,393,802, 0.5000 0.3000
2003 2002 2002 2003 soc+ 680
Divizare+
Consolidare
01.08. 29.04. 22.04. 01.06. Consolidare 1,393,802,6 696,901,51 0.3000 1.0000
2005 2005 2005 2005 acţiuni 80 8
Sursa: www.bvb.ro

Conform datelor din tabel, la data de 17.06.2002, a avut loc o majorare de capital, în
condiţiile art. 41 din Legea Bancară nr. 58/1998, prin acordarea unei acţiuni gratuite pentru fiecare
acţiune deţinută de acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la data de referinţă 20.03.2003.
La data de 14.02.2003 are loc divizarea fiecărei acţiuni de 5000 lei în 5 acţiuni de 1000 de
lei şi majorarea capitalului în condiţiile art. 41 din Legea Bancară nr. 58/1998 şi acordarea unei
acţiuni gratuite pentru fiecare acţiune de 1000 de lei. Apoi se efectuează gruparea a trei acţiuni de
1000 de lei în una de 3000 de lei.
O nouă majorare a capitalului social s-a făcut la 01.08.2005 prin încorporarea diferenţelor
aferente disponibilităţilor în devize şi prin încorporarea rezervelor din profitul net.

Începând cu data de 15 martie 2005, acţiunile BRD au fost incluse în indicele regional
ROTX lansat de Bursa de Valori din Viena.
Începând cu 27 septembrie 2005, acţiunile BRD fac parte din indicele "New Europe Blue
Chip Index" (NTX) lansat de Erste Bank şi Bursa de la Viena. Acest indice sintetizează evoluţiile
pieţelor bursiere din ţările Europei Centrale şi de Est, prin prisma celor mai importante 30
companii listate la bursele de valori naţionale.
Aceasta este o recunoaştere a rolului important jucat de BRD pe piaţa de capital din
România, care acum capătă importanţă la nivel regional.

4
2. Structura acţionariatului
La data de 31 decembrie 2005, structura acţionariatului era următoarea :

Fig. nr.1 Structura acţionariatului BRD Société Générale

Sursa: www.brd.ro

I. 3 ORGANIZARE INTERNĂ
BRD este organizată ca bancă universală şi ca atare oferă o gamă largă de servicii
bancare pentru clienţii săi reprezentând societăţi comerciale şi pentru clienţii persoane fizice.
În prezent, BRD este organizată în patru secţiuni principale: „Mari Clienţi Corporativi”,
„Reţeaua de Sucursale”, „Administraţia Centrală” şi „Mijloace şi Resurse”. Fiecare dintre aceste
secţiuni este formată din departamente, direcţii şi servicii separate, cu sarcini specifice.
Departamentele şi direcţiile de bază pentru desfăşurarea activităţii sunt: Departamentul Credite şi
Credite Neperformante, Departamentul Comercial, Direcţia Mari Clienţi Corporativi, Direcţia
Trezorerie, Direcţia Pieţe de Capital şi Direcţia Internaţională. Celelalte direcţii şi compartimente
îndeplinesc funcţii administrative şi servicii suport.
Organigrama grupului BRD-GSG Iaşi este prezentată în Anexa nr. 1.

5
1. Conducerea BRD

Conducerea BRD este asigurată de Consiliul de Administraţie şi Comitetul de Direcţie.

Consiliul de Administraţie
Conform Actului Constitutiv, Banca este administrată de către Consiliul de
Administraţie, care este format din 11 membri, persoane fizice, alese de către Adunarea Generală
a Acţionarilor pentru un mandat de patru ani, fiind reeligibile. Din rândurile acestora, Consiliul
de Administraţie alege Preşedintele.
Consiliul de Administraţie are obligaţia de a convoca Adunarea Generală ori de câte ori
este nevoie, dar şi la cererea acţionarilor, reprezentând a zecea parte din capitalul social şi dacă
cererea acestora cuprinde probleme ce intră în competenţa acestuia.
Atribuţii ale Consiliului de Administraţie:
- examinarea şi însuşirea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi şi a proiectului de
buget de venituri şi cheltuieli pentru anul următor, precum şi repartizarea profitului, pe care
le prezintă pentru aprobare Adunării Generale;
- aprobarea planului anual de investiţii, strategiei şi politicii de dezvoltare a Băncii, creditelor
care depăşesc 15% din fondurile proprii ale Băncii, participările cu capital la investiţii
financiare şi bancare şi a regulamentului propriu de funcţionare.

Comitetul de Direcţie
În conformitate cu Actul Constitutiv, conducerea operaţională curentă a BRD este
asigurată de Comitetul de Direcţie. Acesta se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână şi duce la
îndeplinire hotărârile luate de Consiliul de Administraţie. Comitetul de Direcţie este condus de
Directorul General, care ca şi ceilalţi membri ai Comitetului sunt numiţi de către Consiliul de
Administraţie dintre membrii acestuia. Comitetul de Direcţie ia deciziile în limitele
competenţelor stabilite şi raportează Consiliului de Administraţie la fiecare întrunire a
Consiliului.

2. Departamente şi direcţii:
Fiecare departament / direcţie este condus(ă) de un director care raportează unui membru
al Comitetului de Direcţie, responsabil cu conducerea activităţii.

a. Direcţia Mari Clienţi Corporativi

Direcţia Mari Clienţi Corporativi a fost creată după achiziţionarea pachetului majoritar de
acţiuni de către Societe Generale. Scopul său este acela de a oferi servicii specifice marilor
societăţi româneşti, societăţilor multinaţionale precum şi clienţilor instituţionali.

6
 Direcţia asigură relaţiile globale cu clienţii menţionaţi, face recomandări cu privire la
expunerea maximă de credit faţă de client, stabileşte condiţii specifice în funcţie de natura
operaţiilor şi evaluează profitabilitatea faţă de aceşti clienţi. În plus, direcţia promovează servicii
specializate cum ar fi: finanţerea exporturilor, leasing cross border şi finanţarea proiectelor.

b. Departamentul Credite şi Credite Neperformante

Departamentul Credite şi Credite Neperformante administrează şi coordonează
operaţiunile de credit din cadrul BRD. Departamentul Credite şi Credite Neperformante asigură
coordonarea activităţilor celor trei direcţii – Direcţia Credite, Direcţia Credite Neperformante şi
Direcţia Finanţarea Creanţelor şi Administrarea Creditelor Internaţionale. În plus, departamentul
include un Compartiment de Analize şi Sinteze, care răspunde de analiza permanentă a calităţii
portofoliului de credite şi a cerinţelor privind constituirea provizioanelor. Anumite funcţii sunt
îndeplinite la nivelul departamentului, dintre care cele mai importante sunt: participarea la
stabilirea politicii de credit a BRD şi strategia cu privire la credite, analiza calităţii portofoliului
de credite şi a expunerii BRD faţă de fiecare sector economic, şi prognozarea cerinţelor de
provizioane pentru riscul de credit.
Direcţia Credite
Direcţia Credite este direct implicată în activitatea de creditare a BRD. În acest moment
Direcţia suferă un proces de reorganizare în două servicii operaţionale – un serviciu Front Office
şi un serviciu Back Office. Front Office răspunde de relaţia cu agenţii economici, primeşte
cererile de acordare de credite şi documentaţia aferentă şi verifică dacă acestea corespund
cerinţelor BRD. Back Office procesează cererile de credit şi le trimite spre aprobare comitetului
de credit, monitorizează creditele deja acordate, controlează şi supervizează activităţile de
creditare din cadrul reţelei de sucursale, pune la punct noi produse de creditare pentru clienţi
agenţi economici şi participă la elaborarea manualului de credite a BRD.
Direcţia Finanţare Creanţe şi Administrarea Creditelor Internaţionale
Această direcţie răspunde de activităţile referitoare la factoring şi forfetare, precum şi de
activităţi referitoare la negocierea şi administrarea creditelor internaţionale şi a altor tipuri de
finanţări pe termen lung contactate de BRD.
Structura internă a direcţiei cuprinde Serviciile Factoring, Forfetare şi Administrare a
Creditelor Internaţionale şi răspunde de facilităţile de finanţare pe termen mediu şi lung ale
băncii şi monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor băncii în cadrul acestor credite şi de operaţiile de
forfetare şi discounting. Serviciul Factoring elaborează politica băncii cu privire la operaţiile de
factoring şi răspunde de dezvoltarea relaţiilor dintre BRD şi partenerii de factoring externi,
precum şi de încheierea contractelor de factoring şi monitorizarea executării acestora.
Direcţia Credite Neperformante
Direcţia Credite Neperformante coordonează întreaga activitate BRD cu privire la
recuperarea creditelor neperformante. Direcţia stabileşte şi elaborează normele şi politica BRD
cu privire la creditele neperformante şi monitorizează întregul portofoliu de credite
neperformante ale băncii.

7
 Direcţia analizează şi supune spre aprobare modalităţile de aprobare a creditelor
neperformante din competenţa sa, controlează şi supervizează la nivelul întregii bănci modul de
gestionare a creditelor neperformante şi raportează periodic conducerii băncii evoluţia
portofoliului de credite neperformante şi evaluarea posibilităţilor de recuperare.

c. Departamentul Comercial
Departamentul Comercial coordonează activitatea Direcţiei Servicii Bancare pentru
Populaţie, Direcţia Carduri Bancare, Direcţia Marketing şi Direcţia Dezvoltare Monetică şi
Produse Noi.
Direcţia Servicii Bancare pentru populaţie
Această direcţie este împărţită în trei servicii: Serviciul Depozite, Serviciul Credite şi
Serviciul Dezvoltarea Produselor Noi. Direcţia organizează, coordonează şi monitorizează
operaţiile în lei şi valută pentru persoane fizice.
Direcţia Operaţiuni Carduri Bancare
Direcţia Carduri a fost recent înfiinţată ca o direcţie autonomă, care reflectă accentul pus
de Bancă pe dezvoltarea operaţiilor cu cărţi de credit şi cărţi de debit. Această direcţie asigură
emiterea cardurilor (procesarea cererilor de emitere a cardurilor, fabricarea şi distribuirea
cardurilor şi a PIN-urilor), gestionarea conturilor de carduri ale posesorilor (mentenanţa,
procesare operaţiuni, editarea extraselor de cont), procesarea contractelor încheiate cu
comercianţi acceptanţi şi monitorizarea operaţiunilor comercianţilor, mentenanţa comercianţilor
acceptanţi, instalarea şi operarea parcului de terminale electronice POS instalate la comercianţi,
precum şi agenţiilor băncii, supravegherea şi contabilizarea operaţiunilor cu carduri şi
monitorizarea fraudelor. Direcţia cuprinde cinci compartimente: Emitere, Comercianţi, ATM,
Contabilitate şi Activităţi Transversale (Logistică, Reglementare, Controlul Gestiunii).
Direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi
Direcţia Dezvoltare Monetică şi Produse Noi a preluat atribuţii specifice referitoare la
elaborarea de noi produse card şi servicii asociate, realizarea de studii de cost, volumetrie şi
calitatea fondului de comerţ, elaborarea de propuneri privind întărirea securităţii sistemului de
carduri, supravegherea corelării noilor produse şi servicii de card cu sistemul general al băncii.
Direcţia Marketing
Direcţia Marketing se ocupă de dezvoltarea, promovarea, adaptarea şi monitorizarea
politicii de produse a BRD atât pentru clienţi persoane fizice cât şi pentru societăţi comerciale.
Principalele sale activităţi sunt studiile de marketing, administrarea produselor şi promovarea
vânzărilor. Studiile de piaţă includ monitorizarea pieţei şi a concurenţei, cu scopul de a prezenta
propuneri privind adaptarea protofoliului de produse ale Băncii la nevoile clienţilor şi condiţiile
de piaţă. Administrarea produselor include implementarea produselor noi, adaptarea produselor
respective la nevoile clienţilor şi, pe durata de viaţă a produselor, adaptarea în permanenţă a
acestei oferte la condiţiile existente pe piaţă. Direcţia include şi o echipă de promovare a
vânzărilor, care contribuie la crearea şi pregătirea unei forţe de vânzare a produselor BRD în
întreaga reţea de sucursale.

8
 d. Direcţia Trezorerie
Direcţia Trezorerie administrează şi coordonează activităţile de trezorerie ale Băncii, atât
în lei cât şi în valută. Politica BRD este de a creşte profitul prin plasarea surplusului de lichidităţi
şi în acelaşi timp de a minimiza riscurile prin evaluarea permanentă a lichidităţilor, a riscului de
curs valutar şi a riscului privind rata dobânzii.
Direcţia Trezorerie cuprinde trei servicii: Serviciul trezorerie în Lei, Serviciul trezorerie
în Valută şi Serviciul Arbritaj (Dealing Room).
Direcţia Trezorerie monitorizează lichidităţile BRD şi investeşte surplusul pe piaţa
interbancară, în titluri de stat româneşti şi alte instrumente financiare pe piaţa internaţională de
capital. Direcţia răspunde de stabilirea nivelului dobânzilor la depozite şi credite, elaborează
studii de piaţă privind activitatea de trezorerie.

e. Direcţia Pieţe de Capital

Direcţia Pieţe de Capital administrează investiţiile BRD pe termen lung, mediu şi scurt în
acţiuni cotate şi necotate pe piaţa de capital. De asemenea, Direcţia Pieţe de Capital desfăşoară
activităţi de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare ale clienţilor BRD şi de
depozitare/custodie a activelor fondurilor deschise de investiţii şi societăţilor de investiţii.
De asemenea, administrează şi coordonează activităţile de distribuţie în reţea a unităţilor
de fond pentru fonduri deschise de investiţii, a poliţelor de asigurare pentru societăţi de asigurare
şi a dividendelor pentru societăţi cu acţionariat numeros. Activităţile de administrare şi
gestionare a portofoliului propriu sunt separate de cele efectuate în contul clienţilor.
Direcţia Pieţe de Capital este organizată în compartimente: Decontare,
Depozitare/Custodie, Sinteză/Juridic, Procesare informatică şi un serviciu Participaţii cu trei
compartimente: Analiză, Gestiune, Plasamente pe termen scurt.

f. Direcţia Internaţională
Direcţia Internaţională coordonează, organizează şi realizează activitatea valutară a
întregii bănci, asigură desfăsurarea activităţii specifice de bănci corespondente şi de SWIFT.
Produsele şi serviciile bancare în valută derulate de aceasta sunt: acreditivele şi incasso de
import/export; analiza, emiterea şi avizarea scrisorilor de garanţie bancară, a contragaranţiilor, a
scrisorilor de cesiune; avizarea efectelor de comerţ; efectuarea de transferuri valutare (ordine de
plată, emise), operaţiuni cu cecuri bancare şi de călătorie.
Direcţia Internaţională are ca atribuţii şi manţinerea şi extinderea reţelei de bănci
corespondente, semnarea acordurilor de deschidere de conturi NOSTRO/LORO, optimizarea
numărului de conturi NOSTRO, administrarea liniilor de lucru pe bănci corespondente.
Direcţia Internaţională administrează peste 915 chei de autentificare Swift, care asigură
derularea rapidă a tranzacţiilor valutare în deplină securitate.

9
3. Direcţii şi departamente suport

a. Direcţia Contabilităţii Generale

Direcţia Contabilităţii Generale administrează şi supervizează evidenţele contabile din
cadrul Centralei şi sucursalelor. Această direcţie elaorează normele şi standardele interne de
contabilitate, răspunde la eleborarea bilanţului contabil, se ocupă de operaţiunile de decontare şi
asigură respectarea în cadrul tranzacţiilor valutare a reglementărilor BRD. Direcţia este împărţită
în compartimente şi anume: Interbancare şi Decontări Interbancare; Gestionarea Numerarului;
Financiar – Contabilitate; Contabilitate Generală; Metodologie; Consultanţă Contabilă şi
Impozite; Decontare Valutară Interbancară Băncii Corespondente şi Supravegherea Operaţiunilor
Valutare.

b. Direcţia Resurse Umane

Direcţia Resurse Umane răspunde la recrutarea, şcolarizarea, evaluarea şşi promovarea
angajaţilor BRD. Ea răspunde de asemenea de politica de remunerare a BRD şi de bugetul pentru
salarii şi prime.
Această direcţie elaborează, în colaborare cu celelalte direcţii din BRD, regulamentele
interne şi contractul colectiv de muncă. În cadrul acestei direcţii funcţionează două activităţi:
resurse, care se ocupă de administrarea resurselor umane, gestiune colectivă (politică salarială,
previziuni de personal) şi gestiune individuală a personalului (evaluări, promovări) şi respectiv
Formare Profesională şi Recrutarea personalului, care răspunde de recrutarea şi selecţia
candidaţilor, dezvoltarea şi gestiunea pregătirii profesionale.

c. Departamentul Sisteme Informatice

Acest departament nou înfiinţat include Direcţia Informatică şi Direcţia Proiecte privind
Tehnologia Informaţiei şi Monetică. Departamentul de subordonează direct Directorului General.
Departamentul Sisteme Informatice elaborează strategia de achiziţionare şi utilizare a tehnologiei
informaţiei în cadrul Centralei şi a sucursalelor BRD. Stabileşte, de asemenea programele de
pregătire a personalului în scopul utilizării noilor sisteme informatice, răspunde de funcţionarea
sistemului de operare central, funcţionarea reţelei de comunicare a datelor sucursalelor,
implementarea noilor sisteme, analiza şi dezvoltarea noilor aplicaţii şi stabilirea planului de
rezervă şi a programelor de redresare în caz de dezastru.
Rolul principal al acestui departament nou înfiinţat este de a coordona implementarea
unui sistem informaţional integrat, care se concentrează în prima fază pe rularea programului
iBank în întreaga reţea de sucursale a BRD.

d. Direcţia de Sinteză
Această direcţie răspunde în primul rând de elaborarea şi urmărirea bugetului,
monitorizează situaţia financiară şi rezultatele Băncii. Direcţia elaborează programele de
activitate şi bugetele pe termen mediu şi lung, furnizează informaţii conducerii BRD asupra
rezultatelor activităţii Băncii şi elaborează situaţiile financiare ale Băncii conform IAS.

10
 e. Direcţia de Investiţii şi Administrare a Patrimoniului
Este structurată în două servicii: Serviciul Investiţii – Reparaţii şi Dotări, Serviciul
Administrativ şi două compartimente: unul de Analiză Economică şi unul pentru Centrele de
Pregătire şi Formare Profesională.
Prin Serviciul Investiţii – Reparaţii şi Dotări se efectuează: achiziţiile de terenuri şi
clădiri, contrucţia, modernizarea, repararea imobilelor Băncii, achiziţia tuturor echipamentelor şi
programele necesare bunei funcţionari a Băncii.
Prin compartimentul de Analiză Economică se realizează: urmărirea elaborării bugetului
activităţii de investiţii precum şi a cheltuielilor generale efectuate de Direcţia de Investiţii şi
Administrarea Patrimoniului.
Prin Serviciul Administrativ se realizează gestionarea cheltuielilor generale ale Băncii
legate de administrarea patrimoniului imobiliar, aprovizionarea cu materiale, paza imobilelor,
activităţile de protocol şi alte activităţi specifice.
Compartimentul de Centre de Pregătire şi Formare Profesională realizează administrarea
Centrelor în vederea utilizării acestora pentru Formarea Profesională a salariaţiilor Băncii şi
pentru petrecerea vacanţelor acestora.

f. Direcţia Juridică şi Norme Interne

Direcţia Juridică şi Norme Interne este organizată în cinci compartimente: Drept Bancar,
Coordonare Juridică, Contracte – Fiscalitate, Norme Interne, Executori Bancari. Direcţia are
următoarele atribuţii principale: analiză juridică a documentelor pentru toate tipurile de
angajamente ale Băncii şi operaţiunile desfăşurate de celelate direcţii; participarea la elaborarea
normelor şi regulamentelor interne, a contractului colectiv de muncă; monitorizează activitatea
consilierilor juridici şi executări bancare din sucursale; reprezintă Banca în faţa instanţelor
judecătoreşti şi a altor autorităţi cu activitate jurisdicţională.

g. Direcţia Evaluare
Direcţia Evaluare are două servicii, dintre care primul asigură gama serviciilor de
consultanţă economică şi financiar-bancară şi, în special elaborarea planurilor de afaceri, a
studiilor de fezabilitate, analizelor financiare, precum şi evaluări ale societăţilor în vederea
privatizării, restructurării, fuziunii sau achiziţionării. De asemenea, acest serviciu furnizează
consultaţă Băncii şi terţilor cu privire la oportunitatea şi necesitatea investiţiilor de portofoliu.
Cel de-al doilea serviciu elaborează norme de evaluare, asigurând aplicarea uniformă şi
consecventă a acestora, coordonează activitătile specifice desfăşurate în cadrul reţelei BRD şi
avizează rapoartele de evaluare ale garanţilor, considerate cu valori semnificative pentru Bancă,
elaborate la nivel teritorial. Totodată elaborează rapoarte de evaluare pentru proprietăţile
imobiliare ce urmează a fi achiziţionate de Bancă şi actualizează anual valoarea activelor
imobilizate de BRD.

h. Departamentul Proiecte şi Organizare

Departamentul Proiecte şi Oraganizare are rolul de a coordona eforturile BRD de
restructurare organizatorică, îmbunătăţirea comunicaţiei şi a sistemelor de gestiune a
11
informaţiilor, precum şi de identificare şi supervizare a implementării proiectelor necesare pentru
a îmbunătăţi eficienţa operaţiilor BRD, inclusiv de actualizare a sistemetor IT. Unul din cele mai
importante proiecte supervizate de această Direcţie este elaborarea noilor proceduri de derulare a
aplicaţiei de software bancar iBank în toată reţeaua de sucursale.

i. Direcţia Administrării Generale a Reţelei de Sucursale şi Agenţii

Această direcţie coordonează activităţile de zi cu zi a sucursalelor şi agenţiilor BRD, cu
scopul de a promova norme unitare de servicii şi practici de lucru. Direcţia pune de asemenea la
dispoziţia sucursalelor suport logistic, atunci când este necesar. Direcţia evaluează performanţele
fiecărei sucursale şi face recomandări de îmbunătăţire a activităţii sucursalelor.

j. Direcţia Controlului Central de Risc

Direcţia Control Central de Risc este o direcţie nou formată care raportează direct
Directorului General al Băncii. Rolul Direcţiei este de a asigura o inventariere de ansamblu a
riscurilor direct legate de activitatea bancară, indiferent de natura acestora; de a contribui la
definirea strategiilor comerciale avute în vedere de Bancă şi care ar putea implica riscuri
semnificative; de a defini sau valida metodele şi procedurile de analiză, evaluare, aprobare şi
urmărire a riscurilor de credit şi de piaţă (monetară şi de capital) şi de a asigura, înaintea
angajării Băncii într-o nouă categorie de activitate, de existenţa unui sistem de raportare a
riscurilor specifice acelei activităţi. Totodată, Direcţia Control Central de Risc participă activ la
procesul de validare, analiză şi recomandare ce are loc la nivelul Comitetului de Credit şi
Comitetului de Administrare a Activelor şi Pasivelor. În acest sens, Direcţia Control Central de
Risc analizează toate dosarele de credit şi propunerile de acordare a altor tipuri de facilităţi
(scrisori de garanţie/contragaranţie, acreditive, etc.) aflate în competenţa de aprobare a
Comitetului de Credit al Centralei, Comitetul de Direcţie/Consiliul de Administraţie şi emite
recomandări privind aceste operaţiuni financiar – bancare.
Inspecţia Generală
Inspecţia Generală este o direcţie nou formată prin unificarea Direcţiei de Control cu
Serviciul de Supraveghere Operaţiuni Bancare şi este subordonată Directorului General.
Inspecţia Generală controlează şi supraveghează operaţiile Băncii atât la sediul central cât şi în
întreaga reţea de sucursale, monitorizează proiecţia datelor din Sistemul IT, şi răspunde de
prevenirea sau investigarea activităţilor care cad sub incidenţa legislaţiilor penale îndreptate
împotriva Băncii. În plus, Direcţia include şi un compartiment autonom care răspunde de
îndeplinirea obligaţiilor legale ale Băncii cu privire la prevenirea spălării banilor.
Secretariatul General
Secretariatul General desfăşoară servicii de secretariat pentru adunările generale ale
acţionarilor şi pentru diverse organe de conducere (cum ar fi Consiliul de Administraţie,
Comitetul de Direcţie), precum şi pentru Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor şi
Comitetul de Risc. Secretariatul General răspunde de asemenea de registrele cu semnături
autorizate ale BRD şi de reglementarea şi monitorizarea circuitului de documente din cadrul
BRD. Secretariatul General este responsabil cu redactarea şi tipărirea raportului anual al BRD.
De asemenea, Secretariatul General răspunde de asigurările BRD, în conformitate cu politica
12
Grupului Societe Generale. Secretariatul General coordonează, din partea BRD, toate activităţile
legate de organizarea ofertei şi va reprezenta BRD în relaţia cu CNVM şi BVB. În plus,
Secretariatul General are în sarcină şi rezolvarea diverselor dosare trimise de către Directorul
General.
Serviciul Comunicare
Serviciul Comunicare răspunde de activităţile de reclamă şi sponsorizare ale Băncii,
activităţile destinate să facă cunoscută Banca pe plan local şi internaţional şi pentru alte astfel de
activităţi publice.

I. 4 FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ŞI OPERAŢIUNI BANCARE PE

COMPARTIMENTE
Director grup:

 conduce şi dinamizează zilnic echipa de conducere a Grupului;

 dinamizează şi urmăreşte activitatea comercială;

 răspunde şi administreză riscurile Grupului;

 iniţiază şi urmăreşte execuţia bugetară;

 urmăreşte şi aplică sugestiile Direcţiilor de resort din Centrala Băncii privind situaţia
materială şi imobiliară;

 coordonează elaborarea strategiei locale, asigurând politicile pentru implementarea

acesteia la nivelul grupului;

 ia măsuri de creştere a poziţiei de piaţă a grupului şi a fondului său de comerţ.

Director Financiar Contabil Logistică:

 asigură subdirect îndrumarea Directorului de Grup şi în legătură cu conducerea

Departamentului Reţea organizarea şi gestiunea resurselor (umane, materiale, financiare)
direct de bună funcţionare a următoarelor servicii:
- organizare grup;
- gestiune resurse umane şi salarizare;
- control de gestiune şi contabilitate;
- administrativ, investiţii proprii (imobile, materiale) şi secretariat;
- informatică şi logistică.

 diminuează şi coordonează la nivelul tuturor unităţilor şi compartimentelor Grupului

următoarele activităţi:
- control de gestiune;
- organizare şi proceduri;
- securitate;

13
 - relaţii interumane;

 asigură logistica în ceea ce priveşte implementarea unor noi tehnologii (sisteme

informatice, mesagerie, etc.) şi a unor noi produse / servicii.
Director Comercial Clienţi persoane juridice / persoane fizice:

 asigură subdirecta îndrumare a Directorului de Grup şi în legătură cu conducerea

Departamentului. Reţea, bună imagine a băncii pe piaţă cu preocupare specială în ceea ce
priveşte calitatea, rentabilitatea şi gestiunea riscurilor;

 poate înlocui directorul de grup pe perioada absenţei acestuia;

 elaborează şi urmăreşte aplicarea planului de acţiuni comerciale;

 la nivelul riscurilor / angajamentelor este membru al Comitetului de Credit al Grupului şi

totodată responsabil de angajamentele în cadrul compartimentului său;

 gestionează portofoliul marilor clienţi corporativi şi urmăreşte atragerea clienţilor ţintă;

 urmăreşte punerea în practică a metodelor stabilite de către Direcţiile de resort din

Centrală (analiză, fixarea obiectivelor, formarea personalului, urmărirea indicatorilor pe
baza tablourilor de bord).
Controlor general:

 realizează controlul ulterior care se exercită asupra tuturor activităţilor derulate de unităţi
şi care este efectuat de echipele de control în conformitate cu planul de acţiuni de control
aprobat şi cu previziunile “Normelor vizând organizarea şi derularea controlului ulterior”;

 poate participa la controlul efectuat de Centrala Băncii sau la alte acţiuni de contol
neincluse în planul anual, dar care sunt propuse de conducerea băncii;

 urmăreşte maniera de organizare şi exercitarea controlului bancar preventiv, respectă

normele băncii şi a legislaţiei;

 acţionează în scopul prevenirii şi eliminării pierderilor, prejudiciilor şi fraudelor, a

minimizării riscurilor activităţii bancare precum şi a creşterii veniturilor şi diminuării
cheltuielilor;

 urmăreşte, plecând de la măurile stabilite, ameliorarea activităţii de ansamblu a activităţii

verificate;

 propune, de la constatările făcute, ameliorările, completările şi modificările normelor

metodologice;

 organizează, programează şi coordonează controlul unităţilor grupului;

 elaborează planul anual cuprinzând acţiunile de Control cu nominalizarea trimestrială a

unităţilor şi transmite acest plan Inspecţiei Generale pentru a fi avizat şi coordonat;

 ţine evidenţa într-un registru special a actelor de control efectuate de organele externe de
control;

 urmăreşte îndeplinirea la termenele prevăzute a măsurilor stabilite în actele de control;

14
 analizează realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli la unităţile verificate.
Compartiment juridic:

 coordonează activitatea juridică în ceea ce priveşte legalitatea garanţilor propuse în

conformitate cu normele de credit ale Băncii, prin verificarea actelor de proprietate ale
bunurilor propuse a fi aduse ca garanţii: verifică legalitatea actelor contitutive ale
clienţilor;

 avizează din punct de vedere juridic măsurile propuse pentru recuperarea creditelor
neperformante;

 coordonează reprezentarea în instanţă la toate nivelele şi susţine interesele Grupului în

procesele în care Banca este parte;

 avizează toate contractele prin care Banca se angajează patrimonial;

 avizează documentele prezentate de unităţile componente ale Grupului;

 verifică acţiunile efectuate de executorii bancari pe teren după agenda deplasărilor şi

după dosare

 coordonează modalitatea de efectuare a controlului de către executorul bancar al

Grupului;

 asigură legătura performantă cu Direcţia Juridică şi Norme Interne pentru soluţionarea

cererilor de transmitere a anumitor date şi situaţii privind activitatea Grupului;

 execută toate celelalte activităţi de natură juridică.

Comitetul de Recuperare Credite Neperformante:

 este organizat, funcţionează şi îşi exercită atribuţiile în cadrul competenţei stabilite de

normele de recuperare a creditelor neperformante aprobate de Consiliul de Administraţie;

 asigură examinarea şi aprobarea măsurilor de recuperare a creditelor neperformante la

nivelul Grupului.
Back-office - Recuperarea creditelor neperformante:

 supravegheză aplicarea normelor şi procedurilor de lucru pentru recuperarea creditelor

neperformante;

 analizează portofoliul de credite neperformante;

 efectuează analiza situaţiei economico-financiare a agenţilor economici având credite

neprformante şi supune spre aprobare Comitetului de Recuperare a Creditelor
Neperformante măsurilor de recuperare în conformitate cu normele Băncii la nivelul
competenţelor aprobate;

 compartmentul este subordonat controlorului de credite;

 compartimentul are relaţii funcţionale foarte strânse cu: compartimentul juridic al

Grupului şi cu compartimentul Analiză şi urmărire credite;

15
 măsurile de recuperare a creditelor neperformante sunt decise în funcţie de nivelul de
competenţă;
Trezorerie, Compensare:

 pregăteşte borderourile de centralizare pentru operaţiunile în lei;

 efectuează operaţiunile de back-office inter şi intra bancare;

 supraveghează şi coordonează organizarea activităţii de trezorerie la nivelul Grupului

pentru aplicare unitară a strategiei de trzorerie la nivelul Băncii şi a normelor aprobate;

 efectuează analiza resurselor şi plasamentelor, propune măsuri pentru echilibrarea

acestora;
Ghişeu caserie lei şi devize clienţi persoane fizice:

 asigură serviciile de ghişeu (primire / predare documente, informaţii depre cont etc.);

 asigură desfăşuarea activităţii de casierie;

 efectuează operaţiuni de schimb valutar.

Creditare şi consiliere clientelă persoane fizice

 întocmeşte dosarele de credit (pregătirea documentelor, a contractelor de creditare);

 supraveghează angajamentele comerciale;

 pregăteşte statistici şi rapoarte referitoare la activitatea de creditare;

 supraveghează executarea contractelor de creditare;

 efectuează operaţiuni contabile în legătură cu gestiunea conturilor de clienţi.

Consilieri clientelă:

 asigură dezvoltarea relaţiilor între clienţi şi Bancă;

 supraveghează angajamente comerciale;

 asigură legătura dintre clienţi şi Bancă, având şi rol operaţional pentru anumite produse şi
servicii.
Ghişeu casierie lei şi devize clienţi persoane juridice:

 asigură serviciile de ghişeu (primire / predare documente, informaţii despre cont etc);

 asigură desfăşurarea activităţii de casierie;

 efectuează operaţiuni de schimb valutar.

Operaţiuni şi transferuri în lei – persoane juridice şi fizice:

 efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în lei;

 efectuează operaţiuni cu cecuri în lei.

Operaţiuni de transferuri în valută – persoane juridice şi fizice:

16
  efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în valută;

 pregăteşte raportările pentru operaţiunile în valută ale compartimentului.

Analiză şi urmărire credite şi scrisori de garanţie bancară:

 răspunde la toate intevenţiile privitoare la analiză (inclusiv pe teren, deci este necesar şi
intervenţiile administrative asupra unui dosar de credit);

 emite/modiifică/anulează scrisori de garanţie bancară.

I. 5 CADRUL LEGISLATIV GENERAL ŞI SPECIFIC

Băncile Comerciale
Băncile comerciale funcţionează în prezent conform prevederilor Legii Societăţilor
Comerciale nr. 31/1990 şi republicată în 1998 şi ale Legii Bancare nr 58/1998. Conform Legii
Bancare, băncile pot fi înfiinţate doar ca societăţi pe acţiuni, autorizate de BNR, cu capital social
vărsat în întregime în numerar. Nu sunt permise aporturile în natură, iar capitalul social trebuie
să fi vărsat în întregime la data subscrierii. Nivelul minim de capital este stabilit prin
regulamentele BNR-ului. Legea Bancară întăreşte controlul asupra băncilor comerciale şi
instituie auditul acestora la standardele internaţionale.
România este încă o societate bazată în mare măsură pe tranzacţii în numerar. Fiind cea
de-a doua ţară ca număr de locuitori din Europa Centrală şi de Est după Polonia, România oferă
oportunităţi din ce în ce mai mari pentru industria serviciilor financiare.
Cu toate acestea, creşterea segmentului din PIB reprezentat de sectorul bancar a fost
influenţată favorabil de declinul sectoarelor industriale. Se anticipează că transformarea
sistemului bancar menţionată mai sus, susţinută de procesul de privatizare şi restructurarea, va
oferi oportunităţi reale, odată cu creşterea economică.
Băncile din sectorul de stat sunt reprezentate de CEC şi Eximbank. CEC a fost
reorganizată ca societate pe acţiuni conform Legii nr 66/96, specializată în servicii bancare către
populaţie. Al doilea nivel al băncilor în care statutul deţine pachetul majoritar dar care sunt de
asemenea parţial privatizate este reprezentat de Banca Agricolă şi BCR. Banca Agricolă are
acţionari privaţi (inclusiv 4SIF-uri), mai puţin SIF Oltenia, care controlează 40% din capitalul
total al băncii care se ridică la 109 miliarde lei. Majoritatea acţionarilor Băncii Agricole este
formată din angajaţi, care primesc acţiuni in locul premilor de sfârşit de an.
Datorită absenţei tehnologiei informaţiei şi existenţei mediului inflaţionist, serviciile
bancare către populaţie sunt încă în faza incipientă, în special în sfera creditelor. Băncile au ezitat
să acorde credite persoanelor fizice, preferând să împrumute societăţile comerciale.

Ministerul finanţelor
Ministerul finanţelor este o instituţie a administraţiei publice centrale,care răspunde de
implementarea politicii financiare de stat. Principalele sale responsabilităţi includ administrarea

17
trezoreriei statului, bugetul de stat, impozitele, taxele, taxele vamale, gestionarea şi controlul
financiar, contabilitate, societăţile de asigurări, reglementarea preţurilor şi gestionarea activelor
de stat, altele decât activele de care răspunde FPS.

Banca Naţională a României

BNR este banca centrală şi are ca atribuţii acordarea autorizaţiilor, supravegherea şi
reglementarea tuturor activităţilor bancare în România. BNR aplică şi răspunde la politica
monetară, controlând şi protejând valoarea monedei naţionale. BNR este unica instituţie
autorizată a statului pentru : (i) emiterea de însemne monetare sub formă de bancnote şi monede
şi elaborarea politicii monetare, de credit, valutare şi de plăţi ; (ii) stabilirea şi aplicarea politicii
monetare şi de credit în concordanţă cu politica economică şi financiară stabilită de Guvern ; (iii)
autorizarea şi monitorizarea activităţilor instituţiilor bancare din România ; (iV) refinanţarea
instituţiilor bancare şi furnizarea de lichidităţi pentru sistemul bancar ; şi (V) administrarea
rezervelor naţionale valutare şi îmbunătăţirea balanţei de plăţi.
Pentru nerespectarea reglementărilor sale, BNR poate aplica sancţiuni băncilor care
funcţionează în România şi le poate obliga să ia măsurile necesare de remediere a acestor
încălcări, inclusiv prin limitarea operaţiunilor bancare şi ridicarea autorizaţiei de
funcţionare.BNR are dreptul să supună băncile unui regim special de supraveghere şi protecţie în
vederea menţinerii sau redresării situaţiei financiare.
De asemenea, BNR stabileşte şi monitorizează politica valutară în România, în cooperare
cu alte instituţii ale statului. În acest scop, BNR răspunde de implementarea tuturor legilor şi
regulamentelor în ceea ce priveşte controlul valutar, inclusiv, fără a se limita, la a emite ordine şi
circulare privind efectuarea şi controlul tranzacţiilor valutare, autorizează transferurile în
străinătate şi tranzacţiile pe pieţele valutare. Pe lângă toate acestea, pentru monitorizarea
tranzacţiilor valutare în România, BNR răspunde de 1% (i) emite reglementări cu privire la
operaţiunile cu active externe şi aur, în vederea protejării monedei naţionale ; (ii) elaborează
balanţa de plăţi şi alte lucrări privind poziţia investiţională internaţională a României ; (iii)
autorizează şi revocă autorizaţia şi supraveghează persoanele juridice autorizate să efectueze
tranzacţii valutare ; (iV) stabileşte plafoanele şi alte limite privind deţinerea de active externe şi
operaţiuni cu active externe pentru persoanele juridice şi fizice ; (V) păstrează şi administrează
rezervele internaţionale ale statului ; şi (Vi) stabileşte plafonul privind poziţia valutară netă a
băncilor din România precum şi condiţiile îndatorării externe ale băncilor.
BNR este condusă de un Consiliu de Administraţie format din nouă membrii în frunte cu
Guvernatorul. Din Consiliul de Adminstraţie fac parte Guvernatorul, trei vice guvernatori şi alţi
cinci administratori. Administratorii şi Guvernatorul sunt numiţi de către Parlamentul României
la recomandarea Primului Ministru pe termen de opt ani, putând fi realeşi. Consiliul de
Administraţie decide măsurile care trebuie aplicate în domeniile monetar, valutar, de credit şi
plăţi. De asemenea, Consiliul de Administraţie trasează direcţiile principale în conducerea
operaţiunilor şi răspunderile ce revin personalului BNR.

AVAB

18
 AVAB a fost înfiinţată în 1998, în baza Ordonanţei Guvernului 51/1998 privind anumite
măsuri de pregătire a procesului de privatizare a băncilor, care a fost modificată de mai multe ori.
AVAB este o agenţie subordonată Guvernului, care are rolul de a „curăţa” bilanţul contabil al
băncilor de stat în vederea privatizării. Pentru a atinge obiectivul propus, AVAB preia de la
bănci activele neperformate (în special credite) în schimbul cărora se emit obligaţiuni de stat.
Ulterior,AVAB încearcă recuperarea acestor credite, fie prin executarea silită sau prin
reeşalonarea datoriei prin negocieri cu debitorii. AVAB poate sub-contracta procedeurile de
recuperare a datoriilor sau le poate îndeplini direct, prin înfiinţarea unei unităţi speciale de agenţi
executori. AVAB nu are nevoie de aprobarea instanţei pentru a începe procedurile de executare
silită împotriva debitorilor. Sumele recuperate de AVAB, în măsura în care depăşesc costurile de
funcţionare AVAB, se constituie în venit la bugetul de stat. Până la această dată, AVAB a preluat
portofoliul de active neperformate, cel Bancorex (reprezentând o sumă totală nominală de
27.081,153 miliarde lei), în momentul în care Bancorex-ul a fuzionat cu BCR, şi o sumă
nominală totală de 6.209,79 miliarde lei reprezentând credite neperformante preluate de la Banca
Agricolă. În 1999 AVAB a vărsat la bugetul de stat 298 miliarde lei din sumele recuperate, iar
suma recuperată în 2000 a fost de peste 1.046 miliarde lei.

Legea Bancară şi reglementările BNR

Potrivit Legii Bancare, o societate pe acţiuni înfiinţată cu scopul de a desfăşura activităţi
bancare sau o instituţie financiară care primeşte depozite de la populaţie sau oferă credite
populaţiei, are nevoie de o autorizaţie pentru a-şi desfăşura activităţile.Băncile româneşti pot să
se angajeze într-o serie de activităţi în limitele Legii Bancare, cum ar fi contractarea de credite şi
acceptarea de depozite, emiterea de garanţii,depozitarea de valori mobiliare sau alte active,
precum şi tranzacţionarea în cont propriu sau în contul clienţilor cu valută, sub rezerva
reglementărilor BNR sau altor organisme de reglementare.
În conformitate cu Legea Bancară, BNR are dreptul şi obligaţia să adopte măsuri de
prudenţă bancară privind stabilirea nivelului capitalului la băncile comune, măsuri de
supraveghere bancară, de autorizari a înfiinţării şi funcţionării noilor bănci,de fixare a limitelor
de credit, măsuri privind raportările financiare, administrarea şi controlul resurselor valutare.
Regulamentele BNR prevăd constituirea de către bănci a unui depozit minim de rezerve la BNR,
pentru care BNR plăteşte dobânda la o rată care poate fi modificată fară nici o notificare. În
prezent, rezervele minime obligatorii trebuie să fie de 30% din totalul depozitelor în lei şi 20%
din totalul depozitelor în valută. În cazul în care o bancă nu reuşeşte să menţină aceste rezerve
minime, BNR poate percepe o dobândă pentru suma lipsă din rezerva minimă obligatorie, la o
rată de penalitate pe care BNR o stabileşte la momentul respectiv. În general, băncile străine
autorizate de BNR îşi pot desfăşura activităţile în România prin filiale,sucursale şi alte sedii
secundare.

Cerinţe privind nivelul minim de solvabilitate şi provizioane pentru riscul de credit.

Băncile care funcţionează în România trebuie să menţină un anumit raport între capital şi
rezerve şi activele ponderate în funcţie reglementările adoptate de BNR. Aceste reglementări
stabilesc modalitatea de calcul a nivelului de solvabilitate a capitalului pentru băncile care

19
activează în România. Conform reglementărilor BNR în vigoare , băncile trebuie să atingă un
raport minim de solvabilitate de 12%.
În plus, băncile trebuie să îşi limiteze riscul de credite prin clasificarea creditelor şi
expunerii la credite, în concordanţă cu reglementările BNR şi, în baza acestor clasificări, să
stabilească provizioane specifice de risc. Conform acestor reglementări, creditele trebuie
clasificate de două ori pe an, ţinându-se cont de performaţele financiare ale împrumutului şi de
capacitatea sa de a-şi plăti datoria la scadenţă. Pe baza acestor clasificări, băncile trebuie să
stabilească provizioane de la 0 la 100% din fiecare sumă creditată. Pentru dobânzile a căror
scadenţă a depăşit 90 de file, băncile trebuie să constituie provizioane de 100% indiferent de
valoarea garanţiilor. O anumită parte din valoarea garanţiilor poate fi scăzută din suma principală
a creditelor care cer constituirea de provizioane. În iulie 2000, BNR a adoptat un nou regulament
privitor la clasificarea riscului de credit şi constituirea provizioanelor pentru riscurile de credit
care va intra în vigoare începând cu octombrie 2000. În conformitate cu noua reglementare,
clasificarea creditelor se face în conformitate cu serviciile datoriei, colaborat în iniţierea de
proceduri judiciare. Pentru clienţii la care banca a iniţiat proceduri de executare silită,
clasificarea creditului va fi obligatoriu de „pierdere”, ca şi în cazul obligaţiilor de plată scadente
de mai mult de 90 de zile. Pentru clienţii încadraţi la categoria „pierdere”, nu se deduc garanţiile,
indiferent de valoarea lor. Pentru celelalte categorii de clasificare, singurele garanţii care se pot
lua în considerare la stabilirea provizioanelor sunt garanţiile guvernamentale necondiţionate,
depozitele colaterale şi garanţiile bancare acordate de bănci din ţări din categoria A sau B sau de
bănci din România, iar din cazul creditelor acordate persoanelor fizice vor fi luate în considerare
ipotecile asupra locuinţelor. Potrivit noii reglementări, provizioanele se constituie şi se
regularizează lunar.
În continuare, băncile trebuie să ajuste rezerve generale până la 2% din suma totală a
creditelor existente în sold la sfârşitul fiecărui an.
Băncile din România pot angaja tranzacţii cu persoane fizice sau juridice cu care se află
în „relaţii speciale” (aşa cum sunt definite de Normele BNR.Nr 8/1999), cu condiţia ca aceste
tranzacţii să fie autorizate de către consiliile de administraţie, iar valoarea totală a creditelor către
asemenea persoane să nu depăşească 20% din fondurile proprii ale băncii.

Raportări
Băncile din România trebuie să raporteze regulat BNR rapoarte care trebuie să conţină
următoarele informaţii, fără a se limita însă la acestea:
 Creditele care depăşesc 10% sau mai mult din fondurile proprii ale băncii (lunar);
 Orice participaţie la capitalul unei persoane juridice, egală cu 20% sau mai mult din
fondurile proprii ale băncii;
 Un raport anual privind situaţiile financiare auditate ;
 Clasificarea portofoliului de credite şi provizioanele corespunzatoare (lunar);
 Împrumuturile acordate salariaţilor BRD şi familiilor acestora, potrivit Normei BNR
Nr.8/1999;
 Creditele către debitori aflaţi într-o relaţie specială cu banca, aşa cum sunt definiţi în
regulamentul aplicabil (lunar);
 Orice modificare în componenţa Consiliului de Administraţie;
20
  Schimbarea auditorilor;
 Modificări în reţeaua de sucursale;
 Modificări ale regulamentelor interne.

Garanatarea depozitelor bancare

Ordonanţa Guvernului nr.39/1996 a creat un fond special („Fondul de Garantare a
Depozitelor bancare”), cu scopul de a asigura depozitele persoanelor fizice constituite la bănci
înfiinţate în România.
Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare este administrat de un Consiliu de
Administraţie alcătuit din şapte membri. Trei dintre ei sunt numiţi de către BNR, dintre care unul
trebuie să fie viceguvernator al BNR. Doi membri sunt numiţi de Asociaţia Bancilor Din
România, unul de către Ministrul Finanţelor şi unul de Ministrul de Justiţie. Fiecare membru este
ales pentru o perioadă de trei ani şi el poate fi reales.
Toate băncile care funcţionează în România trebuie să contribue la Fondul de Garantare a
Depozitelor Bancare cu o sumă egală cu 0,8% din totalul depozitelor persoanelor fizice existente
la 31 decembrie al fiecărui an. Contribuţiile trebuie plătite până cel târziu la 31 martie a anului
următor. Nivelul maxim de garantare a depozitelor se modifică de două ori pe an. Pentru
semestrul II 2000 nivelul maxim a fost stabilit la 65,1 milioane lei (aproximativ 2,800USD pe
deponent). Dacă Fondul nu dispune de suficiente fonduri pentru a satisface toate cererile
deponenţilor, Consiliul de Administraţie al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare poate
cere noi contribuţii băncilor, până la suma maximă totală de 1,6% din totalul disponibilităţilor la
termen şi la vedere ale persoanelor fizice menţinute în bănci.

Impactul falimentului asupra accesului la activele băncii

BRD este o persoană juridică română, înfiinţată în conformitate cu Legile în vigoare în
România şi toate activele sale sunt localizate în România. Legislaţia română privind raporturile
de drept internaţional privat conferă tribunalelor româneşti juridicţia exclusivă asupra
procedurilor de faliment iniţiate sau împotriva unei bănci româneşti, cum este BRD-ul. Prin
urmare, Legislaţia românească nu recunoaşte juridicţiile unor instanţe din alte ţări în ceea ce
priveşte falimentul.

Limite privind investiţiile

Orice persoană fizică sau juridică care doreşte să achiziţioneze 5% mai mult din capitalul
social al unei bănci româneşti are nevoie de aprobarea prealabilă a BNR. Din acest punct de
vedere, aceste persoane fizice sau juridice vor face subiectul unei analize serioase din partea
BNR-ului în legătură cu achiziţia.
În plus, băncile româneşti nu pot să achiziţioneze mai mult de 20% din capitalul social al
unei societăţi comerciale nebancare. Aprobarea BNR este necesară şi în cazul fuzionării,
consolidării sau diviziunii unei bănci româneşti, ca şi în cazul reducerii sau majorării capitalului
social.
21
 Limite de creditare şi cerinţe privind lichidităţile
Conform reglementării BNR, băncile care funcţionează în România trebuie să limiteze
suma creditelor acordate unui împrumut sau grup de împrumutaţi care au legături din punct de
vedere economic la 20% din valoarea totală a capitalului şi rezervelor băncii respective. Băncile
au obligaţia să se conformeze lunar cerinţelor BNR privind rezervele minime obligatorii.
Băncile trebuie să păstreze lichidităţile în moneda naţională şi în devize, în conformitate
cu normele privind lichidităţile şi cerinţelor prudenţiale elaborate ale BNR. În general, aceste
norme prevăd : (i) un nivel minim al activelor lichide, sau un portofoliu de active lichide în
raport cu lichidele sau activele sau pasivele (ii) respectarea restrictiilor şi condiţiilor aplicabile în
cazul anumitor credite şi investitii, depozite, garanţii şi obligaţii şi (iii) respectarea restricţiilor şi
asigurarea condiţiilor necesare corelării scadenţelor activelor şi pasivelor unei bănci.

Regimul valutar
BNR stabileşte şi administrează politica valutară a României. În prezent, leul este total
convertibil pentru operaţiuni de cont curent şi parţial convertibil pentru operaţiuni de capital.
Rezidenţii români pot schimba o sumă nelimitată de valută pe an de persoană. Persoanele
nerezedente nu au nevoie de aprobarea BNR-ului pentru a cumpăra valuta în România,cu
condiţia să facă dovada sursei legale a sumelor în lei.
Restricţiile se aplică numai pentru tranzacţiile efectuate de rezidenţi, precum şi pentru
tranzacţiile în lei dintre rezidenţi şi nerezidenţi. Cursul de schimb al leului se stabileşte folosind
mecanismul ofertei şi cererii pe piaţa valutară interbancară, unde BNR, precum şi alte bănci
româneşti autorizate, acţionează în calitate de dealeri. La sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare,
BNR publică cursul reprezentând media cotaţiilor de cumpărare şi vânzare a valutelor străine
tranzacţionate în ziua respectivă la un moment dat. BNR poate interveni pe piaţa care cumpără şi
vinde valută, poate influenţa cererea şi oferta pentru a pondera variaţiile extreme ale cursului de
schimb şi poate desfăşura politici monetare şi valutare.

I. 6 ORGANISME DE CONTROL ŞI REGLEMENTARE

In scopul protejării deponentilor si al asigurării stabilităţii şi viabilitatii întregului sistem
bancar, Banca Naţională a României asigură supravegherea bancilor, persoane juridice române şi
a sucursalelor instituţii de credit străine, autorizate să desfăşoare activitate pe teritoriul României,
prin stabilirea unor norme şi indicatori de prudenţă bancară, urmărirea respectării acestora şi a
altor cerinţe prevăzute de lege şi de reglementările aplicabile, impunerea măsurilor necesare şi
aplicarea de sancţiuni, în vederea prevenirii sau limitării riscurilor specifice activităţii bancare.
Urmărirea respectării cerinţelor de natură prudenţială şi a altor cerinţe prevăzute de
legislaţia bancară se face de către Banca Naţională a României pe baza raportărilor făcute şi
inspecţiilor desfăşurate la sediul băncilor, al sucursalelor şi a altor sedii secundare ale acestora
din ţară şi din străinatate.
Inspecţiile la sediul băncii se efectuează de catre personalul BNR, împuternicit in acest
sens, sau de către auditori independenţi, numiţi de BNR.

22
 Băncile sunt obligate să permită personalului BNR şi auditorilor financiari, care
efectuează inspecţia, să le permita examinarea operaţiunilor şi să furnizeze toate informaţiile
legate de administrarea, controlul intern şi operaţiunile băncii, aşa cum vor fi solicitate de către
aceştia.
In România, exercitarea supravegherii prudenţiale bancare se face de către BNR, pe baza
raportărilor de prudenţă bancară cerute de legile în vigoare şi prin inspecţiile la sediile băncilor,
ale sucursalelor şi ale altor sedii secundare ale băncilor.
Potrivit legii, băncile sunt obligate să permită personalului Bancii Naţionale împuternicit
pentru efectuarea controlului examinarea evidenţei conturilor şi operaţiunilor şi să furnizeze
acestuia toate documentele şi informatiile legate de administrarea, controlul intern şi
operaţiunilor băncilor.
Un rol deosebit în asigurarea supravegherii prudenţiale revine auditorului independent.
Potrivit legii, fiecare bancă desemnează un auditor independent dintre societăţile de
expertiză contabilă autorizate sa funcţioneze în România.
Auditorul independent are ca atribuţii principale :
 să acorde asistenţă băncii cu ţinerea evidenţei contabile, în conformitate cu legislaţia
contabilă din România şi cu reglementările Băncii Naţionale a României ;
 să intocmească un raport anual şi să formuleze opinia sa, din care să rezulte dacă
situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a condiţiei băncii ;
 să analizeze practicile şi procedurile controlului intern şi ale cenzorilor şi, pe masură
ce le considera necorespunzătoare, va face recomandări pentru remediere ;
 să informeze BNR cu privire la orice act fraudulos al unui administrator sau angajat
cu importanţă semnificativă pentru bancă.

Opinia auditorului constituie o condiţionare pentru validarea bilanţului contabil. Bilanţul

contabil este dat publicităţii numai cu opinia auditorului independent.
Asfel, prin condiţionarea finală şi, implicit, prin activitatea depusă în cursul exerciţiului,
auditorul independent acţionează ca o instituţie specifică, în general şi, de supraveghere
prudenţială, în special. Astfel, se poate spune că prin auditorul independent actionează o primă
filieră de control neutru şi obiectiv, în masură să sesizeze operativ situaţiile nesatisfăcătoare, să
impiedice abuzurile într-o etapa incipientă. Un avantaj deosebit în indeplinirea funcţionalităţii
sale il are auditorul independent prin continuarea lui în activitate. Exercitarea permanentă dă
posibilitatea cunoaşterii în evoluţie succesivă a activităţii băncii sale sub toate laturile, să
sesizeze din timp segmentele şi compartimentele în care s-au manifestat abateri sau există un
câmp mai deschis pentru acesta. In aceasta viziune, funcţionarea auditorului independent are un
pregnant caracter preventiv.
In desfăşurarea controlului său asupra băncilor, direct prin personalul abilitat sau prin alte
căi, prin sesizarile auditorului independent, de pildă, BNR poate constata abateri de care sunt
responsabili administarorii, directorii executivi sau cenzorii.
Abaterile de la lege ce fac obiectul constatărilor băncii vizează urmatoarele aspecte :
 incălcari ale prevederilor legilor bancare şi ale reglementărilor şi ordinelor
emise de BNR în aplicarea acestei legi ;

23
 încălcări ale condiţiilor sau restricţiilor prevăzute în autorizaţia de
funcţionare ;
 efectuarea de operaţiuni fictive şi fără acoperire reală ;
 raportarea de date eronate, întarzierea în raportare sau neraportarea către BNR
a indicatorilor de prudenţă bancară ;
 nerespectarea măsurilor abilitate prin actele de control sau ca urmare a
acestora ;
 periclitarea credibilităţii şi viabilităţii băncii prin administrarea
necorespunzătoare a fondurilor ce i-au fost incredinţate ;
Sancţiunile ce pot fi aplicabile băncilor :
 avertisment scris ;
 limitarea operaţiunilor băncii ;
 amenda între 0.1 şi 1% din capitalul social ;
 retragerea autorizaţiei băncii.

24
 CAP II. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR

II.1. SPECIFICITATEA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL BANCAR

Sporirea profitabilităţii activităţii bancare, corespunzător exigenţelor ce decurg din
aplicarea în practică a cerinţelor mecanismului economiei de piaţă, face necesară cunoaşterea
amănunţită a proceselor şi acţiunilor economice, implicaţiile lor de ordin financiar, atât în timpul
desfăşurării acestora, cât şi ulterior, după ce fenomenele respective s-au produs.
Realizarea acestui deziderat presupune organizarea unui sistem informaţional bancar
potrivit standardelor actuale, ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan internaţional,
care să asigure un flux cât mai rapid şi continuu de informaţii.
Activitatea bancară, în general, dar mai ales organizarea controlului bancar şi conducerea
băncilor se realizează în bune condiţii având ca suport activitatea decizională. Deciziile sunt
cele care stau la baza activităţii operaţionale. Legătura între activitatea de decizie şi cea
operaţională se realizează printr-un flux de informaţii (vezi fig. 1), în cadrul sistemului
informaţional bancar.

intrări ieşiri

Activitatea de SISTEMUL Activitatea

decizie INFORMAŢIONAL operaţională

BANCAR

ieşiri intrări

Fig. nr. 2 - Fluxul informaţional - bancar prezentat în relaţie “feedback”

Decizia, ca parte componentă a activităţii de conducere şi control, presupune emiterea

dispoziţiilor corespunzătoare obiectivelor urmărite a se realiza în cadrul atribuţiilor băncilor,
având un important rol de autoreglare a acestora.

25
 Sistemul informaţional bancar este constituit din ansamblul mijloacelor şi metodelor
prin care se realizează colectarea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor, reprezentând o
premisă a unei bune organizări, atât a activităţii de conducere, coordonare şi control, cât şi a
celei operative.
Calitatea activităţii bancare este influenţată direct de organizarea şi funcţionarea
sistemului informaţional, de operativitatea, precizia şi calitatea informaţiilor culese, prelucrate şi
transmise, precum şi de fundamentarea ştiinţifică a deciziilor.
Organizarea sistemului informaţional bancar presupune, cu prioritate, o structurare
corespunzătoare necesităţilor curente şi de perspectivă în ceea ce priveşte prelucrarea automată a
datelor.
Datele care stau la baza sitemului informaţional bancar au ca suport, atât evidenţa
contabilă, operativă şi statistică proprie băncilor, cât şi a agenţilor economici în calitate de titluri
de conturi.
Sistemul informaţional bancar este supus unui proces continuu de îmbunătăţire, de
perfecţionare a principalelor sale laturi. În primul rând, perfecţionarea sistemului informaţional
bancar presupune ca volumul de informaţii bancare să fie redus la strictul necesar, utilitatea
fiind principalul criteriu de selecţie.
Complexitatea sistemului informaţional bancar impune ca la baza organizării, funcţionării
şi eficienţei sale să se situeze o serie de principii, cum ar fi:
- conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura
organizatorică a unităţilor bancare (filiale, sucursale, centrale). Se va avea în vedere
reducerea volumului şi frecvenţei transmiterii informaţiilor pe măsura trecerii lor de la
verigile inferioare la cele superioare. Reducerea pe trepte organizatorice a volumului de
informaţii la nivelul celor strict necesare şi utile, fără a afecta calitatea deciziilor, duce la
sporirea eficienţei sistemului informaţional;
- ierarhizarea informaţiilor bancare după importanţă şi gradul de operativitate. În cadrul
acestui principiu, unele informaţii bancare se impun a fi transmise mai rapid (fax, telex),
altele mai puţin rapid (letric). Se va urmări optimizarea evidenţelor şi a fluxurilor de
informaţii având drept criteriu accelerarea operaţiunilor bancare. Cu cât se vor realiza mai
multe operaţiuni bancare pe unitatea de timp, vom asista la o amplificare a activităţii
bancare, se vor încasa mai multe venituri din dobânzi şi comisioane, va spori starea de
profitabilitate a băncii, iar pe ansamblu se va realiza o mai bună circulaţie bănească;
- concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, acţiuni ce contribuie la înlăturarea
paralelismelor, la asigurarea informării operative şi o ami bună fundamentare a deciziilor;
- tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea le
conţin. Se va avea în vedere unificarea codificării operaţiunilor, a documentelor în care
acestea se reflectă şi totodată adaptarea documentaţiei bancare la cerinţele automatizării
operaţiunilor bancare;
- aprecierea îmbunătăţirilor aduse sistemului informaţional bancar prin aplicarea în practică
a acestora cu cheltuieli cât mai reduse şi într-o perioadă de timp cât mai mic;
- conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar
astfel încât activitatea bancară să devină mai eficientă, să sporească gradul de
profitabilitate. Aceste aspecte pot fi apreciate în mod direct, prin utilitatea şi operativitatea

26
 informaţiilor culese, prelucrate şi transmise, prin promptitudinea şi calitatea deciziilor
luate.

În concluzie, eficienţa sistemului informaţional bancar este reflectată de calitatea

activităţii unităţilor bancare, de starea de profitabilitate, de modul în care sunt receptate şi
apreciate produsele bancare de către titularii de conturi.
Urmare a reformei activităţii bancare şi adaptarea sistemului bancar la standardele
economiei de piaţă, unităţile bancare sunt preocupate în introducerea, extinderea şi
perfecţionarea tehnicii electronice de calcul.
Prelucrarea automată a datelor în domeniul operaţiunilor bancare presupune culegerea şi
transpunerea acestora din documentele tipizate în suporţii tehnici de informaţii (hard disk, floopy
disk etc.), în vederea stocării, păstrării şi transmiterii informaţiilor bancare necesare prelucrării
lor pentru buna desfăşurare a activităţii bancare.
În prezent, majoritatea unităţilor bancare din ţara noastră realizează prelucrarea
electronică a informaţiilor utilizând programe informatice şi reţele proprii de calculatoare. Mai
mult, unităţile bancare operative din structura organizatorică a fiecărei bănci (agenţii, filiale,
sucursale) au posibilitatea să-şi transmită informaţiile reciproc, în legătură cu operaţiunile
privind decontările intrabancare sau preluarea soldurilor unor conturi, folosindu-se de
echipamentele electronice de teletransmisie şi teleprelucrare.
Documentele prezentate de către titularii de conturi la ghişeu sunt verificate de către
referenţi sau administratorii de cont din punct de vedere al modului de întocmire şi a
corectitudinii înscrierii datelor (de ex. simbolul conturilor, codul fiscal, suma în cifre şi litere
etc.). După această operaţiune, documentele primite de la clienţi sunt sortate în mai multe mape,
funcţie de natura operaţiunii pe care o implică. De pildă, sunt separate documentele după cum
evidenţiază operaţiuni de casă, de decontări, rambursări de credite, plăţi către bugetul statului. La
rândul lor, documentele de decontare se împart pe bănci, funcţie locul unde au deschise conturi
persoanele cărora li se adresează sumele înscrise în instrumentul de plată.
Datele din documente sunt apoi introduse de către operatori în memoriile calculatoarelor
în vederea prelucrării lor şi obţinerii documentelor bancare specifice, cum ar fi: note contabile,
extrase de cont, jurnale operative.
În vederea verificării preluării corecte a datelor din documente în memoriile
computerelor, operează, prin program “numărul de control”, introducând separat următoarele
elemente:
- simbolul operaţiunii;
- numărul documentului (de regulă, ultimele trei cifre);
- simbolul contului debitor;
- codul băncii plătitorului;
- simbolul contului creditor;
- codul băncii beneficiarului;
- suma.
De regulă, documentele de bancă primite de la clienţi se împart în opt mape, astfel:
 primele două mape cuprind documentele de casă, separat pentru încasări şi separat pentru
plăţi;
27
 următoarele patru mape conţin documentele pe baza cărora au loc operaţiunile intra şi
interbancare, separat cele iniţiate către celelalte bănci faţă de cele primite de la băncile
corespondente. La rândul lor, cele două categorii de documente se împart iarăşi în două
grupe, după cum se operează o încasare sau o plată;
 ultimele două mape grupează documentele privind conturile proprii, de asemenea, separat
pentru încasări şi separat pentru plăţi. Prin aceste documente se efectuează operaţiuni numai
între conturi deschise la aceeaşi bancă.
Pe baza datelor preluate şi prelucrate cu ajutorul computerelor se realizează o serie de
lucrări bancare specifice, în mod curent (zilnic) sau la anumite intervale (periodic).
Zilnic, la nivelul unităţilor bancare operative se întocmesc următoarele documente de
bancă:
 balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi, cumulată de la începutul anului până în ziua
precedentă;
 situaţia soldurilor debitoare şi creditoare a conturilor sintetice purtătoare de dobânzi;
 situaţia soldurilor pe conturi analitice purtătoare de dobânzi;
 conturile personale şi extrasele de cont care au avut operaţiuni în ziua respectivă.
Periodic, de regulă, lunar, trimestrial şi anual, pe baza datelor preluate din documentele
primare, prelucrate şi păstrate în memoriile calculatoarelor, se realizează o serie de lucrări
bancare, cum ar fi:
- lista dobânzilor şi notelor contabile de înregistrare a lor;
- situaţia centralizatoare a creditelor bancare;
- situaţia încasării veniturilor către bugetul statului;
- situaţia statistică a decontărilor;
- situaţia veniturilor şi cheltuielilor proprii ca suport pentru întocmirea contului
de rezultate şi a bilanţului contabil.
Calitatea acestor lucrări şi operativitatea cu care se realizează depinde direct de
eficacitatea programelor cu care se operează în reţeaua de calculatoare ale fiecărei bănci în parte.

II.2 SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL B.R.D. GSG

Sistemul informaţional cuprinde întreaga reţea de echipamente electronice şi subansamble

existentă într-o unitate bancară, menite a facilita:
 o calitate mai bună a serviciilor prestate ;
 eficienţă sporită la locul de muncă ;
 cuprinderea şi stocarea unei game variate de informaţii ;
 introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerinţelor clienţilor;

Sistemul informaţional bancar, în cazul Băncii Române pentru Dezvoltare – Groupe

Société Générale este un sistem de ultimă generaţie, implementat de către concernul francez.
Acesta din urmă a reuşit ca în numai câţiva ani de la preluarea Băncii Române pentru Dezvoltare

28
să pună la punct un sistem informatic care a înlocuit vechile programe ce presupuneau un grad
ridicat de risc şi o descentralizare excesivă.
Sistemul informatic dezvoltat la nivel naţional se bazează pe două programe de ultimă
generaţie a căror identitate nu este făcută publicităţii din motive de securitate şi confidenţialitate.
Prin introducerea acestor programe s-a urmărit dirijarea informaţiilor către sursă într-un
context de maximă confidenţialitate.
De asemeni, s-a urmărit mărirea gradului de siguranţă a reţelei, utilizatorii din teritoriu
(cei care urmăresc serverele din reţeaua teritorială) fiind excluşi de la luarea deciziilor pe cont
propriu în ceea ce priveşte dirijarea sau modificarea informaţiilor.
Practic s-a avut în vedere o rearanjare ierarhică a posibilităţilor de acces la fluxurile de
informaţii ce tranzitează reţeaua. Astfel, s-a mers pe o redistribuire în ordine descrescătoare a
dreptului de acces la parole şi informaţii. Cu alte cuvinte, informaţiile pleacă de la centrală în
teritoriu având loc o aranjare ierarhică a posibilităţilor de acces la acestea.
Simplificând algoritmul, putem remarca că administratorul de reţea din cadrul sucursalei
are acces limitat la serverele centrale (de menţionat că centrala Băncii Române pentru
Dezvoltare-Groupe Société Générale are montate în fiecare sucursală din teritoriu câte două sau
trei servere). Acestea sunt parolate, iar administratorii de reţea din cadrul sucursalei trebuie să
ceară dreptul de acces telefonic de la centrală şi sunt monitorizaţi pe tot timpul accesului pe
reţeaua principală.

Iată mai jos structura organizatorică (informaţională) la BRD-GSG:

CENTRALA

SUCURSALĂ SUCURSALĂ SUCURSALĂ

(JUDEŢEANĂ) (JUDEŢEANĂ) (JUDEŢEANĂ)

După cum se poate observa, informaţiile pornesc de la centrală către nivelul inferior
(sucursale, agenţii) care pe baza unor norme riguros stabilite, purced la folosirea acestora .
29
 Programele implementate de către grupul francez au căutat să individualizeze fiecare
sucursală şi agenţie în parte, prin prisma faptului că administratorii de reţele din fiecare sucursală
nu au acces la serverele centralei.

Astfel, în cadrul unui departament de informatică din cadrul unei sucursale BRD-GSG se
găsesc pe lângă server-ul intern (care cumulează bazele de date din interiorul sucursalei
respective ) şi alte două sau trei servere care leagă sucursala de centrală, dar la aceste servere
administratorul respectivei sucursale nu are acces, fiind parolate. Acesta se ocupă numai cu
întreţinerea şi supravegherea lor.
O altă noutate care a fost semnalată în sistemul informaţional bancar BRD-GSG este
renunţarea de către sucursale la administrarea conturilor clienţilor cu ajutorul sistemului de
gestiune a bazelor de date Fox Pro, acesta fiind înlocuit cu sistemul UNIX şi cu câteva derivate
de sistem de tip Exchange.
Investiţiile informatice constituie una din priorităţile principale ale BRD-GSG.

Informatizarea va permite băncii să-şi dezvolte produsele, să-şi mărească marjele din
exploatare şi să facă faţă presiunilor concurenţei. O altă noutate în cadrul sistemului
informaţional este introducerea serviciilor Vocalis şi Infocard, destinate posesorilor de carduri
emise de BRD.(Anexa nr. 2)

30
 Dezvoltarea infrastructurii de comunicare şi de prelucrare a datelor, începută în 1999, a
continuat în 2000, prin continuarea unor ample proiecte informatice precum iBank, BanK Trade,
prin dezvoltări în domeniul moneticii, îmbunătăţirea ecranelor bancomatelor, plata facturilor şi
extinderea reţelei de bancomate). Investiţiile informatice ale BRD-GSG, în 2000, ating 9,42
milioane USD. Banca a deschis, de asemenea, un site Internet: www.brd.ro.

Aşa cum am menţionat la început, unul dintre avantajele sistemului informaţional este
acela că permite introducerea de noi servicii menite să vină în întâmpinarea cerinţelor clienţilor.

Pentru acest lucru grupul BRD-GSG a pus la dispoziţia clienţilor săi persoane juridice
un nou serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, serviciul MULTIX, un serviciu
ce permite derularea operaţiunilor bancare cu un grad ridicat de operativitate şi comoditate.
Acest serviciu se adresează tuturor persoanelor juridice clienţi BRD-GSG şi în special clienţilor
care au nevoie să efectueze un număr mare de operaţiuni de plată şi clienţilor cu mai multe
conturi deschise la unităţi diferite.
MULTIX este un instrument de gestiune a conturilor bancare, care permite în orice
moment consultarea soldului contului, efectuarea unei game diverse de operaţiuni fără a mai fi
nevoie deplasarea la sediile unităţilor BRD. Este o soluţie completă de administrare a conturilor
compusă dintr-o legătură telefonică cu banca, o aplicaţie informatică şi un pachet de servicii de
asistenţă tehnică.

Cu ajutorul acestui serviciu clienţii BRD-GSG pot realiza următoarele operaţiuni:

 Administrarea cotidiană a conturilor;
 Legătura permanentă cu banca 24 ore / 24, 7 zile / 7;
 Obţinerea de informaţii legate de conturile deschise la BRD-GSG;
 Efectuarea de plăţi în lei şi în valută de la propriul sediu în condiţii de maximă
securitate şi confidenţialitate.

Obţinerea de date cu privire la conturi

Clienţii dispun de ansamblul de informaţii necesare derulării activităţii contabile şi
bancare consultând de la propriul sediu situaţia soldurilor, tranzacţiilor, extraselor pentru toate
conturile deschise la BRD- GSG.
Obţinerea de date cu privire la evoluţiile pieţei valutare
Operaţiunile de schimb valutar pot fi optimizate utilizându-se informaţiile referitoare la
cursurile de schimb practicate de BNR şi BRD – GSG ce pot fi recepţionate prin serviciul de
Electronic Banking.

Transmitere de ordine de plată în lei

31
 Clienţii pot efectua direct operaţiunile de plată apărute în relaţiile de afaceri realizând
transferuri în sistem inter şi intrabancar fără deplasarea la sediul băncii, beneficiind totodată şi de
o reducere a comisioanelor aferente acestor operaţiuni.

Transmitere de ordine de plată în valută

Prin utilizarea serviciul Multix se facilitează derularea relaţiilor comerciale
internaţionale efectuânduse transferuri în valută către partenerii externi în condiţii de maximă
securitate.

Plata directă a salariilor colaboratorilor prin Multix

Prin intermediul unui singur ordin de plată transmis prin Multix conturile de card ale
colaboratorilor vor fi alimentate cu sumele aferente drepturilor salariale. În termen de 5 zile
lucrătoare de la efectuarea operaţiunii clienţii au obligaţia de a depune la bancă documentele
justificative ce însoţesc plata, în varianta originală.

Avantaje:
 Cu Multix există posibilitatea comunicării cu banca 24ore/24, 7zile/7, beneficiind
de avantajele unui transfer permanent de date, derulat în ambele sensuri. Multix oferă acces
permanent la produsele şi serviciile băncii fără a fi necesară deplasarea la una din unităţile
băncii.
 Un soft performant, instalat pe calculatorul clientului, care dă posibilitatea
elaborării de instrucţiuni care parametrizează operaţiunile bancare pe care acesta doreşte să le
efectueze: obţinere de informaţii referitoare la conturi, efectuarea de plăţi în lei şi în valută, plata
directă a salariilor colaboratorilor în conturile de card.
 Administrare electronică a operaţiunilor curente şi un sistem de baze de date care
pune la dispoziţie informaţii structurate.
 Echipa de specialişti a băncii se află în permanenţă la dispoziţia clienţilor pentru
a-i sprijini din punct de vedere tehnic în utilizarea serviciului Multix. Instalarea softului şi
instruirea personalului sunt realizate, în mod gratuit, de către personalul băncii.
 Reducere cu 10% a comisioanelor pentru operaţiunile de plăţi în lei faţă de
comisioanele aferente aceluiaşi tip de operaţiuni realizate pe suport hârtie.
 Multix simplifică operaţiunile administrative legate de evidenţa contabilă a
oricărei firme permiţând transferul datelor recepţionate de la bancă în propriul sistem de
gestiune.
 Condiţii sporite de securitate a operaţiunilor prin utilizarea semnăturii electronice.

Noi funcţionalităţi pentru serviciul Electronic Banking “Multix”

BRD Groupe Société Generalé oferă clienţilor săi, persoane juridice patru noi
funcţionalităţi ale serviciului de cash management Multix. Astfel, abonaţii Multix pot beneficia
de un nou modul pentru transmiterea de ordine de plată multiple (o debitare si mai multe
creditări), de facilitatea DPEPrint (listare şi gestiune de formulare de Dispoziţie de Plată
Externă), de modulul e-Vama (confirmarea electronică a plăţilor externe) precum şi de aplicaţia
FOREX (schimburi valutare).

32
 Noile funcţionalităţi aduc o serie de avantaje legate de confortul relaţiei cu banca, o mai
bună gestiune fondurilor proprii, precum şi eliminarea deplasărilor la unităţile băncii sau la
sediiile diverşilor furnizori.
Prin modulul de plăţi multiple, clienţii Multix, pot introduce într-un singur ordin de plată
mai multe ordine de transfer simple, realizând atât plata salariilor angajaţilor indiferent de natura
contului de salarii (contul curent sau cont de card) sau de banca la care acestea sunt domiciliate,
cât şi stingerea obligaţiilor faţă de parteneri, intr-un mod simplu şi la costuri reduse. De
asemenea, noile funcţionalităţi permit gestiunea (arhivarea, selecţia, etc.) şi tipărirea formularelor
de Dispoziţie de Plată Externă, exportul / importul datelor in / din format Multix, pentru ordine
de plată simple şi multiple.
Modulul FOREX oferă clienţilor posibiliatea de a prelua cursuri de schimb actualizate şi
de a efectua operaţiuni de schimb RON – valută sau valută-valută, la cursul de schimb standard
sau negociate, la vedere sau la termen. Nu in ultimul rand, clienţii au de acum la dispoziţie
modulul “e-VAMA”, care permite efectuarea de plăţi în favoarea birourilor vamale, reducând
atât costurile legate de vămuire, cât şi timpul aferent acestor operaţiuni.

Structurat pe patru module, puse în bloc, la dispoziţia clientului, serviciul Multix are
următoarele funcţii:
Modulul de bază (Cash Management)
 Administrarea generală a programului:
- selectarea parametrilor ;
- selectarea opţiunilor disponibile ;
- crearea şi gestiunea limitelor de competenţă ;
- acordarea drepturilor de acces la anumite module în funcţie de alegerile clientului;
- organizarea bazelor de date ;
 Vizualizarea şi tipărirea datelor primite de la bancă (baze de date disponibile:
conturi, extrase de cont, solduri, tranzacţii). Pentru limitarea volumului de date afişate
sau tipărite se pot impune criterii de selecţie cum ar fi: data, suma, număr cont, valuta
contului, banca.
 Planning – permite efectuarea unor estimări privitoare la situaţia ordinelor de plată.
Operaţiunile bancare pe care le efectuează clienţii prin acest serviciu se derulează în
condiţii de maximă siguranţă, securitatea sistemului fiind realizată pe două nivele:
1. La nivelul clientului :
 restricţionarea accesului la diverse funcţii şi meniuri din program prin definirea de
utilizatori, grupuri de utilizatori, grupuri de conturi şi acordarea de drepturi de acces
acestora sau pe acestea;
 la emiterea ordinului de plată este necesară minim o aprobare pentru executarea
acestuia. Pentru ridicarea nivelului de securitate al operaţiunii se poate opta pentru
două aprobări pentru executarea ordinului de plată;
 instalarea semnăturii electronice;
2. La nivelul legăturii clientului cu banca :

33
  se foloseşte un sistem de inscriptare cu schimbarea cheilor publice (cheia se află în
posesia unei persoane autorizate şi este protejată cu una sau două parole de comunicaţie).

Începând din 2006, BRD pune la dispoziţia clienţilor persoane fizice, pesoane juridice
sau juridice autorizate, un nou serviciu de Internet Banking, denumit BRD-NET.

BRD-NET este un canal de distribuţie care oferă utilizatorilor posibilitatea accesării de la

distanţă a conturilor deschise la BRD, prin intermediul internetului, 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
Accesul se realizează prin conectarea la site-ul tranzacţional BRD-NET la adresa www.brd-
net.ro pe bază de Cod de utilizator şi parolă.
Funcţionalităţi/caracteristici:
 tastarea adresei www.brd-net.ro într-un browser deschide pagina de acces a site-
ului unde se află la dispoziţia utilizatorului meniurile de acces la functionalităţile
site-ului ;
 Funcţionalităţi CONSULTATIVE – accesibile pentru toate tipurile de utilizatori
autorizati :
- Conturi : consultarea soldurilor conturilor şi a extraselor de cont ce
conţin operaţiuni cu un istoric de 45 de zile ;
- Depozite : consultarea soldurilor conturilor de depozit ;
- Mesaje : afişare mesaje comerciale.
 Funcţionalităţi TRANZACŢIONALE – accesibile numai utilizatorilor definiţi
de client la încheierea contractului :
o Transferuri între conturi : transferuri între conturile proprii pe care
clientul le-a selectat în contrctul încheiat cu banca ;
o Transferuri către beneficiari : plăţi către beneficiarii pe care clientul i-a
definit în momentul subscrierii ; se referă atât la operaţiuni interbancare cât
şi la operaţiuni intrabancare ;
o Conversie valutară – între conturi aparţinând clientului ;
o Constituire depozite : prin transfer din contul curent ;
o Istoric transferuri ;
o Beneficiari : lista beneficiarilor către care se pot face plăţi ;
o Validare : oferă posibilitatea clienţilor persoane juridice de a separa
momentul introducerii ordinului de momentul semnării acestuia în vederea
transmiterii către bancă.
 Condiţii de execuţie a transferurilor :
o transferurile vor fi executate în limita disponibilului existent în contul
clientului ;
o toate transferurile, atât cele debitoare cât şi cele creditoare sunt predefinite
de către client în momentul aderării la BRD-NET ;
 Alte funcţionalităţi :
o Servicii :

34
 * lista utilizatorilor abilitaţi ai serviciului în cadrul unui contract BRD-
NET ;
* lista unităţilor BRD ;
* link către site-ul instituţional ;
* contract către BRD-NET ;
* contract constituire depozit ;
o Parola : schimbare parolă / acces semnătură electronică on-line, fără a fi
necesară prezentarea la bancă ;
o Pagină de întâmpinare : acces pe prima pagină securizată a site-ului ;
o Sfârşit sesiune : încheierea sesiunii de lucru a clientului ;
 Conturile la care se referă serviciul BRD-NET sunt :
Conturi curente – SV – funcţionalităţi consultative şi tranzacţionale ;
Conturi de card – CC - funcţionalităţi consultative şi tranzacţionale ;
Conturi de depozit – TD - funcţionalităţi consultative ;
Linii de credit – LC - funcţionalităţi consultative ;
Conturi colaterale – SA - funcţionalităţi consultative 
şi trebuie să fie deschise la BRD şi să aparţină clientului în calitate de titular.

Avantaje pentru bancă :

 Consilierii de clientelă sunt degrevaţi de operaţiunile cotidiene – transferuri, plăţi,
informaţii despre sold etc. şi se pot concentra în activităţile comerciale (legate de
vânzare) ;
 Are loc reducerea costurilor băncii prin automatizarea operaţiunilor bancare ;
 Se dezvoltă portofoliul de clienţi prin utilizarea instrumentelor interactive, care
facilitează procesul de comunicare cu banca ;
 Se promovează imaginea BRD prin lansarea pe piaţa românească a unui serviciu
cu un înalt grad de tehnicitate, perfect adaptat nevoilor clienţilor ;
 Se creează o nouă legătură de comunicare cu un segment de clienţi exigenţi şi mai
puţin disponibili din punct de vedere al mobilităţii şi timpului.

Încheierea contractului de aderare la BRD-NET se realizează la unitatea BRD care

gestionează unul din conturile de card sau curente aparţinând clientului. Înregistrarea clienţilor se
realizează prin intermediul aplicaţiei de gestiune a abonamentelor BRD-NET pe baza Cererii de
Aderare depuse de client.

Consilierii de clientelă trebuie să propună sistematic serviciul BRD-NET în momentul

prezentării clientului la bancă pentru :
 deschiderea de conturi curente, depozite.... ;
 prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a efectua operaţiuni de transfer sau
pentru a-şi recupera extrasul de cont ;
 prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a efectua operaţiuni de plată a
utilităţilor ;

35
  prezentarea clientului la unitatea BRD pentru a ridica un card nou sau unul
reînnoit.

II.3 CIRCUITUL DOCUMENTELOR

1. Documentaţia contabilă bancară

BRD-GSG, în activitatea de execuţie, pentru efectuarea operaţiunilor proprii şi ale

clienţilor săi, operează cu o documentaţie contabilă specifică. Astfel, totalitatea documentelor pe
baza cărora BRD efectuează înregistrări în evidenţa contabilă, formează documentaţia
contabilă bancară.
Avându-se în vedere necesitatea înregistrării zilnice a unui volum important de operaţiuni
bancare şi a exercitării, cu acest prilej a unui control bancar adecvat, documentele bancare sunt
tipizate, uniformizate şi standardizate. În cadrul activităţii de organizare, funcţionare şi
perfecţionare a sistemului informaţional bancar, există în permanenţă o preocupare pentru
simplificarea şi raţionalizarea documentelor bancare. Se au în vedere, cu prioritate, următoarele
măsuri:
o eliminarea paralelismelor;
o lărgirea perioadelor de întocmire şi raportare a informaţiilor;
o reducerea numărului de exemplare;
o renunţarea la unele elemente inutile şi menţinerea pe documente a datelor şi semnăturilor
absolut necesare.
Toate aceste măsuri constituie un important factor de sporire a operativităţii şi de creştere a
randamentului activităţii în sectorul bancar.
Pentru ca documentele bancare sa fie acceptate de personalul băncii, ele trebuie sa fie, în
primul rând, tipizate şi să îndeplinească anumite condiţii în ceea ce priveşte modul de întocmire a
lor. Din acest punct de vedere, se urmăreşte ca documentele bancare să îndeplinească
următoarele condiţii:
 să conţină elemente necesare identificării lor: denumire, număr şi data întocmirii;
 sa fie înscrise date despre titularii de conturi: denumirea lor, băncile la care au deschise
conturi şi numărul conturilor în care urmează să se opereze înregistrările;
 să aibă înscrisă corect suma în cifre şi în litere;
 să fie menţionat scopul plăţii;
 să fie autorizate prin semnături şi ştampilă de către titularii de conturi.

2. Organizarea circuitului documentelor bancare

36
 Circuitul documentelor bancare presupune organizarea fluxului informaţional la nivelul
întregului sistem bancar, al fiecărei bănci în parte, precum şi al tuturor unităţilor subordonate lor.
În general, prin circuitul documentelor din cadrul sistemului bancar se înţelege mişcarea
lor succesivă, din momentul întocmirii (documentele interne) sau prezentării la ghişeu de către
titularii de conturi (documentele externe), în scopul efectuării şi înregistrării operaţiilor în
conturile analitice şi sintetice şi până în momentul arhivării, în vederea păstrării lor, sau
expedierea acestora clienţilor băncii.
Mişcarea succesivă a documentelor bancare se realizează în cadrul unui circuit bine
precizat, ce presupune parcurgerea mai multor faze, astfel:
 primirea documentelor la ghişeu sau întocmirea acestora de către personalul băncii şi
efectuarea asupra lor a controlului bancar operativ-curent, urmărindu-se îndeplinirea
condiţiilor de formă, cât şi modul în care s-a respectat cadrul normativ şi disciplina
bancară privind conţinutul operaţiunilor solicitate.
 contabilizarea documentelor, operaţiune realizată fie prin transpunerea înregistrărilor în
note contabile, fie prin înscrierea directă, pe documentele respective, a conturilor în acre
urmează să se efectueze înregistrarea, corespunzător modului în care are loc prelucrarea
automată a datelor cu ajutorul echipamentelor electronice;
 înregistrarea succesivă a documentelor bancare în evidenţa contabilă analitică şi
sintetică;
 confruntarea datelor din contabilitatea analitică cu cele din contabilitatea sintetică pentru
a se urmări exactitatea operaţiunilor efectuate. În acest scop se foloseşte ca instrument
de evidenţiere, balanţa de verificare zilnică;
 clasarea şi păstrarea documentelor, respectiv expedierea acestora titularilor de conturi.

Schematic, circuitul documentelor pe faze, se prezintă astfel:

1 Primirea documentelor la ghişeu

Întocmirea documentelor interne
Controlul documentelor
FAZELE 2 Contabilizarea documentelor
CIRCUITULUI 3 Înregistrarea în evidenţa contabilă
DOCUMENTELOR
4 Verificarea înregistrărilor
BANCARE
5 Clasarea documentelor
Păstrarea şi arhivarea
Expedierea documentelor
Fig.nr. 3 Circuitul documentelor bancare

Documentele bancare se clasează şi se păstrează separat în funcţie de natura operaţiilor

pe care le reflectă.
Documentele de casă se păstrează la serviciul tezaur şi casierie, în dosare, pe zile, clasate
în următoarea ordine:
- documente de încasări în numerar;
- documente de plăţi în numerar;

37
 - documente privind conturile în afara bilanţului referitoare la casa de circulaţie
şi fondul de rezervă de semne monetare al Băncii Naţionale.
Spre deosebire de acestea, documentele de decontare se clasează pe zile, în ordinea
simbolurilor conturilor sintetice debitoare şi principalele instrumente de plată:
- ordinul de plată;
- cecul;
- cambia;
- biletul la ordin.
Acest mod de structurare a documentelor de decontare după instrumentele de decontare
folosite stă la baza întocmirii situaţiei statistice a plăţilor fără numerar.
Fiecare dosar al zilei este însoţit de un document de arhivare (“banda de arhivare”),
semnatde către cei responsabili pentru controlul arhivării tuturor documentelor zilei respective.
Banda de arhivare este al doilea exemplar al jurnalului contabil de debit.

Documentele privind operaţiunile proprii ale BRD se clasifică anual, într-un dosar
separat.
Documentele de casă pe timp de 1 an şi documentele de decontare, pe timp de 1 lună, de
la 15 ale lunii în curs la 15 ale lunii următoare, se păstrează în arhiva curentă a băncii. În funcţie
de durata de păstrare, stabilită prin nomenclatorul termenelor de păstrare a materialelor de
arhivă, documentele bancare sunt depuse la arhiva generală.
Circuitul documentelor bancare trebuie astfel organizat, încât în activitatea bancară să se
asigure o continuă ritmicitate. În vederea primirii, prelucrării şi înregistrării cu operativitate a
documentelor bancare, precum şi a repartizării, pe cât posibil, uniform a eforturilor personalului
băncii pe tot parcursul zilei operative, se întocmeşte “graficul de prezentare a titlurilor de
conturi la ghişeu”. În grafic, sunt cuprinşi, de regulă, titularii de conturi cu sediul în aceeaşi
localitate cu banca. Se realizează astfel, o programare pe ore, în funcţie de volumul operaţiunilor
bancare ale titlurilor de conturi, de distanţa faţă de bancă şi necesitatea asigurării unei activităţi
permanente pe întreaga zi operativă, măsuri cu implicaţii directe asupra calităţii lucrărilor
efectuate.
Realizarea unei activităţi bancare de calitate presupune ca circuitul documentelor să se
desfăşoare respectând o serie de principii (reguli), bine determinate, şi anume:
- încasările în numerar efectuate de către BRD, în baza foilor de vărsământ cu chitanţă
sau a ordinelor de încasare, în cazul operaţiunilor proprii, presupun primirea mai întâi a sumelor
de către casierii încasatori şi numai după confirmarea acestor operaţiuni are loc înregistrarea
sumelor în conturile depunătorilor. Respectarea acestui principiu face posibilă evitarea riscului
de a înregistra în conturi sume nedepuse, solicitându-se apoi anulări de operaţii;
- plăţile în numerar, efectuate pe baza cecurilor sau ordinelor de plată, se evidenţiază mai
întâi în conturile titularilor, în limitele disponibilului propriu existent sau pe seama creditelor şi
numai după aceea se eliberează numerarul de către casieria băncii. Acest principiu rezultă din
faptul că, în aceste condiţii, se creează posibilitatea înlăturării eventualelor cazuri în care
efectuarea unor plăţi să fie făcută fără existenţa capacităţii de plată;
- virarea sumelor din unele conturi în altele se va evidenţia, cu prioritate, în debitul
contului plătitorului şi numai după aceea în creditul contului beneficiarului. Astfel, toate plăţile

38
vor fi făcute în limita disponibilităţilor evidenţiate în conturi sau a nivelului creditelor aprobate,
respectându-se disciplina monetară şi de credit;
- toate documentele bancare, atât cele de încasări şi plăţi prin conturi, cât şi cele
referitoare la operaţiile de numerar se înregistrează mai întâi în evidenţa analitică şi numai după
aceea în evidenţa sintetică. Se creează posibilitatea ca documentele ce nu pot fi operate în
evidenţa analitică să nu fie operate nici în cea sintetică, evitându-se prin aceasta operaţiunile de
corectare prin anulare.
- operaţiunile privind activitatea de creditare (modificarea necesarului, acordări de noi
credite, rambursarea creditelor) să fie efectuate cu operativitate, până cel mai târziu la începutul
zilei operative. Se creează astfel posibilitatea ca grupele operative să efectueze eventualele
deblocări de conturi în primele ore ale programului de ghişeu, aspect foarte important în
condiţiile activizării lichidităţilor;
- confruntarea operaţiunilor de casă de către grupele operative cu evidenţa din cadrul
serviciului tezaur şi casierie trebuie să se realizeze zilnic, cel târziu până la sfârşitul programului
de lucru;
- evidenţa contabilă analitică se punctează cu evidenţa sintetică în aceeaşi zi cu efectuarea
operaţiilor bancare, iar întocmirea balanţei de verificare ca principal instrument de lucru în
realizarea acestei confruntări între cele două forme de evidenţă, se întocmeşte zilnic, cel mai
târziu în dimineaţa zilei următoare;
- toate documentele circulă în interiorul unităţilor bancare numai prin personalul propriu.
Se elimină astfel posibilitatea substituirii documentelor prezentate iniţial la ghişeu şi vizate de
personalul băncii, cu altele care pot, în mod intenţionat, să genereze operaţiuni frauduloase.
Acest mod de organizare cu rigoare a circuitului documentelor este specific unităţilor
bancare, contribuindu-se prin aceasta la accelerarea mijloacelor băneşti, atât sub forma
numerarului, cât şi a monedei scripturale, şi implicit la sporirea vitezei de rotaţie a capitalurilor.
De asemenea, o bună organizare a circuitului documentelor facilitează prelucrarea automată a
informaţiilor bancare şi, totodată, contribuie la o mai bună organizare a controlului bancar intern.

39
 CAP III. DESCHIDEREA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR
BANCARE

III.1 PROCEDURI PENTRU DESCHIDEREA CONTURILOR BANCARE

Oricare ar fi instrumentele de decontare folosite de căre o instituţie bancară, operaţiunile

de viramente se derulează exclusiv prin intermediul conturilor. Ca atare, se impun unele precizări
în ceea ce priveşte problematica conturilor deschise la bănci, inclusiv la Banca Română de
Dezvoltare-Groupe Société Générale.
Categoriile de conturi sau subconturi ce se pot deschide agenţilor economici şi
persoanelor fizice, precum şi modul de funcţionare al acestora, sunt prevăzute în normele
metodologice privind efectuarea plăţilor pe baza instrumentelor de plată între agenţii economici,
normele de creditare - finanţare, normele privind executarea de casă a bugetului de stat, precum
şi alte norme ale băncilor.
Pentru efectuarea plăţilor şi încasărilor, toţi agenţii economici, indiferent de natura
capitalului (de stat, majoritar de stat, mixt sau privat), instituţii sau alte organizaţii sunt obligaţi
să-şi deschidă conturi la bănci, unde îşi păstrează disponibilităţile.
În vederea deschiderii conturilor în lei la Banca Română de Dezvoltare-Groupe Société
Générale, agenţii economici vor prezenta băncii următoarele documente:
 cererea de deschidere a contului ;
 actul de constituire sau înfiinţare, după caz ;
 autorizaţia eliberată de primărie - pentru asociaţii familiale şi persoane fizice
independente care exercită acte de comerţ ;
 dovada legalităţii constituirii (înfiinţării) eliberată de către organele ierarhic superioare;
Primării, etc., pentru titularii de cont nesupuşi înregistrării la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice ;
 actul de constituire autentificat de către un notar public, pentru societăţile agricole
organizate conform Legii nr.36/1991 ;
 statutul asociaţiei sau fundaţiei constituite în baza Legii nr.21/1994;
 autorizaţia de funcţionare eliberată de Ministerul Comerţului şi Industriilor, care trebuie
să cuprindă menţiunea înregistrării la Camera de Comerţ şi Industrie valabilă maxim un
an pentru Reprezentanţele comerciale ale firmelor străine; ;
 actele constitutive ale societăţii mamă traduse în limba română şi legalizată traducerea la
notariat, certificatul de înmatriculare al societăţii mamă tradus şi legalizat, scrisoare de
bonitate financiar-bancară tradusă şi legalizată, hotărârea societăţii mamă de deschidere a
40
 filialei sau sucursalei, tradusă şi legalizată, necesare pentru filiale şi sucursale deschise în
România de personale juridice de naţionalitate străină ;
 contractul de societate şi statutul ;
 certificatul de înmatriculare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului pentru agenţii
economici, organizaţii cooperatiste şi persoane fizice care exercită în mod obişnuit acte
de comerţ ;
 sentinţa judecătorească din circumscripţia în care îşi are sediul societatea, privind
încheierea de înscriere a societăţilor agricole în registrul rezervat anume acestor societăţi
 viza de înscriere a societăţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice judeţene ;
 actul care confirmă dreptul conducătorului (administratorului) sau reprezentantului
societăţilor şi a conducătorului compartimentului financiar-contabil (unde este cazul) de a
dispune de cont. În cazul primăriilor se va prezenta confirmarea scrisă a organului
ierarhic superior sau extras din procesul verbal al alegerii conducătorului sau primarului,
când conducătorul este ales, actul de numire a şefului compartimentului financiar-
contabil. Pentru societăţile agricole organizate conform Legii nr. 36/1991, extrasul din
procesul verbal privind alegerea conducătorului. La asociaţiile şi fundaţiile constituite în
baza Legii nr. 21/1994 hotărârea adunării generale de numire a administratorilor ;
 fişele cu specimenele de semnătură şi amprenta ştampilei unităţii ;
 contractul pentru contul de disponibilităţi ;

III.2 CONTURILE DE DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI

1. Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi

Pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti, în care se fac operaţiuni de

încasări şi plăţi, clienţii prezintă la bancă o cerere după caz. Persoanele juridice completează şi
depun în bancă odată cu cererea de deschidere a contului şi o declaraţie.

Cererea va fi însoţită, după caz, de următoarele documente, în copii xeroxate:

 hotărârea de înfiinţare a regiilor autonome şi societăţilor comerciale şi agricole cu capital
integral de stat sau mixt, dată de guvern pentru unităţile de interes naţional şi de organele
locale ale administraţiei de stat pentru unităţile locale;
 hotărârea judecătorească de înfiinţare a societăţilor;
 certificatul de înmatriculare în registrul comerţului sau registrul societăţilor agricole după
caz;
 extras din hotărârea organului competent care a împuternicit persoanele autorizate să
dispună de cont;
 fişă cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite să dispună de cont şi
amprenta ştampilei.

La persoanele fizice, semnătura de pe cerere constituie şi specimenul de semnătură.

Deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti se poate face şi pentru subunităţi, la
cererea unităţii în subordinea căreia se află subunitatea, însoţită de documentaţia menţionată mai
41
sus şi de certificatul de înmatriculare în Registrul Comerţului din judeţul în care îşi are sediul
subunitatea.
Persoanelor fizice, banca le deschide conturi de disponibilităţi băneşti, dacă depunerea
iniţială în cont este de 10 RON.
Cererea de deschidere a conturilor de disponibilităţi se prezintă Băncii în 2 exemplare şi
se înregistrează în Registrul de intrări al băncii. Numărul dat se înscrie pe ambele exemplare ale
cererii.

2. Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi

Documentele depuse de clienţi pentru deschiderea conturilor la Bancă se verifică de către

compartimentul decontării – contabilitate, care urmăreşte ca:
– cererea să fie întocmită cu toate menţiunile şi datele prevăzute de formular, inclusiv cu
codul fiscal al clientului, cu excepţia persoanelor fizice ( populaţia);
– la cererea de deschidere a contului, să fie anexate toate documentele prevăzute mai
înainte, după caz, şi acestea să fie complete.
Cererea de deschidere a conturilor care nu are anexate toate documentele menţionate mai
înainte, după caz, sau acestea sunt incomplet prezentate din punct de vedere al elementelor de
fond, se restituie clientului la ghişeu pentru completare.
La solicitarea organelor de control, băncile sunt obligate să comunice existenţa conturilor
deschise de contribuabili.

3. Operaţiunile în contul de disponibilităţi

Operaţiunile de încasare şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă, la cererea

şi la ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi realitatea operaţiunilor.
Conturile în lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu sume
provenind din cumpărări pe piaţa valutară sau din activităţi legale realizate pe teritoriul
României.
Hotărârile judecătoreşti se decontează de Bancă pe baza avizului Oficiului Juridic al
unităţii băncii.
În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii Băncii pot utiliza ca forme şi instrumente de
decontare, prin virament:
A. Cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:
– cecul din carnet cu limită de sumă;
– acreditivul;
– dispoziţia de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului;
– ordinul de plată;
– scrisoarea de garanţie.
B. Fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii
– dispoziţia de plată;
– dispoziţia de încasare.
Documentele emise de titularii de cont sau de terţi asupra conturilor clienţilor deschise la
bancă trebuie să fie întocmite pe imprimatele tipizate în vigoare la acea dată şi completate clar şi
42
citeţ la maşina de scris, de factura electronică şi electromecanică sau, în lipsa acestora, cu
cerneală sau pastă (neagră sau albastră) cu toate elementele prevăzute de formular. Referentul de
la ghişeul băncii verifică ca documentele primite (toate exemplarele):
 să fie completate cu toate datele şi elementele necesare efectuării operaţiunii în cont,
prevăzute de formular;
 să nu aibă corecturi şi ştersături;
 numărul de cont în care se face operaţiunea de încasări sau plăţi să fie corect indicat;
 suma în cifre să corespundă cu aceea înscrisă în litere;
 semnăturile şi ştampila emitentului să corespundă cu specimenele de semnături existente
în bancă.
Titularii de cont sunt singurii în măsură să hotărască pe propria răspundere, asupra
plăţilor asumându-şi şi riscurile ce decurg din eventualele plăţi neefectuate la termen
(contravenţii, penalităţi contractuale, majorări pentru plata cu întârziere a sumelor datorate,
sistarea livrărilor de către furnizor, etc.).
Documentele prezentate la plată de către plătitor nu se admit să fie decontate parţial;
pentru decontarea parţială, în limita disponibilităţilor extinse în cont, se întocmesc noi
documente de plată la nivelul disponibilităţilor.
Plăţile se efectuează cronologic şi în următoarea ordine: obligaţiile de plată prin titlu
executoriu (impozite, taxe şi alte vărsăminte) datorate bugetului, contribuţii datorate fondului
asigurărilor sociale, dobânzi, rate de credit şi penalităţi.
Blocarea disponibilului din cont se efectuează de către Bancă fără acceptul titularului de
cont, în cazul în care asupra contului sunt emise, potrivit legii, titluri executorii.
În conturile subunităţilor deschise la Bancă la cererea unităţii din care subunităţile fac
parte se pot păstra disponibilităţi limitate la operaţiunile de încasări şi plăţi dispuse în mod
expres în cererea de deschidere a acestor conturi.
Pentru operaţiunile în cont efectuate de către bancă prin telex, fax, telefon, etc., la cererea
titularului de cont, acesta achită băncii spezele bancare respective.
În scopul evitării creşterii exagerate a volumului de operaţiuni şi documente, clienţii pot
face prin bancă operaţiuni de încasări şi plăţi mărunte, cumulat.
Documentele primite spre decontare în cadrul programului de lucru la ghişeu se
înregistrează în contul clientului în aceeaşi zi dacă sunt îndeplinite condiţiile necesare în acest
scop (corectitudinea întocmirii documentelor, existenţa disponibilului în cont, etc.).

Modul de completare a formularelor de depunere/ridicare numerar sunt redate în Anexa

nr. 3.

43
 4. Închiderea conturilor de disponibilităţi

Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti deschise la bancă se efectuează după cum

urmează:
a) la cererea scrisă a titularului de cont (Anexa nr.4);
b) în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor legale prezentate
de moştenitorii legali;
c) în caz de dizolvare sau faliment a societăţilor comerciale şi agricole, la cererea
scrisă a lichidatorilor numiţi potrivit legii;
d) din iniţiativa băncii:dacă în decurs de 6 luni consecutive, contul clientului
(exclusiv contul persoanelor fizice) nu prezintă rulaj creditor mediu lunar de minimum 5.
mil. lei sau pentru încălcarea prevederilor din cererea de deschiderea a contului.

44
III.3 CONTURILE DE DEPOZIT
1. Deschiderea conturilor de depozite

Conturile de depozit se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate în baza

contractului de depozit, cuprinzând condiţiile depozitului, completat şi semnat de depunător pe
formular anexa 1, care se depune la ghişeul băncii în 2 exemplare.
Semnătura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de
semnătură al acestuia, care se va confrunta cu semnăturile de pe dispoziţiile ulterioare ale
titularului cu privire la depozit.
Contractul de depozit, după verificare, se semnează de către directorul unităţii şi
conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. În exercitarea acestei atribuţii,
directorul unităţii şi conducătorul compartimentului decontări – contabilitate, pot da
împuternicire expresă controlorului de grupă şi administratorilor de cont.
Suma depozitului trebuie să fie cel puţin la valoarea minimă stabilită de bancă.
Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au
termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare.
Dobânda se plăteşte lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot
constitui numai depozite cu plata lunară a dobânzilor. Dobânda lunară neîncasată se ţine într-un
cont separat de disponibilităţi la dispoziţia titularului, la care se acordă dobânda la vedere
practicată de bancă.

2. Închiderea conturilor de depozit

Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit

prin contractul de depozit.
În cazul în care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiinţat şi nici nu s-a depus
în bancă un nou contract de depozit, se consideră un nou depozit pe acelaşi termen şi în aceleaşi
condiţii ca ale celui iniţial, a cărui sumă va fi egală cu:
a) depozitul iniţial – pentru depozitul cu plata lunară a dobânzilor;
b) depozitul iniţial plus dobânda aferentă – pentru depozitul cu plata dobânzii la
expirare.

III.4 CONTURILE DE CREDIT

1. Deschiderea conturilor de credite

Deschiderea contului de credite care este condiţionată de existenţa, la aceeaşi bancă, a

contului de disponibilităţi.

45
 Pentru clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilităţi, pentru
activitatea curentă deschisă la alte bănci, deschiderea contului de credite este condiţionată de
avizul prealabil al Ministerului Finanţelor (Norme MF nr. 13780/5 aug 1994).
Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client, care stă la
referentul de la ghişeul din compartimentul de decontări – contabilitate care are în administrare
contul.

2. Operaţiunile în cont

Creditele aprobate se pun la dispoziţia împrumutatului, prin efectuarea de plăţi din contul
de credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite şi acceptate de împrumutat.
Creditele aprobate se pot pune la dispoziţie şi direct în contul de disponibilităţi al
împrumutatului, dacă această modalitate s-a convenit prin contractul de credite.
Derularea creditelor aprobate se poate face şi prin cont curent deschis împrumutatului în
cazurile şi în condiţiile stabilite prin contractul de credite.
Creditele acordate se rambursează, din iniţiativa împrumutatului, la termenele şi în
cuantumul, stabilite prin „graficul de rambursare”, anexă la contractul de credite.
În lipsa disponibilităţilor în cont, creditele scadente se trec la restanţă prin debitarea
contului de credite restante şi creditarea contului de credite curente.
La creditele acordate, banca încasează dobânzi, şi comisioane la nivelul şi în condiţiile
prevăzute în contractul de credite, iar pentru efectuarea operaţiunilor în cont încasează
comisioane.

3. Închiderea contului de credite

Contul de credite se închide la termenul prevăzut în contractul de credite pentru

rambursarea integrală a creditului prin debitarea contului de disponibilităţi băneşti.
În cazul lipsei de disponibilităţi, contul de credite curente se închide la scadenţă prin
debitarea contului de credite restante, care se închide la rambursarea efectivă a creditelor
restante.
Contul de credite curente poate fi închis şi înainte de termenul final stabilit prin
rambursarea creditului:
 în cazul în care acest lucru s-a solicitat de către împrumutat şi s-a convenit cu banca şi
dacă s-a asigurat rambursarea efectivă a creditelor utilizate până la această dată;
 în cazul în care pentru nerespectarea contractului de credite, banca a hotărât sistarea
creditării şi retragerea creditelor utilizate;
 în cazul în care s-a hotărât închiderea contului de disponibilităţi băneşti.

În aceste situaţii, dacă la data când contul de credite trebuie închis nu sunt disponibilităţi în
contul de disponibilităţi pentru rambursarea creditelor utilizate, acestea vor fi trecute la restanţe,
contul respectiv urmând să fie închis după rambursarea integrală a creditelor acordate.

46
III.5 OPERŢIUNI PRIN CONTURI AFERENTE CECURILOR,
PROVIZIOANELOR, CARDURILOR BANCARE
Băncile comerciale efectuează următoarele operaţiuni:
 Operaţiuni pasive - care constau în formarea capitalului propriu, atragerea depunerilor şi
reescontul (refinanţarea);
 Operaţiuni active – operaţiuni de creditare şi de plasament care se derulează pe baza
depozitelor bancare constituite;
 Operaţiuni comerciale şi de comision - constituie un grup special de operaţiuni ale
băncilor comerciale care privesc tranzacţiile de vânzare-cumpărare de devize efectuate cu
prilejul mijlocirii de plăţi internaţionale.

1. Operaţiuni pasive

Formarea capitalurilor proprii - băncile comerciale ca persoane juridice sunt societăţi

pe acţiuni care îşi constituie capitalul prin trei modalităţi :
       - pe baza capitalului social
        - pe baza fondului de rezervă
       - pe baza provizioanelor
      Principala caracteristică a băncilor comerciale este că în cadrul resurselor proprii, capitalurile
proprii deţin cea mai redusa pondere, implicit este puţin semnificativă capitalizarea profitului
bancar ca modalitate de reciclare şi valorificare a capitalurilor băneşti depuse.
      Băncile comerciale îşi constituie fondul de rezervă pentru acoperirea unor pierderi generate
în principal de insolvabilitatea unor debitori. De regulă, rezervele proprii constituite sub forma
fondului de rezervă, ating, la băncile comerciale o mărime egală cu capitalul social.
      Aceasta dimensiune a fondului de rezervă se justifică prin varietatea riscurilor bancare.
Pentru menţinerea unui plafon de lichidităţi corelat cu o stare prudenţială, băncile recurg la
constituirea de provizioane care pot fi reglementate şi se constituie când sunt reglementate în
baza unor acte normative care urmăresc multiplicarea capitalurilor proprii sau provozioane de
risc - pe baza lor putând fi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate, necunoscându-se însă
mărimea şi momentul producerii acestor pierderi.

Atragerea depozitelor. Depozitele pot fi la vedere şi la termen.

Depozitele la vedere se caracterizează prin flexibilitate în sensul că depunătorii pot
dispune oricând utilizarea lor sub forma plăţilor sau retragerilor din cont, suma lor este relativ
constantă pentru ca plăţile din anumite conturi se constituie ca depozite în alte conturi, putându-
se vorbi în acest sens de un volum minim a depozitelor la vedere.
       Depozitele la termen sunt o convenţie între deponent şi banca referitor la sumă, durată şi
nivelul dobânzii bonificate.
      În România instrumentele cele mai utilizate de băncile comerciale pentru constituirea
depozitelor la termen sunt certificatele de depozit.
    Pentru sume mai mari băncile comerciale folosesc ca instrumente de depunere la termen
contul de depozit. Clauzele de retragere şi nivelul dobânzii diferă în funcţie de bancă.
       Depozitele în cont curent - parte integrantă a depunerilor bancare deschise atât
persoanelor juridice cât şi persoanelor fizice, prin intermediul contului curent se evidenţiază o
47
multitudine de încasări şi plăţi folosindu-se diferite instrumente de decontare (cecuri, ordine de
plată, foi de vărsământ). Toate operaţiunile de cont curent au loc numai la solicitarea clienţilor şi
necesită un efort deosebit din partea organului bancar ceea ce face ca băncile să bonifice în mod
diferit soldurile de disponibilităţi din aceste conturi (se acorda dobânzi mai mici ca la depozitele
pe termen).

2. Operaţiuni active

      Operaţiunile active ale băncilor comerciale sunt de două categorii :

- creditarea agenţilor economici
- creditarea persoanelor fizice
Creditarea agenţilor economici. Băncile comerciale şi-au diversificat modalităţile de
creditare. Distingem ca produse bancare: credite pentru constituirea de active fixe acordate în
general pe termen scurt, credite pentru exploatare acordate pentru active curente (creditarea
creanţelor, creditele de trezorerie).
       Creditarea creanţelor - distingem operaţiuni specifice :
- operaţiuni cambiale
- împrumutul pe gaj de acţiuni şi efecte publice
- operaţiuni de report.
       Băncile comerciale achiziţionează efecte publice cu obligaţia răscumpărării in termen
scurt si cu acelaşi preţ. Vânzările - cumpărările de titluri ale împrumuturilor de stat constituie un
procedeu clasic de influenţare a politicii monetare si de credit.
       Creditele de trezorerie - credite acordate pe termen scurt (sub un an) pentru necesitati
curente legate de ciclul de exploatare şi comercializare. Aceste credite cunosc doua forme :
- avansul in cont curent - apare  sub forma liniei de credit sau a plafonului de creditare
- creditul pe termen mediu mobilizabil- este o refinanţare la termen scurt pentru necesităţi de
export sau stocuri sezoniere in agricultura.
Creditarea gospodăriilor familiale şi persoanelor fizice se utilizează frecvent pentru
obiective de interes general de ordin social (construcţia de locuinţe), susţinerea prin credite a
nevoilor curente.

3. Operaţiuni comerciale şi de comision

Privesc tranzacţii în devize pe pieţele internaţionale. Băncile comerciale realizează

profituri prin diferenţa între cursul de vânzare şi cumpărare a devizelor.
Operaţiuni de comision - băncile comerciale acţionează în numele şi în contul clientului
efectuând operaţiuni de plăţi, acreditive, incasso, remiteri.
Remiteri sunt operaţiuni de transfer la solicitarea clienţilor a unor documente ,titluri,
sume către terţi.
Acreditivul este operaţiune de plata condiţionata efectuată de băncile comerciale în baza
documentelor de încasare şi expediere a mărfurilor, transfer de sumă ca urmare a unei investiri
de încredere pe care clientul a acorda băncilor comerciale.

48
 Incasso presupune efectuarea serviciului de încasare de către o bancă a diferitelor creanţe
aparţinând clienţilor săi (cambii, facturi, hârtii de valoare).
Mandatul - operaţiuni efectuate în numele băncii dar în contul clientului. Se referă la
administrarea de hârtii de valoare şi chiar de patrimonii (executori testamentari, gestionarea
fondului de tutela sau a diferitelor fundaţii). Pentru operaţiuni de mandat se percep comisioane
pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de servicii i realizarea de profit bancar.

49
 CAP IV. DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR

IV.1 MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE DECONTARE UTILIZATE ÎN

ACTIVITĂŢILE DE DECONTARE

Plăţile fără numerar se concretizează, din punct de vedere al tehnicii şi evidenţei bancare,
în virări de sume dintr-un cont în altul, ca urmare a livrărilor de mărfuri, executărilor de lucrări,
prestărilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanţă. Plata fără numerar reprezintă orice
plată efectuată prin dispoziţie, cesiune, transmitere (virament) fără a utiliza moneda în forma sa
concretă. În cadrul acestor transferuri de sume intervine pe de o parte plătitorul, iar pe de altă
parte beneficiarul. Încasările şi plăţile fără numerar, în practica bancară operează sub denumirea
de operaţiuni de viramente sau decontări.
Datorită faptului că efectuarea viramentelor este posibilă numai prin intermediul
conturilor deschise la bănci, deci sub forma monedei scripturale, organizarea operaţiunilor de
încasări şi plăţi prin intermediul banilor de cont este un atribut direct al aparatului bancar.
În mod direct, în organizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar este implicată
Banca Naţională a României căreia îi revine sarcina de a elabora cadrul normativ şi de a facilita
operaţiunile de viramente ale celorlalte bănci comerciale prin intermediul decontărilor
interbancare. Prin aceste atribuţii, Banca Naţională se situează în ipostaza de centru unic de
decontare la nivelul întregii ţări.
În principal, în practica bancară se utilizează patru modalităţi principale privind plăţile fără
numerar. Acestea sunt:

 acceptarea ;
 ordinul de transfer ;
 acreditivul ;
 compensarea ;

BRD-GSG realizează controlul mijloacelor şi instrumentelor de plată atât din punct de

vedere al respectării prevederilor legale în vigoare, al standardelor de formă şi conţinut, cât şi din
punct de vedere al reprezentanţilor legali care au autorizat operaţiunea. Totodată, toate plăţile,
indiferent de valuta în care sunt realizate sunt autorizate conform competenţelor în vigoare şi nu
pot fi executate decât în limita disponibilului din conturile clientului.

Instrumentele de plată utilizate, în cadrul decontărilor intrabancare şi interbancare sunt

următoarele:
 ordinul de plată ;
 cecul, dispoziţia de plată centralizatoare, dispoziţia de încasare centralizatoare ;
50
  cambia şi biletul la ordin ;
 cartea de plată şi alte instrumente de decontare ;

IV.2 DECONTAREAPE BAZA ACREDITIVULUI ŞI INCASSO-ULUI

DOCUMENTAR

Acreditivul documentar este acel angajament al băncii, care acţionând la cererea şi în

baza instrucţiunilor unui client al său, în calitate de ordonator (furnizorului unei mărfi sau unei
prestaţii), contra prezentării, într-un termen prestabilit, de documente conforme, care să ateste că
marfa a fost expediată sau prestaţia efectuată.
Beneficiarii unui acreditiv documentar sunt reprezentaţi de clienţi persoane juridice, care
desfăşoară activitate de import/export.
Etapele derulării unui acreditiv documentar cuprind deschiderea AD (făcută în baza
ordinului de deschidere a acreditivului, adresat de către importator băncii şi care trebuie să
cuprindă toate condiţiile şi toţi termenii pe care trebuie să le îndeplinească exportatorul),
notificarea/avizarea deschiderii AD (operaţiune ce constă în avizarea exportatorului de banca
acestuia despre deschiderea acreditivului, transmiţându-i şi un exemplar al documentului primit
de la banca importatorului), confirmarea AD (operaţiune prin care la cererea băncii
importatorului, banca exportatorului adaugă propria sa confirmare acreditivului, adăugându-şi
astfel propriul angajament de plată), utilizarea AD (acţiuni întreprinse de beneficiarul
acreditivului (exportator) pentru a încasa contra documentelor stipulate în acreditiv,
contravaloarea mărfurilor expediate), principii de bază în etapa utilizării acreditivului,
documentele acreditivului, controlul şi verificarea documentelor (cea mai importantă etapă),
plata documentelor, remiterea documentelor şi rambursarea sumei, modificarea (amendarea)
acreditivului.
Prin utilizarea acreditivului în relaţia cu partenerii externi, BRD oferă clienţilor
următoarele beneficii:
 Siguranţa plăţii, prin angajamentul de plată ferm, asumat de bancă, independent de
contractul comercial;
 O vastă reţea de bănci corespondente, în peste 80 de tări;
 Competenţa specialiştilor BRD.

Acreditivul irevocabil asigură acoperirea riscurilor comerciale. Acreditivul irevocabil

confirmat asigură, suplimentar, acorerirea riscului de insolvabilitate a băncii emitente, precum şi
a riscurilor de ţară – politice şi de transfer, în cazul în care banca confirmatoare se află în altă
ţară decât a băncii emitente. In funcţie de prevederile contractuale, acreditivul poate fi: la vedere,
la termen, prin acceptare sau prin negociere.
Pentru exportatori, acreditivul asigură plata contravalorii mărfurilor livrate şi/ sau a
servicii lor prestate, iar pentru importatori asigură prestarea serviciilor şi primirea mărfurilor.

51
 Acreditivul stand-by este o garanţie bancară emisă sub forma unei scrisori de credit,
pentru a garanta executarea unei obligaţii contractuale (ex: buna executare a contractului, plata
contravalorii mărfii livrate, plata ratelor scadente la un credit, participarea la licitaţii, etc.). Banca

52
emitentă se angajează să despăgubească băneşte beneficiarul, în cazul în care ordonatorul nu îşi
indeplineşte obligaţiile asumate prin contract. Pentru importatori, acreditivul stand-by asigură
restitirea avansului de către exportator, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor sale contractuale.
Exportatorului, acreditivul stand-by garantează plata contravalorii mărfurilor livrate / serviciilor
prestate dacă importatorul nu plăteşte.

53
 Prin incasso se înţelege tratarea de către bancă, conform instrucţiunilor primite, a
documentelor comerciale şi/sau financiare , în scopul:
- de a remite documentele comerciale contra acceptării şi /sau contra plăţii,
după caz;
- de a obţine acceptarea şi/sau plata acestora;
- de a remite documentele în alte condiţii.
Prin documente comerciale se înţeleg facturi, documente de transport, de proprietate, iar
prin cele financiare, cambia, biletul la ordin, cecul, chitanţele utilizate pentru a obţine anumite
sume.
Principalele riscuri generate de utilizarea acestei modalităţi de plată se referă la:
o Riscul întârzierii plăţii: decurge din întârzieri pe circuitul documentelor, dând astfel
posibilitatea importatorului de a prezenta, el însuşi, cu întârziere pentru ridicarea
documentelor contra plată. Acest risc generează la rândul său riscuri de curs valutar şi de
preţ.
o Riscul de neplată din partea importatorului: acesta poate apare în cazul în care
importatorul, asumându-şi riscurile neexecutării contractului, se consideră dezavantajat
prin: calitatea necorespunzătoare a mărfii, conjunctura slabă a mărfii, efectuarea unor
cheltuieli suplimentare de manipulare şi depozitare a mărfii.
o Riscul pierderii mărfii: poate apare atunci când marfa este expediată direct pe adresa unui
cumpărător de rea credinţă, care şi-o însuşeşte şi refuză plata sau în situaţia în care
costurile de staţionare a mărfii în depozite sau în mijlocul de transport depăşesc valoarea
acestora.
Etapele derulării unui incasso sunt: încheierea contractului comercial, livrarea mărfii,
prezentarea de către exportator, băncii sale, a instrucţiunilor privind remiterea documentelor la
incasso, în vederea remiterii acestora băncii importatorului, transmiterea de către banca remitentă
a instrucţiunilor de plată şi a documnetelor către banca importatorului, notificarea importatorului
şi eliberarea documentelor, efectuarea plăţii documentelor către banca exportatorului.

54
IV.2 DECONTAREA PE BAZA ORDINULUI DE PLATĂ ŞI A CECULUI
1. Ordinul de plată

Pentru plăţile prin virament poate fi utilizat ordinul de plată întocmit în conformitate cu
prevederile Regulamentului BNR nr. 8/1994 privind ordinul de plată, a Regulamentului BNR nr.
10/1994 privind compensarea multilaterală a plăţilor interbancare fără numerar pe suport de
hârtie, a Normelor cadru nr.15/1994 şi Normelor tehnice nr. 16/1994, a Regulamentului valutar
nr.3/1997 cu modificările şi completările ulterioare, reglementările legale în vigoare privind
operaţiunile în devize, combaterea spălării banilor, legislaţia fiscală, documentele normative ale
băncii precum şi standardele internaşionale adoptate de către organizaţia SWIFT Belgia.

55
 Ordinul de plată este instrumentul de decontare prin care plătitorul (emitent/ordonator) dă
ordin băncii sale să pună la dispoziţia unui beneficiar o sumă de bani, la o anumită dată, în
vederea stingerii unei obligaţii băneşti provenind dintr-o relaţie directă existentă între
emitent/ordonator şi beneficiar, în condiţiile în care unitatea bancară care recepţionează ordinul
de plată în vederea executării, dispune de fondurile băneşti prevăzute în acesta, şi nu prevede că
plata trebuie făcută la cererea beneficiarului.
Beneficiarii unui ordin de plată sunt persoanele fizice sau juridice, rezidente/nerezidente,
care deţin un cont curent în evidenţele BRD-GSG.
Operaţiunile pe care le implică derularea viramentelor în baza ordinului de plată poartă
denumirea de transfer-credit, iar societăţile bancare participante trebuie să efectueze în ordine
următoarele operaţii:
 recepţia ordinului de plată ;
 autentificarea ordinului ;
 acceptarea sau refuzul ordinului de plată ;
 executarea ordinului de plată ;

Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenţionale
(magnetic, electronic, telegrafic), iar participanţii la circuitul acestuia sunt: emitentul (bancar sau
nebamcar ; persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu), plătitorul (client al societăţii
bancare iniţiatoare sau însăşi societatea bancară iniţiatoare ; este persoana care iniţiază
operaţiunea, cel care plăteşteşă care stabileşte condiţiile plăţii şi care constituie depozitul bancar
în vederea plăţii ; el poate revoca plata dacă aceasta nu a fost efectuată), beneficiarul (client al
societăţii bancare beneficiare sau însăşi societatea bancară benefiaciară ; este persoana
desemnată de plătitor prin ordinul de plată să primească o anumită sumă de bani,este cel în
favoarea căruia se face plata şi care trebuie să se conformeze condiţiilor prevăzute în ordinul de
plată), societatea bancară destinatară (societatea bancară acre recepţionează şi acceptă un ordin
de paltă fie în numele său, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului o anumită sumă de bani.)
şi societăţi bancare intermediare (acele bănci prin intermediul cărora se realizează transferul
efectiv de fonduri de la banca ordonatoare la banca beneficiarului, în scopul finalizării plăţii).
Băncile care intervin în derularea operaţiunii au simplul rol de prestatoare de servicii.
Singurele ăspunderi ale băncilor sunt legate de manipularea corectă a fondurilor băneşti şi a
documentelor încredinţate. De asemenea, băncile au obligaţia de a solicita
ordonatorului/beneficiarului prezentarea documentelor cerute de legislaţia valutară în vigoare.
Derularea unui transfer – credit se desfăşoară pe baza unor principii de procedură din care
decurg obligaţii, respectiv drepturi, riguros stabilite pentru participanţi.
Astfel, emitentul are obligaţii în legătură cu emiterea şi plata ordinului de plată, iar
plătitorul se obligă la plata spezelor bancare aferente procesării ordinului de plată.
Societatea bancară iniţiatoare (prima societate bancară care emite ordinul de plată în
cadrul unui transfer-credit) se obligă la returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferurlui-
credit şi plata dobânzilor de întârziere când este cazul. Societatea bancară receptoare (este
societatea bancară, inclusiv cea destinatară, care recepţionează un ordin de plată în vederea
executării acestuia şi care încasează suma în vederea plăţii acesteia către beneficiar) este obligată
56
cu privire la recepţia, autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plată
recepţionat, plata dobânzii de întârziere (atunci când este cazul), iar atunci când nu acceptă un
ordin de plată trebuie să facă o comunicare cu privire la neexecutarea acestuia, nu mai târziu de
ziua bancară următoare ultimei zile a perioadei de executare.
Societatea bancară destinatară, la rândul ei, are obligaţii în legătură cu: recepţia,
autentificarea, acceptarea sau refuzul, punerea fondurilor la dispoziţia beneficiarului, plata
dobânzii de întârziere. Aceasta este cea care recepţionează şi acceptă un ordin de plată fie în
numele său, fie pentru a pune la dispoziţia beneficiarului o anumită sumă de bani.
Finalizarea transferului – credit se face atunci când societatea bancară destinatară acceptă
ordinul de plată în favoarea beneficiarului.
Ordinul de plată se întocmeşte de către plătitor, în trei exemplare şi se depune la unitatea
bancară la care are deschis contul curent însoţit sau neînsoţit de borderou. În baza primului
exemplar are loc debitarea contului plătitorului şi rămâne la bancă la dosarul cu actele zilei.
Exemplarul trei se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul doi împreună cu
avizul OIS de creditare sunt remise prin sistemul de decontare interbancar băncii beneficiarului
de sumă care serveşte la creditarea contului acestuia, după care i se remite ca anexă la extrasul de
cont.
Odată cu recepţia, referentul de ghişeu efectuează, în prezenţa clientului, operaţiunile de
autentificare şi acceptare a ordinului de plată.
O primă operaţiune efectuată de bancă în cadrul unui transfer-credit este recepţia,
procedură prin care o sicietate bancară recunoaşte că a primit spre autentificare, acceptare şi
executare un ordin de plată.
Autentificarea - este procedura de recunoaştere a persoanelor pe care emitentul ordinului
de plată le autorizează să semneze autentic, prin confruntarea semnăturilor înscrise în ordinul de
plată cu cele din fişele specimenelor de semnături.
Acceptarea – este procedura prin care unitatea bancară recunoaşte valabilitatea ordinului
de plată şi se obligă să transfere fondurile băneşti, după verificarea existenţei disponibilului în
contul plătitorului, la termenele şi în condiţiile impuse de emitent. Dacă plătitorul nu are
disponibil în cont sau nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute pentru autentificare – acceptare,
ordinul de plată se restituie emitentului.
Executarea – este procedura prin care unitatea bancară iniţiatoare debitează contul
plătitorului şi remite ordinul de plată (însoţit de avizul OIS de creditare pentru decontările în
sistemul intrabancar, sau de dispoziţia de plată centralizatoare pentru decontările în sistemul
interbancar) în scopul transferării fondurilor băneşti la beneficiar.
Emitentul ordinului de plată va conveni cu societatea bancară receptoare a acestuia :
 proceduri de recepţie
 proceduri de recunoaştere de către societatea bancară receptoare a persoanelor pe care
emitentul ordinului de plată le autorizează să semneze autentic, precum şi alte
proceduri de autentificare
 proceduri de detectare a duplicatelor greşite, a erorilor sau a neconcordanţelor în
OPH.
57
 La recepţie, pe exemplarul care rămâne la emitent se va înscrie data zilei recepţiei sub
semnătura şi ştampila unităţii bancare receptoare.
Referentul de ghişeu predă ordinele de plată (exemplarul nr.2), însoţite de bandă
totalizatoare de control, grupei OIS pentru prelucrare în vederea transferării fondurilor băneşti la
banca destinatară. La grupa OIS, ordinele de plată se grupează pe sisteme de decontări
(intrabancare şi interbancare) şi pe modalităţi de transmitere (letric, telex).
În cazul în care beneficiarul şi emitentul ordinului de plată au conturi deschise la aceeaşi
unitate bancară, virarea sumei în contul beneficiarului se face în acceaşi zi bancară, prin
debitarea contului plătitorului în baza primului exemplar al ordinului de plată, care rămâne la
bancă la dosarul cu actele zilei şi creditarea contului beneficiarului pe baza exemplarului nr.2 al
ordinului de plată, care se remite acestuia ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul nr.3 al
ordinului de plată se restituie plătitorului.
Pentru a fi valabil ordinul de plată trebuie să conţină unele menţiuni obligatorii şi să
respecte standardele de conţinut prevăzute de reglementările legale în vigoare, iar instrucţiunea
de plată să fie autentică, completă, clară.
Executarea ordinelor de plată emise prin intermediul reţelelor de transmisie este
condiţionată de remiterea lor prealabilă sau de existenţa mandatelor de reglementare deţinute de
bancă, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind regimul juridic al semnăturii
şi înscrisurile în formă electronică şi al reglementărilor BNR referitoare la avizarea tehnică a
sistemului de plăţi.
Ordinele de plată prezintă următoarele caracteristici :

 Relaţia de plată – este iniţiată de către plătitor (ordonator) ca urmare a existenţei unei
obligaţii, ce urmează a se stinge odată cu efectuarea plăţii.
 Revocabilitatea – constă în faptul că ordonatorul îşi poate retrage sau modifica
instrucţiunile de plată date băncii sale, cu condiţia ca ordinul iniţial să nu fi fost
executat de către banca destinatară, rpin plata în favoarea beneficiarului.
 Depozitul bancar – presupune obligaţia ordonatorului de a crea, odată cu emiterea
ordinului de plată şi sursa de fonduri necesară, fie prin blocarea sumei respective din
contul tău bancar, fie prin depunerea ei în vederea executării plăţii, fie prin credit
bancar acordat de banca ordonatorului în acest scop.
Ordinele de plată în valută sunt revocabile până în momentul executării plăţii. Prin
executarea plăţii de către banca beneficiarului se înţelege, atât plata propriu-zisă, cât şi creditarea
contului beneficiarului.
In derularea operaţiunilor pe baza ordinului de plată, personalul băncii BRD-GSG va
urmări minimizarea riscurilor operaţionale, inclusiv a celor de utilizare a aplicaţiilor informatice,
în principal prin :
- în cazul ordinelor de plată primite din partea unor bănci necorespondente,
efectuarea plăţii în favoarea beneficiarului numai după primirea extrasului de
cont din partea băncii acoperitoare, verificarea concordanţelor între
numele/denumirea beneficiarului şi nr. de cont al acestuia;
- refuzul procesării instrucţiunilor de plată nelegale, neautentice, neclare;

58
 - în cazul ordinelor de plată emise, efectuarea plăţilor în limita disponibilităţilor
din conturile clienţilor.

2. Cecul

În România reglementările privind comerţul făcut de societăţile bancare şi celelalte

societăţi de credit cu cecuri sunt Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Legea nr.
83/1994. În cadrul BRD-GSG, operaţiunile cu cecuri se efectuează în conformitate cu
reglementările legale în vigoare, normele BNR emise în aplicarea acestora, precum şi a
convenţiilor/aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile corespondente.
Cecul, ca instrument de plată utilizat în efectuarea operaţiunilor de decontare internă şi
internaţională, pune în legătură în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul. Instrumentul este creat de o persoană fizică sau juridică numită trăgător care, în
baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă un ordin necondiţionat
acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe
persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar, menţionată pe faţa cecului.
Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin intermediul cecului fac toate operaţiile
legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl
încasează, iar trasul îl plăteşte.
Persoana aflată în poziţia de tras într-un cec poate fi numai o societate bancară. Având în
vedere că legislaţia naţională reglementează diferit înţelesul termenului “societate bancară”,
putând asimila acestuia şi alte tipuri de persoane juridice, băncile vor putea efectua operaţiuni cu
cecuri emise sau plătibile în străinătate, chiar dacă persoana aflată în poziţie de tras nu este o
societate bancară în înţelesul legislaţiei române, luând toate măsurile asiguratorii de evitare a
riscurilor care ar putea apărea în legătură cu circulaţia şi încasarea unor astfel de cecuri.
Se cunoaşte faptul că trăgătorul poate emite un cec numai în condiţiile existenţei prealabile la
tras a unor fonduri proprii, disponibile în momentul emiterii acestuia, care să facă posibilă
efectuarea plăţii. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil, adică să nu existe nici un
impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii cecului. Pentru a
putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să aibă la societatea bancară trasă specimenul
semnăturii sale. Simpla ştampilă a unui trăgător, persoană juridică, neînsoţită de semnătura
reprezentantului autorizat al acesteia, anulează cecul. Semnătura trăgătorului trebuie să fie
explicită , în câmpul destinat semnăturii trebuie înscris numele trăgătorului, adică numele şi
prenumele persoanei fizice, aşa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea
persoanei juridice, aşa cum se află aceasta înscrisă în Registrul Comerţului, precum şi semnătura
autografă a trăgătorului persoană fizică sau a reprezentantului persoanei juridice care are
calitatea de trăgător. BRD-GSG va accepta la plată numai cecuri în care numele trăgătorului este
redactat clar. BRD nu va accepta în cadrul operaţiunilor sale cecuri cărora le lipseşte una sau mai
multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege. BRD nu va primi cecuri în alb necompletate.
Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi
o parte din menţiunile obligatorii. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate în alb, să aibă
completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. BRD nu va putea primi un cec în

59
legătură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv şi apoi pus în
circulaţie, chiar dacă cecul este prezentat de către un posesor de bună credinţă.
În cazul când trăgătorul emite un cec fără să dispună de fondurile necesare la tras, în
momentul emiterii lui, atrage sancţiuni civile şi penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea
cecului, el putând fi totuşi operat de tras la prezentare, dacă în intervalul de timp dintre emitere
şi prezentare, trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec. In
cazul cecului, trasul nu îşi asumă personal nici o obligaţie. Ca urmare a funcţiei sale principale
de instrument de plată, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Orice menţiune
redactată pe cec privind o anumită scadenţă fixă sau o anumită perioadă de timp admisă între
data prezentării şi data plăţii cecului este considerată nescrisă.
Între trăgător şi tras poate interveni o înţelegere conform căreia trasul va plăti cecul
numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. O astfel de înţelegere este exprimată
prin formula: “plăţi numai după aviz” redactată pe cec. Primirea avizului de către societatea
bancară din partea trăgătorului nu reprezintă o condiţie pentru efectuarea plăţii, ci un procedeu
suplimentar de verificare a autenticităţii cecului şi de limitare a situaţiilor în care s-ar efectua
plata unor cecuri care se află în mâna unor posesori de rea credinţă.
Un cec va putea fi onorat de către tras chiar şi în cazul în care termenul său de prezentare
a expirat şi trăgătorul nu a revocat ordinul de plată privind cecul respectiv. Un cec poate fi
revocat în interiorul termenului de prezentare la plată numai în cazul pierderii sau furtului
instrumentului respectiv.
Cecurile sunt tipărite numai de către bănci şi se pun la dispoziţia clienţilor prin unităţile
acestora. Pentru a fi valabil, cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de fond şi de formă
prevăzute în legislaţia în vigoare exprimate în formulele consacrate de redactare a textului care
exprimă clauze cu valoare juridică strictă. In toate redactările, cecul trebuie să cuprindă
menţiunile obligatorii cerute de lege, care să îndeplinească cerinţele unei informaţii suficiente,
precum şi cerinţele reflectării garanţiei date de trăgător privind plata prin înscrisul respectiv.
Posibilităţile de circulaţie (transmitere) ale unui cec sunt:
 simpla remitere ;
 cesiunea de creanţă ordinară ;
 girarea ;
Simpla remitere – în cazul cecului la purtător, care în momentul emiterii nu indică expres
beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. Acest cec poate fi plătit fie persoanei
desemnate ca beneficiar, fie deţinătorului cecului.
Cesiunea de creanţă – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane
(nominativ) şi conţine menţiunea “nu la ordin”, în acest caznumai persoana nominalizată
poate să îl încaseze. Acest cec poate fi transmisibil numai prin cesiunea de drept comun.
Cesiunea de creanţă de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor
constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul numit cedent transmite în
mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane
numită cesionar care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor
creanţa încasată.
60
 Girul – operaţiunea prin care se transmit odată cu remiterea şi toate drepturile ce rezultă
din cec, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument. Menţiunile privind circulaţia
unui cec cu gir se fac de regulă pe spatele cecului, ceea ce face ca operaţia de girare să poarte
denumirea de andosare. Este treansmisibil prin gir numai cecul stipulat plătibil unei anumite
persoane cu sau fără clauza impusă de “la ordin”.
Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de prezentare la plată a
cecurilor emise şi plătibile în România sunt de 8 zile, dacă cecul este plătibil chiar în localitatea
în care a fost emis, de 15 zile, dacă cecul este plătibil în altă localitate şi de 30 zile, în cazul
cecului circular se calculează începând cu ziua următoare emiterii cecului. Prezentarea cecului
după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acţiune (regres)
împotriva giranţilor anteriori, în cazul în care cecul nu ar fi plătit.
Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în românia trebuie să fie prezentat în termen de 30
de zile, iar dacă este emis în afara Europei, în termen de 70 de zile. Termenele se socotesc din
ziua arătată în cec ca dată a emiterii. Din aceste considerente şi având în vedere prevederile
legislative specifice fiecărui stat în parte, unităţile BRD nu vor accepta, în vederea remiterii la
încasare, cecuri în valută, postdatate.

Eliberarea cecului de către BRD-GSG

Unităţile băncii primesc carnete de cecuri de la centrala băncii, care asigură tipărirea
acestora pe bază de machete şi mostre de hârtie aprobate de BNR. Acestea sunt imprimate cu
regim special, se păstrează în tezaurul unităţii băncii şi sunt eliberate clienţilor contra cost, în
baza unei solicitări scrise.
În acest sens clientul băncii completează formularul “comandă pentru cumpărare cec”
prin care banca este avizată de către client asupra necesarului de carnete de cec şi în baza căruia
se pot cumpăra carnete cec de la bancă. Eliberarea carnetelor cec implică mai întâi plata
contravalorii acestuia, care se poate face fie în numerar, fie prin virament.
La eliberarea carnetelor cec, pe fiecare blanchetă unităţile băncii vor urmări ca în spaţiile
corespunzătoare să fie înscrise :
-denumirea unităţii băncii şi adresa acesteia
-numele sau denumirea trăgătorului şi codul fiscal
Este interzisă eliberarea carnetelor de cec clienţilor aflaţi în interdicţie bancară. In acest
scop, la eliberarea carnetelor de cec unităţile băncii au obligaţia de a consulta baza de date a
Centralei Incidentelor de Plăţi, în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr.1/2001.
Când plata contravalorii carnetelor de cec se efectuează prin virament, clientul întocmeşte
un ordin de plată în patru exemplare. Pe baza primului exemplar se debitează contul clientului şi
rămâne la bancă la dosarul cu actele zilei; exemplarul doi este păstrat la casierie ca document de
casă; exemplarul trei se restituie clientului ca anexă la extrasul de cont iar exemplarul patru se
păstrează la compartimentul de contabilitate proprie.

61
 Posesorul cecului poate prezenta cecul în vederea încasării fie direct la unitatea bancară
trasă pentru încasare în numerar sau în cont, fie la unitatea bancară care deserveşte posesorul, caz
în care posesorul poate încasa cecul numai în cont.
În cazul în care posesorul cecului optează pentru încasarea sumei în numerar (cazul
cecului nebarat), acesta va prezenta cecul referentului de ghişeu, care după verificare îl va
înregistra în jurnalul de casă şi apoi va fi remis pe cale internă casieriei, pentru efectuarea plăţii.
În cazul în care posesorul solicită încasarea prin cont, va introduce filele de cec în bancă
însoţite de un borderou de încasare întocmit în trei exemplare. Primul exemplar împreună cu
cecul se reţin la banca trasă pentru evidenţa proprie, exemplarul numărul doi se remite la banca
beneficiarului ca act de credit, iar exemplarul trei se restituie beneficiarului ca dovadă de
prezentare spre încasare. Borderoul se întocmeşte distinct pentru fiecare plătitor din contul căruia
urmează a se încasa cecurile prezentate.
Cecurile pot fi refuzate la plată, în cazuri bine precizate de către normele legale, caz în
care se restituie beneficiarilor sau băncilor acestora, după caz.
Circuitul cecului

Utilizarea cecului, ca instrument de decontare a plăţilor interbancare fără numerar pe suport

de hârtie compensate multilateral, dă naştere la următoarele circuite:
 circuitul local – intervine atunci când clientul beneficiar şi clientul plătitor au conturi
curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care aparţin unor
societăţi bancare diferite ;
 circuitul intrajudeţean – intervine atunci când cei doi clienţi ai băncii au conturi curente
deschise la unităţi bancare situate în acelaşi judeţ şi care aparţin unor societăţi bancare
diferite ;
 circuitul interjudeţean – clienţii băncii au conturi curente deschise la unităţi bancare
diferite, situate în alte judeţe. În această situaţie pot interveni trei circuite distincte după
cum:
o societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în judeţul de
destinaţie ;
o societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în judeţul de
destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate bancară în
judeţul de iniţiere;
o societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate bancară în judeţul de
destinaţie, iar societatea bancară destinatară nu dispune de o unitate bancară în
judeţul de iniţiere ;

Operaţiunile de cecuri efectuate de BRD prezintă unele riscuri şi anume :

a) prezentarea spre încasare a unor cecuri false, furate, pierdute, a unor cecuri care poartă
andosamente false, a unor cecuri contrafăcute.
b) prezentarea spre încasare a unor cecuri care prezintă anumite vicii de formă, aşa după cum
sunt ele definite în instrucţiunile de lucru.

62
c) imposibilitatea evaluării solvabilităţii trăgătorului.
d) riscul legislativ, în sensul că, regimul juridic aplicabil cecurilor este cel din ţara unde are
sediul banca însărcinată cu plata acestuia; există astfel riscul ca, după încasarea cecurilor de la
banca plătitoare, aceasta să poată anula plata cecului, chiar şi după ce acesta a fost plătit
beneficiarului.
e) riscul ca pe circuitul poştal cecurile să se piardă, iar BRD să fie ţinută responsabilă pentru
eventualele pagube rezultate din pierderea cecurilor.
Costurile operaţiunilor cu cecuri sunt reprezentate de speze şi comisioane (de acceptare la
plată, de remitere la încasare, de restituire cec neplătit, de investigaţii, de emitere cecuri asupra
SG) care se plătesc conform Listei de tarife şi comisioane standard a BRD-GSG.

Modul de completare a ordinului de plata şi a formularului de cec este redat în Anexele

nr. 5 şi 6.

63
IV.3 DECONTAREA PE BAZA CAMBIEI ŞI BILETULUI LA ORDIN
Operaţiunile cu cambii şi bilete la ordin sunt efectuate de societăţile bancare şi celelalte
societăţi de credit în baza Legii nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin modificată prin
Legea nr.83/1994, precum şi a Normelor- cadru nr.6/1994 şi Normelor tehnice nr.10/1994 ale
BNR.

1.Cambia

Cambia este un titlu de credit negociabil şi instrument de plată care constată obligaţia
asumată de către un debitor de a plăti la vedere sau la o scadenţă fixată, beneficiarului sau la
ordinul acestuia, o sumă de bani determinată. În procesul creării sale, cambia pune în legătură
trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul creat de trăgător în calitate de creditor, dă
ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie
unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă. Denumirea de cambie este menţionată pe faţa
înscrisului.
Regulile ce se aplică cambiei sunt valabile şi biletului la ordin, singura excepţie fiind
acceptarea. Conform legislaţiei în vigoare, biletul la ordin nu se prezintă la acceptare, emitentul
fiind, chiar din momentul emiterii titlului, principalul obligat la plata acestuia. Biletul la ordin
trebuie prezentat emitentului la avizare.

Acceptarea şi plata cambiei

În orice cambie trăgătorul poate stipula că ea va trebui să fie prezentată spre

acceptare, fixând sau nu un termen pentru prezentare.
Acceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată
prin emiterea titlului, se obligă să plătească, la scadenţă, suma arătată în cambie, posesorului
legitim al titlului. Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, dacă el acceptă, el devine
debitorul (obligatul) principal.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
 facultativă – putând fi făcută oricând până la scadenţă, sau
 obligatorie – atunci când trăgătorul indică, expres în titlu acest fapt, fixând sau nu un
termen pentru prezentare sau atunci când, cambia este plătită la un anumit timp de la
vedere, în termen de un an de la data emiterii.
Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen
pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei şi poate fi făcută atât de posesorul cambiei,
cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Acceptarea este înscrisă într-o rubrică
specială pe cambie şi este semnată de tras.
In cazul în care, pe cambie sunt menţionate mai multe termene pentru acceptare,
posesorul cambiei este obligat să le respecte pe toate, în caz contrar el nu va mai putea exercita
acţiunea de regres, deoarece această acţiune este legată de respectarea termenelor puse de fiecare
dintre posesori.

64
 Acceptarea cambiei se scrie pe titlu prin cuvântul “acceptat” sau orice altă expresie
echivalentă şi este semnată de tras. Chiar şi simpla semnătură a trasului pe faţa titlului poate fi
considerată acceptare.
Plata cambiei
Cambia trebuie prezentată spre plată la locul şi adresa indicată în cambie, iar în lipsa unei
asemenea precizări, la domiciliul trasului sau al persoanei desemnată în cambie să plătească
pentru el. Cambia cu scadenţă la o dată fixă sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la
vedere trebuie să fie prezentată la plată în ziua scadenţei sau în cele două zile lucrătoare
următoare. Trasul care plăteşte cambia poate cere să îi fie înapoiată cu menţiunea de achitare
scrisă de către posesor sau în caz de plată parţială el poate cere să i se facă această menţiune pe
cambie şi să i se elibereze o chitanţă.
Plata poate fi efectuată şi înainte de scadenţă, dar trasul care plăteşte o face pe riscul său.
În general, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plăţii cu excepţia cazurilor în care
trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă. De asemenea, trăgătorul poate să stipuleze
pe cambie un curs valutar în funcţie de care va fi calculată suma de plată.
Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri:
 prin gir;
 prin cesiune de creanţă ordinară – dacă trăgătorul a înscris în cambie menţiunea “nu la
ordin”, titlul se transmite prin cesiune de creanţă ordinară. Cesiunea de creanţă este un act
prin care creditorul numit cedent transferă în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu
gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane numită cesionar, care va deveni astfel
creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată. Pentru a fi
opozabilă terţilor (în special creditori ai cedentului), cesiunea trebuie să fie notificată
debitorului prin executor judecătoresc sau acceptată de acesta în formă autentică.
Cambia, chiar dacă nu a fost expres trasă la ordin, este transmisibilă prin gir. Dacă
trăgătorul a scris în cambie cuvintele “nu la ordin”, titlul este transmisibil numai în forma şi cu
efectul unei cesiuni de creanţă ordinare.
Cambia este scadentă:
 la vedere ;
 la un anumit termen de la vedere ;
 la un anumit timp de la data emiterii ;
 la o dată fixă ;
Scadenţa este menţionată cu precizie în interiorul cambiei. Plata cambiei se face în ziua
scadenţei sau la cel mult două zile de la aceasta în locul desemnat pe cambie.
În cazul prezentării cambiei pentru remitere la plată prin circuitul bancar, posesorul va
introduce cambia la banca sa, însoţită de un borderou întocmit de aceasta în patru exemplare.
Transmiterea borderourilor împreună cu cambiile se va face cu scrisoare de remitere. Unităţile
teritoriale ale BRD-GSG vor evidenţia intrarea şi ieşirea cambiilor în/din bancă în registrul de
evidenţă a cambiilor primite/remise la plată.

65
 Mecanismul general de decontare a cambiilor constă în debitarea contului trasului de
către banca ce îl deserveşte şi apoi creditarea contului beneficiarului, utilizând conturile de
operaţii iniţiate şi confirmate între unităţile băncii şi respectiv conturile de viramente reciproce.
Debitarea contului trasului se face pe baza exemplarului nr.3 al borderoului care va fi
predat plătitorului ca anexă la extrasul de cont. Exemplarul nr.2 al borderoului se va remite prin
circuit local, ori se va transmite prin sistemul de decontări intrabancare în vederea creditării
contului beneficiarului, ajungând în final la beneficiarul cambiei ca anexă la extrasul de cont.
Cambiile plătite vor fi arhivate la banca trasului de grupa operativă la documentele zilei
respective, ca document de debitare. Exemplarul nr.1 al borderoului care a fost reţinut de banca
beneficiarului se va arhiva într-un dosar separat denumit “Borderourile cambiilor remise la
plată”.
Cambiile remise la plată prin circuit bancar nu se decontează parţial.
În cazul cambiilor plătibile la vedere sau la un anumit timp de la vedere, în care
trăgătorul a introdus menţiunea “suma este purtătoare de dobândă” cu indicarea nivelului
dobânzii şi a datei la care curge, banca va deconta numai suma de plată înscrisă în rubrica special
rezervată pe faţa titlului, care trebuie să corespundă cu suprafaţa din borderou, urmând ca
dobânda să se calculeze şi deconteze între beneficiar şi tras, prin cec sau ordin de plată.
În cazul prezentării cambiei la plată direct la banca trasului, posesorul va depune cambia
însoţită de un borderou întocmit în patru exemplare care au acceaşi destinaţie cu cele prezentate
în cazul remiterii cambiei la plată prin circuit bancar.
Deosebirea între cele două modalităţi constă în faptul că, în cazul prezentării cambiei la
plată de posesor, direct la banca trasului, există posibilitatea ca în cazul insuficienţei resurselor
băneşti disponibile pentru efectuarea plăţii, cambia să se deconteze parţial. În acest caz banca
trasului va face menţiunea pe cambia “achitat parţial suma de…lei” şi va certifica valabilitatea
titlului numai pentru restul sumei.
În situaţia în care posesorul unei cambii doreşte să intre în posesia banilor reprezentând
contravaloarea cambiei înainte de scadenţă, acesta se va adresa, în vederea scontării, unităţii
bancare ce îl deserveşte. Pentru aceasta, cambia trebuie însoţită de o cerere de scontare, care
trebuie să cuprindă pe lângă datele sale de identificare şi următoarele elemente:

 denumirea trasului şi banca acestuia ;

 data emiterii cambiei ;
 suma ;
 data scadenţei ;
 menţiunea prin care beneficiarul se obligă să achite băncii taxa de scont ;
Cambiile care îndeplinesc condiţiile pentru scontare vor fi evidenţiate într-un registru
special denumit “Registru de evidenţă a titlurilor prezentate la scont”.
Prezentarea cambiilor în vederea scontării la bancă se va face cu cel puţin 15 zile
lucrătoare înainte de scadenţă, pentru a da posibilitatea inspecţiei bancare să efectueze analiza
bonităţii plătitorului (trasului).

66
 Scontarea propriu-zisă a titlului (cambie sau bilet la ordin) implică din punct de vedere
contabil, creditarea contului curent al beneficiarului şi debitarea contului “Scont şi operaţiuni
asimilate”.

2. Biletul la ordin

Biletul la ordin este un instrument de plată (sau titlu de credit) prin care emitentul îşi ia
angajamentul de a plăti la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau posesorului
legitim al instrumentului. Biletul la ordin pune în legătură în procesul creării sale două persoane:
emitentul (subscriptorul) şi beneficiarul. Emitentul, în calitate de debitor se obligă să plătească o
sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
Spre deosebire de cambie, biletul la ordin nu conţine ordinul de plată adresat altei persoane, ci
numai asumarea propriei obligaţii de plată.
Biletul la ordin este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată. El se transmite prin
girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli ca şi cele rezultând
dintr-o cambie. Totuşi, acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleaşi
obligaţii ca şi cel care acceptă o cambia.
Regulile referitoare la plata, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi la biletul la ordin.
Cambia are rol de instrument de plată şi instrument de credit. In calitate de instrument de
plată, cambia poate fi utilizată pentru stingerea unei obligaţii de plată în numerar, putând fi uşor
transmisă prin gir.
In cadrul activităţii curente, pentru plăţile efectuate cu cambii şi bilete la ordin, personalul
băncii va avea în vedere următoarele aspecte :
-documentele să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond şi să fie completate cu menţiunile
obligatorii, potrivit reglementărilor legale în vigoare, fără alterări ale textului sau modificări
-identitatea posesorului să corespundă cu cea a ultimului giratar
-semnătura să corespundă cu specimenul de semnături înregistrat în bancă
-pentru suma de plată să existe disponibilităţi băneşti în contul plătitorului
-în cazul în care titlul a fost girat să se verifice succesiunea regulată a girurilor
-respectarea circuitelor, termenelor şi intervalelor de timp obligatorii prevăzute de reglementările
în vigoare pentru efectuarea operaţiunilor cu cambii şi bilete la ordin.
-remiterea la încasare a documentelor să fie evidenţiată în conturi corespunzătoare şi urmărită
zilnic situaţia încasării acestora.
Avantajele unei plăţi prin cambie sau bilet la ordin decurg din :
 certitudinea creanţei, oferită de acceptarea cambiei de către tras
 inopozabilitatea excepţiilor pe care trasul le-ar fi putut opune posesorilor anteriori ai
titlului
 solidaritatea între giranţii succesivi.
Modul de completare a biletului la ordin este redat în Anexa. nr.7.

67
 CAP V. CREDITAREA BANCARĂ

V.1 ACTIVITATEA DE CREDITARE

Finanţarea proiectelor industriale pe termen mediu şi lung a fost, din punct de vedere
istoric, cel mai important domeniu din cadrul activităţilor de creditare BRD şi cele ale
predecesorului său, Banca de Investiţii. Strategia pe termen lung a BRD este de a sprijini reforma
economică din România prin extinderea portofoliului de credite şi la sectorul, privat,
diversificarea activităţilor pentru sectoarele economice şi menţinerea calităţii portofoliului de
credite.
Strategia de creditare a BRD este de a diversifica riscul portofoliului de credite prin
adoptarea unor limite de concentrare a creditelor care se conformează sau sunt încă mai severe
decât cele prevăzute de BNR. Politica BRD este de a cere aprobarea Comitetului de Direcţie
pentru credite ce depăşesc 3.000.000 USD, şi aprobarea Consiliului de Administraţie pentru cele
care depăşesc 15% din fondurile proprii.
În acest moment BRD acordă credite atât societăţilor comerciale cât şi persoanelor fizice.
Principalele servicii de credit puse la dispoziţia agenţilor economici sunt credite sezoniere, linii
generale de credit pentru capitalul circulant, credite pentru export şi servicii de factoring. BRD
are de asemenea un portofoliu de credite pentru investiţii pe termen mediu şi lung care va
continua să fie la dispoziţia agenţilor economici în funcţie de dezvoltarea economică din
România. Majoritatea creditelor acordate agenţilor economici sunt garantate cu active şi cu
garanţii ale unor terţi. Creditele pentru investiţii se acordă pentru maximum 5 ani, cu excepţia
celor finanţate prin linii de credit pentru refinanţare, care până la această dată au fost acordate pe
maxim 7 ani. Majoritatea creditelor acordate de BRD agenţilor economici au o scadenţă mai
mică de un an. Creditele prin descoperire de cont sunt acordate pentru maxim o lună, pe baza
veniturilor viitoare ale societăţii în cauză şi ele nu necesită garanţii. BRD acordă linii generale de
credit de până la un an clienţilor solvabili pe baza proiecţiilor privind fluxul de numerar şi a
relaţiilor lor anterioare cu BRD în domeniul creditelor. Creditele sezoniere sunt acordate
societăţilor din sectoare cu nevoi sezoniere, cum ar fi agricultura, industria alimentară şi
turismul.
Principalele credite acordate populaţiei au ca scop achiziţionarea de bunuri de consum,
achiziţionarea de autoturisme, de credite personale pentru necesităţi generale (inclusiv credite
pentru descoperire de cont prin cărţi de credit). BRD oferă de asemenea credite pentru
cumpărarea de locuinţe, dar în mod restrictiv, până ce nivelul general al ratei dabânzilor se va
reduce, ceea ce va permite BRD să-şi sporească numărul de angajamente capitale pe termen
lung.

V.2 CLASIFICAREA CREDITELOR

În conformitate cu sistemul de clasificare a creditelor recomandat de Banca Mondială,

Normele BNR instituie 5 grupe specifice privind riscul de credit: “standard”, ”în observaţie”,

68
”substandard”, “indoielnic”, “pierdere”. Manualul de creditare BRD stabileşte o grilă internă de
clasificare a creditelor pentru a evalua poziţia financiară a clienţilor, care ia în consideraţie
situaţia financiară a acestora prin evaluarea următoarelor date în procente: lichiditatea,
solvabilitatea, gradul de îndatorare, rentabilitatea şi eficienţa costurilor. Clienţii primesc număr
de puncte pe o scară de la 0 la 10 pentru fiecare dintre criteriile financiare, numărul maxim
posibil de puncte privind riscul de credit fiind de până la 50 de puncte şi, în funcţie de punctele
realizate, clienţii sunt încadraţi în una din cele 5 grupe de risc după cum urmează:

Nr. puncte Clasificare Descriere

41 – 50 A Performanţele economice şi financiare ale debitorului sunt bune,

iar previziunile financiare prevăd că plata creditelor şi a
dobânzilor se va face la scadenţă;
26 –40 B Deşi situaţia economică şi financiară a debitorului este bună,
acesta ar putea să nu se menţină la acelaşi nivel pe o perioadă
lungă de timp;
11 – 25 C Situaţia economică şi financiară este satisfăcătoare dar are o
tendinţă spre înrăutăţire;
1 – 10 D Situaţia economică şi financiară este satisfăcătoare dar are o
tendinţă spre înrăutăţire;
0 E Performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare
că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile;

Clienţii persoane fizice sunt clasificaţi în aceleaşi 5 categorii de risc de credit, pe baza
documentelor privind serviciul datoriei anterior. Normele BNR stabilesc de asemenea criterii
pentru serviciul datoriei, după cum urmează:

Serviciul datoriei
Rata
Ratele şi dobânzile sunt plătite la scadenţă sau cu o întârziere maximă de 7 zile………….bun
Ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 zile…………………..……..slab
Ratele şi dobânzile sunt plătite cu o întârziere de peste 30 zile ………………necorespunzător

Pentru a stabili specificul creditului şi nivelul corespunzător de provizioane, după luarea

în considerare a tuturor colateralelor sau garanţiilor, criteriile privind factorii de performanţă şi
serviciul datorie sunt coroborate în următoarea matrice:

Serviciul datoriei

Categoria
clientului Bun Slab Necorespunzător
potrivit
performanţei

69
A……… Standard În observaţie Substandard
B……… În observaţie Substandard Îndoielnic
C……… Substandard Îndoielnic Pierdere
D……… Îndoielnic Pierdere Pierdere
E……… Pierdere Pierdere Pierdere

V.3 PROCEDURI DE ACORDARE A CREDITELOR

Procesul de obţinere a unui credit începe la nivel de sucursală. Formularul de cerere de

credit, care conţine informaţii despre tipul de credit solicitat, data scadenţei, scopul solicitării
creditului, obiectul de activitate al solicitantului şi poziţia deţinută pe piaţa se completează de
către solicitant şi se înmânează analistului de risc împreună cu situaţiile financiare pe ultimii 3
ani, date despre bugetul curent, statisticile societăţii (dacă este cazul) precum şi alte informaţii
financiare. Analiza şi evaluarea creditelor comerciale se face de către analiştii de risc şi constă
într-o evaluare a fiecărui solicitant cu privire la: conducerea şi structura acţionariatului,
experienţa şi poziţia pe piaţă, performanţe tehnice, economice şi financiare, sectorul industrial în
care îşi desfăşoară activitatea solicitantul, date despre condiţiile în care au fost returnate creditele
anterioare, scopul creditului, situaţiile financiare pe ultimii 3 ani, analiza fluxului de numerar,
bugetul de venituri şi cheltuieli, studiul de fezabilitate sau programul de activitate în legătură cu
creditele pentru investiţii, garanţiile şi, dacă este relevant, bilanţul de mediu sau autorizaţiile de
construcţii.

Analiza de credit
Monitorizarea permanentă a împrumuturilor cade în sarcina analiştilor de credit care au
primit cererea iniţială, chiar dacă împrumutul a fost aprobat de o sucursală zonală sau de către
centrală. Analiştii de risc din cadrul sucursalelor răspund de monitorizarea regulată a plăţilor la
împrumuturile individuale, în vederea identificării plăţilor restante şi a cauzelor. Aceste analize
se efectuează lunar sau trimestrial, după caz. Clientul trebuie să pună lunar la dispoziţia
analistului de risc declaraţiile financiare. Creditele acordate clienţilor sunt analizate fie lunar, fie
trimestrial, în funcţie de tipul de credit şi de serviciul datoriei şi de situaţia financiară a
debitorului. Această analiză constă în verificarea declaraţiilor financiare şi vizite la sediul
clienţilor.
La analiza calităţii portofoliului de credite, se realizează clasificarea clienţilor beneficiari
de credite prin coroborarea performanţelor financiare obţinute de aceştia (categoriile A – E) cu
serviciul datoriei faţă de bancă (“bun”, “slab”, “necorespunzător“). În urma analizei, toate
plasamentele aferente clientului se încadrează în una din cele 5 categorii (“standard”, “în
observaţie”, “substandard”, “îndoielnic”, “pierderi”).
În cazul creditelor acordate populaţiei, clasificarea se face exclusiv pe baza serviciului
datoriei.

70
V.4 CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BRD

În practica bancară se disting două momente de creditare:

 angajamentul de a pune la dispoziţie fonduri şi angajamente prin semnătură, operaţiuni
care se înregistrează în contabilitatea băncii folosind conturi în afara bilanţului ;
 punerea la dispoziţia clienţilor băncii fondurile, operaţiuni care se înregistrează în
contabilitatea băncii folosind conturi de bilanţ ;

Categoriile de credite ce se acordă de către Banca Română pentru Dezvoltare sunt:

o Credite pentru finanţarea activităţii curente(capital de lucru) ;
 Linia de credit – pentru aprovozionare, producţie desfacere ;
 Credite pentru nevoi temporare – pentru aprovizionare, pe perioade limitate, peste
necesităţile curente ;
 Credite pentru finanţarea activităţilor sezoniere – activităţi cu caracter ciclic
(credite de campanie, de stocare de produse agroalimentare, industriale, petroliere
şi servicii turistice, etc.) ;
 Credite pentru export – pentru finanţarea necesităţilor curente sau excepţionale ale
clienţilor cu activitate de export, pe baza existenţei contractelor de export sau
comenzilor ferme încheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor
comisionari ;
 Credite pentru descoperire de cont – pentru acoperirea decalajului intervenit în
fluxul de lichidităţi ;
 Plafon global de lucru – se acordă în limita unui nivel global de împrumut, funcţie
de frecvenţa solicitărilor anterioare ale aceluiaşi tip de credit, de specificul
activităţii curente şi necesităţile clienţilor. Acest produs oferă posibilitatea
efectuării a două sau mai multe utilizări ale plafonului, asigurănd o mai mare
operativitate în deservirea clienţilor. Plafonul de credit se poate acorda pentru
tipurile de credit de la litera b, d şi e. ;
o Credite pentru finanţarea investiţiilor ;
 Credite de investiţii (construcţii, modernizări, dezvoltări, utilaje, dotări, inclusiv
pentru achiziţii comercializate în sistem leasing, etc.) ;
 Credite pentru producţie.
Banca poate acorda categoriile de credit menţionate mai sus, fie în nume propriu fie în
consorţiu cu alte societăţi bancare (credite consorţiale).

Durata de creditare

Creditele se acordă pe durate diferite de timp, funcţie de :

 natura lor ;
 situaţia financiară a clientului ;
 specificul activităţii clientului ;

Astfel întâlnim :
71
  credite pe termen scurt – până la 12 luni, creditele de la litera a-f ;
 credite pe termen mediu – între 1 şi 5 ani :
- creditele de investiţii de la lit.g ;
-creditele de la lit. a, c, d ;
-creditela de producţie, lit. h ;
 credite pe termen lung – durata de creditare de peste 5 ani ;
-creditele de investiţii, lit.g ;

Durata de creditare se stabileşte prin contract şi începe de la data punerii la dispoziţie a

creditului până la data stabilitită pentru rambursarea ultimei rate de credit. În această perioadă se
cuprind :
 perioada de utilizare a creditului (intervalul de timp în care creditul se utilizează (se
consumă), respectiv de la data stabilită pentru punerea la dispoziţie a creditului în contul
împrumutatului şi până la folosirea integrală a creditului);
 perioada de graţie – care se acordă pentru creditele de investiţii (perioada cuprinsă între
data prevăzută prin contract pentru prima tragere din credit şi data prevăzută pentru
rambursarea primei rate a creditului (conform contractului de credit). Perioada de graţie
nu va depăşi maximum 12 luni, cu excepţia proiectelor de investiţii complexe);
 perioada de rambursare (perioada de timp în care creditul se rambursează, respectiv de
la data prevăzută în contract pentru rambursarea primei rate a creditului până la data
stabilită prin contract pentru rambursarea ultimei rate);
 perioada de întârziere (perioada de timp de la scadenţa creditului (ratei) până la
recuperarea efectivă a acestuia, inclusiv prin executarea silită sau lichidarea judiciară a
debitorului);

1. Credite acordate persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate

Aplicaţia de Scoring Transact

Prezentare generală

În categoria creditelor analizate cu ajutorul aplicaţiei de scoring TRANSACT se

încadrează:
 Creditele Expreso pentru nevoi personale:
 nenominalizate
 nominalizate pentru plata unor tratamente medicale/interventii chirurgicale in tara si
strainatate;
 Credite pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă indelungată;
 Credite auto (cu excepţia Dacia/Renault/Nissan) şi a altor autovehicole de de ocazie
comercializate prin reţeaua SC. Automobile Dacia/Renault;
 Credite pe card VISA CLASSIC(alocare iniţială de limită sau majorare limită
existentă ;

72
  Credite revolving cu perioada de graţie pe card- cardul de credit Master- card Vivere
(alocare iniţială de limită sau majorare imită existentă).

Beneficiarii creditelor

Similar tuturor creditelor de consum, beneficiarii acestor credite sunt persoane fizice
rezidente din punct de vedere al Regimului valutar, care îndeplineşte separat sau cumulativ
următoarele condiţii :
- domiciliază pe raza teritoriala a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară
activitatea sau în localităţile cele mai apropiate din judeţele limitrofe;
- deţin un contract de muncă la o societate comercială care are sediul sau isi
desfaşoară activitatea pe raza teritoriala a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară
activitatea.
 Persoanele fizice străine trebuie să indeplinească cumulativ cele 2 condiţii!

Co- împrumutat
Se pot prezenta maxim 3 co-împrumutaţi , soţ-soţie , rude sau afini(pana la gradul IV),
locuind la aceeaşi adresă(domiciliul stabil/domiciliul flotant) cu solicitantul creditulu
Veniturile soţului/soţiei împreună vor fi luate în considerare chiar dacă nu au acelaşi
domiciliu.
În cazul creditelor asigurarea pentru risc financiar, copia certificatului de căsătorie va fi
transmisă asiguratului în caz de daună, împreună cu celălalte documente care constituie dosarul
cu dauna.
 Veniturile co- împrumutatilor (exceptînd soţul/soţia împreună) luate în calcul nu vor
depăşi 50% din veniturile totale ale familiei.

În cazul în care soţul/soţia nu participa cu venituri la dosarul de credit:

 nu vor fi introduse în Transact date despre acesta/aceasta;

 soţul/soţia vor completa declaraţia privind <<Creditele /Aranjamentele de
plata de altă natură decat cele decurgand din contracte de credit >> din cererea
de credit;
 va semna cererea de credit.
Dacă soţul/sotia înregistrează credite in sold(la BRD sau la alte bănci). Suma lunară de
plată corespunde acestora va fi adăugată în cîmpurile Transact de cheltuieli aferente
împrumutatului.
În cazul în care soţul/soţia, care nu participa cu venituri înregistrile şi “ aranjamente de
plată de altă natură decat creditele”, acestea vor fi scăzute din veniturile titularului( similar
solicitantului creditului).

Procesarea cererilor de credit – în valuta creditului

- la unităţile BRD/ Grupuri/ Centrală pentru toate tipurile de credit;

73
 - la platforma Tele- Marketing pentru:
a. credite pentru nevoi personale, auto, VCD şi cardul de credit revolving Master Card
Vivere;
b. credite solicitate prin Internet.

În cazul creditelor pe card VISACLASSIC/Master Card VIVERE solicitările de majorare

limită se tratează ca o cerere nouă, în care se solicită întreaga valoare (limita existentă + majorare
solicitată).În cazul cererilor de majorare limită pe card VISA CLASSIC/Master Card VIVERE se
va completa în camp suma de refinanţat suma lunar plată aferentă limitei actuale.
Pentru cardul de credit VIVERE se pot efectua majorarea de limită numai de 6 luni de la
emiterea cardului.
Există posibilitatea refinanţării creditelor de consum care nu înregistreză restanţe curente, în
sold, laBRD sau la alte bănci , respectiv :
 soldul creditului/creditelor de consum în sold la BRD sau la alte bănci;
 dobînzi calculate la zi;
 comisionul de rambursare anticipată- numai în cazul creditelor de consum
contractate la alte bănci.Pentru creditele de consum în sold la BRD, cărora li
se aplică opţiunea de refinanţare, nu se va percepe acest commission.
Sistemul permite analiza unui credit de refinanţare fie pentu credite de la alte bănci, fie
pentru credite BRD.
Poate fi refinanţat orice tip de credit de consum printr-un credit de nevoi
personale.Valoarea creditului de nevoi personale solicitată poate fi mai mare sau egal decît
soldul creditului refinanţat+dobînzi+comisioane, după caz, dacă sunt îndeplinite condiţiile de
acceptare.
Plata din creditul de refinanţare se va face:
 Obligatiuni prin virament pentru partea de sold de credit de refinanţat.Viramentul se va
efectua în contul curent menţionat în extrasul de cont de la altă bancă sau în contul
current de la BRD, concomitent cu efectuarea rambursării anticipate.
 În numerar sau virament , conform opţiunilor clientului pentru partea care depăşeşte
valoarea refinanţată.

Aprobarea creditelor

Creditele se aprobă potrivit competenţelor in vigoare. Ca particularitate, pentru creditele

cu decizie “Nefinanţat”, pentru care sistemul de scoring nu ia o decizie categorică
(acceptare/refuz), se va realiza o analiză manuală a dosarului de credit, avîndu-se în vedere
următoarele elemente:
 credibilitatea creditului;
 istoria relatiilor sale cu banca(dacă există);
 nivelul şi perspectiva stabilirii veniturilor realizate ;
 efectul eventualelor litigii cu terţii.
În măsura în care există informaţiii pozitive legate de aceste elemente , pentru
definitivarea dosarului se va solicita acestor clienţi prezentarea de giranţi(min. 1, max.3)ale căror
74
venituri cumulate să acopere dublul sumei de plată din prima lună de rambursare(numai pentru
creditele clasice:nevoi personale, bunuri si auto).
Pentru creditele Visa Classic, ceditul revolving Master Card Vivere şi Expresso Dublu cu
decizie nefinalizat, nu se vor solicita giranţi.
Pentru toate tipurile de credite, se va completa/întocmi: fişa de verificare a dosarului de
credit Transact.
Hotărîrea de aprobare/respingere se va întocmi şi semna potrivit competenţelor în
vigoare, dar obligaţii pentru toate creditele:
 Cu decizie „Nefinalizat”(RON/EUR);
 Cu decizie „Refuz”(RON/EUR), dar acceptate prin procedura „Forţare decizie”.
Creditele avînd decizia TRANSACT „refuzat” nu vor fi acordate .Excepţie pot face
creditele tratate în paragraful „forţare decizie”.

Forţarea deciziei sistemului Transact

În anumite situaţii excepţionale şi numai cu argumente fundamentate, se poate aplica

procedura specială de forţare a deciziei Transact, astfel:
 acceptarea dosarelor cu decizie Transact „Refuzat”;
 refuzarea dosarelor cu decizia Transact „Acceptat”.

Acceptarea dosarelor „refuzate”

În acest caz, procedura de decizie se va aplica numai dacă motivul de refuz este „Aviz
defavorabil’, ponderea dosarelor acceptate prin această modalitate nu va putea depăşi 1% din
totalul cererilor procesate în unitatea respectivă în luna anterioară.
În toate cazurile se va solicita garantarea creditelor cu giranţi, se va completa Fişa de
verificare şi se va întocmi Hotarîrea de aprobare a creditului.
Pentru luarea decizie de forţare, directorului unităţii i se va prezenta dosarul de credit
complet, similar deciziei Nefinalizat.După luarea deciziei de forţare a deciziei Transact, se
semnează Hotarîrea de aprobare a creditului şi se accesează aplicaţia Transact pentru finalizarea
dosarului.

Refuzarea dosarului „acceptare”

În cazuri excepţionale, cînd datorită unor circumstaţe cunoscute de unitatea băncii, creitul nu
poate fi aprobat(societăţi angajatoare în curs de faliment, garanţii la mai mulţi imprumutanţi,
orice informţii colaterale care prezintă un risc previzibil în rambursarea creditului),se
completează Fişa de verificare şi se întocmeşte Hotărîrea de respingere, care se vs semna de
directorul unităţii BRD.

Punerea la dispoziţie a creditelor

75
 Creditele se acorda în moneda acestora, valoarea în sistemul de gestiune IBANK /
CARD400 / Evolan(BRD Finance) fiind întotdeauna identică cu valoarea creditelor analizate in
TRANSACT.
Comisioanele aferente creditului, dobînzi şi rate de credit se calculează în moneda
creditului aprobat.
Punerea la dispoziţie a creditelor se realizează în contul titularului de la BRD, în moneda
creditului aprobat.În cazul creditului revolving VIVERE punerea la dispoziţie a creditelor se
realizează numai prin card VIVERE.

Creditul De CONSUM

Atribuţii şi responsabilităţi specifice ale personalului implicat în analiza/acordarea creditelor

Atribuţii:

 informarea clientului asupra condiţiilor de acordare a creditului;

 primirea si verificarea documentelor din dosarul de credit;
 verificarea giranţilor în baza de risc;
 verificarea solicitantului de credit, a soţului/soţiei acestuia, a coîmprumutaţilor la Biroul
de Credit şi, după caz, la Centrala Riscurilor Bancare;
 verificarea existenţei declaraţiilor privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii,
completate de girant(i);
 verificarea existenţei creditelor în sold la B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. ale
clientului, soţului/soţiei, a coîmprumutatilor si giranţilor in sistemele proprii de gestiune;
 verificarea încadrării în termenele de valabilitate ale documententelor în baza cărora se
solicită creditul (ex: adeverinţă de venit, factură proforma/aviz de plată, decizie
preacceptare etc.);
 obţinerea datelor de la client şi introducerea în aplicaţia TRANSACT a informaţiilor
furnizate verbal şi din documentele prezentate de către solicitantul de credit, astfel încat
toate câmpurile obligatorii ale aplicaţiilor să fie completate corect;
 corectarea volumului angajamentelor la alte bănci (CRB) ale clientului/coimprumutatilor
cu cele din Declaraţie;
 editarea formularelor din aplicaţia TRANSACT si verificarea concordanţei acestora cu
documentele prezentate;
 întocmirea Finmex pentru ultimii doi ani încheiaţi de activitate a societăţii la care
solicitantul creditului deţine acţiuni, în cazul luării în calcul a venitului obţinut din
dividente;
 efectuarea analizei suplimentare pentru creditele cu decizie NEFINALIZAT;
 întocmirea fişei de verificare/analiza dosarului de credit si supunerea spre
aprobare/respingere a creditului solicitat;
 informarea clientului privind aprobarea/respingerea creditului prin înmânarea scrisorilor
de raspuns specifice;

76
  urmărirea întocmirii poliţei de asigurare, potrivit contractului de asigurare a riscului
financiar şi intrucţiunilor privin regulile de creditare a persoanelor fizice, cu cesionarea în
favoarea unităţii băncii a drepturilor din despăgubire şi încasarea primei de asigurare
aferente;
 întocmirea şi semnarea, potrivit competenţelor de aprobare şi semnare, a documentelor
necesare acordării creditelor;
 încasarea comisionului de gestionare a creditului şi a comisionului de deschidere cont;
 punerea la dispoziţie a creditului în contul curent al solicitantului, cu respecatarea
încadrării în regula aport/giranţi;
 urmărirea întocmirii corecte a OPH-ului pentru suma din contul curent al solicitantului,
reprezentând contravaloarea bunului/creditului in contul furnizorului;
 asigurarea transmiterii Avizului de garanţie reală mobiliară la Arhiva Electonică;
 verificarea constituirii garanţiilor în evidenţele băncii.

Responsabilităţi:

 cunoaşterea şi aplicarea corectă a instrucţiunilor privind regulile de creditare a

persoanelor fizice în corelaţie cu toate instrucţiunile in vigoare;
 solicitarea si existenţa documentaţiei necesare analizei/acordării creditului;
 urmărirea prezentării de către client a documentelor justificative pentru verificarea
documentaţiei creditului;
 urmărirea condiţiilor din contractul de credit;
 urmărirea rambursării creditului, cu respectarea prevederilor din Instrucţiunea “Urmărire
si recuperare credite Clipri”;
 încadrarea corectă în competenţele de aprobare şi supunere spre aprobarea creditului,
potrivit competenţelor, numai după efectuarea completă a analizei prevăzute de
instrucţiunile privind reguli de creditare a persoanelor fizice;
 constituirea şi asigurarea garanţiilor potrivit condiţiilor de aprobare cu respectarea
prevederilor instrucţiunilor in vigoare in ceea ce priveste procentul de dobandă cu
comisioanele;
 verificarea corectitudinii şi concordanţei datelor înscrise în contractul de credit cu cele
menţionate în documentele de aprobare;
 respectarea condiţiilor de acordare a creditului potrivit aprobării;
 păstrarea confidenţialitatii datelor privind creditul solicitat de client;
 promovarea unor relaţii de bună colaborare cu clienţii potenţiali şi existenţi, bazată pe
profesionalism si respect;
 aducerea la cunoştinţa superiorilor a tuturor problemelor pe care le cunoaşte, privind
inrăutaţirea situaţiei economico - financiare a clientului, care ar crea dificultăţi în
rambursarea creditului sau plata dobânzilor la termen;
 introducerea cu exactitate a datelor furnizate de client in aplicaţie;
 parcurgerea etapelor pentru înregistrarea in TRANSACT al statutului final al dosarului,
conform instrucţiunilor specifice;
 recuperarea dosarului de credit din TRANSACT şi prelucrarea in aplicaţiile de gestiune;
77
  verificarea înscrierii numărului de dosar TRANSACT în aplicaţiile de gestiune.

Componenta dosarului de credit

Dosarul de credit conţine următoarele documente:

 cererea de credit generată de TRANSACT;
 declaraţia privind angajamentele de plată şi litigiile cu terţii pentru girant/giranţi, daca
este cazul;
 acord de consultare a bazei de date a CRB pentru girant/giranţi, pentru creditele auto;
 rezultatul consultării bazei de date a CRB (solicitant, soţ/soţie – chiar dacă nu participă
cu venituri, co-imprumutanţi si giranţi);
 raportul de credit interogare Birou de Credit (solicitant, soţ/soţie – chiar dacă nu
participă cu venituri, co-imprumutanţi si giranţi);
 actul de identitate pentru solicitantul creditului, inclusiv pentru soţ/soţie, co-
imprumutanţi si giranţi, daca este cazul: BI, CI, CPI, exclus paşaport;
 certificat de căsătorie – dacă este cazul;
 documente care să ateste veniturile înscrise în cererea de credit: solicitant, soţ/soţie, co-
imprumutanţi si giranţi, dacă este cazul);
 extras de cont din care să rezulte soldul creditului/creditelor contactat(e) la alte bănci – în
cazul refinanţării creditelor de consum contractate la alte bănci;
 documente pentru stabilirea nivelului creditului, în funcţie de obiectul creditului;
 fişa de verificare TRANSACT;
 hotărârea de aprobare/respingere, după caz, pentru creditele:
o cu decizia “ Nefinalizat” (RON/EUR);
o cu decizia “Refuzat” (RON/EUR), dar acceptate prin procedura de “Forţare
decizie”
 poliţa de asigurare: deces şi invaliditate;
 contractul de credit şi graficul de rambursare;
 contractul de garanţie reala mobiliară pentru creditele auto;
 contractul de garanţie reala mobiliara pe sume de bani viitoare - în cazul veniturilor
obţinute din chirii sau dividende;
 dovada înscrierii Contractului de Garanţie Reală Mobiliară la Arhiva Electronică

Condiţii de încheiere a contractului de credit

Contractul de credit se întocmeşte în trei exemplare, a cărei destinaţie este următoarea:

 un exemplar, împreună cu originalul poliţelor de asigurare se păstrează într-un fişet
special cu această destinaţie la director;
 un exemplar se păstrează în dosarul clientului;
 un exemplar se predă împrumutatului, care va semna de primire pe exemplarul băncii;
Contractul de credit se semnează de către reprezentanţii autorizaţi ai băncii. Fiecare filă
din contractul de credit va fi ştampilată / semnată de împrumutat soţ / soţie (chiar dacă nu
participă cu venituri) / co-împrumutaţi / giranţi respective bancă.
78
 In contractul de credit nu se admit modificări, ştersături, clauze contractuale care nu fac
obiectul contractului respective, care pot conduce la interpretări eronate sau la pierderea
drepturilor băncii ce decurg din contract. Orice modificare ulterioară a clauzelor unui contract de
credit se va putea face numai în baza unui act adiţional. Actul adiţional se încheie încheie în trei
exemplare utilizând aceleaşi proceduri cu privire la modul de întocmire, semnare şi păstrare ca şi
în cazul contractului de credit.
In cazul VCD, contractul de credit şi cererea de credit reprezintă un singur document:
Cerere de emitere / majorare limită card Visa Classic – Contract de credit la care se ataşează
condiţii generale de utilizare a cardurilor pentru persoane fizice;
In cazul creditului Revolving, contractul de emitere card de credit MasterCard Vivere se
listează direct din aplicaţia TRANSACT.

Creditul EXPERT

1. Caracteristicile creditului:

- Obiectul creditului: Finanţarea investiţiilor pe teritoriul României pentru achiziţia de

echipamente şi diverse dotări materiale necesare în activitatea profesională;
- Beneficiari: beneficiarii creditului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Să aparţină Ordinului Profesional specific profesiilor de: avocaţi, notari,
medici, farmacişti, experţi contabili sau contabili autorizaţi şi care îşi desfăşoară
activitatea în cadrul cabinetelor / birourilor individuale, grupate sau asociate,
societăţi civile profesionale sau societăţi comerciale;
 Sunt rezidenţi şi îşi desfăşoară activitatea în România;
Cererile clienţilor care nu verifică condiţiile descrise, trebuie să se orienteze către alte
produse BRD existente.
 Moneda creditului: creditul se acordă în ROL / EUR / USD în funcţie de opţiunea
clientului;
 Valoarea creditului: minim 1000 EUR sau echivalentul în ROL / USD la cursul de
schimb BNR din ziua analizei;
 Durata creditului: minim 12 luni, maxim 60 luni. Regulă: nu se acordă perioadă de
graţie;
 Rata dobânzii: creditul se poate acorda, în funcţie de opţiunea clientului:
o în ROL cu dobândă fixă de 22% pe an sau cu dobândă variabilă, actualmente
de 26% pe an (conform Listei standard de tarife şi comisioane – Lista de
dobânzi BRD);
o în EUR, cu dobândă variabilă, actualmente de 9,75% pe an;
o în USD, cu dobândă variabilă, actualmente de 9,75% pe an;
 Taxa de dosar: oricare ar fi valoarea creditului, se percepe un comision de întocmire
dosar în procent de 3% din creditul acordat.
 Termen de răspuns: Se impune ca finalizarea analizei şi oferirea unui răspuns la cererea
de credit să se facă în intervalul de 24-28 de ore de la întâlnirea clientului solicitant.
79
 Acest răspuns este definitive numai în cazul în care, după verificarea documentelor puse
la dispoziţie de către client, se constată concordanţă între acestea si informaţiile transmise
cu ocazia primei întâlniri.

2. Reguli de acceptare şi garanţii

 Analiza solicitării de credit: documentele necesare analizei de credit:

 certificat de înregistrare fiscală (dacă este cazul);
 autorizaţia (licenţa) de funcţionare a activităţii de profesie (acordat de Ordinul
Profesional);
 actul de înfiinţare a cabinetului / biroului individual sau contractul de asociere
pentru cabinetele grupate sau asociate;
 actul de identitate al reprezentantului solicitantului de credit, al soţului / soţiei
acestuia, certificatul de căsătorie;
 declaraţia anuala de venit pe anul precedent şi pe anul în curs (estimativă) depusă
la organele fiscale;
 declaraţie specială de venituri rezultate din activităţi independente sau în asociere;
 Registrul de încasări şi plăţi pe ultimele 6 luni;
 Contractul de furnizare servicii medicale încheiat cu CAS (dacă este cazul);
 ultimele şase balanţe de verificare sau ultimul bilanţ contabil (dacă este cazul);
 dovadă sediu profesional (comodat, chirie, proprietate);
 factură proformă sau deviz pentru dotările materiale – obiect al creditului;
 documente justificative ale surselor suplimentare de venit (dacă este cazul);
 documente justificative ale aportului personal: extrase de cont, facturi;
 extrasul de Carte Funciara şi actul de proprietate a bunului imobil – garanţie (dacă
este cazul);
 lista la zi a datoriilor şi creanţelor (întocmită de client);
Cererile de credit se primesc de către unităţile BRD împreună cu dosarul de credit
de la solicitanţii care:
1. au domiciliul în raza teritorială a judeţului în care unitatea băncii îşi desfăşoară activitatea
sau în localităţile apropiate din judeţele limitrofe;
2. îşi desfăşoară activitatea liber autorizată pe raza teritorială a judeţului în care unităţile
băncii îşi desfăşoară activitatea
Unităţile BRD vor proceda, în cazul analizei cererii de credit la:
 colectarea informaţiilor referitoare la solicitantul de credit;
 efectuarea comentariilor referitoare la solicitant şi afacerea acestuia;
 primirea documentelor care compun dosarul de credit.
Se verifică respectarea condiţiilor de acces şi a regulilor de refuz. Beneficiarii trebuie să
justifice că-şi desfăşoară activitatea de cel puţin 12 luni înainte de a solicita creditul. Clientul
semnează angajamentul prin care se obligă să deruleze prin contul deschis la BRD minim 50%
din cifra de afaceri anuală.

o Reguli de refuz: cererea de credit va fi respinsă în următoarele cazuri:

80
  solicitantul este înregistrat în bazele de risc BRD, CIP sau CRB / Biroul de credite
cu incidente de plată;
 creditul acordat este superior preocentului de 30% din cifra de afaceri anuală;
 gradul de îndatorare pe afacere după analiza cererii de credit (inclusiv ratele
creditului plus dobânda) este superior procentajului de 70%;
 gradul de îndatorare pe familia reprezentantului solicitantului de credit (inclusiv
rata creditului plus dobânda) este superior procentului de 70%;

Aport personal: BRD solicită clientului să asigure cu fonduri proprii 20% din valoarea
investiţiei pe care doreşte să o realizeze. Aportul personal va fi calculat în funcţie de valoarea
facturii pro – formă (deviz) pentru dotările materiale – obiect al creditului. Aportul personal
poate fi constituit în numerar (în cont current sau de depozit) sau achitat direct vânzătorului /
furnizorului;
Cazuri particulare: Dacă solicitantul de credit nu participă cu surse proprii de 20% la
finanţarea investiţiei şi dacă analiza afacerii de finanţat relevă posibilitatea creşterii veniturilor
viitaore, clientul va putea:
o fie să constituie un depozit colateral la BRD, blocat pe perioada
contractării creditului, de minim 20% din valoarea investiţiei de finanţat;
o fie să garanteze în totalitate creditul solicitat cu ipotecă asupra unui bun
imobil.
Garanţii:
Regula 1: Tipul garanţiei solicitate este gaj asupra bunului – obiect al finanţării. In
cazul aportului personal, garanţiile vor fi: deposit colateral constituit la BRD de
minim 20% din valoarea investiţiei, plus gajul asupra bunului obiect al creditului sau
ipotecă asupra unui imobil, în valoarea creditului acordat de bancă;
Regula 2: Beneficiarilor organizaţi sub formă de societăţi comerciale sau societăţi
civile profesionale cu răspundere limitată li se va cere să furnizeze Bilete la Ordin în
alb, avalizate de către reprezentanţii persoanei juridice în favoarea BRD.

Asigurări: Pentru bunurile asigurabile care garantează creditul şi pentru bunurile care fac
obiectul creditului, se va încheia poliţă de asigurare la o societate agreată de BRD, cesionată în
favoarea băncii;

3. Gestionarea şi urmărirea creditului

 Competenţe de aprobare: Aprobarea creditului se face pe baza Procedurii de

analiză / aprobare a creditului EXPERT, conform competenţelor de aprobare în
vigoare, prin întocmirea si semnarea hotărârii de aprobare / respingere a
creditului;
 Inregistrare în sistem:
In Ibank se vor alege următoarele:
 scopul creditului: 29;

81
  tipul creditului (pentru creditele contractate de beneficiarii fără
personalitate juridică):
Credite Expert în ROL cu dobândă fixă: CL3W;
Credite Expert în ROL cu dobândă variabilă: CL3X;
Credite Expert în EUR cu dobândă variabilă: CL3Y;
Credite Expert în USD cu dobândă variabilă: CL3Z;
 tipul creditului (pentru creditele contractate de beneficiarii cu personalitate
juridică):
Credite Expert în ROL cu dobândă fixă: BL2A;
Credite Expert în ROL cu dobândă variabilă: BL2B;
Credite Expert în EUR cu dobândă variabilă: BL2C;
Credite Expert în USD cu dobândă variabilă: BL2D;
 natura creditului: OI7;
 preferinţă dobândă: P;
 preferinţă comision: O;
1. Punerea de dispoziţie a creditului:
După acordarea / respingerea cererii conform competenţelor, dosarul de credit va fi
gestionat de Sef Serviciu Clienţi Clipri din cadrul sucursalei Grup BRD, acesta trimiţând
Consilierului de Clientelă hotărârea de aprobare / respingere.
Creditul acordat este pus la dispoziţia clientului într-o singură tranşă (integral),
respectându-se toate condiţiile stabilite şi menţionate în contractul de credit cu garanţie reală
mobiliară / imobiliară – constituirea şi înregistrarea garanţiilor, încheirea şi înregistrarea poliţelor
de asigurare şi cesionarea acestora în favoarea BRD, semnarea contractului de credit. Clientul va
semna în acest scop cererea de înscriere a garanţiei reale mobiliare în Arhiva Electronică a
Garanţiilor Reale Mobiliare.
Plăţile din credit se efectuează pe baza documentelor prezentate de client, în ROL /
EUR / USD şi numai pentru destinaţia aprobată.
 Rambursarea: Rambursara creditului se face de către client, în conformitate cu contractul
de credit şi cu graficul de rambursare (anexă la contractul de credit), până la
rambursarea integrală. Rambursarea creditului se face în ROL / EUR / USD (în funcţie
de opţiunea clientului pentru moneda creditului), la intervale lunare, în rate fixes au
descrescătoare.
Rambursarea creditului se face direct din contul curent al clientului solicitant.
Clientul va asigura rambursarea în contul de credit în EUR / USD prin depunere:
o LEI în contul curent (LEI) pentru participare la licitaţie valutară în cadrul
Băncii (cumpărare EUR / USD) la cursul de vânzare al băncii şi alimentarea
contului current în EUR / USD;
o EUR / USD în contul curent (EUR / USD);
Caz particular: Rambursarea anticipată
Clientul poate rambursa în orice moment, în avans, total sau parţial, capitalul rămas de
rambursat. In acest scop, clientul va informa banca de intenţia sa de a efectua o rambursare
anticipată printr-o scrisoare adresată băncii cu cel puţin 5 zile calendaristice în avans.

82
 Aprobarea rambursării în avans este competenţa directorului unităţii de gestiune a
creditului, cu actualizarea graficului de rambursare.
In ziua rambursării, clientul va plăti un comison de 3% din capitalul rambursat în
avans.
Rambursarea anticipată are ca efecte (la alegerea clientului): reducerea ratelor de
rambursat din noul graphic de rambursare aprobat, durata creditului rămânând neschimbată sau
reducerea duratei creditului, ratele de rambursat rămânând neschimbate.
 Urmărirea creditului: Consilierul de Clientelă trebuie să verifice respectarea destinaţiei
creditului. Acesta se va realize prin solicitarea documentelor originale (facturi, chitanţe,
note de livrare etc.) care atestă achiziţionarea bunului utilizat în activitatea profesională
a clientului.
Activitatea de urmărire a creditului şi de recuperare a creditelor restante se face
similar cu cea din cazul creditelor imobiliare, conform “Instrucţiunii de urmărire şi
recuperare credite Clipri”
 Supravegherea formalizată a procedurilor sensibile:
Supravegherea formalizată a procedurilor de lucru sensibile are ca obiect verificarea de
către organele ierarhice, a respectării de către personalul de execuţie a documentelor normative
ale băncii, precum şi aprecierea eficienţei securităţii zilnice.
Controlul asupra procedurilor sensibile se realizează de către persoanele desemnate prin
decizii ale Directorului de Grup, pe fiecare unitate subordonată. Pentru supravegherea
formalizată a activităţii de acordare şi gestionare credite profesii liberale, persoana responsabilă
este Seful Serviciului Clienţi Clipri din cadrul grupului.

Componenta dosarului de credit:

Documente depuse de client:

 acord de consultare a CRB pentru solicitantul de credit – persoană fizică autorizată
sau reprezentantul / reprezentanţii acesteia;
 copii dupa actele de identitate ale reprezentantului / reprezentanţilor persoanei fizice
autorizate, soţ / soţie;
 documente de înregistrare fiscală şi de autorizare a activităţii;
 declaraţii de venit şi decizie de impunere;
 documente din care rezultă obiectul creditului, valoarea şi proprietarul acestuia;
 documente care atestă existenţa aportului propriu;
 documente justificative ale surselor suplimentare de venituri (dacă este cazul);
 act de proprietate asupra bunului imobil, garanţia imobiliară a creditului (dacă este
cazul);
 extras CF asupra bunului imobil, garanţia reală imobiliară a creditului (dacă este
cazul);
 extras CF de înscriere a ipotecii asupra bunului imobil garanţie (dacă este cazul);
 dovada sediului profesional;
 lista la zi a datoriilor şi creanţelor;
 registrul de încasări şi plăţi pe ultimele 6 luni;
83
  ultimele saşe balanţe de verificare sau ultimul bilanţ contabil (dacă este cazul);
Documente elaborate de bancă:
- cererea de credit şi formularul de analiză a creditului (se completează împreună cu
clientul);
- cerere de consultare a bazei CIP pentru cecuri şi bilete la ordin;
- hotărârea de aprobare a creditului;
- contractul de credit cu garanţie reală mobiliară / imobiliară, graficul de rambursare;
- poliţa de asigurare pentru bunurile cu care se garantează creditul;
5. raport de evaluare a bunului ipotecat, întocmit de Consilierul de clientelă;
6. ordinal de plată cu suma şi scadenţa în alb, avalizat de reprezentantul persoanei
juridice (dacă este cazul);
7. copii ale ordinului / ordinelor de plată pentru efectuarea plăţilor din credit;
8. notele contabile de încasare a comisioanelor.

Creditul STUDENT PLUS

Rezumat:
Această instrucţiune prezintă regulile de analiză, aprobare şi acordare a creditului pentru plata
costurilor de şcolarizare pentru studenţii înscrişi în ciclul de studii post-universitare.
Cu perioadă de graţie parţială, acest produs prezintă caracteristici inovatoare care răspund
aşteptărilor pieţei.

Actualizare
Introducerea în contractele de credit a clauzei referitoare la situaţia în care ziua scadenţei este
zi nelucrătoare.

 Context
Urmând exemplul politicii de atragere şi fidelizare de clienţi din rândul tinerilor
derulata de Societe Generale în Franţa, incepând cu anul 2003, BRD şi-a anulat
eforturile pentru a crea o oferta de produse şi servicii bancare dedicate studenţilor şi
care sa poata răspunde nevoilor lor financiare.
In acest sens, până in present, a fost lansat pe piaţă un card bancar Visa Electron
Cardul 10 gratuit şi un program de reduceri ataşat acestui card.
Pentru îmbunătăţirea ofertei dedicate studenţilor trebuie să ţinem seama şi de
schimbările constatate pe acest segment de piaţă şi mai ales:
 creşterea numărului de studenţi care işi completează studiile superioare cu studii post-
universitare de specialitate ( studii aprofundate, master, doctorat) şi costul din ce în ce
mai ridicat al acestor cursuri.
 Creşterea numarului de studenţi care încep să lucreze încă din facultate.

Pentru a răspunde nevoilor de specializare ale studenţilor, BRD pune la dispoziţia

acestora un credit pentru studii post-universitare în România fara echivalent pe piaţă, Creditul
Student Plus.

84
 BRD le permite studenţilor să obţină un credit:
 cu o durată maximă de 5 ani şi o perioada de graţie pentru capital de maxim 2 ani.
 care acoperă în totalitate costurile de scolarizare aferente studiilor post-universitare.

 Caracteristici

Obiect : Finanţarea cheltuielilor de scolarizare aferente cursurilor post-

universitare de specializare (studii aprofundate, master, doctorat) in România, numai la
facultăţile/universităţile agreate de BRD.
Beneficiari : Studenţii rezidenţi, titulari ai unei diplome de licenţă, cu vârste
cuprinse între 21 si 40 de ani, care îndeplinesc următoarele cerinţe cumulative:
 sunt titulari ai unei diplome de licenta de la una din instituţiile de învăţământ agreate de
către BRD
 au fost admişi în ciclul de studii post-universitare la una din instituţiile de învăţământ
agreate de catre BRD
Chiar dacă are sau nu un loc de muncă, solicitantul trebuie să prezinte documente de
atestare a statutului de student, o copie a diplomei de licenţă şi un document din partea
universităţii/facultăţii la care est înscris, care atestă admiterea lui în ciclul de studii post-
universitare şi nivelul taxelor aferente.
Co-împrumutaţii: Soţul/Soţia, părinţii, rudele până la gradul IV (inclusiv) şi afinii
studentului, care locuiesc la aceeaşi adresă şi gospodăresc împreună cu acesta.
Perioada de creditare şi tip de rambursare: minim 2 ani, maxim 5 ani.
În funcţie de durata studiilor, clientul poate beneficia de o perioadă de graţie, astfel:
 durata studiilor ≤ 1 an de la data acordării creditului => perioada de graţie max 1 an.
 Durata studiilor > 1 an de la data acordării creditului => perioada de graţie max 2 ani.

Rambursarea de către client a principalului şi/sau a dobânzii se face astfel:

numai dobânda în perioada de graţie.
 dobânda şi principalul după terminarea perioadei de graţie şi până la rambursarea
integrală a creditului.

Caz particular:

Rambursare în avans:
Clientul poate rambursa , după terminarea perioadei de graţie, în avans, total sau parţial,
capitalul rămas de rambursat. În acest scop, clientul va notifica BANCA privind intenţia sa de a
efectua o rambursare anticipată cu cel puţin 7 zile calendaristice în avans.
Aprobarea rambursării în avans este în competenţa directorului unităţii de gestiune a
creditului.
În ziua rambursării, clientul va plăti un commission de 3 % din capitalul rambursat în
avans.
Rambursarea în avans, parţială, nu poate interveni decât după primele 12 scadenţe lunare,
nu inainte de expirarea perioadei de graţie, numai la o scadenţă prevăzută in graficul de
85
rambursare şi numai după plata ratei prevăzute pentru scadenţă respectivă. Suma rambursată în
avans nu poate fi mai mică decât echivalentul a minim 3 scadenţe ( rata creditului plus dobânda)
calculată conform graficului de rambursare.
Funcţie de solicitarea clientului, rambursarea parţială poate avea drept efect:
 reeducerea sumelor de rambursat din noul graphic de rambursare aprobat, perioada de
creditare rămânând neschimbată;
 reducerea perioadei de creditare, ratele de rambursat rămânând neschimbate.

 Aprobarea creditelor

Creditele se aprobă potrivit competenţelor în vigoare. Tipurile de venituri şi coeficienţii

de ajustare a acestora se regăsesc în Instrucţiunea N2.I45 –Credite Transact Persoane Fizice.
 suplimentar pentru creditele cu valoare superioară echivalentului în RON a 4.000 Euro,
venitul lunar cumulate trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim pe economie.
În toate cazurile decizia de acordare sau de respingere a creditului se va concretize în
întocmirea “Hotărârii de aprobare/respingere”

 Garanţii şi Asigurări
Garanţii: 1-3 giranţi;
Asigurare: Incheierea unei poliţe de deces şi invaliditate cesioante în favoarea BRD.

 Gestionarea şi urmărirea Creditului

Înregistrarea în sistem : În Ibank se vor allege urmatoarele:
 tipuri de credite:
3D – pentru credite pe termen scurt, dobânda variabilă
 scopuri de credite:
21 pentru creditul cu dobânda variabilă.
Punerea la dispoziţia creditului
Creditul aprobat va fi transferat în contul instituţiei de invăţământ la care clientul a fost admis pe
baza unui ordin de plata emis şi semnat de către acesta.
Caz particular
Punerea la dispoziţia în tranşe (optime posibilă numai în perioada de graţie).
La solicitarea titularului, creditul poate fi pus la dsipoziţie şi în tranşe egale (2-4 tranşe), în
funcţie de durata studiilor finanţate şi de perioada de graţie pentru care opteaza clientul.
Astfel, clientul poate opta pentru una din cele 3 variante de mai jos, dar numai dacă a optat în
prealabil perioada de graţie:
 plata integrala a studiilor la contractarea creditului;
 plata studiilor în 2 tranşe anuale;
 plata studiilor în maxim 4 tranşe semestriale.
Exemplu:
1. Dacă durata studiilor post-universitare este de 1 an şi se optează pentru o perioadă de graţie
corespunzătoare ( tot 1 an) clientul va avea posibilitatea de a alege intre următoarele variante:
- plata integrala la contractarea crditului;
86
 - plata in 2 tranşe egale semestriale;
2. . Dacă durata studiilor post-universitare este de 1 ½, respective 2 ani şi se opteaza pentru o
perioadă de graţie corespunzătoare (2 ani), clientul va avea posibilitatea de a allege între
următoarele variante:
- plata integrala la contractarea crditului;
- plata in 2 tranşe egale anule;
- plata in 3,4 tranşe egale semestriale.
Datele la care tranşele vor fi puse la dispoziţia clientului sunt stabilite de comun accord
cu acesta, precizate în cererea de credit şi vor fi introduce în Ibank la setarea creditului.
În cazul în care costul studiilor post-universitare se modifică după momentul acordării
creditului, suma creditată nu va putea fi suplimentată, clientul urmărind să suporte diferenţa din
surse proprii.

Rambursarea creditului
Rambursarea creditului se efectuează de client conform prevederilor din contractul de
credit, până la rambursarea integrală, lunar, în sume constante.
Data rambursării va fi stabilită împreună cu clientul.
Pentru rambursarea creditului, clientul poate alege una din următoarele opţiuni:
 rambursarea creditului, din contul său current
 rambursarea creditului prin prelevarea automată a sumelor lunare de rambursat direct din
contul său de card de la BRD (dacă clientul are un card la BRD).
Dobânda pentru creditul acordat se calculează şi se încasează lunar la soldul creditului,
clientul având obligaţia asigurării în contul current sau în contul de card (în funcţie de opţiunea
clientului) a sumelor necesare.
Urmărirea creditului se realizează pe toată perioada de derulare, pentru a se preîntâmpina
nerambursarea acestuia.

Parametrii creditului Student Plus

Beneficiarul creditului: Student (presoană fizică rezidentă), posesor al unei diplome de

licenţă de la o universitate din România ageată de BRD.
Obiectul creditului: Taxe de şcolarizare aferente studiilor post-universitare (master,
studii aprofundate, doctorat) în România.
Vârsta minima: 21 ani
Vârsta maxima: 40 ani (la semnarea contractului)
Moneda creditului: RON
Valoare credit minim: în RON 250 EUR
maxim: în RON 12.000 EUR
Credit de mare valoare: Echivalentul în RON a 50.000 EUR
Nivel maxim de finanţare: 100%
Data rambursării: minim 2 ani
maxim 5 ani.
În funcţie de durata studiilor, clientul poate beneficia de o perioadă de graţie, astfel:

87
  durata studiilor ≤ 1 an de la data acordării creditului => perioada de graţie max 1 an.
 Durata studiilor > 1 an de la data acordării creditului => perioada de graţie max 2 ani.
Dobânda: Variabilă, conform listei de dobânzi communicate periodic de DOP. +3 pp
pentru credite restante.
Taxa de dosar: Comision de constituire dosar : echivalentul în RON a 10 EUR.
Avans % -
Tip de rambursare posibila: Sume constante.
Asigurare obligatorie: poliţa de deces şi invadilitate
Risc financiar: nu
Co-împrumutaţi: max 3 (soţul) soţia, părinţii, rudele până la gradul IV (inclusive) şi afinii
studentului.
Garanţii: 1-3 giranţi, ale caror venituri cumulate trebuie să acopere dublul sumei lunare
de plată.
Grad maxim de îndatorare credite de consum: rata la creditul solicitat + rate credite
consum în sold +alte obligaţii financiare (leasing, limite de credit, indiferent de
creditor)≤40% din veniturile nete ale familiei.
Documente specifice din compoziţia dosarului de credit: Documente care atestă:
acceptarea beneficiarului la instituţia de învăţământ superior agreată de către BRD
condiţiile de înscriere şi taxele aferente, calitatea de student/absolvent al instituţiei de
învăţământ.
Punerea la dispoziţie a creditului
1. În contul instituţiei de învăţământ superior din România unde beneficiarul a fost
admis (pe baza de ordin de plată)
2. Creditul poate fi eliberat într-osingură tranşă sau în perioada de graţie, în mai multe
tranşe egale anuale (maxim 2) sau semestriale maxim (4) la date stabilite în momentul
solicitării creditului.
Rambursare în avans: Comision de rambursare în avans: 3% din suma rambursată în
avans.
 Numai la una din scadenţele stabilită în graficul de rambursare şi după plata sumei
scadente la acea dată, pe baza unei notificări a Băncii cu cel puţin 7 zile calendaristice în
avans, dar nu inainte de terminarea perioadei de garanţie.
Modalităţi de rambursare anticipată:
 Total
 Parţial: minim 3 scadenţe
Valabilitatea cererii de credit: 30 zile
Sistemul de achiziţie utilizat: Manual.

Creditul 10

Permite finanţarea cheltuielilor “studenţeşti” accesorii studiilor: calculator, cursuri

suplimentare, cărţi, distracţie etc.
Se acordă fără justificarea destinaţiei
Fără avans şi fără formalităţi dificile

88
 Caracteristici:
 Beneficiarii: studenţii integralişti din ultimii 2 ani de studii universitare şi absolvenţii
înscrisişi în programele post-universitare selectate de BRD
 Moneda: Lei
 Durata: minim: 24 lini (2 ani)
maxim: 60 de luni (5 ani)
 Perioada de graţie: în funcţie de perioada rămasă până la finalizarea studiilor
1 an- pentru o durată a studiilor ≤ 1 an
2 ani- pentru o durată a studiilor > 1 an
 Valoarea creditului
Minim: echivalentul în LEI a 500 EUR
Maxim: echivalentul în LEI a 1.000 EUR
 Dobânda: variabilă
 Avans: 0%
 Rambursarea: lunar, în tranşe constante
 în perioada de garanţie – numai dobânda
 de la terminarea perioadei de graţie şi până la rambursarea integrală – dobânda şi rata
creditului
 Garantarea: un girant, rudă de gradul I cu titularul creditului
 Asigurarea: se încheie o poliţă de deces şi invadilitate pentru titularul creditului.
Poliţă se încheie în momentul semnării contractului de credit pentru întreaga
perioadă de creditare.
 Taxe şi comisioane – se va consulta lista de comisioane în vigoare la dat vânzării
(disponibilă pe Intranet)
 comision de constituire dosar: 2%, minim 500.000 Lei (se calculează şi se incasează la
data acordării creditului)
 commission de rambursare anticipată: 3% (aplicat la suma rambursată în avans)
 Servicii suplimentare: serviciul gratuit de rambursare automată a ratelor de
credit din contul de Card, serviciul de asistenţă telefonică (VOCALIS),
www.brd.ro- pentru simulare rata credit.
Funcţionare:
 Aplicaţia utilizată:
Prelucrarea dosarului şi aprobarea creditului se realizează în Ibank. Înregistrarea
în system se face astfel:
 tip credit: 3C
 scop credit:20
 creditul se aprobă conform competenţelor pentru credite personae fizice în vigoare.

89
  Reglemantări:
 Termenul de valabilitate a cererii de credit: 30 de zile calendaristice.
 Pentru rambursarea anticipată, clientul trebuie să informeze banca cu cel puţin 7 zile
calendaristice în avans; se admit rambursări totale sau parţiale (de minim 3 rate).
 În cazul în care girantul locuieşte în alt oraş decât clientul: i se permite acestuia semnarea
contractului de credit la cea mai apropiată unitate BRD, pentru evitarea deplasării
girantului la unitatea la care s-a contractat creditul; se va stabili cu clientul şi se not ape
dosar unitatea unde contractul de credit va fi trimis spre semnare de către girant; după
aprobarea creditului Ibank, contractul de credit şi graficul de rambursare vor fi trimise
prin e-mail de operatorul Back Office către unitatea înscrisă pe dosar; după semnarea
documentelor de către girant, acestea vor fi semnate şi de către client; În cazul schimbării
domiciliului/locului de muncă al titularului/girantului, banca trebuie anunţată în termen
de 5 zile calendaristice; veniturile lunare nete ale girantului trebuie să acopere rata linară
de rambursat.
 Conţinutul dosarului de credit
Documente furnizate de către titular:
 cererea de credit (0)
 declaraţia privind angajamentele de plată/litigii existente (0)
 actele de indentitate: BI,CI,CPI ( O şi C)
 certifictul de căsătorie (O şi C)
 document care atestă acceptarea în unul din ultimii 2 ani de studii universitare sau într-un
program post-universitare selectată de BRd
 document care atestă promovarea tuturor examenelor cu nota de trecere de către titular
Documente furnizate de către soţ/soţie titular
 actele de identitate: BI, CI, CPI (O şi C)
Documnete furnizate de către girant
 actele de identitate: BI, CI, CPI (O şi C)
 document care atestă gradul I de rudenie cu titularul
 declaraţia privind angajamente de plată/ litigii existente (0)
 declaraţia privind luarea la cunoştinţă a obligaţiilor de plată ale imprumutatului
 adeverinţa de venit conform instrucţiunii Transact
Alte documente
 fişă de varificare Transact
 hotărârea de aprobare/respingere credit (0) – după caz
 poliţa de asigurare- deces şi invadilitate
 contractul de credit şi graficul de rambursare al creditului
90
  Documente de remis clientului
 un exemplar al contarctului de credit
 graficul de rambursare al creditului (anexat la contract)
 poliţa de asigurare – deces şi invadilitate
 Memo Card
 Informarea clientului: În cazul modificării dobânzii, noul nivel va fi afişat în
toate unităţile băncii şi, la cererea clientului, i se înmânează graficul de
rambursare actualizat.

Poziţionare:
 Segmental tintă:
 Studenţii rezidenţi, cu vârsat cuprinsă între 19-30 de ani, care îndeplinesc următoarele
condiţii cumulative: sunt admişi în unul din ultimii 2 ani de studii superioare sau în
programele post-universitare la o universitate agreată de BRD, nu au restanţe (până la
data analizei, au promovat toate examenle cu note de trecere)
 Beneficiarii/giranţii nu se regăsesc in baza de risc a băncii sau a altor instituţii
specializate (CRB, Asigurări, Biroul de Credit).
 Avantajele clientului
 Condiţii accesibile:
 fără justificarea utilizării creditului
 fără giranţi în condiţiile unei bonităţi corespunzătoare
 fără avans
 în evaluarea capacităţii de rambursare, se iau în calcul veniturile familiei;
 Economie de timp:
 răspuns rapid la solicitarea de credit
 uşor de obţinut, fără formalităţi dificile
 punerea la dispoziţie a creditului se face în contul titularului deschis la BRD, în aceeaşi zi
sau cel târziu în ziua lucrătoare următoare de la prezentarea tuturor documenetelor
 ratele aferente creditului pot fi achitate la orice unitate BRD sau se pot rambursa automat
din contul de card-serviciu oferit gratuit
 Termen flexbile:
Clientul beneficiază de un sistem flexibil de rambursare a creditului:
 se acordă pe o perioadă de până la 4 ani
 poate alege modalitatea de rambursare: rate luare egale sau descrescătoare
 Momente opportune vânzării:
 clientul solicită un card de credit, darn u este satisfăcut de limita de creditare propusă
91
  clientul doreşte o finanţare, pe care nu este nevoit sa o justifice
 clientul solicită un credit de consum (ex: auto, bunuri de folosinţă indelungată, nevoi
nominalizate), darn u inedplineşte toate conditiile necesare
 clientul intentionează să lichideze un depozit la termen pentru finanţarea unor proiecte
sau evenimente.
 Fraze de abordare:
 Doriţi o limită de creditare superioară celei acordate prin cardul de credit?
 Va interesează o modalitate simplă şi rapidă de finanţare a proiectelor în condiţii
avantajoase?
 Cu Expresso în Lei, vă finanţaţi diverse proiecte sau evenimente (aniversări, concedii,
etc), fără a fi nevoie să justificaţi utilizarea banilor.
 Nu este nevoie să lichidaţi depozitul la termen, să renunţaţi la Stejar/Simfonia 1, prin
Expresso pentru nevoi personale în Lei, va finanţaţi proiectele.
 Vânzare încrucişată:
 un card BRD cu Lei pentru rambursarea automată a ratelor de credit; cu recomandarea
domicilierii veniturilor la BRD, clientul fiind eliberat de grija alimentării lunare a
cardului
 confort
 BRD-NET

2. Credite pentru persoane juridice

- Credite de trezorerie – pentru finanţarea stocurilor sau pentru acoperirea deficitului de

lichidităţi.
 Credit pentru descoperire de cont – special adaptat nevoilor legate de acoperirea
lipsei de numerar, acordat pe un termen de până la 30 de zile.
 Linia de credit – destinată finanţării situaţiei globale a trezoreriei persoanei
juridice, prin natura ei fluctuantă şi uneori ineficientă pentru a acoperi nevoile
legate de desfăşurarea activităţii curente.
 Credit de trezorerie – destinat finanţării operaţiunilor precis identificate şi
circuscrise în timp.
- Credit pentru export (Anexa nr. 8)– este legat de activitatea de export, este în valută şi
reprezintă o modalitate de finanţare a nevoilor rezultate din activitatea curentă, care nu pot
fi acoperite prin formulele obişnuite de mobilizare a creanţelor.
- Credite pentru investiţii (Anexa nr. 9) - credit acordat în completarea surselor proprii
pentru realizarea unor acţiuni de investiţii

92
CREDITE pentru DESCOPERIRE de CONT

Se acordă pentru acoperirea decalajului intervenit în execuţia fluxului de încasări şi plăţi

datorate întârzierilor în încasarea mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor
prestate.
 Obiectul şi durata creditării – acoperirea decalajului intervenit în execuţia fluxului de încasări
şi plăţi durata de acordare a creditului fiind de 30 de zile.
 Beneficiarii de credite – persoane juridice
 Documentaţia necesară – cererea de credit, fundamentarea necesarului de credit, borderou cu
ordine de vânzare în valută, împreună cu ordinele respective.
 Valoarea creditului – se dimensionează pe baza analizei încasărilor lunare din ultimele 3 luni;
nivelul maxim se stabileşte în funcţie de valoarea totală a mărfurilor livrate, lucrărilor
executate sau serviciilor prestate; în cazul ordinelor de vânzare în valută, volumul creditului
va putea fi până la nivelul echivalentului în lei a valutei la cursul zilei operaţiunii.
 Dobînda – indexabilă, în funcţie de costul resurselor.
 Garanţiile necesare – cesionarea drepturilor băneşti ce sunt de încasat de la terţi.
 Avantaje: - acoperirea lipsei temporare de numerar; - posibilitatea de a continua fără
probleme activitatea curentă.
Acest produs de creditare este disponibil în lei şi se acordă indiferent de valoare, cu
destinaţii precise,pe bază de contracte.

LINIA de CREDIT

Se acordă pentru completarea necesarului de capital circulant, asigurând împreună cu

celelalte fonduri proprii şi atrase, acoperirea tuturor cheltuielilor pentru aprovizionare,
producerea şi transformarea acesteia în mijloace băneşti prin încasarea mărfurilor livrate,
lucrărilor executate, serviciilor prestate şi derularea continuă a activităţii.
 Obiectul creditului – finanţarea necesităţilor curente ale fluxului de aprovizionare,
producţie şi desfacere.
 Beneficiarii de credite – persoane juridice.
 Documentaţia necesară – acte şi date juridice; - situaţiile financiar- contabile ( bilanţul
contabil, contul de profit şi pierderi, situaţia patrimonială, ultima balanţă de verificare); -
bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada pe care se solicită creditul; - contractele cu
principalii furnizori; - fluxul de încasări şi plăţi în lei şi în valută previzionat pe perioada
creditării; - alte documente în funcţie de particularităţile afacerii persoanei juridice
beneficiare.
 Durata de acordare a creditului – perioada ce creditare este de maxim un an; la expirarea
perioadei maxime, se rambursează sau se reînnoiesc.
 Valoarea creditului – nivelul maxim nu va depăşi, de regulă, 60% din totalul creditelor
de exploatare medii lunare.
 Dobânda – este indexabilă, în funcţie de costul resurselor.
 Garanţiile necesare – se stabilesc în funcţie de natura creditului, de specificul activităţii
clientului, precum şi de performanţele economico – financiare şi se pot constitui din : -
93
 cesionarea drepturilor din încasări; - ipotecă asupra bunurilor imobile proprietatea
beneficiarului sau ale unui girant; - gaj asupra unor bunuri mobile; - scrisori de garanţie /
contragaranţie bancară.
 Avantaje :- desfăşurarea fără întrerupere a activităţii curente; - stimularea producţiei şi
încasarea producţiei livrate; - experienţa în domeniul stabilirii fluxurilor de numerar; -
volumul creditului se stabileşte în funcţie de necesităţile de finanţare şi de posibilităţile
de rambursare.
Acest produs de creditare este disponibil în lei şi în valută. Se acordă indiferent de valoare, cu
destinaţii precise, pe bază de contracte.

CREDITE de TREZORERIE
1. Obiectul creditului - finanţarea operaţiunilor precis identificate şi circumscrise în timp .
2. Beneficiarii creditului – persoane juridice.
3. Documentaţia necesară: - cererea de credit; - bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi; -
bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul pe care se solicită
creditul, întocmit pe baza contractelor încheiate sau a comenzilor primite; - ultima balanţă
de verificare; - situaţia privind determinarea necesarului de credit.
4. Durata de acordare a creditului – se acordă pe o perioadă de maxim 12 luni.
5. Valoarea creditului – necesarul de stocuri de aprovizionat corectat cu stocurile existente
pentru desfăşurarea activităţii pe perioada de creditare.
6. Dobânda – indexabilă, în funcţie de costul resurselor.
7. Garanţii necesare- în funcţie de performanţele economico- financiare.
8. Avantaje – gestiunea optimă a conturilor “clienţi” ; - valoarea creditului este la nivelul
valoric al stocurilor de aprovizionat, ţinând cont de stocurile existente pentru realizarea
activităţii; - rambursarea creditului se stabileţte în funcţie posibilităţile concrete de
valorificare a stocurilor, încasarea contravalorii mărfurilor , lucrărilor executate sau
seviciilor prestate.
Acest produs de creditare este disponibil în lei şi în valută. Se acordă indiferent de valoare,
cu destinaţii precise, pe bază de contracte.

CREDITE pentru EXPORT

Se acordă pentru stimularea producţiei pentru export şi încasarea producţiei livrate.
Asigură împreună cu celelalte fonduri, acoperirea cheltuielilor de aprovizionare, producţie, şi
desfacere aferente producţiei destinate exportului, precum şi încasarea contravalorii produselor
exportate şi a cheltuielilor ocazionate de export.
1. Obiectivul creditului: - finanţarea cheltuielilor de aprovizionare, producţie şi desfacere
pentru producţia destinată exportului.
2. Beneficarii creditului- persoane juridice
3. Documentaţia necesară:
1. Cererea de credit;
2. Bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi încheiate pe ultimii 3 ani;
3. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe perioada pe care se solicită creditul, întocmit pe baza
contractelor încheiate sau comenzilor primite;
4. Ultima balanţă de verificare;
94
 5. Contractele şi / sau comenzile ferme confirmate pentru producţia de export care fac
obiectul creditului solicitat;
6. Fluxul de încasări şi plăţi în lei şi valută previzionat pe perioada creditării.
4. Durata de acordare a creditului este de maximum 12 luni în funcţie de durata ciclului de
producţie sau perioada de livrare a mărfurilor şi data scadenţei prevăzută în contractul de
export.
5. Valoarea creditului:
1. Volumul creditului se dimensionează în limita a 70% din valoarea costurilor de producţie
pentru produsele de export sau valoarea produselor livrate la export şi cheltuielile ocazionate
de transport şi desfacere.
6. Garanţiile necesare:
 acreditiv de export irevocabil şi necondiţionat;
 scrisoare de garanţie bancară sau efecte de comerţ avalizate de bănci;
 garanţii imobiliare;
 gaj asupra materiilor prime şi materilelor;
 fidejusiuni;
 asigurarea riscului de neplată a creditului şi dobânzii la o societate de asigurări agreată.
7. Dobândă este indexabilă, în funcţie de costul resurselor.
8. Avantaje
 Stimularea producţiei la export şi încasarea producţiei livrate;
 Experienţă în domeniul creditelor comerciale;
 Operativitate în acordarea creditelor.
Acest produs de creditare este disponibil în lei şi în valută. Se acordă indiferent de valoare,
cu destinaţii precise, pe bază de contracte.

CREDITE pentru INVESTIŢII

Se acordă pentru:
 realizarea de noi obiective sau capacităţi de producţie;
 extinderea, modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente;
 procurarea de maşini , utilaje, mijloace de transport sau alte mijloace fixe;
 cumpărarea de alte active fixe;
 realizarea de investiţii publice de interes local;
 cumpărarea de acţiuni (lei).

 Obiectivul creditului: finanţarea de proiecte ţinând cont de particularităţile structurii

financiare, domeniul de activitate sau propriile exigenţe.
 Beneficiarii creditelor: persoane juridice;
 Documentaţia necesară:
1. acte şi date juridice;
2. situaţii financiar- contabile (bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi, situaţia
patrimonială, ultima balanţă de verificare);
3. bugetul de venituri şi cheltuieli pentru perioada de creditare;

95
4. fluxul de încasări şi plăţi pentru perioada de creditare;
5. studiul de fezabilitate sau planul de afaceri;
6. graficul de realizare a investiţiei;
7. oferte pentru bunurile ce urmează a fi achiziţionate sau în cazul construcţiilor, contractul;
8. alte documente în funcţie de particularităţile afacerii.
 Durata de acordare a creditului: este corelată cu dimensiunea şi complexitatea
proiectului, volumul creditului, precum şi capacitatea de a rambursa datoriile.
 Valoarea creditului:
 Se stabileşte în funcţie de amploarea proiectului de investiţii până la o limită de 60-70% din
valoarea acestuia;
 Pentru cumpărarea de acţiuni, maxim 75% din valoarea contractului de vânzare – cumpărare.
 Garanţiile necesare: se stabilesc în funcţie de natura creditului, specificul activităţii şi
categoria determinată de performanţele economico- financiare şi se pot constitui din :
 Ipotecă asupra bunurilor imobile proprietatea beneficiarului creditului sau a unui girant;
 Scrisori de garanţie / contragaranţie bancară;
 Cesionarea drepturilor din încasări.
 Dobânda este indexabilă, în funcţie de costul resurselor.
 Avantaje:
 Dezvoltarea afacerii;
 Experienţa BRD-GSG recunoscută în domeniul creditelor de investiţii.
Acest produs de creditare este disponibil în lei şi valută. Se acordă indiferent de valoare, cu
destinaţii precise pe bază de contracte.

LEASING FINANCIAR

- Ce este leasingul financiar ?

Este operaţiunea care îndeplineşte una din următoarele condiţii:

 Beneficiile aferente dreptului de proprietate sunt transferate utilizatorului în momentul
semnării contractului, cu excepţia dreptului de proprietate în sine;
 La expirarea contractului de leasing, clientul va avea posibilitatea, ăn urma exercitării
opţiunii sale de cumpărare, să devină proprietarul bunului închiriat;
 Utilizatorul optează pentru cumpărarea bunului; valoarea de cumpărare, numită valoare
reziduală, este ăn principiu de 20% pentru un echipament importat şi 1 - 5% pentru
celelalte bunuri.
BRD Sogelease finanţează, de regulă, până la 80% din valoarea echipamentului; clientul
plăteşte iniţial doar avansul de 20%.de regulă, pragul minim de intervenţie este de 20.000 USD.
Durata maximă a unui contract de leasing este de 5 ani, dar nu mai puţin de 1 an.
Ratele de leasing sunt, în principiu, fixe şi egale, plătibile lunar sau trimestrial ( în funcţie
de posibilitatea utilizatorului); la cerere, ratele pot include finanţarea unor servicii suplimentare,
cum ar fi asigurarea.
Garanţii – scrisoare de garanţie bancară; în principiu, fără garanţii reale.
Asigurarea bunului finanţat este obligatorie.
96
 AVANTAJE:
 Finanţare rapidă datorită formalităţilor simple şi o punere în funcţiune rapidă a
finanţării datorită absenţei frecvente a garanţiilor suplimentare.
 Un produs suplu: - achiziţionarea fără întârziere a unui echipament performant
evitând toate întreruperile de activitate; / adaptarea baremurilor de rambursare la ritmul de
exploatare, prin plată lunară sau trimestrială a ratelor de leasing; / posibilitatea de cumpărare a
echipamentului la sfârşitul contractului la un cost redus (valoarea reziduală) sau de continuare a
contractului prin fixarea de noi condiţii; / rapiditatea şi facilităţile în realizarea contractului de
achiziţie a echipamentului.
 O echipă disponibilă;
 Finanţare atractivă: - finanţarea investiţiei în principiu este asigurată în proporţie
de 80% din preţul echipamentului; / finanţarea acordată este în condiţii de transparenţă totală,
clientul fiind în măsură să-şi comensureze exact nivelul cheltuielilor viitoare; / dobânda
negociabilă rămâne fixă pe toată perioada contractului; / rate adaptate în funcţie de suma, tipul
echipamentului, durata leasingului şi de fluxul de încasări şi plăţi; / optimizarea trezoreriei
societăţii datorită eşalonării şi prelevării TVA odată cu rata; / asigurarea echipamentului în
condiţii prefernţiale, prin oferta avantajoasă a BRD Sogelease (opţional) sau la o Societate de
Asigurări stabilită de comun acord între client şi BRD Sogelease.
 Servicii complementare adaptate, cum ar fi : preluarea de către BRD Sogelease a
sarcinilor administrative legate de achiziţie: vama, plata la furnizor şi alte reglementări către
furnizor, vă dă posibilitatea de a vă ocupa de activităţile proprii comerciale şi de producţie.

PROGRAM INVESTPLUS

Sunt credite de investitii cu durata de minim 3 ani, maxim 10 ani fără limită de valoare,
cu o structură flexibilă de garanţie acordate prin Convenţia de garanţie incheiată între BRD şi
Fondul European de Investiţii.
Segmentul ţintă:
IMM eligibile, categoria de performanţă A, B, C, care respectă cumulative următoarele criterii:
 Au mai puţin de 100 de agajaţi;
 Au cifra de afaceri anulată de maxim 40 MEUR sau total active bilanţiere anuale sau mai
mici de 27 MEUR;
 Sunt societăţi independente ( maxim 25% din capital sau drept de vot pot fi deţinute de către
o altă societate sau de către un grup de societăţi care nu indeplinesc criteriile de mai sus).

CARACTERISTICI:
 Obiectul creditului: cuprinde proiecte de investiţii precum:
 Realizarea de noi obiective sau capacităţi de producţie;
 Extinderea, modernizarea si retehnologizarea capacităţilor
existente;
 Procurarea de maşini, utilaje, mijloace de transport sau alte
mijloace fixe;

97
  Cumparea de alte active.etc
 Moneda: este RON, EUR si USD;
 Valoare credit: nu există limită minimă sau maximă de valoare a
creditului;
 Avansul: 25% conform reglementărilor normative în vigoare;
 Durata: minim 3 ani-maxim 10 ani;
 Garanţii: se stabilesc respectănd condiţiile de garantare ale creditelor de
investiţîî, cu specificarea ca în structura acestora se include şi garnaţia
FEI. Structura garanţiilor poate fi:
- garanţii proprii ale clientului : trebuie să acopere cel puţin 70 % din valoare
creditului şi a dobănzii pe primul an.
- garanţia FEI: este gratuită care acoperă 50 % din valoare creditului şi a
dobânzii pe primul an;
7. Termen de plată a ratelor de credit
 Conform aprobarii/graficului de rambursare stabilit;
 Rambursarea în avans este permisă numai după 3 ani de la data acordădii creditului.
Avantaje client :
 Finanţare avantajoasă ;
 Nivel redus al garanţiilor proprii ;
 Dobandă atractivă;
 Consultanţă de specialitate oferită de BRD.

Costuri ~ se va consulta lista de tarife şi comisioane,respectiv de dobânzi în vigoare la data

vănzării(disponibile pe intranet).
Dobândă variabilă  RON :TDB+150pb
EUR/USD :TDB+350pb

Dobândă fixă RON :în prezent 13%-a se consulta Condiţiile Credite Pj/Intranet.

Comisioane : conform listelor de comisioane standard.

Documente vehiculate :
 cererea de credit ;
 dosar juridic ;
 dosar financiar(documente finaciar contabile,bilanţ,balanţă) ;
 plan de afaceri,studiu de fezabilitate ;
 alte documente în funcţie de particularităţile afacerii.

CREDIT SEZONIER

Segment ţintă
Clienţii persoane juridice,a căror performanţă globală se încadrează în categoriile A,B,C ş i
au serviciul datoriei Standard.
Nu pot beneficia de credite :
98
  clienţii ai altor bănci care potrivit datelor existente la Centrala Riscurilor
Bancare,înregistrează restanţe de tip B(rate restante între 7-30zile),C(rate restante peste
30zile) şi X(contracte investite cu formulă executorie)
 clienţii pentru care,la data analizei creditului,banca a primit ordin de blocare prin proprire
a conturilor în lei şi valută.
 clienţii care potrivit performanţelor financiare se încadrează în categoriile D sau E şi/sau
cei care au serviciul datoriei substandard,îndoielnic sau pierdere.

Caracteristici 
Obiectul creditului :stocuri şi activităţi sezoniere
Moneda :RON,EUR,USD.
Valoarea creditului :funcţie de planul de finanţare,sezonieră,corelată cu capacitatea de
achitare la scadenţă a serviciului datoriei faţă de bancă şi alţi creditori.
Perioada de creditare :până la 12luni.
Garanţii :Se stabilesc ţinând seama de :valoarea creditului,situaţia economico-financiară a
clientului,durata de creditare,riscul afacerii,respectându-se ordinea de preferenţă,funcţie de
gradul de risc,stabilit conform Regulamentului Nr.5 şi 7/2002.
Nivelul garanţiilor :trebuie să acopere cel puţin 100% valoarea creditului şi a dobânzilor
aferente perioadei de creditare.
Tipuri de garanţii :
 pentru clienţii din categoria A :una sau mai multe din garanţiile prezentate în Norma de
operaţiuni de credit şi alte angajamente şi a instrucţiunilor privind garanţiile ;
 pentru clienţii din categoria B :minim 50%separat sau cumulativ,garanţii
personale(exclusiv fidejusiunea,scrisori de garanţii emise de alte persoane decât
băncile/stat,scrisori angajament),asigurarea agreată de bancă,diferenţa reprezentând
celelalte forme de garanţii ;
 pentru clienţii din categoria C :100%separat sau cumulativ,garanţii reale(exclusiv
gajuri pe sume de bani şi bunuri viitoare şi cesiuni de garanţii personale(exclusiv
fidejusiunea,scrisori de garanţie emise de alte persoane decât băncile,scrisori de
angajament,asigurarea riscului de neplată la o societate de asigurări agreată de bancă.
Rambursare :programul de rambursare se stabileşte în raport de valorificarea şi încasarea
stocurilor creditate.
Clauze speciale :
 prezentarea lunară de către client a situaţiei stocurilor existente şi a produselor rezultate din
prelucrarea acestora şi care sunt încă nevalorificate ;
 sunt prezentate în Norma de operaţiuni de credit şi alte angajamente în vigoare,la care se
adaugă obligaţii suplimentare pentru reducerea riscului şi asigurarea surselor de
rambursare.
Derulare.După aprobarea creditelor potrivit competenţelor banca împreună cu clientul,va
proceda la încheierea contractului de credit şi respectiv a contractelor de garanţie.
Avantaje client:
 flexibilitatea în rambursare ;
 desfăşurarea activităţilor fără întreruperi ;
99
  analiza rapidă a dosarului de credit ;

Costuri ~ se va consulta lista de tarife şi comisioane,respectiv de dobânzi în vigoare la data

vânzării(disponibile pe intranet)

Documente vehiculate :
 cererea de credit ;
 dosar juridic ;
 dosar financiar(documente finaciar contabile) ;
 fluxul de numerar ;
 plan de finaţare sezonieră ;
 alte documente în funcţie de particularităţile afacerii .

Avantaje client
 acoperirea lipsei temporare de numerar ;
 posibilitatea de a continua făra probleme activitatea curentă ;
 consiliere avizată de un interlocutor de specialitate cu vastă experienţă în activitatea de
creditare.
Costuri ~ se va consulta lista de tarife şi comisioane,respectiv de dobânzi în vigoare la
data vânzării(disponibile pe intranet)

Documente vehiculate :
 Documentaţia necesară analizei,aprobării şi acordării creditului tip (a) este coeficientul
cu standardele stabilite în Norma de operaţiuni de credit şi alte angajamente,la care se
adaugă după caz documentele care atestă creanţele de încasat(facturile) si elementele
de risc pe debitor(CRB,CIP)
 Pentru creditele de tip(b) şi (c) se încheie un Acord-cadru.

Credite acordate IMM-lor din Fonduri BEI cu Garanţie FEI

(Finanţarea Investiţiilor)

Segment ţintă
IMM eligibile,categorii de performanţă A şi B,care respectă cumulativ următoarele
criterii de eligibilitate:
 au mai puţin de 100angajaţi;
 au cifra de afaceri anuală de maxim 40MEUR sau total active bilanţiere anuale mai mici de
27MEUR ;

100
 sunt soicietăţi independente (maxim 25% din capital sau drepturi de vot pot fi deţinute de
către o altă societate sau de către un grup de societăţi care nu îndeplinesc criteriile de mai
sus).
Caracteristici

Obiectul creditului
Proiecte de investiţii precum :
 realizarea de noi obiective sau capacitatea de producţie ;
 extinderea,modernizarea şi retehnologizarea capacităţilor existente.
 procurarea de maşini,utilaje,mijloace de transport sau alte mijloace fixe.
 cumpărări :de alte active fixe productive.
Moneda :RON,EUR,USD.
Valoare proiect :minim 40.000EUR,maxim 1.000.000EUR.
Valoare credit :minim 20.000EUR,maxim 250.000EUR.
Avans :25%conform reglementărilor în vigoare
Durată :minim 3ani-maxim 6ani.
Garanţii :Se stabileşte respectând condiţiile de garantare ale creditelor de investiţii,cu
specificaţia că în structura acestora se include şi garanţia FEI.
Structura garanţiilor va fi :
 Garanţiile proprii ale clientului-obiectul finanţat şi alte garanţii care să acopere cel
puţin 70%din valoarea creditului şi a dobânzii din I an.
 Garanţia FEI gratuită,care acoperă 50%din valoarea creditului şi a dobânzii pe I
an.
Scrisoarea de garanţie este ataşată contractului de credit şi trebuie sa reflecte în evidenţa
unităţii BRD care acoirdă creditul.
Termenul de plată a ratelor de credite
Conform aprobării graficului de rambursare stabilit rambursarea în avans este permisă
numai după 3ani de la data acordării creditului.
Clauze speciale :
 clauza de penalizare în caz de rambursare anticipată comision standard
Avantaje client
 Finaţare avantajoasă ;
 Nivel al garanţiilor ;
 Dobânda atractivă ;
 Consultanţă de specialitate oferită de BRD.
Costuri ~ se va consulta lista de tarife şi comisioane,respectiv de dobânzi în vigoare la
data vânzării(disponibile pe intranet)
Dobânda variabilă :
RON TDB+100pb
EUR TDB+175pb
USD TDB+175pb
Dobânda fixă:RON 12%.

101
Comisioane:conform listelor de comisioane standard.

102
BIBLIOGRAFIE:
 documente interne furnizate de BRD-GSG
 www.brd.ro
 www.brd-net.ro
 www.bvb.ro

103
CAP I. PREZENTAREA ORGANIZAŢIEI...................................................................................2
I.1 SCURT ISTORIC.................................................................................................................2
I.2 FORMA ŞI STUCTURA CAPITALULUI ŞI A ACŢIONARIATULUI..........................3
1. Capitalul social....................................................................................................................3
2. Structura acţionariatului.......................................................................................................5
I.3 ORGANIZARE INTERNĂ..................................................................................................5
1. Conducerea BRD................................................................................................................6
2. Departamente şi direcţii:......................................................................................................6
3. Direcţii şi departamente suport............................................................................................9
I.4 FUNCŢII, ACTIVITĂŢI ŞI OPERAŢIUNI BANCARE PE COMPARTIMENTE.........13
I.5 CADRUL LEGISLATIV GENERAL ŞI SPECIFIC.........................................................17
I.6 ORGANISME DE CONTROL ŞI REGLEMENTARE....................................................22

CAP II. SISTEMUL INFORMAŢIONAL BANCAR..................................................................25

II.1. SPECIFICITATEA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL BANCAR...............................25
II.2 SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL B.R.D. GSG...........................................................28
II.3 CIRCUITUL DOCUMENTELOR.....................................................................................36
1. Documentaţia contabilă bancară........................................................................................36
2. Organizarea circuitului documentelor bancare..................................................................36

CAP III. DESCHIDEREA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR BANCARE.........................40

III.1 PROCEDURI PENTRU DESCHIDEREA CONTURILOR BANCARE.........................40
III.2 CONTURILE DE DISPONIBILITĂŢI BĂNEŞTI...........................................................41
1. Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi.....................................41
2. Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi..................................................42
3. Operaţiunile în contul de disponibilităţi........................................................................42
4. Închiderea conturilor de disponibilităţi..........................................................................44
III.3 CONTURILE DE DEPOZIT.............................................................................................45
1. Deschiderea conturilor de depozite................................................................................45
2. Închiderea conturilor de depozit....................................................................................45
III.4 CONTURILE DE CREDIT...............................................................................................45
1. Deschiderea conturilor de credite..................................................................................45
2. Operaţiunile în cont.......................................................................................................46
3. Închiderea contului de credite........................................................................................46
III.5 OPERŢIUNI PRIN CONTURI AFERENTE CECURILOR, PROVIZIOANELOR,
CARDURILOR BANCARE.....................................................................................................46
104
 1. Operaţiuni pasive...........................................................................................................47
2. Operaţiuni active............................................................................................................48
3. Operaţiuni comerciale şi de comision............................................................................48

CAP IV. DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR............................................................................50

IV.1 MODALITĂŢI ŞI INSTRUMENTE DE DECONTARE UTILIZATE ÎN
ACTIVITĂŢILE DE DECONTARE........................................................................................50
IV.2 DECONTAREAPE BAZA ACREDITIVULUI ŞI INCASSO-ULUI DOCUMENTAR.51
IV.2 DECONTAREA PE BAZA ORDINULUI DE PLATĂ ŞI A CECULUI........................55
1. Ordinul de plată.................................................................................................................55
2. Cecul..................................................................................................................................59
IV.3 DECONTAREA PE BAZA CAMBIEI ŞI BILETULUI LA ORDIN..........................64
1.Cambia................................................................................................................................64
2. Biletul la ordin...................................................................................................................67

CAP V. CREDITAREA BANCARĂ............................................................................................68

V.1 ACTIVITATEA DE CREDITARE....................................................................................68
V.2 CLASIFICAREA CREDITELOR......................................................................................68
V.3 PROCEDURI DE ACORDARE A CREDITELOR...........................................................70
V.4 CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BRD........................................................71
1. Credite acordate persoanelor fizice şi persoanelor fizice autorizate..................................72
Aplicaţia de Scoring Transact............................................................................................72
Creditul De CONSUM.......................................................................................................76
Creditul EXPERT..............................................................................................................79
Creditul STUDENT PLUS................................................................................................84
Creditul 10.........................................................................................................................88
2. Credite pentru persoane juridice........................................................................................92
Credite pentru DESCOPERIRE de CONT........................................................................93
LINIA de CREDIT............................................................................................................93
Credite de TREZORERIE.................................................................................................94
Credite pentru EXPORT....................................................................................................94
Credite pentru INVESTIŢII...............................................................................................95
LEASING FINANCIAR...................................................................................................96
PROGRAM INVESTPLUS...............................................................................................97
Credit SEZONIER.............................................................................................................98
Credite acordate IMM-lor din Fonduri BEI cu Garanţie FEI..........................................100
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................103
105
106