,,Ana lui Manole este suma celor mai dramatice impozite ale creației”

Mitul estetic al jertfei datatoare de viata "Mănăstirea Argeșului" configurata

de folclorul românesc este o capodopera incomparabilă tragica ce se axeaza pe
destinul creatorului zdrobit de patima creației. Manole este nevoit din dragostea
pentru creatie sa ,,de-a naștere” unei capodopere prin jertifirea fiintei iubite, Ana,
ce simbolizeaza "jertfa sacra" .
Lucian Blaga susține că ,,SIingurul scop absolut al omului este creația.”.
Însă care este totuși esența acestui cuvânt și ce reprezintă creația ? De-a lungul
timpului, generatorii unviersului ne-au demonstrat că într-adevăr creația reprezintă
impozite enorme de dragoste, dedicare, sacrificiu. În acest context, creația marelui
meșter Manole prezintă un ansamblu al celor mai tragice impozite, printre care se
enumeră și însuși viața.
In viziunea mea, fiind zidită de vie, Ana poate fi considerată cel mai chinuitor
impozit posibil pentru îndeplinirea visului lui Manole. Acest impozit nu are nicio
legătură cu obiectele materiale, ci se rezumă la cele morale, ce sunt cruciale.
Sacrificiul lui Manole reprezintă o dublă-pierdere, a Anei și a copilului său.
Această pierdere a marcat și evidențiat ideea că nimic nu se poate crea fără
sacrificiu.
După părerea mea, prin intermediul sacrificării Anei, Manole se auto-jertfește. O
dată cu moartea Anei, s-a sfârșit și viața lui Manole. Creatorul rămâne fără o parte
a sufletului său, și la final fără viață. Cu toate acestea, construind o mănăstire,
artistul se alege cu o victorie în lupta cu forțele răului, lasând în urma sa un
exemplu viu al legii fundamentală a creaţiei, ce ne sugerează ideea că atât cât
sacrifici atâta creezi.
In concluzie, pot menționa că Ana lui Manole însumează prin sacrificiul său cele
mai dramatice impozite posibile. Prin intermediul Anei, Manole plătește cu tot ce
are mai de preț : dragoste, fericire, viața. In schimb, Meşterul Manole restaurează
universul, construindu-și dragostea în zidurile edificiului.