Termografia

Termografia este o procedură imagistică neinvazivă, care nu iradiază pacientul, nu are efecte adverse și nu
presupune injectarea unor substanțe ca în cazul altor proceduri imagistice. De asemenea, este o investigație
rapidă (10- 15 minute) care poate fi efectuată cu siguranță tuturor pacienților cu diferite afecțiuni.

Principiul procedurii

Principiul termografiei se bazează pe creșterea activității metabolice și a circulației vasculare la nivelul țesutului
precanceros și în jurul tumorii, spre deosebire de țesutul mamar normal. Necesarul de substanțe nutritive la
nivelul celulelor tumorale este semnificativ mare, compensat prin creșterea circulației vasculare la nivelul
tumorii prin vasele existente și cele nou formate (vase de neoformație - neoangiogeneza) care întrețin creșterea
tumorală. Acest proces este asociat cu creșterea temperaturii la nivelul leziunii, tumorii.

Trebuie reținut că în practica clinică se folosește îndeosebi termografia sânului, tumorile de sân fiind cea mai
importantă indicație a termografiei.

Procedura examinării

Termografia este o investigație neinvazivă, nedureroasă, fără compresie sau contact cu corpul.

Pregătirea pacientului nu este una laborioasă. Înainte de investigația termografică a sânului este recomandată
evitarea consumului de alcool, de cafea și tutun; este recomandată și evitarea utilizării de unguente sau creme,
purtatul de bijuterii sau alte accesorii, respectiv evitarea masajului.

Medicația pentru boli cronice (hipertensiune arterială, diabet zaharat tip 2, altele) nu trebuie întreruptă!

Se recomandă repaus alimentar 6-8 ore înainte de termografie. Nu se face duș în dimineața în care urmeză
termografia, deoarece se modifică temperatura corpului, astfel crește riscul rezultatelor fals pozitive. La femeile
care doresc să efectueze termografia sânului se recomandă ca aceasta sa fie făcută între ziua 10 și 15 a ciclului
menstrual.

Se recomandă:

termografia sânului anual la toate femeile de orice vârstă;

mamografie la femeile peste 50 de ani;

consultații medicale regulate;

autopalpare lunară.

Examinarea termografică
Pacientul este rugat să se odihească 30 de minute după ce a ajuns la locul examinării, pentru a se calma și a
normaliza variațiile temperaturii.

Termografia nu presupune contact cu nici un aparat, deoarece imaginile sunt făcute la distanță. Inițial se face o
scanare generală, după care urmează analiza imaginilor (termograme) și stabilirea diagnosticului.

Indicațiile termografiei

tumori cutanate, cancer de sân și alte neoplasme;

artroze (gonartroză, coxartroză);

afecțiuni ale coloanei vertebrale (hernie de disc);

afecțiuni tiroidiene: hipertiroidismul, hipotiroidismul, cancerul de tiroidă;

hipertensiunea intracraniană;

afecțiunile bronhopulmonare: (infecții, inflamații), astm bronșic;

boli cardiovasculare: cardiopatia ischemică, hipertensiune arterială;

pielonefrite, cistite, anexite, varicocel, hidrocel.

 În practica clinică este folosită mai frecvent termografia sânului. Avantajul termografiei sânului este că
permite depistarea precoce a cancerului de sân și altor leziuni precum: boală fibrochistică, infecții și
leziuni vasculare ale sânului. În același timp, termografia este utila nu numai în diagnostic, dar și în
monitorizarea bolii în timpul tratamentului și după acesta în cazul tumorilor de sân maligne. (2)
 Termografia este extrem de sensibilă la variațiile de temperatură, astfel ne oferă posibilitatea de a
diagnostica leziunile precanceroase și tumorile în stadiile incipiente care sunt dificil și uneori chiar
imposibil de diagnosticat prin alte mijloace (autopalpare, examen obiectiv, ecografie mamară,
mamografie, rezonanță magnetică nucleară). În particular, această investigație este deosebit de utilă
femeilor sub 50 ani, fiindcă nu iradiază, nu are efecte adverse și crește șansele de depistare a cancerului
de sân în fazele incipiente.

 Metodele actuale de depistare a cancerului de sân sunt reprezentate de autopalpare, examen obiectiv și
mamografie. Dacă aceste metode se asociază cu termografia sânului rata de detecție a cancerului de sân
crește semnificativ.
 Termografia crește șansa de detectare a cancerului activ, a creșterii tumorale rapide între intervalele
dintre mamografie sau în cazul femeilor sub 50 de ani la care mamografia nu este indicată, din cauza
iradierii crescute. În plus, peste 20% din tumori nu pot fi detectate la mamografie din variate cauze
(femeile cu substituție hormonală, alăptare, boală fibrochistică). Acestea pot fi diagnosticate prin
termografie. De menționat că nu toate tumorile sunt asociate cu creșterea circulației vasculare și
activității metabolice. În cazul acestor tumori termografia nu oferă informații utile pentru diagnostic.
 Cu cât tumorile sunt mai puțin agresive, cu atât termogramele (imaginile de termografie) sunt mai puțin
sugestive. În aceste cazuri termografia are utilitate limitată în diagnostic, dar poate fi un indicator de
prognostic în cazul leziunilor mai puțin agresive.
 Studiile recente arata că o termografie anormală este un marker important care indică riscul crescut de
cancer de sân, de 10 ori mai sugestiv decât istoricul familial de cancer de sân. Este deosebit de utilă
medicului sau radiologului deoarece indică zona care necesită examinare mai atentă și mai amănunțită.
 Ori de câte ori termografia evidențiază imagini anormale sugestive pentru cancer de sân sunt necesare
investigații de confirmare: mamografie, rezonanță magnetică nucleară. Astfel, termografia trebuie
privită ca o investigație suplimentară care ar putea preveni utilizarea exagerată și neindicată a
mamografiei (care este o investigație iradiantă). În nici un caz nu înlocuiește mamografia, fiecare
investigație având rolul său în bilanțul unui pacient.
 Medicina modernă pune accentul pe prevenția și diagnosticul precoce al bolii, iar termografia are un rol
important. Medicul trebuie să aleagă investigațiile cele mai puțin nocive pentru pacient, care în același
timp să ofere acuratețe diagnostică crescută.