,,Nici unul dintre poeții români de după Eminescu n-a dat iubirii un sens asa de
inalt ca Blaga.” afirmă Andreea Stănescu.
În mare parte, impulsurile de valori create de Lucian Blaga prin operele sale,
care ne permit creearea unui dialog spiritual au fost poeziile: ,,Gorunul” care ne
oferă posibilitatea de a medita asupra vieții și ,,Mirabila sămânță” care intenisifică
dialogul dintre poet și cititor prin contemplații despre continuitate, bucuria rodului
și a devenirii.Un rol aparte în crearea valorilor îl are drama ,,Meșterul Manole”,
care ne sugerează ideea că elementele durabile și trainice se obțin doar prin jertfă.
Poezia lui Blaga poate fi perceputã drept o aspiraţie la o existenţa plenarã,
cosmicã, prin care se poate depãşi tristeţea metafizicã iar valorile transmise de poet
prin versurile sale, ne influențează într-un mod fabulos personalitatea.
Un alt exemplu, care poate servi drept argument ideei principale de formare
a personalității mele prin valorile eterne ale creației blagiene este opera ,,Mirabilă
sămânță” care întruchipează în versuri reîntoarcerea eternă și valorea de conștiință
de sine a poetului. ,,Mirabilă sămânță” este o odă modernă dedicată prefacerii
rodniciei materiale si spirituale. Lecturarea poeziei m-a ajutat să înțeleg că
“Sămânța” este încarcată de sensuri metaforice, Eutopia devenind patria unde
semintele cresc – patria de cuvinte. Interacțiunea cu poezia, m-a ajutat să-mi
fortific personalitatea, consolidându-mi concepțiile despre universul poetic,
gradina spiritului și credința străbunilor care se nasc din așa-zisele ,,mirabilele
semințe”.
Valorile eterne în creația lui Lucian Blaga rămân mereu actuale, iar
opera ,,Meșterul Manole” apare drept unul dintre cele mai puternice argumente ce
poate susține ideea tezei propuse. Savurând lectura aceastei splendide realizări
literare, am perceput că opera poate fi descrisă drept dramă de idei filosofice, în
care autorul are scopul ca cititorul să se regăsească în pielea protagonistului și
anume a lui Manole, să petreacă intens drama unei vieți superioare, tensionate și
dinamice. Personajul trăieşte o serie de conflicte: cu sine insuşi fiind forţat să
aleagă intre cele două jumătăţi: Mira sau biserica, cu meşterii care il imping spre
sacrificiu, astfel şi conflictul cu boierii şi călugării care cer pedeapsa lui. În
psihologia lui Manole, momentul în care a stabilit jertfirea Mirei reprezintă lupta
dintre om și natură, deoarece este nevoit să aleagă între pasiunea devastatoare
pentru creaţie şi iubire, dragoste de viaţă. Aici personajul principal, prin acțiunile
sale, de a jertfi pe soția sa, Mira pentru omenire, poate fi asemuit unui erou, la fel
ca Prometeu care tot prin sacrificiu, aduce focul. Prin dialogul spiritual intreținut
cu valorile operei marelui poet, am învățat valoarea jertfei și ambiției pentru
îndeplinirea viselor și atingerea scopurilor până la o anumită limită, iar dragostea
dintre cei doi și sfârșitul tragic a lui Manole m-a determinat să meditez mai mult
asupra vieții și al prețului unei alegeri luate.