Fundația DALA

Str. Negoi nr. 16, Sibiu

CUI: 10682894
Contact: luminitadanes@yahoo.com,

PROPUNERE PROIECT
“Promovarea CIF ca instrument de incluziune și coeziune socială”

Argument pentru înaintarea proiectului

Premisa pentru modernizarea sistemului de asistență socială din România ar trebui

să fie aceea că sprijinul acordat unei persoane trebuie să răspundă unei nevoi reale, bine
identificate. Nevoile specifice ale persoanelor cu diverse deficiențe nu sunt recunoscute
echitabil astfel încât acestea să beneficieze de servicii și măsuri corespunzătoare de suport.
În anul 2010, România a ratificat Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu
dizabilități1, asumându-și obligații ca „să asigure şi să promoveze exercitarea deplină a
tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului pentru toate persoanele cu
dizabilităţi, fără nici un fel de discriminare pe criterii de dizabilitate”.
Convenţia ONU afirmă faptul că dizabilitatea “este un concept în evoluţie şi că acesta
rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi barierele de atitudine şi de mediu
care împiedică participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiţii de egalitate cu
ceilalţi”.
Această abordare este reafirmată în caracterizarea persoanelor cu dizabilități din
cuprinsul art. 1: “persoanele cu dizabilități includ acele persoane care au deficienţe fizice,

1
Legea nr 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, adoptată la New York
de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007
şi semnată de România la 26 septembrie 2007
1
mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diverse
bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de
egalitate cu ceilalţi."
Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi",2016-
2020, aprobată prin HG nr. 655/2016, îşi propune să identifice condiţiile sociale, economice,
juridice, politice şi de mediu care acţionează ca bariere, limitând persoana cu dizabilități în
a juca rolurile le care le îndeplinesc ceilalți semeni ai săi și, totodată, să acționeze astfel
încât aceste bariere să fie eliminate, prin seturi de măsuri coerente, integrate şi
interinstituţionale.
În acest context, numai abordarea dizabilității din perspectiva Clasificării
Internaționale a Funcționării, Sănătății și Dizabilității (CIF) stabileşte un continuum între
problematica unei persoane cu deficienţă, barierele create de mediu și politicile publice.
Din această perspectivă, în cadrul prezentei cereri de finanțare propunem
comunicarea și promovarea CIF (OMS, 2001), la nivelul comunităților locale, ca instrument
de incluziune și coeziune socială. Propunem pilotarea acestui model de comunicare și
promovare a CIF în comunitățile locale din județele Mureș, Harghita și Covasna.
CIF - care are la bază modelul bio-psiho-social, aduce ca plus valoare factorii de
mediu, care au impact asupra tuturor componentelor funcţionării, dizabilităţii și sănătății și
care aduc informații extrem de utile atât pentru procesul de evaluare, cât și pentru
structurarea unui plan de intervenție, care trebuie să fie personalizat - deci să se adreseze
nevoilor individuale ale persoanei evaluate și adaptat contextului particular de viață în care
trăiește persoana.
CIF este un instrument util şi adecvat unui spectru larg de aplicare, de exemplu,
protecţie socială, evaluările din domeniul îngrijirii de sănătate, sondajele demografice la
nivel local, naţional şi internaţional. CIF oferă acel cadru conceptual de informare, aplicabil
politicilor de sănătate, inclusiv la prevenirea îmbolnăvirii, la promovarea sănătăţii şi
îmbunătăţirea participării și incluziunii sociale prin eliminarea sau diminuarea obstacolelor
din mediu şi prin încurajarea asigurării suportului necesar în plan psiho-social și profesional.
De asemenea, CIF este un instrument util şi pentru analizarea sistemelor de sănătate, atât
din perspectiva evaluării, cât şi a formulării politicilor acestora.
Instituţiile care acţionează la nivel comunitar prin proiecte şi programe sociale și de
sănătate ar trebui să cunoască filosofia CIF şi să-şi deruleze activităţile conştiente de
impactul CIF (ca instrument de politici sociale) pe termen mediu şi lung, la nivelul întregii
comunităţi. Măsura unei schimbări este dată mai ales de dimensiunea participării şi
implicării active a participanţilor, implicit a grupurilor ţintă, la această schimbare. Numai aşa
2
se poate vorbi de dezvoltare comunitară, de capacitate instituţională crescută, de practici
pozitive şi mai ales de programe şi intervenţii eficiente.

Misiunea fundației este de a sprijini prin toate mijloacele legale elaborarea și

implementarea proiectelor cu caracter social și cultural.

Esența soluției

Aplicarea filosofiei CIF în comunitățile locale (școală, instituții de sănătate, sistemul

public de ocupare, mediul ONG de profil etc) necesită noi competențe ale profesioniștilor
din aceste instituții/organizații pentru a cunoaște și aplica filosofia CIF în mediul profesional,
pentru a aborda diversitatea, pentru a crea sinergii și pentru a furniza servicii personalizate,
adaptate nevoilor speciale ale beneficiarilor, pentru a evita excluderea social și implicit
creșterea investițiilor în bugetele sociale (persoanele marginalizate devening dependente
de bugetele de ajutor social). Prin dezvoltarea competențelor profesioniștilor din medii
profesionale multidisciplinare (din sistemul educațional, de sănătate și de ocupare) crește
(indirect) gradul de incluziune și coeziune social, dizabilitatea fiind o rezultantă a interacțiunii
dintre persoană și mediu.

Utilizând o echipă de specialiști cu vastă și îndelungată experiență în domeniul

politicilor publice (sociale), al incluziunii și integrării socio-profesionale a persoanelor cu risc
de marginalizare socială (persoanele cu dizabilități), al armonizării criteriilor de evaluare
medico-psiho-socială în vederea încadrării în grad de handicap și în grad de invaliditate,
Fundația DALA își propune organizarea unor evenimente de informare/comunicare și
dezvoltare de competențe a profesioniștilor din școli, instituții de sănătate, DGASPC,
autorități locale și alte instituții sau organizații de profil care furnizează servicii persoanelor
cu dizabilități, în vederea înțelegerii și aplicării filosofiei CIF în domeniul profesional în care
activează.

Inițiator al proiectului – Fundația DALA

3
Propunere proiect

Inițiativa prezentei propunerii de proiect a pornit de la faptul că în cadrul obiectivelor

majore ale Uniunii Europene în ceea ce privește protecția socială a cetățenilor săi, prioritare
sunt creșterea gradului de incluziune socială, promovarea și respectarea principiilor
drepturilor omului, egalității de șanse și echității sociale. Prin urmare, sistemele europene
de asistență socială ar trebui construite astfel încât să asigure protecția cetățenilor
vulnerabili împotriva riscurilor de marginalizare și excluziune socială și să ofere sprijin în
depășirea oricăror situații de dificultate sau vulnerabilitate care se pot ivi de-a lungul vieții
oricărei persoane.

Având în vedere toate cele de mai sus, precum și constatarea că modelele de

incluziune socială dezvoltate, testate în alte state și care au dat rezultate pot fi adaptate
specificului local sau specificului grupului țintă vizat și replicate (economisindu-se astfel
resurse prețioase de timp și financiare în testarea și dezvoltarea aceluiași model, sau a
unuia similar, pornind de la zero) considerăm foarte utilă prezentarea modelului holistic
de abordare a Clasificării Internaționale a Funcționării, Sănătății și Dizabilității, nu doar ca
instrument de cercetare și investigație clinică ci și ca instrument de educaţie – în
conceperea curriculum-ului, în sensibilizarea opiniei publice şi în adoptarea unor acţiuni și
ca instrument de de politică socială – pentru planificarea securităţii, a sistemelor de
compensaţie, în conceperea şi implementarea politicilor în domeniul incluziunii sociale a
mai multor categorii de grupuri vulnerabile.
Prezenta inițiativă de proiect contribuie la armonizarea practicilor curente cu cele
europene și internaționale din domeniul politicilor de sănătate, sociale și de incluziune și
integrare socio-profesională a grupurilor cu participare redusă și oferă oportunitatea
consolidării principiilor de parteneriat social. Această inițiativă contribuie la transferul
competențelor către nivelul cel mai apropiat de cerințele și nevoile grupurilor vulnerabile și
va asigura o mai bună adaptare a serviciilor publice existente. Instrumentele ce vor fi
aplicate în urma formării vor contribui la o monitorizare imediată şi concretă a principalelor
obiective naționale și internaționale pentru creșterea ocupării grupurilor supuse riscului
excluziunii sociale.

Modelul holistic de abordare a CIF presupune evaluarea unei persoane care prezintă
o condiție de sănătate afectată și ulterior intervenția integrată, atât a sănătății fizice și
4
psihice, precum și a contextului de viață, accentul fiind pus pe impactul considerabil pe care
schimbările făcute în contextul și stilul (comportamentele) de viață îl pot avea asupra
longevității și calității vieții.

Grupul țintă avut în vedere este alcătuit din reprezentanți ai organelor și structurilor
de specialitate ale autorităților publice locale: DGASPC, Serviciile de evaluare complexă a
persoanelor adulte cu handicap, Serviciile de evaluare complexă a copiilor cu handicap,
Comisia de protecție a copilului, Comisiile de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,
serviciile publice de asistență socială, Direcțiile de sănătate publică județene, institutele sau
centrele de sănătate publică județene, precum și instituții de învățământ, Centrele Județene
și Locale de Resurse și Asistență Educaționale, agențiile de ocupare a forței de muncă și
reprezentanți ai sectorului ONG de profil.

Un criteriu esențial în alcătuirea grupului țintă este multidisciplinaritatea, care,

conform CIF – utilizat ca și cadru conceptual al proiectului și al metodologiei de lucru
propuse, oferă plus valoare prin abordarea holistică, multifațetată și stă la baza asigurării
eficienței în procesul de evaluare și intervenție.
În cadrul sesiunilor de informare/comunicare/dezvoltare de competențe și workshop-
urilor propuse (ateliere interactive), o echipă multidisciplinară formată din diferiti specialiști
(ex medic, psiholog, asistent social, expert politici de incluziune socială, expert dizabilitate,
expert comunicare și alții) va propune o prezentare interactivă pe parcursul căreia vor fi
abordate subiecte precum:
 modelul bio-psiho-social propus de OMS în Clasificarea Internațională a
Funcționării, Sănătății și Dizabilității - CIF (2001);
 schimbarea de paradigmă, de la fragmentare – la integrarea într-un sistem unitar,
de la diagnosticul medical la evaluarea complexă – realizată de o echipă
multidisciplinară, care are ca finalitate un plan de intervenție stabilit și monitorizat
de întreaga echipă;
 impactul factorilor de mediu asupra tuturor componentelor funcţionării,
dizabilităţii și sănătății, care aduc informații extrem de utile atât pentru procesul
de evaluare, cât și pentru structurarea unui plan de intervenție – în accord cu
Strategia de dezvoltare Durabila 2030
 Utilizarea CIF ca instrument de optimizare a politicilor publice (valorificarea
factorilor de mediu în analiza nevoilor specifice a persoanelor vulnerabile, cu risc

5
 de marginalizare sau excluziune socială, astfel încât politicile publice elaborate
să conțină măsuri concrete, adaptate acestor nevoi).

Activități principale:

1. Managementul proiectului (evaluare inițială a nevoilor, monitorizare și raportare

tehnică).
2. Contactarea instituțiilor și organizațiilor din comunitățile locale selectate (jud Mureș
Harghita și Covasna) în vederea înregistrării grupului țintă (profesioniști din domeniul
educational, al sănătății și al incluziunii socio-profesionale)
3. Evaluarea nivelului de informare și cunoștințe specifice ante și post intervenție
formativă.
4. Elaborarea metodologiei și a materialelor suport pentru susținerea evenimentelor de
informare/comunicare/dezvoltare de competențe.
5. Elaborarea unei soluții informatice de e-learning care să susțină activitatea formative.

6. Promovarea proiectului
7. Elaborarea unui Raport final de analiză – care va conține recomandări de optimizare
a politicilor publice.

Premise actuale de la care plecăm

Premisele care au generat inițiativa elaborării acestei propune de proiect sunt legate de:
 interconecitivatea redusă între domeniile politicilor publice: sănătate, incluziune
socială și ocupare
 cunoașterea și valorificarea insuficientă a informațiilor legate de mediul de viață al
persoanelor cu dizabilități în considerarea unor strategii complexe de intervenție
 investigarea insuficientă a nevoilor specifice ale persoanelor cu diverse deficiențe –
care nu sunt recunoscute echitabil astfel încât acestea să beneficieze de servicii și
măsuri corespunzătoare de support
 diferențierile de abordare sesizate în domeniul dizabilității și al invalidității.

6
 Premisa de la care s-a pornit în proiectul de modernizare a sistemului de asistență
socială în România a fost aceea că sprijinul acordat unei persoane trebuie să răspundă unei
nevoi reale, bine identificate.
În plus, din anul 2006, a intrat în vigoare Convenția ONU privind drepturile persoanelor
cu dizabilități (Convenția ONU), cel mai specializat și cuprinzător document de drept
internațional, care recunoaște drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități și clarifică
obligațiile Statelor de a respecta, proteja și îndeplini aceste drepturi.
În anul 2010, România a ratificat Convenția ONU prin Legea nr. 221/2010. Importanța
acestui document pentru politicile sociale constă în faptul că determină analiza și
actualizarea măsurilor și practicilor astfel încât persoanele cu dizabilități să își poată
exercita deplin şi în condiţii de egalitate toate drepturile şi libertăţile fundamentale și să
trăiască în demnitate.
Convenția ONU recunoaște “faptul că dizabilitatea este un concept în evoluţie şi că
acesta rezultă din interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi barierele de atitudine şi
de mediu care împiedică participarea lor deplină şi efectivă în societate în condiţii de
egalitate cu ceilalţi.”
Contextul internațional nu mai vede persoana cu dizabilităţi ca “pacient” care nu aduce
nimic societăţii ci ca o persoană care are nevoie să îndepărteze barierele pentru a putea
să-și ocupe locul legitim în calitate de membru deplin şi activ al societății, de cetățean.

Barierele se referă la atitudini, dar și la mediul fizic sau legislativ, de aceea este imperios
necesară acțiunea continuă și perseverentă de schimbare de paradigmă, substituind viziunii
medicale asupra dizabilității o abordare socială bazată pe drepturile omului. Pentru aceasta,
serviciile sociale prin care se pot egaliza șansele persoanelor cu dizabilități cu cele ale
tuturor persoanelor trebuie să răspundă nevoilor individuale, pe de o parte, iar pe de altă
parte, să sprijine capacitarea potenţialului fiecărei persoane cu deficiențe.
Referința pentru descrierea situațiilor legate de funcționare și dizabilitate și restricțiile
acestora o constituie Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății
(CIF), aprobată și adoptată în anul 2001 de Organizatia Mondială a Sănătății. Având la bază
modelul integrativ bio-psiho-social al dizabilității, CIF definește „funcţionarea unui individ
într-un anume domeniu ca o interacţiune sau o relaţie complexă între condiţia de sănătate
a acestuia şi factorii contextuali (de exemplu, factorii de mediu şi factorii personali)." În
oglindă, dizabilitatea este interacțiunea dintre un individ și condițiile sale de sănătate cu
mediul, în aspectele sale negative. Factorii de mediu pot conţine bariere sau facilitatori.
Barierele conduc la diminuarea activităţii şi pun restricţii de participare, ceea ce limitează
7
persoana în a juca rolurile pe care le îndeplinesc ceilalţi semeni ai săi. De aici, nevoia de a
cunoaște persoana în mediul ei de viață și de a interveni cu măsuri corespunzătoare
pentru eliminarea barierelor.
Strategiei naționale “O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități ”2016 –
2020 (și Planul operațional privind implementarea Strategiei naționale) îşi propune să
asigure implementarea Convenției prin seturi de măsuri coerente, integrate şi
interinstituţionale.
România s-a angajat să mobilizeze resursele necesare pentru eliminarea barierelor
astfel încât nicio persoană cu dizabilităţi să nu fie discriminată, marginalizată, exclusă sau
abuzată, iar alegerile şi aspiraţiile ei să fie respectate şi sprijinite, transpunând astfel în
realitate principalele priorități în domeniul politicilor pentru persoanele cu dizabilități ale
Programului de Guvernare, asigurând coerența politicilor în domeniul dizabilității precum și
între diferite nivele şi mecanisme de guvernanţă, dar şi concordanţa acestora cu principiile
şi obiectivele stabilite în tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Rezultate așteptate:

1. 1 Solutie informatică de e-learning de e-learning

2. 1 Pachet de materiale suport de informare și promovare
3. Minim 9 workshop-uri organizate în județele Mureș, Harghita și Covasna
4. 1 Model de rețea locală de suport, multidisciplinară.
5. 1 Raport final de analiză – care va conține recomandări de optimizare a politicilor
publice.

I. Prezentaţi obiectivul general şi obiectivele specifice ale proiectului propus.

Obiectivul general al proiectului este creşterea, la nivelul comunităţilor locale din județele
selectate, a capacităţii de a realiza o dezvoltare locală durabilă şi incluzivă, în acord cu
prevederile Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030.

8
Inegalitatea este un obstacol în procesul de dezvoltare al unei societăți durabile. Unele
grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile cu dizabilități sau cele de etnie romă, se confruntă cu
discriminare intersecțională, prin care mai multe caracteristici ale grupului sunt supuse
fenomenelor discriminatorii, acesta devenind astfel în mod particular dezavantajat. Acest
obiectiv al dezvoltării capacităţii de a realiza o dezvoltare locală durabilă şi incluzivă prin
reducerea inegalităților accentuează caracterul ideal și meritocratic al societății și totodată,
permite tuturor accesul la resurse.

1.1 Obiectivele specific ale proiectului sunt:

 Dezvoltarea de competențe specifice pentru specialiştii din organizaţii publice sau

private care oferă asistenţă şi susţin interesele grupurilor vulnerabile în vederea
preluării și implementării unui model integrat de evaluare și intervenție în domeniul
incluziunii sociale
 Promovarea modelului holistic de abordare a CIF și a eficacității multidisciplinarității
echipelor locale de intervenție
 Dezvoltarea unor rețele locale de suport (formată din profesioniștii care vor alcătui
grupul țintă), care să furnizeze servicii de calitate (adaptate nevoilor special ale
beneficiarilor) și care să contribuie la incluziunea activă a grupurilor vulnerabile
 Promovarea la nivelul comunităţilor locale a unor politici de dezvoltare locală care
să ia în considerare asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la bunuri şi servicii
publice la acelaşi nivel cu populaţia majoritara şi crearea de oportunităţi de integrare
socială pentru grupurile vulnerabile
 Stimularea participării la optimizarea politicilor publice a asociaţiilor şi fundaţiilor, prin
facilitarea parteneriatului public – privat în domeniul incluziunii active, prin oferirea
de consultanţă, informare şi oportunităţi pentru schimb de experienţă şi promovarea
inițiativelor.

II. Descrierea proiectului, planul de acţiuni şi metodele de realizare

Prin proiectul prezentat propunem consolidarea capacității structurilor sociale la nivelul
comunităţilor locale din județele Mureș, Harghita și Covasna, prin dezvoltatea
competențelor unor echipe multidisciplinare și indirect, a capacităţii de a realiza o dezvoltare
locală durabilă şi incluzivă, în acord cu prevederile Strategiei Naționale pentru Dezvoltare
Durabilă a României 2030.
9
 III. Planul de acțiuni:

ACȚIUNEA DESFĂȘURATĂ SEPTEMBRIE OCTOMBRIE NOIEMBRIE

Contactarea autorităților publice din jud Mureș Harghita și

1 X
Covasna pentru prezentarea proiectului și a activitatilor.
Contactarea instituțiilor și organizațiilor din comunitățile locale
selectate în vederea înregistrării grupului țintă (profesioniști din
2 X X
domeniul educational, al sănătății și al incluziunii socio-
profesionale).
3 Identificarea și înregistrarea grupului țintă. X X
4 Evaluarea inițială a nevoilor. X X
Evaluarea nivelului de informare și cunoștințe specifice anterior
5 X X
intervenției formative.
Elaborarea metodologiei și a materialelor suport pentru
6 susținerea evenimentelor de informare/comunicare/dezvoltare de X X
competențe.
Elaborarea unei soluții informatice de e-learning care să susțină
7 X X
activitatea formative.
Evaluarea nivelului de informare și cunoștințe specifice post
8 X
intervenție formativă.
Elaborarea unui Raport final de analiză – care va conține
9 X
recomandări de optimizare a politicilor publice.
10 Promovarea proiectului. X X X

IV. Calendar - activități în proiect - implementarea intervenției

Debutul proiectului – Septembrie 2020.

Etapa 1 – Preparare (înregistrare grup țintă și elaborare metodologie/material support) –
(septembrie-octombrie 2020).

Etapa 2 – Implementare intervenție formativă (octombrie-noiembrie 2020)

Etapa 3 – Evaluare și Raportare (noiembrie 2020)

Analiza rezultatelor proiectului: noiembrie 2020

Evaluare generală - faza post-implementare: noiembrie 2020

Raportarea către SGG și SDC-SGG: 30 noiembrie 2020

10
V. Promovarea proiectului şi a finanţatorului
Activitatea de promovare este o activitate orizontală care se desfășoară pe toată
durata proiectului utilizând toate mediile de comunicare specifice fiecărui partener, online
și în presa scrisă.
Strategia de comunicare a proiectului va conține: comunicate de presă, conferințe în
cadrul instituțiilor partenere și talk-uri. În cadrul activității de promovare vor participa toți
partenerii.
Pentru a oferi vizibilitate adecvată Secretariatului General al Guvernului (SGG) și
Serviciului de Dezvoltare Comunitară, ne vom asigura că identitatea vizuală a proiectului
și a finanțatorului va fi comunicată în toate materialele de promovare și pe toate canalele
media pe care le vom accesa.
În același mod, în toate comunicatele de presă, interviuri, TV și alte media, SGG și
SDC-SGG vor fi promovate toate informațiile din pachetul de promovare a proiectului.

VI. Natura proiectului

Proiectul propune CIF ca și cadru conceptual pentru evaluare și intervenție, aplicabil
politicilor publice (în special politicilor de sănătate și politicilor sociale) – ce poate fi utilizat
inclusiv pentru prevenția îmbolnăvirii, la promovarea sănătăţii şi îmbunătăţirea participării și
incluziunii sociale prin eliminarea sau diminuarea obstacolelor din mediu şi prin încurajarea
asigurării suportului necesar în plan psiho-social și profesional.
CIF este un instrument util şi pentru analizarea sistemelor de sănătate, atât din
perspectiva evaluării, cât şi a formulării politicilor associate acestui domeniu.

VII. Necesitatea proiectului

Situația în ceea ce privește furnizarea de servicii integrate de asistență medicală și socială
pentru populație, este critică iar lipsa finanțării unor programe dedicate, adecvate, vor
accentua disparitățile în distribuția de servicii de îngrijire, împiedicând accesul multor
persoane din grupurile vulnerabile la servicii de calitate.

În acest context sesizăm necesitatea următoarelor acțiuni:

11
  Promovarea și implementarea modelului holistic de abordare a CIF (chiar dacă
nevoile sunt identificate corect, problemele asociate grupurilor vulnerabile nu pot fi
abordate în mod unidirectional, ci reclamă o intervenție integrată, atât a stării de
afectare a sănătății fizice și psihice, precum și a contextului de viață, fiind necesară
analizarea impactului considerabil pe care schimbările făcute în contextul și stilul
(comportamentele) de viață îl pot avea asupra longevității și calității vieții.
 Necesitatea formării unor deprinderi de a lucre în complementaritate pentru
identificarea și implementarea unor soluții integrate care să răspundă nevoilor
identificate la nivelul comunității. În realitatea prezentă, dezvoltarea de servicii
integrate pentru incluziunea activă a persoanelor aflate în situații dificile este încă
insufficient sau deloc reflectată în practică, așa încât serviciile sociale rămân
fragmentate în încercarea de a răspunde unor nevoi specifice, mai degrabă decât să
urmărească o abordare multidisciplinară
 Necesitatea colectării și promovării informațiilor specifice Clasificării Internaționale a
Funcționării, Sănătății și Dizabilității ca instrument de politici publice pe o platformă
dedicată, care să servească drept instrument membrilor echipelor multidisciplinare
create la nivelul acestor comunități profesionale locale.

VIII. Care este scopul proiectului și al activităților propuse, respectiv modelul de

adresare și rezolvare a problemelor?
Scopul proiectului este de dezvoltare a capacității practicienilor din sectoare diferite
de activitate (în special sănătate și incluziune socială), care furnizează servicii (medicale,
psihologice, de asistență socială și integrare socio-profesională) persoanelor cu nevoi
special și implicit de dezvoltare a capacității instituţionale, de promovare a unor practici
pozitive şi mai ales de programe şi intervenţii eficiente.
Un model efficient de abordare a problemelor este cel holistic, integrat, care poate fi
implementat doar prin utilizarea instrumentului multidisciplinarității, propus de CIF și care
oferă plus valoare prin abordarea multifațetată și stă la baza asigurării eficienței în procesul
de evaluare și intervenție.

Președinte – Fundația DALA

Ovidiu Daneș

12
***Partenerul (ONG) va prezenta statutul Fundației/Asociației, documentele de inființare,
CIF-ul, si CV-ul cu proiecte al organizației.

13