Diverse abordări ale predării Holocaustului pentru elevii de liceu: Proiectul

TransHistory. Utilizarea în timpul lecțiilor de istorie a filmelor puse la

dispoziție de CENTROPA

Prof. Arhip Mihaela, Colegiul Național „Spiru Haret”, Tecuci

Atunci când îmi propun în orele de istorie adresate elevilor de liceu să abordez tema
atât de sensibilă a Holocaustului, consider că ar trebui să avem în vedere o serie de întrebări
care să ajute la înțelegerea a ceea ce a fost și ceea ce reprezintă această dramă trăită de
poporul evreu. 
Noi profesorii trebuie să ţinem cont de vârsta elevilor şi să folosim cunoştinţele
acumulate în orele de istorie atunci când discutăm despre cele două conflagrații ale secolului
XX, îndeosebi și despre ascensiunea regimurilor totalitare la putere în Europa interbelică. 
În vara anului 2018 am participat am beneficiat de o experiențe profesională unică și
anume, în perioada 5-12 iulie am participat la Centropa Summer Academy în Berlin.
Centropa este un institut istoric evreiesc dedicat păstrării istoriilor evreiești de familie în
secolul XX din Europa Centrală și de Est și din zona Balcanilor și colaborează cu profesorii
pentru a folosi aceste povestiri pentru a-și angaja studenții în conversații despre istorie,
educație civică și etică. Începând cu anul 2000, Centropa a intervievat 1200 de evrei în vârstă
în Europa Centrală și de Est și a digitizat peste 22.000 de fotografii de familie. Aceste
materiale sunt disponibile astăzi și pot fi consultate pe site-ul
http://www.centropa.org/language/ro.
Centropa folosește aceste povești și creează filme și expoziții multimedia scurte,
perfecte pentru utilizarea în clasă și lucrează cu educatori în peste 500 de școli din 18 țări. În
fiecare vară, Centropa reunește mai mult de 80 de educatori din mai mult de 15 țări în marile
orașe ale Europei. În timpul programului intens de șapte zile, orașul este folosit drept clasă,
precum și povestirile pe care le colectează pentru a afla mai multe despre istorie și implicațiile
acesteia pentru noi astăzi. Țelul final al CSA este participarea activă a cadrelor didactice care
împărtășesc experiențele și bunele practici între ele și lucrează împreună la planurile de lecție
și la proiectele transfrontaliere.
Atât la clasa a VII - a cât și la clasa a X - a și a XI -a putem porni discuția folosind
materialele puse cu generozitate la dispoziție de site-ul Centropa:
https://www.centropa.org/teaching-materials. În demersul meu am ales filmul Laszlo
Nussbaum-Europă fără frontiere care reușește să surprindă în aproximativ 4-5 minute
povestea complexă și plină de traume a familiei Nussbaum. Cu ajutorul acestui film putem
arăta elevilor cum viața familiei Nussbaum a fost afectată de desfășurarea celor două războaie
mondiale, de politica antisemită promovată de Germania și aliații ei, de munca în lagăr și de
exterminarea la care au fost supuși evreii. Elevii pot construi o axă cronologică pe care să
fixeze principalele evenimente istorice ale secolului XX din Istoria României și Istoria
Universală. Vom cere elevilor să evidențieze traumele suferite de László Nussbaum care a
reușit să supraviețuiască celor două regimuri totalitare, nazist și comunist.
Al doilea film pe care l-am ales este Juci Scheiner-dragoste pe motocicletă. În urma
vizionării filmului, elevii vor afla despre un eveniment tragic, deportările efectuate de fasciștii
unguri cărora le-au căzut victime mii de evrei din Transilvania. Elevii vor fi rugați să
alcătuiască o scrisoare pe care să o adreseze eroinei principale în care să-și exprime propriile
sentimente și să pună întrebări legate de destinul și povestea ei de viață. Pe baza celor aflate
cu ajutorul filmului, elevii sunt rugați sa alcătuiască o axă cronologică pe care sa fixeze
momente din viața lui Juci, accentuând perioadele în care a avut de suferit de pe urma
legislației antisemite și a deportării în lagăr dar și modul în care a reușit să meargă mai
departe înfruntând celelalte provocări ale vieții care au survenit după eliberare.
O altă perspectivă pe care o putem avea în vedere plecând de la materialele puse la
dispoziție de CENTROPA o reprezintă studierea vieții comunității evreiești din localitate
pentru o mai bună cunoaștere a celor alături de care trăim. În acest sens cu ajutorul
elevilor din liceu, am derulat un proiect cu ajutorul căruia am reușit să reconstituim crâmpeie
din viața comunității evreiești din Tecuci, o comunitate veche de trei secole. 
Apelând la președintele comunității evreilor din Tecuci, domnul Iancu Aizic, am reușit
cu ajutorul informațiilor pe care ni le-a pus la dispoziție, a materialelor documentare dar și
prin vizitarea obiectivelor care aparțin acestei comunități să realizăm un portret al vieții
acestei comunități. Astfel am aflat că activitatea sionistă a evreilor din Tecuci s-a afirmat încă
de la începuturi. În anul 1897, la şedinţa pe ţară, unde se hotărăşte formarea unui comitet
compus din specialişti care să plece în Eretz, Israel şi care să cumpere pământ pentru a înfiinţa
noi aşezări, cuvântul tecucenilor a avut greutate. În iulie 1932 se întocmeşte un proiect de
statut al comunităţii evreilor din Tecuci ce cuprinde 9 capitole şi are în vedere tot ce preocupă
membrii comunităţii respective: organele de conducere şi administrative, comitetul
comunităţii, secţiunile şi organizarea lor ( administrativă, culturală, asistenţă socială, cultul,
alegerile, etc.).  Sfârşitul secolului al XIX-lea se remarcă prin apariţia câtorva periodice locale
în limba română cum ar fi: ,,Gazeta Tecuciului’’, ,,Gazeta de Tecuci’’, iar în anul 1909 apare
prima revistă scoasă de către un evreu, ,,Zări Senine’’. Cea mai prestigioasă apariţie
publicistică a fost ziarul ,,Habimah’’ scos de Societatea ,,Amicii Teatrului’’.
Ca urmare a efortului elevilor, a fost redescoperit patrimoniul creat de evreii tecuceni,
clădiri și monumente ale căror semnificație fusese demult dată uitării, obiceiuri, tradiții,
sărbători evreiești, drama profundă trăită de evreii români în timpul regimului antonescian.
Elevii au fost surprinși și impresionați de ceea ce au descoperit iar rezultatul muncii de echipă
s-a concretizat într- un proiect colaborativ, au filmat diferite locuri, clădiri, monumente care
au aparținut evreilor din Tecuci și au creat un scurt film de prezentare a vieții evreilor după ce
anterior au accesat online sursele indicate pentru a descoperi informații despre viața acestora
și au realizat interviuri telefonice cu membrii ai comunității. Rezultatul muncii elevilor a fost
un video inclus în Proiectul: “Change your friend with a story” derulat împreună cu colegi din
Ucraina, Germania și Republica Moldova. În cadrul lecțiilor de istorie care au urmat, elevii au
făcut cunoștință cu ceea ce a însemnat specificul Holocaustului înfăptuit de regimul
Antonescu și anume trenurile morții și Holocaustul prin împușcare înfăptuit de soldații și
jandarmii români alături de trupele naziste după ce au trecut linia Nistrului.
Concluzia la care am ajuns în calitate de profesor coordonator a fost aceea că elevii
învață despre trecut prin activități practice, au idei și inițiativă dar au nevoie de un sprijin
acreditat care să aibă competența necesară de a-i îndruma pe drumul învățării alfabetului
civismului. Acest proiect, “Change your friend with a story”, le-a oferit ocazia de a cunoaște
și împărtăși cu ceilalți participanți experiențe și modalități practice prin care ei pot deveni
cetățeni activi într-o societate democratică, conștienți de rolul care le revine în edificarea unei
culturi a drepturilor omului, a principiilor democrației, a responsabilităților și participării
cetățenilor.

Bibliografie:
Raport final, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, Preşedintele comisiei: Elie
Wiesel, Editori: Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu, Iaşi, Editura Polirom, 2005.
Radu Ioanid, Holocaustul în România. Distrugerea evreilor şi romilor sub regimul Antonescu, 1940-1944,
Bucureşti, Editura Hasefer, 2006.
Raul Hilberg, Exterminarea evreilor din Europa, vol. I-II, Bucureşti, Editura Hasefer, 1997.
www.yadvashem.org