u

PErullUv
tUC ~t1ARI
.
DE .'
~~STAUtll~R~ MONu(\J1E~UTE "
ISTORICE
Rl'1
- Ediţia 2004 -

Indicath. GEx 008-O-t

 COCC-S.A. PRODOMUS S.A.
Bucureşti Bucureşti

INDICATORD
P N
RE STAU

Elaborator:
C.O.C.C. Bucureşti
Director general: ing. Mihail-Dan POPESCU
Director coordonator: ing. Andrei HORVAT
Unitate de proiectare de specialitate În domeniu:
PRODOMUS S.A.
Director general: ing. Adrian NICOLAE

Nomenclator de resurse, codificare, coordonare, editare şi difuzare: C.O.C.C.

Colectiv d·e elaborare coordonat de: arb. Cristian IACOB

ing. Marian ANDREESCU
arh. Niels AUNER

-MAI 2004-
 Indicatorul este elaborat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului României nr. 6012001 privind achiziţiile publice
şi ale Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei
pentru achiziţia publică de lucrări, ·art. C.7.1.c. din secţiunea
InfOlmaţii generale, care stipulează:
"INDICATOARELE DE NORME DE DEVIZ SERlA 1981
POT FI FOLOSITE, ÎN MOD ORJENTATIV, ATÂT DE CĂTRE
PROIECTANT, CÂT ŞI DE CĂTRE OFERTANT
ÎN DESCRIEREA LUCRĂRILOR, A COND1ŢIILOR
DE MĂSURARE A LUCRĂRlLOR, A EVALUĂRlI
RESURSELOR NECESARE, A CONSUMURlLOR SPECIFICE
DE MATERIALE, MANOPERĂ ŞI UTILAJE."
EDITAREA, COPIEREA, MULTIPLICAREA SAU
FOLOSIREA INFORMAŢIILOR ÎN BAZE DE DATE
SAU APLICAŢII SOFT ÎN SCOPURI COMERCIALE SE
FACE NUMAI CU APROBAREA SCRISĂ A C.O.C.C.-S.A.,
SINGURA SOCIETATE ABILITAT Ă OFICIAL
DE CĂTRE M.L.P.T.L. SĂ EDITEZE ŞI SĂ
DISTRIBUIE ACESTE INDICATOARE
'-~ ';:; --l © Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate
~liKI• ~ Consulta~ţă, Organizare
COCC-SA® ~
şi Ciberoetică În Construcţii ~
m conformItate cu Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor
şi drepturile conexe, art. 7 şi 8.
Calea Griviţei 8-10, sector 1, 010731 Bucureşti
Tel.: 0040-021-2]29841 , Fax: 0040-021-312 5641
www.cocc.ro e-mail: cocc@ARtelecom.net
ARACO
II
ASOCIAŢ1A ROMANĂ A ANTREPREiNORILOR DE CONSTRUCŢII
SpiaM Inaep..,de<1\e1nt.202A, cod 71208. >$<tor 6. Buculeeti . l'
Tel. 01·212J;191 ; 01.212.63.02. F~ 01 .31?96.26; N!1ail: .r~7;./31 . ;(0 (loeL
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Direcţia Reglementarea Achizj~ilor Publice
şiPrloritizarea Investi~ilo( Publice
Domnului Director Ing. VENIAMIN PARASCHIV
Stimate Oomnultl O/rector,
In Documentaţia Standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru
achiziţie publică de lucrări, aprobată cu Ordinul comun al ministrului finan\elor publice
şi ministrului luCrărilor publice. transporturilor ŞI locuinţei nr. 1014187412001 1<1 p~l. e7
aliniatul 'c' a fost redactat un text incomplet In sensul că "Indlc:atoarele de lOnne
de deviz, sena 1981, pot fi folo~ite in mod orientativ.,: in loc de "Indlcatgarele
de nonne de deviz seria 1981. precum ii noi norme orientative revlzllita ~I
completat., aprobate de Minl!lterul Lucr4tilor pUblice, TllIIl8Portufilgr ti
Locuinţei pot fi folosite orientativ, atAt de către proieet.tnt c61 de ,1
antrepreno" .
Aceasta precizare este necesară VnMd seama că din anul 1981 până i" 2001
au apărut, ca urmare firească, tehnologii de execuţie mai performante pre·;um şi
materiale noi cu alte consumuri specifice de resurse.
Vi rugăm În consecinţă de a ne confirma prjntr-o scrisoare prop'lnerea
noastră şi care va trebui să fie preluată cu ocazia primei revlzuiri a Documuntaţiel
Standard.
Cu stimă,
L...._ _ _ _ .._ _ _ ~ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ .• _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ '
 r------- _ _'___
.. .--"---'- --1
Către,
./ I S.C. C.O.C.C. S.A.

I ~(N~STERUL 'FINANTELOR PUBLICE

,1
Prin prezenta vă facem cunoscut că. în conformitate cu:
~lfc~tl~ .reglementarea achizitiilor publice
SI pnontl:mre<l inve"lÎtiilor publice
- Acordul de principiu mtre MLPAT - Direcţia Coordonare, Cercetare
Nr./62,O/R/6.ll.200/ Ştiinţifi că şi Reglementări Tehnice pentru Construcvţii şi Comisia Natlonală pentru
Statistică , privind codificarea unitară a tuturor resurselor (materiale, meseril pe
grad de calificare şI utilaje) utilizate În ramura Constructii (Secţiunea G
Ij Subsectiunea 45) În concordanţă cu Clasificarea Activitătilor Economiei Naţionale
ASOCIATIA ROMANA
A ANTH EPRENORILOR DE CONSTRUCTJJ I (CAEl\') generalizată prin HG 656/1997 şi Clasificarea Produselor şi Serviciilor pe
Activităţi CPSA, a SistemuluI Armonlzat şI Codificării din Tariful vamal de Import al
DomnuluI Lh'lu DllşcJllevici României aprobată prin HG 120/1993 şi completările ulterioare;

I
Direct... Cen_.,,!
- Concluziile şedinţelor de avizare ale CI'S-MLPAT privind introducerea noii
La adresa Dvs, nr. 1321/200 1, va comunicam urmatoarele: codificări unitare a resurselor din noile specificaţii tehnice privind consumurile de
resurse pe articole de deviz, elaborate începând cu anul 1998;
Propunere" dvs '. este' .lusffi t' , .
Ichnol ogll. d e executie prcc m '
J lea a awmd In v(.'dcrc cyoluthl Ulwr
. . în vederea elaborării unei codificări unitare. ţinând cont de cele de mal sus
implicatii ben fi- _ U SI, aparitIa lInor materiale n\li, cu ca şi de armonizarea cu codificarea existentă în bazele de date ale utilizatorilor de
. e lce asupra consumunlor specifice de resurse .
P rccwam insa C' l modul d fi I . ' . programe de o[ertare, urmărire a preţurilor etc. din ramură. codificare la nivel de 7
din Ordinul MFP'-MLPTL e oml~1 arc al punctului C.7.! lit. c) ! ci/re cuprinsă în nomenclatoarele de materiale elaborate de către COCC În anul
fi' ' ... d' nr. 1014/8,4/2001 nu creeaza obligatia i 1981 şi În celelalte baze de date pentru manoperă şi utilaj pornind de la sistemul
~ 1 ~1:MIl In Icatoarclor de norme deviz _ seri 'l 1901 " ' ,' i
Ilnl1tea7.a sub . " fi . .. . ' .o SI I1ICI nu DOCEC şi modificările ulterioare,
actu
,
"" . t" otel O
n Iza e cu atat n'
011113., poslblhtatea utiJiZ<lrii altor llOTl11"
l' , ~
j
, • b' . r /li mu t 111 cazul 11\ Cl\re aceSlea din urma 'lr pUlea MLPAT - DirecţiaCoordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice
aS1gura o tmerea unor economii d
s'
calitate cel PlItili '1 ) d' ,
-.
ImI ara c catre autontattlc contractante.
<
e na~um. fmanclara (in conditii de
I
1
pentru Construcţii vă recomandă ca În calitate de elaboratori al tuturor
codificărilor anterioare, să realizaţi În primul semestru al anului 1999 o nouă
codifi care unitară a nomenclatoarelor dE' material, meserii, utilaj completate cu
Cu stima, resurse noi la ni velul anului 1999 şi actualizabile permanent. in vederea editării lor,

Principiul de codificare stabilit Împreună cu CNS şi discutat m şedInţele de

avizare din CTS-MLPAT cu constructorl şi proiectanţi este următorul:

noul cod va avea o structură alcătuită din 13 cifre din care primele 6 reprezintA
incadrarea în noua clasificare CAEN (4 cifre) şi CPSA (2 cifre), Iar următoarele 7 cifre
reprezintă codurlle vechi existente în bazele de date la nivel de ramură,
 /~.
(,~-' -a··
... ··
· · 4 C4l1Piti.
.PiCi .
:~;.,~
,~ ~ 5,Bucure..iti
S<J5. Pa.iultlril<Jr nI'. 94, Si!ctol'
NI'. Re J40/265-i8/l992. Cod fise<ll 2620769
Tel. 4107720

(;:~~~ Cllnt 251l.l.1 l.liRO:L BCR· Unirea . fax 411.481:l

PRECIZĂRI

Către,
~UNI1)'TERU.L FINANŢELOR PUBLICE
În conformitate cu uzanţele U.E. şi a Institutului Naţional
DIRECŢIA REGLEM.FJ"iIl'J\RtA AClJTZTŢm.OR l'UnUCl<: de Statistică, codificarea resurselor s-a realizat cu treisprezece
ŞI PRIORlTIZAREA I:NVESTIŢJILOR
Domn1dui Director Vcnillmin Paraschiv
caractere; acestea au fost exemplificate pentru primul articol
RMAOIA.
Stimate OomBule Director,
Codificarea integrală pentru toate articolele de deviz din
indicator se găseşte în produsul informatic DELTA 2000 -
COCC - pe care îl puteţi achiziţiona la cerere.
1n documentaţia standard pentru elabm'area şi prezentarea of\!rtci pentru
"c'h i:t.l\ia publica de lucrări, aprobată cu ordinul Ministt.'1"ului 'f inlU)!clor l'uhlice nI'.
! t> i 4 dill () iunie 2UOI, la pc!. C. 7 aliniatul " C" se preci zea7.ă " lndicatmn'ele de
'Hirlue de deviz ~eria J 9tU pot fi. folIJs,te ..•• /'
Ac.eastă precizare este interpreiată de unii investitori publici ş i chiur de organe
de w nlJ"Ol ale c1Irţii de contori în sens limitativ, numai indicatoarel e din 1981 pot fi
t1' i(1sÎte şi nu şi cele revizuite şi completate lu nivelul anului 1999.
IndÎcatoarele cuprinzând coIISumurile d~ resurse din 1981 sunt Într-un prot'Cs
dt, f'"<!-vizuire şi compk13re periodică în concordanţă cu materialele şi tclmologiile noi
api\n.ll.e şi ugrementate pe piaia românească ca urmare a progresului tehnic şi sUnt
"" il.ak de câ!rt' Ministerul Lucrări l or Pu.blice Transporttu:ilor şi Locuintei . Această
inierpreiare este în contradicţie - chiar cu preved"'l-ea de lu ucelaş i uUniut privind
~ar<lcterul orientativ al acestor indicatoare.
Vă rugam în consecinţă, cu ocazia primei revizuiri, să adăugali textului
existent după ser.ia .1981, cuvintele ., precum şi cele revizuite. c()mp\ctate şi :wiz.atc ~

Cu stimă,
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~§~~~~~~~~1I

DBLT4 2,{):00
Sistem informatic pentru elaborarea ofertelor pentru licitaţii,
programarea, urmărirea şi dt'contarca lucrărilor de construcţi i­
montaj, fin anţa te de sta t sau din alte surse
Consult.n(i , Organizare şi Cibernet ici in Constructii - eoee " proiec1at ŞI a dai ill ,pluatare
cUJenlăslstcmul mformatlc UEl TA 2000, care'
răspunde cenntelor socletJtdor de proiectare ŞI de exeeullC conslrucpi-molltaJ in chbofarc.
orertelor econom ice şi a Întocmirii IUlmor documenldor (fonnularelor) neCt<;~re prc 7 cntăIII
la I,cltalli conform leglslapei actuale privind Jchl7lpi lc pubilce, p, ecllln ŞI a ,NonnclOl
mC!Odologicc' de aplicare a "cesleia SUMARUL CAPITOLELOR DE LUCRARI
pennJle progra marea, urmarirea şi uecontarea lucrărilor executate pentru IIlvestllii,
indIferent de sursa de "nantarc, CII resJlc(talea condl!iilor conlr,1cluale ŞI de Icglslapc;
aplicatia penmte edituca tuturor rapoartelor specifice lucrărilor de IIIvestitli bllgclare ŞI
c:\1rabllgctare, I3poartC de lip III11ilar, II1c1uSIV fonnulruelc tip docllmenl pc"tru pre7.entarca la !icltalll;
ofertele pot fi ;nlucmitc prin ape/arca la indicato3l'rlc de norme de devil editllte in: 1()111-1982,
1992-1996 şi 1999-2001 şi in continuare de ('oce, care sunt clabOl ate Împreună cu mSliliJl. de
cercetări ŞI proieclarc dc spcclalltate. I11cn~onăm că IIldlC3toarele elabomte În perioada I9<}<)-200 I
sunt Indicatoare de norme de devI7 cdl(la 1981-1982 revizuite şi completilte la /1 CII nonne pentru Simbol Denumire capitol Pagina
materiale şi tehnologII nOI. p,ecum ŞI cu unele modificJn la zi alc unor norme.
aplica!ia DEL1A 2000 este unicat În ţari din punct de vedere al ba7el de date normallve ŞI a
capitol
codIficării r~sllrselor. care este ,eall7.a1ii În concordall!ă cu ple"edcnll' l.!niunll ""ropen. RMA Lucrări de beton şi beton armat la consolidări şi 27
\Olllitim ..'ii (OC( l'\«' ~jnguril sodt~t;lft' abiliriuă utleial '!/ia ,·dlh'll'. \.:1 difu/(".I(' ~i intervenţii urgente
(Onte-n.'ialiavl' .)C'l·Sh' norme, in urma ("nnlntttcJflr ,,'.," (,";u'(' h,~-;l a\ ut cu 'I( huL ~i ~JI ,VJ I •
RMB Lucrări din zidărie de epocă 57
Pe lângă mdicatoarcle de norme i111llnl llc mai sus., aplicatia pennifc ca utilizatorii ~_ŞI POitlă (;II.:J nfJrme

I
proprii, cu consum urî de rcsurse proprii ce se constlfuie in haze de date nOOllulive prl)prii utllizatoniiui RMC Şarpante şi învelitori 94
intre lililizatorii earc fo losesc siSiemul OEI TA-2000, se pot efeclua tranţferuri automate d~ date
RMD Finisaje de suprafaţă 118
(selectii de devize, de obiecte, o investl!le sau selcc!il de investilil) prin procedeu l export/impor! fOilrle rapid
Sislemul DELTA 2000 are pro~ramclc clabolate in limbajul Vi.ual Basic (verslunCil 6.0), hazele de dale RME Pardoseli şi scări 142
gestionalc cu SQL Se....'cr 7_0 ŞI poate fi cxploalat pe calculatoare compalibilc IBM, mOlloposl sau in relea,
pentlu tllilwllori cu Windows 95, WlI1dows 98, WmdolVs NT 4.0 sau Windows 2000 RMF Lucrări de restaurare la monumente din lemn 164
Sistemul DELTA 2000 ncccsilă următoarea configuratie minllnă ncce!>Jră calculalOr PC' compatihil
IBM-PENTIUM 200 MHz; J2 Mb RAM. HDD-IGB, FDD_ 3,5", CD-ROM , impnmantă M IA3 Liste anexe 207
(recomandăm' PENTIUM Il ("6-2) la 100 \1H7, 64 Mb RAM ŞI Monitor 15")

SiţWlIuII)U_IA 2tl(jlJ e,te r('a lilll! În eonformitH!c ('II IIYtlrdrril,' ,'uprin ,e in OnJon",,!, J(
/Irgrlllj III: 601200111ri,ill>J ,,~hi,i!iilc Jluhli",· (lentru S<' n icii, prllicdM<' li lucrari.

Societalca noastră aSigură pnn colllrac1 Instalarea instruirea şi asistenta lehmcă la sediul bcnc.ficiarulUl
rc
I' ilii de balA penlru sistem ul mf"rmalic DRLTA 2000 esle de 700 S, fljră TVA, la care se adaug,j
contravaloarea di verselor serviCII .
Pcnlfll firmele care au cumpărat de la COCC versiunea anterifllră DEl TA, prrlurile "or fi
stabilite pr in negociere d i rectă .
De asemenca. in func!le de mănmea societat ilor c()mereiale (număr de personal. dOlare informatică
ele.). prc(u rilr pot deveni negociabile

9
 CUPRINS Simbol
Denumire capitol Pag.
capitol
RMA10 Cintre din lemn pentru arce şi bolţi din cărămidă de epocă
realizate din lemn ecarisat de brad inclusiv cofrajul
(mantaua) intradosul arcului sau bolţii , exclusiv esafodajul
Simbol de sustinere: 39
Denumire capitol
capitol Pag. RMA11A Pat de 'mortar de ipsos pentru Împănare Între cintre şi zidărie
arc sau boltă. 40
INTRODUCERE RMAc - ARMĂTURI
RMA 12 Armături din beton pentru fundaţii şi subzidiri , executate pe
tronsoane limitate Între 1-3 m, cu petrecerea armăturilor
conform normativelor În vigoare (fasonat şi montat) : 41
CAPITOLUL RMA RMA 13 . Armături din oţel pentru suprabetonări de bolţi , arce, cupole,
şaibe (elemente puternic solicitate): 42
LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT RMA 14 Bare de conexiune În elevaţii grinzi cuplare, grinzi
LA CONSOLlDĂRI ŞI INTERVENŢII URGENTE longitudinale şi transversale _ 42
RMAd -INJECTARI FISURI
RMAa - BETOANE RMA 15 Injectări de fisuri cu deschideri mai mici de 2 mm la ziduri,
RMA01A Beton simplu clasa C4/5 turnat pentru subfundări În conditii bolţi, arce, din cărămidă, cu lapte de ciment (dozaj 400 kg
speciale, pe tronsoane şi etape de lucru, În prezenta . ciment la m.c.) 43
sprijinirilor (preparat manual şi turnat) . RMA 16A Injectarea cu pastă de var+nisip a fisuri lor şi crăpăturilor cu
31
RMA02A Beton simplu clasa C6/7.5 turnat În plombe locale la goluri deschideri mai mari (peste 2 mm) la ziduri , arce, bolţi din
sau caverne. cărămidă . 44
32
R~03A Beton armat clasa C12/ 15 turnat În elemente de subzidire RMA 17 Săpare de şanţuri orizontale În ziduri masive din piatră În
sau ~onsolidări de fundaţii, În condiţii speciale, spaţii vederea Înscrierii de centuri Îngropate sau de agrafe de
restranse pe tronsoane şi etape de lucru (preparat manual). 32 tesere, ori buiandrugi din beton armat: 46
RMA04A Beton armat clasa C12/15 turnat În elemente de consolidare , RMAe - LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Înscrise În şanţuri sau locaşe săpate În grosimea zidurilor. 33 RMA 18 Desfacerea uneia sau mai multor asize de la partea
RMA05A Beton armat clasa C12/15 preparat manual şi turnat În superioară a zidurilor În vederea creerii spaţiului pentru
suprabetonarea extradosului bolti lor. turnarea unei centuri din beton armat: 46
34
RMAb - COFRAJE' ŞI SPRIJINIRI RMA 19 Săparea de şanţuri verticale În zidărie din piatră, În vederea
RMA06A Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab supraÎnăltat la Înscrierii de stâlpi (sâmburi) din beton armat, Înglobaţi În
partea superioară, pentru turnarea beton ului la subzidiri . grosimea zidului: 47
inclusiv susţineri până la 3 m. ' RMA20 Săpare de şanţuri orizontale În ziduri masive din cărămidă În
RMA07A Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab supraÎnăltat la vederea înscrierii de centuri îngropate sau de agrafe de
partea superioară, pentru turnarea betoanelor În elemente terase, ori buiandrugi din beton armat: 48
Înscrise În şanţuri săpate În grosimea zidului, inclusiv RMA21 Săpare de şanţuri verticale În zidărie din piatră , în vederea
susţinerile până la 6 m. Înscrierii de stâlpi (sâmburi) din beton armat, înglobaţi În
37
RMA08A Sprijiniri de arce, bolţi, planşee şi alte elemente cu sustineri grosimea zidului : 48
dm bile sau popi din lemn de brad ecarisat, inclusiv tălpile şi RMA22 Săparea zidăriei din cărămidă (cu profilaturi), la pilaştrii
contravânturile. turlelor, la ziduri sau coloane sau În situaţii similare, pentru
37
RMA09A Susţiner! din bile sau manele pentru cofraje situate la Înăltimi Înscrierea unor elemente noi de consolidare, din beton
mal man de 5 m inclusiv lemnăria necesară pentru cruci . armat, păstrând forma şi profilul elementelor originale: 49
contravânturi, tălpi, eclise, etc. ' RMA23 Săparea de locaşe, găuri sau străpungeri În zidăria din
38
piatră pentru rezemarea sau Încastrarea elementelor de
consolidare: 50

10 11
 Simbol Simbol
capitol Denumire capitol Pag. Denumire capitol Pag.
capitol
RMA24 S~~ar~a_ de locaşe, găuri sau străpungeri În zidăria din RMB10 Zidăriede epocă în arce, bolţi şi stâlpi În cantităţi pînă la 2.5
caraml.da pentru rezemarea sau Încastrarea elementelor de mc per punct de lucru, cu mortar.. .. , executate din: 81
consolidare: RMB 11 Zidărie de epocă în elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m
50
RMA25 Curăţirea suprafeţei zidurilor din cărămidă sau piatră (gata înălţime, În cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru. cu
decapate de tencuieli) În vederea retencuirii : mortar .. ... executate din: 82
51
RMA26A ~uraţa~ea canalelor foştilor tiranţi de lemn , Înziditi În trecut RMB 12 Zidărie de epocă executată la completărri de goluri sau
In masIvul de zidărie . . reîntregiri În arce, bolţi ş i stâlpi , cu mortar. ... , din: 82
52
RMA27A ~e:~parea tencuielilor degradate la pereţi , arce bolti pe RMB13 Plombe de zidărie de epocă. executată la ziduri drepte, În
zlda.ne de epocă , cu păstrarea eventualelor fragmente cantităţi până la 0,200 mc, cu mortar .. .. , din: 83
onglnale de tencuială . RMB14 Plombe de zidărie de epocă , executată la arce şi bolţi. în
52
RMA28 For~r~ În zidărie pentru dornuri cu adâncime < 50 cm : cantităţi până la 0,200 mc, cu mortar. ... , din: 84
53
RMA29 Cu:aţl:e de moloz a găurilor create pentru dornuri cu RMB 15 Zidărie de terase din piatră brută de carieră sau bolovani de
adanclmea < 50 cm' râu , În vederea reparării crăpăturilor, În vederea reparării
53
RMA30 Matar~ găuri ~u '!l0rtar de cilŢlent cu adaos de aracet pentru crăpăturilor, În ziduri cu grosimea medie de 50 cm. cu mortar. 85
dornun cu adanclmea < 50 cm ' RMB16 Plombe de zidărie de epocă executate la suprafaţă, din
54
RMA31 Bătut dornuri de antrenare pentru dornuri cu adâncimea < 50 piatră brută , la ziduri drepte, cu grosimea medie de 18 şi 32
cm ; cm, cu mortar 86
55 RMB 17A Subzidiri cu z idărie din piatră brută sau bolovani de râu.
CAPITOLUL RMB executată pe tronsoane de maximum 1,00 m lungime,
pentru lucrări de consolidare cu mortar. 86
LUCRĂfţl DIN ZIDĂRIE DE EPOCĂ RMB 18 Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută şi
RMBa - LUCRARI DE ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ DE cărămidă specială tip ... ., În ziduri drepte, În elevaţie , până la
EPOCĂ 2 m înălţime , proporţie 50% p i atră . 50% cărămidă, cu
RMB01 Zidărie de epocă din cărămizi tip ... , executate În ziduri mortar ... . rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi
drepte, cu mortar .. ... 1,25 cm verticale pentru zidări e de cărămidă Şi 2,5 cm
RMB02 73
~idărie de epocă din cărămizi tip ... , executate În arce grosime medie pentru zidărie de piatră , În cantităţi < 2,5 mc
sImple, cu mortar ... punct de lucru. _ _ _ 87
RMB03 74
Zidă.ri~ de epocă din cărămizi tip ... , executate În arce RMBc - LUCRARI DE ZIDARIE DE EPOCA MIXTE
subliniate, cu mortar.. ... . RMB19 Plombe de zidărie de epocă mixtă, executată În elevaţie În
RMB04 75
Zi~ări~ de epocă din cărămizi tip ... , executate În bolti ziduri drepte, din piatră brută şi cărămidă specială tip .. . .în •
cl."~d~lce sau calote sferice, cu mortar .. ... . porţiuni izolate şi la nivele din În elevaţie , până la 2 m Înălţime ,
RMB05 76
~Idan~ de epocă din cărămizi tip .. . , executate În bolti proporţie 50% piatră . 50% cărămidă , cu mortar ... . rosturile
inCrUCIşate, cu mortar.... . . orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1.25 cm verticale
RMB06 76
Z.idă:ie d~ .epoc~ di~ cărămizi tip .. . , executate În completări pentru zidărie de cărămidă Şi 2.5 cm grosime medie pentru
ŞI. r:'~teglrl de zldun drepte e~istente , cu mortar ... .. zidărie de piatră, În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru. 88
RMB07 77
Z.'da~,e de ~pocă , ţesută, executată pentru consolidarea RMB20 Plombe pe suprafaţă din zidărie de epocă mixtă , executată
zl.d~n.'or crapate, cu cărămizi tip ... , cu mortar ..... 78
cu piatră brută şi cărămidă speci ală tip .... Ia ziduri drepte
RMB08
Zld~ne d.~ ep?că , ţesută , executată pentru consolidarea izolate şi nivele diferite in suprafeţe reduse, cu grosimea de
~olţ"or clllndnce şi a calotelor sferice crăpate, cu cărămizi 1f2 cărămidă , proporţie 50% piatră , 50% cărămidă, cu
tIp ... , cu mortar ..... (zidărie < 30 cm): mortar ....., cu rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie
79
. _ . RMBb - LUCRĂRI DE ZIDARIE DIN PIATRĂ şi 1.25 cm grosime medie pentru zidărie de piatră : 89
RMB09
~I~a!,e d: epocă În elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m
Inalţ,me , In cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru cu
mortar ... ., executate din: '
80
12 13

Simbol
Denumire capitol Pag.
capitol
RMB21 Plombe pe suprafaţă din zidărie de epocă mixtă , executată
cu piatră brută şi cărămidă specială tip .... Ia ziduri drepte
izolate în suprafeţe reduse, cu grosimea de 1 cărămidă ,
propo~e 50% piatră , 50% cărămidă, cu mortar. .... , cu
rosturile orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1,25 cm
grosime medie pentru z i dărie de piatră: 90
RMB22 Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută ş i
cărămidă specială tip ... ., În completări şi reântregiri de ziduri
drepte, drepte existente, proporţie 50% piatră ,
50 % cărămidă , cu mortar ... . rosturi le orizontale de 2 5 cm
grosime medie şi 1 ,25 cm verticale pentru zidărie d~
cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de piat ră,
În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru . 91
RMB23 Zidărie de epocă mixtă executată tesut În vederea
consolidării zidurilor crăpate , drepte, cu piatră brută şi
cărămidă specială tip .... proporţie 50% piatră , 50%
cărămidă, cu mortar tip ... . cu rosturi le orizontale de 2,5
grosime medie şi 1 ,25 cm verticale pentru z i dărie de
cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de piatră :
92
CAPITOLUL RMC
ŞARPANTE, ÎNVELITORI
RMCa - LUCRĂRI DE ŞARPANTĂ
RMC01 Şa rpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau
ferme realizate din lemn ecarisat de răşinoase compuse din
cosorobe, coarde, căpriori , diagonale , ci eşti , etc.
(confecţionare şi montare): . 97
RMC02A Şarpantă la acoperişuri complexe din lemn de brad , scaune
etajate drepte sau Înclinate , ferme complexe cu mai multe
nivele. 98
RMC03 Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau
ferme realizate din lemn cioplit sau ecarisat de stejar şi
elemente secundare (cleşti, săpriori) din lemn de brad
inclusiv grinzile de brad ale tavanului 99
RMC04A Şarpante la cupole, turle şi turnuri izolate pe structuri
complexe din stejar cu elementele secundare (căpriori,
romanate, cleşti, etc.) din lemn ecarisat de brad inclusiv
fierăria de fixare şi montaj 100
RMC05 Lucarne la acoperişuri având stuctura realizată din rigle de
stejar ecarisat şi e!emente secundare din rigle şi scânduri de
brad, având dimensiunea frontală de 0,5-0,6 mp: 101
RMC06A Astereala învelitorii de şiţă sau şindrilă , din scânduri de
răşinoase de 24 mm grosime. 101
14
Simbol Denumire capitol Pag.
capitol
RMC07 A Streaşină din lemn de răşinoase , făţuită şi geluită pe o parte ,
cu grosimea de 24 mm şi cu pazie sau rebord cu grosimea
de 28 mm , geluită pe ambele feţe . 102
RMC08A Streaşină din lemn (brad sau foioase) executată cu căpriori
sau console aparente cu profile gata geluite pe feţele văzute
. precum şi astereală gata fălţuită şi gel uită pe faţa văzută ,
inclusiv pazia sau rebordul din scânduri de 28 mm, geluite
pe feţele văzute . 103
RMC09A Geluitul şi profilatul mecanic şi manual al elementelor
decorative la căpriori, console sau la capătul panelor
aparente dela streaşina cu astereală aparentă . 104
RMC10A Executare "Planşeu din lemn de stejar" cu grinzi din lemn cu
podina din scânduri saudulapi din lemn (stejar) . _. 106
RMC 11A Executare schele din lemn de răşinoase pentru lucrari
interioare sau exterioare pentru înălţimi peste 3 m executată
din lemn de răşinoase: bile, dulapi, scânduri şi rigle cu toate
materialele de prindere , rigidizate şi ancorarea schelei de
elementele construcţiei . 107
RMC12A Demontarea schelei din lemn de răşinoase pentru lucrările la
articolul de deviz RMC11, in~lusiv s<;1rtarea şi stivuirea . 108
RMCb - LUCRARI DE INVELITORI
RMC13 Învelitori cu falturi dese din tablă de zinc sau cupru incisiv
pazii, şorţuri , Îmbrăcatul coşurilor, lucarnelor, tabacherel~r. . 109
RMC14 Învelitoare din solzi din tablă de zinc sau cupru la ăcopenşurl
de epocă fiind cuprins confecţionatul solzilor şi montajul: 110
RMC15 Reparaţii la elemente ornamentale din tablă de zinc ~au
cupru gata montate prin Înlocuirea elementelor detenorate,
cositori rea pieselor desprinse. 111
RMC16 Montarea elementelor ornamentale la acoperişuri, gata
confectionate din tablă de cupru sau zinc, prin prinderea În
cuie, c~ ştraif~ri de zinc sau cupru şi cositori rea perimetrală . 111
RMC17 Glafuri şi copertine din tablă de zinc sau cupru având: 112
RMC18 Cofecţionarea şi montarea jgheaburilor simple din tablă de
zinc sau cupru fixate cu cârlige ornamentale din oţel: 113
RMC19 Confecţionarea şi montarea burlanelor simple
dreptunghiulare din tablă de zinc sau cupru prinse de zid cu
brăţări ornamentale din oţel , fiind cuprinse toate coturlle ŞI
gurile de deversare necesare: 114
RMC20A Învelitori de ţiglă 350 X 170 mm şi coame de 320 mm,
aşezate simplu pe şipci de brad (fără astereaIă), cu ţlgle
legate cu sârmă de şipci . 115
RMC21A Învelitori de ţiglă solzi la acoperişuri cu contur poligonal şi
pante mari, aşezate dublu pe şipci de brad 3 X 5 cm şi rigle
115
de brad.
15
 Simbol D . . I Simbol
capitol enumlre caplto Pag. Denumire capitol Pag.
ca~itol
RMC22A Învelitori din olane speciale de presă 300 X 140/100 mm RMD15A Şlefuirea şi lustruirea manuală a placajelor din piatră şi
aşzate pe un strat de CA 400 bătut În cuie pe astereală . marmură . 137
116 RMD16 Montat ancadramente din piatră la uşi şi ferestre. 139
CAPITOLUL RMD RMDd- CONFECTII METALICE
RMD17A Restaurarea grilajelor metalice ornamentale la scări sau
FINISAJE DE SUPRAFATĂ balcoane, prin: completarea elementelor lisă, sudarea
RMDa- TENCUIELI DE EPOCĂ elementelor existente sau desprinse, îndreptarea prin
RMD01 Tencuieli şterse de epocă : 125 ciocănire a pieselor strâmbe. 139
RMD02 Tencuieli pline de epocă 125 RMD18A Refacerea Încastrărilor la porţi metalice, portale, balcoane,
RMD03A Tencuieli pline de epocă la zidărie de cărămidă În arce bolti parapete etc. 140
cupole (3 ,5 cm). ' ., 126 RMD19A Consolidare tirant de lemn.
RMD04 Tencuieli de epocă ştearsă , cu mortar În tehnică de frescă
pentru zidărie : ' 127 CAPITOLUL RME
RMD05 Tencuieli de epocă plină , În care tinciul cu mortar În tehnica
de frescă, iar grundul În grosime de 1,5 cm cu mortar var PARDOSELI ŞI SCĂRI
pastă şi adaos de ciment (40 kg/mc) : 128 RMEa - PARDOSELI
RMD06 Rostuitul zidăriei, cu mortar de var simplu, având rosturile .... RME01 Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de
şi adâncimea ..... : 129 epocă tip ..., aşezate obişnuit pe lat, pe un strat de mortar ...
RMDb- LUCRĂRI DE RESTAURARE LA TÂMPLĂRIE DIN de 3 cm grosime. 147
LEMN, LAMBRIURI ŞI PLAFOANE DIN LEMN RME02 Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de
RMD07 Desfacerea, cu mare atenţie , În vederea recuperării epocă tip ... , aşezate obişnuit pe muchie, pe un strat de
tâmplăriei, lambriurilor şi a altor elemente: 130 mortar ... de 3 cm grosime. 148
RMD08 Restaurare lambriuri şi tavane din lemn (demontare, RME03A Şlefuitul pardoselilor din cărămizi de epocă. 149
descompunere În piese componente, extragerea pieselor RME04A Ceruitul şi lustruitul manual al pardoselilor din cărămizi de
det~riorate , asamblarea tăbliilor şi frizurilor orizontale şi epocă . 149
verticale, remontarea la poziţie pe caroiaj existent): 130 RME05 Pardoseli din dale de piatră ..., În grosime şi suprafeţe
RMD09A Şpănuit, chituit şi comletări locale de max 3 cmp cu şpan din variabile. 150
furnir, ceară de albine, petice Încleiate executate la îmbinări RME06 Desfacerea pardoselilor degradate din lespezi de piatră , prin
găuri sau mici deteriorări . ' 131 degajarea de jur Împrejur, prin Îndepărtarea cu dalta a
RMD10A Reparaţi la profile lambriuri (profil superior de cornişă , h=11 mortarului din rosturi, apoi prin ridicarea dalelor cu ranga, cu
cm, desf. 25 cm , profilaţii pe faţa văzută) . 132 mare atenţie, În vederea recuperării şi depozitarea În interior
RMD11 Curăţirea cu ţiglingul şi alte unelte adecvate a tâmplăriilor şi departe de pereţii monumentului (pictaţi), apoi trasportul În
confecţiilor din lemn ornamentate: 133 exteior. 151
RMD12 Confecţionat şi montat caroiaj din lemn răşinoase pentru RME07 Pardoseli din mozaic tip veneţian din spărtură de marmură. 152
montarea lambriurilor, căptuşelilor la uşi şi a tavanelor din lemn: 133 RME08 Pardoseli, plinte, şi scafe din mozaic, turnate În diverse culori, cu
RMDc- PLACAJE figuri şi modele complexe, În Încăperi cu decrosuri şi rezalituri. 153
RMD13A Montat plăci din piatră de travertin , marmură şi piatră RME09 Pardoseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, geluite
calcaroasă la pereţi , stâlpi şi socluri, executate pe un strat şi fălţuite În grosime finită de 32 mm, confecţionate pe
?e ~ortar M1.00 de 3 cm grosime, cu rosturile În prelungire , şantier şi montate obişnuit pe: 154
In camp continuu, pe suprafeţe cu contur regulat. 134 RME10 Pardoseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, geluite
RMD14A Montat plăci din piatră de travertin , marmură şi piatră şi fălţuite În gosime finită de 42 mm, confecţionate pe şantier
calcaroasă la pereţi, stâlpi şi socluri, executate pe un strat şi montate obişnuit pe: 155
de mo.rta; ,M1 ~O de 3 cm grosime, cu rosturi le În prelungire, RME11 Frecat, curăţat, ceruit şi şpănuit la diverse tipuri de pardoseli: 157
cu oglinZI In camp, conform detaliilor din proiect. 135

16 17
 Simbol
Denumire capitol Pag.
ca~itol Simbol
Denumire capitol Pag.
II RME12A Desfacerea pietrelor de mormânt din incinta bisericii , cu
mare atenţie pentru a nu se deteriora.
ca~itol
157 RMF10 Executarea de profile la piese din lemn de stejar gata fasonate,
RMEb - SCĂRI acestea executându-se conform modelului original la: 179
RME13A Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime şi cotratrepte , RMF11 A Marcarea pieselor nou introduse În operă În vederea
inclusiv executarea vangurilor, din lemn de stejar. 158 evidenţierii gradului de intervenţie asupra monumentului. 180
RME14A Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime (fără contratrepte), RMF12 Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar având
inclusiv executarea vangurilor, din lemn de stejar. 159 diametrele de: 180
RME15A Balustradă cu mână curentă la scările din lemn de stejar. 160 RMF13 Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar având
RME16 Trepte din cărămidă specială de epocă tip. II, dublu presată , cu diametrele de: 181
. rosturi de 1 cm grosime, aşezate pe muchie, peste fundaţia din RMF14 Cioplirea pe o faţă a buştenilor de stejar având diametrul de: 182
beton simplu, pe un strat de mortar. .. .1 cm grosime: 161 RMF15 Executarea Îmbinărilor lemnăriei de stejar, tipul ămbinării: 183
RME17A Trepte masive din piatră de carieră, cu secţiunea 20 x 40 cm , RMF16 Executarea cepurilor şi a găuri lor pentru cepuri ăn lemnăria
cu profil simplu , montate pe fundaţii de beton existente, inclusiv de stejar: 184
rostuirea cu ciment alb, praf de piatră şi oxid colorant. 162 RMF17 Confecţionat din lemn de esenţă tare (carpen) cuie având
RME18A Şlefuirea manuală a treptelor şi contratreptelor din plăci de piatră. 162 forma capului : 185
RME19A Lustruirea şi ceruirea manuală a treptelor din plăci de piatră RMF18 Accesorii metalice forjate pe şant ier : 185
163 RMF19 Schele de lemn pentru lucrări exterioare la faţade: 186
CAPITOLUL RMF RMF20 Liftarea asamblelor sau subansamblelor structurale din
lemn, În vederea asigurări i orizontalităţii , verticalităţii sau a
LUCRĂRI DE RESTAURARE LA MONUMENTE DIN LEMN Înlocuirii unor elemente din componenţa structurii respective : 187
RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE RMF21 Translarea, rotirea, ansamblelor sau subansamblelor
RMF01 Desfacerea Îngrij ită a pieselor componente ale structurii structurale din lemn: 188
monumentelor din lemn: 171 RMF22A Cadre de rigidizare din lemn ecarisat pentru asigurarea
RMF02 Spor de manoperă pentru desfacerea elementelor din stabilităţii ansamblelor sau subansamblelor structurale pe
structura construcţiei din lemn ce prezintă suprafeţe bogat perioada operaţiunii de liftare, translare sau rotire: 189
profilate sau pictate: 172 RMF23 Pat suport pentru asigurarea operaţiunii de glisare-rotire
RMF03 Esafodaje, susţine ri de elemente de construcţie la clădiri din realizat din bile de brad: 189
lemn pe perioada lucrărilor. 172 RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE
RMF04 Cercetarea, sortarea şi marcarea pieselor provenite din RMF24 Desfacerea Învelitorilor de şiţă la: 190
desfaceri: 173 RMF25 Demontarea Îngrijită În vederea recuperării integrale a
RMF05 Revizuire , recondiţionare şi montare În operă piese originale cruci lor metalice şi a accesoriilor acestora (globul şi
din lemn de stejar la structura monumentelor din lemn: 174 apărătoarea din tablă , piesele de fixare) având: 191
I RMF06A Spor de preţ pentru revizuirea şi recondiţionarea pieselor de RMF26 Desfacerea Îngrijită a elementelor de suprafaţă din lemn, În
lemn cu suprafaţa pictată ce prezintă suprafaţa exterioară vederea recuperării materialului lemnos: 191
I RMF07
deteriorată.
Revizuirea pereţilor şi bolţi lor de lemn ce nu se demontează,
175 RMF27A Învelitoare provizorie de protecţie din CA 400 aplicat În 2
straturi la extradosul bolţilor (pentru protecţia picturii) fixat cu
În vederea asigurării verticalităţii şi stabilităţii ansamblului , şipci bătute În cuie : 192
elementele structurale având: 176 RMF28 Învelitoare de şiţă de brad bătută În 4 straturi la acoperişu ri
RMF08 Confecţionat şi montat În operă piese noi din lemn de stejar normale, cu şiţă având dimensiunile: 193
la structura monumente noi: ' 177 RMF29 Învelitoare de şiţă de brad bătută În 4 straturi la turle , cu şiţă
RMF09 Completarea goluri lor dintre straturile pereţilor de lemn cu având dimensiunile: 194
fâşii din lemn original (utilizându-se material ce nu se RMF30 Învelitoare de şiţă de stejar (L.U) bătută În 2 straturi la
recuperează) cu lăţimea rostului de: 178 acoperişuri normale, cu şiţă având dimensiunile: 195
RMF31 Învelitoare de şiţă de stejar (L.U .) bătută În 2 straturi la turle ,
cu şiţă având dimensiunile: 196
18
19
 Simbol GHID INTERVENŢII STRUCTURALE ŞI
capitol Denumire capitol Pag. NESTRUCTURALE LA CONSTRUCŢII
RMF32A Letuială din Iăturoaie de brad cioplite cu barda din gros, cu MONUMENTE ISTORICE=--_ _ _L - ._ _ _ __ _ __ -'

dimensiunile medie de 50 x 80 mm. 197

RMF33 Pardoseli din dulapi bătuţi alăturat pe rigle de stejar sau
eXistente.
198 1. GENERALITĂŢI
RMF34 Pervazuri din lemn cu secţiunea finită de 5 x 10 cm
confecţionate pe şantier, fixate În cuie pe duşumele existente: 199 1.1. OBIECT:
RMF35 Căptuşeli din scândură de brad de 22 mm (finit) bătută În
cuie pe scheletul de lemn : 200 1.1.1. Prezentul ghid denumit RM (Restaurare Monumente) urmăreşte
RMF36 Boltă nouă executată cu : stabilirea modalităţilor de elaborare a normelor (consum urile tehnice
200
RMF37 Scară din lemn de stejar pentru acces in podul (sau turnul) de resurse) pentru lucrări de restaurare a monumentelor istorice prin
clădirii alegerea celui mai adecvat tip de normă de consum, pentru lucrări cu
201
RMF38A Cercev~l e speci.ale pentru ferestre fixe din lemn de stejar. 202 pondere mare În activitatea de conservare, protejare şi restaurare a
RMF39A CrucI din fier forjat lucrate pe şantier după model original. 203 monumentelor istorice.
RMFc - LUCRĂRI DE PROTECTIE
RMF40 Protecţie preventivă sau de stopare a atacului biologic cu 1.1.2. Necesitatea şi rolul obiectului :
soluţii de tip .. .. prin : un fond foarte mare de Construcţii Monumente Istorice (cca 20.000)
204
RMF41 Ignifugarea suprafeţelor structurilor din lemn cu solutie tip .. . care necesită permanente şi importante intervenţi i specifice, care
aplicată prin: . fac parte din patrimoniul naţional şi care sunt protejate prin lege;
205
RMF42A P:ote~ţia spaţiilor la acoperişuri, turnuri etc., cu plasă de imposibilitatea Încadrării acestor lucră ri În categoria lucrărilor de
sarma de oţel zlncată, fixată cu şipci de brad. 205 " reparaţii la construcţii " ; datorită diferenţelor esenţiale dintre cele
RMF43A P.rotecţie mecanică la suprafeţe cu pictură murală , pe elemente două categorii de i ntervenţii şi care nu pot fi soluţionate prin
din I~mn , dim plăci polistiren de 24 mm, aşezate pe o reţea de extrapolarea graduală a complexităţii lucrărilor dinspre cele de
ŞIpCI 4 x 6 cm, fixate În cuie pe distanţieri din lemn 206 reparaţii considerate situaţii curente , spre cele de restaurare
considerate excepţii ;
asigurarea unor instrumente tehnice de lucru concrete , facile şi
rapide care să contribuie decisiv la eliminarea greşelilor şi a
abuzurilor;
LISTE ANEXE eficientizarea activităţii de proiectare Îndrumare tehnologicp a
LRM01 Ciment
209 lucrprilor de restaurare;
LRM02 Mortar
210 utilizarea cât mai eficientă a resurselor financiare.

1.1.3. Metodologia de elaborare

În "Metodologia de elaborare a Ghidului" s-a ţinut cont de
multitudinea de parametri identificaţi, grupaţi pe "categorii de
specificitate" , care Îi defin esc şi dlferenţiaza prin .
• diversitatea monumentelor (fo r mă , dimensiuni, materiale şi
elemente de construcţii specifice) ;
• complexitatea lucrărilor specifice;
• condiţiile tehnologice de lucru;
• variaţia consumurilor unitare .

Criteriul de bază care a condus la elaborarea capitolelor de norme şi

care a fost identificat ca un parametru specific deosebit de important

21
20

este generat de diferenţa dintre o construcţie monument istoric şi o
construcţie obişnuită , şi anume obligativitatea păstrării imagin ii
paramentului original , majoritatea lucrărilor traditionale ale
monumentelor fiind subordonate caracterului parament~lui vizibil ş i
complexităţii elementului respectiv Acest lucru conduce la concluzia
că o lucrare pe un parament ce rămâne aparent necesită un
ansamblu sporit de măsuri faţă de o lucrare pe un parament ce se
tencuieşte.
Luând ca exemplu un monument de zid şi notând de la A la F (vezi
planşele A.,.F anexate) diferitele situaţii fizice pentru paramentul
exterior sau interior, acestea se prezintă simplificat astfel:
A. Clădiri cu parament tencuit având un câmp simplu ;
B. Clădiri cu parament tencuit având câmpul decorat cu
profilaturi tencuite;
C. Idem, dar decoraţiile şi profilaturile sunt aparente ;
D. Clădiri având paramentul de caramidă, piatră (sau mixtă) 1.1.4. Utilizatori specifici obiectu lui:
aparentă , simplu ;
E. Clădiri având parament aparent sau câmpul decorat cu
profi le sau decoraţii aparente ;
F. Elemente de arhitectură de mare complexitate (Ex: baze
stelate la turle având retrageri succesive) .
Prezentăm În continuare În tabelul T1-1 diferentierea sporurilor
propuse pentru manoperă la lucrările de structură* executate pe
aceste diferite tipuri de paramente vizibile.
Au fost con siderate "normale" sau "de bază" lucrările ce se
efectuează pe elemente de arhitectură având paramentul tencuit
simplu , fără profilaturi şi ornamentaţii , urmând ca pentru celela lte
situaţii să fie aplicate sporuri variabile de la 5 la 50 % din norma de
bază .
În ce priveşte lucrările la şarpante şi Învelitori - Cap. C - plecând de
la considerente de ordin structural şi estetic se propune o ierarhizare
a complexităţii lucrărilor - tabel T1-2 şi anexele G , H.
Sunt considerate "normale" lucrările la structuri regulate, de sectiuni
verticale simple (triunghiulare) şi se prevăd sporuri de până la 50 %
pentru structuri poligonale de secţiuni complexe combinate
triunghiulare şi curbe .
La fiecare capitol În parte , În cadrul Ghidului se specifică şi alte
criterii speciale care au stat la baza Întocmirii normelor.
Având În vedere că În procesul de muncă În domeniul restaurării
forţa de mu ncă cu calificare su perioară , specializată şi care de m Ult~
22
ori necesită chiar aptitudini artistice are o pondere mare "În total forţ~
de muncă şi că de foarte multe ori chiar munca aşa ZIS _necaltflcata
trebuie e xecutată de muncitori calificaţi În domeniu , In cons~m~1
orar/u.m . s-au prevăzut ore medi i urmând ca fiecare antrepr~za , In
functie de situatia efectivă să - şi stabilească structura echipei , In a ş a
fel Î~cât să servească perfect scopului propus .
În ceea ce privesc materialele care intervin În pr0c:.esul de restaurare ,
există o categorie de materiale care nu se produc In mod obişnUit (de
ex . cărămida specială de epocă pentru zidări i, pardoselt ~e anumite
dimensiuni) pentru care va trebui să se dezvolte o mica Industrie
artizanală , bazată pe tradiţia meşteşugăreasca . .
Ghidul pentru consumuri tehnice de resurse la Monumente Iston~e a
fost denumit de Întocmitor RM - (Restaurare monumente) , ca sa nu
existe În nici un fel posibilitatea suprapunerii peste alte indicatoar_e de
norme apărute anterior şi pentru a simboliza natura lucranlor
cuprinse.
detinători de monumente şi beneficiari de lucrări ;
pr~iectanţi, pentru elaborarea documentaţiilor conform legislaţiei În
~goaffi ; .
organe centrale şi teritoriale de coordonre, a~lzare , aprobare ,
autorizare şi angajare a proiectării şi execuţiei lucranlor; . . .
antreprenori , În dubla calitate de ofertanţi În proc~sul de Itcltaţle ,
conform legislaţiei În vigoare şi de executanţl In procesul de
decontaffi;
personal tehnic de urmă ri re şi control a execuţiei şi decontării
lucrărilor realizate;
controlul efectuat de către organele statului privind modul de
cheltuiffi a banului public;
expe rţi tehnici judecătoreşti .
1.2. DOMENIUL ŞI CONDIŢIILE DE APLICARE
1.2.1 . Studiul se adresează acelor lucrări specifice de construcţii general
aplicabile şi se regăsesc În documentaţiile economice pentru
restaurarea monumentelor prin elaborarea unor norr~e de deVIZ,
respectiv consumuri specifice de materiale , mano?~ra ŞI utilaj cu
caracter orientativ, şi anume norme speCifice actlvltaţl\ de restaurare ,
cu grad mare de repetabilitate.
1.2.2. Gh idul contine lucrări de construcţii specifice activităţii de restaurare .
Nu contine· lucrări specifice pentru "Componente artistice" şi pentru
" Cercet~re arheologică" .
23
1.2.3. Pentru norme cu pondere mica In activitatea de restaurare din documentatiile econom ice privi nd lucrările de consolidare şi
(construcţii ) care nu se regăsesc În ghid şi care nici nu pot fi asimilate restaurare la Construcţii monumente istorice".
cu norme din alte indicatoare, proiectantul va Întocmi "analize
speciale" pe bază de detalii şi specificaţii la faţa locului, analize ce vor
fi verificate şi Însuşite de către beneficiar. 2. CAPITOLELE SPECIFICE GHIOULUI

1.2.4. Pentru lucrările de construcţii care se regăsesc În alte indicatoare de 2.1. RMA - Lucrari beton şi beton armat la consolidări şi intervenţii
norme aprobate , proiectantul va Încadra aceste lucrări În urgente
indicatoarele respective , acestuia revenindu-i sarcina de a stabili 2.1.1. RMAa - Betoane
exact gradul de complexitate al lucrării şi modul de Încadrare al 2 .1.2. RMAb - Cofraje şi sprijini ri
acestora. 2.1.3. RMAc - Armături
2.1.4. RMAd - lnjectări fisuri
1.3. REFERINŢE 2.1.5. RMAe - Lucrări pregătitoare

1.3.1. Analize cadru pentru lucrări de restaurare , consolidarea şi protejarea 2.2. RMB - Lucrări din zidărie de epocă
monumentelor istorice (uz intern) elaborate de Secţia de proiectare a 2.2 .1. RMBa - Lucră ri de zidărie cărămida e pocă
D.M .1. În anul 1973, care sintetizează activitatea de restaurare , În 2.2.2. RMBb - Lucrări de zidărie de piatră
special pentru lucrări de zidării de cărămidă şi piatră de epocă , 2.2.3. RMBc - L u crări de zidări e de epocă mixtă
pa rdoseli de cărămidă de epocă .
2.3. RMC - Şarpante , Învelitori
1.3.2. Propuneri pentru lucrări de conservare şi restaurare a monumentelor 2.3.1. RMCa - Ş arpante
istorice şi de arhitectură - Caiet de Analize Speciale - Întocmită de 2 .3 .2. RMCb - Invelitori
CAPPC - Bucureşti, Serviciul de producţie Împreună cu antreprize de
construcţii specializate (DEDAL - BH , SNC Galaţi, RESTCO SRL 2.4. RMD - Finisaje de suprafaţă
Suceva , CASTRUM SRL Timişoara, COMPACT SRL Râmnicul 2.4.1. RMOa - Tencuieli e pocă
Sărat, RUSTIC SRL Baia Mare, SC ABRAL SRL Bucureşti) material 2.4.2. RMOb - Lucră ri de resturare la tâmplărie , lambriuri şi plafoane
elaborat sub egida UNMRI din România. lemn
2.4.3. RMOc _. Placaje
1.3.3. Norme de deviz elaborate de arh . Niels Auner pentru activitate 2.4.4. RMOd - Confecţii metalice
specifică de consolidare şi restaurare aplicate la restaurarea
monumentelor de lemn şi aplicate pe un număr de peste 70 de 2.5. RME - Pardoseli şi scări
şantiere cu acest specific . 2.5.1. RMEa - Pardoseli
2.5.2. RMEb - Scări
1.3.4. Instrucţiuni
privind executarea mortarelor de var la zidăriile de piatră
şi cărămidă aparţinând monumentelor istorice elaborate de Direcţia 2.6. RMF - Lucrări de restaurare la monumente de lemn
Monumentelor Istorice. 2.6.1. RMFa - Elemente structurale
2.6.2. RMFb - Elemente nestructurale
1.3.5. Alte instrucţiuni şi comunicări ştiinţifice specificate la fiecare capitol În 2.6.3. RMFc - Lucrări de protecţie
parte.

1.3.6. "Indicator tehnic de construcţ ii" de arh . Victor Asquini , ediţie 1942 si
1947.

1.3.7. Concluziile desprinse din "Studiul Indicator pentru eval uarea lucrări lo r
de Monumente Istorice - Tema A28 - Analiza parametrilor specifici

24 25
 ....
~(1. ~,

~
f~ "ul) . "'.

COliI CAPITOLUL RMA

LUCRĂRI DE BETON ŞI BETON ARMAT .~

o..;

~ ABRAL g .
</1 ARTPRODUCT ~ji
+++
~

r;:,~/
Aplicaţia Informatică CORES, realizată de COCC , are ca scop urmărirp.~ :niscărll
documentelor În interiorul unei instituţII .
LA CONSOLlDĂRI ŞI INTERVENTII URGENTE
.
""fi, \ ~~,>Ij
'6Ş/J - Ro;:,:-.
" =::::--
Un document este un act (cerere, ordin. proces verbal, fax etc) care are un emitent din CAP.RMAa-BETOANE
interiorul sau din afara institutiei si care esle trimis spre reLOlvare unuia sau mai multor servirII CAP. RMAb - COFRAJE ŞI SPRIJINIRI
(persoane) . Aceste servicii sau persoane îl pot transmite, la rândul lor, pe cale i ef3rhlcă CAP. RMAc - ARMĂTURI
subordonaţilor, impunându-Ie sarcini, termene şi rezolutII. În momentul În care un subordona! CAP. RMAd -INJECTĂRI DE FISURI
rezolvă sarcina, el notifică modul de rezolvare şi data rezolvării. oferind areste inftYmaUI CAP. RMAe - LUCRĂRI PREGĂTITOARE
(săpări de Iăcaşe, pregătirea suprafeţei zidului)
superiorilor săi . Când tOţi subordonaţii si-au Îndeplinit sarcinile, rJocumentul se fY.)ate consider'a
finalizat şi poate fi eventual. trimis spre exteriorul instituţiei. In orice moment, un superior poCJte sI!
GE NERALITĂŢI
unde se găseste un document şi În ce fază a rezolvăni sale se allă .
Avantajele utiliZărII acestei aplica!11 sunt 1. C onţinutul capitolului
• urmărirea precisă a circulaţiei unui document În interiorul institutiei
• posibilitatea controlului factorilor de deCIZie asupra Îndeplinirii sarc;nilor prr,:ov;]zuk in Prezentul capitol cuprinde norme de deviz pentru lucrări de beton şi
documentul respectiv beton armat la consolidări şi intervenţii urgente pentru monumente
• creşterea vitezei de rezolvare a sarcinilor istorice.
• micşorarea birocratiei legate de circulatia-Jocumentului Normele de deviz din acest capitol se referă la lucrări de betoane,
• obţinerea de rapoarte detaliate referitoare la un document cofraje, injectări de fisuri , lucrări pregătitoare În vederea consolidării
şi anume: săpări de şanţuri , săpări de Iăcaşe , curăţirea s uprafeţei
• accesul la un dccument numai al persoanelor autorizate
zidurilor, sprijiniri .
CORES este realizată ca o aplicalie modernă de baze de date, În mediu de prog" Hnar6 La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seama de
ACCESS 97 prevederile normativelor În vigoare.
Ea este exploatată În reţea de bp WINDOWS NT, in regim multl-ut;!izatOl Utl!izat"rll 1)
accesează de la staţiile de lucru, având asociate dreptUri specifice asupra bazei de dale. 2_Conţinutul normelor
Funcţionarea aplicaţiei este urmărită de un administrator, care efectUtl2Za si intretinerea
colecţiei de date aferente. . 2.1. Consumurile specifice de materiale conţin materialele efectiv
introduse În lucrare , precum şi pierderile tehnologice respective.
Mărcile şi dozajele de betoane sunt cele în vigoare la ora actuală ,
sau vor fi indicate de proiectant pentru fiecare caz În parte.

IIITIX 2.2. Consumurile specifice de

operaţii :
forţă de muncă cuprind următoarele

2.2 _a. Pentru lucrările de betoane

SISTEM IN FORMATI C CU AJUTORUL CĂRUIA RESPONSABILUL TEHNIC CU Normele din prezentul capitol se aplică la cantităţi de betoane
EXECUŢ IA A RE POSIB ILITATEA: până la 2,5 m.c. Ia un punct de lucru (prin punct de lucru, În
," SĂ ŢINĂ EVIDENTA DOCUMENTATIILOR TEHNICE PE CARE lE VERIfiC - Î sensul aplicării acestor norme, se înţelege locul din
CADRUL ACTIVITĂŢII PE CARE O DESFĂ$OARĂ tA EXECUTAREA UNUI construcţie În care se poate turna cantitatea de beton

OB IECT DE CONSTRUCŢII respectivă, fără a schimba frontul de lucru).

"" SĂ-ŞI ÎNTOCMEASCĂ ÎN MOD AUTOMAT REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A

În acest caz, betoanele se considerÎ preparate manual pe
şantier (sau cu autobeton iera) , cu respectarea dozajelor
LU CRĂRILOR LA CARE ESTE DESE~NAT PRIN CONTRACT SĂ URM ĂREASCĂ.
CALITATEA LU CRĂRILOR DE CONSTRUCŢII
27
 indicate de marca betonului, sau În cazuri speciale de 2.2.e. Pentru lucrări pregătitoare (săpări de şanturi , Iăcaşe ,
indicaţiile proiectantului de specialitate. pregătirea suprafeţei zidului) .
Betonul este trecut în normă şi sub formă analitică şi su b conform procesului descris la fiecare normă în parte.
formă sintetică.
Consum urile specifice de forţă de muncă cuprind toate 3. Condiţii de măsurare a lucrărilor
operaţiilenecesare preparării , turnării şi tratării unui mc de
beton şi anume : 3.1. Pentru betoane
Lucrările se măsoară la m.c. , pe baza volumelor real executate.
prepararea manuală pe şantier ;
tratare ulterioară prin udare periodică a betonului până la întărirea lui ; 3.2. Pentru cofraje
curăţărea şi spalarea lacăşurilor create; Lucrările se măsoară astfel :
spălarea de eventuale scursuri de beton; pentru RMAb1, RMAb2, RMAbS la m.p. de suprafaţă c~frată e!ectiv;
transportul betonului cu găleata prin pod în cazul suprabetonări i pentru RMAb3, RMAb4 la m.c. de materiallemnos pus In opera.
extradosului bolţi lor, pe podine special amenajate ;
turnarea ş i compactarea manuală a betonului; 3.3. Pentru armături
manipularea platformelor şi a podinelor, precum şi a uneltelor necesare Lucrările se măsoară la kg.
confecţionării şi transportului beton ului proaspăt ;
curăţire şi întreţinerea platformelor şi podinelor de lucru ; 3.4. Pentru injectări
Lucrările se măsoară la mI.
transportul materialelor şi manipularea până la 10 m pe orizontală .
3.5. Pentru lucrări pregătitoare
2.2.b. Pentru cofraje
Lucrările se măsoară astfel :
confecţionarea elementelor de cofraj conform detaliilor din proiect ;
pentru RMAe1, RMAe3, RMAe4, RMAeS, RMAe10 la mi,
asamblarea şi montarea acestor elemente ;
functie de sectiunea şantului ;
demontarea cofrajelor, a susţinerilor ; pent~u RMAe2, RMAe6~ RMAe7, RMAeB la mc, funcţie de
curăţirea , sortarea şi stivurea materialelor rezultate din demontare;
secţiune şi adâncimea locaşului ;
transport pe orizontală şi manipularea la nivelul de montare a pentru RMAe9, RMAe11 la mp;
I' elementelor de cofraj până la o distanţă de 10 m . pentru RMAe12, RMAe13, RMAe14, RMAe1S la buc.

2.2.c. Pentru armături

4. Observatii
transportul manual la bancul de fasonare al oţelului beton ; Ţoat~ normele din acest capitol se consideră a fi executate la lumină
descolăcirea şi îndreptarea manuală a oţelului livrat în colaci sau
naturală .
legături , sortarea şi curăţirea oţelului cu perie de sârmă ; În cazul necesitătii executării la lumină artificială , se va acorda un
tăierea betonului cu ştanţa manuală; spor cuprins între 5-10 %', funcţie de complexitatea lucrării .
fasonarea manuală a armăturilor;
curăţirea locului de muncă ;
tăierea sârmei pentru legări;
legarea barelor;
confecţionarea şi aşezarea armăturilor ;
montarea propriu-zisă în condiţii dificile cum ar fi : spaţii extrem de
înguste , executarea lucrării pe tronsoane scurte , poziţie incomodă de
lucru.

2.2.d. Pentru injectări şi fisuri

conform procesului descris la fiecare normă în parte.

28 29
 RMA01A

LEXCON RMAa-BETOANE

Beton sim p lu clasa C4/5 turnat pentru subfundări În

t'gentll CCOIlOll11 ci şi ~ pc...:m l i ş l lI din COnSlft IC!II . pri n aC:~".it nou ~I StCtl1 III fon n~li c L K\( 'O' , <i l! la
condiţii speciale, pe tronsoane şi etape d~ lucru, În
chspo:tiric un instrnnl cnl t>fi( Îen L dt, ~Hl to Cf) lIsu lta nţ a a C:HJTUl li i normat iv ce reel e m eJlfl' lt7ă ~""4·tonl 1 tic
cun s truct i i- nl o ntaj . prezenţa sprijinirilor (preparat manual ŞI turnat)
PriJllr· n pror...edurfl priCICO(l3!-1a Ull pflH! (! IIIOfIltU \:1 ÎlIdnn nn sprl' ~r. s it·ea rapidă ~, În treg ului C'Ml r l!
tie rcgl cm t.' ntări aferent un ei situatii lege . Dn..lllll<'Ult a llol;"tr"re de (j1l\'C111 Nllml ~i m cto( h)l o~'1 că
Non nîlt i" ş i Ordll ) Il1l!l isl t:nal .
~i sttm llli tnH'nllat l<... L lIPl1lld~ ItKltc actele llunnallvc puhltcah.' il! Î\.'1omlonll OiiclJ I al RUlI l;,T II CI Cuprin de
Pal1ca I şi a<;igurft automat lUll\ătl'ctfde k~;l l u rj
succesiu nea crOJl\ll(l!!i c~1 de ilcrual i7ah! a pre\l cc!elilor Tt.:glemcnt'Jlc adu l in ili a l l' lI motlifi ră ";. Betonul se compactează manual şi se impănează perfect sub talpa fu ndaţiei
co mr, l c t ă r Î, rep u h l it-ăr i ş i {'\ l'Jltu ale prnrog ări sa li ~ lI'\pt.' nct :it"i !<.~' p:h ll"L' i.I /:~1 11),l!l ;11... (>!1t!
existente folosind sistemul de cofraj cu jgheab supraînălţat _. . _
nOn1ulivc ~I dll P" ;'1h (}l~:tl'C. cl'ca te :ls ig u rli o r<'frtls l' ~c: t Î\.ă l o mpk t ă :Isu pr o. unni a e l
n o rm a ri\ a fer en t dORlrniul u i Î n H~sti~ H '
Se lu crează cu mare atenţie pentru a preveni degradarea zidanei de epoca
rnre,polldcnta k hJlld t a 'Iele lo r 1101IUi1f\ ,'C Drtclt" " tlrma ti ,, !,! llj' rcg' em e nC :'lre ru nrtde originale.
norrn at h c d9:h' i n l''(c("u t arca a r e-s tortl · lCt'i oj(l otl; mll~ hOIătan al t, Ci U\ CnIUh ll :-.:lll v/ci ine
Tnllll..,tcrÎnl e, "c id ent ifici o ricr d omeni u r egll-nu:,ntat ,",li toa h" ac te le Il" r m at ivc Si f(~ r(, ol l- pana
Se mă soară la metru cub .
In I1n"clul nomH:lor 11Ii,:!()(fo h)f'ICt' "nil 1l{)llllal t\l' jC}l JI! il pll carc care (tU fi"t )lllblil':tll' i n
MOllilOiul (lIiel"1 P;U1e" I ,-- -
su nl cllprlrl~c ue ;L"C I1l CII("l. 700 "TA ~- uri lTl \ i !!t),l1 ~ ~J -'76 Iw r m :UI\t' Ich n kl' d ilbvl ,' k de
,.sANT.
d l\crsc Ill sl JlIJ le dt, i p CCI .l h llllt: În dt)JlJt"ni u COD DENUMIRE RESURSĂ U.M.
pl upan,'a actelor Iwnnao ".: pc: d o m~nijl,-' pt Îm ' j p alf' :
Materiale
Il rtllll / I'(j. I U I~SIRl. ' ·l!n ,)Il Ciment , .*) kg 180
H \i., II!\l!I \ I'f.I\1 1111 {li( ' I I/I-.C;I ,'Ifi \1 \ alLOR 1'1, \ \11 li I RI·I II HIIIl" " 1_' ill
1421 302200458 Balast mc 1,35
UHUI "'I~\I 0,15
, I II)i'\ F (' 11' ",' j( 11,1'" >;1111'11111' \ :,!~ >'tl(, 11.1 1 \1.:11 " ,,1. \ 'j 110 \1.1,11 J;j~ 1'1.\ 1111 4100116202818 Apă mc
( , 1\ .' 1 111 \:1 11.1 \l' I<IJ"II LlII,, \ 1'1 \ 1Il< (\l /I ,II l riULI!'!,!'l !'II( 1.I'UIIiI 11\11 JllIl H ilJ~II·\ 2663102100921 Beton C 4/5 mc (1 ,03)
( 1)\('1 , 1( I\ ~HI \ 1H,I \Li Pl· Il li I Manoperă
1'1ICiIl'.CHRE,I, II lI.I IU \ \J'IIIlI\.\lIE \. I'\H'I!! 1111·. \ . IU 1 11' 11\ ,II \Pf.ll'l l/lln', ore 16
('(1 " IRI ('1111 OII
7123010010110 Betonist
V IIl/ IlH!'l'!l1 II I, TOTAL ore 16
( 11.11111 \ INII I\~ 'lkl.'l'lIf Utilaje
1.0('1 .1\ 11· ~I 10 \.1 '1111
2952270003705 Beton i eră ore 0,3
I'JI( ' f! 1'111" 'Ha 'Rl\ r\ '1 \ \ 11111' \ ll'ISI'HI' I ()\~I IllCi II ~I \\ I1 '\''I.J \\{1 \ Il.mromlll I ore 0,75 __
,1
1.1 n\.IRII'lHl II E e ll\S llll nil 2952270003716 Vibrator
1'1:OHII" IU ,I' \lH \U eO\Il:\L !lltRtJl, IXllti 'I!I (JIUJI \( nVl'r\TJ
,1R.I !I)\I/ \ I!! \ U ..\(11'1<;·1'1 l'IlW '\11 IQ,

Sis1cmul pcnnite (1 Ill ronll~ rc hc.:plat ă a!)upra unu i acI nnn nal" NOTĂ
- ld~nli fi c .re numitr, tit ll\. Illli)lll liilll r ri \lnJ p u bll L~l ctl aC lului normall\ În Moni torul ()fil:l~tI . .. .. ) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM0 1 .
- C'la rifle.re pe c on ţinl1t stn lctura a\:l ulw l1OIll :all \ 1II 1l1ri·capl1olc ~I ~ec tillil i CII un rC;/ U1 11at
ce SinlCf1 7e:v:, J(tei le dm continutlll ilL. tultlÎ 110111\all\ .
- Parc urge re u!\t in te g r a l dacă ullpii parcurgcre" pnll1c101 2 Ircr lc CI.o It: IlCCC\:i:u a
cdll arcakOl ls ulttu'ea Icxtulll1 rcglem ell t:i ni

S istemul inform a t ic I. F.X('ON estf" pe a celaş i sup urt ma g neti c cu s iste mul infCl l'ln a lir
STASnOC. Se a si gură aSlfel o si~tcm a tj lar(' a Înt re~ullli c~dnl de rcglt.' m e nt ;iri ti in d omt.' niu : ade
n o rm ati,""c pu blicate În M on it o rul OtiriaJ. tu ndardt ş i all e nu rm e şi II Ur n181i\'i? in v igo ftn~.

SISTEMUl . LEXCO~ ESTE OT'FR\TI V ~ l !'o.\'n: Fl ACHlZITIO\ \T!

30 31
 RMA02A betonului
Compactarea beton ului se face manual.

Beton simplu clasa C6/7.5 turnat În plombe locale la Se măsoară la metru cub ,
goluri sau caverne.
CANT
DENUMIRE RESURSA U.M i
I
I I
Se măsoară la metru cub. Materiale

Beton C12/15 mc \(1.03)1

iCANT kg 330 :
DENUMIRE RESURSA U,M Ciment ,*)
mc 0.66 1
Nisip
Pietriş ciuruit, spalat, sortat mc 0.61 !
Materiale
mc 0.29 i
: Ciment ...*) kg ! 245 , Apa
mc 1.36 M a nope ră
1 Balast
mc ; 0.26 i i Betonist ore 20
Apa
TOTAL ore 20
Manoperă

Betonist ore I 18 Utilaje I

TOTAL ore 18 Betoniera ore I 0.3 ;

I 1
Vibrator ore 1°.75 1

, Betoniera ore : 0.3

NOTĂ
I Vibrator ore 1°75 '
- - _.- I ...*) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01.
RMA04A
NOTĂ
.. ,*) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01.
Beton armat clasa C16/20 turnat În elemente de
RMA03A consolidare Însc rise În şanţuri sau locaşe săpate În
grosimea zidurilor.
Beton armat clasa C12/15 turnat În elemente de
subzidire s au consolidări de fundaţii, În condiţii
speciale, spaţii restrânse pe tronsoane şi etape de
lucru (preparat manua l).
Cuprinde:
?elucrează in etape, tronsoane sau zonei conform ordinei şi tehnologiei prevăzute in proiect.
In şanţu ri , betonul se toarnă in exces cu cofraj supainălţat, sub forma unui jgheab continuu şi se
COmpacteză manual prin indesare cu şipca şi ciocăni re pe cofraj.
Cuprinde : La 24 ore după turnare, se decofrează partea superioară şi se ciopleşte betonul in exces,
Funcţie de caz se folosesc cofraje speciale sau jgheab de turnare pentru impănarea perfectă a

33
32
 Se măsoa ră la metru cub.
_. Se cuprinde. transportul betonului prin pod , turnarea curba, Îndesarea În rosturi , precum şi
------ - -- ------ ---~ -- T- r -
sclivisirea.
CANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M Grosimea betonului peste boltă va fi În funcţie de secţiunea armăturii , de minimum 6 crn.
I
,I ,- Nu cuprinde : armătura, executarea podinilor, săparea umpluturii, decaparea tencuielii şi adâncirea
Materiale
I i rosturilor.
i Beton C16/20 mc /( 1.03)1 În cazul bolţilor foarte degradate se va proceda la introducerea de agrafe din oţel cu 0=6 mm În
Ciment .. .*) I kg 1363 rosturi până la adâncimi În funcţie de grosimea bolţii , fără a pătrunde În tencuiala intradosului,
Nisip mc betonarea agrafelor şi ancorarea lor de armătura suprabetonarii. Agrafele vor fi dispuse cca 4
10.73
Pietriş ciuruit, spalat, sortat bue/mp
mc 0.67
Apa mc 0.32 Se m ăsoară la metru cub.
I Manoperă
----
I Betonist ore 38
DENUMIRE RESURSĂ \ U.M fCANTI
TOTAL ore 38 1 I1
'- .
Utilaje
i Betoniera ore I 0.3 Beton C16/20 mc (1 .15)'
I Vibrator ore 0.75 Ciment ...*) kg 363
Nisip mc 0.73
NOTĂ
Pi e triş ciuruit, spalat, sortat me 0. 67 1
.. .*) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01 .
Apa mc 1°.32 ;
RMA05A I
I
Betonist ore 40
Beton armat clasa C16/20 preparat manual şi turnat În
su p rabetonarea extradosului bolţilor. TOTAL ore 40

I
Betoniera ore I 0.3 I
Cuprinde : Vibrator ore 0.75 1
Se execută În condiţii grele şi poziţii incomode, printre elementele şarpantei şi pe suprafeţe curbe,
betonul incastrându-se lateral În şanţuri special dăltuite in zidăria perimetrală a construcţiei ; N OTĂ
transportul betonului prin pod se face cu găleta sau cu targa pe podine special amenajate. ...*) Se va preciza tipul cimentului conform listei anexă LRM01 .
Pentru pătrundera betonului in rosturile de cărămidă a bolţilor, acestea se vor curăţa in prealabil
de straturile de tencuia lă, rosturile adâncindu-se cu scoaba pînă la 5 cm .
După decaparea şi adâncirea rosturi lor, Întreaga suprafaţă se va curăţa şi spăla cu apă Încât
aceasta să nu afecteze tencuiala ş i pictura intradosului.

34
35
II I

RMA06A RMA07A

RMAb - COFRAJE SI SPRIJINIRI

Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab
supraînălţatla partea superioară , pentru. tu~nare~
Cofraje din lemn de brad prevăzute cu jgheab
betoanelor în elemente înscrise în şanţuri sapate In
supraînălţat la partea superioară, pentru turnarea
grosimea zidului,
betonului la sUbzidiri, inclusiv susţineri până la 3 m.
inclusiv susţinerile până la 6 m.

Se măsoară la metru pătrat.

Se măsoară la metru pătrat.

DENUMIRE RESURSĂ
CANT CANT I
1
U.M i DENUMIRE RESURSĂ U.M
I
Materiale
I Materiale
I Scândură de brad mc
I 1 0.01
Scându ră de brad mc !0.025
i Dulapi de brad mc 0.009 mc : 0.01 I
i Bile răsinoase mc 1 0.011
Dulapi de brad
mc : 0.01 I
Bile brad
I Cuie , scoabe kg 0.12 ~ I
Cuie, scoabe kg i 0.12 I
! Sârmă neagră kg 0.1
I Sârmă neagră kg 0.1
1
M anoperă
Manoperă
I
! Dulgher i ore 4.5
I Dulgher ore 6
TOTAL ore 4.5 TOTAL ore 6
Utilaje

I~l ar
I . Utilaje
I Circular , ore ' 0.15
ore 0.5

RMA08A

Sprijiniri de arce, bolţi, planşee şi alte elemente. cu

sustineri din bile sau popi din lemn de brad eca nsat,
. inclusiv tălpile şi contravânturile.

36
37
 Se măsoară la metru cub. CANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M

L--- L__ _

DENUMIRE RESURSĂ
I CANT I Cuie kg i 2
U.M
! Scoabe kg 2
I
Manoperă
, Materiale
I Lemn rotund brad mc ooas lIm'9h" ore 20
Dulapi de brad TOTAL ore 20
mc 003
i Grinzi de brad mc 0.05
I
I
I Cuie kg 2 I Ci~~la r ore I 3
Scoabe kg 2
Buion M12
i kg
Manoperă RMA10
Dulgher ore , 40
Cintre din lemn pentru arce şi bolţi d in cărămidă de
TOTAL ore 40 epocă realizate din lemn ecarisat de brad inclusiv
cofrajul (mantaua) intradosul arcului s au bolţii , exclus iv
I Circular esafodajul de susţinere:
ore 4
A - cintre simple pentru arce plate cu deschidere de 0,5"1 m;
B - cintre simple pentru arce În plin cintru cu deschidere de 0,5-1 m;
RMA09A C - cintre simple pentru arce sau bolţi in plin cintru cu deschidere de 1-2 m;
D . cintre simple pentru arce plate cu deschidere de 2-3 m;
Susţineri din bile sau manele pentru cofraje situate la E - cintre simple pentru bolţi sau arce in plin cintru cu deschidere de 2-4 m;
, I
înălţimi mai mari de 5 m inclusiv lemnăria necesară
II pentru cruci, contravânturi, tălpi , eclise, etc. Cuprinde:
Cintrele din lemn sunt prevăzute pentru realizarea arcelor şi bolţilor din că ră midă pentru cofrarea
elementelor din beton armat de forma respectivă .
S-au prevăzut câteva variante uzuale de realizare plecând dela cea mai simplă (8) spre cintre mai
Se măsoară la metru cub. ~ompl icate pentru bolţi cu deschideri mai mari 4-6 m (E).
In toate aceste cazuri sistemul este bazat pe realizarea lor unor romanate ce urmăressc profilul
bolţii şi ridigizarea acestora, aşezarea lor şi calarea pe esafodajul de susţi nere prevăzut separat
CANT (se pot utiliza esafodaje de inventar tip E15, E100 , popi extensibili şi esafodaje din lemn).
DENUMIRE RESURSĂ U.M

Se măsoară la metru pătrat.

Materiale
Lemn rotund brad
, mc 0.07
I Scândura de brad
mc 10.06

39
38
 I
CANTITĂŢI
I DENUMIRE RESURSĂ U.M I CANT 1

B ~~ J
DENUMIRE RESURSĂ U.M I
I I
!_~-~---
A D E I
-~L--
._-- --~

i Materiale
Manoperă
I Scândură de brad
I
mc

tf
0.055 10.044 0.034 10.027 0032
\ IPsosar {"O~iJ~ ore . 4.28 !
i Grinzi de brad mc 0.037 0.027 0032 "'\} "r"
IH-
1 TOTAL ore 4.28
'$ ~
1 Cuie kg 0.15 i 0.2
0~5 1 0~5 0.1 5
ABRAL~~ ,·
~
Legături

Dulgher
metalice
Manoperă
kg

ore 10
I

9 7.5 6.5
0.1

6.5
\' :>

\ ' ,1)
"""!t...
.+.
\.11 AJmIftODUCT 0./.

t)~/
" :<!j~?'l~.....
~./' RMA12

TOTAL ore 10 9 7.5 6.5 6.5 RMAc - ARMATUR I -

Utilaje
(" ifLe
Armături dinYbeton pentru fundaţii şi subzidiri,
I Circular ore ! 0.15 0.15 0.15 1 0.15 ~ 0.15 executate pe tronsoane limitate Între 1-3 m, cu
petrecerea armăturilor conform normativelor În vigoare
(fasonat şi montat):

RMA11A A- OB 37 ;
B - PC 52;
Pat de mortar de ipsos pentru Împănare Între cintre şi
I
zidărie arc sau boltă.
Se măsoară la kilogram.

CANT
1, DENUMIRE RESURSĂ ! U.M 1

Cuprinde: I I A 1
I
B
Se aplică prin montare succesivă a şipcilor care că ptuşesc cintrele ~
Materiale

Se măsoară la metru pătrat. I Oţei beton kg 1 1.O3 ! 103 ,

Sârmă moale kg 0.01 , 0.01

1" " CANT '

Manoperă

~--

i
DENUMIRE RESURSĂ

Materiale
__ L ' Fierar betonist
TOTAL
ore
ore
1.2
12

I Nisip sortat 0-3 mm mc 0.01

1 Var pasta mc 0.002
I Ipsos kg 2.45
I Apă mc 0.03

40 41
 RMA13

Armături din oţel .. .... pentru suprabetonări de bolţi, CANT

DENUMIRE RESURSĂ U.M
arce, cupole, şaibe (elemente puternic solicitate ):
A B
A - OB 37; Materiale
B - PC 52; Oţel beton kg I 1.03 : 1. 03

Cuprinde:
I Sârma moale kg ; 0.015 10.015 .
I
Manoperă
- fasonarea ş i montarea;
I Fierar betonist ore 0.9 1.1
Se m ă so ară la kilogram . TOTAL ore 0.9 1.1
-- ~-~ - - .-. ~-

CANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M
A B RMA1 5
Materiale
, RMAd - INJECTARI FISURI
Oţel beton 2. 000 ~ LI I
kg 1 1.03 ; 1.03
Sârma moale "3> ~ 6 .2. f1 kg 0.01 5 0.01 5 Inje ctări de fisuri cu deschideri mai mici de 2 mm la
ziduri , bolţ i,arce , din cărămidă , cu lapte de ciment
Manoperă
(dozaj 400 kg ciment la m.c.)
Fierar betonist a~ , I { .o D ore 0.9 1.1
TOTAL ore 09 1.1 A- ziduri cu grosimea pâ nă la 30 cm;
B- ziduri cu grosimea 30-55 cm;
C - ziduri cu grosimea 55-80 cm;
D- ziduri cu gros imea 80-100 cm;
RMA1 4
Cuprinde:
Bare de conexiune În elevaţii grinzi cuplare, grinzi - curăţirea fisurii cu aer comprimat, spălarea cu a pă sub presiune, montarea ştuţu rilor de injectare
longitudinale şi transversale din tuburi de PVC la distanţa de 50 cm unul de celăla lt, fixarea ştuţurilor şi astuparea fisurii pe
ambele feţe , prepararea laptelui de ciment, injectarea laptelui in fisuri, controlul continuităţii şi
A - OB 37 ; calităţii i njectării , demontarea ştuţur ilor şi astuparea golurilor.
B - PC 52; Se lucreaază cu mare atenţie , cu măsuri speciale de protecţie a suprafeţel or pictate, ornamente,
decoraţi i .
Cuprinde:
- fasonat şi montat; Se măsoară la metru liniar.

Se măsoară la kilogram.

42

43
 CANTITĂŢI
DENUMIRE RESURSĂ SE LUCREAZĂ CU MARE ATENŢIE , pentru protejarea arhitecturii originale a elementelor de
O construcţie .

r
__ --1
----- Majoritatea lucrărilor SE EXECUTĂ ÎN CONDIŢII DIFICILE, la inălţime , folosind schela atât la
Materiale
interiorul cât şi la exteriorul clădirii .
Ciment P40 kg 0.25 ! 0.45 0.65 0.8
i Apa mc ! 0.0006
. I
0.0011 0.0016 ' 0.002 Nu cuprinde: montarea şi demontarea schelei cu podina de lucru la inălţime şi nici sporurile de
I Tub PVC m 0.2
I
0.2 0.2 I 0.2 lucru in exteriorul clâdirii.
Manoperă
Se mă soară la metru liniar.
I Zidar i ore 0.8 1.44 207 2.55
TOTAL ore 0.8 1.44 2.07 2.55 I ' CANT '
DENUMIRE RESURSĂ U.M
I
RMA16A~-
1-

- Materiale I
; Var pasta mc 0.005 ,

Injectarea cu pastă de var+nisip a fisurilor şi Nisip mc 0.02 I

crăpături lor cu deschideri mai mari (peste 2 mm) la Tub PVC 0=16 mm m 0.69
I
ziduri, arce, bolţi din cărămidă. buc 3
Dibluri de lemn (ese n ţă tare)
I II Apă mc 0.18
,
Energie electrica kw 1.4

Cuprinde: Manoperă

III - indentificarea traseului şi crăpături lor;

- măsurarea deschiderii acestora ;
Zidar ore 7
TOTAL ore 7
- crearea pe ambele feţe ale elementului (Ia gros. de zid> 60-70 cm), cu ajutorul rotopercutorului ,
a orificiilor pentru injectare dispuse pe distanţe de 30-50 cm, pe traseul fisurii , cu adâncimea de
pătrundere ce depăşeşte 50% din grosimea elementului ; Rotopercutor ore 0.7
- montarea in orificiile practicate a ştuţurilor de injectare, din tuburi PVC , pe o adâncime de ore 0.2
Malaxor ax vertical
aproximativ 5 cm;
- prepararea manuală a mortarului cu care se fixează ştuţurile din PVC şi se acoperă la suprafaţă Po~ea injectare ore

fisura, pe distanţele dintre ştuţuri şi pe ambele feţe ale elementului ;

- verificarea comunicării intre orificiile pentru injectare;
- prepararea mecanizată (in malaxor cu ax vertical) a pastei de ciment folosită la injectare;
- injectarea fisurilor cu pompa de mână tip Decalemit;
- fixarea diblurilor din lemn;
- reluarea operaţiei de injectare după cea. 20-30 min;
- controlul calităţii şi continuităţii injectării prin sondaje locale;
- demontarea ştuţurilor şi astuparea golurilor rămase cu mortar.

44 45
 zidului.

- oară la metru cub .

RMA17Se mas

Săpare de şanţuri orizontale În ziduri masive din piatră CANT

În vederea Înscrierii de centuri Îngropate sau de agrafe DENUMIRE RESURSĂ U.M
de ţesere, ori buiandrugi din beton armat:
I A B

A - secţiunea şanţului până la 0,045 mp inclusiv; I Manoperă

, I
B - secţiunea
C - secţiunea
şanţulu i 0,045-0,09 mp inclusiv;
şanţului 0,09-0,18 mp inclusiv;
IZidar TOTAL
ore
ore
I
100 ,. 120
100 120
D - secţiunea şanţului peste 0,18 mp;

Se lucrează pe tronsoane de lungime limitată În condiţii dificile pe schelă la Înălţime.

RMA19
După caz, se execută sprijiniri locale pentru asigurarea construcţiei şi a protecţiei muncii.

Se măsoa ră la metru liniar Săparea de şanţuri verticale,În zid~ri~ din piatră , În

vederea Înscrierii de stâlpi (sambun) din beton armat,
înglobaţi În grosimea zidului:
CANTITĂŢI
DENUMIRE RESURSĂ U.M I
- -
A B, C I D A - sectiunea şanţului până la 0.09 mp inclusiv;
Manoperă
B - secţiunea şanţului până la 0,09-0,18 mp inclusiv;
I
C - secţi unea şa nţului peste 0,18 mp;
Zidar ore 5 [ 8 10 12
TOTAL ore 5 8 10 12 Se lucrează În condiţii dificile, de pe schele, pe tronsoane de lungime limitate şi În funcţie de caz,
cu măsu ri de sprijinire provizorie.

Se măsoa ră la metru.
RMA1 8
i
I CANTITĂŢI !
RMAe - LUCRARI PREGATITOARE DENUMIRE RESURSĂ U.M r
A B ' C ,I
j.
/
Desfacerea uneia sau mai multor asize de la partea
superi oa ră a zidurilor În vederea creerii spaţiu l ui pentru
I Manoperă

turnarea unei centuri din beton armat: IPietrar ore I 10 1 14 16 Ii

TOTAL ore 10 14 16
A - zidărie din că rămid ă;
B - zidărie din piatră ;

Se cuprinde tăierea pe verticală a cărămizilor sau a pietrei pe una din laturi astfel Încât centura să
nu ajungă până În faţa zidului.
Lucrările se execută pe porţiuni mici, izolate cu foarte mare atenţie pentru a nu se degrada restul
47
46
 RMA20
CANTITĂŢI
Săpare de şanţuri orizontale in ziduri masive din DENUMIRE RESURSĂ U.M
cărămidă În vederea inscrierii de centuri ingropate sau IA S ' C
de agrafe de terase, ori buiandrugi din beton armat: Manoper~

Zidar I ore 1 7 9
A - secţiu nea şanţului până la 0,045 mp inclusiv; 11 /
B - secţiunea şa nţulu i 0,045-0,09 mp inclusiv; TOTAL ore 7 9 11
C - secţiunea şanţul u i 0,09-0,18 mp inclusiv;
O - secţiunea şanţului peste 0,18 mp;
RMA22
Se lucrează pe tronsoane de lungime limitată in condi~i dificile pe schelă la inăI~me.
După caz, se execută sprijiniri locale pentru asigurarea construcţiei şi a protecţiei muncii.
Săparea zidăriei din cărămidă (cu profilaturi), la pilaştrii
turle lor, la ziduri sau coloane sau În situatii similare,
Se măsoară la metru liniar pentru inscrierea unor elemente noi de con~olidare, din
beton armat, păstrând forma şi profilul elementelor
CANTITĂŢI originale:
DENUMIRE RESURSĂ U.M
AlB , C O A ~ ziduri drepte cu profilatura simplă;
Manoperă B ~ ziduri cu profilalura amplă sau pe forme curbe;
C - coloane sau pilaştri la turte;
Zidar ora 3 5 7 9
O - arcade;
TOTAL ore 3 5 7 9
Se lucreazA in condiţii deosebit degrele, pe schele, la inăI~me in spaţii restrânse şi in condiţii
cerute de tehn<>ogia impusâ prin proiect
RMA21
Se măsoară la metru cub.
ce .........,
Săpare de şanţuri verticale in zidărie dill piatră, În
vederea Înscrierii de stâlpi (sâmburi) din beton armat, CANnTAŢI
DENUMIRE RESURSĂ U.M
înglobaţi in grosimea zidului :
A Isl c! O

A - secţiu nea şanţului până la 0.09 mp inclusi~; - Manoperă

B - secţi unea şanţului până la 0,09-0,18 mp inclusiv; I Zidar ore 1 120 140 160 1180
C - sec~ unea şanţulu i peste 0,18 mp;
TOTAL ore 120 140 160 180
Se lucrează in condiţii dificile, de pe schele, pe tronsoane de lungime limitate şi in fu ncţie de caz,
cu măsuri de sprijinire provizorie.

Se măsoa ră la metru.

48
49
 RMA23
DENUMIRE RESURSA

Săparea de locaşe, găuri sau străpungeri in zidări a din

piatră pentru rezemarea sau Încastrarea elementelor de TOTAL ore 35 48
consolidare :

A - secţiunea l ocaşului pană la 0,09 mp;

RMA25
adâncimea l ocaşu l ui până la 0,30 m;
B - secpunea locaşului pănă la O,og mp;
• Curăţirea suprafeţei zidurilor din carămidă sau piatră
adâncimea locaşului pănă la 0,30 m;
(gata decapate de tencuieli) În vederea retencuiril:

l
~. se lucrează pe zidărie din cărămidă;
I- DENUMIRE RESURSĂ
I CANT i B . se lu crează pe zidărie din piatră;
C - la exlradosul bolplor;
L UM
i Af B '
Manoperă
I Opera~a constă din adâncirea rosturilor pe 3-4 cm in profunzime prin zgâriere cu scoaba, perierea
I Pietrar ore 53 1 70 cu peria de sârmă a suprafeţei zidăriei, cură~rea in profunzime a crăpaturilar, suHarea cu aer sub
1
presiune.
TOTAL ore 53 70
Se măsoară la metru pătrat.

RMA24

Săparea de locaşe , găuri sau st răpungeri În zidăria din L- .

DENUMIRE RESURSĂ
. U.M 1:j:T~
cărămidă pentru reze marea sau incastrarea Manoperă
elementelor de consolidare: IZidar ore 1**1
A - secţiunea l ocaş u lu i pană la 0,09 mp; _ _----'TOTAL ore 2 2.5 3
adâncimea locaşului până la 0,30 m;
B - secpunea locaşului până la 0,09 mp;
adăncimea l ocaşului până la 0,30 m;
RMA26A

Curaţarea canalelor foştilor tiranţi de lemn, Înzidiţi În

CANT ; trecut În masivul de zidărie .
DENUMIRE RESURSĂ
_~ I
U.M
B I
Manoperă
I
; Zidar ore 135 48 Operapunea se execută foarte dificil, prin ferestre practicate În zidâna de epocă, la intervale de 1-

50 51
1,5 m şi pe la capele, in vederea umplerii canalelor cu belon armat. RMA28
Se cuprinde: executarea prin dăltire atenlă a ferestrelor cu sec~unea de cca 30X30 cm şi ,
adâncimea de 5 cm. Forări in zidărie pentru dornuri cu adâncime < 50 cm :
Golurile VOf fi astiel amplasate asHel încât să folosească după cUrăţare, şi la introducerea
armături i şi a betonului. A - farări in zidărie de cărămidă ;
B - forări în zidărie de piatră sau beton;
Nu cuprinde: introducerea armăturii, turnarea betonului şi astuparea golurilor prin plombare cu
z idăria de cără m idă sau piatră , d upă terminarea lucră ri i .
Conţin utul normei
Norma locală con~ne consumurile specifice de manoperă şi uWaj necesare pentru executarea
Se măsoară la metru liniar. unei forări cu diametrul de 15-20 mm pe adăncimi de 40-50 cm.
Consumul specific de manope ră cuprinde:

r~l'
- trasarea (puncta rea) pe sup ra feţele de zidă rie a găuri l or:
DENUMIRE RESURSA U.M
- fora rea propiu-zisă ce se efectue a ză oblic faţă de rosturile de zidărie in două etape;
etapa I - forarea cu burghiu având dia metrul jumătate din diametrul final;
Manoperă 1 etapa II - fararea cu burghiul de dimensiuni maxime;
ore \ 5 1 - in normă sunt incluse consumurile de manoperă necesar asigurării frontului de lucru.
Zidar
TOTAL ore 5
Se măsoară la bucală .

RMA27A
I
DENUMIRE RESURSĂ
i
U.M
I CAN1 1
I I A l ~.i
Decaparea tencuielilor degradata la pereţi, arce bolţi pe f Manoperă

z idărie de epocă, cu păstrarea eventualelor fragmente ore 10.45 10.9 1

1 Zidar
originale de tencuială .
TOTAL ore 0.45 0.9

NOTĂ
Pentru darnuri cu adâncime> 50 cm, consumurile se măresc cu un procent cuprins intre 50%-
Se măsoară la metru pătrat.
80%.

~AN11
RMA29
DENUMIRE RES URSĂ U.M
C urăţi re de moloz a găurilor create pentru dornuri cu
Manoperă 1 adâncime a < 50 cm ;
Zidar ore 1 3.9 1
A - zidărie de cărămidă ;
TOTAL ore 3.9 B - zidărie de piatră sau beton;

Conţinutul normei:

52 53
Norma cuprinde consumul specific de manopera: I-

l:h~
• suflarea cu jet de aer a găuri i pentru eliminarea mortarului şi a rupturilor din blocurile de zidărie
DENUMIRE RESURSĂ
pertara lă ;
. spă la rea găurii cu apă sub presiune pentru îndepărtarea pulverilor, a prafului şi asigurarea
ade renţei mortarului de injeclat. ICiment Portiand PA35 Materiale
I Ikg : 0.42 0.84 :
Se măsoară la bucală . i Aracet kg I 0.09 0.18 ,

CANT ~,
IVar pastă ptr. construcţii mc 1000013 10.00026 '

DENUMIRE RESURSA U.M I Nisip sortat mc I 0.0001 i 0.0002

A l B i Apa mc I 0.0045 I 0.009
Manoperă Manoperă

Zidar ore 106 1

12 \ IZidar are 0.5 1,
TOTAL ore 0.6 1.2 _ __ _ __ __ _ __ _ _ _ _ _ _ _--'T.::O.:.:
TAL -=----"'
or.e_---"
:: 0.5

RMA30 RMA31

Matare găuricu mortar de ciment cu adaos de aracet Bătut dornuri de antrenare pentru dornuri cu
pentru dornuri cu adâncimea < 50 cm ; adâncimea < 50 cm;

A - zidărie de cărăm idă; A- zidărie de că ră midă ;

B • zidă rie de piatra sau beton; B . zidă rie de piatră sau beton;

Conpnutul normei: Conţinutul nonnei:

1n nonnă sunt cuprinse consumurile specifice de materiale şi manoperă necesare matării unei
găuri astiel:
• executarea operaţiei de preparare a mortarului, manual, conform reţetei ;
- executarea operapei de pregătire a găurii: spălarea cu pap in exedent a găurii , cu ajutorul
pompei de mănă ;
. executarea operaţiei de mata re ; transportul martarului la frontul de lucru, umplerea cu mortar a
pompei de mână , umplerea cu mortar a găurii începând dinspre capăt spre faţă .
Se măsoară la bu cată .
in consumurile specifice sunt cuprinse cantităple de materiale efectiv introduse in lucrare precum
şi pierderile tehnologice (2%-50%) iar consumurile de manoperă cuprind:
- executarea operaţiei de descol ăcire şi indreptare a oţelul ui beton livrat in colaci se face astfel:
aşezarea pe vârtel niţă a colacului prin purtare directă , desfacerea legăturii de menţinere a oţelul ui
În colac, se dezleagă bara de troliu manual şi se depozitează ;
• executarea oprapei de fasonare la fece cu mijloace manuale obişnuite a barelar cuprinde:
transportul şi execularea ciocului la un capăt, transportul barelor la locul de monlare;
• executarea operaţiei de batere a barelor în găurile create.
Se măsoară la bucată .

54 55
 1 ._--~

DENUMIRE RESURSĂ t M
~
I_ >ANT -1,
B
CAPITOLUL RMB

Materiale
LUCRĂRI DIN ZIDĂRIE DE EPOCĂ
alei beton I kg I 1.26 2.52
CAP. RMBa - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE CĂRĂMIDĂ EPOCĂ
I Manoperă
CAP. RMBb - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE DE PIATRĂ
Zidar ore 0.1 0.2 CAP, RMBc - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE EPOCĂ MIXTĂ
I Fierar betonist ore 0.8 0.15
TOTAL ore 0.9 0.35 CAP, RMBa - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ DE EPOCĂ

")."1..
,v~

t Troliu eleclric 5,1-10 tl

Utllale

Ş~nţa electrica de taiat " tel beton

ore 10 .00064 10.0128
I
ore 0.0016 0.0032
GENERALITĂŢI

1. Conţinutul normelor

Normele de deviz din acest subcapitol conţin materialele şi tor1;a de

mun că necesare pentru executarea unei unităţi de lucrare in condiţiile
prevăzute de standardele, normativele şi prescripţiile tehnice În vigoare şi
,ale unei complexită'i medii pentru lucră rile din acest capitol care se execută
În cadrul restaurării monumente lor istorice.
Materialele necesare , de calităţi şi cantităţi corespunzătoare sunt
furnizate loca depozitul de lângă obiect.

2. Consumurile specifice de materiale

2.1. La stabilirea consumurilor specifice de materiale s-a ~nut seama de

dimensiunile geometrice specifice ale cărămizilor tip epocă , in funcţie de
fiecare tip de cărămidă, in condiţiile unor rosturi orizontale de 3 cm şi
verticale de 1,5 cm.
Tipurile de cărămidă de epocă sunt cele conform clasificare Grupa
Proiectare DMIA 1973 i n cadrul "Analize speciale cadru".
Se prezintă analitic consumuri de materiale pentru lip 1, lip V, tip VIII ,
din următoarele considerente:
- tip I - cel mai mare număr de cărămizi I mc zidărie ;
- tip V - cazul cel mai frecvent folosit în procesul de restaurare;
- tip VIII · cel mai mic număr de cărămizi I mc zidarie.

Pentru celelalte tipuri de caramidă , consumul de cărămizi se va

determina corespunzător cu dimensiunile cărămizilor
sau vor fi luate din
tabelul anexat (Tabel nr.l) .
tip I 26 x 13 x 4,0 cm
lip II 27 x 14 x 4,0 cm
lip III 27 x 14 x 5,5 cm
56
57
 tip IV 28 x 14 x3,5 cm - transportul pe verticală şi orizontală al materialelor de la depozitul de
tipV 28 x 14 x 4,5 cm lângă obiect la locul de execuţie a zidăriei , prin mijloace manuale;
tip VI 30x14x4,Ocm
- sunt prezentate ,anumite consumuri de forţe de muncă pentru tipul 1, V ,
tip VII 30 X 15 X 4,0 cm
VIII, pentru celelalte tipuri consumurile de forţă de muncă se va calcula
tip VIII 30 X 15 X 5,5 cm
prin interpolare.
2 .2. rn
normele pentru zidăria de epocă , mortarul este prevăzut sub formă
4. Condiţii de măsurare a lucrărilor
sintetică (mcmortar/mc zidărie) , forma analitică regăsindu-se În tabelul nr.2
- "Mortare pentru zidărij şi tencuieli pentru restaurare monumente
Zidăria de cărămidă de epocă se mă soară la U .M. de zidărie real
Istorice". marca mortarului indicându-se obligatoriu de către proiectant În
executată şi anume:
colaborare cu laboratorul de specialitate.
SIMBOL U.M.
2.3. La normele de zidărie În arce simple, arce subliniate, plombe de zidări e
RMBa1, RMBa2, RMBa3, mc real pus În operă şi se scad golurile >
În arce simple . plombe de zidărie În arce sub!!niate sunt cuprinse şi
RMBa4, RMBa5, RMBa6, 0,25 mp
materialele necesare pentru executarea cofrajelor, cintrelor şi sustinerilor.
RMBa7 mi pe o fală pentru ziduri de cca 50 cm
2.4. Normele nu conţin schelele necesare. RMBaB mi
RMBa9 mp
3. Consum urile specifice de forţă de muncă conţin următoarele
operaţiuni: 5. 9bservaţii

- prepararea manuală a mortarelor pe şantier conform ~ Instru cţiuni 5.1. Lucrările de zidă rie de cără midă de epocă se execută neregulat, la
privind executarea mortarelor de var la zidăriile de cărămi d ă şi mâna liberă, cu deosebită grijă de către muncitori de ina ltă ca lificare, la fel
piatră la monumentele istorice"; cu zidăria originală .

- alegerea şi sortarea cărămizilor În vederea rea l izării unui parament de

epocă (pentru toate tipurile de zidării) ; 5.2 . Consumurile de materiale sunt calculate În conditiile rosturi lor orizontale
- cioplirea unora dintre căramiz i (pentru toate tipurile de zidări i) ; de . 3 crn şi cele verticale de 1,5 cm , pentru ce'lelalte situaţii posibile
(orizontale 2 ,5 cm şi verticale 1,25 cm , sau orizontale 3,5 cm şi verticale
- executarea cofrajelor, cintrelor şi susţinerilor, acolo unde este cazu l
1,75 cm etc.) consumurile de că rămidă şi mortar se vor deduce proporţional.
(vezi pct. 3.3.3.) ;
- practicarea ştrepilor de legături lateral şi in adâncime cu zidăria
5.3. Pentru Capitolul "Plombele din zidarie de cărămidă de epocă ", un capitol
existentă, precum şi curăţarea şi spălarea pentru O racorda re cât mai
des întâlnit În procesul de restaurare , se fac necesare următoarele
perfectă (plombe zidărie. zidărie pentru reÎntregiri de ziduri);
observaţii, indiferent de unitatea de măsură (mc sau mp) :
- dăltuirea manuală cu deos ebită grijă a Iă caşului, fără degradarea
paramentului , În vederea scoaterii cărămizilor deteriorate, curătarea
- consumul specific de forţă de muncă nu variază proporţional cu volumul
spălarea şi zidirea cărămizilor noi , izolat.e pe bucată, la capul plombelo~
sau sup rafaţa plombată ;
de zidărie executată la bucată;
desfacerea zidăriei la lăţime de 40-45 cm şi grosime de cea 50 cm pe - consumul specific de forjă de muncă este diferit la volume egale, dar in
ziduri cu grosimi diferite (ziduri cu grosime de 1/2 cărămidă până la ziduri
lungimea crăpăturii , crearea ştrepilor de legătură cu zidăria existentă ,
cu grosimea de 21/2 cărămizi) ;
curăţarea , spălarea şi cioplirea unora dintre cărămizi (în cadrul zidăriei
- consumul specific de forţe de muncă diferit in funclie de tipul de
de epocă ţesută pentru consolidarea zidurilor crăpate) ;
cărămidă ;
- desfacerea zidăriei crăpate pe lăţimea de trei cărămizi pe lat, pe
intreaga grosime a bolţii şi pe toată lungimea crăpăturii, crearea de - consumul specific de forţe de muncă diferit in funcţie de grosimea
rosturilar orizontale şi verticale ale porţiunii plombate.
ştrepi la fiecare al doilea rănd , cioplirea unora dintre cărămizi (in cazu l
zidăriei de epocă ţesută pentru consolidarea bolţilor cilindrice şi a
Luând în considerare aceşti param etri variabili , se propune următorul
calotelor sferice, pentru consolidarea bolţilor incrucişate cu penetraţie) ;
mod de abordare:
- executarea propriu-zisă a zidăriilor şi manipularea schelelor simple;
58 59
 CAP. RMBb - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE EPOCĂ DIN PIATRĂ
- pentru plombele cu volum < 0 ,25 mc, consumurile specifice de resurse
se vor calcula, de la caz la caz, de către proiectant şi vor fi avizate de GENERALITĂŢI
căt re reprezentantul investitorului ;
- pentru plombele cu volum > 0,25 mc se vor aplica normele prevăzute la 1. Conţinutul nonnelor
articolele din prezenta co lecţi e de norme;
Subcapitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrările de zidări e
5.4. Pentru lucrăril e de zidărie in arce tronconice , sau pe format deosebit, de epocă din piatră brută de carieră sau bolovani de rău, moloane cioplite
care necesită fasonarea prin cioplire a cărămizi lor , se va majora după caz, În din gros pe şantier, moloane brute cioplite regulat pe şantier, zidă rie din
funcţie de i nd ica ţiile date de proiect. consu mul de materiale (adăugăndu-se p iatră de talie gata confecţionate , plombe şi zidarii de ţesere din piatră brută
o pierdere de 3 % la consumul de cărămizi/u . m . şi consumul de forţe de de carieră sau bolovani de râu , toate acestea in cadrul activităţii de
muncă , după cu m urmează: restaurare a monumentelor istorice, in condiţii prevăzute de standardele,
normative le şi prescripţiile tehnice În vigoare şi ale unei complexităţi medii
ore 0,155 - pentru fiecare bucată de cărămidă cu muchia teşită la faţa pentru lucrări l e din acest capitol care se execută în cadrul restaurării
scurtă ; monumente lor istorice .
ore 0,290 - pentru fiecare bucată de cărămidă cioplită sub unghi la faţa
scurtă ; 2. Consumurile specifice de materiale
ore 0,480 - pentru fiecare bucată de cărămidă c ioplită sub unghi la faţa
lungă . 2.1. Consumurile de material cuprind cantităţile de piatră şi mortar ce intră
intr-o unitate de lucrare , piatra considerându-se că se aprovizionează gata
Numărul de cărămizi la mc de zidărie care necesită cioplirea şi fasonată , sau se prelucrează pe şantier , iar mortarul se prepară manual pe
polizarea va fi stabilit În proiect de şefu l de proiect (sau În dispoziţia de şantier .
şantier) şi confirmat de dirigintele lucrării la decantare. Consumul specific de piatră brută sau bolovani de râu s-a exprimat in
mc măsuraţi in grămadă , urmând ca in extrasul de materiale din deviz
5 .5 . Lucrările se consideră a fi executate la lumina naturală, În caz de acesta să se exprime În tone În funcţie de greutatea specifică aparentă (in
execuţie la lumina artificială se acordă un spor cuprins intre 5-10 % funcţie grămadă) a sortimentului de piatră brută care se foloseşte.
de complexitatea lucrării . Consumul specific de piatră gata fasonată s-a exprimat in metri cu bi ,
volumul fiind determinat pe baza dimensiunilor reale ale pietrei fasonate .
La moloanele cioplite regulat , volumul pietrei s-a considerat că este
egal cu suprafaţa de parament a fiecărui molon inmulţită cu lungimea cozii
molonului.

2.2 . Consumul de mortar este prevăzut sub formă sintetică (mc mortar I 1
mc zidărie),
forma analitică regăsindu-se În tabelul nr. 2 - ~ Mortar pentru
zidării şi tencuieli pentru restaurări de monumente istorice" , marca
mortarului indicându-se obligatoriu de către proiectant in colaborare cu
laboratorul de specialitate.
În consumurile de materiale nu se cuprind schelele de lucru.

3. Consumurile specifice de forţă de muncă conţin următoarele

operaţiuni:

3.1. Prepararea manuală a mortarului pe şantier , conform ~ Instrucţiuni

privind executarea mortarelar de var la zidăriile de că rămid ă şi piatră
aparţinând monumentelor istorice".

60 61
3.2. Alegerea şi sortarea pietrei in vederea realizării unui parament de
epocă .
3.3. Prelucrarea pietrei brute (zidărie din moloane brute cioplite din gros,
zidărie din moloane brute cioplite regulat) .
3.4. Practicarea de ştrepi la două rânduri , spălarea , curăţarea şi amorsarea
cu lapte de ciment a suprafeţelor de contact, precum şi cioplirea unor pietre
in vederea unei racordări perfecte cu zi dăria existentă (zidărie din piatră
brută de carieră sau bolovani de râu executată in elevaţie la completări de
goluri sau reintregiri în ziduri drepte, arce, bolţi şi stâlpi, zidărie de epocă din
moloane brute cioplite din gros pe şantier executate În elevaţie la completări
de goluri şi reintregiri de ziduri drepte, arce, bolţi , stâlpi , plombe din zidărie
epocă din piatră brută de carieră sau bolovani de râu , plombe de zidă rie din
moloane cioplite din gros pe şantier , plombe de zidărie din maloane cioplite
regulat.
5.2. Zidăria de epocă din piatră se execută de către muncitori de înaltă
ca lificare, la fel cu cea origina lă .
5.3. Plombele de zidărie de epocă din piatră se execută neregulat, la mâna
liberă, de către muncitori de inaltă calificare, cu atentie deosebită pentru
realizarea unui parament de epocă la fel cu cel existent şi fără degradarea
acestuia.
5.5. Lucrările se consideră a fi executate la lumină naturală , În caz de
execuţie la lumină artificială se acordă un spor cuprins intre 5-10 % funcţie
de complexitatea lucrării. ,
CAP. RMBc - LUCRĂRI DE ZIDĂRIE EPOCĂ MIXTĂ

3.5. Manipularea blocurilor şi ridicarea la înălţime (zidărie din piatră de talie GENERALITĂŢI
din blocuri de dimensiuni medii, gata confecţionate , plombe de zidărie de
epocă din piatră de talie prelucrată pe şantier . 1. Conţinutul normelor

3.6. Zidirea propriu A z isă Subcapitolul de faţii cuprinde norme de deviz pentru lucrările de zidărie
de epocă mixtă din cărămizi speciale şi piatră brută in elevatie la ziduri
3.7. Normele pentru plombe nu conţin desfacerea zidăriei pentru crearea drepte, idem în plombe, plombe de suprafaţă din zidă rie mixtă d'e cărămidă
locaşulu i de plombat. şi piatră , zidă rie de epocă mixtă in completări şi reintregiri la ziduri drepte,
zidărie de epocă mixtă pentru ţeserea crăpăturilor, toate acestea in cadrul
3.8. Normele nu conţin rostuitul şi prelucrarea feţei văzute . activităţii de restaurare a monumentelor istorice , in condiţii prevăzute de
standardele, normativele şi prescripţiile tehnice în vigoare .
3.9. Normele nu contin schele, cofraje, cintre, susţineri.
2. Consumuri specifice de materiale
4 . Condiţii de măsurare a lucrărilor
2.1. Consumurile de materiale conţin cantităţile de piatră, cărămidă şi mortar
SIMBOL U.M. ce intră într-o unitate de lucrare.
RMBbl , RMBb2, RMBb3, RMBb4, mc real pus în operă
RMBb5, RMBb6, RMb9 2.2. Consumul specific de piatră şi cărămidă se determină conform
RMBb7 mi subcapitolului a şi b, co nsiderându-se că proporţia este de 50% piatră şi
RMBb8 mp 50% cărămidă .
in cazul modificării raportului dintre cele 2 materiale, se va recalcula
proporţional consumul de materiale (p iatră şi cărămidă) .

5. Observaţii

5.1. S-au intocmit norme analitice pentru următoarele condiţii :

- în ziduri până la 2 m înălţime , in cantitate până la 2,5 mc per punct de
lucru (Rmbl, Rmb2);
- în cantitate până la 0,200 mc per punct de lucru (Rmb5, RMb6)
62 63
3. Consum urile specifice de forţe de muncă
INSTRUCŢIUNI
privind executarea mortarelor de var la zidurile de
Cuprind următoarele operaţiuni: cărămidă şi piatră aparţinând monumentelor istorice
3.1. Prepararea mortarului pe şantier
În cazul construcţiilor vechi, a căror caracteristică constă În faptul că
3.2. Alegerea şi sortarea cărămizilor şi a pietrei precum şi aşeza rea acestora au fundaţii
fără hidroizolaţii, a căror zidă rii , În majoritea cazurilor au
în aşa fel încât să se obţină un parament de epocă . umezeală de ascensiune capilară , este necesar ca orice mortare (de zidărie,
tencuieli exterioare, interioare etc.) să fie executate numai din var şi nisip,
3.3. Tn cazul prelucrării pietrei pe şa ntier, consumul de forţă de muncă va fi pentru a nu Împiedica transferul de umiditate.
spori! cu 25%.
1. MORTARE DE TENCUIELI
3.4. Pentru plombele de zidărie mixtă . consumul specific de forje de muncă
mai cuprinde: practicarea ştrepilor de legătură , curăţa rea , spă larea , cioplirea Pentru obţinerea acestor mortare se cere o tehnologie la care se va
unora dintre cărămiz i şi zidirea plombei perfect racordată şi ţesută la zidăria tine seama de:
existentă. a) Compoziţia mortarului.
b) Materialele componente.
Nu cuprind următoarele operaţii: c) Punerea În lucru, În funcţie de stratul suport şi protejarea mortarului
- executarea schelelor necesare; proaspăt in timpUl de priză.
- prelucrarea pietrei în cazul in care aceasta este adusă brută pe şantier.
1.a. Compoziţia mortarului pentru tencuieii interioare şi exterioare pentru
4. Condiţii de măsurare a lucrărilor. zidării din cărămidă.

SIMBOL U.M. 1.a.1. Pentru tencuieli exterioare şi interioare se va folosi un dozaj (in
RMBc1, RMBc2, RMBc5 mc real pus În operă volume) de pastă de var şi nisip cu raportul 1: 3 sau 1 :2.5.
RMBc3, RMBc4 mp Proporţia de var- pastă şi nisip la aceste tencuieli poate varia În funcţie de
RMBc6 mi pe o fată pentru zidărie de cea 50 cm starea zidăriei pe care se aplica şi de umiditatea mediului ambiant,
m ă rindu-se proporţia de var:nisip la 1:2. atunci umiditatea stratului suport
5. Observaţii este neobişnuit de mare.

5.1. Zidăria mixtă din piatră şi cărămidă se execută neregulat, la mâna 1.3.2. Consistenţa mortarului va fi cât mai vârtoasă, având grijă să se obţină
liberă, de către muncitori de Înaltă calificare, la fel ca zidăria originală . plasticltatea necesară . Este ştiut că mortarul prea moale măreşte
pericolul de crăpare a tencuielilor prin pierderea bruscă a unei cantităţi
5.2. Consumurile de materiale sunt calculate În condiţiile rosturilor de 2,5 cm prea mari din apa de amestecare.
orizontale şi 1,25 cm verticale pentru zidăria de cărămidă şi 2,5 cm pentru
zi dări a de piatră. Pentru alte situaţii posibile, consumurile de materiale se vor 1.b. Materiale componente
deduce proporţional. .
1.b.1. Varul se dozează la consistenţa
de pastă, adică densitatea aparentă
5.3. Lucrăril e se consideră a fi executate la lumină naturală, În caz de corespunzătoare consistenţei la conul etalon de 12 cm.
execuţiela lumină artificială se acordă un spor cuprins intre 5-10 % funcţie Varul trebuie să tie foarte bine stins (minimum 8 luni), să nu conţină
de complexitatea lucrării. impurităţi ca: piatră de var nestins, corpuri organice sau vegetale, nisip,
praf etc.

1.b.2. Nisipul natural de carieră sau de râu trebuie să corespundă granulaţiei

necesare, să fie curat, fără pulbere fină de argilă sau materii organice şi
vegetale.
65
64
Compoziţia granulometrică a nisipului:
- pentru grund se va utiliza nisip cu dimensiunea maximă a granulelor de 7
mm , cu următoarea curbă granulometrică :
fracţiunea O ...... 1 mm 20 %
fracţiunea 1 ,..... 3 mm = 20 %
fracţiunea 3 ...... 7 mm 50 %
- pentru tinci se va intrebuinţa nisip cu dimensiunea maximă a granulelor
de 3 mm şi cu următoarea cu rb ă granulometrică :
fracţiunea O ..... .1 mm 40 %
fracţiunea 1 ... ... 3 mm 60 %
NOTA: Dimensiunea maximă a granulelor şi compoziţia granulometrică
se poate modifica în funcţie de aspectul cerut de proiectant (linci cu
suprafaţă rugoasă sau mai netedă).
Înaintea aplicării primului strat de tencuială (grundul) se va curăţa şi se va
uda bine zidăria, pentru ca aceasta să nu absoarbă prea repede apa din
mortar şi să se producă astfel fisuri in ten c uială .
1.c. Condiţii pentru punerea în lucru
1.c.1 . Pe zidărie de cărămidă
grundul - vezi nota: .l
se va zgâria, dacă este necesar, intreaga suprafa ţă cu mistria pentrl\. a
se mări adezivitatea celui de-al doilea strat de tencuială (finei);
- tinciul se va aplica după ce primul strat este zvântat (minimum 4-5 ore şi
maximum 24 ore);
grosimea tencuielii variază in funcţie de cerinţele arhitectonice şi
indicaţiile proiectantului, unnând ca, atunci când tencuiala trebuie să aiba
o grosime mai mare de 8 mm, aceasta să se execute în mai multe
straturi in aşa fel încât fiecare strat să nu fie mai gros de 3-4 mm;
la 24 ore după aplicarea ultimului strat de tencuială urmează să se
efectueze operaţiunea de ~apăsa re " pe suprafaţa tencuielii cu ~rişca sau
un tăvălug , apăsare care se aplică până când suprafaţa Incepe să
mustească cu excedentul de apă din stratul inferior. Această operaţi e
este absolut necesară pentru obţinerea unor tencuieli rezistente şi fără
fisuri. Astfel de rezultate mecanice se datoresc unor procese chimice
caracteristice varului şi anume: pasta de var din mortar (hidroxid de
calciu) în contact cu aerul (bioxid de carbon) se întăreşte transfonmându-se
În carbonat de calciu. Initial această reactie se face numai la suprafată
sub formă de crustă care împiedică pătrunderea aerului la adâncime şi
respectiv , producerea de lntărire in toată grosimea tencuielii. Prin
presare, această crustă de la suprafaţă se sparge, pe!miţând astfel
aerului să pătrundă în profunzime şi in consecinţă , sa se producă
procesul de carbonatare pe intreaga secţiune a tencuielil. Prin
66
respectarea indicaţiilor de mai sus se va obţine cu certitudine o tencuială
cu caracteristicile mecanice necesare şi cu suprafaţa fără fisuri.
I.c.2. Condiţii pentru punerea în lucru a tencuielilor pe zidărie de piatră
Pentru compoziţia mortarului şi calitatea materialelor componente se vor
respecta prescripţiile de la cap. La. si I.b ..
La zidăria de piatră nunerea in lucru a tencuieli lor este deosebită din
cauza diferentei de porozitate şi aderenţă a stratului suport. Desigur, la
zidăria de cărămidă aderenţa tencuielilor de var este mai puternică, dar
acestea pot fi aplicate şi pe zidăria de piatră .
Pentru această operaţie sunt două metode de aplicare a primului strat.
grundul: .
1. PrÎn zvârlire puternică cu mistria, după care se Iasă câteva Zile să se
usuce. Obtinându-se în felul acesta o porozitate mărită a primului strat,
acesta poate să absoarbă mai bine apa din stratul următor, mărindu-şi
astfel puterea de adezivitate. . _
2. Prin stropire manuală cu mătura de nUiele. Această metoda e~t:
avantajoasă la zidării cu suprafeţe neregulate , deoarece se eVita
aplicarea unui strat prea gros, cum s-ar întâmpla prin arunca~ea cu
mistria, urmărind in acelaşi timp cu stricteţe , cu un strat care ra~âne
uniform s ubţire (3-4 mm) relieful peretelui, obţinându-se şi o adeZiune
foarte bună .
Tinciul se aplică confonm indicaţiilor din cap. I.c.1., pct. 8, 9 şi 10 " Condiţii
de punere În lucru a tencuieli lor pentru zidării de că rămidă ".
2. TENCUIELI CU MORTAR DE FRESCĂ
Cu 3-4 zile inainte de începerea lucrului, se prepară amestecul de var
cu câlţi de cânepă necesar pentru tencuială , după cum urmează (se adaugă
caze inat 5-10 % pentru tiviri şi chituiri) :
- într-o Iadă
de lemn (aprox. 1,25 x 2,00 x 0,30 m) se întinde un strat de
pastă de var gros de un lat de palmă . Se presară deas,:pra ca să
acopere bine intreaga suprafaţă , câlţi de cânepă care au fost In prealabil
implet~i într-o coardă şi tocaţi În bucăţi de cea 5 mm lungime.
Se amestecă intâi prin batere viguroasă cu o vergea şi apoi, printr-o
greblare pe toată grosimea compoziţiei , pe ambele direcţii perpendiculare
ale cutiei, pâ nă se obţine o compoziţie penect omogenă .
w
Se repetă această operaţie de 3-4 ori, se acoperă apoi cu o planşeta
din lemn şi se Iasă la macerat 3-4 zile, după care poate fi pus in manoperâ.
Compoziţia mortarului de tencuială variază in funcţie de stratul din care
este alcătui tă tencuiala.
Pentru grund (primul strat) se recomandă un amestec (dozaj în volum)
de 1 parte var- pastă CU câlţi la două părţi nisip cu granule până la 3 mm.
67
 Mortarul astfel preparat se va aplica pe perete prin aruncarea puternică zidăriile aeriene expuse la soare, vânt şi climat uscat are un rezultat negativ,
cu mistria. Suprafaţa se Iasă rugoasă sau se zgârie pentru a se îmbunătăţi În sensul că slăbeşte rezistenţa mecanică a mortarului făcăndu-1 să devină
adeziunea la stratul urmâtor. Peretele se va imbiba bine cu apă inaintea friabil şi pulverulent.
inceperii lucrului.
Pentru al doilea strat (tinciul) sau următoarele se aplică după cea. 48 2. Adaos hidraulic artificial: praf de cărămidă
ore de la aplicarea primului strat. Mortarul va fi confecţionat din var pastă şi
nisip În părţi egale. Nisipul va fi conform condiţiilor prevăzute În cap.l.b. , pct. Acest adaos a fost mult utilizat În vechime, prezenţa lui fiind găsită În
4 , cu granule maximum până la 1 mm. Dacă este cazul , tinciul se aplică în aproape toate mortarele vechi. Praful de cărămidă se amestecă cu pasta de
mai multe straturi succesive până la grosimea necesară . Nici un strat nu va var in procent de 5-15 %. Se poate utiliza atât la zidăriile in subsoluri cât şi
depăşi grosimea de 3 mm . Aplicarea fiecărui strat va fi Însoţită de operaţia la cele aeriene. Deoarece În prezent nu se fabrică decât var gras de
de presare care se face conform instrucţiunilor din cap. I.c. 1., pct.10. construcţii, este de dorit ca , atunci când o permite culoarea tencuielii, să fie
intrebuintat adaosul de praf de cărămidă În mod curent; În felul acesta, prin
3. MORTAR DE ZIDĂRIE hidraulicizarea varului se obţine o imbunătăţire netă a caracteristicilor
mecanice ale mortarului de var·nisip. Pentru prepararea cu adaosuri
3.a. Stabilirea compoziţiei. hidraulice În var, compoziţia va fi În funcţie de domeniul de utilizare;
Dozajul se face În volume, cu raportul var-pastă şi nisip de 1:3 până la 1:
Consistenţa mortarului va fi aceeaşi ca in recomandările pentru mortare de a). Pentru tencuieli, conf. indicaţiilor de la cap. 1.
tencuieli . b). Pentru mortare de zidărie , conf. indica~ilor de la cap. 3., par. a., b. şi c.

3.b. Materiale
Pentru var şi nisip se vor respecta indicaţiile de mai sus, cap. I.b. , pct. 3, 4
şi 5. Pentru compozitia granulometrică a nisipului se vor respecta indicaţiile
de la cap. I.b., pct. 4 (privitor la grund) .
3.c. Condiţii ,
punerea în lucru.
Cărămizile sau pietrele vor fi bine udate inainte de a fi puse in lucru. Se va
evita stocarea pe schele, pentru mult timp , a acestor materiale pentru ca ele
· să nu fie deja uscate in momentul punerii În operă . Pentru înlăturarea
acestui inconvenient, care poate compromite rezistenţa şi adeziunea
mortarului, cărămizile şi pietrele vor fi din nou udate chiar în momentul
aplicării mortarului.
ADAOSURILE HIDRAULICE
Adaosurile hidraulice sunt substanţe naturale sau artificiale, care În
stare pulverulentă fac priză şi se pot intări numai dacă se găsesc În prezenţa
varului proaspat. Dintre adaosurile hidraulice, cele indicate pentru lucrări la
monumentele istorice sunt:
1. Adaos hidraulic natural: trasul.
Acesta este un tuf vulcanic care se livrează În pulbere fin măcinată. Se
utilizează ca adaos la pasta de var În procenle de 15-40 %, mârindu-se
cantitatea de ados de tras cu cât constructia este mai umedă . Mortarul de var
este recomandat numai la zidăriile in subsoluri umede, la fundaţiile intr-un sol
cu o umezeală excesivă . Prezenţa trasului În mortarele de var utilizate in
RECOMANDĂRI GENERALE
1. Pe timp călduros, atât zidăria cât şi tencuielile proaspete trebuiesc
protejate cu un sistem de paravane care să ţină umbră timp de 5-6 zile.
2 . Este interzis a se executa orice lucrări cu mortar de var pe timp friguros
(temperatura minimă + l OC) .
3. Înainte de inceperea lucrărilor (zidării sau tencuieli cu 'mortar de var) se
vor face probe preliminare de control al mortarului care va fi utilizat.
Probele vor consta din:
- aplicarea mortarului pe zidărie , executându-se un panou cu dimensiunea
de cca. 75 x 75 cm;
- respectarea indicaţii lor cuprinse În STAS 2634-70 "Metode de Încercare
a mortarelor În stare proaspătă şi Întărita" . Se· vor confecţiona În plus 6
eprubete , care vor fi păstrate pe şantier , expuse intemperiilor, in aceleaşi
condiţii ca şi mortarul utilizat În construciii.
Aceste probe vor fi incercate la compresiune câte 3 cuburi la 28 de
zile .
În cazul lucrărilor de interven~i urgente şi inchiderii şantierelor Înainte
de expirarea termenelor de Încercare a probelor de control , acestea se vor
trimite laboratorului Însoţite de o notă care să cuprindă indicaţii cu privire la
compoziţia mortarului , locul unde a fost pus in operă şi data terminării
turnării .

68 69
 • . V. ZIDĂRIE DE EPOCĂ EXECUTATĂ ÎN Bbt'ŢIlNCRUC IŞATE ~' ••
TABELU L NR. 1
1. lip I = 26 X 13 X 4,0 em 391 0,561
CONSUMUL DE MATERIALE PENTRU 2. tip II = 27 X 14 X 4,0 em 359 0,550
ZIDĂRII DIN CĂRĂMIDĂ DE EPOCĂ 3. tip III = 27 X 14 x 5,5 em 295 0,480
4. tip IV = 28 x 14 X 3,5 em 373 ,0580
Nr. TIPUL CĂRĂMIZILOR CANTITATI LA 1 MC ZIDĂR IE 5. lip V = 28 X 14 X 4,5 cm 323 0,530
6. tip VI = 30 X 14 x 4,0 cm 325 0,540
ert. CĂRAMIZI MORTAR (mc)
7. tip VII = 30 x 15 x 4,0 em 305 0,548
(buc)
8. tip VIII = 30 x 15 X 5,5 cm 251 0,495
O 1 2 3 Vl;ZIDARIE DEE:POCA EXECUTATĂ ÎN COMPLETĂR I ŞL '. . .,
) . ~IPĂRIE ,DE EPbQA INZ IDURI:DREPTE • ". REÎNTREGIRI PE ZIDURIDREPŢ): EXIST/:NTE . '1: .... D,.
1,"' tipi =26x13x4,Ocm 377 0,515 1. tip I = 26 x 13 x 4,0 cm 381 0,530
2. tip II = 27 x 14 X 4,0 cm 340 0,511 2. tip II = 27 x 14 x 4,0 em 343 0,526
3. tip III =27x 14x5,5cm 279 0,447 3. tip III = 27 x 14 x 5,5 em 282 0,456
4. tip IV = 28 x 14 x 3,5 cm 354 0,538 4. tip IV = 28 x 14 X 3,5 em 357 0,549
5. lipV = 28 x 14 x 4,5 cm 307 0,486 5. tip V = 28 X 14 X 4,5 cm 310 0,501
6. tip VI = 30 X 14 X 4,0 cm 309 0,455 6. tip VI = 30 X 14 x 4,0 cm 311 0,507
7. tip VII = 30 X 15 X 4,0 cm 289 0,505 7. tip VII = 30 x 15 x 4,0 em 292 0,520
8. tip VIII = 30 x 15 x 5,5 cm 237 0,440 8. tip VIII = 30 x 15 X 5,5 cm 240 0453
'~ ~j1' · · II.zlbĂRlnîE ,EpOCĂ i;XECtJTATAfN 'A RCE SIMPLE

1. tip I = 26 x 13 x 4,0 cm 391 0,561 TABELUL NR. 2

2. tip II =27 x 14 x4, O cm 352 0,557
3. tip III = 27 X 14 X 5,5 cm 289 0,487 MORTARE PENTRU ZIDĂRII ŞI TENCUIELI
4. tip IV = 28 X 14 X 3,5 cm 366 0,586 DOMENIUL DE UTILIZARE Ş I REŢETE
5. tipV = 28 X 14 X 4,5 cm 317 0,530
6. tip VI = 30 X 14 x 4,0 cm 319 0,554 Nr.
7. tip VII = 30 x 15 x 4,0 cm 299 0,550 ert. MARCA MORTAR I MATERIAL U.M. CANTITĂT I
8. tip VIII = 30 X 15 x 5,5 cm 246 . ' 0,480
1 '!!LZiDĂRIE: PE EPOCĂ ExECUTATĂ ÎN.AR<;E 'SUBLINIATE ". O 1 2 3
1. lip I = 26 X 13 X 4,0 cm 391 0,561 A. Zidărie de cărămidă
2. tip II = 27 X 14 x4 ,0 cm 352 0,557
3. tip III = 27 x 14 x 5,5 cm 289 0,487 1. Marca.4. Mortar de.varsimplu g

4. tip IV = 28x14x3,5cm 366 0,586 Nisip me 1,030

5. lipV = 28 X 14 X 4,5 cm 317 0,530 Var pastă me 0,309
6. tip VI = 30 X 14 X 4,0 cm 0,554 Apă . me . 0,348
319
7. tip VII = 30 x 15 X 4,0 cm 299 0,550 2. Marca4.a .. Mortar de v~r cu 'adaos de 5Q kg ciment" marca P400 " .
8. tip VIII = .30 X 15 X 5,5 cm . .. 246 . 0,480 Nisip mc 1,030
. "'~" 'I:it', ZI DĂR.~E J2>~EpQCĂEXEC.lt' . B?j..ţLCILINDRICE ŞI CALOTE . Var pastă
Ciment P400
mc 0,309
.%...Şf:t;RLGg.;< " <"0 :'.!)·,";,\i" ,," kg
1~
<m:",. ,'; >/" -• • h , }' "'Y, 50,000
tip 1· = 26 X 13 X 4,0 cm 391 0,561 Apă mc 0,348
2. tip II = 27 X 14 x4,O cm 352 0,557 3. .r.narca 4.b. Mortar de var'cu adaos de. 70 kg ciment marca P4âb
3. tip III = 27 x 14 X 5,5 em 289 0,487 , Nisip mc 1,030
4. tip IV = 28x14x3,5em 366 0,586 Va r pastă mc 0,309
l' Ciment P400
5. lipV = 28 X 14 X 4,5 cm 317 0,530 kg 70 ,000
6. tip VI = 30x 14x4,0 em 319 0,554 Apă mc 0,348
7. tip VII = 30 x 15x4,0 em 299 0,550
8. tip VIII = 30 X 15 X 5,5 cm 246 0,480
70 71
 4. , !'!I~rca 4.c. Marta, de var_cu adaos de 100M(;iment marca P400
Nisip mc 1,030 RMB01
Var pastă mc 0,309
Ciment P400 kg 100,000 RMBa - LUCRARI DE ZIDARIE DIN CARAMIDA DE
Apă mc 0,348 EPOCA
B. Zidărie de piatră
Zidă rie de epoc ă din cărămizi tip ...• executate În ziduri
ş, ~,!!câ 10. Mortar·de·var cu ciment 120 kg ciment marca P400 drepte, cu mortar .....
Nisip mc 1,030
Var p a stă mc 0,309 A, catămizi epoca, Up I 26 X 13 X4 cm;
Ciment P400 kg 120,000 B· caramizi epoca, tip V 28 X 14 X4,5 cm;
A pă mc 0,348 C, ca rămizi epoca, tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

C. Tencuieli epocă
Se măsoa ră la metru cub.
6.' d i';ortar_de var sT",plu41p.'j (fara ţalti) •
N_
a. 2 pă rţi nisip şi 1 parte var pa stă
= CANTITĂŢI

Var pastă
Apa
mc
mc
0,900
0,300
0,200
DENUMIRE RESURSA

Materiale
U.M
A r 8'1 C

b. 1 parte nisip şi 1 parte var pastă

Nisip mc 0,850 Caramizi tip I buc 377
Var pastă
Apă
mc
mc
0,400
0,200
Mortar .. ') mc 1' " i
1 0,515 0.486 : 0.44

' .7. ' Mortar de var simplu 'tip" (cu ad~os călţi tehnică frescă)
Caramizi tip V buc I 307 ; I

a . Pentru grund 2 p ărţi nisip şi 1 parte var

pastă
Caramizi tip VIII buc I 1237 '
Manoperă
Nisip mc 0,850
Var pastă mc 0,400 IZidar ore I 27 I 24 I 21 I
Apa mc 0,200 TOTAL ore 27 24 21
b. Pentru tinei 1 parte nisip şi 1 parte var I
pastă Utilaje
Nisip me 0,650 I Malaxor ore I 0,15 I 0, 14 1012 1
Var pas tă mc 0,600
Apă I]lC 0,200
N OTĂ
~m k 3,200
.... ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.
Marca mortarului va fi indicată prin proiect

72
73
 RMB02 RMB03

Zidărie de epocă din cărămizi tip ... , executate in arce Zidărie de epocă din cărămizi tip .. ., executate in arce
simple, cu mortar 0.0
subliniate, cu mortar .....

A· că rămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm; A· cărămizi epocă , lip I 26 X 13 X4 cm;

B . cărămizi epocă , tip V 28 X 14 X4,5 cm; B · că rămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm;
C· cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm; C . cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

Se măsoară la metru cub. Se mă soară la metru cub.

DENUMIRE RESURSA U,M

A
CANTIT~ŢI
B
-1
C
DENUMIRE RESURSA I UM
1 A
CANTITĂŢI

Materiale
Materiale
Caramizi tip I
Mortar " .')
buc I
391
. I .
mc , 0,561 0.53 0.48
Caramizi tip I buc 391 . 1 . I
Mortar ".') mc 0.561 0.53 0.48 1
Scăndura de brad mc 0.015 0,015 0.015 ' Scăndura de brad mc 0,015 0,015 I O.Q15 1
1Lemn rotund brad mc 0.U25 0.025 1 0.025 , Lemn rotund brad mc 0,025 0,025 0,025
I Cuie kg 0.4 0.4 !
0.4 Cuie kg 0.4 0,4 1 0.4
C.nimizi tip V buc 317 1 Caramizi tip V buc 317
Caramizi tip VIII buc 246 I Caramizi tip VIII buc I 246
Manoperă
Manoperă
Zidar ore 38 33 30 Zidar ore 28 08 28.08 28,08
TOTAL ore 38 33 30 Dulgher 1 .
ore 1.98 1.98 1.98

~
Utilaje Muncitor deservire ore 112,86 12.86 12.86 1
1Malaxor ore ! 0,17 1 0,16 TOTAL ore 42.92 42.92 42.92

J ore J0~6 1 0.16 1 0.14 1

Utilaje
NOTĂ
".') Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.
IMalaxor
NOTĂ
".') Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.

74 75
 RMB04 Se măsoa ră la metru cub.

Zidărie de epocă din cărămizi lip ...• executate În bolti

cilindrice sau calote sferlce, cu mortar..... . DENUMIRE RESURSĂ

A - cărămizi epocă , tip I 26 X 13 X4 cm; Materiale

B - cărămizi epocă, lip V 28 X 14 X4,S cm;
Caramizi tip I
C - căramizi epocă , tip VIII 30 X lS XS,S cm;
Mortar ....)
Se măsoară la metru cub. Caramizi tip V
Caramizi tip VII I
1 -- -- -
DENUMIRE RESURSĂ
. I '''' I CANTITĂŢI Manoperă

r - - - - - - - - -- ---.---- M
--. '- .-ri-. I-e---
~ A J~ Zidar
TOTAL
ore
ore
52 1 46 1 42
S2 46 42

ICaramizi tip I 3911 - 1 - , I

1Mortar .. :) I buC
mc 0.561 0.S3 0,48 ' I
I Malaxor I are 1 016_ 1 ~16LI!: 14 j
Caramizi tip V I buc - 1317 1 _ '
NOTĂ
ICAramizi tip VIII
! buc I - 1 - 1 246 .. :) Se va preciza tipul morIarului confonm listei anexa LRM02.

IZidar
Manoperă

ore 42 37 33
RMB06

TOTAL ore 42 37 33 Zidărie de epocă din cărămiz i lip .. ., executate În

, completări şi reîntegiri de ziduri drepte existente, cu
,
I
mortar .....
J ~re 1 0.1~ J O:16 1014 1
A - cără mizi epocă, tip 126 X 13 X4 cm;
NOTĂ
B - căramizi epocă , tip V 28 X 14 X4,5 cm;
.. :) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexa LRM02. C - cărămizi epocă, tip VIII 30 X lS XS,S cm;
RMB05
Se masoara la metru cub.
Zidărie de epocă din cărămizi lip ...• executate in bolţi
incrucişate, cu mortar.. ... CANTITĂŢI . I

A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm;

B - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,S cm;
DENUMIRE RESURSĂ

Materiale
Al B r e_i i
C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 XS,S cm;
Caramizi tip I I buc 1381 1 - I- I

76 77
 CANTITĂTI
~C~ITĂŢI
Mortar ..') :<-,~
.
loof
DENUMIRE RESURSĂ
-
- -- - -- - .--1
U.M

mc
A B C
053 0501 0453
I[

I
DENUMIRE RESURSĂ

TOTAL
U.M

ore
L A

12
1-;;-1: c
11 .5 11
CilrllmizitipVl1I 23() ~ SJ('
Caramizi bp v
buc
buc 1
- -
310
1 240
I
IMalaxor J ore 10.05 1 0.05 : 0.05 1
Manoperă
NOTĂ
Zidar Ol) P ~(J O ore 28 24 22
..:*) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.
TOTAL ore 28 24 22
RMB08
Utilaje

. Malax~OOO 38--'f::__ ._. __ _ ore 10 16 10.15 1 0.13 i Zidărie de epocă, ţesută , executată pentru consolidarea
bolţilor cilindrice şi a calolelor sferice crăpate , cu
NOTĂ cărăm izi tip __ ., cu mortar..... (zidărie < 30 cm) :
.. .') Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.
A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm;
RMB07
B - cărăm izi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm;
C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;
Zidărie de epocă , ţesută , executată pentru consolidarea
zidurilor crăpate, cu cărămizi tip ... , cu mortar.....
Se măsoară la metru liniar
A - că rămizi epocă , tip I 26 X 13 X4 cm;
8 - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm; CANTITĂŢI
C - că rămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 crn; DENUMIRE RESURSA _] U.M
A B C I
1
Se măsoară la metru • . I- Materiale
I Caramizi tip I buc 1 18 I-I- I
DENUMIRE RESURSĂ
IMortar .. .') I I
mc 0.025 , 0.027 ; 0.027 1
Caramizi tip VIII buc 62 1
Caramizi tip V
Materiale I buc I 70 1
Manoperă !
Cârâmizi tip I buc 1
86 - I - 1 .
ZIdar
I ore 11 1 10 1 10
, Mortar ....) mc 1013 0.125 10115
1 Caramizi tip VIII buc i _62 TOTAL ore 11 10 10
Cărămizi tip V buc I 70 i NOTĂ
Manoperă .... ) Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.
Zidar 1 ore 1 12 1 11 .5 1 11

78 79
 RMB09 RMB10

RMBb - LUCRARI DE ZIDARIE DIN PIATRA Z idărie de e pocă in arce, bolţi şi stâlpi in c a ntităţi pînă
la 2,5 mc per punct de lucru, cu mortar ...., executate
Zidă rie de epocă in elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m
din:
înă lţime, i n cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru,
cu mortar.. .., executate d in:
brută sau bolovani de fiU:
A - piatră
8 • molcane brute cioplite din gros pe şantie r;
A • piatră brută sau bolovani de rîu ;
C . moloane brute cioplite regulat pe şantier ;
a-moloane brute cioplite din gros pe şantier;
C . moloane brute cioplite regulat pe şantier;
Se măsoară la metru cub.
D • piatră de lale din blocuri de dimensiuni medii de (30-40) x (40-60) x (30-40) mclbuc, gata
confecţionate.

Se măsoară la metru cub,

DENUMIRE RE SU R SĂ
U.M 1.CANTiTĂŢI
I A B C
Materiale
CANTITĂŢ I
DENUMIRE RESU RSĂ U.M Piatră bruta sau bolovani de fîu mc 1125 ! I-
Materiale
A B
I I
C D Moloane brute cioplite din gros me l · i 1 1·
l
Maloane brute cioplite regulat
mc 1115 1 • I Mortar .... ) ' J0.26
mc 10.32
mc ' J14
0.21 J
mc '.I I Manope ră

mc . J - I 1.4 1 • I I Zidar ore 305453 1

mc
. - 1' i
mc '0.32 10.26 0.21 0.21
102
I i
TOTAL ore 30 54 53

,
Mano pe ră
I Malax?,- . J ore I 0.1 10 .1 I 0. 1
i Zidar ore 16 38 37 1 23 .5 1
TOTAL ore 16 38 37 23.5 NOTĂ
.... ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.
I
ore I 0,1 I 0.1 1 0.1 I!!:.1
NOTĂ
....) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

80 81
 RMB11

Zidărie de epocă În elevaţie la ziduri drepte, până la 2 m

Înălţime, in cantităţi pînă la 2,5 mc per punct de lucru,
cu mortar .... , executate din:
DENUMIRE RESURsA

Materiale
1
1
UM
lA_
CANTITĂŢI

Piatra brută sau bolovani de riu mc 125 1

A· piatra brută sau bolovani de riu ; I
Moloane brute cioplite din gros mc
B - moloane brute cioptite din gros pe şantier; - 1 1.4 1 - ,
C - moloane brute cioplite regulat pe şantier; 1Moloane brute cioplite regulat mc
Mortar ..') mc 0;3 10 ;68 10;16 1
Se măsoară la metru cub. Manoperă I
I

L-- - ::NUMIRE RESURSA

~UM I A[B
CANTITAŢI

r~c
1Zidar

NOTĂ
TOTAL
I
I ore 1 41 1 68
ore 41 68
1 68
68

Materiale
.. .') Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.
Piatra bruta sau bolovani de riu mc 1 1.15
RMB13
MoIoane brute cioplite din gros mc 1.4
IMaloane brute cioplite regulat mc 1 Plombe de zidărie de epocă , executată la ziduri drepte,
Mortar ...') mc 0.33 0.268 10.216 in cantităţi până la 0,200 mc, cu mortar....• din:
Manoperă
A • piatră brută sau bolovani de riu ;
Zidar ore 30 56 55 B - moloane brute cioplite din gras pe şantie r;
TOTAL ore 30 56 55 C - moloane brute cioplite regulat pe şantier;

NOTĂ Se măsoa ră la metru cub.

.. .') Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

RMB12 CANTITĂŢI

Zidărie de epocă executată la completărri de goluri sau

DENUMIRE RESURSA U.M
-A r-s C I
reintregiri În arce, bOlţişi stâlpi, cu mortar ....• din: Materiale
i Piatra bruta sau bolovani de riu mc 11184 1 - 1 I
A - piatră bruta sau bolovani de (IU; I Moloane brute cioplite din gros 44 2
B maloane brute cioplite din gros pe şantier;
M
mc l' 11 1 - I
Moloane brute cioplite reg ulat
C - moloane brute cioplite regulat pe şantier; mc - 1 - 11 442 1'
Mortar .. :) i
mc 10 352 O286 1O231
Se măsoară la metru cub. Manoperă

Zidar
I
ore 1 36 1 69 1 68 !
82
83
I~ I ,'", ' CANTIT-_l_~:
-- ____ _ _ _ ___ ~A ĂŢI
DENUMIRE RESURSA -, 6
RMB15

Zidărie de terase din piatră brută de carieră sau

TOTAL ore 36 69 68 bolovani de râu , În vederea re parării crăp ă turilor , În
vederea re parării crăpăturilor, În ziduri cu grosimea
NOTĂ medie de 50 cm , cu mortar.
.. :) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.
A • piatrâ brută sau bolovani de riu ;
RMB14
B· moloane brute cioplite din gros pe şantier ;
C - moloane brute cioplite regulat pe şantier ;
Plombe de zidărie de epocă, executată la arce ş i bolţi ,
in cantităţi până la 0,200 me, cu mortar...., din:
Se măsoară la metru liniar
A - piatră brută sau bolovani de riu;
B - maloane brute cioplite din gros pe şantier;
C . maloane brute cioplite regulat pe şantier; DENUMIRE RE S U R SĂ '1--U ~ l- ~ LBLc -
CANTITĂŢI

Se măsoară la metru cub. Materiale

Piatra bruta sau belovani de riu mc 0 296

1. ' I
[ DENUMIRE RESURSA

Materiale
U.M
.A-T
CANTITĂŢI

_6
!
I C
Mortar .. :)
Moloane brute cioplite din gros
Maloane brute cioplite regulat
mc
mc
mc
0.088 0.073 10073
0.35
I
-
0.35 I
Manoperă I
Piatra bruta sau bolovani de riu mc 11287 1 -
Zidar ore 29
I
Moloane brute cioplite din gros mc ,1 _ 1442
.
I 17 22 I
Moloane brute cioplite regulat TOTAL ore 17 22 29
mc
1 - 1 - ' 1442
Mortar .. ') mc 0.352 0.286 10.231 ,
Manoperă _J or~J 003.. [ 0 03 1 0.03 I
Zidar ore 51 85 1 64
NOTĂ
TOTAL ore 51 85 64 ... ' ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.

NOTĂ
.. :) Se va preciza ti pul mortarului conform listei anexă LRM02.

64 85
 I

Plombe de zidărie de epocă executate la suprafaţă , din

piatră brută , la ziduri drepte, cu grosimea medie de 18
RMB16

I
DENUMIRE RE SUR SĂ

Materiale
- _ l:tJ I
şi 32 cm , cu mortar II Piatra bruta sau bolovani de riu mc 11.1 5 i

A - ziduri de 18 cm grosime;
1 Mortar ... ') mc 1034 1
B - ziduri de 32 cm grosime; Manopera !
IZidar ore 122.5 1
Se măsoară la metruJi"1"r. ~ TOTAL ore 22.5

'-1~laxor
DENUMIRE

Piatra bruta sau bolovani de riu

RESURSĂ

Materiale
J: ~ CANT
I
I
NOTĂ
.. " ) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02.
Lare 10. 1 I

mc 10.213 i0. 379 1

! Mortar .. ") mc 0.63 0.114
RMB18

IZidar
Manoperă

ore I 12 20
RMBc - LUCRARI DE ZIDARIE DE EPOCA MIXTE

Z i dăriede epocă m i xtă , executată din piatră brută şi

TOTAL ore 12 20 c ă răm i d ă s pecialătip ... .• in ziduri drepte, in elevaţie,
până la 2 m Înălţime , proporţie SOC% piatră , 50%
NOTĂ
cărăm i d ă, cu mortar.. .. rosturile orizontale de 2,5 cm
....) Se va preciza tipul mortarului conform listei anexă LRM02. grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de
c ărămid ă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de
RMB17A
piatră , În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru.

Subzidiri cu zidărie din piatră brută sau bolovani de

râu, executată pe tronsoane de maximum 1,00 m A - cără mizi epocă , tip 126 X 13 X4 om;
lungime, pentru lucrări de consolidare cu mortar. B - cărămizi e p ocă , tip V 28 X 14 X4,5 cm;
C - cărămi zi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

Se măsoară la metru cub.

Se măsoară la metru cub.

86 87
 DENUMIRE RESURSĂ
R U.M
CANTlTĂŢI --
 1 i-- B C
1
,,
,-
,
- -- --_.
DENUMIRE RESURSĂ U.M
A
CANT ITĂŢI

B
I
C
Materiale Materiale
Caramizi tip I buc Caramizi tip I
Piatra bruia
207 1 - 1- 1 buc 1 192 1
1
mc 0.575 10.575 0.575 : Pialra bruta m mc 10.592 0.592 ! 0.592
Mortar .. :)
Caramizi lip V
mc 10392 0.378 1 0.38 ,
i
Mortar .. :) mc
I
0~47 0.431 10.429
Caramizi tip VIII
buc 1 -
buc !
169 - Caramizi tip V
Caramizi lip VIII
buc I
buc
156 i
1 119 1 1 121
Manoperă
Manoperă

Zidar ore 122.68 122.68 122.68 1 Zidar ore 13801 138.01 3801 i
TOTAL ore 22.68 22.68 22.68 TOTAL ore 38.01 38.01 38.01

Malax~~
i i ~
1Malaxor ore L0.1 1 0.1 1 0.1 I __ . l _.~re 1 0.1 1 0.1
I
I 0.1 I
NOTĂ N OTĂ
.. :) Se va preciza lipul morIarului conform lislei anexă LRM02. ...') Se va preciza lipul morlarului conform listei anexă LRM02.
RMB19 RMB20

Plombe de zidărie de epocă mixtă , executată in elevatie Plombe pe s uprafaţă din zidări e de epocă mixtă,
in ziduri drepte, din piatră brută ş i cărăm idă s peci a lă executată cu piatră brută şi că rămidă special ă tip .. .. la
tip ... .in porţiuni izolate şi la nivele din În elevaţie, până ziduri drepte izolate şi nivele diferite În supra feţe
la 2 m inălţime, proporţie 50% piatră. 50% că ră midă , cu reduse, cu grosimea de 112 cărămidă, proporţie 50%
mortar .... rosturile orizontale de 2.5 cm grosime medie pi atră , 50% că rămidă , cu mortar ....., cu rosturi le
şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de cără m id ă şi 2,5 orizontale de 2,5 cm grosime medie şi 1,25 cm grosime
cm grosime medie pentru zidărie de piatră , in cantităţi < medie pentru z idărie de piatră :
2,5 mc punct de lucru.
A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm;
A - cărămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm;
B - cărămizi epocă , lip V 28 X 14 X4,5 cm;
B - cărămizi epocă, tip V 28 X 14 X4,5 cm;
C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;
C - cărămizi epocă , lip VIII 30 X 15 X5,5 cm;
Se măsoară la metru pă lrat.
Se măsoară la melru cub.

88 89
L-
i
DENUMIRE RESUR SĂ

Materiale
u.M
l A
_-1.__
CANTITĂŢI

·1 B
-L---
C
I DENUMIRE RESURSĂ UM I A~A~IT~Ţ~-~l
B : C
I Caramizi tip I buc 44
Materiale
,
Piatra bruta
I
mc 0.t 4 0.152 0.164 !
ICaramizi tip I buc I 66 I - 1 -
IMortar ....) mc 10.077 0.08 0.081 1 j Piatră bruta mc 0.241 10.263 0.28 !
1Caramizi ti p V Mortar .. :) mc 10.131 0.137 10.138
buc
1Caramizi tip VIII buc I
34 28 I
I
I. Caramizi tip V buc I 58
Caramizi tip VIII buc 1
Manoperă
I 48
IZidar ore 10.4 10.4 10.4 i Manooeră

Zidar ore 1 17.6 1 17.6 1 17.6

TOTAL ore 10.4 10.4 10.4
TOTAL ore 17.6 17.6 17.6
ore ! 0.1 0. 1 I 0.1 NOTĂ
.. : ) Se va preCiza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02.
NOTĂ
.. :) Se va preciza tipul mortarului confonn listei anexă LRM02. RMB22

RMB21 Zidărie de epocă mixtă , executată din piatră brută şi

Plombe pe suprafaţă din zidă rie de epocă mixtă,
executată cu piatră brută şi cărămidă specială tip ... .Ia
ziduri drepte izolate În suprafeţe reduse, cu grosimea
de 1 cărămidă, propoţie 50% piatră. 50% cărămidă, cu
mortar ..... , cu rasturile orizontale de 2,5 cm grosime
medie ş i 1,25 cm grosime medie pentru zidărie de
piatră:
A - că răm izi epocă . tip 126 X 13 X4 cm;
B - cărămizi epocă . tip V 28 X 14 X4 .5 cm;
C - cărămizi epocă , tip VIII 30 X 15 X5,5 cm;
Se măsoară la metru cub.
c ă ră midă specială tip .... , in completări şi reântregiri de
ziduri drepte, drepte existente, proporţie 50% piatră ,
SO %că rămidă , cu mortar.... rosturi le orizontale de 2,5
cm grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru zidărie de
că rămidă ş i 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de
piatră , În cantităţi < 2,5 mc punct de lucru.
A - cărămizi epocă, tip 126 X 13 X4 cm;
B - cărămizi epocă. tip V 28 X 14 X4,5 cm;
C - cărămizi epocă . tip VI II 30 X 15 XS.5 cm;

Se măsoară la metru pătrat.

CANTITĂŢI
DENUMIRE RESU RSĂ

f r- B le I
Materiale . 1
1 Caramizi tip I I buc l 211 1 1

90
91
r--" r ---" -
- - ---- - .-

---J CAN~ITĂT~- - 1
J CANTITĂŢI

I,
I
DENUMIRE RESURSĂ U.M J
A B J
I C
DENUMIRE RESURSĂ U.M
A !
J Piatra bruta
I Mortar .. .')
mc
mc
0.575 0.575 10.575
0.404 0.389 0.356 I
ICaramizi ti p V buc
Caramizi tip VIII btJc 30
CaramizitipV buc ! I 170 1 1 I Manoperă
Caramizi tip VIII buc 1I I 1 131 1Zidar ore I 17 17 17
Manoperă
TOTAL ore 17 17 17
Zidar ore 1 30 1 30 1 30 .- ------_.. ---"._-_.-

TOTAL ore 30 30 30 N OTĂ

.. .') Se va preciza lipul mortarului conform lislei anexă LRM02.
NOTĂ
...•) Se va preciza tipul mortarului conform lislei anexă LRM02.
RMB23

Zidărie de epocă mixtă executată ţesut in vederea

consolidăriizidurilor crăpate , drepte, cu piatră brută şi
cărămidă specială tip .... proporţie 50% piatră , 50%
cărămidă, cu mortar tip .... cu rosturile orizontale de 2,5
grosime medie şi 1,25 cm verticale pentru z i dărie de
cărămidă şi 2,5 cm grosime medie pentru zidărie de
piatră:

A· .;Irămizi epocă , tip 126 X 13 X4 cm;

B " .;Iră mi zi epocă , lip V 28 X 14 X4 ,5 cm;
C" cără mizi epocă, lip VIII 30 X 15 X5,5 cm;

Se măsoară la melru liniar pe o fa\il pentru ziduri de cea. 50 cm.

CANTITĂŢI
I
!
DENUMIRE RESURSA 1
U.M
A j B I ci
Materiale I
Caramizi tip I buc
1 48
Piatra bruta mc 0.148 0.1"48 10.1"48 i
Mortar .. .') mc 10.099 0.096 1 0.09 1

92 93

CAPITOLUL RMC
ŞARPANTE, ÎNVELITORI
RMCa - LUCRĂRI DE ŞARPANTE
RMCb - ÎNVELITORI
RMCa - LUCRĂRI DE ŞARPANTE
GENERALITĂŢI
1. Conţinutul capitolului
Capitolul cuprinde lucr[ri specifice de dulgherie la şa rpan tele pe scaune
sau ferme realizate cu sistem tradiţional , respectiv cu structuri principale din
lemn cioplit sau ecarisat, prin imbinări şi legături specifice, inclusiv cuie de
lemn după modelul original.
Dată fii nd marea varietate a sistemelor ce conduce la o mare fluctuaţie
de consum de manoperă şi materiale pe unitatea de referinţă , am luat ca
unitate de măsură 1 m.p. de proiecţie orizontală pentru următoarele situaţii:
1.1 . Lucrăride şa rpante obişnuite pe scaune pentru acoperişuri
normale (rectang .) cu contur regulat, sau la acoperişuri cu contur
neregulat;
1.2. Lucrări la şarpante pe ferme simple cu deschideri de 6-10 m;
1.3. Lucrări la şarpante pentru acoperişuri mansardate În una din cele
două ipoteze anterioare;
Pentru cazul şarpantelor la acoperişuri cu pante foarte mari ,
Înălţimi mari de pod, scaune suprapuse sau ferme complexe cu
Îmbinări complicate de lemn şi metal am folosit ca unitate de
măsură m.c. de materiallemnos real introdus În operă ;
1.4. Lucrări la şarpante pentru acoperişuri înalte, cu deschideri mari cu
structura pe ferme sau scaune etajate, scaune Înclinate sau
mixte;
1.5. Lucrări la şarpante de cupole, turle sau turnuri izolate de mare
inaltime ş i dificultate;
În toate normele din prezentul capitol lemnul este prevăzut cioplit sau
cioplirea se rea l iz ează pe şa nti er , urmând a se adăuga (conf. normelor
prezentate la monumente de lemn) manopera de cioplire, tăiere
longitudinală , etc.
Piesele se vor confecţiona În tehnici tradiţionale respectându-se in
tolalitate modelele originale.
Nu sunt cuprinse În norme confecţionarea pieselor metalice speciale
necesare legăturilor la fermele com plexe ca tiranţi, eclise, bride, etc. , precum
şi cuiele din lemn (prevăzute separat la cap. Monumente din lemn).
94
1.6. Au fost prevăzute separat o serie de elemente de dificultate În
realizarea şarpantelor, respectiv realizarea şarpantelar la acop.
din lemn.
Sunt prezentate câteva situaţii curente de lucrare rampante , lucrare cu
fronton , lucrare cu acoperire În două sau trei pante, pentru toate luându-se
În considerare pentru structură lemnul ecarisat de răşinoase iar pentru
căpriori şi căptuşeală lemnul ecarisat de brad.
În cazul unor situaţii complexe ce depăşesc cazuistica prezentată se ver
consulta pentru com pletare normele detailate in cadrul cap. Monumente din
lemn, respectiv:
prelucrarea materialului lemnos;
realizarea imbinărilor la piesele din lemn;
profilarea simplă a pieselor de lemn.
2. Conţinutul normelor
2.1 . Normele de deviz din acest capitol cuprind toate materialele şi
operaţi ile necesare executării lucrărilor conform descrierii de la
fiecare narmă, cu respectarea tuturor standardelor şi prescripţiilor
tehn ice În vigoare şi anume :
transportul materialului din depozitUl obiectului la locul de prelucrare;
prelucrarea manuală şi asamblarea pieselor conform detaliilor
I
proiectului;
transportul manual de la locul de prelucrare la locul de punere În operă;
montarea in lucrare a pieselor cont. proiectului şi detaliilor:
montarea şi demontarea curentă a scheleler simple (pe capră) şi
intreţinerea curentă a sculelor.
2.2. Consum urile de forţă de muncă sunt informative, urmând ca in
funcţie de situaţia concretă (grad de izotare, pante, complexitate)
să se determine de către proiectant consumul real.
3. Condiţii de măsurare a lucrărilor
Măsurătorile se fac după cum urmează:
pentru articolele RMCa1 , RMCa3 , lucrările de şarpantă se măsoară la
m.p. in proiecţie orizontală (Ia picătură);
pentru articolele RMCa2, RMCa4 se măsoară la m.c. material lemnos
real pus În operă ;
pentru articolul RMCa5 la bucată ;
pentru articolele RMCa8, RMCa10, RMCa11, RMCa12 se măsoară la
m.p. ;
pentru artico lul RMCa9 se măsoară la bucată .
95
 RMCb - ÎNVELITORI
RMC01
GENERALITĂŢI

RMCa - LUCRARI DE SAR PANTE

Marea varietate de Învelitori utilizate in decursul timpului, tehnicile şi
materialele utilizate, precum şi varietatea formelor specifice incepand cu
cupolele curbe de factură bizantină şi culminând cu turnurile zvelte gotice,
au obligat întocmitorul să elimine din capul locului situaţiile comune şi
materialele utilizate curent pentru care există suficiente norme tehnice.
S-au prezentat astfel Învelitori din tablă de zinc sau cupru cu toate
elementele de tinichigerie specifice, realizate de regulă cu falturi duble dese
pe una sau două direcţii, sau in forma de solzi, precum şi învelitori
tradiţionale din materiale ceramice (tigle solzi şi alane de presă), ţinându - se
cont de formele acoperişurilor şi pante le acestora.
Învelitorile din lemn caracteristice Îndeosebi pentru monumentele din
lemn au fost tratate la cap. F, Monumente din lemn.
Normele de deviz cuprind toate materialele şi operaţiile necesare pentru
executarea lu crărilor, În conformitate cu prevederile standardelor şi
prescripţiilor tehnice in vigoare.
Normele nu cuprind lucrările de montare aste reală şi diverse manipulări
În condiţii dificile sau distanţe > 10 m.
Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau
ferme realizate din lemn ecarisat de răşinoase
compuse din cosorobe, coarde, căpriori, diagonale,
cleşti , etc. ( confecţionare ş i montare):
A - acoperiş uri cu contur regula' pe scaune;
B - acoperişuri cu contur neregulat pe scaune;
C - acoperişuri pe ferme (6-10 m deschidere);
Cuprinde: confecţionare şi montare
În cazul variantelor A, B nu este cuprinsă confecţionarea cuielor de lemn prevăzută separat (Cap
F).
Se mă soară la metru pătrat În proiecţie orizontală.

h iANTITATI
DENUMIRE RESURSĂ U.M
A B I C I
0~45 1
Materiale

Lemn ecarisat brad mc 1

004 0.04 1
Scandur. de brad mc 001 0.015 , 0.012
Cuie lemn buc 1 0.7 0.9 II
I CUÎe kg I 0.3 0.35 I 0.33
Scoabe
Legaturi metalice
kg
kg
I 0.3
0.1
0.45 [ 0.33
0.2 0.22
Manoperă

Dulgher ore 7 8.4 10

TOTAL ore 7 8.4 10

96
97
 RMC02A
RMC03
Şarpantă la acoperişuri complexe d in lemn de brad,
scaune etajate drepte sau inclinate, ferme complexe cu Şarpantă la acoperişuri având structura pe scaune sau
mai multe nivele. fe rme realizate din lemn cioplit sau ecarisat de stejar şi
elemente secundare (cleşti, c ă p r iori) din lemn de brad
inclusiv grinzile de brad ale tavanului

Cuprinde: confecţiona re şi montare A • mansard~ la şarpante pe scaune acoperişuri cu contur regulat;

in cazul variantelor A, B nu este cuprinsă confecţionarea cuielor de lemn prevăzută separat (Cap B - mansarde la şarpante pe scaune acoperişuri cu contur neregulat;
F). C - mansarde la acoperişu ri pe ferme (&-8 m deschidere):

Se măsoa ră la metru cub. Cuprinde confectionarea si montarea.

~
-~~------

~
Se măsoară la metru pătrat.
- DENUMIRE RESU RSĂ U.M ..
I
,
1 Grinzi de brad
Materiale

mc I I 1 DENUMIRE RESURSĂ
--- ---_.-
l U.M
IA
CANTITĂŢI

i B I C
j
; 0.4 I,
Rigle din lemn de brad Material e
mc 1 03
Dulapi de brad mc 0.35 ,
1 .
Lemn rotund steJar mc 10031 ! 0038 ! - i
CUÎe lemn buc Lemn cioplit stejar mc 10.024 0.029 0.024 I
! 20
Cuie, piroane 1Grinzi de brad mc 10.019 0.019 10.019 1
kg 5
kg Rigle din lemn de brad mc 0.01 4 0.015 !0.016 1
! Scoabe 3 I
Dulapi de brad mc 0.004 0.005 10.009 !
Buion M12 , kg 10 ! buc 0.5 0.6 I -
Cuie lemn
Manoperă
! I 0.33
IDulgher ore 1
120 i
Cuie
Scoabe
kg
kg
0.3
0.3
0.35
1 0.45 1 0.44
TOTAL ore 120
Buion M12 kg 0.1 I 0.1 0.22

I Ma n operă

I Dulgher ore 1
8 I 9.5 11
TOTAl ore 8 9.5 11

98
99
 RMC04A RMC05

$arpante la cupole, turle şi turnuri izolate pe structuri

Lucarne la acoperişuri având stuctura realizată din rigle
complexe din stejar cu elementele secundare (că priori,
de stejar ecarisat şi elemente secundare din rigle şi
romanate, creşti , etc.) din lemn ecarisat de brad
scânduri de brad, având d imensiunea frontală de 0,5-
inclusiv fierăria de fixare şi montaj
0,6mp:

A -Iucarne lamparte cu acoperiş in consolă ;

B - Iucarne Cu acoperiş in consolă :
Cuprinde confectionarea si montarea.
C - luca rnă cu acoperiş in trei pante;
O - l ucarnă cu fmntan triunghiular sau curb;
Se măsoară la metru cub materiallemnos.

Se măsoarol l a bu cală.

DENUMIRE RESURSA

rd
I
' CANTITĂŢI
Materiale
DENUMIRE RESURSA U.M
I-Â-j-s Tc
Bu şten i de stejar
mc 11.05 Materiale ,!
Lemn cioplit stejar
mc ! 0.78 I Rigle din lemn de stejar 2 'tI ~t 5'2- mc 0.08 1 0.1 1 0.11 1009 !
Rigle din lemn de brad
Dulapi de brad
mc 1 03 1 Rigledinlemndebrad hj'i9H (J-i() 2'!(,fJnr mc I
0.04 0.04 0.02 10.02 1

ICuie lemn
Cuie
mc 10.15
buc i 15 I
Scândura de brad
Cuie S8 f 3' 'r (:.
l-'jo $/ c; 3 mc
kg
0.1 1 0.12 1 0.05 I O.04
0.9 1 0.8 1 0.5 0.5 1
!
kg 7.5 I Manoperă
Scoabe 1

Buloane kg 3 I Dulgher Ol> / 0100 ore 143.45 153.79 137.24 126.9 1

kg I (1 5)
I
TOTAL ore 43.45 53.79 37.24 26.9
Manoperi
,
IDulgher ore 1 150 i
TOTAL ore 150 RMC06A

Astereala învelitorii de şiţă

sau şindrilă , din scânduri de
răşinoase de 24 rnm grosime.

Nu cuprinde alte lucrolri de dulghene (pa ne, câpnori apa renţi , etc.)
Nu cuprinde lucrăn de făţuire sau alle prelucrolri.

100
101
Se măsoară la metru pătrat real executat. DENUMIRE RESURSĂ r ~'U CANT

~
~CANT
Manoperă
DENUMIRE RESURSĂ
I
U.M 1 I Dulgher ore 6_6
_ IL __

Materiale TOTAL ore 6.6

IMaŞi na tâmrJarie
Scândura de brad mc 0027
Material de prindere kg !I 0.1 1 ore i 0.Q1
Manooeră
i Circular ore i 0.1

I Dulgher ore 2.4

TOTAL ore 2.4
RMC08A

ore I 0.1 Streaşină

din lemn (brad sau taioase) executată cu
căpriori sau console aparente cu profile gata geluite pe
feţele văzute precum şi asterea lă gata fălţuită şi geluită
pe faţa văzută , inclusiv pazia sau rebordul din scânduri
RMC07A de 28 mm , geluite pe feţele văzute .

Streaşină din lemn de răşinaase, făţuită şi gel uită pe o

parte, cu grosimea de 24 mm şi cu pazie sau rebord cu
grosimea de 28 mm, geluită pe ambele feţe. Cuprinde:
in prezenta norma de deviz sunt cuprinse consumurile de manoperă pentru prelucrarea manuală
şi mecanică a fa l ţurilor şi geluitul scăndurilor de brad.

Se măsoară la metru pătrat real executat.

r
Streaşina se măsoară la metru pătrat real executat.
[ CANT 1
RESUR SĂ
DENUMIRE
___
U.M
II DENUMIRE RESUR SĂ U.M
ICANT !
!
Materiale I
Scăndur.! de brad mc 10.037 Materiale I
Rigle din lemn de brad mc 1 0015 1 Scăndura de brad mc 1 0.037 1
Pervaz profilat m 3.4 I I Rigle din lemn de brad mc
0.
035
1
Cuie kg I 0.2 ! Pervaz profilat m 3.4
, Cuie cu cap conic kg I 0.22 I

102 103
 r CANT ~ omamentale sculptate) şi dimensiunea de 8 X 12 cmsau 10 X 12 cm cu deschidere variabilă de 1 _

I U.M [- 1
DENUMIRE RESURSĂ 1,2 m. Pentru alte dimensiuni consumurile de materiale şi manopera se vor calcula corespunzător.
2. 1n cazul utilizării lemnului de stejar, consumul de manoperă se majorează cu 25%.

Dulgher
Manoperă
i 3. Pentru elementele cum ar fi: stâlpi, elemente decorative la pridvoare şi verande, normele de
consum de manoperă se vor stabili de la caz la caz În func~e de complexitatea şi densitatea
ore 5.4 I
elementelor sculptate (bazorelief, gravate rustice) conform desenului dat de proiect.
Munc~or deservire ore 2.7 4. Pentru elementele decorative sculptate care se vor restaura se va tine seama şi de gradul de
TOTAL ore 8.1 deteriorare a pieselor respective.

IMaşina tâmplarie
5. La capitolul lucrări de sculpturi in lemn sunt prezentate norme orientative pentru acest tip de
lucrări .
ore I 0.1
I Circ,u,lar..
I ore 0.1 Se măsoară la bucatâ.
_._--_.
01. Corecţie DENUMIRE RESURSĂ U.M
ICANT
in cazurile cu streşini executate din lemn de foioase (stejar) sau esenţe tari , :
se adauga: Materiale

-- - ._.- . Lemn ecarisat brad mc 0.Q18

Hârtie sticlala slefuit
DENUMIRE RESURSĂ U.M
! CANT coli I 1
Ulei de in kg 0056
._... _---- ._" -- I 1 :
Manoperă
Grinzi din lemn 2~08H~ mc 0.033 :
Dulgher ore 1.08
I I Manoperă

Muncitor deservlre ore I0.54 I Dulgher

Muncitor deservire
ore
ore
3
1.5
- _._, _'.0". ._------_. TOTAL ore 1.62
I Vopsitor ore
TOTAL ore 5.5
Utilaje
RMC09A
Maşina tâmplarie tJ" () 1'(R2- ore 006
Geluitul şi profilatul mecanic şi manual al elementelor Circular
decorative la căpriori , console sau la capătul panelor
"Or?t6 it!? ore I 0.08 1

aparente dela streaşina cu aste reală aparentă .

Cuprinde:
1. in prezenla nonmă de deviz sunt prevazute piese de complexitate medie (fără elemenle

104 105
 RMC10A
RMCllA
Executare "Pl anşeu din lemn de stejar" cu grinzi din
Executare schele din lemn de răşinoase pentru lucrări
lemn cu podina din scânduri sau dulapi din lemn
interioare sau exterioare pentru înălţimi peste 3 m
(stejar).
executată din lemn de răşinoase: bile, dulapi, scânduri
şi rigle cu toate materialele de prindere, rigidizate şi
ancorarea schelei de elementele construcţiei .

Cuprinde:
1. Fasonatul. geluitul feţelor văzute , montajul şi finisarea generală a planşeulu i.
2. Podina se execută cu lambă şi uluc. Se măsoară la metru pătrat.
3. Montarea se face cu aracet şi cuie, aracetul se foloseşte numai dacă este prevăzut în proiect.
4. Nu sunt cuprinse eventualele lu crări de vopsitorie cu ulei de in.

Se măsoară la metru pătrat.

DENUMIRE RESURSA
fI M,[CĂNT ~
. I I
r-, DENUMIRE RESURSĂ
1 ICANT
U.M ,.----, Bile rasinoase 2. '1 O II ' e;
Materiale

mc I 0.02 1
: Dulapi de brad l. 'i i# Irr,,, 8 mc 10.012
Materiale I Scăndura de brad l '16 0\.81D mc 0 008 1
.
Cuie ~8"3 " f f.
1
Scăndură de brad mc 10.03 1 kg 0.5 I
i Cuie kg 016 Scoabe b~ II ~l 8 kg
! 75
0. 1
I Aracet kg 1
0.2 1
! Material de prindere l> o t> '" kJ l.. kg I 0.22 ,
I
Manoperă Man operă
I
1 Dulgher ore I 59 Dulgher O o 10 rO.o ore 3.6
Muncitor deservire ore 128 Muncitor deservire 00 ' '1 f f)ti) ore 1.2
TOTAL ore 8.7 TOTAL ore 4.8
I
ICirc~ar IH H :J 1',.cB ore 0. 1 1

106 107
 RMC13
NOTĂ
Schelele din prezentul articol se utilizează În special la lu cră ri de restaurare a structurii de
RMCb - LUCRARI DE ÎNVELITORI
rezisten iă şi finisaje (lucrări care du rează un timp mai indelungat in func~e de graficul de execuţie
a lucrărilor). ln cazul in care perimetrul este mare, lemnul se va refolosi pentru montarea schelei
Învelitori cu falţuri dese din tablă de zinc sau cupru
pe tronsoane. incisiv pazii, şorţuri , imbrăcatul coşurilor, lucarnelor,
1. Demontarea schelei de recuperare de material lemnos in vederea refolosirii lui pe tronsonul de tabacherelor.
faţadă următor, se va face cu ate n ţi e, pentru aceste o peraţi i se vor aplica norme de deviz conf.
articolului urm ător RMC12. A - cu labla de zinc
2. 1n consumul de ma noperă nu este cuprinsă confecţionarea pe şantier a scoabelor special~ sau B - cu tabla de cupru
a pieselor de prindere.
3. Pentru schelele interioare simple se vor utiliza fie schele metalice fie schele din lemn.
Se măsoară la metru pătrat.
4. Schelele din lemn interioare se vor utiliza pe cât posibil şi pentru lucrările ce se execu tă la
tavane.
RMC12A 1--- --~

---_. __._..
-

DENUMIRE RESURSĂ

--- - ~-- ----

IUMT ~CAF~
Demontarea schelei din lemn de răşinoase pentru

I Tablă zinc de 0,5 mm

Materiale
lucrările
la articolul de deviz RMC11, inclusiv sortarea
şi stivuirea. kg 6.9 I
I Tablă cupru de 0,5 mm kg 8.55
Cositor aliaj kg 0.152 0. 152
I Bandă otel zincata kg 0.64 0.64
Se măsoară la metru pătrat.
ICuie tablă kg 0.Q18 0.Q18
Material măru nt (din val. tabla şi cositor) % 5 5
DENUMIRE RESURSĂ J U.M lCANTi
1Tinichigiu
Manoperă

ore 5.5 5.5

Manoperă
TOTAL ore 5.5 5.5
Dulgher Oo ! ofO ~ - I ore 1075 1
Muncitor deservire 50 1'19 OP ore 10.75 1
_ _ _ _ _ _ _ TOTAL ore 1.5
--'-':..:.:...:'--=--'C~

108 109

•
 RMC1 4 RMC15

Învelitoare din solzi din tablă de zinc sau cupru la Reparaţii la elemente ornamentale din tablă de zinc sau
acoperişuri de epocă fi ind cuprins confecţionatul cupru gata montate prin Înlocuirea elementelor
solzi lor şi montajul : deteriorate, cositorirea pieselor desprinse.

A1 - din zinc, având dimensiunile solzilor de 29 X 29 COl, având suprafaţa de acoperire de 24 X 24 A - din zinc
cm (0,058 mp), respectiv 18 buc/mp; 8 - din cupru
A2 - din cupru, având dimensiunile sclzilor de 29 X 29 cm, având suprafaţa de acoperire de 24 X
24 cm (0,058 mp), respectiv 18 buc/mp; Se măsoară la metru pătrat.
81 - din zinc, având dimensiunile solzilor de 25 X 25 cm, având su prafaţa de acoperire de 20 X 20
cm (0,040 mp), respectiv 26 buc/mp;
82 - din cupru, având dimensiunile sclzilor de 25 X 25 cm, având suprafaţa de acoperire de 20 X
20 cm (0,040 mp), respectiv 26 buc/mp;
DENUMIRE RESURSĂ U.M
I~I
I A [ 8

r
Materiale
Se măsoară la metru pâtrat.
, Ta!>a zinc de 0,5 mm kg 107 i -,
l --- CAN1ITĂŢI ITabla cupru de 0,5 mm
~.~
kg

U.M r-Al I A2 r81 I 82

DENUMIRE RESURSĂ I Cositor aliaj kg I0:3 1
I Material marunt (din val. tabla si cositor) % 10 1 10
Materiale
Manoperă
Tabla zinc de 0,5 mm
Ta!>. cupru de 0,5 mm
kg 1 573 1
- 1
614
Ii ITinichigiu ore 1 12 1 12 i
kg 706 . 7.57 TOTAL ore 12 12
Cositor aliaj kg 0.015 0.015 1 0.015 0. 015 1 i
Cuie Ia!>a kg 0.03 0.03 0.03 0.03 I
Chit romalchid kg I 0.01 0.Q1 0.01 0.01 I RMC16
Material marunt (din val. ta blei) % i 10 10 10 I 10
ManODer~ Montarea elementelor ornamentale la acoperişuri , gata
Tinichigiu ore confecţionate, din tablă de cupru sau zinc, prin
7.2 7.2 1 10 .4 I 10.4
prinderea În cuie. cu ştraifuri de zinc sau cupru şi
TOTAL ore 7.2 7.2 10.4 10.4 cositorirea perimetrală.

A ~ din zinc
8 - din cupru

Se măsoa ră la metru liniar perimetru.

11 0 111
 ---_._-- -
.I
..
___ o

i ---,

~
' CANTITĂŢI
CANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M
A r- B . 1_ _.. DEN_U_M_IR_E_RE_S_U_R_SĂ__ _ Uk·gM I AI r-A2- S1 1 B2 1 C; C2

Materiale ~ Cuie labla r

10.009 0.009 0.0 13 0.Ot3 0.018+ 0-.0-18--4,
I
I Material marunt % 10 1 10 1 10 10 10 10 ,1
Tabla zinc de 0,5 mm kg 1035 1 - I Manoperă
I 1

Tabla cupru de 0,5 mm kg - 10.43 i

Cuie labla kg 0.05 0.05 I Tinichigiu ore 2.4 2.4 ' 2.85 2.85 I 3.7 3.7
COS~Of aliaj kg 0.02 0.02 ____ ._ TOTAL ore 2.4 2.4 2.85 2.85 3.7 3.7
Material marunt (din val. labla şi cositor) % 10 1I 10
Manoperă
1
Tinichigiu ore I 2.1 I 2.1 RMC18
TOTAL ore 2.1 2.1
Cofecţionarea şi montarea jgheaburilor s imple din tablă
de zinc sau cupru fixate cu cârlige ornamentale din oţel :

RMC17 Al - din zinc, jgheaburi semirotunde cu D= 18;

A2 - din cupru , jgheaburi semiratunde cu D=18;
Glafuri şi copertine din tablă de zinc sau cupru având: Bl - din zinc. jgheaburi cu secţiune dreptunghiulară 11 X 18 cm;
B2 - din cupru, jgheaburi cu secliune dreptunghiulară 11 X 18 cm;
A1 - din zinc, lăţime desfăşurata 0-30 cm;
A2 - din cupru, I ă~me desfăşurală 0-30 cm; Buza jgheabului fiind intărită cu o vergea de oţel rotund cu 0=6 mm. Sunt cuprinse colţurile ,
Bl • din zinc, Iă~me desfăşurală 30-50 cm; ştuţurile
de racordare la burlane şi cârligele gata confecţionate .
B2 - din cupru, l ăţime desfăşurală 30-50 cm;
CI - din zinc, la~me desfaşurală 50-100 cm; Se mă soară la metru liniar.
C2 - din cupru, l ăţime desfăşurată 50-100 cm;

Se măsoară la metru liniar. DENUMIRE RESURSĂ

-. -lr ' 1 CA~TITĂŢI ' J
._ . U.M 1 AI I A2 I Bl r B2 I

L CANTITĂŢI Materiale

I
DENUMIRE RESURSĂ

Materiale
I~MJ A1-L~~ Bl I
___ B2 I CI T C2j
Tabla zinc de 0,5 mm
I Tabla cupru de 0,5 mm
kg
kg
I 1.8
I-
1 -
2. 5
2.41
-
I -
I3 I
1

I Cositor aliaj kg 10.12 0.12 0.15 015 i

I Tabla zinc de 0,5 mm kg 2.
07
1 - 1 3.4 5 1 - I 6.9 1 - 1 I Oţel beton cu 0;6 mm kg 10.23 0.23 0.23 10.23
! Tabla cupru de 0,5 mm kg - 2.57 I - 4.28 - 8.55 1
b~C I 1 5 ! 1 5
I I CârJige zincate sau aramite
Cositor aliaj kg 0.05 1 0.05 0.D76 10.D76 I o.152 0152 ! 152 1 152 1
I Material marunt 5 5
I Banda oţel zincală 1 kg ! 0.19 I 0.19 0.37 I 0.37 I 0.64 0.64 I

112 113
~----------------------~
DENUMIRE RESURSĂ
I-:M~ I:7~~ - ,Al
.
B2 1
AMC20A

Manoperă I Învelitori de ţiglă 350 X 170 mm şi coarne de 320 mm,

Tinichigiu I ore I 3.8 I 3.8 I 4.7 I 4.7 I aşezate simplu pe şipci de brad (fără astereaIă) , cu ligle
legate cu sârmă de şipci .
TOTAL ore 3.8 3.8 4.7 4.7

AMC19 Se m ăsoară la metru pătrat.

Confecţionarea şi montarea burlanelor simple

dreptunghiulara din tablă de zinc sau cupru prinse de DENUMIRE RESURSA ---F~
U.M
zid cu brăţări ornamentale din oţel , fiind cuprinse toate
caturile şi gurile de deversare necesare: Materiale
. _.. ---- - . I,
i
Al - din zinc, rolunde cu D=15.4 cm;
Tigle solzi 350X170 mm buc I 39 i
1 0 ~2 1
Coame pentru ligle 320 mm buc
A2 - din cupru, rotunde cu D=15.4 cm;
B1 . din zinc, dreptunghiulare 10 X 14 cm; I Şipci mc
B2 - din cupru, dreptunghiulare 10 X 14 cm; Rigle din lemn de brad mc I 0.01
, Tabla Zn mp 0.4
Se măsoară la metru liniar. I Ciment P400 Kg I 0.2
I i
CANTITAŢI
! Material de prindere % I 5
I,
Manoperă
DENUMIRE RESURSA
I
.•..••. _ _ J..
U.M
I Al ! A2 r8;-'-B2 t Tinichigiu ore I 4.5
I

1
Materiale TOTAL ore 4.5
-_ .--- ---- -
Tabla zinc kg I 2.2 ! - 2 15 1 -
Tabla cupru
Cositor aliaj
kg
kg
I. 1 3 2.75
AMC21A
0.07 10.07 0.08 0.08
I Bralara
1 Material marunt
buc
%
I 0~8 1 0~8 0.8
5 1 5
0.8
Învelitori de ţiglă solzi la acoperişuri cu contur
I poligonal şi pante mari, aşezate dublu pe şipci de brad
Man o peră
3 X 5 cm şi rigle de brad.
ITinichigiu ore 3 !3 3 i 3
TOTAL ore 3 3 3 3

Cuprinde:
- doliile, paziile, şorţu ril e , imbrăcalul coşu r itor , aticelor;

114
115
 .. _ - - ---_._-
Nu se cuprinde astereala de scândură şi lucrările de tinichigerie aferente. I CANT
DENUMIRE RESURSA U.M
~-
Se măsoară la metru pătrat.
Materiale

I~~ I
r' Olane de presa 300X140/100 buc 54
CANT
0~3 1
DENUMIRE RESURSĂ Var pasta mc
- ----- Ciment P400 kg

Tigle solzi 350X 170 mm

Materiale
INisip mc 10.026 1
buc 1 48 I ' Carton asfaltat CA400 mp 1.25
! Coarne pentru ţigle 320 mm buc 1 2 i Cuie tabla kg 0.02
1Şipci, rigle brad 'l1C 0015 1 Bitum kg 0.2
1Aliaj lipit kg 0.008 1 Tabla zincata 0,5 mm kg 0.35
1 Tabla (0,5) mm mp 1 0.4 Manoperă
f Ciment P400 kg 0.2 , I Tnvelitor tinichigiu ore 7.5
1Material de prindere % I 5
TOTAL ore 7.5
Manoperă

I lnvelitor ore I! 6
TOTAIL ore 6

RMC22A

Învelitori din olane speciale de presă 300 X 140/100 mm

aşzate pe un strat de CA 400 bătut În cuie pe asterea lă.

Cuprinde:
'- fixarea olanclor se face cu mortar de var şi adaos de ciment.

Nu se cuprinde astereala şi lucrarile de tinichigerie aferentă .

Se măsoară la metru păllat.

11 6 117
 Tn consumurile specifice de materiale se cuprind : cantităţi de materiale
CAPITOLUL RMD
aferente mortarelor pentru spriţ, grund, stabilit i n funcţie de marca acestora
şi grosimea medie a tencuielii, dozajele mortarelor fiind cele d in Tabelul nr.1
FINISAJE DE SUPRAFAŢĂ
şi 2.

CAP. RMDa - TENCUIELI DE EPOCĂ Mortarele sunt indicate in norma sintetic pentru spriţ, grund şi tinci
inclusiv umpleri de rosturi ş i pierderile de mortar in timpul execuţiei lucrărilor.'
CAP. RMDb -LUCRĂRI RESTAURARE LA TĂMPLĂRIE
LAMBRIURI ŞI PLAFOANE LEMN '
3.1.2. Toate materialele se consideră aduse la punctul de lucru.
CAP. RMDc - PLACAJE
CAP. RMDd - CONFECŢII METALICE
3.1 .3. În norme nu s-au cuprins consumurile de materiale pentru
confecţionarea schelelor simple pe capre şi a căilor de rulare pentru
mijloacele de transport local (roabe, tomberoane) .
CAP. RMDa - TENCUIELI DE EPOCĂ

GENERALITĂŢI
1. Conţinutul capitolului
Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucrări de tencuieli
speciale de epocă , precum şi pentru alte lucrări specifice suprafetelor la
pereţi (rostuieli). . -
2. Condiţii tehnice speciale avute in vedere la elaborarea normelor
La elaborarea normelor de deviz din acest capitol s-a ţinut seam a de
"INSTRUCŢIUNI privind executarea mortarelor de va r la zidăriile de
cărămida şi piatră aparţinând monumentelar istorice~ şi de mărci le de
mortar de var stabilite pe baza acestor instrucţiuni de către laboratorul de
spe~ialişti al DMIA, mortare care au stat la baza intocmirii "Propuneri de
analize speciale cadru" 1973 (DMIA) - (Tabelul 1 de la Cap. RMB - zidării
de epocă) .
La elaborarea normelor s-a ţinut seama de următoarele elemente:
natura şi reţeta mortarului folosit, care trebuie să corespundă cu
mortarul vechi al monumentului istoric;
natura elementelor tencuite: ziduri drepte, arce, bolţi , cupole;
tipul istoric de tencuială : ştearsă , În tehn ica frescă , tencuieli de epocă
de mare grosime (> 3 ,5 cm) ;
procese tehnologice de executare a lucrărilor, diferite de cele folosile În
mod curent in construcţii .
3.2. Consum urile specifice de forţă de muncă
- Toate operaţiile necesare conform tehnologiei speciale de preparare
a mortarelor speciale de epocă (conf "Instructiuni");
- Executarea manuală a tencuieli lor propriu -zise:
Montarea, demontarea şi mutarea schelelor simple;
- Degajarea de materiale şi moloz a locului de lucru , inclusiv curăţirea
schelelor, tărgitor de mortar, sculel or. etc.;
- Tn cazul tencuielilor exterioare se include şi executarea profilelor trase
cu şablonul având ieşinduri din cămpul pereţilor până la 5 cm ş i Iăţimi
până la 20 crn .
4. Condiţii de măsurare a lucrărilor
Lu c ră rile de tencuieli se măsoară la m.p.
La determinarea suprafeţelor se vor avea in vedere următoarele :
4.1. Suprafaţa tencuiehlor interioare la pereţi sau stâlpi se determină
înmulţind înălţimea acestora; măsurată între faţa brulă superioară a
plan ş eului inferior ş i faţa brută inferioară a planşeului superior, cu
înalţimea lor, măsurate intre feţele brute ale peretilor adia centi fiecărui
perete, respectiv lăţimea desfăşurată a feţelor stâlpilor. .
4.2. in cazul tencuieli lor la tavane boltite sau arcuite, Înălţimea peretelui de
tencuit se măsoară până la naşterea bolţii sau arcului.

3. Conţinutul nonnelor 4.3. La tava ne cu grinzi sau nervuri aparente, la suprefeţe măsurate in
p ro i ecţie orizontală se adaugă suprafeţele laterale ale grinzi lor sau
3.1. Consum uri specifice de materiale nervuri lor.

3.1.1. Consumurile specifice de materiale s-au stabilit pe baza reletelor de 4.4. Se scad golurile mai mari de 0,50 m.p. dar se adaugă suprafeţele

mortare folosite pe şantierele de restaurare ale monumentelor istorice . glafurilo r şi spaleţilor tencuiţi .
118 119
4.5. Profil ele trase cu şablonul la faţade cu ieşinduri mai mici de 5 cm 2. Conţinutul normelor
inclusiv, nu se măsoară separat şi nu se scad d,in suprafaţă .
2.1. Consumul specific de materiale
5. Observaţii Normele conţin materialele specifice pentru asigurarea restaurării tâmplăriei
de lemn .
Pentru normele de deviz pentru tencuieli speciale de epocă s-au folosit : Materialele necesare se consideră depozitate În apropierea locului de
muncă.
1. Analize cadru DMIA - Colectivul de proiectare - 1973
2.2. Conţinutul normelor de muncă
2. Instrucţiuni
privind executarea mortarelor de var la ziduri le de piatră Normele de muncă conţin:

şi cărămidă aparţinând monurnentelor istorice - (Tabel nr. 1 din

Cap. RMB zidării) operaţiile propriu zise;
manipularea materialelor pe distanţa de 10 m;
3. "Câteva consideraţii asupra mortarelor folosite În restaurarea ope raţiile de finisare şi retu şare locală:
monumentelor istorice şi de artă " de T atiana Pogonat, reprezentând pregătirea , încheierea şi deservi rea locului de muncă ;
Comunicarea susţinută in cadru l Sesiunii anuale de comunicări a odihnă şi n ecesităţi fiziologice .
DMIA (14·16 mai 1974).
Lucrăril e
se vor executa cu respectarea tuturor normelor, normativelor,
4. Indicator tehnic În construcţii de arh. Victor Asquini , ediţia 1942 şi prescripţiilor tehnice in vigoare şi cu respectarea normelor de tehnica
1947. securităţii muncii.

5. Experienţa dobândită de către cadrele de specialitate din D.M.1. şi Normele nu conţin :

D.M.A.S.1. pe şantierele de restaurare ale monumente lor istorice
(inainte de anul 1978 şi după anul 1990 până in prezent) . montarea, demontarea schelelor sau manevrarea acestora;
protecţia cu folii de polietilenă şi molton.
Normele se referă strict la tencuieli speciale de epocă În condiţii de
restaurare a monumentelor istorice cu mortar de var şi nisip, deci specifice Lucrările se consideră că
se execută la lumină naturală sau artificială
const ru cţi ilor vechi, care prezintă În majoritatea cazurilor umezeală de co respunzătoare şi la o temperatură medie de 15" C.
ascensiune capilară. Mijloacele de muncă sunt manuale, speCifice meseriei de tâmplar:
fierăstraie mici sau mari, rindele duble sau simple, dălţi diferite, deşti ,
şurube lniţ e.
CAP. RMDb - LUCRĂRI DE RESTAURARE PENTRU TĂMPLARIE LEMN,
LAMBRIURI ŞI PLAFOANE LEMN 3. Procese tehnologice

3.1. Demontarea tâmplariei speciale În vederea recondiţionării se va face

GENERALITĂŢI cu mare atenţie pentru a nu se deteriora şi mai mult.
Normele cuprind desfacerea că:ptuşelilor, a locurilor de uşi sau a
1. Conţinutul capitolului cercevelelor, transportul, numerotatul şi stivuitul in depozitul şantierului
Prezentul capitol conţine norme de deviz pentru: luându-se măsuri speciale de protecţie. De asemenea cuprinde
desprinderea geamurilor şi curăţirea chitului.
lucrări de demontări a tâmp lăriei speciale de lemn În vederea Aceleaşi măsuri de protecţie se vor lua şi pentru lambriuri.
restaurării: Se vor desprinde cu mare atenţie de pe perete frizurile, lambriurile
lucrări de restaurare a tămplariei speciale de lemn : propriU-Zise, se vor scoate dispozitivele de fixare.

120
121
3.2. Restaurarea propriu~zisă a tâmplăriei.
degaja rea părţii de elemente deteriorate sau strivite;
păsuirea poziţiilor În elementul existent;
aplicarea prin incleiere la presă a elementului nou;
aducerea la planeitate prin rinduire şi şlefuire ;
asamblarea panoului prin încleiere la presă, prinderea cu cuie wagner,
tipi uri, şuruburi şi chit pe spate (in cazul reparaţiilor capitale la lambriuri
prin Înlocuire de elemente) ;
şpănuit, chituit şi complelări locale cu şpan din furnir stejar, ceară de
albine, rumeguş lemn şi petice de stejar incleiate, executate pe
suprafeţe gata cu răţite , la îmbinări , găuri sau mici deteriorări de max 3
cmp.
3. Conţinutul normelor
În consum urile speCifice de materiale se cuprind toate materialele
necesare executării unei unită~ de lucrare (montaj) de calitate şi cantitate
corespunzătoare , adu se la punctul de lucru.
ln consumurile specifice de forţe de muncă sunt cuprinse:
- manipularea materialelor pe distanţa de 10 m;
- prepararea laptelui de ciment;
- pregătirea piesei pentru montaj (găurire, montare agrafe şi dornuri) ;
- premontajul şi verificările necesare;
- montajul definitiv şi turnarea laptelui de ciment.

4, Condiţii de măsurare a lucrărilor În norme nu sunt cuprinse:

Conform specifica1iei de la fiecare normă . - lustruitul, şlefuitui sau gradinatul elementelor de montare (normă
separată) ;
- montarea, demontarea schelelor şi eşafodajelor de orice fel ;
- protejarea pieselor gata montate cu prelate sau alte materiale;
CAP. RMOc - PLACAJE - transportul pieselor pe verticală sau orizontală până la locul de
montaj.
GENERALITĂŢI 4. Condiţii de măsurare a lucrărilor.

1. Conţinutul capitolului Măsurare a lucrărilor se face În conformitate cu specificaţiile de la fiecare

normă în parte.
Capitalul de faţă cuprinde consumuri de resurse pentru norme de deviz Toate lu crări le se execută cu respecta rea tuturor normelor de protecţie şi
pentru lucrări de montaj la placaje interioare şi exterioare ce se execută in securitate a muncii.
cadrul lucrărilor de restaurare monumente istorice, lucrări de complexitate
medie. Deoarece lucrările Întâlnite in acest capitol sunt de o mare
diversitate, in prezentul capitol nu s·au prezentat decât norme pentru cele
mai des întâlnite situaţii , pentru celelalte lucrări cum ar fi : profile din piatră
(baluştri , mâini curente, coloane, frize, antablamente, baghete etc.), urmând
RMOd - CONFECŢII METALICE
a se intocmi analize de preţ pentru fiecare caz in parte, piese ce se vor
confecţiona in ateliere specializate pe baza detaliilor din proiect, pe şantier
urmând a se face doar montajul şi eventuale ajustări. GENERALITĂŢI
2. Condiţii tehnice speciale 1. Conţinutul capitolului

La eleborarea normelor de deviz din acest capitol s·a ţ inut seama de Capitolul de faţă cu prinde consumuri de resurse pentru norme de deviz
toate prevederile şi prescripţiile tehnice În vigoare. pentru lu cră ri de restaurări locale de confe cţii metalice.

2. Conţinutul normelor

122
123
 În consumurile specifice de materiale se cuprind toate materialele
RMD01
necesare executării unei unităţi de lucrare, de calitate şi cantitate
core spunzătoare, aduse la punctul de lucru .
in consum urile specifice de forţe de muncă sunt cuprinse: RMDa - TENCUIELI DE EPOCA

- manipularea materialelor pe o distan ţă de 10 m; Tencuieli şterse de epocă :

- prepararea materialului;
- pregătirea piesei pentru montaj; A • pe zidărie de cărămidă la perep;
- montarea d efi nitivă . B · Ia tavane (suprafeţe plane orizontale);
C • pe zidărie de că rămidă sau beton la bolţi, arce şi cupole, de aproximativ 2,3 cm grosime;
3. Condiţii de măsurare

Cuprinde:
Măsurarea lucră rilor se face conform specifica1iei de la fiecare normă În
parte. . grund 0,7 cm
Toate lucrările se execută cu respecta rea tuturor normelor de protec~e şi - tinei 0,5 cm
securitate a muncii. Total 1,2 cm
- mortar pentru umplerea golurilor 1,00 cm
·5% pierderi

Se măsoară la metru pătrat

I
I

1
DENUMIRE RESURSA
I
UM LACANTlTAŢI
I I sL
C j
~rta:va~niSiP Materiale

Manoperă
me I 0023 !0.023 1O023 I

I Zidar ore 3.7 4.6 5.8 I

TOTAL ore 3.7 4.6 5.8

RMD02

Tencuieli pline de epocă

A -Ia zidă rie de cărămidă 3,5 cm;

B - Ia zidărie de piatră 4,5 cm;

Cuprinde:

124 125
 ,----
-f
_._-- - -
- grasime mortar grund 1,0 em
- tinei
To1a1
1,2 em
1,2 em
mortar pentru um plutu ră 1,0 em -Ia varian1a A
l DENUMIRE RESURSĂ

Materiale
U.M 1
CANT :
I
2,0 cm -Ia varianta B
Pierderi prin manipulari 0,3 cm.
Il Morta r var-nIsIp
..
I me i0.035 1
Manoperă
Se măsoară la metru patrat. I
! Zidar ore 7.5 I

- TOTAL ore 75
CANT ----~

DENUMIRE RESURSA U.M ,

A : B ,

Materiale RMD04
Mortar var-nisip me I0.035 : 0.045
Tencuieli de epocă ştearsă, cu mortar in tehnică de
I Manoperă
frescă , pentru zidărie:
i Zidar ore 4.5 5.2
TOTAL ore 4.5 5.2 A - pe zidărie de caramida la pereţi ;
B - pe zi dărie de cărămidă la arce, bolţi , cupale;

Cuprinde:
RMD03A
- grund 0,07 me
- umplere rosturi 0,01 mc
Tencuieli pline de epocă la zidărie de cărămi dă În arce, - pierderi 0,001 me
bolţi , cupole (3,5 cm). 0,018 me
- tinei 0,006 me
- pierderi 0,001 me
tolal 0,007 mclmp
Cuprinde:
- grund 1,0 cm Se masoara la melru pătrat.
- linei in trei straluri X0,004 1,2 em
2,2cm
- mortar umplere rosturi
- pierderi manipul ări
1,0 em
0,3em
I DENUMIRE RESURSĂ

To1a1 3,5cm
1 Materiale

Se măsoară la melru patrat. Mortar simplu pentru grund (1 parte var şi 2 parti nisip) mc 0.018 I0.Q18
Mortar simplu penlru tinei (1 perte var şi 1 parte nisip) mc 0.007 10.007
I
'
Călţi locaţi kg 0.8 0.8

126 127
 DENUMIRE RESURSA RMD06

Rosluilul zidăriei, cu mortar de var simplu, având

Manoperă
rosturile .... şi adâncimea .. ... :
Zidar I ore 7.8 9.75
TOTAL ore 7.8 9.75 A - zidărie de epocă cu cărămizi , având rosturile orizontale cu Iă~me 2,5-3,5 cm, cele verticale
1,25-1.75 cm, iar adâncimea de 3 cm;
8 - zidărie de epocă mixtă de piatră şi cărămidă sau piatră brută , având rosturile in Iătime medie
de 4 cm şi adâncime de 3 cm '
RMD05
Se cuprinde curătarea cu spaclul de lemn, peria de paie şi spălarea cu apâ şi apă tdre.
Tencuieli de epocă plină, În care linciul cu mortar in
tehnica de frescă, iar grundul În grosime de 1,5 cm cu Se execută cu mare grijă de muncitori cu Înaltă calificare supe rioară, la fel rosluiala de epocă
mortar var pastă şi adaos de ciment (40 kglmc): oig in ală .

A - zidărie de cărămidă Se măsoară la metru pătrat.

B - zidă rie de piat ră

CANT
Se măsoară la metru pătrat. DENUMIRE RESURSĂ UM I
J AI B

r- AC~T B-~
Materiale
DENUMIRE RESURSĂ U.M
; Mortar mc 0.026 ' 0.03 I
I Materiale
I Colorant oxid kg 0.075 10.075
Apa tare 0.05 1 0.05
II Mortar pentru grund mc 0 026 0.037
1 . Manoperă
Mortar pentru linci mc 0.007 0.007 ,
ICălţi tocaţi kg I 0.6 0.6
Zidar ore 3.6 I 3.96 I
Manoperă TOTAL ore 3.6 3.96
I Zidar ore I 8.25 i 9
TOTAL ore 8.<5 9

128 129
 -
RMD07 Se măsoară la metru pătrat

RMDb - LUCRARI DE RESTAURARE PENTRU [-- CANTITĂTI

TÂMPLARIE DIN LEMN, LAMBRIURI SI PLAFOANE DIN
LEMN
DENUMIRE RESURSĂ u.M -
L A T I'[
J B C . O
Materiale
Desfacerea, cu mare atenţie , in vederea recuperării
tâmplăriei, lambriurilor şi a altor elemente:
Lemn rotund stejar mc 10.015 ; - 0.027 1 - !
Lemn rotund brad mc 1 - 10.012 - 0.022
A • desfacere lambriuri din panouri monumentale la pereţi drepţi ; Clei oase kg 0.8 I 0.8 0.8 0.8
B - desfacere imposle (antablament deasupra uşilor) cu contur poligonal;

0~6
Hârtie stielata şlefuit celi 4 6 4
C - desfacere uşi ornamentale;
O - desfacere glaswanduri din lemn;
I Cuie wagner kg 1 0.06 0.06 0.06
HOltşuruburi buc 12 12 12 12
E • desfacere tavan din lemn I
IAracet
I
kg 1 001 001 0.01 0.01
Se măsoară la metru pătrat Manoperă
II Tâmplar
r-- DENUMIRE RESURSĂ U.M
CANTITĂŢI I TOTAL
ore
ore
100
100
75
75
160
160
120
120
!

A 'B eloi E <

Manoperă

I6.5 ,1
Tâmplar I 2 I 2 14.3
" RMD09A
ore ;
TOTAL ore 6.5 1 2 2 4.3
Şpănuit ,chituit şi comletări locale de max 3 cmp cu
şpan din turnir, ceară de albine, petice incleiate
executate la îmbinări, găuri sau mici deteriorări.
RMD08

Restaurare lambriuri şi tavane din lemn (demonta re,

descompunere În piese componente, extragerea Se măsoară la metru pătrat desfăşurat.
pieselor deteriorate, asamblarea tăbliilor şi frizurilor
orizontale şi verticale, remontarea la poziţie pe caroiaj
CANT 1
existent):
fUM
~.
DENUMIRE RESURSĂ

A -Iambriuri esenţe foioase (stejar, paltin, frasin, ulm);

Materiale
B -Iambriuri esenţe moi (brad, plop, tei);
C . tal/ane cu grinzi esen!e faioase; I Cherestea stejar mc 10.0001
O • tavane cu grinzi esenţe m; I Clei oase kg 0.001
! Furnir stejar mp I 0.02
130 131
 ...

DENUMIRE RES URSĂ ~ U.M [ CANTi

RMD11
Ceara de albine kg 0.02
Material marunt % Curăţi rea cu ţiglingul şi alte unelte adecvate a
10
Manoperă tâmplă riilor ş i confecţiilor din lemn ornamentate:

Tâmplar ore 9 A - elemente CIJ suprafeţe plane - se execută cu pglingul;

TOTAL ore 9 B - elemente CIJ suprafeţe profilate - se execută cu dălţi din !rusa de 60 buc;
C - elemente scluptate - se exeută cu dălp din trusa de 120 buc;

Se măsoară la decimetru pătrat.

RMD10A

Reparaţi la profile lambriuri (profil superior de cornişă ,

h=11 cm , desf. 25 cm , profitaţii pe faţa văzută ) .
r--·
, DENUMIRE R E SU RSĂ .~ ~-~ f ~ANTI~T~ŢJ
I
- -~ 1
Manopera
Tămpiar O O t; OI () q ore i0.5 : 08 !25 1
Cuprinde:
TOTAL ore 0.5 0.8 2.5
- deplacarea de adaosul din spate, secţionarea pentru indreptarea torsionărilor, aducerea la
aliniament drept, replacarea cu profile răşinoase la presă.

RMD12

Confecţi onat ş i montat caroiaj din lemn răşinoase

pentru montarea lambriuriJor, c ă ptuşelilor la uşi şi a
tavanelor din lemn:

A - pereţi ;
B - tavane;

Se măsoară la metru pă~at.

,.
I DENUMIRE RESU RSĂ

Materiale
I Cherestea raşinoase mc 10.015 10.02 ;

133
 · - ---'- _. __ .. _.
CANT
DENUMIRE RESURSĂ
,i U.M A
~T
B
DENUMIRE RE S URSĂ U.M
I
Ghermele
Cuie
Ipsos
1 buc 3.5
I
4
kg , 0.13 0.15

1 kg 2.4 2.4
! Crampoane de oţel pentru placaje
Praf de piatra
I (Mortar)
kg
kg
mc
Manoperă Manope ră
I
I Tâmplar ore 3.2 1 4.5 I I Pietrar ore 12
TOTAL ore 3.2 4.5 TOTAL ore 12
I
I

I ;1~ j
Malaxor ore
RM013A , Maşina de tăiai (flax)
~'----- ore

RMOc - PLACAJE NOTĂ

Montat plăci din piatră de travertin , marmură şi piatră
calcaroasă la pereţi, stălpi şi socluri, executate pe un
strat de mortar M100 de 3 cm grosime, cu rosturil e in
prelungire, În câmp continuu, pe suprafeţe cu contur
regulat.
Se măsoară la metru pătrat
1, Prezenta normă se referă la montajul plăcilor din piatră cu duritate mi~ şi travertin, pentru plăci
din piatra cu duritate mare (Vama, Molid, Albeşti , Baschioi etc.). Pentru mannură se va aplica un
spor de manoperă şi utilaj de 20%.
2. Plăcile din piatră sau mannură se consideră gata prelucrate din fabrică , cu grosimea cuprinsă
intre 2,54 cm, care nu necesită prelucrări majore pe şantier. Este indicat ca În comanda făcută la
fabrica de specialitate să se prevadă extrasul de piese pe dimensiuni, inclusiv grosimea constantă .
3. Rosturile sunt de maxim 3 mm.
4. Montajul se execută doar de către muncitori pielrari sau mozaicari specialişti În aceste lucrări.
5. Pentru placarea suprafeţelor cu contur neregulat se va aplica un spor de manoperă de 15% iar
pentru contur curb un spor de 20%.

I~~M r
RM014A
fCANT
DENUMIRE RESURSĂ
_ I
Montat plăci din piatră de travertin , marmură şi piatră
Materiale calcaroasă la pereţi, stâlpi şi socluri, executate pe un
strat de mortar M100 de 3 cm grosime, cu rosturile in
Placi piatră gata confecţionate mp 1 102 i prelungire, cu oglinzi in câmp, conform detaliilor din
Ciment alb kg 1 0.45 proiect.
Ciment kg 12.21
IVar pasla mc 10.002 '
1

i Ipsos kg ; 3
I Se măsoară la metru pătrat
Nisip OlC 10.041
Apa mc 1 0.02 I
134 135
 -
I --- , --D~~:I~E RESURSĂ CANT I
RMD15A

L Placi piatra gala ccnfecţ lonale

Maleriale
mp I 1.02 !,
Şlefuirea şi lustrui rea manuală a placajelor din piatră şi
mannură.

1 Ciment alb kg OA5 i

i Cimenl kg 12.21 i
Se măsoară la metru.
Var pasla mc 0.002

l--
Ipsos kg 3
Nisip mc 0.041 DENUMIRE RESURSA
Apa mc 0.02
Crampoane de oţel pentru placaje kg 0.38 Materiale
Praf de pialra kg OA ! Piatra abraziva pentru frecat
1 (Mortar) mc '(0.033), ~ Acid oxalic
Manoperă I Ceara
I Pietrar ore 19 ! Cârpa plusata
TOTAL ore 19 Ciment alb
, 1
Manoperă
I
Malaxor ore I 0.1 I Pietrar

I Maşina de taiat (flex) ore I 0.15 !

NOTĂ NOTĂ
1. Prezenta normă se referă la montajul plăcilor din piatră cu duritate mi că şi travertin, pentru plăci 1. Pentru şlefuirea cu flex se va aplica o reducere de 50%.
din piatră cu durilate mare (Vama, Molid, Albeşti. Baschioi etc.). Pentru marmură se va aplica un 2. Pentru suprafete neregulate sau curbe se va aplica un spor de manoperă de 12%.
spor de manoperă şi utilaj de 20%. 3. Procesul tehnologic este indentic cu cel prezenlat la capitolul pardoseli.
2. Plăcile din piatră sau marmură se consid eră gata prelucrate din fabrică , cu grosimea cuprinsă
RMD16
intre 2,5-4 cm, care nu ne cesită prelucrări majore pe şantier. Este indicat ca În comanda făcută la
fabrica de specialitate să se prevadă extrasul de piese pe dimensiuni, inclusiv grosimea constantă .
3. Rosturile sunt de maxim 3 mm. Montat ancadramente din piatră la uşi şi ferestre.
4. Montajul se execută doar de către muncitori pietrari sau mozaicari specialişti in aceste lucrări.
5. Pentru placarea suprafeţelor cu contur neregulat se va aplica un spor de manoperă de 15% iar A - cu secpuni până la 0,04 mp;
pentru contur curb un SPOf de 20%. B - cu secţiuni de la 0,041 mp până la 0,075 mp:

Se măsoară la metrurt.

136 137
 DENUMIRE RESURSĂ U.M
1- CANT
A l B
DENUMIRE RESURSĂ
I
Materiale Manoperă

Ancadramente din piatra gata ccnlecţionate pana la 0.04 mp I m 1 1.05 Pietrar ore 1.9 2.3
Domuri ~~.f 34 A2 ~ J ţ; kg 1 TOTAL ore 1.9 2.3
Ciment z.4d Or1l1 ~ kg 1 4.5 1 4.5 ;
1 Mortar U 1) 1{1S- mc 10.012 10.015 .
i Ancadramente din piatra gata conlecţionate peste 0.041 mp m • - 1.05 RMD17A
Manoperă
Pietrar (}f) AIJJ~ O RMDd - CONFECTII METALICE
1 ore 9.5 1 11 .5
TOTAL ore 9.5 11 .5 Restaurarea grilajelor metalice ornamentale la scări
sau balcoane, prin: completarea elementelor lisă,
NOTĂ sudarea elementelor existente sau desprinse,
Pentru sol bancuri cu Iă~mea de pană la 40 cm se va aplica aceeş i normă . indreptarea prin ciocănire a pieselor strâmbe.
Corectie:
01. Pentru ancadramente curbe,
se adauga:
Se măsoamla kilogram (prin căntănrea tronsonului de grilaj reparat).

I CANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M r-
A 1
-
B DENUMIRE RESURSĂ b~
Manoperă
Ju M ,!
I
Materiale I
ore 1 1.43 1 1.73
Oţel lat 3 4J ţtQ O kg 1 0.04
TOTAL ore 1.43 1.73
Electrazi $'3 OeI "l. kg 0005
Nituri 7J J24t O kg 1 0.02 i

Corectie: Manoperă

02. Pentru ancadramente profilate,

se adauga:
Lă cătuş
tJ()2f4 6() ore i 2
TOTAL ore 2

138 139
 RMD18A . fasonarea şi montarea şipcii pentru masca rea Urantului metalic.

Refacerea incastrărilor la porţi metalice, portal e, Se măsoară la metru liniar.

balcoane, para pete etc.

Se cuprinde desfacerea vechii Încaslrâri, refacerea încastrării cu mortar de ciment şi propti rea
L DENUMIRE RE SU RSĂ

Materiale
elementului pentru a rămâne fixat pe toată durata Întăririi martarului.
alei beton cu D=6 mm
kg 11.58
Se măsoar<lla bucată (de incastrare). I Lemn rotund stejar mc 0.0004 I

L- DENUMIRE RESURSĂ
CaramidO epoca
1 Mortar de var
Placule metalice grosime 10 mm
Piulile
buc ! 2.5
mc
kg
I 0.002
1 0. 14

I Materiale I
Manoperă
kg 0.006 1
I Ciment RIM 300
I Nisip
kg I 0.85 I j Dulgher I are I 3.6 I
I mc 10.003
Manoperă
TOTAL ore 3.6
IZidar l ore 1
1.1 I
TOTAL ore 1.1

RMD19A

Consolidare tirant de temn.

/

Cuprinde:
- spart zidărie de cărămidă fără degradarea pararnentului, in vederea introducerii tirantului metalic;
- trasarea liniei tirantului pentru consolidare;
- scobirea manuală a locaşului În lemn stejar În vederea aşezării tirantului metalic;
- introducerea tirantului metalic În locul creat;
. plombăril. zidăriei;
- montarea p/ărulelor, tensjonarea tiranlului metalic;

140
141
 tip II - 27 x 14 x4,O cm tip VIII - 30 x 15 x 5,5 cm
CAPITOLUL RME
tip III - 27 x 14 x 5,5 cm tip IX -19 x 9 x 4,0 cm
tip IV - 28 x 14 x 3,5 cm tipX - 24 x 24 x S,O cm
PARDOSELI ŞI SCĂRI
tipV - 28 x 14 x 4,5 cm tip XI - 30 x 30 x 5,5 cm
tipVI - 30 x 14 x 4,0 cm tip XII- hexag. cu lat. de 11 ,7
RMEa-PARDOSELI
12,5 cm si gros. de 4,0 cm
Pardoseli din cărămidă specială de e pocă
Normele prezentate se referă la pardoseli şi trepte din cărămizi dublu
- Pardoseli din piatră
presate , format special de epocă , aşezate obişnuit pe lat şi aşezată obişnuit
- Pardoseli din mozaic pe muchie, consumurile specifice de materiale fiind calculate in consecinţă.
- Pardoseli din lemn Nu se cuprind pardoseli aşezate În formă de parchet sau după desen
special pentru care se vor intocmi analize speciale în funcţie de desenul
RMEb -SCĂRI exact al pardoselii şi de asemenea nu se cuprind treptele din cărămidă in
formă de evantai, cele pe lat sau alternant, placat cu stejar sau r rumai cu
muchia treptei din stejar.
CAP. RMEa - PARDOSELI Stratul suport este din mortar de 3 cm aşe za t pe un substrat care poate
fi din beton simplu sau slab armat sau peste un strat de nisip sau balast.
GENERALITĂŢI Consumul de că rămizi /mp de pardoseală este calculat pentru rosturi de
10 mm care se vor fugui tot cu mortar şi adaos de cărămida pisată . Mortarul
1. Conţinutul capitolului este exprimat sintetic.
Din cele 12 tipuri de cărămizi s-au prezentat norme pentru tipul 1, V,
1.1 . Capitolul de faţă cuprinde norme de deviz pentru lucră ri de VIII si XI pentru pardoseli din cărămizi dublu presate aşezate obişnuit pe lat
pardoseli În cadrul lucrărilor de restaurare a monumente Iar istorice şi şi pentru tipul II , IV, VI , VIII pentru pardoseli din cărămizi dublu presate
de arhitectură . aş ezate obişnuit pe muchie pe care le-am considerat reprezentative din
1.2. in norme se tratează diferenţiat lucrările de inlocuire tota lă a punct de vedere consum uri de materiale, aşezate in camere patrulatere 9J
pardoselilor şi separat lucrărille de reparaţii propriu-zise a unor porţiuni laturi neegale, iar pentru trepte s-a exemplificat cazul pentru cărămidă tip II.
de pardoseală . .
1.3. Normele de deviz sunt Întocmite cu respectarea stnctă a tuturor 2.1.b. Consumuri specifice de materiale pentru pardoseli din piatră.
normativelor şi prescriptiilor tehnice in vigoare. Normele de devi z sunt Întocmite pentru:
2. Conţinutul normelor 2.1.b.1. Pardoseli din piatră .. ....... ., În grosimi variabile, cu figuri regulate
sau poligonale, gata confecţionate, În încăperi cu suprafeţe neregulate.
2.1. Consum urile specifice de materiale Rostuirea se va face cu chit de ciment alb (praf de piatră , cimenl alb şi
oxid colorant de culoarea pietrei naturale, îngrijit, umplându-se spaţiul până
În consum urile specifice de materiale se cuprind toate materialele la suprafaţa pietrei.
necesare de calitatea şi În cantităţile corespunzătoare aduse pe şantier În Normele se aplică şi pentru remontarea pietrei rezultate din desfacere
depozitul de lângă obiect (punct de lucru). În grijită .
in norme sunt cup rinse straturile suport specifice fiecărui tip de
pardoseală , ţinându-se seama de pierderile tehnologice şi netehnologice . 2.1.b.1 . Pardoseli din dale de piatră cu figuri poligonale neregulate , cu
În norme nu sunt cuprinse consumurile de materiale pentru dimensiuni diferite (În medie 20 x 40 cm) , de grosimi diferite (în medie 8-12
confec~onarea căilor de rulare (dulapi, panouri etc.), pentru mijloacele de cm) confecţionate pe şantier pentru marcarea unor ziduri de interes
transport local (roabe etc.) precum şi materialele de protecţie a pardoselilor. arheologic descoperite cu ocazia săpături lor de cercetare .
2.1.a. Consumurile specifice de materiale pentru pardoselile de cărămidă 2.1.c. Pardoseli din mozaic (tip veneţian din spărtură de marmură şi
specială de epocă
pardoseli turnate pe loc)
Cărămizile speciale de epocă se găsesc clasificate În literatura de Consum urile specifice de materiale sunt conform punct 2.1.
specialitate astfel:
tip I - 26 x 13 x 4,0 cm tip VII - 30 x 15 x 4,0 cm
143
142
2.1.d. Pardoseli din lemn - aşezarea spărturii de marmură pe suprafaţa de pardoseală ;
Norma cuprinde consumul de materiale specific fiecarui tip de pardoseală : - montarea frizurilor sau bordurilor din marmură sau piatră ;
- pardoseli din duşumele de stejar În grosime finită de 32 şi 42 mm ; - executarea lucrărilor propriu-zise;
- cură tarea resturilor de mortar.
2.2. Consumuri specifice de forţe de muncă Nu sunt cuprinse lucrările de şlefuire şi luslruirea pardoselilor.

Consumurile specifice de forţe de muncă cuprind toate operaţiile 2.2.d. Pardoseli din lemn
necesare executării unităţii de lucrare respectivă şi anume:
_ alegerea pe Iăţirni şi grosimi a duşumelelor pentru inscrierea în
- executarea propriu-zisă a pardoselilor; suprafeţele neregulate ale camerelor;
- pregătirea locului unde se afiă pardoseala ; - tăierea la capete şi pe margini de-a lungul zidurilor.
- degajarea locului de lucru de resturile de lucru ;
- anumite lucrări specifice fiecărui tip de pardoseală În parte şi anume: 3. Condiţii de măsurare a lucrărilor

2.2.a. Pardoseli de cărămidă Lucrările se măsoară la mp, mi , dimensiunile ce se iau in consideraţie

fiind cele ale suprafeţelor sau lungimilor real executate .
- transportul cu roaba a cărămizilor din depozit in incapere;
- alesul , sortatul şi stivuitul pentru punere în lucru; 4. Observaţii
- transportul cu targa de la st i vă până la punctul de lucru pe o di stanţă
medie de 5 m; a). Normele de deviz din acest capitol încearcă să exemplifice câteva
s i tu a ţii caracteristice monumentelor istorice, care nu se regăsesc în alle
- rectificarea muchiilor prin şlefuire manuală ;
- rostuitul cu mortar de var simplu cu amestec de cărămidă pisată indicatoare sau cataloage.
inclusiv pisarea cărămi z ii ) : b). Consumurile specifice de forţă de muncă propuse sunt rezultatul
- curăţatul de resturile de mortar;
observaVilor pe şanlierele monumentelor istorice (vezi analize cadru DMI) .
c). Normele re spectă toate normativele şi prescripţiile tehnice in vigoare
- spălatul cu apă şi apă tare;
precum ş i cele de tehnica securită~i muncii.
- ceruitul şi lustruitul ;
cioplirea unora din cărămizi pentru inscrierea lor În s uprafeţele
încăperilor .
CAP. RMEa - SCĂRI DE EPOCĂ NEORNAMENTALE
2.2.b. Pardoseli din piatră
GENERALITĂŢI
- tăierea prin dăltuirea manuală pe şantier a dalelor la figurile şi Normele de deviz din acest capitol se referă la executarea scărilor de
dimensiunile diferite indicate În plan; epocă din'lemn de stejar sau brad, cărămidă, dale de piatră (marmură).
- indreptarea şi polizarea manuală a muchiilor;
- rostuirea cu mortar de var cu slab adaos (50 kg) ciment la mc mortar; 1. Scări din lemn - scări CU trepte şi contratrepte, inclusiv executarea
- adaos de colorant la culoarea pietrei naturale; vangurilor .
- curăţi rea şi spălarea cu apă ; 2. Scări cu trepte , fără contratrepte , inclusiv vangurile .
- ceruire şi lustrui re. 3. Balustradă cu mână curentă la scările din lemn .
4. Scări cu Irepte de cărămidă de epocă dublu presată , aşezate pe
2.2.c. Pardosell din mozaic muchie sau pe lat, cu dimensiunile cărămizilor, frecvent utilizate pe
şanti erele de restaurare , de 28x14x 4,5 .
Principalele operaţii cuprinse În consumul specific de forţă de muncă sunt: 5. Scări cu trepte şi contratrepte placate cu plăci de piatră .
- pregătirea, curăţarea şi udarea suprafeţelor pe care se execută 6. Şlefuirea . lustrui rea şi ceruitul manual al treptelor din plăci de piatră .
pardoseala;
- pregătirea spărturii de marmură tip veneţian sau a mozaicului;
144 145
 Consumurile specifice de forţe de muncă corespunzătoare sunt
prezentate detaliat În normele RMEbl -;- RMEb7
RMEOl
În normele de deviz, materialele utilizate sunt considerate a fi depozitate
la locul de montaj, urmând ca pentru celelalte manipulă ri să se prevadă la
consumul de manoperă a transportului prin purtare d i rectă pe orizontala şi RMEa - PARDOS ELI
pe verticală co res punzător di stanţelor respective.
Pentru executarea unor scări complexe cu detalii complicate se vor Pardoseli din cărămizi dublu presate, format special de
elabora norme de muncă de către proiectant, norme ca re vor fi aprobate de epocă tip ...• aşezate obişnu i t pe lat, pe un strat de
beneficiar. mortar ... de 3 cm grosime.

A - că ră miz i epocă tip. 126 X t3 X 4 an;

B - că ră mizi epocă tip. V 28 X 14 X 4,5 cm;
C - că ră mizi epocă tip. VIII 30 X 15 X 5,5 cm;
D - că ră miz i epocă tip. XI30 X 30 X 5,5 cm;
E - că rămizi hexagonale cu latura de 11.7 cm şi grosime de 4 cm;

Se măsoară la metru patrat.

CANTITAŢI
DENUMIRE RESURSA U.M
A r~J _C I D 1 E
Materiale
Caramizi tip I bile 28
1 1 - - 1-
1 - 1
1 Mortar mc 1 0.035 10.035 0.036 0033 1005 1
Apa tare 0.1 0.1 0.1 I 0.1 I 0.1
Benzina , 0.05 0.05 0.05 0.05 0.05 1
I Caramizi tip V bue 1 - 24 - [ -1- [
Caramizi tip VIII buc 1 21 1 1 1
I Caramizi lip XI buc 11
1Caramizi hexagonale buc I 1 29 1
Manoperă

IZidar ore 6.1 6.1 6.1 6.1 1 6.1 I

TOTAL ore 6.1 6.1 6.1 6.1 6.1
I
( Malaxor o~J 0.01 1 0.01 1 0.01 1 0.01 1 0.01 I

146
147
 RME02 RME03A

Pardoseli din cărămizi dublu presate, form at special de

Ş l e fuitul pardoseli lor din că ră miz j de e pocă .
epocă tip ..., aşezate obişnuit pe muchie, pe un strat de
mortar ... de 3 cm grosime.

A - cărămizi epocă lip. 126 X 13 X 4 cm;

B - cărămizi epocă tip. V 28 X 14 X 4,5 cm; Se măsoară la melru pălrat.
C - cărămizi epocă tip. VIII 30 X 15 X 5,5 cm;
.- ---_ .. -
O- cărămizi epocă tip. XI30 X 30 X 5,5 cm;
DENUMIRE RES U RSĂ CANTi
U.M
Se măsoară la metru pălrat.
Materiale

- -I: l ,

~ DENUMIRE RESURSĂ
CANTI TĂŢI I Piatra abraziva pentru frecat kg I 015 1
I I Apa mc 1 0012 i
Materiale
~ I A I ~J c I O j
Manope ră ,I
I Caramizi tip I buc 75 I -I- -I II Z'Idar ore 3.6
!

Mortar mc ' 0.061 0.065 0.062 0.057 I TOTAl. ore 3.6

Apa Iare 0.15 . 0.15 0.15 10.15 I NOTĂ
Ceara kg 0.04 1 0.04 0.04 0.04 I 1. Şlefuilul brul se execută cu pieire de frecai, pietre de polizor cu granu laţie mare nr. 1 şi 2;
I Benzina I 0.05 0.05 freca rea se face după udarea cu apă a pardoselii conform indica~ilor din proiect.
0.05 1 0.05 I
Caramizi tip V
I 2.1n faza a II-a se execută şlefuilul fin cu pietre de polizor nr, 3 şi 4 acordăndu-se alenţie
ICarămizi tip VIII
Caramizi tip XI
buc
buc
buc
1 80
1
I
68 1
I
I
deosebita resturilor.
3. Nu sunt cuprinse materialele de protec~e a pardoselelor.
I 1 52 I
Manoperă RME04A
I
Zidar ore 1 8.27 1 8.27 1 7.5 7.5 I Ceruitul şi lustruitul manual al pardoselilor di n cărămizi
TOTAL ore 8.27 8.27 7.5 7.5 de epoc ă.
I
l Malaxo~. _Lore i
10.018 0018 i 0018 10018 1
Se măsoar.l1a melru pătrat.

148
149
 -

r 1- DENUMIRE RESURSA
CANT

l-
'CANT ' U.M
DENUMIRE RESURSA 1 U.M 1 . r I A II B
1 Ciment alb ~f f?/lio , - kg 1 1
Materiale Rumegu$ de lemn 'f 3t, ? , ! 2- kg 0.1 0. 1
kg 10 12 i I Dale de piatra neregulate mp 1.4
BenzÎna 0 15 1
1 .
I Manoperă
Manope ră
I Pietrar ore 11 22
Şl efuitor ore I 2.2
I - -
TOTAL
.& •• _ .
ore 11 22
TOTAL ore 2.2

N OTĂ
RME06
1. Ceruitul şi lustruitul se execută numai la pardaseli şlefuite fin .
2. Această lucrarea este indicat să fie executata de şlefuitoare calificate şi să se realizeze in
stadiu de finisare generală a monumentului istoric. Desfacerea pardoselilor degradate din lespezi de piatră ,
3. Nu sunt cuprinse materialele de protejare a pardoselilor. prin degajarea de jur i mprejur, p rin îndepărtarea cu
4. Ope ra~ile se execută de cea. 3 ori. dalta a mortarului din rosturi, apoi prin ridicarea datelor
cu ranga, c u mare atenţie , in vederea recupe rării şi
RME05 depozitarea În interior departe de pe reţi i monumentului
(pietaţi) , apoi trasportul În exteior.

Pardoseli din dale de pi at ră ... , i n g ro sim e ş i suprafeţe

variabile.

A - dale de piatră cu figuri regulate (finite din fabrică) ; Se mă soară la metru patrat.
B - dale de pia~'ă cu figuri poligonale neregulate, cu dimensiuni diferite (in medie 20 x 40 cm)
confecţionate pe şantier din placaj brut, cu rosturi 1-2 rnrn l ăţime, pentru marcarea unor zid uri de
interes arheologic descoperite cu ocazia săpăturilor de cercetare. DENUMIRE RE S URSĂ

Se măsoară la metru pă trat. Manoper~

I -- ---- CA/IT
. Pietrar ore i2 1
DENUMIRE RESURSA U.M TOTAL ore 2

1-
I Materiale
A B

IDale de piatra regulate mp ! 1.03 1

Mortar mc 0.032 i 0.037 1

I
Praf de piatra
Colorant oxid ,
l 2P '''''2
111 {!, f 3
kg
kg
6 6 !
0.07 i 0.07

151
150
 RME07 RME08

Pardoseli din mozaic tip veneţian din spărtură de Pardoseli, plinte, şi scafe din mozaic, turnate În diverse
marmură. culori, cu figuri şi modele complexe, În încăperi cu
decrosuri şi rezalituri.
A - Încăperi cu contur regulat;
B - încăperi cu contur neregulat sau in casete; A - pardoseli din mozaic color, de 1,5-2 cm grosime
C - incaperi cu contur curb; B - pardoseli din mozaic turnate cu modele complexe, de 1,5-2 cm grasime;
C - plinte şi scale din mozaic color;
Se mă soară la metru pătrat.
Se măsoară la metru pătrat (variantele A şi B)
1---

~
DENUMIRE RESURSĂ
lu: CANTITĂŢI

B 1 C
Se măsoară la metru liniar la var. C.

JU~~ [
A CANTITĂŢI
,, Materiale
DENUMIRE RESURSĂ
1-T
~ _l B C
Mozaic venetian kg 65 I 65 65
Materiale !
Ciment alb mc 4 4 4 I
Mortar mc 0.045 10.045 10.045
! Ciment kg 1 19.5 16.5 I, 2.04 I
Manoooră
: Ciment alb kg 1 3.5 6.5 I 0.9
Mozaic granulat kg 1 23.7 23.7 3.5 I
Mozaicar ore 1 9.3 1 10.8 I 111 Colorant oxid kg 1 0.1 0.2 10.015 '
TOTAL ore 9.3 10.8 11.1 1 Nisip mc 0.04 0.04 0.005 I

I0017 1 ~017 i 0.017 1

Utilaje mc 0.02
I APa 0.02 10001 I
IMalaxor ore Rumeguş de lemn kg 0.05 0.05 - 1

NOTĂ
I Şipci raşinoase mc 0.001 0.001 , 0.001
1 Manoperă
1. Este obligatoriu ca in proiect să se dea detalii privin reteta mortarului şi desenul corespunzător .
2. Lucrarea se execută de muncitori mozaicari specializati in acest gen de lucrări I Mazaicar ore 4 4 35 1
3. În consumul de manoperă nu sunt cuprinse şleluilul şi lustruitul pardoselii. TOTAL ore 4 4 3.5
NOTĂ
Pentru reparapi locale, manopera se majorează cu 20%.

152 153
 RME09 r I
I DENUMIRE RESURSĂ U.M
II F 1' 1--1
Pardoseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie, ~-
geluite şi fălţuite in grosime finită de 32 mm, Materiale
confecţionate pe şantier şi montate obişnuit pe:
Dulapi de stejar de 40 mm grasime mc 10067 10.073 10.073 10.067
A - grinzişoare de tutan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pământ sau beton cu lamilă şi uluc;
I Pervaz profilal m 1 11 ' 1 1 1 1
8 - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pămănt sau beton cu fali suprapus; 1 Cuie kg I 0.12 I 0,15 0,15 1 0,15 !
C - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pămănl sau beton fălluite; Lucru la maşină ore i 1.1 I 1.7 1.7 1 1.1 !
D • grinzile existente ale planşeului de stejar cu l ambă şi uluc;
Manoperă
E - grinzile existente ale ~anşeului de stejar cu falţ suprapus;
F - grinzile existente ale planşeului de stejar nefălţuite; Dulgher ore 4.5 81 8 5
G - duşumea oarbă montală in bitum (existentă) cu lambă şi uluc; TOTAL ore 4.5 8 8 5
H - duşumea oarbă montată in bilum (existenlă) cu falI suprapus;
1- duşumea oarbă montată in bilum (existentă) nefălluile ;

RME10
Se mă soară la metru pătrat
Lăţimea duşumelelor de cea. 15 cm.
Pardaseli din duşumele de stejar uscat În uscătorie,
geluite şi fălţuite in gosime finită de 42 mm.
CANTITĂŢI confecţionate pe şantier şi montate obişnuit pe:
DENUMIRE RE SURSĂ U.M ,""1- -,- I "

1-- _.,L A 8 I CJ D I E
A - grinzişoa re de tufan (80 x 80 mm) aşezale direct pe pământ sau beton cu lambă şi uluc;
I Materiale
B - grinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pămănt sau beton cu fal! suprapus;
'N Z" ,,1Dulapi de stejar de 40 mm grosime 1 mc I0.073 0.073 0.067 0.073 0.073 1 i C - g rinzişoare de tufan (80 x 80 mm) aşezate direct pe pământ sau beton nfălţuite ;
~~A ?,.S:45'Grinzişoare tufan mc 0,012 0.012 I 0,012 - I- D - grinzile existente ale ~anşe ului de stejar cu lambă şi uluc;
29Ha;t,/ Pervaz profilat m l 1 1 1 1 1 1 1
E - grinzile existente ale planşeului de slejar cu falI suprapus;
F - grinzile existente ale planşeului de stejar n efălţuite ;
SJS36U'1Cuie kg I 0,13 0.13 0.13 I 0.12 I 0.12 I G - duşumea oarbă montată in bitum (existentă) cu lambă şi uluc;
Of)/~8 ~I, Carbolineum
(.z(Jd14~ Petrol
kg I 0.1 0.1 0,1 II! H - duşumea oarbă monta tă in bitum (existenlă) cu falI suprapus;
I - duşumea oarbă montată in bitum (existentă) nefâlţuite;
0.05 0.05 0.05
2 gO€514 Moloz, zgură mc I 0,09 1 0,09 0.09 I
ţ3 64.ţa;1 Lucru la maşina Se măsoară la me~u pătrat.
ore 1.7 1.7 I 1.1 1.7 1.7
Lă!imea duşumelelor de cea. 15 cm.
Manoperă

tl'IOll"J Dulgher ore I 8.4 8.4 5.4 7 7

_._ _ _ TOTAL ore 8.4 8.4 5.4 7 7

154 155
 DENUMIRE RESURSĂ I u:i CANTITĂŢI
"1 , . RMEll

ci
~

1 --- .

i 1 A I B I ~ . Frecat, curăţat, ceru it şi şpănu i t la diverse tipuri de

Materiale l pardosell:
Dulapi de stejar de 40 mm grosime
I
mc 10.091 10.091 0.084 / 0.091 10091
Grinzişoare tutan
j
Pervaz profilat
mc / 0.012 0.012 / 0.012 . I I. A - pardoseli din mozaic: frecat, lustruit şi ceruit;
8 - pardoseli din marmură : frecat, lustruit şi ceruit;
m 1 1 1 1 l '
C . pardoseli din parche1: curaţat , lustrun şi ceruit, şpanui t ;
/ Cuie kg 10156 0.156 10.156 0.146 10.146 1
CartJolineum kg 0.1 0.1 0.1 Se măsoarilla metru pătrat
/ Petrol 0.05 0.05 0.05

~~U.M
Moloz, zgura mc 0.09 0.09 0.09 CANTITĂŢI
Lucru la maşinâ ore 1 1.9 DENUMIRE RESURSĂ
1.9 1.9 1.9 1.9
A C
Manoperă
Materiale
Dulgher ore I 9 9 6 8 8 Piatră abrazivă pentru frecat kg
TOTAL ore 9 9 6 8 8
I 0.24/ 0.55
I Acid oxalic tehnic kg 0.015 0.03
I Ceam de parchet
DENUMIRE RESURSĂ U.M I CANTITĂŢI kg 0.015 0.015 0.08

Materiale
i F I.GT H.f I Parchetin
Hârtie de slefuit
kg
buc
0.015 0.Q15 1 0.1
1 1
Dulapi de stejar de 40 mm grosime mc 0.084 0.091 0.019 0.084 1
Frizuri
I Aracet
mp
kg
0.1
I
Pervaz profilat 004 1
m 1 1 1
Cuie
1
I
! Material marunt (acid clorhidric, cârpe, păsla) % 5 5 5
kg 0.146 0.18 18 1 0.18 I Manoperă
Lucru la maşină ore 1.9 1 1.3 I
Manoperă
1.9 1.9
IParchetar 1 ore 1 5.33 1 6.66 117 .88

Dulgher TOTAL ore 5.33 6.66 17.88

ore 6 8.5 8.5 7
TOTAL ore 6 8.5 8.5 7
RME12A

Desfacerea pietrelor de mormânt din incinta bisericii,

cu mare atenţie pentru a nu se deteriora.

156 157
Cuprinde: r-----'---'-'-
Se degajează manual cu dalta mortarul care etanşează mormâmul de jur imprejur, se
demontează manual plăcu!ele de pardoseli din vecinătale . Se creează un spaţiu orizonlal de jur
imprejurul pieirei de mormânt pe adâncimea de 10-20 cm, apoi cu pene de lemn aşezate pe laturi
În aceste spapi prin baterea lor succesivă cu ciocanul de cauciuc, se Încearcă desprinderea pietrei
DENUMIRE RESURSĂ

Materiale
U.M
t iI
de mormant de pe locul unde este aşezată. Urmează legarea pietri cu funii de cânepă. aşezarea Dulapi de stejar Z'II 2..f, b ~ mc 0065
ei pe un cărucior şi depozitarea provizorie in exteriorul bisericii, În incinta şantierului, unde va fi Scânduri de stejar 2- ?o 9)L ~ mc 1 0.015 1 i
protejată cu folie de polietilenă , aşezată pe un schelet de lemri inchis cu plăci PFL. Vanguri - rigle de stejar '/.q 1, 2..P~ mc I 0.04 ,
Pentru a nu se răsturna , În Umpul transportului pe cărucior va trebui fixată cu piese de lemn.
Material de prindere 80 00 ~L kg I 0.07 !
Se măsoară la bucată . Material marunt (din val. materialului) !?OO IO 2 ~ % I 2
Manoperă

DENUMIRE RESURSĂ U.M

ICANT Dulgher O~ (ofoLJ ore 12
TOTAL ore 12
I Utilaje
Materiale
I Rigle din lemn de brad mc 005 Masina de tămpiarie - geluit 000 '1M32- ore 0.6
1
I Folie polietilena kg 12 1 I MaşiMşlefui'-~O 8 ":'" r, ore 0.4

ICuie kg 10.15 t

Manoperă
I RME14A
I Pietrar t
I ore 2
TOTAL ore 2
Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime (fără
contratrepte), inclusiv executarea vangurilor, din lemn
de stejar,
RME13A

RMEb - SCARI
Se măsoară la metru liniar.
Scări de lemn cu trepte de 1 m lungime şi cotratre pte,
inclusiv executarea vangurilor, din lemn de stejar.
DENUMIRE RESUR SĂ U.M iCANTI
,
Materiale
Se măsoară la metru liniar.
Dulapi de stejar 2 912(r;" mc 0.065
Grinzi de stejar l -l ,f~ '1W mc 0.04
I Material de prindere ;f ()" eJ .!f- 92. kg 0.05 I

158 159
 I ~M ]CANT !
f~ANT DENUMIRE RESURSĂ
DENUMIRE RESURSĂ - f UM I

Material marunl (din val. materialului) ,'9 f)(J~ Z r.:ţ. ! %

L!
I 2 I
1- __
Maşina şlefuit ~(d.Q2.1 1f, ----------~I_~ 1il4l
Manoperă

Dulgher ore 9
RME16
TOTAL ore 9
Utilaje
, cărămidă specială de epocă tip. II, dublu
Trepte din
I Maşină de tâmplarie - geluit tJ C!o ':f' 112- ore i 0.5 presată,
cu rosturi de 1 cm grosime, aşezate pe
1 Maşina ~':!"~ _ -11 11 t7 ;> ~ {...el>'-------- ore J i_ _0.25 muchie, peste fundaţia din beton simplu, pe un strat de
__
mortar .... 1 cm grosime:

A - trepte de 1 1/2 cărămid ă Iăpme , cu completare de că rămid ă pe lat;

RME15A B - trepte de 1 1/2 cărămi dă lăţi me , fără completare de cără midă pe lat;
C - trepte de 1 cărămidă Iăpme , cu completare de cărămidă pe lat;
Balustradă cu mână curentă la scările din lemn de D - trepte de 1 cărămidă Iăpme, fără oomr'etare de cărămidă pe lat;
stejar.
Se măsoară la metru liniar.

I- I
I CANTITĂŢI
i
_lU~M
Se măsoară la metru liniar. DENUMIRE RESURSĂ
I
I - - . - ___ o
A L BJ C
I D

I l CANT I
Materiale
DENUMIRE RESURSĂ
I I ._ i
U.M
I Câramizi
: Mortar
buc 1 45 1 32 1 29 1 22
mc 10.024 10.02 10.015 10.012
Materiale
II Apă tare 0.08 0.08 1 0.06 I 0.06
Dulapi de stejar 2. 9- {2. br;; / mc 10008 ! Mano~ră
Bandă de oţel30X3 mm SD<>f.> 3' 2.-
kg I 0. 14 I ! Zidar I are i10.37 18.83 1 5.75 1 5.19 I
. Material de prindere 80('>0 1ol.- kg 0.07 1
Material marunt (din val. materialului) ~ COţ) 2- :ft-- % I 2 1 ~---- ._-- -- TOTAL
. --- -.. - _._-
ore 10.37 8.83 5.75 5.19

Manoperă I
Dulgher ~O lo f Of:) ore 1 10 .5 I
TOTAL ore 10.5

IMaşina de tâmplarie - geluit

!
ore I 0.5 i
160 161
 RME17A

Trepte masive din piatră de carieră, cu secţiunea 20 x DE_N_U_M_I_RE_R~S_

E UR_S_Ă~_-_-_-~-_"~-~~~_I ~ ""
40 cm , cu profil simplu, montate pe fundaţii de beton
existente, inclusiv rostuirea cu ciment alb, praf de
- 1 I 0.01
piatră şi oxid colorant. Manoperă

I Siefuitor I are I 4.2 I

TOTAL ore 4.2

Se măsoară la metru liniar.

RM E19A
DENUMIRE RES URSĂ !CANT I

--_ .. _._- 1UM Lustruirea şi ceruirea manuală a treptelor din plăci de

I
Materiale -1 piatră .

!Treple de piatra m 1 02 !
I Mortar mc 0.003 '
,; Manoperă Se măsoara la metru liniar.
IPietrar {}O ,{ Z '3 tJtJ ore I 5
TOTAL ore 5 DENUMIRE RESURSĂ UM lCANTI
~-
I Materiale
f L.
RME18A Ceara kg 10.03
1 C â r pă pl u şata buc i 2 I
Şlefuirea manuală a treptelor şi contratreptelor din I
plăci de piatră .
I Acid oxalic I 1001 1
,
1 Manoperă

I Pietrar ore I 28 !
Se măsoară la metru liniar. -- -- TOTAL ore 2.8
.. _~. --

, ICAtITl
DENUMIRE RESURSA
I U.M t--
Materiale 1

Piatra abrazÎva pentru frecat kg 10.75 1

162
163
 CAPITOLUL RMF intrucât caracteristica principală a acestor norme este câ toate
operaţiunile de confec~onare, debitare, prelucrare, ajustare a pieselor din
LUCRĂRI DE RESTAURARE LA lemn se execută În intregime manual , consumul normat este cu mult
MONUMENTE DIN LEMN superior celui in care s-ar uliliza material ecarisal, pulând ajunge diferenlial
pe lucrare până la 1.5-1,8 mc bruVmc prelucrat.
Pentru cazul utilizări i materialului primar debitat ecarisat se va lua În
RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE considerare un consum mediu brut de 1,1·1,2 mc brut/mc prelucrat, fiind
RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE necesară prelucrarea manuală a tuturor fetelor materialului,
RMFc - LucRĂRI DE PROTECTIE LA
STRUCTURILE DIN LEMN 2.2. Consum urile specifice de forţă de muncă

Consumurile de forţe de muncă au În vedere de asemenea sistemul

RMFa - ELEMENTE STRUCTURALE
RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE
GENERALITĂŢI
1. Conţinutul capitolului
Specificul lucrărilor de restaurare la monumentele din lemn impune
inventarierea minuţioasă a tuturor pieselor componente, a sistemelor
concrete de prindere, a îmbin ărilor şi tehnicilor de asamblare utilizate
precum şi starea de conservare a acestora, ce cond uce În ultimă instantă la
stabilirea soluţiei de restaurare. .
Pentru stabilirea normelor specifice pentru lucrările principale privind
confec~onarea de piese noi ce urmează a inlocui pe ce le existente
deteriorate, s-a analizat sintetic o serie de monumente de lemn de
complexitate medie atât În ce priveşte componenţa părţilor constitutive ca
număr de piese şi volum aparent, precum şi În ce priveşte forma acestora,
tipurile specifice de îmbinări utilizate cu frecvenţa cea mai mare, acestea
conducând la un consum unitar mediu.
Pentru situaţiile ce nu se înscriu în cele prezentate privind structura
elementelor constitutive, volum sau sistem de îmbi nări utilizat am prezentat
În detaliu defalcate toate operaţiunile de prelucrare şi Îmbinare specifice
lucrărilor de lemnărie putând permite oricărui specialist suplimentarea
normei de bază cu diferenţele specifice astfel analizate.
Normele sunt întocmite in condiţiile lucrului la temperatura peste O°C,
lucrându-se la lumina zilei sau lumină artificială corespunzătoare.
2. Conţinutul nonnelor
2.1. Consumurile specifice de materiale
Consumurile de materiale conţin materialele efectiv introduse În lucrare,
inclusiv pierderile tehnologice respective.
manual de prelucrare al materialului. randamentul acestor operaţiuni fiind
simlitor redus fală de cele ce permit mecanizarea lucrărilor.
in majoritatea cazurilor prezentate s-a utilizat ca material de bază lemnul
de stejar, normele fiind concepute În această ipoteză.
Totuşi, pentru situaţia în care materialul utilizat este din răşinoase sau
alte esenţe moi. se va prevedea o reducere a consumului de manoperă cu
25% (respectiv 1:1 ,33).
Sunt cuprinse următoarele categOrii de operaţiuni :
2.2.1. Lucrări de desfaceri de elemente componente din structură sau
finisajul monumentului, fiind cuprinse:
Desfacerea ingrijită a pieselor. desfacerea îmb inărilor folosindu-se
pane de lemn (pentru a nu se deteriora piesele originale);
Transportul in depozitul obiectului, cercetarea. sortarea, îndepărtarea
impurităţi l o r ;
Marcarea şi numerotarea pieselor, trecerea acestora in piesele
desenate ale proiectului pentru a permite o lesnicioasă remontare ;
Realizarea de eşafodaje şi susţineri necesare stabilităţii monumentului
pe durata lucrărilor de desfacere.
in totalitatea lor, lucrările de desfaceri şi mai cu seamă cele de desfaceri
pentru elementele structurale, se realizea ză În două maniere distincte şi
anume:
Desfacerea de sus in jos (de la şarpanlă spre elementele de perete şi
tălpi)putându·se accepta varianta unei părţi din monumenl, sau
monumentul În intregime În cazul n eces ităţii strămutării acestuia pe un
alt amplasament;
De multe ori sunt necesare desfacerea unor părţi din monument de
obicei elementele solicitate la sarcini mari ce au cedat În timp , sau
elemente degradate de intemperii sau proasta exploatare , În acest caz

164 165

(tălpi degradate), se poate realiza desfacerea de jos în sus strat
strat, În conditii de lucru asemănătoare celor de la subzidiri.
2.2.2. Lucrări de revizure, recondiţionare şi remantare În operă a pieselor
originale la structura monumentului fiind cuprinse:
curăţirea imbinărilor ;
îndepărtarea părţilor deteriorate in conformitate cu soluţia de
recondiţionare stabilită de proiectant;
realizarea completărilor necesare cuprinzand capătul piesei cu
sistemul de fixare, respectiv tipul Îmbinării originale precum şi
imbinarea În zona de prelungire , aceasta urmând de asemenea
indicaţiile proiectantului, astfel:
Îmbinare la '/2 sau gură de lup;
fixare În cepuri sau lambă şi uluc;
fixare În cuie din lemn simple sau cu pană de blocare;
fixare prin incleiere in cazul zonelor cu suprafeţe pictate etc ..
utilizarea de legături metalice a fost intenţionat lăsată la urmă ,
acest gen de consolidare deosebit de controversat pentru
elementele de lemn nefiind recomandat decât În cazuri
excepţionale, fiind indicată pentru asemenea situaţii utilizarea
(cont proiectului de execuţie) a unor materiale inoxidabile sau
protejate corespunzător anticoroziv, asezate numai În locuri ce
nu tac posibilă pătrunderea apei În elementele de structură .
Pentru aceste situaţii, considerate de excepţie, se vor întocmi de
către proiectant analize speciale cu specificarea cracteristicilor
pieselor respective;
transportul la locul de punere in operă;
montajul provizoriu in scoabe şi scânduri;
ajustarea imbinărilor , eventuale corecţii dimensionale;
montajul propriu-zis În cuie de lemn.
2.2.3. Lucrări de confecţionare şi montaj a pieselor noi (conf. cu cele
originale deteriorate) la structura monumentului .
Prelucrările geometrice la lungime şi secţiune ale buştenilor
respectiv:
Tăierea transversală ;
Cioplitul celor 4 feţe
(tăierea longitudinalăeste prevăzută în norme doar pentru elementele
cu dimensiuni mari, ce necesită pentru lemnul brut diametre mai mari
de 50 cm respectiv - tălpi, pereţi, grinzi , etc.);
166
Trasare şi tăierea tuturor îmbinărilor necesare _ pentru o corectă
dup ă îmbinare cu piesele originale ce se recuperează . In acest scop toate
Îmbinările se realizează cu toleranţe sporite ce vor fi corectate la
montajul provizoriu; .
Tran sportul la locul de punere În operă fiind luată În calcul o distanţă
medie de 20 m pe orizontală şi 6 m pe verticală ;
Montajul provizoriu În scoabe;
Ajustarea îmbină ri lor.
1.2.4. Lucrări ajutătoare de susţinere În vederea asigurării stabilităţii
construcţiei pe durata lucrărilor, fiind cuprinse:
• eşafodaje simple tip "capră" montate sub elementele ,:tructurale
ce trebuiesc sprijinite, eşafodaje spaţiale menite sa aSigure
stabilitatea unor structuri În timpul unor operaţiuni de ridicare sau
translare;
schele interioare şi exterioare.
Toate acestea se execută exclusiv prin mijloace dulghereşti , fiind
realizate în sistem dasic din tă lpi, stâlpi , grinzi, rigle şi contrafişe din material
rotund sau ecarisat fixte in scoabe şi cui e.
La realizarea acestora se au În vedere:
am plasamentul izolat;
greutatea mare a elementelor structurale ce se manipulează sau se
s prijin ă.
Tn situatiile prevăzute a utiliza sisteme mecanice de ridicare (cri~uri) ,
cazul liftărilor de subansamble sau al întregului obiectiv, manopera cupnnde
operaţiunile ajutătoare necesare fixării cricur~lor sau vinciuril~~ respective ,
realizarea operaţiunii de ridicare , coborare ŞI blocare la poziţie cu luarea
tuturor măsurilor de siguranţă , fiind luat În calcul numărul optim de personal.
2.2.6. Lucrări de învelitori specifice, respectiv :
Învelitori din sită de brad , fiind exemplificate sistemele de batere in 4
straturi cu şiţă aşezată alăturat sau cu două variante dimensionale:
Învel itori din şindrilă de stejar (sau brad) lambă şi uluc, de asemenea
de lemn , În două variante dimensionale, fixată În 2 straturi.
Pentru ambele tipuri de învelitori s-au considerat şiţa sau ş indrila brută
ca fiind achizitionate gata confecţionate , normele conţinând doar consumul
med iu necesar prelucrării ciocului şi montajului, fiind prevăzut trat~rea
insecto-fungici dă prin imersie într-o solutie de tip ROMALIT (reteta uzuala):
sulfat de cupru cristalizat = 3%
167
 bicarbonat de sodiu sau potasiu cristalizat =4%
acid boric =3%
2.2.6. Lu crări de finisaje de suprafaţă din lemn .
S-au avut in vedere atat caracteristicile traditionale ale prelucrarilor de
suprafata si dimensionale datorate sculelor specifice uzuale, fiind prevazute
prelucrari din gros si de finisare pentru podine, dusumele, captuseli ,
urmarindu-se pastrarea ca racterului original datort prelucrarii manuale a
tuturor elementelor componente.
3. Conditii de masurare a lucrarilor
Sunt descrise la fiecare lucrare in parte functie de caracteristica de baza
a elementului constructiv, fiind in esenta:
pentru elemente structurale masive rnc
liniare mi
de suprafata mp
pentru accesorii metalice kg
RMFc - LUCRARI DE PROTECTIE A STRUCTURILOR DIN LEMN
GENERALITATI
1. Continutul normelor
Capitolul de fata cu prinde norme de deviz pentru lucrari de tratamente de
protectie la elementele structurale si nestructurale ale monumentelor din
lemn.
Sunt avute in vedere:
1.1. Tratamente de protectie impotriva atacului biologic:
1.1.1. Tratamente preventive pentru urmatoarele categorii de elemente
structurale ce nu sunt atacate biologic, astfel:
a. Toate elementele existente ce nu se demonteaza (pereti, bolti,
sarpanta, turn) tratementul constand in stropirea sau pensularea
suprafetelor (fac exceptie suprafetele ce prezinta pictura) ;
b. T.oate ~Iementel.e structurale ce se reconditioneaza (dupa demontare)
S I se. Introduc In opera, sau elemente noi (ce inlocuiesc pe cele
d~tenorate). tratamentul ~in~ de imersare sau stropire si pensulare (in
primul caz facand exceptie piesele cu suprafete pictate);
168
c. Toate elementele ce prezinta suprafete pictate se trateaza doar la
exterior prin stropire sau pensulare.
1.1 .2. T ralamente de stopare pentru toate elementele atacate biologic ce se
pastreaza in lucrare, fiind distincte urmatoarele situatii:
a. Elemente nepictate la care se aplica stropirea sau pensularea
combinata, cand este cazu l cu injectarea sau irigarea locala a zonelor
grav afectate.
b. Elementele cu suprafete pictate la care metodele difera functie de
natura materialului suport si sunt de regu la stabilite in cadrul proiectului
de restaurare a picturii murale, consolidarea sau tratamentul de
protectie fiind realizat concom itent cu procesul de restaurare a picturii
de catre echipa de pictori restauratori, consumurile de manopera si
materialele fiind stabilite cu aceasta ocazie.
1.1.3. Protectii m~canice pentru a impiedica in general accesul pasarilor in
interiorul monumentelar si se realizeaza de regula cu plasa din sarma
montate pe rame de lemn.
1.2. Tratamente de protectie la foc - ignifugare.
Avand in vedere caracterul cu totul special al elementelor de arhitectura
ce se protejeaza, respectiv:
monumentele din lemn nu pot fi vopsite, placate sau tratate superficial
cu materiale ce ar denatura aspectul plastic al acestora;
in mare parte structurile din lemn prezinta suprafete bogat prolilate sau
pictate ce nu pot fi protejate direct;
au fost prevazute tratamente prin pulverizare cu instalatii speciale pentru
toate spatiile aflate in exteriorul structurilor complexe, respectiv in podul ,
turnul sau foisorul si coiful constructiei , protejandu-se totodata si învelitoarea
de sita (Ia intrados) .
2. Consumuri specifice de materiale.
2.1. Intrucat retetele, concentratiile solutiilor, tipul si provenienta
materialelor sunt stabilite prin proiect pentru fiecare caz in parte,
consumurile tehnice de materiale corespunzatoare normelor din acest
capitol sunt cele medii general valabile pentru tehnologiile respective .
169
3. Consum urile specifice de forte de munca
RMF01
3.1 . Consum urile specifice de forte de munca se refera la toate operatiile
necesare realizarii complete a lucrarilor RMFa - EL EMENTE STRUCTURALE
3.2. Lucrarile sunt prevazute in spiritul unor interventii ce nu denatureaza
Desfacerea îngrijită a pieselor componente ale
spectul plastic al monumentului.
structurii monumente lor din lemn:
3.3. Principala cracteristica a tuturor cestor tratamente este ca opertiunile
se fac de personal instruit si calificat pentru acest gen de lucrari, dotati A - şarpa ntă coif tu~ă;
cu echipamnet de protectie corespunzator si sub o stricta B - structură f işor şi schelet tu~ă ;
supraveghere de specialitate, fiind vorb in general de solutii cu un C - şarpantă, boI~ din elemente autoportante grele;
pronuntat caracter toxic. D - pereţi şi tălpi : . ._ . _ .
Operaţiunea se execută de la partea superioară a construcţIeI In JOs dupa luarea masurilor de
3.4. In consumurile specifice de forta de munca din aceste norme sunt
sprijinire şi schelărie necesare.
cuprinse pe langa elementele indicate la fiecare articol, si urmatoarele
operatii: E - pereţi şi talpi; ..
Operaţiunea se execută de jos în sus fiind cuprinsa susţinerea construc~el pe capre de lemn
manipularea materialelor pe distanta de 10 m; dispuse perimetra!.
prepararea amestecurilor conform retetelor din proiect:
asigurarea protectiei suprafetelor cu pictura conform indicatiilor din Se măsoară la metru cub.
proiectul de specialitate.

OENUMIRE RESURSĂ
I
r-- Materiale
I
Lemn rotund brad mc \ - I -\ -[ \ 0.08 \
I Scoabe kg - 1 - - [ 1.5
Manoperă
,

I Dulgher [ ore [25.2 [329 [ 213 [ 11 95 [ 60 \

TOTAL
.. __ .. _-_
ore
.. ..-
25.2 32.9 21.3 11.95
_-~-
60

170 171
 1
~
RMF02 . .. -~ANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M
A I -B-
Spor de manoperă pentru desfacerea elementelor din
structura construcţiei din lemn ce prezintă suprafete Grinzi de brad mc 0.004 10.011
bogat profilate sau pictate: . I
Dulapi de brad mc 0.001
Cuie kg 0.05 0.18
A - elemenle profilale;
Scoabe kg 0.02 0.205
B - elemenle pictate.
Buion M1 2 kg 10.004
Se mâsoară la metru liniar var. A. Manoperă

Se măsoară la metru pălral var. B. Dulgher ore 1 1.9 1 6

.. _---- -_._-- ---_._ ~

------ TOTAL ore 1.9 6

DENUMIRE RESURSĂ
[ U.M ~;r: J
Manoperă i
RMF04
Dulgher I ore
11.* 5 '
Cercetarea, sortarea şi marcarea pieselor provenite din
- - - -- TOTAL ore 1.5 2.5 desfaceri:

A - elemente structurale simple;

RMF03 B - elemente ce prezinlă una sau două supraleţe pictate sau supraleţe bogat profilate necesilănd
sâ fie ambalate;
Esafodaje. susţineri de elemente de construcţie la
clădiri din lemn pe perioada lucrărilor. Este cuprin să trecerea in planuri a mărcilor respective pentru a se putea face o remontare
lesnicioasă .

A • susţineri de elemente de construcţie orizontale: grinzi , popi, tablă şi babe, contravânluri din
lemn rotund şi ecarisat: Se măsoară la bucată var. A.
B - contrafo~j din lemn rotund de brad indusiv contravânturile la eolţurilor construc~ei din lemn. Se măsoară la metru liniar var. B.

r- '-
Se mâsoară la metru pâlrat var. A. CANT
Se măsoară la bucală var. B. DENUMIRE RESURSĂ U.M
[ A -~
1
r Materiale
DENUMIRE RESURSĂ
h~TB 1 Folie polietilena
Manoperă
kg 1 - 1 0.3

Bile de brad
Materiale
IDulgher 1 ore 10.5 ! 0.1
I mc 10004 10 045 1.

172 173
l_'________ DE_N_U_M_IR
_E_R_ESURSA

TOTAL
U,M
IA ' B
CANT I

,
1
DENUMIRE RESURSA U.M
1 CANTITAŢI

.t A I B i e J D~E
. -lI
ore 0.5 0.7 Manoperă
IDulgher ore 140.09 i 51 .95 138.1 164.07 16013 1
TOTAL ore 40.09 51.95 38. 1 64 .07 60. 13
RMF05

U~ l I
CA~T1TAŢI
DENUMIRE RESURSA
Revizuire, recondiţionare şi montare În operă piese
originale din lemn de stejar la structura monumente Iar
F 1 G H!
din lemn: Materiale

~ateriallemnos recuperat mc , 0.8 I 0.8 I 0.8

A· tă l pi ;
B • structura pridvorului;
I Buşteni de stejar mc 0.34 I 0.34 1 0.34

C· pere~; Manoperă

D . bol~ din elemente autoportant. grele;

,, Dulgher ore : 87.58 1108.15 179.14
E . şarpantă ;
TOTAL ore 87.58 108.15 79.14
F . schelet tum;
G . structura foişor turlă ;
H' şarpa n tă coif turlă ;
RMFD6A
Procesul de lucru cuprinde:
A. revizuire şi recondiţionare: Spor de preţ pentru revizuirea şi recondiţionarea
- sortarea materialelor, curăţirea pieselor, îndepărtarea materialului degradat, completari pieselor de lemn cu suprafaţa pictată ce prezintă
B. montare: suprafaţa exterioară deteriorată.
- manipularea piesei, montarea provizorie, montarea definitivă şi fixarea imbinărilor.

Nu sunt cuprinse:
- cofecţionarea cuielor de lemn sau a legăturilor metalice, profilarea sau sculptarea pieselor Procesul de lucru cuprinde:
- revizuirea şi recondi~onarea: tăierea longitudinală a pieselor şi îndepărtarea părţii exterioare
Se măsoară la metru cub. deteriorate, protectia suprafeţei pictate cu folie de polietilena, confecţionarea unei piese noi ce va
inlocui partea deteriorată , fixarea de cea existentă .
I CANTITAŢI
DENUMIRE RESURSĂ
L. U,M 'A ' r B 1.C. I D I E 'I Se măsoară la metru pătrat.

Materiale
Materiallemnos recuperat
mc I 0,8 I 0.8 I0.8 1 0.8 I 08 I
Buşteni de stejar mc 0.34 i 0.34 0.34 1 0.34 0.34 i

174 175
 _.,
-- - -- _._-- -- 1
DENUMIRE RESURSĂ
~ j
[ . - [cANT I
DENUMIRE RESURSĂ I UM
A
CANTlTĂTI

1BTc
I
1

Materiale
Materiale
I
Grinzi de stejar mc I0.05 i Scăndura de brad mc i0.005 10.005 1 0.008

IHoll>uruburi kg 0.25 1 I
Oţel beton cu D=6 mm kg I 0.5 0.8 1.5

Clei oase kg ii 015 i Manoper;\

I Folie polietilena kg i 0.05 [ Dulgher ore 3.5 [ 4.5 I 6.5

I Pânza de casa mp I TOTAL
-- - - --
ore 3.5 4.5 6.5
Manoperă

IDulgher ore 12
RMFDB
TOTAL ore 12

Confectionat şi montat in operă piese noi din lemn de

Revizuirea
demontează,
stabilităţii
A - grad mic de deteriorare;
B - grad mediu de deteriorare;
C • grad mare de deteriorare;
. stejar la structura monumente noi:
RMFD7
A - tălpi ;
pereţilor şi bolţilor de lemn ce nu se B - structura pridvorului;
in vederea asigurării verticalităţii şi C - pereţi ;
ansamblului. elementele structurale având: D- bol ţi ;
E - şarpantă ;
F - schelet tum;
G - structura foişor turn;
H " şarpantă coif turn ;

Procesul de lucru cuprinde: Procesul de lucru cuprinde:

- cercetarea fiecărui strat in parte, verificarea şi strângerea imbinărîlor desfăcute sau căscate prin A confectionare:
impănare cu pene şi strângerea pere~lor opuşi cu legături din oţel beton (strânse cu vârtejul), _transportUl şi manipulara buştenHor, curăţirea de coajă , fasanarea pieselor şi tăierea imbinĂrilor.
fixarea de legături metalice acolo unde nu este posibilă intevenlia cu piese de lemn. B. montare:
_manipularea piesei, montarea provizorie, montarea definitivă şi fixarea imbinărilor.
Nu sunt cuprinse:
- confec~onarea pieselor de lemn sau metalice necesare asigurarii legăturil or . Nu sunt cuprinse:
_confecţionarea cuielor de lemn sau a legăturil or metalice, profilarea sau sculpfarea pieselor
Se măsoară la metru pătrat.
Se măsoară la metru cub.

177
176
 CANTITĂŢI
DENUMIRE RESURSĂ

Materiale
rej~ ~ ~~ DENUMIRE RESURSĂ
______~I_U_.M~r_·_~~,~
BUŞle n i de stejar mc 1 1.25 1 1.7 1 1.68 1 1.55 1 1.29 Materiale
Manoperă ILemn de stejarrecuperat...'1 mc 10.0002 !0.001 I
1 Dulgher are 177.84 198.04 172.95 1113.99 ! 117.33 I Manoperă
1

TOTAL ore 77.84 98.04 72.95 11 3.99 117.33 Dulgher ore 1 0.55 ! 0.95 1
TOTAL are 0.55 0.95
DENUMIRE RESURSĂ T:~- ~ANTITĂ~I
I UM I F I G I H NOTA:
Materiale Acesta este material procurat de beneficiar
Bu şten i de stejar mc 1.39 1.26 I 1.28 I
RMF10

Manoperă
Executarea de profite la piese din lemn de stejar gata
i Dulgher ore 1151 .72 206.92 1145.98 fasonate, acestea executându-se conform modeluluI
TOTAL ore 151.72 206.92 145.98 original la:

A - complexitate mică - capătul cAriorilor (lung. desf. 0-0,5 mi

B - complexitate medie - contravânturi la foişor, turn, pridvor etc. (0,5-1 ,0 mi;
RMF09 e -complexitate mare - stâlpi foişor, pridvor etc. (lung. des!. 1-2,0 mi;
Completarea golurilor dintre straturile pereţilor de lemn
Procesul de lucru cuprinde:
cu fâşii din lemn original (utilizându-se material ce nu
. trasarea profilului şi cioplirea acestuia.
se recuperează) cu lăţimea rostului de:

Se măsoară la bucatâ.
A - 0,50-1 cm;
B - 1,00-3,00 cm;
I CANTITĂŢI
Procesul de lucru cuprinde:
DENUMIRE RESURSĂ
! U.M IATarc
- tâierea materialului la dimensiunile rostului şi impănarea prin batere cu ciocanul de lemn. f
Manoperă

Se măsoară la metru liniar. I Dulgher are 11 5\3 16

TOTAL ore 15 36

178
179
 RMFllA ~ manipularea pe distanţa de 5 m a materialului Înainte şi după tăiere , fixarea provizorie În scoabe,
tăierea transversală .
Marcarea pieselor nou introduse in operă in vederea
evidenţieri; gradului de intervenţie asupra Se măseară la bucată .
monumentului.
I CANnTĂŢt - i

Este cuprinsă :
- gravarea pe plăcuţe metalice din tablă zincată de 0,75 mm (4 x 8 cm) a reperului din planşele de
I
I . ____ _
DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă
_ J U.M I 1' -1
__L~_ [ B _<:J D I

execuţie şi anul intervenpei, acestea urmand a fi consemnate in cartea construc!iei, fixarea pe

I Dulgher I ore 10.15 10. * * 8 1
piesa din lemn. TOTAL ore 0.15 0.3 0.5 0.8

Se măseară la bucată .
RMF13
[CA~I
DENUMIRE RESURSĂ
I U~J :
Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar
având diametrele de:
Materiale
Placule tabla zincata
I A -15-20 cm:
buc 1 1
Cuie pentru construcţii B - 20-30 cm;
! kg 10.05 [
C - 30-40 cm:
Manoperă I D - peste 40 cm;
IDulgher ore I 02
TOTAL ore Procesul de lucru cuprinde:
0.2
- manipularea pe d i stanţa de 10 m a materialului înainte şi după tăiere, fixarea provizorie in
scoabe, tă ie rea transversală.

RMF12 Se măsoară la bucată .

Tăierea transversală cu joagărul a lemnăriei de stejar

având diametrele de: DENUMIRE RESURSĂ
CANTITĂŢI -l
A - 15-20 cm;
A l B
- _.- J .
I C '-oJ 1
Manoperă
B - 20-30 cm;
C -3040 cm; I Dulgher ore 1045 10.58 10.79 10.99 1
D - peste 40 cm; TOTAL ore 045 0.58 0.79 0.99

Procesul de lucru cuprinde:

180 181
 DENUtJ!RE RESURSA U,M
I CANTITĂŢI 1
RMF14
,-A 1 B I c , I
Cioplirea pe o faţă a buştenilor de stejar având Manoperă
diametrul de:
I Dulgher ore 1029 10.58 10.62 1

A - 20-25 cm - adâncimea cioplilurii 4-5 cm; TOTAL ore 0,29 0,58 0,62
B - 26-35 cm - adâncimea ciopliturii 5-6 cm;
C - 36-45 cm - adâncimea ciopliturii 5-6 cm;
03, Corecţie
Procesul de lucru cuprinde: Penlru cioplirea buşlenilor pe 4 feţe se adaugă :
. manipularea până la distanţa de 5 m a lemnăriei inainte şi după cioplire, inclusiv fixarea in
scoabe.
DENUMIRE RESURSA U.M
'1" ICANTITĂŢI I
j- ,

Se masoară la metru liniar. AJ! [ c

__ o Manoperă

~- CANTITAŢI , Dulgher ore 10.44 [ 0.87 10.93 1

DENUMIRE RESURSA U.M
AI~ r C TOTAL ore 0,44 0,87 0.93
Manoperă

Dulgher I Ofe 015 1 0.3 [032 1

TOTAL RMF15
ore 0.15 0.3 0.32

Executarea imbinărilor lemnăriei de stejar, tipul

ămbinării:
01 . Co recţie
Pentru cioplirea buştenilor pe L feţe se adaugă:
A - in jumătate cap (cap la cap);
1--- - .._. I CANTITĂŢI '[
B - in jumălate de intersecţ ii dreple (unghi drepl);
C - in jumătate de intersecţii oblic;

~ ----
DENUMIRE RESURSA

Manoperă
U.M A reLe D - in colţ coadă de rândunică ;
E - in intersecţie coadă de rândunică pe toa tă secţiu nea ;
F - in intersecţie coadă de rândunică pe o parte din secţiune;
IDulgher ore 10 15 1 0.3 10.32 I
1

Procesul de lucru cuprinde:

TOTAL ore 0.15 0.3 0.32
- manipularea pe max. 5 m a lemnăriei inainte şi după lucrare, fixarea in scoabe, tăierea
imbi nă ri lor după trasarea acestora.

02. Corecţie Se maseafă la 100 cmp.

Pentru cioplirea buşlenilor pe 3 feţe se adaugă:

183
182
 DENUMIRE RESURSA
r --.
UM
~ -- - CANTITAŢI
1 1-;1 sTc
RMF17
- -- -'--- t D JE~
Manope ră Confectionat din lemn de esentă tare (carpen) cuie
Dulgher . având forma capului:
ore 10 17 10.19 10.34 10.34 1024 10.32
TOTAL ore 0. 17 0.19 0.34 0.34 024 0.32 A - cap simplu cu grosimea de 25-30 mm, lungimea 25-30 cm;
B - cap profilat cu grosimea de 25-30 mm, lungimea 25-30 cm;

RMF16 Procesul de lucru cuprinde:

. tăierea transversală a buşteanulu i, crăparea În scândurele şi apoi in şipci ce se fas:mează
Executarea cepurilor şi a găuriier pentru ce puri ă n buca tă cu b ucată.

lemnăria de stejar:
Se măsoară la bucată.
A - găuri pentru cepuri 100-200 cmp (adâncime 10 cm); [ . _ - - - _... --_ ....- -
S - găun pentru cepuri 201-400 cmp (adâncime 10 cm); CANT
C - cepuri 100-200 cmp (lungime medie 10 cm); i DENUMIRE RESURSĂ U.M
B
D - cepuri 201-400 cmp (lungime medie 10 cm);
f- Materiale
I
Procesul de lucru cuprinde: Buşteni de lemn de carpen mc 10.00055 10.001
- manipularea pe max. 5 m a lemnăriei inainte şi după executarea găurilor şi cepurilor şi găurilor,
Manoperă
fIxarea in scoabe pe durata lucrului.
Dulgher ,I ore 0.6 1.2
Se măsoar.l la 10 buc. cepun.
TOTAL ore 0.6 12

DENUMIRE RESURSA
I ".. . - ~~~ITATI
_ __ ~ AJ ~ D RMF18
Manoperă
Accesorii metalice forjate pe şantier :
Dulgher
ore 12 1235 112 124
TOTAL ore 2 2.35 1.2 24 A - cuie cu D=3-5mm, L=20-30 mm;
B - legături metalice grele;

Se măscară la kg.

184
185
 DENUMIRE RESURSĂ
!~M I A
CANT

B
DENUMIRE RESURSĂ .~
T CANT

~~~ .
~ U.M
Materiale B
1
Otel beton kg 11.05 0.2 Cablu otel kg 0.05
Oiellat
,
kg I 0.55 Manoperă
Buion M12 kg 0.25 I Dulgher 1 ore 1 1.55 1 2.8
Carbune fo~a kg I 2 0.7
- . .. _--- ..
,
TOTAL ore 1.55 2.8
Manoperă

Dulgher ore 4
TOTAL ore 4 RMF20

Liltarea asamblelor sau subansamblelor structurale din

lemn, in vederea asigurării orizontalităţii, verticalităţii
RMF19 sau a inlocuirii unor elemente din componenţa
structurii respective:
Schele de lemn pentru lucrări exterioare la faţade:
A - ansamble complexe de mari dimensiuni:
A - independentă grea pentru suprafeţe plane; B - subansamble de dimensiuni mici şi medii;
B - independentă grea pentru cupole şi tu~e;

Sunt cuprinse lucră rile :

Sunt cuprinse lucrările:
_instalarea cricurilar, manipularea acestora, introducerea rezemelor de siguranţă la fiecare 5 cm;
- trasarea poz~jei stai pilor, nivelarea uşoarâ a terenului, măsurarea , trasarea şi fasanarea
materialului lemnos, aşezarea montan~lor, montarea longrinelor şi a lraverselor de legătură şi Nu sunt cuprinse:
fixarea acestora, contravântuirea pe două direc~i, montarea Iraverselor pentru podine şi a - lucrările de rigidizare premergătoare operapunii de liftare şi nici eşafodajele sau cadrele de
parapetelor. Sunt prevăzute ancoraje melalice la colţurile schelei rigidizare necesare În unele s ituaţii specifice, ce se prevăd separat.

Se măsoară la metru pătrat Se masoară la oră .

DENUMIRE RESURSA
U.M r CANT

A_ , -- B
l
DENUMIRE RESURSA U.M
IGANT
:A\B
Materiale Man o peră
Lemn rotund brad
mc 10.004 10.008 I ore 110 151
Dulapi de brad
Cuie. buloane. scoabe
mc
kg
I 0.01 10.002 I
0.12 ! 0.25
1 Dulgher

'-
TOTAL

I Cric 6-10 ti 1 orB

186
187
 RMF22A
DENUMIRE RESURSA

Cadre de rigldlzare din lemn ecarisat pentru asigurarea

stabilităţii
ansamblelor sau subansamblelor structurale
pe perioada operaţiunii de liftare, translare sau rotire:

RMF21

Translarea, rotirea, ansamblelor sau subansamblelor Sunt cuprinse:

structurale din lemn: - fasonarea cadrelor din lemn ecarisat, fixarea acestuia solidar cu ansamblul sau subansamblul ce
se deplasează.
A - ansamble complexe mari;
B - subansamble de dimensiuni reduse şi medii; Nu sunt cuprinse:
- l egăturile metalice de fixare , respectiv buloane, eobluri gen ' vârtej', bride metalice special
Sunt cuprinse: co nfecţionate , pene metalice etc. ce se prevăd separat.

. instalarea şi acţionarea troliilor, lucrările de ripare ulilizând parghii'

. instalarea tHocajelor pentru prevenirea alunecării. ' Se măsoară la metru cub.
r~' - - - ..
Nu cuprinde:
- patul pentru glisare pentru varA sau eşafodaje speciale pantru va r B;
- funda pile pentru fixarea independentă a troliilor;
DENUMIRE RESURSA U.M
I ~~
· lucrăile de.r~i~izare premergătoare opera~unii de translare sau rotire şi nici eşafodajele sau Materiale
cadrele de ngldlzare speciale necesare, ce se cuprind separat.
Lemn ecarisat brad mc 11.05
Se m~soară la oră. Manoperă

Dulgher ore 75

DENUMIRE RESURSA I Is'

U.M CANT
A
TOTAL
~~ --- -- -- -
ore 75

Manoperă
RMF23
Dulgher
ore 110 5 i
TOTAL ore 10 5 Pat suport pentru asigurarea operaţiunii de glisare-
!.!!i!lli rotire realizat din bile de brad;
Trol~U mecan~c cu aclionare manuală de 10 tf ore I-
1---Trahu mecamc I 2 I: JI
A - ansamble complexe mari:
cu acţionare manuală de 20 tf
- - -- ---- -- _ .. - ore B - subansamble de dimensiuni reduse şi medii;

Este cup rinsă :

168
189
 r CANT
- alegerea cur~tire a de coaj~ şi aşearea bilelor pe direcţia de translare-rotire DENUMIRE RESURSĂ U.M In l
_ __ --'---l A ti:'
Nu este cuprin~ :
- cură~rea şi nivelarea terenului intre cele 2 amplasamente.

Se măsoară la metru p~trat.

RMF25

Demontarea îngrijită În vederea recuperării integrale a

CANT
DENUMIRE RESURSĂ crucilor metalice şi a accesoriilor acestora (globul şi
U~~___ Al B apărătoarea din tablă, piesele de fixare) având:

Materiale
A - greutatea medie de 15-25 kg;
Bile brad mc 10.04 10.04 B - greutatea medie de 25-50 kg;
I Vaselina tehnica kg 0.02 10.02
Manoperă Este cuprinsă coborârea in depozitUl şantierului .
IDulgher 1 ore 1 0.5 1 0.5
Se măsoară la "'.1'" ~.I.n. ~C- _
TOTAL ore 0.5 0.5

RMF24
DENUMIRE RESURSĂ

Manoperă
l
U.M j~:!
I
I
RMFb - ELEMENTE NESTRUCTURALE I Dulgher ore ;2:41
TOTAL ore 2 4
Desfacerea invelitorilor de şiţă la:

A - corpul construcţie i;
B - cofful tunei; RMF26

Se urmăreşte recuperarea letuielii originale. Desfacerea îngrijită a elementelor de suprafaţă din

lemn, in vederea recuperării materialului lemnos:
Se măsoară la metru p~trat.

,-- I
A - duşume l e. podine din lemn de stejar;
B - căptuşeli la pereţi . pndvoare, foişoare din scăndun de brad;
i DENUMIRE RESUR SĂ U.M
CANT
A B Se ~soară la metru pâtrat
Manoperă

I Dulgher ore 2.5 ~ 5

TOTAL ore 2.5 5
191
190
 i-- I CANT RMF28
DENUMIRE RESURsA
I U.M I 1-1
_._ i ~ Învelitoare de şiţă de bra d bătută in 4 straturi la
Manoperă I a c operi ş uri
normale, cu şi ţă având dimensiunile:
Dulgher
ore 106 11.1 1
A - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătute alăturat;
TOTAL ore 0.6 1.1 B - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bălule cu petrecere tranve rsală 15%-20%;
C - 80 x 6 x 0,5 pă n ă la 1 cm bătute alăturat ;
D - 60 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătule cu pelrecere tranversală 15%-20%;
RMF27A
Procesul de lucru cuprinde:
Învelitoare provizorie de protecţie din CA 400 aplicat În - profilarea ciocului şiţei in forma cerută de proiect; .
2 stratu ri la extradosul bolţil or (pentru protect ia - impregnarea cu subslanţe fungicide; ROMA L IT
picturii) fixat cu şipci bătute in cuie: . - confecţionarea letuielii din Iăturoaie de brad 8 x 5 cm la primele 3-4 rânduri de la podelele
invelitorilor:
- frxarea letuielii pe toală su prafaţa;
- fixarea elementelor de tinichigerie necesare Întăririi coamelor şi doliilor;
Procesul de lucru cuprinde: - fixarea accesoriilor metalice ale coborârii paratrăsnetulu i;
- derularea sulurilar, fixarea petrecerilor, desfacerea după realizarea invelrtorii sau protectiei - baterea rn cuie a şiţei;
definitive. '
Nu este cuprinsă :
Se măsoară la metru pătrat. - confecţionarea şilei sau a şindrilei.

Se măsoa ră la metru pătrat

lCANT
DENUMIRE RESURSA

Materiale
U.M
I--~-
DENUMIRE RESURSA U.M
CANTITĂŢI 1
I _ _ ~_ ~_ _...L._ L:.A:.J--=-...L'::""'.L..D
=---i'
Carton asfallal CA400
mp 1 2.3 : Materiale
I Bitum H 80/90
1 Şipci de brad
kg l 1.7 1 Bicarbonat de sodiu cristalizat kg 1 166 200 108 1 130 I
mc 0.001 1 Sulfat cupru erislalizat kg 0.046 0.057 10.029 0.036 [
Cuie cap lat
Cuie obisnuite
kg I 0.02 Acid baric cristalizat kg 10.039 0.048 10.025 10.031 i
kg I 0.01 i I Şipci de brad 4X6 mc 0.02 0.02 I 0.o16 ! 0.016
Mano oeră
I ! Cuie pentru construcţii kg 1 0.02 0.02 0.02 1 0.02
1Invelitor
ore 1 0.45 i I Cuie pt. şiţ' kg 0.15 II 0.15 1 O. 1 II O.1
TOTAL ore 0.45 Manoperă

I Dulgher I ore [ 5.5 1 6.6. 1 3.8 [ 4.5

192 193
 DENUMIRE RESURSĂ r-I
U.M ,
~. __~A~I~B-L~C I ~
I
CANTITĂŢ I

!
... -- -------
DENUMIRE RESUR SĂ 1-:-;- CANTITĂŢI
~

A .B C D
_ _..:.
TO ::..TAL ore 5.5 6.6 3.8 4.5 1 ..
l eUle pt. ş,ţa
-
Bicarbonat de sodiu cristalizat
-1 kg 0.16 0.16 0. 11
kg 10.046 0.057 0.029 0.036 1
0.1

Sulfat cupru cristalizat I kg 0.039 0.048 0.025 \ 0.031 I

RMF29
Acid boric cristalizat ! kg 1 0.039 0.048 0.025 0.031 I
Învelitoare de şiţă de brad bătută În 4 straturi la turle, Manoperă

cu şiţă având dimensiunile: I Dulgher I ore I 11 I 13.2 I 7.6 I 9 I

TOTAL ore 11 13.2 7.6 9
A - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bălule al ăturat ; -~- --- -- - -

B - 40 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătute cu petrecere tranversală 15%-20%;

C - 60 x 6 x 0,5 până la 1 cm bătute alăturat;
D - 60 x 6 x0.5 până la 1 cm bătute cu petrecere tranversală 15%-20%; RMF30

Procesul de lucru cupnnde: Învelitoare de şiţă de stejar (l.U) bătută În 2 straturi la-
• profilarea ciocului şiţe i În forma cerută de proiect; acoperişuri normale, cu şiţă având dimensiunile:
· impregnarea cu s u bstanţe fungicide:
- ccnfecţionarea letuielii din Iăturoaie de brad 8 x 5 cm la pnmele 3-4 rândun de la podelele A-40 x 7 x 0,5 pâ nă la 1,5 cm
invelitorilor; B - 60 x 7 x 0.5 până la 1,5 cm
- fixarea letuielii pe toată suprafata;
· fixarea elementelor de tinichigerie necesare intăririi coamelor şi doliilor; Procesul de lucru cuprinde:
· fixarea accesoriilor metalice ale coborârii paratrăsnetului ; • profila rea ciocului şi ţei in fonna ce rută de proiect;
- baterea in cuie a şitei ; -
· impregnarea cu substa nţe fungicide;
• confec~onarea letuielii din Iă turoaie de brad 8 x 5 cm la primele 3-4 rânduri de la podelele
Nueste cup n nsă : invelitorilor;
- confecţionarea şiţei sau a şindrilei. - fixarea letuielii pe toa tă suprafaţa ;
· fixarea elementelor de tinichigerie necesare în tă r i ri i coamelor şi dolHlor;
S. măsoară la metru pătra t. · fixarea accesoriilor metalice ale coborârli paratrăsnetu l ui ;
- baterea in cuie a şiţei ;
CANTITĂŢI
DENUMIRE RESURSĂ Nueste cupri nsă:
Bi e o - confecţionarea ş iţei sau a şi nd ril ei.
Materiale
Se măsoară la metru pâtrat.
Şita brad buc 1 174 I 210 I 113 I 136 I
Şipci de brad
mc 0.025 10.025 1 0.02 0.02 I
Cuie pentru construcţi i kg 0.03 0.03 0.03 I 0.03 ,

194
195
 -- - - -----
DENUMIRE RESURSĂ l:L U.M
CANT
T- ,
I
Se măsoară la metru pătral.
- -1
_l-~~ ! [ 8-
I A ~ CANT
Materiale DENUMIRE RESURSĂ
A
Şindrila stejar (brad) buc I 95 I
65 i
Materiale
Şipci de brad 4X6 cm mc 10.012 ! 0.008 1
Cuie pentru construcţii kg 0.1 1 0.01
I Şindrila stejar (brad) buc 100 69
Cuie pl. şita Cuie pentru construcţii kg 001 0.01
kg 0.08 0.06 !
Bicarbonat de sodiu kg 0.023 I 0.015 1 ICuie pl. şita kg 0.08 0,06
I
i
Sultat cupru kg Bicarbonat de sodiu kg 0.023 0.15 I
0.02 10013 1
Acid boric kg 0.02 0.013
I
I Sultat cupru kg I 0.02 0.013

Manoperă i I Acid boric kg I 0.02 10013

Dulgher
I are I 4.2 I 2.8 1 I Manoperă

TOTAL ore 4.2 2.8

I Dulgher I are I 8.4 5.6
TOTAL ore 8.4 5.6

01 Corecţie
Pentru Învelitori din şindrilă de brad manopera se scade: 01 Corectie
Pentru În~elitori din şindrilă de brad manopera se scade:
1~

-hcr --!
CANT I
I
I A JI
-~~ _ .

DENUMIRE RESURSA
U.M
B DENUMIRE RESURSĂ
Manoperă
i UM
s
Dulgher Manoperă I
I are 1 1.05 I 0.1
TOTAL ore 1.05 0.1
rDulgher ore 2.1 I 1.4
TOTAL ore 2.1 1.4

RMF31
RMF32A
Învelitoare de şiţă de stejar (l.U .) bătută in 2 straturi la
turle, cu şiţă având dimensiunile: Letuială din tăturoaie de brad cioplite cu barda din
gros, cu dimensiunile medie de 50 x 80 mm.
A-40x 7 x 0,5 pănă la 1,5 cm
B -60 x 7 x 0,5 până la 1,5cm

196 197
 CANTITĂŢI
Se mâsoară la metru liniar.
DENUMIRE RESURSĂ
------- ----- D

DENUMIRE RESURSĂ
Icoo [ Cuie pentru construcţii
U.M
r M an ope ră
----- - - -- - . 1
Materiale " 1Dulgher ore 1 2.02 I 2.19 I 3.1 2.7
Buşteni de brad mc 0 01 TOTAL ore 2.02 2.19 3.1 2.7
Cuie pentru construcţii 1 .
kg ,om
Manoperă
RMF34
Dulgher ore I 0.5 I
TOTAL ore 0.5 Pervazuri din lemn cu secţiunea finită de 5 x 10 cm
confecţionate pe şantier, fixate in cuie pe duşumele
existente:
RMF33
A . din lemn de brad
Pardoseli di n dulapi bătuţi alăturat pe rigle de stej ar B • din lemn de stejar
. sau existente.
Este cuprinsă
A - dulapi de brad de 40 mm gelui~ din gros. falţ simplu pe grinzişoare 10 x 10 cn>'60 cm interax; _geluirea din gros a feţelor vizibile şi teşirea la lungime potrivită şi fixarea În cuie pe duşumeaua
B - idem, pe grinzişoare existente sau grinzi planşeu; existentă .
C - dulapi de stejar de 40 mm gelui~ din gros. falţ simplu pe grinzişoare 10 x 10 eml60 cm interax;
D - Idem, pe grinzişoare existente Se măsoară la metru liniar.
._ .. _---- --
Procesul de lucru cuprinde: i1-· CANT
DENUMIRE RESURSĂ U.M -
. geluirea din gros, executarea falţului, tăierea la lungime. Fixarea in cuie pe grinzişoare inclusiv
raşc h etarea cu rindeaua.
l A I B
. .. .. 1
Materiale
Nu este cup rinsă ceruirea pardoselii. mc 0006
Lemn ecarisat stejar
.-- - Lemn ecarisat brad mc I 0.006
- 1 . I

DENUMIRE RESURSA
J
I U.M
A'~i: :TĂ~I 1>1 Cuie pentru construcţii
Mano pe ră
kg I 0.05 I 0.05

Materiale ! Dulgher ore 0.3 I 0.45

Dulapi de stejar de 48 mm grosime mc 1 - I-10052 10052 TOTAL ore 0.3 0.45
Dulapi de brad de 48 mm grosime mc [ 0052 0052 1 • 1 -
I.
Grinzişoare stejar 1OX 1Ocm mc 0018 1 - 10018 1 1

199
198
 Este cuprinsa executarea fa!ţului şi montajul scândurilor sau dulapilor pe nervuri şi timpane.
RMF35

Se măsoară la metru pătrat.

C ă ptuşel i din s câ ndură de brad d e 22 mm (finit) bă tu tă
În cuie pe s cheletul de lemn:

A - căptuşe li profilate simplu cu motive geometrice in cămp , rosturile fiind acoperite cu şipci de 40 I DENUMIRE RESURSĂ U,M t_ CA~ I,
~ ! B i
x 22 mm geluite la pndvoare deschise: 1 I
Materiale
B - căptuşel i profilate simplu cu motive geometnce in cămp, rostunle fiind acopente cu şipc de 40
x 22 mm geluite la foişor , turle, având profilate şi capetele scândurilor; IDulapi de stejar mc 1 0045 1 - I
C - căptuşeli simple neprofilate şi cu rosturile dintre scândun acopente cu şipci de 40 x 22 mm Scănduri de stejar mc I - II 0.Q3 ,'
geluite la tuMe
i Cuie forjate 5-7 cm buc I 20 I 20 1

Man o pe ră
Procesul de lucru cuprinde: 1
~ tăie rea la lungime, gelui rea şi tăierea profilului, baterea cu cuie pe scheletul de lemn. Dulgher ore 18 10
TOTAL ore 18 10
Se măsoa ră la metru pătrat.

-r- :Ţ- CANTITĂŢI

DENUMIRE RESURSA
I UM' _ ,A l I' B C
RMF37

S cară din lemn de stejar pentru acces in podul (sau

M at er i al ~
I turnul) clă d i rii
Scândura de brad mc 10,035 I 0,035 0,035i
, Cuie pentru construcţii
, kg O,t I O,t 0_1 I A - 2 vanguri la terale din dulapi de stejar 20 x 2 cm la 70 cm interax şi trepte din dulapi steja 4 x
Man ooe ră 20 cm la 30 cm interax incastrate in vang la cea 1,5 m, vangurîle solidarizate cu buloane M12
IDulgher I ore I 3,5 I 4 I 2 L=82 cm
B - 2 montanţi cu 0=12-15 cm la 0,5 m inerax şi trepte (fustei) cu D=4-5 cm cu L=65 cm trecuţi
TOTAL ore 3.5 4 2 prin montanţi şi fixaţi cu pene la capete fiind solidarizat intreg sistemul cu buion M12 L=70 cm
C - un buştean cu D=50 cm in care se cio"esc trepte cu h=30-35 cm fiind cioplite toate cele 4 feţe
ale buşteanulu i.
RMF36
Se măsoa ră la metru liniar.
Boltă no uă ex ecuta tă cu:
-- 1 CANTITĂŢI
DENUMIRE RESURSĂ U,M I
A - dulapi din stejar lambă şi uluc cu dimensiuni de (15-17) x (2-4) cm de secţiune trapezoidală A_..1.' __ B C
_ ____ I
fIXaţi in cuie forjate pe nervuri aşezate la intradosul bolpi exclusiv nervurile;
B - dulapi din stejar lambă şi uluc cu dimensiuni de (17-20) x (2,2-2,5) cm de secţiune Materiale
dreptunghiulara fixati in cuie forjate pe nervuri aşezate la extradosul bolpi exclusiv nervurile; Dulapi de stejar I mc 10.08 i

200 201
 Buş te ni

I Bulan M1 2
de stejar
DENUMIRE RESURSĂ U,M

mc
A

kg I 0,95
CANTITĂŢI

B 1 C Ir
0044 0.147
- 1 0.95
r~'"'-r______D_E_NU_M_I_RE_RE_SU_R_SĂ _ _ _ _·_ ~
TOTAL
:

ore
ti 8.24
Manoperă

IDulgher I ore 1 7.5 1 5 11

RMF39A
TOTAL ore 7.5 5 11

Cruci din fier forjat lucrate pe şantier după model

original.
RMF38A

Cercevele speciale pentru lerestr. lixe din lemn de

stejar.
Sunt cuprinse:
_confec~onarea cucilor indusiv a elementelor de susţinere şi fixare pe structura de lemn a
acoperişului, executarea din tablă a bulbului de la baza crucii şi a acoperişului din tablă pentru
vărful acoperiş ulu i.
Având: Greutate medie 20 kg.
- dimensiunea golului 0,05-0,1 mp
- sec~ unea cercevelei 3 x 4 cm Se măsoară la bucată ,
~ cu fa l ţ pentru geam ce se montează odată cu cerceveaua
Sunt cuprinse:
-geam de 4 mm
- col ţa re metalice fo ~ ate
r- .. _- -
DENUMIRE RESURSA

Materiale
J tAmUM

Se măsoa ră la bucată .
Oţel lat kg 1 20
Bulan M12 kg
r eANT I
DENUMIRE RESURSA U,M I , INituri kg 0.25
kg I
Materiale I Carbune forja
!Vopsea miniu kg
16
0.25 !
Dulapi de stejar mc 1
0004 1 IVopsea ulei kg 0.25 1
Cuie feranene kg I 0.21 r Tabla zincata kg 3
Geam 4 mm mp 0.1 I
ITabla cupru kg 6 I
Manoperă Manoperă

Muncitor deservire I are 1 3.24

I

i 1 Lacatuş ore I 40 I
202 203
 ---.
L ___________ D_EN_U_M_IR_E_RE_S_U_R_SĂ__________________
TOTAL
T LCAt{[ ,
_U._M_ 1L·_·_1
L1

ore 40
RMF41

Ignifugarea suprafeţelor structurilor din lemn cu soluţie

tip ... aplicatăprin:
RMF40
A - pensulare
RMFc - LUCRARI DE PROTECTIE A STRUCTURILOR 8 - stropire cu i nstalaţii de presiune ridicata.
DIN LEMN

Protecţie preventivă sau de stopare a atacului biologic

Se măsoară la metru
,
pă~at

- -- - -_._---- .._.. -- _._.--

cu soluţii de tip .... prin: CANT

A • pensulare 2 straturi
DENUMIRE RESURSĂ U,M
-A
Ta
B - pulverizare (stropire) 2 straturi Materiale
C - imersare
D - irigare l ocală Solutie de protectie a lemnului tip 104 105 1
E - injectar. locală Manoperă

1 Muncitor calificat ore I104 1' 0,2 1I

Se măsoară la metru pătrat TOTAL ore 0.4 0.2
I
Utilaje I
I I
DENUMIRE RESURSĂ
u:J-Ă !
CANTITĂŢ I

CTDr- I._~I_~~~ompre~r d~ ma.re_p.~~.~~~_~_ ___ _. 1_~~: _ i - Lo ~ 1

--- .._- Materiale
B ) E

S<>uVe de protectie a lemnului tip 1 0,30.4 0.6 1.5 1,5 RMF42A

r F<>ie PVC plastifiat
Şipci de brad
kg 1 0,3 0,3 0.5 0,3
mc 10,002 0,002 0,008 0,008
0.3
008 Protecţia spaţiilor la acoperişuri, turnuri elc., cu plasă
0. 1 de sârmă de oţel zincată , fixată cu şipci de brad.
Manoperă

Muncitor calificat ore 10,14 10.12 1 0.16 1 0.2 0.2

Biolog specialist
TOTAL
ore 1 0,03 I 0,02 0.05 0,3
ore 0.17 0.14 0.21 0.5
1
1.2
I Se măsoară la metru pătrat

1 !ill!m
L Electrocompresor de jOasa presiune _ ore
1 - 1 9:0_6 1 _ -__ 1

204 205
1----
OENUMIRE RESURSĂ

Materiale
l:L: U.M I
CANT I

[ Plasa de oţel zincal cu d=0,8 mm kg 0.8 I

I Cuie pentru construc~j kg 0.2 I
I Şipci de bmd mc , 0.005 1
Manoperă
I
IDulgher ore 1.1 I
... ~ ---- -ore-- 1.1

RMF43A
LISTE ANEXE

Protecţie mecanică la suprafeţe cu pictură murală, pe

elemente din lemn, dim plăci polistiren de 24 mm,
aşezate pe o reţea de şipci 4 x 6 cm, fixate in cuie pe
distanţieri din lemn

Se măsoară la metru pătrat

I
!
OENUMIRE RESURSĂ U.M
i CANT
, I
f-- Materiale
Placi polistiren 24 mm mp I 1.1 I
Pânza de casa mp 0.2 I
Şipci de brad mc 10005 1
Cuie pentru CO!1strucţii kg I 0.05 i
Manoperă
I
I
Muncitor calificat ore 0.2
Pictor specialist
I ore I 0.1
TOTAL ore 0.3

206
207
 LISTA ANEXA LRM01

MATPROD CIMENT

CATAL O G DENUMIRE UM
CIMENT I 32,5 lP 40) SACI . IKG
• PREŢU RI LA MATERIALE DE CONSTRUCŢII CIM.!'.NT I 32,5(P 40) VRAC IKG
CIM.!'.NT II A 32,5 (PA 3_5) ŞACI IKG
actualizate trimestrial
CIMENT II A_32,5(P.A 35) VRAC KG
Q AVANTAJE CIMENT II B 3,2,5 (M 30) SACI . KG
• CUNOAfŢERE: CIMENT II B 32,5(M 30) VRAC KG
- MATERIALE EXISTENTE $1 NOU APARUTE CIMENT P 50 S 388 _ KG
- FURNIZORl ·PRODUCĂTORI PENTRU FIECARE MATERIAl CI~ENT PORTLAND ALB TIP 1 75% A~.El. PA 25 SACI S 7055 IKG
- MATERIALE OFERITE ÎN JUDET CIMENT PORTLAND ENGLEZESC BSS 12-58 VRAC IKG
- PRETURI DE SORTIM ENTE CIMENT PORTLAND ENGLEZESC BSS 12-71 SACI IKG
• U71UZARE: CIMENT POR-TLAND GALBEN' P 400 SACI S :7.0.55
- EVALUAREA COSTULUI CONSTRUCŢIILOR
- IKG
CIMENT PORTLAND INTARI.RE RAPIDA RIM 200 VRAC KG
ÎNTOCMIREA DEVIZULUI DE CONSTRUCŢIE CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 250 SACI KG
- CONTACTAREA FURNIZORILOR PENTRU
ACHIZITIONAREA MATERIALELOR
CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 250 VRAC
CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 300 SACI
IKG
IKG
CIMENT PORTLAND INTARIRE RAPIDA RIM 30,0 YRAC IKG
• AGREMENTE TEHNICE ÎN CONSTRUCŢII-MONTAJ CIMENT PORTLAND NEGRU P 400 --
SACI S 7055- IKG
CIMENT PORTLAND P 45 SACI S 388 IKG
Q AVANTAJE CIMENT PORTLA"!D P 45 VRAC S 388 IKG
• CUNOAfŢERE: CIMENT PORTLAND P 50 SACI S
MATERiAlE $1 PRODUSE DIN IMPORT SAU DI N -- - 388 IKG
CIMENT PORTLAND P 50 VRAC S 388 KG
PRODUCŢIE INTERN Ă, AVÂND AGREMENT TEHNIC CIMENT PORTLAND P 55 SACI S 388 KG
FIRME AVÂND AGREMENTE TEHNICE PENTRU CIMENT PORTLAND P 55 VRAC S 388 KG
PRODUSELE PUSE ÎN VÂNZARE
- VALABILITATEA AGREMENTULUI
CIMENT PORTLAND VERDE P 400 S 7055 KG
- UNITATI CARE AU AGREMENTAT MATERIALELE $1
PRODUSELE
• U71UZARE:
- ASIGURAREA ACHIZITIONARII MATERIALELOR $1
PRODUSELOR DE CALITATE
- RESPECTAREA CERINŢELOR PREVĂZUTE DE H.G. 766/1997 $1
. LEGEA 10/ 1995 PRIVIND CAlITATEA ÎN CONSTRUCTII
>$ INFORMATIILE DIN CATALOG
SUNT PRELUATE DIRECT DE LA FURN I ZORI-PRODUCĂTORI DE
MATE RIALE DE CON STRUCŢII
• PENTRU AGREMENTE TEHNICE , INFORMAT"LE SUNT PRELUATE DE LA
COMISI A DE AGREMENT TEHNIC ÎN CONSTRUCT" DIN M.L. P.T. L.
CATAL OGU L SE EOITEAZĂ PERIO DIC (TRIME STRIAL)
· 209
208
 LISTA ANEXA LRM02
. cocc vĂ OFERĂ :
CĂRTI TEHNICE $1 METODOLOGICE
MORTAR

DENUMIRE MATPAOO - Catalog de preţuri la materiale de construcţii ş i agremente tehnice

UM Preturi pentru principalele categorii de lucrAri de constru cţii
MARCA 4 . MORTAR DE VAR SIMPLU MC Ghidul dlrlgintelul'de specialitate in constructii-instalaţii
MARCA 4A MORTAR DE VAR CU ADAOS DE 50 KG CIMENT MARCA P400 MC Ghid pentru intocmirea cărţii tehnice a construcţiilor
MARCA 4.8. MORTAR DE VAR CU ADAOS DE 70 KG CIMENT MARCA P400 MC Ghid pentru programarea controlului calităţII execuţie i pe şantier
MARCA4.C. MORTAR DE VAR CU ADAOS DE 100 KG CIMENT MARCA P400 MC Ghid pentru î ntocm Irea caietelor de sarcini · structuri metalice
MARCA 10. MORTAR DE VAR CU CIMENT 120 KG CIMENT MARCA P400 MC Ghid privind activităţile responsabilului tehnic cu execuţ ia
MORTAR DE VAR SIMPLU TIP I (FARA CALTI) MC Ghidul responsabilului c u urmArirea rn exploatare a construcţiei ,
MORTAR DE VAR SIMPLU TIP II (CU ADAOS CALTI TEHNiCA FRESCĂ) MC
Ghid privind activitatea de consultanţă pentru investitii
Metodologie pentru asigurarea cerinţelor de calitate ale construcţi i lor
contract3te "LA CHEIE"
Consum uri de resurse la apartamente i n blocuri de locuinţe (2 volume)
Conditii tehnice pentru e xecutarea lu crărilor:
, Betoane şi zidării
Instalaţii
Edilitare
Co nfectll metalice executate in ateliere
Consumurl specifice de manoperă - norme de timp - Tencuieli - Te
Con su muri specifice de manoperl - norme de timp - Armături - A
Consum uri specifice de manoperă - norme de timp - Cofraje - C
Con sum uri specifice de manoperl - norme de timp - Boloane - B
Consum uri specifice de manoperă - norme da timp - Ip sosărie si rabil - IA
Co nsum uri specifice de manoperl - norme de ttmp - Zidării si pereţi pentru
inchideri şi compartimentări interioare
Con sumuri specifice de manoperA - norme de timp - Izolaţij - IZ
Consum uri specifice de manoperă - norme de timp - Pardoseli - PR
Consum uri specifice de manoperllt - norma de timp - Instalaţii de Încălzire - le
Colectia de acte normative a achlzltlllor publice - 2 volume
Sa larizare '
O ec h ipă de succes. Ghid practic de managemont
Management
Ingineria afacerilor
Organizarea performantă a 1inneklr de construcţ ii·m o ntaj . Ghid practic

SERVICII

o MANAGRMENT / CONSULTJNG
,
li
r .,
O TRAI NJNG
O F.DJTARE
O TEHNOR ED ACTARE
O MULTIPLiCARE
210
 COCC vĂ OFERĂ :
INDICATOARE DE NORME DE DEVIZ
m Indicatoare de norme - editia 1981
C - Construcţii" (4 voI.) .
Iz - Izolatil
D - Drumuri
P - Poduri
T5 - Terasamente
I - Instala!ii lncălzire"
G Ins tala ii gaze'"
5 Instala il sanitare" (2 '0'01. )
Ac - Ali mentArl cu apă şi c analizare*
E. - I"stalalli electrice'
V Instala II de ventilaţll*
RpC Reparaţii c onstrucţii· (4 voI.)
Rpl - Reparaţii instal aţii în călz i re"
RpG - R e paraţii instalaţii gaze'
RpS - Reparaţii Insta l aţII sanitare " (2 voI.)
RpAe - ReparaţII alimentArl ap"" ca nalizare * (2 voL)
RpE - ReparaţU in sta l aţii electrice"
RpV - Reparaţii I nstal aţi i de v e ntilaţi i'
RCs Consolldări şi restaurar'" (4 vaL)
Rplz: Reparaţii pentru izolaţW (2 voi )
AUT - Utilaje de " construcţi i
M1 Montaj utilaj tehnologic, conducte"
Tr - Transporturi"
Tf - Termoficare"
Te: - Telecomunicaţii
~..J - Unii electrice de contact, semna lizări şi centralizări feroviars·
Tr - Termoficare
• revizuit şi completat la nivelul anilor 1999·2002
W Norme orientative, aprobate prin:
~ Ordinul MlPAT "r. I/N/O:J.O-l.1992:

""
c.
Le
- Al i mentări cu a pă
- S em na l izări feroviare
- U ~ ii de contact şi l u cră ri de cai ferate
...., Ordif/uIMLPAT nr. 13/N/08.0J. I99&:
At - Automatiz ări
V - Ventilaţii
RpG - Repa ra~ i gaze

PRODUSE I NFORMATICE
DeLTA 2 QOO · Sistem informalic pentru e laborarea ofertelor pentru licitatii,
prograrrwrea . urmărirea şi decuntaraa lucrărilor de construcţil-montal .
Preţ\.!1 de bază pent ru produsul informatic insta la t pe un si f)Qur calculator
şi pentru un si ngur 3ntreprenor
(L/I ace:;! pref se mai adaugtJ cofltrovalo . ..,fOa diverselor serwcii pnJ$tatc In funcţia
ck fokJsiroa vorswn/l 199:l-1!199 a sistemulUi DELTA. preţunle sunt negocisl);/(J)
LEXCON - legislaţ ie in construcţii

COItI!S - pnvirld urmârirea cirCUlaţ iei doc-.uOlentelor i n cad rul unei Instituţii (gostioncază
d ocu mentele privind: sarci n i, termene, rezolvări ; in orice moment un s upenor
poate şti unde se gEiseşte un document şi fo "ce faza a rezolvArii se anA)
CAItTI!H - privind intocmirea cârţii tehnice a lX>nsh''Uc\iilor
A DIS • privind activitatea dirigtntolui do şantier

MONICON - pentru urm~nroa oonstnJcţ!llor finalizete . priVInd siguranţa in exploatara

ItI!STI!X - pontru responsabilul tehnic cu execulia
- In j icc: are de norme de deviz pentru 1 '.1cră ri de constru cţ':, " 'ltaj,
instal f i şi reparaţii, ediţia 1981, reVldll;; şi completate permanent,
având c: , ro ba re MI_PTL SO ' iHatea noastră fiind singura a b' l itată o' ci
să le ed lt3ze, distribuie şi c"difice in conform itate cu normal .- U.E.
- Norme de :onsum orientative pe art icole de deviz aprobate r in l rcl~ ,
MLPAT, n!. I/N/03.04.1992 şi ordin A! LPAT nr. 13/N/OB.03. 1 ,cI',
- Nn' . d muncE. pentru princinalele acti vităţi de conslruc1 - ;1. .1
- Gniduri ŞI lEo ,Jdc logii pentn: prinC" )alde Pctl\ ,tăţi manage Il!.
exec uţie (Jln sectorul de constru c\ I-mol ltaj
- Produse ,nformatice ş i de consulting:
• DE LTA 2 00 0 - sistem info:matic pentru e labora r ~ '~OCU I I
u conorllice a 0 [- -1 j ,,)r per. ir~ I, c itaţii, programar",a, unT e;,
1econtarea lu crăril or de con ~trur,ti i
• BEt A ..:l0 . - gesti u ' a docum . Iltaţiei economice I . bf'ne f li;
• t ~ CON -legi slaţi e 111 cOl struc\ti
.!. /VI Tl~Ron - preţu r i la zi pentru r.l ateriale de conslruc " .,
,C' Activitate de " erflJ cţionare- i r struire (tral nin9)

!
•

I.S.B.N.: 973-7941-45-4
I