Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEŞTI

Facultatea: TEHNOLOGIA PETROLULUI ŞI PETROCHIMIE


Catedra: INGINERIE CHIMICÃ ŞI PETROCHIMICÃ

PROIECT DE SEMESTRU

PROCESE TRANSFER CÃLDURÃ

PLOIEŞTI 2010
TEMA PROIECTULUI

DIMENSIONAREA TEHNOLOGICÃ A UNUI


SCHIMBÃTOR DE CÃLDURÃ TIP FASCICUL
TUBULAR ÎN MANTA CU CIRCULAŢIA
PRODUSULUI PETROLIER PRIN
TUBURI ŞI A APEI PRIN MANTA
CUPRINSUL

1. Date proiectare

2. Breviar cu rezultate

3. Introducere – parte teoreticǎ

Clasificare
Schimbǎtoare de cǎldurǎ cu fascicul tubular în manta
Exemple de schimbǎtoare de cǎldurǎ (desene )

4. Calculul unui schimbǎtor de cǎldurǎ cu tip fascicul tubular in manta cu


circulaţia produsului petrolier prin tuburi dispuse în triunghi şi a apei prin
manta

5. Concluzii

Bibliografie
1. Date de proiectare

Datele de proiectare ale unui schimbǎtor de cǎldurǎ cu tip fascicul tubular in manta
cu circulaţia produsului petrolier prin tuburi şi a apei prin manta sunt urmǎtoarele:

-Lungimea tubului, L = 6m ;
-Aşezarea în triunghi ;
-Diametrul interior al mantalei, Di = 0,6m;
-Numǎrul de pasuri, Np = 6;
-Diametrul exterior al mantalei, De = 0,616 m;
-Distanţa între şicane, x = 0,15 m;
-Diametrul exterior al tuburilor,de = 0,025 m;
-Diametrul interior al tuburilor, di = 0,021 m;
-Numǎr de tuburi, nt = 242; nt (STAS ) = 236;
-Lungime capac, L = 0,3 m ;
-Lungime schimbǎtor, L total= 6,6m
2. Breviar cu rezultate

Notaţie / unitate de mǎsurǎ Valoare


mr ,kg/s 15.88

Q, J/s (W) 993,294 x 103

Ked , W/m2 °C 300

Ae, m2 113,78

nt 241,57 ≈ 242
nt (STAS) 236
Ae (recalculat), m2 111,156
Ked (verificat), W / m2 °C 307,08
wc ,m / s 0,62

Np 6

Re 17360,16
Nu 139,51

αi ,W / m2 °C 872,27
Deh 0,02
wr ,m / s 0,68

Re 19554,38

Pr 4,57

Nu 132,73

αe , W / m2 °C 4179,34

Ked ,W / m2 °C 327,01

Ae , m2 104,38

S ,% 6,88

P energie, lei/kW 0,1736

Cenergie ,€/an 505 674

Notaţie / unitate de mǎsurǎ Valoare


ρotel ,kg / m3 7850

Vmanta , m3 0,09
Mmanta, kg 706,5

Vtuburi , m3 0,2029
Mtuburi , kg 1592,76
Vsicane , m3 0,0463
Msicane , kg 363,46
Vplaci tub , m3 0,0283

Mplaci tubulare, kg 222,16

Vcapace , m3 0,02788
Mcapace , kg 218,88

Msc , kg 3103,76

Potel , €/ tonă 300

Camortizare , €/an 93,11


Cir , €/an 0,9311
CT , €/an 505768

ms , kg / m2 27,28
Vsc, m3 0,3954

Vs , m3 / m2 0,00347

Lcapac , m 0,3
Ltotal , m 6,6
3. Introducere
Schimbǎtoarele de cǎldurǎ sunt aparate (utilaje) în care se realizeazǎ procese
(operaţii) de transfer de cǎldurǎ între douǎ fluide.

3.1 Clasificǎre şi date generale


Clasificarea schimbǎtoarelor de cǎldurǎ se poate face din mai multe puncte de
vedere, cele mai importante fiind urmǎtoarele;
- clasificarea dupǎ procesul principal de transfer de cǎldurǎ;
- clasificarea dupǎ modul de contactare a fluidelor;
- clasificarea dupǎ tipul constructiv al aparatului.
Dupǎ procesul principal de transfer de cǎldurǎ,se deosebesc numeroase clase de
aparate,ca de exemplu: preîncǎlzitoare, rǎcitoare, condensatoare ,
rǎcitoare-condensatoare,refierbǎtoare,vaporizatoare,cristalizatoare,recuperatoare,
regeneratoare (schimbǎtoare de cǎldurǎ propriu-zise),etc.
Într-o instalaţie DA de exemplu, schimbǎtorul de cǎldurǎ motorinǎ-
titei nu se numeşte nici preîncǎlzitor de ţiţei nici rǎcitor de motorinǎ, ci schimbǎtor de
cǎldurǎ propriu-zis sau regenerator, pentru cǎ ambele procese de transfer de cǎldurǎ sunt
importante.Prin preîncǎlzirea ţiţeiului se urmǎreşte reducerea consumului de combustibil la
cuptor, iar prin rǎcirea motorinei se urmǎreşte reducerea ulterioarǎ a consumului de agent
de rǎcire,pentru realizarea temperaturii de depozitare.
Dupǎ modul de contactare a fluidelor,se deosebesc trei clase de
aparate:schimbǎtoare de cǎldurǎ de suprafaţǎ,schimbǎtoare de cǎldurǎ prin contact direct
(de amestec) şi schimbǎtoare de cǎldurǎ cu fluid intermediar staţionar.
Schimbǎtoarele de cǎldurǎ de suprafaţǎ se caracterizeazǎ prin faptul cǎ cele douǎ
fluide care schimbǎ cǎldurǎ între ele sunt separate prin pereţi metalici, în majoritatea
cazurilor cilindrici (tuburi).Aceste schimbǎtoare sunt cele mai frecvent utilizate.
Schimbǎtoarele de cǎldurǎ prin contact direct nu conţin pereţi despǎrţitori între
fluide, acestea venind în contact nemijlocit, transferul de cǎldurǎ fiind însoţit şi de un
transfer de masǎ.
Schimbǎtoarele de cǎldurǎ cu fluid intermediar staţionar sunt de concepţie mai
recentǎ, se utilizeazǎ în cazuri practice caracteristice şi prezintǎ unele avantaje specifice.
Ele se caracterizeazǎ prin faptul cǎ transferul de cǎldurǎ de la fluidul cald cǎtre
fluidul rece, care sunt în curgere continuǎ prin schimbǎtor, este mijlocit de un fluid
intermediar staţionat în aparat.
Dupǎ tipul constructiv al aparatului existǎ numeroase clase de schimbǎtoare, cele
mai uzuale fiind:
Schimbǎtoarele “tub în tub” care constau în douǎ tuburi concentrice, un fluid
circulând prin tubul interior,iar celǎlalt fluid prin spaţiul inelar (intertubular). Aceste
schimbǎtoare prezintǎ avantajul de a lucra în contracurent dar sunt voluminoase şi grele, în
raport cu aria de transfer.
Rǎcitoarele şi condensatoarele cu “serpentinǎ scufundatǎ” constau dintr-o cadǎ
prevǎzutǎ cu deversor, prin care circulǎ apa de rǎcire şi în care se scufundǎ serpentine prin
care curge fluidul cald.

Rǎcitoarele şi condensatoarele “cu serpentinǎ stropitǎ cu apǎ” conţin câteva


serpentine plasate vertical, peste care curge apa de rǎcire dispersatǎ în picǎturi.
Schimbǎtoarele de cǎldurǎ “cu plǎci” lucreazǎ cu presiuni relativ mici pentru ambele
fluide. Ele sunt plǎci profilate din metal, suprapuse şi presate pentru etanşare.La
extremitǎţile plǎcilor sunt delimitate canalele de legǎturǎ pentru fluide, acestea circulând
prin spaţiile libere dintre plǎci.
Rǎcitoarele şi condensatoarele “cu aer” sunt realizate dintr-un fascicul de tuburi
prevǎzute la exterior cu aripioare transversale circulare, peste care circulă aerul atmosferic
împins de ventilatoare.
Răcitoarele şi condensatoarele “prin contact direct” constau în coloane de contactare
în contracurent, cu sau fără umplutură, pentru două fluide practic nemiscibile (gaz-lichid
sau lichid-lichid).
În afara acestor tipuri de schimbătoare de căldură,mai există si alte tipuri, dar fără
importanţă pentru industria petrochimică.

3.2 Schimbǎtoare de cǎldurǎ cu fascicul tubular în manta

Cele mai utilizate sunt schimbătoarele de căldură “cu fascicul tubular în manta”. Ele
prezintă o arie specifică de transfer de căldură relativ mare şi consum specific de metal
relativ redus. Un astfel de schimbător este prezentat în figura 1.
El se compune dintr-o manta cilindrică prevăzută la exterior cu flanşe, două capace
prevăzute cu flanşe spre interior, două plăci tubulare care se fixează (cu garnituri de
etanşare) între flanşele mantalei şi capacelor şi fasciculul de tuburi, mandrinate în plăcile
tubulare.Acest schimbător este rigid (plăci tubulare fixe în raport cu mantaua), pentru că nu
permite o dilatare sau contractare independentă a tuburilor (este solicitată mandrinarea).
Racordurile (ştuţurile) pentru fluidul care circulă prin tuburi se află la capace şi acest fluid
trece în paralel prin toate tuburile, într-un singur sens. Mantaua conţine tot două racorduri,
fluidul corespunzător circulând longitudinal prin spaţiul intertubular (secţiune de curgere
constantă), în contracurent cu fluidul din tuburi. În partea superioară a schimbătorului, atât
la manta cât şi la capace, există dopuri cu filet pentru evacuarea iniţială a aerului. La o
condensare de vapori, vaporii intră în partea superioară, iar condensul este evacuate la
partea inferioară (la vaporizare circulaţia se face de jos în sus). Pentru fluidele fără
transformare de fază, intrarea poate fi jos sau sus, iar ieşirea, fie pe partea opusă, fie chiar
pe aceeaşi parte.
Alegerea trecerii fluidelor prin tuburi sau manta se face după următoarele criterii,
care nu pot fi întotdeauna respectate:
-fluidul cu temperatură mai mare se trece prin tuburi, pentru a se reduce pierderea de
căldură către mediul ambient;
-fluidul cu debit volumic mai mare se trece prin manta;
-fluidul cu presiune mai mare se trece prin tuburi, acestea rezistând la presiune mai
uşor decât mantaua;
-fluidul pentru care se doreşte o cădere de presiune mai mică se trece prin manta;
-fluidul care depune mai multă murdărie pe suprafaţa tuburilor se trece prin tuburi,
pentru că acestea se curăţă mai uşor în interior, prin demontarea capacelor;
-fluidul mai coroziv se trece prin tuburi, pentru că acestea pot fi înlocuite sau izolate
mai uşor.
Creşterea coeficientului de convecţie în interiorul tuburilor se poate obţine prin
creşterea vitezei fluidului (acest avantaj este însoţit de dezavantajul creşterii căderii de
presiune). Pentru creşterea vitezei în tuburi, se introduc în camerele de distribuţie (sub
capace) şicane, astfel încât se obţin două sau mai multe pasuri (treceri) prin tuburi.
Schimbătoarele din figurile 2 şi 3 funcţionează cu două pasuri în tuburi (iniţial
curgere de la stânga spre dreapta şi apoi de la dreapta spre stânga; în raport cu cazul unui
singur pas, secţiunea de curgere s-a redus la jumatate, iar viteza s-a dublat), iar cel din
figura 4 cu patru pasuri în tuburi.
Pentru majorarea vitezei fluidului din manta, pot fi utilizate şicane longitudinale. În
figura 4 prin prezenţa unei astfel de şicane, se realizează două pasuri în manta. Şe constată
la acest schimbător, cu două pasuri în manta şi patru pasuri în tuburi, că global fluidele
circulă în sens invers (unul de jos în sus şi celalat de sus în jos).
În majoritatea cazurilor practice, în manta se utilizează şicane transversale segment
de cerc ( fig.2 şi 3), care duc în general la o curgere transversală pe tuburi (secţiunea de
curgere este variabilă; apar turbulenţe ce îmbunătăţesc transferul de căldură; prin fixarea
distanţei dintre şicane, se realizează viteza medie dorită pentru fluidul din manta). În fig. 5
sunt schiţate şi alte tipuri de şicane transversale, foarte rar utilizate (şicane inel disc” şi
şicane “benzi laterale”-“bandă centrală”).
Şicanele segment de cerc lasă libere ferestre orizontale, alternative sus şi jos. La
condensatoare şi la schimbătoarele cu două pasuri în manta se utilizează ferestre verticale.
Şicanele transversale sunt solidarizate cu o placă tubulară, prin intermediul unor tije
şi distanţiere (fig. 2). La intrarea fluidului în manta este prevăzută o placă deflectoare (fig.
2 ), care reduce şocurile asupra tuburilor.
În unele cazuri se utilizează în manta o curgere scindată (fig.6,a, în special la
vaporizatoare) sau o curgere divizată (fig. 6,b ); printre două şicane alăturate circulă
jumătate din debitul de fluid).
Pentru a nu se solicita mandrinarea şi pentru a se evita apariţia neetanşeităţilor,
trebuie să se asigure o dilatare (contractare) liberă a tuburilor în raport cu mantaua
schimbătorului. Această problemă este rezolvată în special prin utilizarea schimbătoarelor
cu cap flotant (mobil) sau a schimbătoarelor cu tuburi U.
În fig. 2 este prezentat un schimbător de căldură cu cap flotant. Placa tubulară mică
are un diametru mai redus decât diametrul interior al mantalei şi, după demontarea
capacului mic (acesta este fixat prin intermediul unui inel), fasciculul poate fi extras cu
ambele plăci tubulare.
În unele cazuri, pentru o alunecare mai uşoară, şicanele inferioare se sprijină pe nişte
role. Obişnuit, schimbătoarele cu cap mobil au un număr par de pasuri în tuburi. Dacă este
necesar să se lucreze cu un singur pas în tuburi, capacul mic este prevăzut cu un record
axial, care iese prin capacul mare, printr-o presetupă.
În fig. 3 este prezentat un schimbător de căldură cu tuburi U. Aceste schimbătoare
pot avea în tuburi numai un număr par de pasuri.
Mai puţin utilizate, pentru preluarea dilatărilor inegale, sunt schimbătoarele cu
compensator de dilataţie la manta, cele cu o placă tubulară flotantă, care asigură etanşarea
pe un sistem de garnituri şi cele cu ţevi duble concentrice (fluidul circulă într-un sens prin
tuburile de diametru mic, care nu constituie o suprafaţă de transfer de căldură, şi în sens
invers prin spaţiul intertubular, tuburile de diametru mare fiind închise la capătul liber;
camerele de distribuţie se află de aceeaşi parte).
4. Calculul unui schimbǎtor de cǎldurǎ cu tip fascicul tubular in manta cu
circulaţia produsului petrolier prin tuburi dispuse în triunghi şi a apei prin
manta
15
d 15 = 0,9952 x d 420 + 0,00806
15
d 15 = 0,9952 x 0,850 + 0,00806 = 0,85398
c = [(2,964 − 1,332 xd1515 ) + (0,006148 − 0,002308 xd1515 ) xt ] x (0,0538 x k+0,3544)
cpc = [(2,964 −1,332 x0,85398 ) + (0,006148 − 0,002308 x0,85398 ) x80 ] x
0,0538x11+0,3544)
cpc = ( 1,8265+0,004177x80)x0,9462 = 2,0444 kJ/kgºC

Qr = mr x cpr (tr2-tr1)
mc xc pc (t c1 − t c 2 )
} mr = c pr (t r 2 − t r1 )
Qc = mc x cpc (tc1-tc2)

25 x10 3
mc = 25 t/h = kg/s = 6,94 kg/s
3600
cpr = 4,17 kJ/kgºC = 4170 J/kgºC

6,94 kg / sx 2,0444 kj / kg o C (115 − 45 ) o C


mr = 4,17 kj / kg o C (45 − 30 ) O C
mr = 15,88 kg/s
Qr = 15,88 kg/s x 4,17 kJ/kgºC (45 – 30)o C
Qr = 993,294 kJ/s
Q = 993,294 x 103 J/s (W)
Δtc = tc1 – tc2 = 115 – 45 = 70°C
Δtr = tr2 – tr1 = 45 – 30 = 15°C
ΔtM = tc1 – tr2 = 115 – 45 = 70°C
Δtm = tc2 – tr1 = 45 – 30 = 15°C
M = ∆t 02 + ∆t r2 = 70 2 +15 2 = 4900 + 225 = 5125 = 71,59°C

M 71,59 71 ,59
71 ,59
Δtmed ∆t
= ln m + ∆t M + M = ln 15 + 70 + 71,59 = ln 156 ,59 = 2,46
∆t m + ∆t M − M 15 + 70 − 71,59 13 ,41

Δtmed = 29,1°C

Pp Ked = 300 W/m2 °C


Q
Q = Ae x Ked x Δtm → Ae = K ed x∆t m

993 ,294 x10 3 W


Ae = W
300 2 o x 29 ,1o C
= 113,78 m2
m C
Ae
nt = πxd xL
e

113 ,78 m 2
Pp L=6m → nt = 3,14 x 0,025 mx 6m
= 241,57 ≈ 242
nt (STAS) = 236 Di = 0,6 m (aşezare în triunghi )
Ae (recalculat) = 236 x 3,14 x 0,025m x 6m = 111,156 m2

993 ,294 x10 3 W


Ked (verificat) = 111 ,156 m 2 x 29 ,1o C
= 307,08 W / m2 °C → pp. a fost corectă

 t − 20 
ρ = 10 3 xd 420 x 1 − 20 2 
 2290 − 6340 xd 4 + 5965 x(d 4 ) 
20

 80 − 20 
ρ = 10 3 x 0,85 x 1 − 2 
 2290 − 6340 x 0,85 + 5965 x (0,85 ) 
 60 
ρ = 10 3 x 0,85 x 1 −
 2290 − 5389 + 4309 ,7125 

 60 
ρ =10 3 x0,85 x 1 −  = 807,874 kg / m3
 1210 ,7125 
6,94 kg / s
ωc = 6,94 x 4 x6
807 ,874 kg / m 3 x
3,14 x(0,021 m) 2 242
x
= 807 ,874 x3,14 x(0,021 ) 2 x 242
4 6
166 ,56
ωc = = 0,62 m / s Np = 6
270 ,72
0,1172 − 6,33 x10 −5 xt
λ= 15
d15
0,1172 − 6,33 x10 −5 x80
λ= =0,1313 W / m °C
0,85398

µ =υxρ = 0,75 x10 −6 x807 ,874 = 605 ,9 x10 −6 kg / ms


d xωxρ 0,021 x 0,62 x807 ,874
Re = i µ = = 17360 ,16
605 ,9 x10 −6
c pc xµ 2,0444 x10 3 x605 ,9 x10 −6
Pr = λ = 0,1313
= 9,43

1/ 3 µ 0,14
Nu = 0,027 x Re0 ,8 x Pr x ( )
µp
Nu = 0,027x (17360,16)0,8 x (9,43)0,33 = 0,027 x 2464,01 x 2,097
Nu = 139,51
α i xd i N xλ 139 ,51x0,1313
Nu = ⇒ αi = u = = 872 ,27 W / m2 °C
λ di 0,021
∆2 3 πd e2 (0,032 ) 2 x 3 3,14 x (0,025 ) 2
Ac = − = = = 19,75 x10 −5 m2
4 8 4 8

πxd e
3,14 x 0,025
Pu = = = 0,03925 m
2 2
Ac 19 ,75 x10 −5 m 2
Deh=4 x P = 4 x = 0,02 m
u 0,03925 m
Se admite Di-Df = 40 mm = 0,04 m
Di = 0,6 m Df = 0,6 x 0,04 = 0,56 m
Se admite x = 0,15 m
 D f − de   0,56 − 0,025 
S=x Di − D f + ( s − d e )  = 0,15 0,6 − 0,56 + (0,032 − 0,02 )
 s   0,032 
S = 0,15 (0,04 + 16,72 x 0,007) = 0,0236 m2
t r1 + t r 2 45 + 30
= = 37,5 °C
2 2
t = 30°C → ρ = 995,7 kg/m3
t = 40°C → ρ = 992,2 kg/m3

992 ,2 − 995 ,7
ρ = 995,7 + (37 ,5 − 30 ) = 993 ,075 kg / m3 (la t = 37,5 °C)
40 − 30
15 ,88
ωr = = 0,68 m/s
993 ,075 x0,0236
t = 30°C → 0,805 = ‫ ע‬x 10-6 m2 / s
t = 40°C → 0,659 = ‫ ע‬x 10-6 m2 / s
0,659 x10 −6 − 0,805 x10 −6
0,805 = ‫ ע‬x 10-6 + x (37,5-30) = 0,6955 x 10-6 m2 / s
40 − 30
d eh xωr 0,02 mx 0,68 m / s
R e= υ = = 19554 ,38
r 0,6955 x10 −6 m 2 / s
t = 30°C → λ = 0,617 W / m °C
t = 40°C → λ = 0,634 W / m °C

0,634 − 0,617
λ = 0,617 + x( 37 ,5 − 30 ) = 0,62975 W / m °C
40 − 30
c pr xρr xυr 4170 J / kg o Cx 993 ,075 kg / m 3 x0,6955 x10 −6 m 2 / s
Pr = = = 4,57
λr 0,62975 W / m o C
Avem Re = 19554,38 > 5000 → c = 0,351; n = 0,55
0 ,14
 µ 
n
Nu = c x (Re) x (Pr) 113
x  
 µp 
 
Nu = 0,351 x (19554,38)0,55 x (4,57)0,33 x 1 = 0,351 x 229,18 x 1,65 = 132,73
α e xλ c N xλ
Nu = ⇒ αe = u r
λr λc
N u xλ r
} ⇒ αe =
d eh
‫ג‬c = deh

132 ,73 x 0,62975


αe = = 4179,34 W / m2 °C
0,02

λ0 = 45 W / m2 °C
Rdi = 0,00053
Rde = 0,00088
1
Ked = 1 d d d 1
x e + Rdi + e ln e + Rde +
αi di 2λ0 d i αe
1
Ked = 1
x
0,025
+ 0,00053 +
0,025
ln
0,025
+ 0,00088 +
1
872 ,27 0,021 2 x 45 0,021 4179 ,34
1 1
Ked = = / m2 °C
0,00136 + 0,00141 + 0,000048 + 0,00024 0,003058 = 327,01 W
(valoarea admisă este de 307,08 W / m2 °C )

Q 993 ,294 x10 3


Ae = = = 104 ,38 m 2
K ed x∆t 327 x 29 ,1
(valoarea admisă este 111,56 m2 )
Aerec − Aenec 111,56 −104 ,38
S= x100 = x100 = 6,88 % ( acceptabilă )
Aerec 104 ,38

Calcul economic

0,4205
3 5
* pentru fluidul din tuburi: Re = 10 …….10 f= 0 , 243
( Re )
În tuburi circulă fracţiunea petrolieră:

0,4205 0,4205
f = (17360 ,16 ) 0, 243 = 10 ,72 = 0,0392
mcvol x∆ pp 2
N2 = ηTp 2
ηTp2 = 0,85
m 6,94 kg / s
mcvol = ρ = 807 ,874 kg / m 3 = 0,0086 m / s
c 3

ρ c xωc2  L 
∆ pp 2 = n p x x fxFx + 4 
2  di 

807 ,874 x( 0,62 )


2
 6 
∆ pp 2 = 6 x x0,0392 x1x + 4
2  0,021 
Δpp2 = 931,64 x 15,2 = 14160,93 N / m2
0,0086 x14160 ,93
N2 = =143 ,11 kW
0,85
1,816
* pentru fluidul din manta: Re = 300……106 f = R 0, 2
e

Prin manta circulă apa:


1,816 1,816
f = (19554 ,38 ) 0, 2 = 7,22 = 0,252
0 ,14
ρ xω 2 L D  µp 
∆ pp1 = fx r r x x i x 
2 x d ech  µ 
993 ,075 x( 0,68 )
2
6 0,6
∆ pp 1 = 0,258 x x x = 69430 ,72 N / m 2
2 0,15 0,02
m rvol x∆ pp1
Nn =
η p1
ηp1 = 0,85
m 15,88
mrvol = ρ = 993 ,075 = 0,0159 m3 / s
r

r
0,0159 x69430 ,72
N1 = 0,85 = 1298,76 kW
NT = N1 + N2 = 1298,76 + 143,11 = 1441,87 kW
E = NT x τop =1441 ,87 x8000 =11534960 kWh/an
P = 0,1736 lei
Cenergie = E x P = 11534960 x 0,1736 = 2002469,056 lei / an = 505 674 €/an
ρotel = 7850 kg / m3
De = Di + 2 x S = 0,6 + 2 x 0,008 = 0,616 m
 πDe2 πDi2  3,14 x( 0,616 ) 2 3,14 x( 0,6 ) 2 

Vmanta =  4 −  xL =  −  x6
4 
T
   4 4 
Vmanta = ( 0,298 − 0,283 ) x6 = 0,09 m 3
Mmanta = ρotel x Vmanta = 7850 kg/m3 x 0,09 m3 = 706,5 kg
 πd e2 πd i2   3,14 x ( 0,025 ) 2 3,14 x( 0,021 ) 2 

Vtuburi = nt  4 −  xL = 241 ,57 x  − x 6
4   
T
   4 4 
3
Vtuburi = 1449,42 (0,00049-0,00035) = 0,2029 m
Mtuburi = ρotel x Vtuburi = 7850 kg/m3 x 0,2029 m3 = 1592,76 kg
L 6
nsicane = −1 = −1 = 39
X 0,15
πDi2 3,14 x( 0,6 )
2

Asicanei = 0,7 x = 0,7 x = 0,198 m2


4 4
Vsicane = nsicane x Asicanei x Ssicane = 39 x 0,198 x 0,006 = 0,0463 m3
Msicane = ρotel x Vsicane = 7850 kg/m3 x 0,0463 m3 = 363,46 kg
2πDi2 2 x3,14 x( 0,6)
2

Vplaci tub. = xS = x0,05 = 0,0283 m3


4 4
Mplaci tubulare = ρotel x Vplaci tub. = 7850 kg/m3 x 0,0283 m3 = 222,16 kg
 0,616 2  0,6 3 
Vcapace = 4πx ( R − R ) = 4 x3,14 
3
e i
3
 −  
 2   2  
Vcapace = 12,56 x (0,02922 – 0,027) = 0,02788 m3
Mcapace = ρotel x Vcapace = 7850 kg/m3 x 0,02788 m3 = 218,88 kg

Msc = Mmanta + Mtuburi + Msicane + Mcapace + Mplaci tubulare


Msc = 706,5 + 1592,76 + 363,46 + 222,16 + 218,88 = 3103,76 kg = 3,10376 tone
It = Msc x Potel
Potel = 300 €/ tonă
It = 3,10376 tone x 300 €/tonă = 931,128 €
i 931 ,128 E
Camortizare = D = 10 ani
t
= 93,11 €/ an
ns
1 1
Cir = xC amortizare = x93 ,11 = 0,9311 €/an
100 100
CT = Cenergie + Camortizare + Cîntreţinere

CT = 505674 + 93,11 + 0,9311 ≈ 505768 €/an


M 3103 ,76 kg
ms = A = 113 ,78 m 2 = 27 ,28 kg / m2
sc

Vsc = Vmanta + Vtuburi + Vsicane + Vcapace + Vplaci tubulare

Vsc = 0,09 + 0,2029 + 0,0463 + 0,02788 + 0,0283 = 0,3954 m3

Vsc 0,3954 m 3
Vs = = = 0,00347 m3 / m2
Ae 113 ,78 m 2

Lcapac = 0,5 x Di = 0,5 x 0,6 = 0,3 m

Ltotal = LT + 2 x Lcapac = 6 + 2 x 0,3 = 6 + 0,6 = 6,6 m

5. Concluzii

Schimbǎtoarele de cǎldurǎ cu fascicul tubular în manta sunt cele mai utilizate tipuri
de schimbǎtoare datoritǎ faptului cǎ au o arie specificǎ de transfer de cǎldurǎ relativ mare
în raport cu consumul specific de metal relativ redus.
Tuburile utilizate frecvent la schimbǎtoare au diametrul exterior de 25 mm şi pot fi
aşezate în triunghi echilateral sau în pǎtrat.
Pentru cǎ tipizarea este avantajoasǎ în construcţia de utilaj tehnologic, se folosesc
anumite diametre de manta şi anumite valori ale numarului de tuburi în fascicul.
Existǎ valori standardizate pentru schimbǎtoarele de cǎldurǎ, atât pentru diametrul
mantalei cât şi pentru numǎrul corespunzǎtor de tuburi în fascicul, în funcţie de modul de
aşezare, de diametrul şi pasul tuburilor şi de numǎrul de treceri prin tuburi (2,4,6).
În afara acestor tipuri constructive mai existǎ şi alte tipuri,care sunt fǎrǎ importanţǎ,
pentru cǎ sunt foarte puţin utilizate.

Bibliografie

- Dumitru Dobrinescu: Procese de transfer termic şi utilaje specifice, Editura


Didacticǎ şi Pedagogicǎ, Bucureşti- 1983 ;
-V. Somoghi: Procese transfer cǎldurǎ, Editura Universal, Ploieşti-1998;

- V. Somoghi, Cornel Pǎtraşcu, D. Dobrinescu. V. Ioan: Proprietǎţi fizice utilizate în


calcule termice şi fluidometrice, Editura UPG, Ploieşti-1997.