2004 – 2008 – 2010

Evoluţii, prezent şi soluţii economice

în viziunea PSD
Traian Băsescu + PDL-PNL  “Să trăiţi bine!”
(oct.-dec. 2004)

Traian Băsescu + PDL-PNL  “Să plătiţi bine!”

(anul 2010)

Victor Ponta, Preşedinte PSD

Cuprins

I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004

II. Situaţia macroeconomică a României 2004-2011
III. Politica economică greşită a României 2005-2009
IV. Soluţii pentru ieşirea din criză

2
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (1)

PSD a lăsat economia reală, finanţele publice şi moneda naţională

într-o situaţie echilibrată cu perspective favorabile:
• Creşterea PIB din 2004 a atins 8,5% faţă de 2003  cea mai bună
performanţă după 1990
• Rata inflaţiei a coborât la 9,3% dec./dec. de la 14,1% în 2003
(scădere continuă din 2000)
• Deficitul bugetar a fost în an electoral de doar 1,5% din PIB (mai
mic cu 1pp faţă de 2003)
• Deficitul de cont curent (extern) a fost de 8,4% (5,1 mld euro)
• Rata şomajului a fost de 6,3% (în scădere de la 7,4% în 2003)
• Rezerva valutară oficială era de 10,8 mld euro (cu 69% mai mare
faţă de 2003 şi de 4 ori mai mare decât în anul 2000)
3
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (2)

Ca urmare a acestor performanţe macroeconomice foarte bune au

fost posibile următoarele:

• În plan intern:
– Creşterea salariului mediu real cu aproximativ 10% faţă de anul anterior
(+23% în termeni nominali) şi cu aproximativ 35% faţă de anul 2000
– Puterea de cumpărare era mai echilibrat distribuită între grupurile
sociale
– Polarizarea socială era în scădere, comparabilă cu media europeană
(coeficient Gini de 31 comparativ cu aproximativ 30 media EU25, conform
EUROSTAT)

• În plan extern:
– România a dobândit statutul de economie de piaţă funcţională
– Decembrie 2004 a marcat finalizarea negocierilor pentru aderarea la UE
(guvernul PSD a încheiat negocierile pentru 28 din cele 31 de capitole) 4
I. Situaţia macroeconomică a României în dec 2004 (3)

Nivelul în creştere al deficitului extern (de la 5,8% din PIB în 2003

la 8,4% din PIB în 2004) precum şi creşterea PIB de 8,5%, peste
potenţialul economiei româneşti de circa 5,5% în acea perioadă, erau
semnele unei uşoare supraîncălziri economice care necesită unele
mici corecţii (pentru a se ajunge la corelaţiile durabile din anul 2003
– cel mai echilibrat an sub toate aspectele).

5
II. Situaţia macroeconomică a României 2004-2011
Iată evoluţiile din perioada 2004-2009 şi prognozele pentru 2010 şi
2011 (FMI):

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

1 PIB - variatie reală % 8.5 4.2 7.9 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5

Rata inflaţiei
2 % 9.3 8.6 4.9 6.6 6.3 4.7 7.9 3.2
dec/dec
Deficit bugetar /
3 % 1.5 0.8 1.6 2.3 4.8 7.4 6.8 4.4
PIB
Deficit cont curent
% 8.5 8.7 10.5 13.6 11.7 4.2 5.7 5.5
/ PIB
4
mld
Deficit cont curent 5.1 6.9 10.2 16.7 16.2 4.9 6.9 7.2
euro

5 Rata somajului % 6.3 5.9 5.2 4.1 4.4 7.8 8.5 8.0

6
Sursa datelor: INS, FMI
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (1)

În loc de echilibru şi simţ al măsurii dreapta politică PDL-PNL a

ales promovarea haosului şi anarhiei economice turnând “mult
gaz, inclusiv pe datorie, peste foc”, deoarece:

1. Creşterea economică din guvernarea PSD 2001-2004 având ca

motoare exporturile, investiţiile productive şi consumul
preponderent din producţie internă

a fost înlocuită între 2006-2008 cu o sporire a PIB peste potenţialul

de 5,5%, cu motoare de creştere consumul şi investiţiile
neproductive (servicii financiare, sectorul imobiliar, comerţ şi
alimentaţie publică). 7
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (2)
Creşterea economică obţinută în perioada 2005-2008 a fost de 3,1
ori mai costisitoare sub aspectul datoriei externe comparativ cu
cea realizată între 2000-2004. Astfel, PDL-PNL au obţinut numai
8.500 euro echivalent PIB la 1.000 euro plus de datorie externă faţă
de 26.400 euro PIB obţinut între 2000-2004 tocmai datorită
modelului păgubos de creştere economică al dreptei: consum şi
investiţii imobiliare bazate pe importuri masive, plătite din datorie
externă în creştere foarte accelerată (altfel spus, am parcurs, spre
exemplu, distanţa Bucureşti-Sibiu ceva mai repede, dar cu de 3 ori mai
mult combustibil).

S-a degradat raportul investiţii străine directe în sectorul tradables

(bunuri comercializabile la extern) – non-tradables de la 50-50 la
sută în 2003 la 33-67 la sută în 2009. 8
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (3)

2. Au anulat unilateral acordul cu FMI de tip preventiv, încheiat

de PSD pentru intervalul iulie 2004 - iulie 2006 (pentru ca acum, după
cinci ani PDL să solicite aceluiaşi FMI acelaşi tip de acord, iar Traian
Băsescu să ceară, ieri, Parlamentului un Moratoriu pentru îndeplinirea
programului cu FMI, pe care îl alunga din România în 2005).
Dar, cu FMI pe post de “câine de pază” (watch-dog) al
macrostabilităţii, PDL-PNL nu puteau promova politicile
economice aventuriste şi amatoriste,
– generatoare de mari dezechilibre economice şi grave
vulnerabilităţi interne şi externe cu care ne-a găsit criza
internaţională
– prin care s-au îmbogăţit “vârtos” cei deja bogaţi, pe seama
sărăcirii restului populaţiei. 9
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (4)
Soldul contului curent al balanţei de plăţi

0 0,0

-2 -1,4 -1,5 -1,6 -2,0

-2,6 -2,5
-3,4 -3,1
-4 -3,7
-4,0 -4,0
-4,9
-5,1 -4,2
-6 -5,5
-5,9 -6,0
-6,9
-8 -6,9

-8,0

11 mld. euro
-8,5
-10 -8,7
-10,2
-10,0
-12 -10,5

-11,7
-12,0
-14

-13,6
-16 -14,0
-16,2
-16,7
-18 -16,0
1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009
sold cont curent (mld. euro) - scala din stânga sold cont curent (% PIB) - scala din dreapta
10
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (5)
Datoria externă pe scadenţe

90

Datorie externă 2008/2004 = +232% (+50,6 mld. €) 80.3

80 din care:
-Datorie externă 72.4
14.6
70
pe termen scurt 2008/2004 = +544% (+17,4 mld. €)

58.6 20.6
60

50
19.9
mld. euro

41.3
40
31.1 12.6
65.7
30
6.3
21.8 51.8
18.3
20 16.6 3.2 38.7
15.2
12.6 1.2 2.0
1.1 28.7
0.8 24.9
10 18.6
14.1 15.4 16.3
11.8

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Datorie exterenă pe termen lung Datorie externă pe termen scurt 11

Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (6)

3. Au introdus cota unică ca metodă de impozitare directă a

persoanelor fizice (şi PSD intenţiona reducerea impozitului pe profit
de la 25% la 19% pentru persoanele juridice)  cei 750 de milioane
de euro pierdere la buget au mers în proporţie de 90% la 10% din
cetăţeni, conform principiului din campania prezidenţială “Să trăiţi
bine!” numai că nu s-au precizat destinatarii traiului mai bun.

Dacă ar fi cinstiţi, promotorii acelui slogan ar umple acum ţara cu

afişe având deviza: “Români, să plătiţi bine!”.

12
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (7)

În tabelul alăturat sunt salariile

milioane lei vechi nete, în milioane de lei vechi, pe
Salariu net Salariu net variaţie variaţie diferite funcţii, înainte şi după
Funcţia decembrie ianuarie (milioane lei (spor) aplicarea cotei unice.
2004 2005 vechi) %
90
T 127 37 41
(2100 euro) Se observă cu uşurinţă că de cota
V
46
62 16 35 unică au beneficiat cu sume
(1100 euro)
substanţiale cei cu salarii deja
20,3
W
(480 euro)
25,0 4,7 23 mari şi foarte mari (de peste 500
Angajat "mediu" 8,2 euro). Restul angajaţilor
8,44 0,24 3 (ultimele două categorii Y şi Z
pe economie Y (195 euro)
5,6 reprezintă numărul cel mai mare
Z 5,8 0,2 3,8
(133 euro) de salariaţi) au primit sume
modice de câteva sute de mii de
lei vechi. 13
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (8)
Preţuri pe diferite categorii de bunuri şi servicii (ian. 2004=100)

400,0

Preţuri alimente, tutun şi administrate (65% din coş)

350,0
Indicele preţurilor de consum

300,0 Preţ tutun

Preţuri administrate

250,0
+87,0%

200,0
+41,8%
+8,6%
+14,4%
150,0

+34,1% +29,1%
100,0
ian2004

ian2005

ian2006

ian2007

ian2008

ian2009

ian2010
+9,0%
+14,2%

14
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (9)

4. Înţelegând pierderile de cca 6% în termeni reali (putere de

cumpărare) cauzate de cota unică celei mai mari părţi a populaţiei
în anul 2005, cetăţenii au solicitat creşteri de venituri substanţiale
începând cu 2006.
PDL-PNL, după principiul ceauşist “mai dă-le Nicule o sută” şi
motivaţi de dorinţa păstrării fotoliilor şi privilegiilor, au acordat
creşteri salariale mai mari decât productivitatea muncii erodând
astfel – în condiţiile aprecierii cursului de schimb de la 4,2 în nov.
2004 la 3,1 în aug. 2007 – competitivitatea exporturilor româneşti
şi stimulând importurile  deficit extern în creştere.

15
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (10)
procente
60

productivitatea muncii pe ansamblul economiei

50 (PIB/populaţie ocupată)

câştigul salarial mediu net în economie

40
compensări şi pentru
perdanţii cotei unice pe
seama deteriorării
30 echilibrelor
macroeconomice

cota
20 unică

10

-10
2004 2005 2006 2007 2008 2009 16
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (11)
Cheltuieli ale BGC cu pensiile (% din PIB)
14,0

12,0

11,8
+1,3 pp
10,0 9,6

8,8 8,9 8,9

8,6 8,6 8,5
8,3 8,3
7,9
8,0
8,3

6,0

Rezultă că din creşterea anuală medie de 7% a

4,0 PIB, între 2005-2008, apare ca fiind justificată
economic şi social repartizarea unei părţi şi către
2,0 pensionari, la care nu se mai efectuaseră recorelări
de mulţi ani.
0,0
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 17
Sursa datelor: INS
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (12)

Concluzie:
Politicile prociclice fiscal-bugetară şi salarială au cauzat cele două
mari dezechilibre:

intern  deficit bugetar (de la 1,5% în 2004 la 4,8% în 2008 şi

7,4% în 2009) şi inflaţie ridicată

extern  deficit de cont curent (de la 8,4% din PIB în 2004,

echivalentul a 5,1 mld euro la 13,4% din PIB în 2007 şi 11,6% din
PIB în 2008, adică aproximativ 17 mld euro în fiecare din cei 2 ani)
18
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (13)

Finanţarea deficitului bugetar în anul 2008 s-a făcut total

netransparent, pe baza unei legi aprobate în 2006 de către PDL-
PNL, cheltuindu-se toţi banii, respectiv 2,2 miliarde de euro din
Fondul Naţional de Dezvoltare.

19
III. Politica economică greşită a României 2005-2009 (14)

Situaţia contului aferent Fondului Naţional de Dezvoltare

mil. EUR
2 500
2 211

2 000
intrări ieşiri sold

privatizare
1 500 BCR şi Distrigaz

908
1 000
540

500

217
187
136

100
90

63
46
15

0
nov.06

nov.07
iun.07

iul.07

iun.08
ian.07

aug.07

ian.08
oct.06

mar.07

oct.07

mar.08
dec.06

feb.07

apr.07

mai.07

sep.07

dec.07

feb.08

apr.08

mai.08
AVAS
20
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (1)

Criza economico-financiară internaţională a găsit România cu

mari vulnerabilităţi economice, care trebuiau corectate şi în lipsa
acesteia.

PSD spre deosebire de dreapta politică PDL-PNL este adeptul

măsurilor corective localizate asupra factorilor care au cauzat
dezechilibrele respective, după principiul: “cine a luat prea mult
să dea o parte înapoi” şi nu să plătească cei care n-au luat nimic
sau au primit sume modice din creşterea PIB între 2005-2008,
astfel:

21
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (2)
Cauzele vulnerabilităţilor interne
A.Finanţe publice

Venituri BUGET Cheltuieli

Venituri fiscale Cheltuieli de personal
- impozite directe - număr de salariaţi ↑
↓ - salarii majorate
cotă unică (-)
Pensii ↑

B. Economie reală
Creşterea mai rapidă a salariului mediu decât productivitatea
muncii.
22
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (3)
România, cheltuieli de personal ale BGC (mld. euro, ESA 95)
16.0

14.0

12.0

10.0

8.0

14.3

6.0
12.6
11.7

9.1
4.0
7.0

5.0
2.0 4.1 4.3
3.8
3.2

0.0
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009
23
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (4)
Soluţiile PDL
A. Finanţe publice
Venituri BUGET Cheltuieli
Venituri fiscale Tăieri
- impozite directe - număr de salariaţi
↓ - salarii
cotă unică (-)
RAMANE NEATINSA Reducerea pensiilor

- impozite indirecte
pentru compensarea - schimbarea
netăierii pensiilor metodologiei de calcul
conform intenţiei (îngheţarea punctului de
pensie, ruperea corelaţiei
↓ cu salariul mediu brut,
+5pp TVA indexarea cu inflaţia din
2012) şi eliminarea
pensiilor speciale, în
afară de magistraţi
Sunt afectaţi cei cu venituri fixe şi mici:
– personalul bugetar, salariaţii din sectorul privat
– pensionarii, studenţii, beneficiarii de alocaţii sociale 24
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (5)

Cota unică nu a stimulat producţia (cum afirmau avocaţii săi) ci

consumul din import pe datorie şi nu a adus mai mulţi bani la
buget, ci mai puţini (România este pe unul din ultimele locuri în
Europa la impozite directe  6,6% din PIB, respectiv 23 din 27 şi
pe locul 7 din 10 în cadrul Noilor State Membre, conform
Consiliului fiscal din România).

Rezultatul politicii PDL de ajustare preponderentă prin reducerea

cheltuielilor bugetare este degradarea gravă a sistemului public de
sănătate (medicamentele, materialele sanitare şi hrana sunt aduse de
bolnavi sau rudele acestora de acasă), educaţie (abandonul şcolar a
atins istoric cele mai ridicate valori) şi a infrastructurii.
25
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (6)

Cei care au suportat odată şocul reformelor din tranziţie, acum

sunt din nou penalizaţi:
 închideri de fabrici = pensii anticipate garantate
 ieşiri din armată (pentru intrarea în NATO), justiţie, ordine
publică (pentru întinerirea aparatului de stat) = pensii
anticipate garantate
 acum, după ce am intrat în NATO şi avem statutul de
economie funcţională de piaţă, PDL le spune pensionarilor
de mai sus că nu le mai poate asigura pensia promisă de
statul reformator, dar că vrea să conserve numai
câştigurile beneficiarilor de cotă unică  dreapta din
România vrea “capitalism construit pe cadavre”
26
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (7)

După ce cota unică a polarizat grav societatea (coeficient Gini de

36 în 2008, de la 31 în 2004, locul 2 în Europa după Letonia), se
înregistrează o nouă adâncire a polarizării sociale  TVA-ul
recent majorat fiind un impozit regresiv (cei care au venituri mici
îl resimt mai puternic decât cei cu venituri mari) – particularitate a
oricărui impozit indirect; coeficientul Gini urmând să atingă 38 în
2010, România depăşind astfel Letonia în “competiţia” pentru
primul loc la inegalitatea distribuirii veniturilor populaţiei în
Europa.

27
 0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
► LV 37,7
RO 36

Sursa: Eurostat
► BG 35,9
PT 35,8
► LT 34
UK 34
GR 33,4
► PL 32
ES 31,3
IT 31
► EE 30,9
DE 30,2
IE 30
FR 28,1
CY 28
LU 27,7
NL 27,6
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (8)

BE 27,5
MT 27
FI 26,4
AT 26,1
► HU 25,2
DK 25,1
► CZ 24,7
SE 24
► SK 23,6
► SI 23,4
Coeficientul Gini (al inegalităţii distribuţiei veniturilor) în ţările UE în anul 2008 (2)

EU27 30,6
EA 29,9
28
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (9)
PSD – 2001-2004  social-democraţie = dezvoltare echilibrată şi
echitate socială
• coeziune socială, beneficiarii sunt grupuri largi de cetăţeni (Gini
apropiat de media europeană)
• dezechilibre macroeconomice reduse, valori apropiate de echilibru
• cheltuieli de capital în folos public (30.000 de locuinţe pentru tineri prin
ANL, 400 săli de sport, 150 km de autostradă)
Totul sub egida statului cu valenţe stimulativ-orientative

PDL-PNL – 2005-2008  dreapta = creştere haotică şi păguboasă

• în folosul unor grupuri mici de cetăţeni, îndatorare împovărătoare a
populaţiei la bănci pentru un trai ceva mai bun
• dezechilibre macroeconomice majore
• înrăutăţirea gravă a serviciilor de sănătate, educaţie învăţământ, a
infrastructurii (numai 42 km de autostradă)
Totul sub deviza statului minimal (doctrină falimentară şi pe plan
mondial – cauzatoare a crizei economice internaţionale) 29
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (10)
Soluţiile PSD
Trebuie întrerupt modelul de dreapta şi introdus modelul de
creştere economică durabilă care să pornească de la înţelegerea
faptului că în România nu s-au întâmplat miracole între 2005-
2008, ci, un trai nesănătos pe datorie, acordată cu profituri foarte
bune de ţările dezvoltate. Din contră, structura pe sectoare
economice s-a degradat din perspectiva potenţialului de export şi de
obţinere a PIB. Acum, ne-am întors din nou la nivelul din 2004
(consumăm mai mult decât producem cu numai 5 mld. euro) şi
trebuie să relansăm sănătos economia prin:
• atragerea integrală a fondurilor europene;
• stimularea economisirii interne (în lipsa celei externe,
venite până în 2008 prin credite derulate de băncile şi
întreprinderile străine din România) şi a investiţiilor
generatoare de valoare adăugată ridicată; 30
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (11)
• lansarea unui program amplu de investiţii publice cu efect
multiplicator ridicat;
• stimularea producţiei interne prin:
a) scăderea contribuţiilor de asigurări sociale cu 10% (3
puncte procentuale) si scutiri pentru noii angajati;
b) creşterea salariului minim la 750 lei;
c) program fiscal special pentru industria agro-alimentara
• consolidarea fiscală prin:
a) impozitarea progresivă mai accentuată a proprietăţii (pentru
un +50% la venituri din această categorie de impozite);
b) îmbunătăţirea colectării accizelor (+30% încasări accize);
c) reducerea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii (utilităţi
şi medicamente la nivelul anului anterior şi tăierea restului
31
cheltuielilor cu 50%);
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (12)
d) generalizarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice,
conform standardelor europene, pentru eliminarea risipei
banului public şi a corupţiei;
e) aducerea redevenţelor pentru activele concesionate de stat
la nivelul european (pentru cresterea veniturilor nefiscale)
f) introducerea din anul 2012 a sistemului de impozitare
diferenţiată globală cu deduceri fiscale pentru:
o stimularea economisirii, îndeosebi pe termen mediu şi
lung;
o încurajarea muncii, investiţiilor şi inovării;
o încurajarea dezvoltării fondurilor private de pensii şi
sănătate;
o îmbunătăţirea finanţării culturii, sportului, a cultelor
religioase, organizaţiilor având ca scop ajutorarea
persoanelor cu nevoi speciale etc., pe baza opţiunilor
32
individuale;
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (13)

– Reducerea evaziunii si sistem de retinere a accizelor la

producator
– Transparenta cheltuielilor bugetare (inclusiv prin control
parlamentar) si standarde de cost
– TVA redus pentru alimentele de baza si inghetarea
temporara a pretului la energie pentru populatie
– Pastrare impozit pe profit la 16%, cu scutire a profitului
reinvestit si pastrarea amortizarii accelerate
– Revenire la sistemul de impozitare a microintreprinderilor
– Management privat in locul privatizarilor la companiile de
stat
– Acces mai bun pentru companiile romanesti la licitatiile de
mare anvergura
33
III. Soluţii pentru ieşirea din criză (13)

De subliniat că acest sistem fiscal, care înlocuieşte cota unică îi

ajută pe toţi cetăţenii (cei bogaţi nu pierd din veniturile viitoare,
fiind stimulaţi prin deduceri să-şi orienteze o parte din bani pentru
acţiuni sociale în folos propriu, statul urmând să aibă posibilităţi mai
limitate din acest punct de vedere în viitor), stimulând munca celor
cu venituri modeste în prezent.

Totodată, cât timp celelalte politici (comercială, de achiziţii publice,

monetară) sunt neutrale, potrivit normelor europene, singura
politică aflată la dispoziţia statului pentru relansare economică şi
restabilirea echilibrului social este politica fiscal-bugetară  PSD
o vede ca instrument major al redresării şi dezvoltării economice a
ţării.
34