EPITELIUL - DE ACOPERIRE, GLANDULAR, SENZORIAL

ŢESUTUL CONJUNCTIV
MOALE – LAX, ADIPOS, ELASTIC, RETICULAT, FIBROS
SEMIDUR: HIALIN, ELASTIC, FIBROS
DUR: COMPACT / HAVERSIAN, SPONGIOS / TRABECULAR rol de
MUSCULAR
STRIAT – SCHELETIC,
CARDIAC – ADULT ŞI EMBRIONAR / NODAL
NETED – VISCERAL ŞI MULTIUNITAR
NERVOS
Histogeneza = formarea ţesuturilor prin diferenţierea şi specializarea celulelor
. este urmată de organogeneză
După capacitatea de regenerare, ţesuturile sunt:
* slab specializate, capabile de regenerare – epitelial, conjunctiv
* fără capacitate de regenerare, puternic specializate – muscular, nervos
Se diferenţiază numai celulele embrionare.
Uneori în ţesuturile epitelial, conjunctiv rămân celule nediferenţiate, ce se divid
. haotic => noi genetaţii celulare ce nu se diferenţiază, ci pot forma tumori maligne

ŢESUTUL EPITELIAL - rol de protecţie, secreţie, recepţie

- are mare putere de regenerare, datorită căreia, în condiţiile unei bune alimentaţii,
. îşi reface permanent celulele distruse sub acţiunea factorilor externi sau interni
. cu care sunt în contact direct.

1 DE ACOPERIRE
- alcătuieşte invelişuri membranare (epiderma, mucoase – în organe cavitare ),
- prezintă - suprafaţă apicală expusă către exteriorul corpului sau către cavitatea pe
. care o căptuşeşte .
. - suprafaţă bazală aderentă la membrana bazală pe care se sprijină.
- are celule pavimentoase, cubice, cilindrice, situate pe membrană bazală (MB)
. . care îl susţine, izolează, hrăneşte prin difuzie
- membrana bazală comunică intim cu ţesutul conjunctiv, care are rol de hrănire
- epiteliul nu este vascularizat dar este bogat inervat
- celulele sunt unite prin:
* prelungiri celulare = punţi de citoplasmă (tonofibrile, desmozomi) care se întrepătrund şi trec de la o
celulă la alta
* ciment amorf.
- după numarul de straturi este - simplu (unistratificat),
- - pseudostratificat
- - pluristratificat
a) Epiteliul unistratificat
♦ pavimentos - are celule turtite cu nucleu discoidal central şi puţină citoplasmă
. - permite trecerea substanţelor prin difuziune şi filtrare;
. - secretă substanţe lubrefiante.
. - se află în - pleură, pericard, peritoneu (învelişul intestinelor),
. - pereţii sacilor alveolari, alveole pulmonare, endocard
. - endotelii – intima vaselor de sânge şi limfă, capilare
. - glomerulii renali
. - peretele ventral al cavităţii generale a corpului
♦cubic - lătimea si inaltimea celulelor este aproximativ egală;
. - nucleul este rotund si situat central .
. - este destinat absorbtiei, secretiei, protectiei.
. - se află în - ramura ascendentă a ansei Henle .
. - segmentul distal al tubului urinifer
. - canalele mici ale unor glande exocrine (ex salivare)
. - bronhiole (intrapulmonar)
,♦ cilindric - are dintr-un rând de celule inalte (L este de 2-3 ori mai mare decat l)
. - poate avea specializari la nivel apical (cili=>bordură în perie,
microvili => platou striat ) .
- printre aceste celule se pot afla celule globuloase glandulare ce secretă .
mucus şi enzime.
- funcţii - de secretie si absorbtie (absorbtia este mărită prin prezenţa microvililor);.
- localizare: în - tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si mare parte din int. gros),
- segmentul proximal al tubului urinifer
b) Pseudostratificat (cilindric)
- este o formă de epiteliu simplu, cu toate celulele în
raport direct cu MB
- celulele sunt înalte, columnare; au înăltimi diferite
- doar unele celule ajung la suprafată => nucleii ajung la
inaltimi diferite.
- poate prezenta apical specializări (cili ) =>are celule ciliate şi neciliate
- se găseste în mucoasa traheo – bronsică și epiteliul olfactiv.

c) Epiteliul pluristratificat
- este alcatuit din mai multe rânduri de celule, ultimul în contact cu membrana bazală
- tipul este dat de forma celulelor din stratul opus MB (dinspre exterior/cavitate)
- intre primul şi ultimul strat celulele pot fi deformate ( presiuni exercitate de straturi)
♦ pavimentos . - cheratinizat (cornos)
. - celulele de la suprafaţă acumuleaza proteine (cheratine) si pierd nucleii
- - se află în epiderm
. - necheratinizat (moale)
. - celulele superficiale au în citoplasma granule de cheratina dar au nuclei
. . - e localizat in - primele segmente ale tubului digestiv (cavitatea bucală, bucofaringe,
laringofaringe, esofag)
- epiteliul anterior al corneei, epiteliul vaginal.
♦ de tranzitie/uroteliu
= epiteliu cilindric stratificat din căile urinare (uretere, vezica urinară)
. - isi modifică forma celulelor si numărul de straturi după conţinut
- apare pluristratificat atunci când vezica urinară conţine o cantitate mică de urină
şi bistratificat atunci când vezica urinară este plină.
. - modificarea numărului de straturi se datorează faptului că celulele glisează unele .
pe lângă altele si se reduce numărul de straturi de celule..
- în secţiuni nu apare decât varianta pluristratificată
- este impermeabil, constituind o bariera osmotică
♦ cubic - celulele superficiale sunt cubice, iar cele profunde sunt turtite.
- adesea sunt formate numai din două straturi de celule.
- sunt prezente - în canalele glandelor sudoripare, salivare, mamare.
- în foliculii ovarieni la adult
♦ cilindric - stratul superficial este alcătuit din celule cilindrice, iar straturile
profunde sunt formate din celule cubice şi poligonale.
- se află in - mucoase permanent umede,
- canalele mari ale salivarelor
EPITELIUL GLANDULAR
= grupuri de celule specializate pentru procese de secreţie
- celulele pot avea forme diferite: cubice, pavimentoase, prismatice etc.
- glandele - sunt exocrine, endocrine, mixte
- au celule secretoare + ţesut conjunctiv + vase + nervi
♦ exocrine
- isi varsă produsii de secretie( sucurile) prin canale
în mediul extern – gl. sudoripare, sebacee, lacrimale
în cavităţi ale corpului (gl. salivare, gastrice, intestinale...)
- la trecerea prin. canale, secreţiile îşi modifică compoziţia:
* concentrându-se prin pierderea de apă
* îmbogăţindu-şi compoziţia prin adăugarea unor noi constituienţi.
- după alcătuire sunt - unicelulare
- pluricelulare - simple (acinoase - lacrimalele, tubulare simple – gl intestinale,
 tubulare ramificate, tubulare simple
încolăcite, alveolare, tubulo –acinoase - salivarele)
- compuse (similare)

.
. * merocrine (secretă prin n)
♦ endocrine - elimină secretii (hormoni = biocatalizatori) in mediul intern: în sange
(preferential), în .limfă sau în lichidul interstitial
- nu au canal de secreţie
. - sunt de origine epitelială sau nervoasă
. - sunt cordonale (adenohipofiza, paratiroidele, zona fasciculată a
suprarenalelor), foliculare (tiroida)
♦ mixte - au ambele tipuri de secreţie, pe zone diferite ;
- sunt pancreasul (exocrin – suc pancreatic; endocrin insulina și glucagon) și
gonadele (ovarele : exocrin – ovule; endocrin -estrogeni și progesteron, iar testiculele:
exocrin- spermatozoizi; endocrin – testosteron și cantități mici de estrogeni)/.
EPITELIUL SENZORIAL
- are celule - specializate ce sesizează energia stimulilor
- de susţinere - aflate lângă cele senzoriale, protejându - le
- celulele senzoriale - au formă oval-alungită sau cilindrică;
- prezintă pe suprafaţa apicală unul sau mai mulţi cili
- generează influx nervos preluat de terminaţiuni nervoase
senzitive de la polul bazal al celulelor senzoriale
- iniţial, generează un potenţial de receptor, preluat de dendrite,
- se află in organele de simţ: gustativ, acustic, vestibular...
ŢESUTUL CONJUNCTIV
- este cel mai răspândit tip de ţesut din organism; provine din mezoderm
- lipseşte în SN
- distribuţia în organe diferă - bine reprezentat în tegument
. - redus la nivelul creierului
- este alcătuit din: celule conjunctive, fibre conjunctive si substanta fundamentală
- caracteristici : - au origine în mezoderm
. - conţin întreaga reţea vasculară (cu excepţia ţesutului semidur, celelalte .
. ţesuturi conjunctive sunt bine vascularizate),
♦ celulele
- variază ca formă (stelată, fusiformă...), dimensiuni, funcţii, distantă dintre ele
- nu vin în contact direct unele cu altele
- prezintă prelungiri care le pun în legătură
- sunt caracteristice fiecarui țesut conjunctiv.
- sunt - tinere /“blaste” se divid, secretă substanţa fundamentală
. (condroblaste, osteoblaste, fibroblaste) .
. - mature / “ cite” - nu se mai divid şi nu mai secretă;
. - se află in cavităţi – “plaste” - 1 osteocit / osteoplast (in os),
. . - 2-3 condrocite / condroplast ( in
cartilaj ) .
- claste - celule speciale .
- multinucleate – provin prin fuzionarea unor cite
. - au multe enzime – modelează osul (osteoclastele)
- celulele sunt - proprii (autohtone): fibroblaste, reticulocite
. - mobile, migrate din sânge: limfocite, monocite, mastocite
♦ fibrele conjunctive
- sunt de colagen, elastină si de reticulină
- sunt proteine produse de celulele conjunctive
- au rol de susţinere (rezistenţă mecanică, elasticitate)
- fibrele de colagen - se gasesc in toate tesuturile conjunctive, in fascicule paralele
. - sunt foarte rezistente (cele mai puternice)deoarece contin colagen;
- fibrele de elastină - sunt mai subtiri decât fibrele colagene si mai ramificate;
. - formează reţele anastomozate (ramificat şi iarăşi unit)
- fibrele de reticulină - sunt lungi şi fine, dispuse în reţea
. - se găsesc in organele limfopoietice si hematoformatoare:
. splina, ficat, maduva rosie, ganglionii limfatici
♦ substanţa fundamentală
- este produsul celulelor si are rolul de a le separa
- completează spaţiile dintre celule şi fibre.
- conţine o - componentă minerală = Ca şi Na in cartilaj / Ca şi P în os

-. .... - componentă organică = condrina în cartilaj, oseina în os

- conţine in proportii diferite substante minerale, organice (mai ales proteine) si apa;
- in functie de acestea, substanta fundamentala poate fi: fluida, moale, semidură, dură
- in os sărurile precipită de-a lungul fibrelor => cristale de hidroxiapatită; dau rezistenţă
- împreună cu fibrele formează matricea conjunctivă
- participă la metabolismul apei şi sărurilor minerale
- in functie de consistenţa ei, tesuturile conjunctive sunt fluide (sângele), moi, semidure

si dure.
Rolul ţesutului conjunctiv
- leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului;
- are rol - trofic prin rezervele de grasimi din cel. adipoase si participarea la metabolism
. - de susţinere
- asigura rezistenţa sistemului locomotor,
- protejeaza diferite organe (rinichi, muschi, creier...)
- rol de aparare (prin fagocitoză), distrugand microbii si celule moarte din tesuturi
- are rol in generarea elementelor figurante / hematopoieză
ŢESUTUL CONJUNCTIV MOALE
♦ Tesutul lax
...- celulele, fibrele si substanţa fundamentala se afla in proportii aproximativ egale.
...- prezintă celule slab conectate între ele
- este cel mai raspandit tesut conjunctiv.
- umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare, însoţeşte organele.
- rol de sustinere, legatură, trofic, aparare .
- formează cu epiteliile unităţi funcţionale
- se află - de-a lungul vaselor, nervilor, în canalul Hawers al osului compact,
. - în medulara ovarului, pericondru, periost, vilozităţi intestinale....
♦ Tesutul reticulat
...- are celule cu prelungiri ramificate.
...- prezinta numeroase fibre de reticulina care sunt dispuse sub forma de retea.
...- în ochiurile retelei se află substanţă fundamentală şi reticulocite cu multe prelungiri.
...- se găseste în organele hematoformatoare si limfopoietice: splina, ficat, maduva .
rosie,..ganglionii limfatici; are rol de aparare (fagocitoza).
♦ Ţesutul adipos
. - prezinta celule adipoase - cu citoplasma şi nucleul spre periferie
. - cu o picatura de grăsime în centru
. - se afla - in jurul organelor viscerale (tiroidă, rinichi, glob ocular),
- în hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care fixeaza organele digestive de peretele .
posterior al cavitatii abdominale)
. - are rol în termoreglare, protecţie, trofic, de depozit, mecanic
♦ Tesutul fibros
. – celulele (fibrocite) si substanţa sunt puţine;
. - prezintă multe fibre de colagen si elastice dispuse paralel.
. - este slab vascularizat, puţin elastic sau plastic, dar foarte rezistent
. - se află în - ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, apronevroze, . .
.. - sclerotică, albugineea ovarului şi testiculului, derm, capsulele organelor
. - are rol de protectie în locurile de frecare şi mecanic ( tractiune si presiune )
 ♦ Tesutul elastic
. - celulele si substanta se află in cantitati mici;
. - predomina fibrele de elastină anastomozate în reţea, cimentate de substanţa fundamentală
. - se afla in tunica medie a venelor si arterelor mari, plămâni si corzi vocale.
. - are rol mecanic.

TESUTURILE CONJUNCTIVE SEMIDURE

- Substanta fundamentală contine o proteină, condrina, care ii da aspectul de cartilaj, .
şi .multe săruri minerale, mai ales cele de Na; -
-conţine fibre de colagen si elastice în împletitură densă
- celule conjunctive = condroblaste (celulele tinere), din care => condrocitele (celule mature),
. care se afla in cavitati, condroplaste (2-3 pe plast)
- cartilajul - este nevascularizat şi lipsit de inervaţie, elastic şi rezistent;
. - este hrănit prin difuzie de pericondru, membrană conjunctivo - vasculară .ce-l
inveleşte şi-l protejează.

- este precursor al unor oase (mare parte din scheletul noului-născut este cartilaginos).. …
♦ Tesutul cartilaginos hialin
...- predomină subst. fundamentala =>structură omogenă, cu fibre fine, aşezate uniform
...- se află in - inele cartilaginoase traheale, bronşice, laringiene,
costale , legaturile cartilaginoase dintre oase, scheletul embrionului (majoritatea oaselor
scheletului sunt iniţial cartilaj hialin, care se osifică endocondral)
♦ Tesutul cartilaginos elastic
...- predomina fibrele elastice => culoare gălbuie şi flexibilitate
...- se găseste in - epiglotă, pavilionul urechii si conductul auditiv extern. ..
.. - ♦ Tesutul cartilaginos fibros
...- predomina fibrele de colagen => rezistenţă mare la comprimare, tracţiuni...
...- se gaseste in: - inele intervertebrale, simfiza pubiană, meniscurile articulare
TESUTURILE CONJUNCTIVE DURE (OASE)
- sunt ţesuturi rigide adaptate la funcţia de susţinere şi rezistenţă
- sunt bogat. vascularizate.( intensă activitate metabolică la nivelul oaselor)
- substanta fundamentală este structurată in lamele osoase formate din proteină
...(oseina - substanţă preosoasă) si impregnate cu saruri fosfocalcice;
- au multe fibre de colagen.
- celulele sunt: osteoblaste ( tinere) ,
. osteocitele ( mature, stelate cu numeroase prelungiri …fine), in osteoplaste,
.. osteoclastele, ..multinucleare (cu mulţi lizozomi cu enzime implicate ....în
descompunerea şi dizolvarea ţesutului osos => modelarea – în osteogeneză
... ... => remodelarea – în fracturi)
. => funcţia de distrugere şi limitare a formării ţesutului osos
- măduva osoasă - roşie, la nou-născut, in toate oasele =>celulele sângelui (hematopoieză)
. - galbenă, putin activă, o inlocuieste in adolescenţă pe cea roşie .
. - cenuşie la bătrâni
- oasele sunt inconjurate de membrană rezistentă, protectoare, nutritivă = periost
- după modul de dispunere a lamelor osoase, ţesutul dur este:
♦ Tesutul haversian / compact
...- se gaseşte - in oasele lungi – în diafiză şi la suprafaţa epifizelor
. - la suprafaţa ( lama externă) oaselor late şi scurte,
...- este alcătuit din - sisteme haversiene = osteoane
. - sisteme interhaversiene = lame osoase între osteoane
...- unitatea anatomo-functională = osteonul, cu - canal Hawers cu ţesut lax, vase, nervi,
. - 5 -30 lamele osoase concentrice canalului,
.. cu osteocite in osteoplaste..
♦ Tesutul spongios / trabecular
...- se găseşte in oasele late si scurte, in epifizele oaselor lungi
...- are - areole (cavitati) cu maduva rosie, ce comunica intre ele, fără .continuitate
. - lame osoase sub forma de trabecule (arcuri dispuse dezordonat) care se întretaie, ....
... delimitând areolele
 ŢESUTUL MUSCULAR
- este bogat vascularizat şi inervat
- are celule * cu proprietatea de a se contracta şi relaxa => lucru mecanic =>
deplasarea segmentelor corpului şi a corpului întreg.
* cu miofibrile ce conţin proteine contractile,
miozina(1500 filamente/cel ),
actina(3000 filamente /cel), de care se ataşează proteine reglatoare,
tropomiozină şi troponină
* ce asigură bătăile inimii, propulsarea alimentelor în tubul digestiv, etc
Dintre ţesuturi, cele musculare sunt mai abundente = 40 % din masa corpului.

ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT -

- este ţesut abundent : 40% din greutatea corpului = muşchi scheletici

- are celule - cilindrice (prismatice) lungi, L = 1mm → 15 cm; diametru = 10 – 100 μ
. - cu capete rotunjite sau poligonale; majoritatea neramificate.
. ………… .- multinucleate cu striaţii evidente ; .v
- organizate în pachete numite fascicule
- celulele sunt sinciţii (citoplasmă cu mulţi nuclei)
- contracţia - e rapidă, puternică, voluntară in majoritatea cazurilor
. - se realizează prin scurtarea sarcomerelor, datorită glisării actinei printre miozină
- localizări - in toti muschii scheletici;
. - in tubul digestiv - muschii - cavităţii bucale, limbii, faringelui,
. - din 1/3 superioară a esofagului;
. - sfincterului anal extern;
. - in aparatul respirator (muschii laringelui), urinar
. - in sfincterul vezical extern
. - in muschii extrinseci ai globului ocular şi muschii din urechea medie
- muschiul scheletic are fibre musculare grupate în pachete (fascicule) si tesut conjunctiv
- adulţii au un anumit număr de fibre musculare.
- prin exerciţii , celulele musculare ale muşchilor scheletici se măresc, creşte în
. dimensiuni şi muşchiul, dar numărul de celule nu creşte

Structura celulei musculare striate - este de tip sinciţial (citoplasmă cu mulţi nuclei)
sarcolema - are expansiuni - tubii T - care invagineaza pana aproape de RE;
sarcoplasma - cu - mitocondrii - numeroase, in şiruri printre si paralel cu miofibrilele
- asigură energia pt. contracţia şi relaxarea musculară
- AG - reprezentat de complexe numeroase dar mici lângă nuclei;
- lizozomii
- RE - formează 2 tipuri de canale: longitudinale şi transversale, cu rol în
contracţia musculară
- elibereaza si capteaza Ca2+ in contractia si relaxarea muschi;
- miofibrile striate - cu sarcomere (vizibile la microscopul optic);
- cu prot. contractile (actina + miozina) şi reglatoare
(vizibile la microscopul electronic)
- incluziuni de glicogen si lipide
nucleii - periferici, sub sarcolema, paralel cu axul lung
MUŞCHIUL NETED
- are fibre musculare fine, alungite, în formă de fus, ascuţite la capete, cu lungimea
de 10-100 μ
- celula este fuziformă uninucleată (nucleu mare, oval), fără sarcomere,
- miofilamentele lor sunt dispuse omogen, fără o formă caracteristică.
- prezintă actină si miozină - paralele, între cele 2 capete;
- alunecă unele pe lângă altele în timpul .contracţiei
- nu formează plăci motorii
- muschiul neted visceral, este prezent în - organele interne, vaselor de sânge,
- tegument (erectorul firului de păr);
- capsula unor organe
- fibrele musculare sunt dispuse în straturi, rar în pachete.
sunt prezente în pereţii - tubului digestiv, vezicii urinare, uterului,
- vaselor de sânge, canalelor unor glande.
- contracţiile sunt lente, slabe, involuntare
- funcţionează ca un sinciţiu
- proprietăţi: automatismul (descarcarea automata a impulsurilor, ca urmare a unor
modificari metabolice ritmice, produse in aceste celule,
prin care se genereaza un impuls nervos);
. plasticitatea ( proprietatea de a nu-şi modifica tensiunea la alungire)
- muşchiul neted multiunitar se află în iris şi are contracţie gradată; nu este sinciţial.
MUSCHIUL CARDIAC ADULT / de lucru
- are o structură apropiată de a muşchilor scheletici
- contracţiile sunt autonome şi involuntare, cu viteză medie de contracţie.
- celulele, mai scurte, individualizate şi alungite, uninucleate (nucleu mic, central),
- cu capete ramificate ;
- cu multe mitocondrii; sarcolema este subţire.
- miofibrilele sunt mai groase, striaţiile mai puţin evidente
- sarcolema este mai subţire şi mai greu de distins în preparate microscopice
- se văd limitele dintre celule = discuri intercalare fibroase = strii scalariforme =
joncţiuni prin care se transmite excitaţia de la o celulă la alta => stimularea unei fibre
este rapid transmisă în tot muşchiul => miocardul funcţionează ca un tot unitar.
- fibrele cardiace sunt unite transversal şi longitudinal de striile scalariforme
=> funcţionează totdeauna ca un sinciţiu
- între celulele cardiace se află ţesut conjunctiv moale cu multe vase de sânge ce
. asigură aprovizionarea cu oxigen şi nutrimente.

Pentru doritori:
miocard adult
În 2001 s-a descoperit că în corpul adultului există şi câteva celule de origine,
(celule stem) a celulelor cardiace, care pot asigura reparaţii şi chiar creşteri ale masei
inimii.
Acest lucru a fost identificat la pacienţii, care au suferit un transplant cardiac, la care
creşterea masei inimii a fost de 20%.
Cercetările actuale vizează descoperirea mecanismelor de control şi activare a celulelor
reparatoare.
Practicarea sportului, gimnasticii aerobice, întăreşte miocardul, conducând, în timp, la
creşterea forţei şi a diametrului, prin îngroşarea şi înmulţirea celulelor.

ŢESUTUL NERVOS
- este ţesut dens, alc. din neuroni (cel. specializate) şi celule gliale (interstiţiale/de suport)
Celulele gliale (nevroglii / glii)
- sunt de 10 - 50 ori mai multe ca neuronii,
- au forme şi dimensiuni diferite şi numeroase prelungiri
- se divid şi ocupă locul neuronilor morţi(prin diviziuni pot genera tumori în SNC)
- au un metabolism foarte intens, ce necesită permanentă
aprovizionare cu nutrimente şi oxigen
tipuri
- microglia – fagocitatoare în SNC (fagos = a mânca)
- macroglia include - astrocite, oligodendroglii,
- celule Schwann, celulele ependimare,
Astrocitele - cele mai mari nevroglii, cu numeroase prelungiri, formă stelată;
- fac legătura cu capilarele => au rol trofic
- preiau glucoza din sânge şi o transferă neuronilor sub formă de acid lactic
- colectează ioni din mediul interstitial (K+)
- reciclează mediatorii chimici
- fagocitează resturile neuronilor morţi
- ţin asamblaţi neuronii
- reglează compoziţia spaţiului extranuclear
Oligodendroglia - este mai mică decât astrocitele
- produce teaca de mielină în SNC
(nevrax = SNC = ax cerebro-spinal= măduva spinării + encefal)
- fiecare celulă produce mielină pentru mai mulţi axoni
Celulele ependimare - sunt celule modificate cu microvili.
- căptuşesc sistemul ventricular
- intervin in formarea LCR (lichid cefalorahidian).
- au rol in transportul neurohormonilor
Celulele Schwann - se află în SNP şi produc mielină (fiecare celulă pentru un axon)
- între doua astfel de celule se află strangulatia Ranvier.
Celulele satelit inconjoară neuronii din SNP – rol trofic şi de susţinere
Gliile se găsesc şi în neurohipofiză şi epifiză
Rolul nevrogliilor: - susţinere, hrănire a neuronilor,
- fagocitare (neuroni morţi, mielină, microbi),
- sinteză de mielină, ARN şi alte substanţe pt neuron.
- rol în procesul de învăţare
NEURONUL = unitatea morfo – funcţională a SN, capabilă de excitabilitate,
conductibilitate, integrare prin sinapse (=> adaptarea la mediu);
Prin intermediul sinapselor => o reţea de recepţie, conducere, stocare şi integrare a informaţiilor pt.
elaborareauror răspunsuri adecvate
.- forma şi dimensiunile variază
- sunt peste 100 de miliarde de neuroni înalt specializaţi pentru a genera şi conduce .
..mesaje sub formă de impulsuri
- au mare longevitate: aprovizionaţi corespunzător cu O2 şi nutrimente trăiesc peste 100 de ani
- nu se divid, nu pot fi înlocuiţi; excepţie fac neuronii olfactivi şi câţiva neuroni din
..hipocamp, implicaţi în memorizare.
- pot funcţiona optim toată viaţa
- au metabolism foarte intens, cu consum mare de oxigen şi glucăză(fără ele mor în 2-3 min)

Clasificarea neuronilor
după stelat rotunzi ovali piramidal fuziform piriform
formă în coarnele în gg somato în cortexul în stratul în stratul
anterioare spinali senzitivi motor profund mediu al
medulare din gg cortical scoarţei
în spinali cerebelul
scoarţa in gg ui
cerebrală Scarpa
după unipolari pseudo bipolari multipolari
prelun- unipolari
giri globoşi, cu axon cu o rotunzi, ovali, piramidali, stelaţi,
prelungire fuziformi piriformi
mielinică ce cu multe dendrite
se divide în T cu 2 prelungiri la
poli opuşi
- ambele
ramuri sunt
mielinizate

celule cu con şi în gg spinali în gg Corti şi în sc cerebrală,

Scarpa, în retină, cerebeloasă,
 bastonaş mucoasa olfactivă cornul anterior
medular, retină
neuronii somato
motori din
nucleul nervului
V
senzitivi / motori interneuronii / secr
receprori intercalari / etori
asociativi
- prin dendrite - transportă prin - aparţin doar SNC produc
după recepţionează stimulii axoni comenzi de la - fac legătura dintre neuro
rol externi / interni SNC la muschi si cei senzitivi şi cei se -
transportă mesajele glande motori creţii
receptori → SNC - sunt de dimensiuni
- sunt multipolari, de mici
sunt pseudounipolari, dimensiuni mari, cu - sunt 99% din
cu dendrita lungă axon lung neuroni
Are - corp celular / pericarion şi prelungiri ( dendrite + axon)
♦ Corpul celular
- formează - substanţa cenuşie a nevraxului = nuclei, scoarţă
- ganglionii (gg) extranevraxiali
- funcţionează ca un centru de integrare
- este delimitat de neurilemă subţire lipoproteică
- neuroplasma are - mitocondrii, RE, AG, lizozomi, ribozomi,
- neurofibrile, corpi Nissl, pigmenţi ; lipseşte centrozomul
- nucleul poate fi - unic, central, cu 1-2 nucleoli – în celulele somatice
. - dublu sau multiplu, excentric – în celulele vegetative
♦ Dendritele
- împreună cu axonii = căi de conducere în nevrax şi nervii
- nervii = asociaţii de prelungiri ( axoni + dendrite ) protejate de ţesut conjunctiv
epinerv + perinerv + endonerv
- dendritele pot funcţiona ca receptori sau sunt în legătură cu receptorii
- scurte, neobligatorii, ramificate, conice, cu organite specifice (neurofibrile, corpi
Nissl) la bază
- sunt mai groase în porţiunea iniţială şi se îngustează terminal
- conduc centripet/celulipet influxul nervos / PA (potenţial de acţiune = un curent
electric)
♦ Axonul
- prelungire unică, lungă (uneori până la 1 m), mai groasă, obligatorie,
- conduce influxul nervos eferent (centrifug)
- este delimitat de axolemă - continuarea neurilemei
- cu rol în propagarea PA
- axoplasma - este citoplasmă specializată conţine
- mitocondrii, lizozomi, . .. ………
neurofibrile, vezicule din RE, nu corpi Nissl .
- are rol important în conducerea impulsului nervos
- începe cu conul axonal
- emite colaterale perpendiculare pe direcţia sa, care ies prin nodul Ranvier
- se ramifică terminal => teminaţii butonate (butoni terminali) cu:
. mici vezicule cu mediator chimic ( neurotransmiţători ce facilitează transmiterea PA)
.. neurofibrile
.. mitocondrii furnizează energie pt ..refacerea veziculelor pe măsura utilizării lor
- este protejat de teci - 3 în SNP (mielină, Schwann, Henle)
/ - 1 în SNC (mielină)
▪ mielină - prezentă la majoritatea axonilor
. - excepţii * axonii postganglionari vegetativi
. * axonii.cu diametru mai mic de 2 microni
. - este depusă în straturi concentrice şi sub formă de manşoane
- este discontinuă în SNP, intreruptă de regiunile nodale / Ranvier
. - este produsă de celule Schwann – SNP şi oligodendrocite – SNC
. - este lipoproteică, concentrică, albă, izolatoare electric;
. - măreşte viteza de conducere a PA
. - rol de protecţie, trofic, izolator
▪ Schwann - se află doar în SNP, formată din celule gliale turtite ;
. - este discontinuă, intreruptă de ştrangulaţiile/nodurile Ranvier
. (fiecărui segment internodal îi corespunde o celulă Schwann)
▪ Henle - aparţine SNP; e continuă , conjunctivă,;
e - separă plasmalema celulei Schwann de ţesut lax .
- - are substanţă fundamentală amorfă şi fibre conjunctive în reţea
- - rol în permeabilitate şi rezistenţă, apărare

Potențialul de membrană:
▪ neurilema este în PR (-65, 85 mV), ce apare prin activitatea pompei Na+/ K+.
.PR - este apropiat valoric potenţialului K+ .
. - substratul biochimic, molecular = distribuţia inegală a ionilor pe cele două feţe
.. ale membranei, fapt pus în evidenţă cu un voltmetru
- - în repaus, toate canalele pentru sodiu sunt închise şi câteva canale pentru. K+
. sunt deschise.
▪ când acţionează stimulul:
. * se deschid - canale prin care intră Na până la inversarea polarităţii
. canalele pentru sodiu sunt deschise foarte puţin timp, după care se închid
. - canale de K, care sunt mai lente reacţionează mai greu la semnalul de depolarizare => .
. se deschid când cele de Na încep să se inchidă
. * apare diferenţă de potenţial pe aceeaşi faţă a neurilemei = PL/local, ce .creşte la
… +35 mV=> PA în câteva milisecunde
- PL - precede formarea PA
. - nu se supune legii “TOT SAU NIMIC”, creşte cu creşterea intensităţii stimulului
. - dispare dacă stimulul încetează până a se ajunge la valoarea +35 mV
. - nu se autopropagă; se poate insuma cu un alt PL => PA
– PA - este o modificare temporară a PR, cu fazele :
......... ▪ prag ( = valoarea critică a PR ( potenţial prag), ce permite depolarizarea)
......... ▪ pantă ascendentă = scăderea diferenţei de potenţial, depolarizare (la 0 mV),
. .. inversarea polarităţii datorită intrării Na+ prin canale
. voltaj dependente ce se deschid la un potenţial prag
. durează 1msec.
......... ▪ pantă descendentă = repolarizare – se revine la PR datorită ieşirii K+ prin
. canale deschise tot în prezenţa stimulului
Toate etapele derulării PA durează câteva milisecunde (10 millisecunde pentru majoritatea celulelor
nervoase, iar PA ale fibrelor cardiace durează mai mult )
- principiul de bază în formarea PA este acelaşi pt. toate tipurile de celule:

modificarea PR datorită unor curenţi electrici ce apar la trecerea ionilor prin canale
membranare specifice care funcţionează dependent de valoarea PR
- depolarizarea - => prin reducerea valorii PR prin creşterea permeabilităţii pentru Na+;
- decurge gradat, iniţial lent, ulterior, rapid, până la atingerea
nivelului critic de + 30 mV pentru PA, ce se menţine numai 1ms.
- durează foarte puţin; permeabilitatea membranei pt. Na+ scade rapid .
.. pompa ionică reintră în funcţiune şi restabileşte PR
- descrierea PA a fost realizată de AA Hodgkin şi A. F. Huxley ..
care au fost laureaţi ai premiului Nobel.
- repolarizarea incepe după incetarea acţiunii stimulului şi implică
- hiperpolarizarea - corespunde coborârii graficului sub valoarea PR şi revenirii la PR
. - constă în.ieşirea din celulă şi Na+ şi K+ până la revenirea la PR
. - apare deoarece canalele de K+ sunt lente => permeabilitatea pt. .
creşte numărul
canalelor pentru Na* se închid canalele pentru
deschise Na* se deschid canalele
se deschid canalele __ , pentru K* C D
pentru Na*

.. K+ . se menţine mai mult

- grafic: 1 – latenţă – de la aplicarea stimulului până la declanşarea PA = 0,1ms
- 2 – depolarizare rapidă ; 3 - depolarizare instantanee / spontană
....... .. 4 – panta descendentă = repolarizare, după incetarea stimulului
............. 1+2+3+4a = perioadă refractară absolută
……. neuronul este inexcitabil pt .că elaborează PA
. se datorează inactivării canalelor de Na+
. 4b = perioadă refractară relativă – se poate răspunde la stimuli foarte …
… . puternici cu un PA cu amplitudine mică şi viteză mică de formare ./anormal
2 Conductibilitatea
- este proprietatea de vehiculare a PA din locul producerii , proces activ (consumă E )
- PA se propagă de-a lungul neurilemei fără a se diminua amplitudinea (fără decrement)
- modul de generare şi transmitere a PA este identic în neuron şi fibrele
. musculare: la locul apariţiei potenţialului de acţiune se instalează curenţi locali care
..depolarizează membrana în ariile adiacente =>deschiderea canalelor ionice=>noi
PA
- sarcinile „+” trec prin neurilemă, apoi se deplasează spre zonele negative vecine,
de unde ies din nou închizând fluxul circular de curent(Hermann)
- mecanismul deplasării PA constă în deplasarea sarcinilor electrice după legi fizice
şi mecanisme biologice.
- în aria unde s-a format iniţial PA, canalele pentru Na+ sunt închise, un nou P.A. nu
se poate forma =>PA se autopropagă în regiunile alăturate, cu viteză constantă
- conducerea este
...* lentă în fibrele amielinice = 10 m / s , din aproape în aproape
- * rapidă în fibrele mielinizate = 100 -120m / s, saltatorie, de la un nod la altul
....... poate fi de până la 50 de ori mai mare ca în cele amielinice
(mielina nu permite depolarizări => PA nu poate fi generat decât la n. Ranvier)
- ** unidirecţională în organism ( în sensul dendrită → pericarion → axon) -
. **bidirecţională pe plasmalemă până la completa depolarizare sau pe fibre izolate.
3 Labilitatea
- proprietatea de a răspunde la un anumit număr de stimuli in unitatea de timp -
-- depinde de perioada refractară; e mai mare cu cât neuronul este mai sensibil.
4 Sinapsarea = proprietatea de a se conecta funcţional cu o altă celulă : . ,,,,,,,,,,,,
,,,,,,,,,,- receptor (in SNP) => sinapsă neuro-receptoare .
.. - alt neuron => sinapsă neuro – neuronală
.........- efector (in SNP) => sinapsă neuro–efectoare:
▪ neuro – musculară = placă motorie / joncţiune neuro – musculară (pe m. striaţi)
▪ sinapsă secretorie (pe o glandă)
.- presupune trecerea PA de fanta sinaptică (spaţiu izolator electric) prin generarea
.. unui nou PA
- în sinapsă PA presinaptic - este decodat, apoi recodat în semnal chimic
- în final este recodat ca semnal electric = PA postsinaptic
- sinapsa = conexiune structurală şi funcţională între celule
- în sinapsă conducerea PA este unidirecţională pt. fiecare PA
La nivelul sinapselor dintre receptori şi neuroni, datorită fantei sinaptice foarte înguste,
influxul nervos se autopropagă prin mecanismul circuitelor locale
- tipuri:
♦ electrice ♦ chimice
- în miocard, creier, muşchi neted - majoritare
- de continuitate / cu contact direct - de contiguitate / fără contact direct
- este bidirecţională (se pare )- pt. 2 PA - unidirecţională
. diferite ce trec prin aceeasi zonă de contact - cu :
- se realizează intre 2 elemente . ..* element presinaptic = buton terminal
...echivalente alipite, ..* fanta sinaptică = 250 – 300 Ǻ
..* element postsinaptic = membrana … ..
.. diferenţiatăa unui
presupune trecerea ionilor prin zone ….▪ axon (sin. axo – axonală) .
alipite de minimă rezistenţă electrică ….▪ dendrită (sin. axo – dendritică) .
….▪ pericarion (sin. axo - somatică )
 mecanismul transmiterii PA în sinapsa chimică :
- PA din segmentul presinaptic împinge veziculele cu mediator până la
…memebrana ..presinaptică (este necesară prezenţa Ca2+ ) => ..fuzionare => ruperea
membranelor => eliberarea .. mediatorului în fanta sinaptică( cantitate proporţională cu
frecvenţa impulsurilor).
- mediatorul interacţionează cu receptori specifici ai membranei postsinaptice, pe
….care …acţionează specific => depolarizare => inversarea polarităţii
- după efectul impulsului transmis la nivelul sinapselor, acestea pot fi stimulatoare
…sau inhibitoare.
* în sinapsa excitatorie =>PPE (postsinaptic excitator)= PL pt. că mediatorul . . ..
… …..interacţionează cu canale de Na+); apoi => PA postsinaptic
.* în sinapsa .inhibitorie => PPI (postsinaptic inhibitor) pt. că mediatorul . ..
…..interacţionează cu canale de K+ şi nu se mai formează PA postsinaptic
……PPI apare şi la pătrunderea clorului în segmentul postsinaptic => hiperpolarizare
- în placa motorie - se formează PTLP (potenţial terminal local de placă)
- mediatorul este acetilcolina (sinapsă colinergică), care interacţionează
cu receptori specifici ai sarcolemei
- în fiecare sinapsă PA întârzie 0,5 – 1 ms = latenţă sinaptică.
- după generarea noului PA mediatorul
…▪ este inactivat în fantă de enzime specifice (colinesteraza = enzimă formată din colină şi
acetat, ce hidrolizează acetilcolina)
. ▪ trece in circulaţia generală sau în segmentul postsinaptic
. ▪ poate fi reînglobat în vezicule (reabsorbţie în segmentul presinaptic – atât mediatorul neutilizat
. cât şi cel inactivat)
- se cunosc cca 40 mediatori chimici :
… acetilcolina(cel mai răspândit => sinapse colinergice)
. noradrenalina(al 2 lea ca răspândire), adrenalina, => sinapse adrenergice , .
.. dopamina, histamina,
. GABA(acid γ amino butiric) = neurotransmiţător inhibitor.
- noradrenalina are rol şi în starea de veghe şi de atenţie
- se pare a fi o legătură între starea de depresie şi nivelul scăzut de noradrenalină în
.. ..unele sinapse
- PL (PPE / PTLP) are ca proprietate sumaţia:
….temporală = insumarea PPE determinate de 2 PA din aceeaşi fibră presinaptică
….spaţială = insumarea PPE determinate de 2 PA din 2 terminaţii vecine ce se …..
………….. deschid în aceeaşi fantă
- oboseala transmiterii sinaptice apare când se epuizează rezervele presinaptice de
..mediator şi nu există timpul necesar refaceriilor = mecanism de protecţie a
..segmentului postsinaptic de suprasolicitare. . ....

- cilii mucoasei respiratotii a consumatorilor de droguri paralizează în timp

- neurilema consumatorilor de droguri dezvoltă un număr mare de receptori pt.
..drog, ce influienţează dependenţa de drog