Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Țesuturi
Țesuturi
ŢESUTUL CONJUNCTIV
MOALE – LAX, ADIPOS, ELASTIC, RETICULAT, FIBROS
SEMIDUR: HIALIN, ELASTIC, FIBROS
DUR: COMPACT / HAVERSIAN, SPONGIOS / TRABECULAR rol de
MUSCULAR
STRIAT – SCHELETIC,
CARDIAC – ADULT ŞI EMBRIONAR / NODAL
NETED – VISCERAL ŞI MULTIUNITAR
NERVOS
Histogeneza = formarea ţesuturilor prin diferenţierea şi specializarea celulelor
. este urmată de organogeneză
După capacitatea de regenerare, ţesuturile sunt:
* slab specializate, capabile de regenerare – epitelial, conjunctiv
* fără capacitate de regenerare, puternic specializate – muscular, nervos
Se diferenţiază numai celulele embrionare.
Uneori în ţesuturile epitelial, conjunctiv rămân celule nediferenţiate, ce se divid
. haotic => noi genetaţii celulare ce nu se diferenţiază, ci pot forma tumori maligne
1 DE ACOPERIRE
- alcătuieşte invelişuri membranare (epiderma, mucoase – în organe cavitare ),
- prezintă - suprafaţă apicală expusă către exteriorul corpului sau către cavitatea pe
. care o căptuşeşte .
. - suprafaţă bazală aderentă la membrana bazală pe care se sprijină.
- are celule pavimentoase, cubice, cilindrice, situate pe membrană bazală (MB)
. . care îl susţine, izolează, hrăneşte prin difuzie
- membrana bazală comunică intim cu ţesutul conjunctiv, care are rol de hrănire
- epiteliul nu este vascularizat dar este bogat inervat
- celulele sunt unite prin:
* prelungiri celulare = punţi de citoplasmă (tonofibrile, desmozomi) care se întrepătrund şi trec de la o
celulă la alta
* ciment amorf.
- după numarul de straturi este - simplu (unistratificat),
- - pseudostratificat
- - pluristratificat
a) Epiteliul unistratificat
♦ pavimentos - are celule turtite cu nucleu discoidal central şi puţină citoplasmă
. - permite trecerea substanţelor prin difuziune şi filtrare;
. - secretă substanţe lubrefiante.
. - se află în - pleură, pericard, peritoneu (învelişul intestinelor),
. - pereţii sacilor alveolari, alveole pulmonare, endocard
. - endotelii – intima vaselor de sânge şi limfă, capilare
. - glomerulii renali
. - peretele ventral al cavităţii generale a corpului
♦cubic - lătimea si inaltimea celulelor este aproximativ egală;
. - nucleul este rotund si situat central .
. - este destinat absorbtiei, secretiei, protectiei.
. - se află în - ramura ascendentă a ansei Henle .
. - segmentul distal al tubului urinifer
. - canalele mici ale unor glande exocrine (ex salivare)
. - bronhiole (intrapulmonar)
,♦ cilindric - are dintr-un rând de celule inalte (L este de 2-3 ori mai mare decat l)
. - poate avea specializari la nivel apical (cili=>bordură în perie,
microvili => platou striat ) .
- printre aceste celule se pot afla celule globuloase glandulare ce secretă .
mucus şi enzime.
- funcţii - de secretie si absorbtie (absorbtia este mărită prin prezenţa microvililor);.
- localizare: în - tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si mare parte din int. gros),
- segmentul proximal al tubului urinifer
b) Pseudostratificat (cilindric)
- este o formă de epiteliu simplu, cu toate celulele în
raport direct cu MB
- celulele sunt înalte, columnare; au înăltimi diferite
- doar unele celule ajung la suprafată => nucleii ajung la
inaltimi diferite.
- poate prezenta apical specializări (cili ) =>are celule ciliate şi neciliate
- se găseste în mucoasa traheo – bronsică și epiteliul olfactiv.
c) Epiteliul pluristratificat
- este alcatuit din mai multe rânduri de celule, ultimul în contact cu membrana bazală
- tipul este dat de forma celulelor din stratul opus MB (dinspre exterior/cavitate)
- intre primul şi ultimul strat celulele pot fi deformate ( presiuni exercitate de straturi)
♦ pavimentos . - cheratinizat (cornos)
. - celulele de la suprafaţă acumuleaza proteine (cheratine) si pierd nucleii
- - se află în epiderm
. - necheratinizat (moale)
. - celulele superficiale au în citoplasma granule de cheratina dar au nuclei
. . - e localizat in - primele segmente ale tubului digestiv (cavitatea bucală, bucofaringe,
laringofaringe, esofag)
- epiteliul anterior al corneei, epiteliul vaginal.
♦ de tranzitie/uroteliu
= epiteliu cilindric stratificat din căile urinare (uretere, vezica urinară)
. - isi modifică forma celulelor si numărul de straturi după conţinut
- apare pluristratificat atunci când vezica urinară conţine o cantitate mică de urină
şi bistratificat atunci când vezica urinară este plină.
. - modificarea numărului de straturi se datorează faptului că celulele glisează unele .
pe lângă altele si se reduce numărul de straturi de celule..
- în secţiuni nu apare decât varianta pluristratificată
- este impermeabil, constituind o bariera osmotică
♦ cubic - celulele superficiale sunt cubice, iar cele profunde sunt turtite.
- adesea sunt formate numai din două straturi de celule.
- sunt prezente - în canalele glandelor sudoripare, salivare, mamare.
- în foliculii ovarieni la adult
♦ cilindric - stratul superficial este alcătuit din celule cilindrice, iar straturile
profunde sunt formate din celule cubice şi poligonale.
- se află in - mucoase permanent umede,
- canalele mari ale salivarelor
EPITELIUL GLANDULAR
= grupuri de celule specializate pentru procese de secreţie
- celulele pot avea forme diferite: cubice, pavimentoase, prismatice etc.
- glandele - sunt exocrine, endocrine, mixte
- au celule secretoare + ţesut conjunctiv + vase + nervi
♦ exocrine
- isi varsă produsii de secretie( sucurile) prin canale
în mediul extern – gl. sudoripare, sebacee, lacrimale
în cavităţi ale corpului (gl. salivare, gastrice, intestinale...)
- la trecerea prin. canale, secreţiile îşi modifică compoziţia:
* concentrându-se prin pierderea de apă
* îmbogăţindu-şi compoziţia prin adăugarea unor noi constituienţi.
- după alcătuire sunt - unicelulare
- pluricelulare - simple (acinoase - lacrimalele, tubulare simple – gl intestinale,
tubulare ramificate, tubulare simple
încolăcite, alveolare, tubulo –acinoase - salivarele)
- compuse (similare)
.
. * merocrine (secretă prin n)
♦ endocrine - elimină secretii (hormoni = biocatalizatori) in mediul intern: în sange
(preferential), în .limfă sau în lichidul interstitial
- nu au canal de secreţie
. - sunt de origine epitelială sau nervoasă
. - sunt cordonale (adenohipofiza, paratiroidele, zona fasciculată a
suprarenalelor), foliculare (tiroida)
♦ mixte - au ambele tipuri de secreţie, pe zone diferite ;
- sunt pancreasul (exocrin – suc pancreatic; endocrin insulina și glucagon) și
gonadele (ovarele : exocrin – ovule; endocrin -estrogeni și progesteron, iar testiculele:
exocrin- spermatozoizi; endocrin – testosteron și cantități mici de estrogeni)/.
EPITELIUL SENZORIAL
- are celule - specializate ce sesizează energia stimulilor
- de susţinere - aflate lângă cele senzoriale, protejându - le
- celulele senzoriale - au formă oval-alungită sau cilindrică;
- prezintă pe suprafaţa apicală unul sau mai mulţi cili
- generează influx nervos preluat de terminaţiuni nervoase
senzitive de la polul bazal al celulelor senzoriale
- iniţial, generează un potenţial de receptor, preluat de dendrite,
- se află in organele de simţ: gustativ, acustic, vestibular...
ŢESUTUL CONJUNCTIV
- este cel mai răspândit tip de ţesut din organism; provine din mezoderm
- lipseşte în SN
- distribuţia în organe diferă - bine reprezentat în tegument
. - redus la nivelul creierului
- este alcătuit din: celule conjunctive, fibre conjunctive si substanta fundamentală
- caracteristici : - au origine în mezoderm
. - conţin întreaga reţea vasculară (cu excepţia ţesutului semidur, celelalte .
. ţesuturi conjunctive sunt bine vascularizate),
♦ celulele
- variază ca formă (stelată, fusiformă...), dimensiuni, funcţii, distantă dintre ele
- nu vin în contact direct unele cu altele
- prezintă prelungiri care le pun în legătură
- sunt caracteristice fiecarui țesut conjunctiv.
- sunt - tinere /“blaste” se divid, secretă substanţa fundamentală
. (condroblaste, osteoblaste, fibroblaste) .
. - mature / “ cite” - nu se mai divid şi nu mai secretă;
. - se află in cavităţi – “plaste” - 1 osteocit / osteoplast (in os),
. . - 2-3 condrocite / condroplast ( in
cartilaj ) .
- claste - celule speciale .
- multinucleate – provin prin fuzionarea unor cite
. - au multe enzime – modelează osul (osteoclastele)
- celulele sunt - proprii (autohtone): fibroblaste, reticulocite
. - mobile, migrate din sânge: limfocite, monocite, mastocite
♦ fibrele conjunctive
- sunt de colagen, elastină si de reticulină
- sunt proteine produse de celulele conjunctive
- au rol de susţinere (rezistenţă mecanică, elasticitate)
- fibrele de colagen - se gasesc in toate tesuturile conjunctive, in fascicule paralele
. - sunt foarte rezistente (cele mai puternice)deoarece contin colagen;
- fibrele de elastină - sunt mai subtiri decât fibrele colagene si mai ramificate;
. - formează reţele anastomozate (ramificat şi iarăşi unit)
- fibrele de reticulină - sunt lungi şi fine, dispuse în reţea
. - se găsesc in organele limfopoietice si hematoformatoare:
. splina, ficat, maduva rosie, ganglionii limfatici
♦ substanţa fundamentală
- este produsul celulelor si are rolul de a le separa
- completează spaţiile dintre celule şi fibre.
- conţine o - componentă minerală = Ca şi Na in cartilaj / Ca şi P în os
si dure.
Rolul ţesutului conjunctiv
- leaga diferite tesuturi si organe, asigurand unitatea organismului;
- are rol - trofic prin rezervele de grasimi din cel. adipoase si participarea la metabolism
. - de susţinere
- asigura rezistenţa sistemului locomotor,
- protejeaza diferite organe (rinichi, muschi, creier...)
- rol de aparare (prin fagocitoză), distrugand microbii si celule moarte din tesuturi
- are rol in generarea elementelor figurante / hematopoieză
ŢESUTUL CONJUNCTIV MOALE
♦ Tesutul lax
...- celulele, fibrele si substanţa fundamentala se afla in proportii aproximativ egale.
...- prezintă celule slab conectate între ele
- este cel mai raspandit tesut conjunctiv.
- umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare, însoţeşte organele.
- rol de sustinere, legatură, trofic, aparare .
- formează cu epiteliile unităţi funcţionale
- se află - de-a lungul vaselor, nervilor, în canalul Hawers al osului compact,
. - în medulara ovarului, pericondru, periost, vilozităţi intestinale....
♦ Tesutul reticulat
...- are celule cu prelungiri ramificate.
...- prezinta numeroase fibre de reticulina care sunt dispuse sub forma de retea.
...- în ochiurile retelei se află substanţă fundamentală şi reticulocite cu multe prelungiri.
...- se găseste în organele hematoformatoare si limfopoietice: splina, ficat, maduva .
rosie,..ganglionii limfatici; are rol de aparare (fagocitoza).
♦ Ţesutul adipos
. - prezinta celule adipoase - cu citoplasma şi nucleul spre periferie
. - cu o picatura de grăsime în centru
. - se afla - in jurul organelor viscerale (tiroidă, rinichi, glob ocular),
- în hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care fixeaza organele digestive de peretele .
posterior al cavitatii abdominale)
. - are rol în termoreglare, protecţie, trofic, de depozit, mecanic
♦ Tesutul fibros
. – celulele (fibrocite) si substanţa sunt puţine;
. - prezintă multe fibre de colagen si elastice dispuse paralel.
. - este slab vascularizat, puţin elastic sau plastic, dar foarte rezistent
. - se află în - ligamente, tendoane, fasciile musculare, duramater, apronevroze, . .
.. - sclerotică, albugineea ovarului şi testiculului, derm, capsulele organelor
. - are rol de protectie în locurile de frecare şi mecanic ( tractiune si presiune )
♦ Tesutul elastic
. - celulele si substanta se află in cantitati mici;
. - predomina fibrele de elastină anastomozate în reţea, cimentate de substanţa fundamentală
. - se afla in tunica medie a venelor si arterelor mari, plămâni si corzi vocale.
. - are rol mecanic.
- este precursor al unor oase (mare parte din scheletul noului-născut este cartilaginos).. …
♦ Tesutul cartilaginos hialin
...- predomină subst. fundamentala =>structură omogenă, cu fibre fine, aşezate uniform
...- se află in - inele cartilaginoase traheale, bronşice, laringiene,
costale , legaturile cartilaginoase dintre oase, scheletul embrionului (majoritatea oaselor
scheletului sunt iniţial cartilaj hialin, care se osifică endocondral)
♦ Tesutul cartilaginos elastic
...- predomina fibrele elastice => culoare gălbuie şi flexibilitate
...- se găseste in - epiglotă, pavilionul urechii si conductul auditiv extern. ..
.. - ♦ Tesutul cartilaginos fibros
...- predomina fibrele de colagen => rezistenţă mare la comprimare, tracţiuni...
...- se gaseste in: - inele intervertebrale, simfiza pubiană, meniscurile articulare
TESUTURILE CONJUNCTIVE DURE (OASE)
- sunt ţesuturi rigide adaptate la funcţia de susţinere şi rezistenţă
- sunt bogat. vascularizate.( intensă activitate metabolică la nivelul oaselor)
- substanta fundamentală este structurată in lamele osoase formate din proteină ...
(oseina - substanţă preosoasă) si impregnate cu saruri fosfocalcice;
- au multe fibre de colagen.
- celulele sunt: osteoblaste ( tinere) ,
. osteocitele ( mature, stelate cu numeroase prelungiri …fine), in osteoplaste,
.. osteoclastele, ..multinucleare (cu mulţi lizozomi cu enzime implicate ....în
descompunerea şi dizolvarea ţesutului osos => modelarea – în osteogeneză
... ... => remodelarea – în fracturi)
. => funcţia de distrugere şi limitare a formării ţesutului osos
- măduva osoasă - roşie, la nou-născut, in toate oasele =>celulele sângelui (hematopoieză)
. - galbenă, putin activă, o inlocuieste in adolescenţă pe cea roşie .
. - cenuşie la bătrâni
- oasele sunt inconjurate de membrană rezistentă, protectoare, nutritivă = periost
- după modul de dispunere a lamelor osoase, ţesutul dur este:
♦ Tesutul haversian / compact
...- se gaseşte - in oasele lungi – în diafiză şi la suprafaţa epifizelor
. - la suprafaţa ( lama externă) oaselor late şi scurte,
...- este alcătuit din - sisteme haversiene = osteoane
. - sisteme interhaversiene = lame osoase între osteoane
...- unitatea anatomo-functională = osteonul, cu - canal Hawers cu ţesut lax, vase, nervi,
. - 5 -30 lamele osoase concentrice canalului,
.. cu osteocite in osteoplaste..
♦ Tesutul spongios / trabecular
...- se găseşte in oasele late si scurte, in epifizele oaselor lungi
...- are - areole (cavitati) cu maduva rosie, ce comunica intre ele, fără .continuitate
. - lame osoase sub forma de trabecule (arcuri dispuse dezordonat) care se întretaie, ....
... delimitând areolele
ŢESUTUL MUSCULAR
- este bogat vascularizat şi inervat
- are celule * cu proprietatea de a se contracta şi relaxa => lucru mecanic =>
deplasarea segmentelor corpului şi a corpului întreg.
* cu miofibrile ce conţin proteine contractile,
miozina(1500 filamente/cel ),
actina(3000 filamente /cel), de care se ataşează proteine reglatoare,
tropomiozină şi troponină
* ce asigură bătăile inimii, propulsarea alimentelor în tubul digestiv, etc
Dintre ţesuturi, cele musculare sunt mai abundente = 40 % din masa corpului.
Structura celulei musculare striate - este de tip sinciţial (citoplasmă cu mulţi nuclei)
sarcolema - are expansiuni - tubii T - care invagineaza pana aproape de RE;
sarcoplasma - cu - mitocondrii - numeroase, in şiruri printre si paralel cu miofibrilele
- asigură energia pt. contracţia şi relaxarea musculară
- AG - reprezentat de complexe numeroase dar mici lângă nuclei;
- lizozomii
- RE - formează 2 tipuri de canale: longitudinale şi transversale, cu rol în
contracţia musculară
- elibereaza si capteaza Ca2+ in contractia si relaxarea muschi;
- miofibrile striate - cu sarcomere (vizibile la microscopul optic);
- cu prot. contractile (actina + miozina) şi reglatoare
(vizibile la microscopul electronic)
- incluziuni de glicogen si lipide
nucleii - periferici, sub sarcolema, paralel cu axul lung
MUŞCHIUL NETED
- are fibre musculare fine, alungite, în formă de fus, ascuţite la capete, cu lungimea
de 10-100 μ
- celula este fuziformă uninucleată (nucleu mare, oval), fără sarcomere,
- miofilamentele lor sunt dispuse omogen, fără o formă caracteristică.
- prezintă actină si miozină - paralele, între cele 2 capete;
- alunecă unele pe lângă altele în timpul .contracţiei
- nu formează plăci motorii
- muschiul neted visceral, este prezent în - organele interne, vaselor de sânge,
- tegument (erectorul firului de păr);
- capsula unor organe
- fibrele musculare sunt dispuse în straturi, rar în pachete.
sunt prezente în pereţii - tubului digestiv, vezicii urinare, uterului,
- vaselor de sânge, canalelor unor glande.
- contracţiile sunt lente, slabe, involuntare
- funcţionează ca un sinciţiu
- proprietăţi: automatismul (descarcarea automata a impulsurilor, ca urmare a unor
modificari metabolice ritmice, produse in aceste celule,
prin care se genereaza un impuls nervos);
. plasticitatea ( proprietatea de a nu-şi modifica tensiunea la alungire)
- muşchiul neted multiunitar se află în iris şi are contracţie gradată; nu este sinciţial.
MUSCHIUL CARDIAC ADULT / de lucru
- are o structură apropiată de a muşchilor scheletici
- contracţiile sunt autonome şi involuntare, cu viteză medie de contracţie.
- celulele, mai scurte, individualizate şi alungite, uninucleate (nucleu mic, central),
- cu capete ramificate ;
- cu multe mitocondrii; sarcolema este subţire.
- miofibrilele sunt mai groase, striaţiile mai puţin evidente
- sarcolema este mai subţire şi mai greu de distins în preparate microscopice
- se văd limitele dintre celule = discuri intercalare fibroase = strii scalariforme =
joncţiuni prin care se transmite excitaţia de la o celulă la alta => stimularea unei fibre
este rapid transmisă în tot muşchiul => miocardul funcţionează ca un tot unitar.
- fibrele cardiace sunt unite transversal şi longitudinal de striile scalariforme
=> funcţionează totdeauna ca un sinciţiu
- între celulele cardiace se află ţesut conjunctiv moale cu multe vase de sânge ce
. asigură aprovizionarea cu oxigen şi nutrimente.
Pentru doritori:
miocard adult
În 2001 s-a descoperit că în corpul adultului există şi câteva celule de origine,
(celule stem) a celulelor cardiace, care pot asigura reparaţii şi chiar creşteri ale masei
inimii.
Acest lucru a fost identificat la pacienţii, care au suferit un transplant cardiac, la care
creşterea masei inimii a fost de 20%.
Cercetările actuale vizează descoperirea mecanismelor de control şi activare a celulelor
reparatoare.
Practicarea sportului, gimnasticii aerobice, întăreşte miocardul, conducând, în timp, la
creşterea forţei şi a diametrului, prin îngroşarea şi înmulţirea celulelor.
ŢESUTUL NERVOS
- este ţesut dens, alc. din neuroni (cel. specializate) şi celule gliale (interstiţiale/de suport)
Celulele gliale (nevroglii / glii)
- sunt de 10 - 50 ori mai multe ca neuronii,
- au forme şi dimensiuni diferite şi numeroase prelungiri
- se divid şi ocupă locul neuronilor morţi(prin diviziuni pot genera tumori în SNC)
- au un metabolism foarte intens, ce necesită permanentă
aprovizionare cu nutrimente şi oxigen
tipuri
- microglia – fagocitatoare în SNC (fagos = a mânca)
- macroglia include - astrocite, oligodendroglii,
- celule Schwann, celulele ependimare,
Astrocitele - cele mai mari nevroglii, cu numeroase prelungiri, formă stelată;
- fac legătura cu capilarele => au rol trofic
- preiau glucoza din sânge şi o transferă neuronilor sub formă de acid lactic
- colectează ioni din mediul interstitial (K+)
- reciclează mediatorii chimici
- fagocitează resturile neuronilor morţi
- ţin asamblaţi neuronii
- reglează compoziţia spaţiului extranuclear
Oligodendroglia - este mai mică decât astrocitele
- produce teaca de mielină în SNC
(nevrax = SNC = ax cerebro-spinal= măduva spinării + encef
- fiecare celulă produce mielină pentru mai mulţi axoni
Celulele ependimare - sunt celule modificate cu microvili.
- căptuşesc sistemul ventricular
- intervin in formarea LCR (lichid cefalorahidian).
- au rol in transportul neurohormonilor
Celulele Schwann - se află în SNP şi produc mielină (fiecare celulă pentru un axon
- între doua astfel de celule se află strangulatia Ranvier.
Celulele satelit inconjoară neuronii din SNP – rol trofic şi de susţinere
Gliile se găsesc şi în neurohipofiză şi epifiză
Rolul nevrogliilor: - susţinere, hrănire a neuronilor,
- fagocitare (neuroni morţi, mielină, microbi),
- sinteză de mielină, ARN şi alte substanţe pt neuron.
- rol în procesul de învăţare
NEURONUL = unitatea morfo – funcţională a SN, capabilă de excitabilitate,
conductibilitate, integrare prin sinapse (=> adaptarea la mediu);
Prin intermediul sinapselor => o reţea de recepţie, conducere, stocare şi integrare a informaţiilor pt.
elaborareauror răspunsuri adecvate
.- forma şi dimensiunile variază
- sunt peste 100 de miliarde de neuroni înalt specializaţi pentru a genera şi conduc
. ..mesaje sub formă de impulsuri
- au mare longevitate: aprovizionaţi corespunzător cu O2 şi nutrimente trăiesc peste 100 de
- nu se divid, nu pot fi înlocuiţi; excepţie fac neuronii olfactivi şi câţiva neuroni di
..hipocamp, implicaţi în memorizare.
- pot funcţiona optim toată viaţa
- au metabolism foarte intens, cu consum mare de oxigen şi glucăză(fără ele mor în 2-3
Clasificarea neuronilor
Potențialul de membrană:
▪ neurilema este în PR (-65, 85 mV), ce apare prin activitatea pompei Na+/ K+.
.PR - este apropiat valoric potenţialului K+ .
. - substratul biochimic, molecular = distribuţia inegală a ionilor pe cele două f
.. ale membranei, fapt pus în evidenţă cu un voltmetru
- - în repaus, toate canalele pentru sodiu sunt închise şi câteva canale pentru. K
. sunt deschise.
▪ când acţionează stimulul:
. * se deschid - canale prin care intră Na până la inversarea polarităţii
. canalele pentru sodiu sunt deschise foarte puţin timp, după care se închid
. - canale de K, care sunt mai lente reacţionează mai greu la semnalul de depolarizare =>
. se deschid când cele de Na încep să se inchidă
. * apare diferenţă de potenţial pe aceeaşi faţă a neurilemei = PL/local, ce .creşte
… +35 mV=> PA în câteva milisecunde
- PL - precede formarea PA
. - nu se supune legii “TOT SAU NIMIC”, creşte cu creşterea intensităţii stimulului
. - dispare dacă stimulul încetează până a se ajunge la valoarea +35 mV
. - nu se autopropagă; se poate insuma cu un alt PL => PA
– PA - este o modificare temporară a PR, cu fazele :
......... ▪ prag ( = valoarea critică a PR ( potenţial prag), ce permite depolarizarea)
......... ▪ pantă ascendentă = scăderea diferenţei de potenţial, depolarizare (la 0 m
. .. inversarea polarităţii datorită intrării Na+ prin canale
voltaj dependente ce se deschid la un potenţial prag .
durează 1msec. .........
+
▪ pantă descendentă = repolarizare – se revine la PR datorită ieşirii K prin .
canale deschise tot în prezenţa stimulului
Toate etapele derulării PA durează câteva milisecunde (10 millisecunde pentru majoritatea celule
nervoase, iar PA ale fibrelor cardiace durează mai mult )
- principiul de bază în formarea PA este acelaşi pt. toate tipurile de celule:
modificarea PR datorită unor curenţi electrici ce apar la trecerea ionilor prin cana
membranare specifice care funcţionează dependent de valoarea PR
- depolarizarea - => prin reducerea valorii PR prin creşterea permeabilităţii pentru Na
- decurge gradat, iniţial lent, ulterior, rapid, până la atingerea
nivelului critic de + 30 mV pentru PA, ce se menţine numai 1m
- durează foarte puţin; permeabilitatea membranei pt. Na+ scade rapid .
.. pompa ionică reintră în funcţiune şi restabileşte PR
- descrierea PA a fost realizată de AA Hodgkin şi A. F. Huxley
care au fost laureaţi ai premiului Nobel.
- repolarizarea incepe după incetarea acţiunii stimulului şi implică
- hiperpolarizarea - corespunde coborârii graficului sub valoarea PR şi revenirii la PR
. - constă în.ieşirea din celulă şi Na+ şi K+ până la revenirea la PR
. - apare deoarece canalele de K+ sunt lente => permeabilitatea p
creşte numărul se închid canalele
canalelor
pentru Na* pentru Na* se
deschise deschid canalele
se deschid pentru K* C D
canalele_____ ,
pentru Na*
La nivelul sinapselor dintre receptori şi neuroni, datorită fantei sinaptice foarte înguste,
influxul nervos se autopropagă prin mecanismul circuitelor locale
- tipuri:
♦ electrice ♦ chimice
- în miocard, creier, muşchi neted - majoritare
- de continuitate / cu contact direct - de contiguitate / fără contact direct
- este bidirecţională (se pare )- pt. 2 PA - unidirecţională
. diferite ce trec prin aceeasi zonă de contact - cu :
- se realizează intre 2 elemente ..* element presinaptic = buton termin
. ...echivalente alipite, ..* fanta sinaptică = 250 – 300 Ǻ
..* element postsinaptic = membrana
.. diferenţiatăa unui
presupune trecerea ionilor prin zone ….▪ axon (sin. axo – axonală) .
alipite de minimă rezistenţă electrică ….▪ dendrită (sin. axo – dendritică) .
….▪ pericarion (sin. axo - somatică )
mecanismul transmiterii PA în sinapsa chimică :
- PA din segmentul presinaptic împinge veziculele cu mediator până la …
memebrana ..presinaptică (este necesară prezenţa Ca2+ ) => ..fuzionare => ruperea
membranelor => eliberarea .. mediatorului în fanta sinaptică( cantitate proporţională cu
frecvenţa impulsurilor).
- mediatorul interacţionează cu receptori specifici ai membranei postsinaptice, pe
….care …acţionează specific => depolarizare => inversarea polarităţii
- după efectul impulsului transmis la nivelul sinapselor, acestea pot fi stimulatoare
…sau inhibitoare.
* în sinapsa excitatorie =>PPE (postsinaptic excitator)= PL pt. că mediatorul .
… …..interacţionează cu canale de Na+); apoi => PA postsinaptic
.* în sinapsa .inhibitorie => PPI (postsinaptic inhibitor) pt. că mediatorul . ..
…..interacţionează cu canale de K+ şi nu se mai formează PA postsinaptic
……PPI apare şi la pătrunderea clorului în segmentul postsinaptic => hiperpolarizare
- în placa motorie - se formează PTLP (potenţial terminal local de placă)
- mediatorul este acetilcolina (sinapsă colinergică), care interacţionea
cu receptori specifici ai sarcolemei
- în fiecare sinapsă PA întârzie 0,5 – 1 ms = latenţă sinaptică.
- după generarea noului PA mediatorul
…▪ este inactivat în fantă de enzime specifice (colinesteraza = enzimă formată din colină şi
acetat, ce hidrolizează acetilcolina)
. ▪ trece in circulaţia generală sau în segmentul postsinaptic
. ▪ poate fi reînglobat în vezicule (reabsorbţie în segmentul presinaptic – atât mediatorul neutili
. cât şi cel inactivat)
- se cunosc cca 40 mediatori chimici :
… acetilcolina(cel mai răspândit => sinapse colinergice)
. noradrenalina(al 2 lea ca răspândire), adrenalina, => sinapse adrenergice , .
.. dopamina, histamina,
. GABA(acid γ amino butiric) = neurotransmiţător inhibitor.
- noradrenalina are rol şi în starea de veghe şi de atenţie
- se pare a fi o legătură între starea de depresie şi nivelul scăzut de noradrenalină
.. ..unele sinapse
- PL (PPE / PTLP) are ca proprietate sumaţia:
….temporală = insumarea PPE determinate de 2 PA din aceeaşi fibră presinaptică
….spaţială = insumarea PPE determinate de 2 PA din 2 terminaţii vecine ce se ….
………….. deschid în aceeaşi fantă
- oboseala transmiterii sinaptice apare când se epuizează rezervele presinaptice de
..mediator şi nu există timpul necesar refaceriilor = mecanism de protecţie a
..segmentului postsinaptic de suprasolicitare. . ....