Sunteți pe pagina 1din 4

Analiza unui conflict

RĂZBOIUL DIN GOLF


(1990-1991)

Plan analiză

I. Înţelegerea problemei
Contextul istoric si de moment
Obiectul conflictului
Cauze: care sunt acestea, ce probleme pot fi considerate
cauze, ce factori contribuie la izbucnire si ce factori noi contribuie la
prelungirea conflictului.

II. Părţile implicate - descriere, mediul extern/intern.


Dinamica - identificarea etapelor.
Dezvoltarea alternativelor.

III. Aplanare, finalizare, încheiere.


I. Antecedente istorice ale conflictului irako-kuweitian

Odata cu declanşarea Războiului rece, în scopul încercuirii strategice a


URSS-ului, SUA si Marea Britanie au iniţiat Pactul de la Bagdag. Acesta
cuprindea iniţial Irakul şi Turcia. Însa, această orientare conservator-
occidentală a stârnit nemulţumiri, provocând la 14 iulie 1958 o lovitura de
stat cu specific naţionalist-arab. Noul guvern a fost rasturnat la randul său
în 1963.
Kuweitul este un emirat arab constituit în jurul portului de pelerinaj
spre Mecca. După descoperirea zăcămintelor de petrol de pe acest
teritoriu, Kuweitul a devenit printre cei mai mari exportatori de petrol din
lume.
În 1961, după câştigarea independenţei Kuweitului, s-a invocat de
catre guvernul de atunci a Irakului apartenenţa emiratului la teritoriul său.
Acestui act s-a opus ferm Marea Britanie, iar mai apoi prin intervenţia
ONU s-a format o forţa militară inter-arabă.
În anii urmatori atenţia Irakului a fost îndreptată spre Iran. Între 1980
şi 1989 aceste state au fost în conflict, provocând primeia pierderi
economice însemnate.

Obiectul conflictului îl reprezintă petrolul.


Cauza care stă la baza conflictului este scăderea preţului petrolului
datorită războiului irako-iranian.
Faptul ca aceasta problemă s-a răsfrȃnt puternic asupra economiei
irakiene reprezintă factorul principal al izbucnirii conflictului: Saddam
Hussein cosideră că ocuparea Kuweitului va înlatura dezastrul financiar al
Irakului.
Opunerea liderului irakian la intervenţia diplomatică şi militara a
statelor arabe si mai apoi a ONU, a reprezentat factorul principal de
continuare a conflictului.

II. Părţi implicate


ONU
Liga Arabă
Comunitatea Europeană

Irak

Etape: Invazia Kuweitului (2 august)


Sesizarea la nivel internaţional (SUA şi URSS)
Prima rezoluţie ONU-embargo statului irakian
Saddam Hussein face apel la toti arabii pentru declansarea
războiului sfânt
Se adoptă rezoluţia 665 – autorizarea folosirii forţei
impotriva nerespectarii embargoului impus
Irakului (25 august)
În Golf ajung 250 000 de soldaţi ai forţei multinaţionale
(200 000 americani) 17 octombrie
Rezolutia 678 – la data de 15 ianuarie statul irakian va fi
atacat daca nu eliberează Kuweitul (29
noiembrie)

Pe parcursul conflictului alternativele care s-au dezvoltat au fost


cuprinse in cele 12 rezouţii ONU care însa nu au fost acceptate de Irak decât
forţat.

III. Acest conflict a fost lipsit de aplanare propriu-zisă, finalizarea sa


datorându-se utilizării forţei:
17 ianuarie – aviaţia multinaţională ataca Irakul
24 februarie – forţele multinaţionale atacă cu toată tehnica
din dotare
Saddam ordonă retregerea trupelor irakiene
28 februarie – forţele multinaţionale suspendă acţiunile
militare in urma ordinului de retragere