Prevenirea sindromului Burnout

Studiile privind sindromul Burnout au evidențiat că aceasta poate fi prevenit prin adoptarea unor
tehnici elaborate de către specialiști. Unele dintre tehnicile ce au înregistrat cel mai mare succes
sunt prezentate în continuare.

Organizarea zilei

Este recomandat ca organizarea zile să fie realizată chiar înainte ca ziua să înceapă. O bună
planificare a dimineții, dar și a celorlalte momente ale zilei, a sarcinilor de îndeplinit, a
momentelor de relaxare și a odihnei atrag o scădere a nivelului de stres.  Optimizarea organizării
poate fi realizată prin următoarele metode: respectarea unui program de lucru, menținerea
ordinii, prioritizarea sarcinilor, limitarea activităților neimportante, dar consumatoare de timp,
renunțarea la procastinare. Organizarea eficientă și prioritizarea sarcinilor de lucru este extrem
de importantă. Astfel, se evită suprasolicitarea.

Respirația

Respirația este un proces foarte important pentru organismul uman. Ventilația, una din
componentele respirației prin care aerul este introdus și eliminat din plămâni, este automat,
tocmai de aceea indivizii respiră inconștient și de multe ori superficial. O respirație superficială
este cea în care doar volumul toracelui se modifică. Dacă respirația ar fi mai amplă, volumul de
aer ar fi mai mare, implicit și nivelul de oxigen care ar ajunge la celule ar fi mai mare. Așadar,
este de dorit a se însuși o respirație mai amplă, în cursul căreia să se modifice diametrul cavității
toracice și al cavității abdominale.

Exerciții fizice

Exercițiul fizic este responsabil de scăderea cortizolului, numit și hormonul stresului. Studiile au

evidențiat și o creștere a nivelului de endorfine și serotonină, ceea ce conduce la îmbunătățirea
stării de bine. Mișcarea contribuie și la creșterea puterii de concentrare. Un studiu realizat de
cercetătorii de la Universitatea Cambridge a evidențiat beneficile jogging-ului asupra capacității
de memorare.

Reclama

Alimentația

Rolul alimentelor a fost evidențiat încă din secolele trecute, precum afirma filozoful german
Ludwig Feuerbach: ”Omul este ceea ce mănâncă”. Este importantă calitatea, cantitatea
alimentelor, precum și o planificare riguroasă a meselor. Este de dorit a se evita produsele
rafinate, făina albă, zahărul alb, grăsimile  și alcoolul în exces. Se recomandă a se consuma
fructe, legume proaspete, proteine în cantitate suficientă, carbohidrați, grăsimi în cantități
moderate. Fiecare individ are cerințe nutrițioale diferite, de aceea, sfatul unui medic nutriționist
este necesar pentru adoptarea unui regim alimentar cât mai sănătos. 

Fixarea limitelor

Fixarea unor limite clare și bine definite determină o structurare eficientă a sarcinilor de lucru.
Aceasta metodă permite stabilirea sarcinilor cu adevărat importante și astfel timpul va fi folosit
pentru ceea ce contează. Prin impunerea unor limite se realizează și un echilibru între cerințele
personale și ale celorlalți, dar și o bună gestionare a energiei.

Pauzele

Un studiu efectuat în anul 2014 a evidențiat faptul că pauzele de 15 minute luate la intervale de
50 minute sunt cele mai productive. Ignorarea pauzelor nu este indicată, deoarece creierul uman
nu se poate concentra continuu pe o perioadă de 8 ore. Pauzele pot fi petrecute servind o gustare,
realizând câteva exerciții care stimulează circulația sângelui. În multe situații, la sfârșitul unei
pauze s-au găsit rezolvări la probleme sau situații.

Aceasta a fost posibil deoarece, chiar dacă creierul nu se gândește în mod conștient la o situație,
aceasta rămâne în partea subconștientă a creierului. Dacă se revine ulterior la procesarea
conștientă a acelei situații, soluția se va găsi mult mai repede. Acest mecanism a fost descoperit
de cercetători în studii efectuate asupra creierului.

Alegerea locului de muncă

Profilaxia individuală implică alegerea unui loc de muncă bazat pe abilitățile și competențele
individului. Această abordare este importantă pentru evitarea condițiilor favorabile sindromului
Burnout. Cursurile de dezvoltare personală sunt o investiție a angajatorului, care poate
preîntâmpina această afețiune. De altfel, stresul la locul de muncă atrage după sine costuri de
peste 200 de miliarde de euro, conform Studiului European al Condițiilor de Muncă.

Reclama

Concluzii
Sindromul Burnout este o afecțiune caracteristică perioadei actuale, din ce în ce mai des întâlnită
în variate domenii profesionale. O abordare pasivă  a acestui sindrom atrage agravarea stării de
sănătate. Prevenirea, precum și tratarea acestuia trebuie abordate cu atenție deosebită. Pentru
diminuarea cazurilor de sindrom Burnot, este necesară restabilirea echilibrului dintre cerințele și
resursele locului de muncă, precum și implementarea tehnicilor de organizare și de comunicare
eficientă.